Docstoc

Secretele castelului lui Octavian Goga de la Ciucea

Document Sample
Secretele castelului lui Octavian Goga de la Ciucea Powered By Docstoc
					SECRETELE CASTELULUI GOGA DIN CIUCEA
 Palatul unuia dintre cei mai mari scriitori români a
 fost scena unor poveşti de amor controversate.
            În Ciucea, deasupra văii Crişului, se înalţă castelul Goga. Acesta a fost scena multor poveşti
care au stârnit scandal în epocă.
            O căsătorie incestuoasă. Istoria castelului începe în ultimii ani ai
secolului XIX. Bogatul avocat Miklos Boncza din Huedin venea deseori la Ciucea, împreună cu
nepoata sa, fiica surorii lui. Tânăra i-a spus că, dacă i-ar ridica un castel, ar face orice pentru el.
Miklos Boncza a angajat un arhitect din Budapesta, a ridicat castelul, iar apoi s-a însurat cu nepoata sa.
După doar câţiva ani, a venit pe lume rodul aceste iubiri: Berta Boncza. Tânăra mamă a murit la naştere.
 Miklos Boncza a jurat să nu se mai căsătorească niciodată. Copila a fost crescută de bunica-mătuşă,
sora avocatului. Peste ani, Berta Boncza avea să se căsătorească cu unul dintre cei mai apreciaţi poeţi
maghiari, Ady Endre. În ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar, Ady Endre s-a împrietenit cu Octavian
 Goga, unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român, precursorul PNŢ. Octavian Goga fusese
încarcerat la Seghedin, pentru delicte politice. Ady Endre a luat apărarea poetului român.
 Anii primului război mondial i-au despărţit pe cei doi prieteni. Octavian Goga avea să plece la Bucureşti.
Cu sănătatea şubredă, Ady Endre a locuit, în perioada 1915-1917, la Ciucea. Apoi, împreună cu soţia sa,
Berta Boncza, a plecat la Budapesta, unde poetul a şi murit în anul 1919.




                                                Castelul de la Ciucea, înaintea
                                                primulu razboi MONDIAL.
Berta Boncza voia să renunţe la cetăţenia română şi l-a rugat pe Octavian Goga să cumpere castelul de pe
Valea Crişului.
Cuibuşor de nebunii. Octavian Goga tocmai se întorsese în Transilvania. "El era însurat
cu Hortensia Cosma, fiica celui mai bogat român din Ardeal, directorul Băncii Albina. Goga, în calitate de
 lider al Partidului Naţional Român, condus de George Pop de Băseşti şi de Iuliu Maniu, a primit echivalentul
rangului de ministru, oferit de Consiliul Dirigent, primul guvern românesc al Transilvaniei",
spune profesorul de istorie Silviu Pop. Poetul a vizitat castelul de la Ciucea în anul 1919.
Nu era însoţit de soţie, ci de amantă, Veturia, fiica preotului ortodox din Sebeş şi soţia unui alt preot,
Lazăr Triteanu, pe atunci asesor consistorial al Mitropoliei din Sibiu. Cu aceasta, Octavian Goga,
 el însuşi fiu al preotului ortodox din Răşinari, trăia o poveste de amor. Iniţial, aşa cum nota în jurnalul ei
 Veturia Goga, s-a opus cumpărării castelului. Acesta fusese devastat în timpul luptelor din 1919, dintre
Armata Regală Română şi Armata Sovietică Maghiară, care invadase Transilvania din ordinul
 conducătorului comunist al Republicii Ungare a Sfaturilor, Bela Kun.




                                                                  Conacul, văzut din lateral
Totuşi, Octavian Goga a acceptat oferta de vânzare. "O văduvă nu se refuză, iar când acea văduvă este
 văduva lui Ady Endre, cumpăr proprietatea chiar dacă ar fi să o fac cadou cuiva", i-a spus Octavian Goga
 Veturiei. Preţul vânzării a fost de 280.000 de coroane austro-ungare. Pentru aceasta, Octavian Goga a
 fost nevoit să ia un credit din Banca Agrară din Cluj. Ulterior, Octavian Goga a profitat de o altă lege,
care anula datoriile tuturor celor care cumpăraseră pământ în Transilvania, şi i-a plătit Bertei Boncza
doar o parte din suma convenită. Castelul a fost renovat şi lărgit. Crenelurile sale au fost demolate,
 iar în locul lor a apărut o arhitectură neobrâncovenească. Este o clădire cu verande largi, cu vedere
spre Criş, etajată. Castelul era reşedinţa soţilor Goga. În incinta castelului se mai afla o casă, cea în
 care locuise Ady Endre, în care Veturia Goga a amenajat odăile argaţilor. În castel, Veturia Goga
dădea adevărate concerte private la pianul vegheat de o imensă tapiţerie de vânătoare, dăruită de
către şahinşahul Iranului.
Salonul de muzică şi tapiseria lyoneză
Mozaicul de Murano, care placheaza, dupa desen,
cavoul si fatada, este stradania de zeci de ani a
Veturiei Goga, care in anul 1966 a donat statului
roman toata proprietatea de la Ciucea, cu
conditia ca aici sa se infiinteze un muzeu
memorial cu numele poetului.Muzeul s-a deschis
un an mai tarziu, in 1967.
Tot aici erau primiţi prietenii lui Goga. Printre
aceştia, fostul ministru de Externe Nicolae Titulescu. De
 altfel, "acesta a ars cu trabucul, după o masă în care a
 fost servit cu un cognac de bună calitate, una dintre
 canapelele de la castel", spun curatorii muzeului.
Într-una dintre odăi se află scrinul de avocat folosit de
Avram Iancu. Tot aici, se află biroul lui Octavian Goga,
biblioteca şi dormitorul unde el şi-a dat sufletul
pe 7 mai 1938 şi unde a murit şi Veturia, 41 de ani mai târziu.
O căsătorie cu scandal. Octavian Goga şi Veturia s-au căsătorit pe data de 15 ianuarie 1921. Ziua nu a fost
aleasă întâmplător: era ziua de naştere a lui Mihai Eminescu. Octavian Goga devenise ministru al Cultelor
şi Instrucţiunii Publice în anul 1919. "El i-a oferit preotului Lazăr Triteanu, soţul Veturiei, un târg: să i-o
dea pe Veturia în schimbul mitrei de episcop ortodox al Romanului. Pentru că Veturia era oricum amanta lui
Goga, Lazăr Triteanu a acceptat şi a fost numit episcop. Scandalul a fost amplificat de faptul că, la cea de-a
doua căsătorie, Veturia purta rochia de mireasă în care jurase credinţă primului soţ. Familia lui Octavian
Goga, în special Aurelia Goga, mama poetului, nu a acceptat-o niciodată pe Veturia. Nora în casă a rămas
Hortensia", spune scriitorul Mircea Goga, nepotul lui Octavian Goga. Veturia şi Octavian nu au putut să
aibă niciodată copii. La Ciucea au murit amândoi şi sunt îngropaţi în Mausoleul ridicat de Veturia pe
dealul care domină proprietatea.




                                                        "Micul Führer" şi "Privighetoarea lui Hitler"
Octavian Goga nu prea a mai scris poezii de valoare
după primul război mondial, pentru că s-a implicat în
politică, unde a plecat din PNR şi a intrat în mai multe
formaţiuni de extrema-dreaptă. Goga a format un
guvern pentru 43 de zile, apoi a fost demis de Regele
Carol al II-lea, în 1938.
În perioada în care a fost premier, Goga a fost poreclit
"Micul Füh­rer", din cauza admiraţiei sale faţă de Adolf
Hitler. Veturia Goga, care l-a cunoscut pe Adolf Hitler
la festivalurile wagneriene de la Bayreuth şi care l-a
vrăjit pe dictatorul nazist, a fost poreclită
"Privighetoarea lui Hitler" Veturia Goga era prietenă cu
 Maria Antonescu, soţia mareşalului, spune ultimul nepot
 al poetului, profesorul Mircea Goga de la Universitatea
 Sorbona din Paris, care mai crede că Veturia era agent
secret al Reichului. După 1944, Veturia Goga a devenit
comunistă şi şi-a păstrat castelul de la Ciucea.
Camil Ressu – Veturia Goga




                             De altfel, Veturia Goga era singurul translator român
                             acceptat de Hitler în discuţiile pe care acesta le avea
                             cu mareşalul Ion Antonescu.
                    Şi chiar după moartea lui Octavian Goga,
                     i-a cinstitmemoria- inclusiv cu un mausoleu
                    al iubirii la domeniul de la Ciucea, unde îşi
                    dorm somnul împreună ( din 1979), justificând
                     legământul latin al iubirii: „aestate et hiberna,
                    procul et proque, usque dum vivam et ultra”
                    („iarna şi vara, aproape şi de departe, cât timp voi
                     trăi…şi dincolo”).
                    Veturia îi propusese sculptorului Costanin
                    Brancusi realizarea mausoleului, dar neavand
                     rabdarea ceruta de sculptor, monumentul a
                    fost construit dupa planurile arhitectului G.M.
                     Cantacuzino.




Mausoleul iubirii
,,Este adevărat că Veturia GOGA a desfăşurat o intensă şi
susţinută activitate de spionaj de o manieră mult
 mai inteligentă, de exemplu, decât Mata Hari . Spre deosebire
de aceasta însă, activitatea Veturiei GOGA
a fost consacrată exclusiv interesului naţional, a fost desfăşurată
cu ştiinţa autorităţilor de la Bucureşti,
 beneficiind, nu o dată, inclusiv de sprijinul unor diplomaţi
români aflaţi la post în diverse zone ale
 continentului. ‘’
    Extras din ,,Scrisoare deschisă domnului Ion CRISTOIU,
director al revistei HISTORIA’’ – autor:
   Dr. Dan BRUDAŞCU publicat la: 30 September 2010.




                       REALIZAT: MIHAI STIRBU

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Stats:
views:53
posted:10/9/2011
language:Romanian
pages:14