Sinteză a rezultatelor consultării publice a Comisiei Europene cu privire la multilingvism 14 septembrie – 15 noiembrie 2007
Sinteză Context O mobilitate sporită în interiorul granițelor Uniunii, fluxurile migratoare din țările terțe și globalizarea au contribuit cu toate la introducerea unui număr tot mai mare de limbi în viața cotidiană a cetățenilor și a societăților. Comisia Europeană își exprimă angajamentul de promovare a învățării limbilor și a diversității lingvistice, în conformitate cu principiile care stau la baza Uniunii Europene. Între 14 septembrie și 15 noiembrie 2007, Comisia a realizat o consultare publică prin care solicita cetățenilor să-și exprime opiniile cu privire la politica lingvistică. Constatările obținute în urma acestui sondaj, care face parte dintr-un amplu proces de consultare, vor servi ca bază pentru o nouă comunicare a Comisiei care urmează să fie publicată spre finele anului 2008. Finalitatea documentului respectiv va fi de a aborda problematica locului și al rolului pe care îl joacă limbile într-o Europă tot mai multilingvă. Metodologie Chestionarul a acoperit șase secțiuni diferite, toate strâns legate de modul și de măsura în care limbile sunt utilizate și promovate în cadrul UE, începând de la reglementările în materie de învățare, trecând prin aspectele sociale, culturale și economice și până la modul de funcționare al instituțiilor europene. Pentru a răspunde la cele șaisprezece întrebări ale sondajului, fie se făceau comentarii libere fie se alegea dintr-o serie de răspunsuri formulate în prealabil. Anumite întrebări constau dintr-o combinare a celor două opțiuni. Prezentul document oferă o sinteză a principalelor constatări ale consultării. În timp ce era posibilă elaborarea unor statistici ale tuturor întrebărilor închise, răspunsurile la întrebările deschise au fost analizate în mod amănunțit și au fost grupate în funcție de temele recurente, în vederea stabilirii unor tendințe și corelări. Aceste comentarii libere au permis, de asemenea, posibilitatea cunoașterii motivelor care au stat la baza alegerii diferitelor opțiuni de către respondenți. Participare Consultarea a fost deschisă oricăror părți interesate din interiorul și din exteriorul granițelor Uniunii. Numărul răspunsurilor complete primite, în toate limbile oficiale ale Uniunii, a fost de 2 419. Sensibilizarea publicului cu privire la sondajul menționat s-a prezentat sub forma unor anunțuri publicate pe diferitele pagini web ale site-ului Europa, referințe în presă și în discursurile publice, precum și prin notificarea directă a unui important număr de persoane, de organizații și rețele care și-au exprimat în prealabil interesul cu privire la politicile europene. Deoarece nu s-a cules nici o informație cu privire la modul în care au aflat participanții despre această consultare, este dificilă estimarea proporției în care respondenții au fost fie vizitatori „spontani” ai site-ului Europa fie cititori ai presei europene, în raport cu cei care au fost contactați în mod direct. Cu toate acestea, este important de reținut faptul că respectivele contribuții au provenit de la persoane și organizații interesate de politicile europene în general și, în special, de locul și rolul atribuite limbilor în UE. În pofida numărului relativ ridicat de participanți, rezultatele acestei consultări nu trebuie prin urmare sub nici o formă interpretate ca fiind cele obținute în urma unui sondaj public, ci mai degrabă ca fiind opiniile cetățenilor
1
care au optat să participe la un dialog cu Comisia Europeană, referitor la modul în care ei și-ar dori să vadă Uniunea Europeană pe viitor. O rată de răspuns remarcabilă Cele 2 419 de contribuții finalizate la sondajul privind multilingvismul reprezintă o rată de participare inegalabilă pentru consultările publice cu privire la politicile europene, care primesc în medie între 200 și 500 de răspunsuri. O altă caracteristică notabilă a participării este prevalența respondenților individuali în comparație cu persoanele care răspund în numele organizațiilor lor. Respondenții provin dintr-o gamă largă de țări, dintre care nu lipsește niciuna dintre țările UE, AELS sau dintre țările candidate; mai mult, a fost primit un număr semnificativ de contribuții din alte continente. Consultarea a fost făcută disponibilă în 22 de limbi oficiale ale UE, însă, per ansamblu, participanții au reprezentat 57 de limbi materne, printre care s-au aflat numeroase limbi regionale sau minoritare, precum și limbi vorbite în țările din afara UE. Rata ridicată de participare, într-o zonă geografică atât de amplă și, în principal, din partea persoanelor private, indică în mod clar că modul în care sunt predate, tratate și vorbite limbile în Europa este o chestiune în mod special apropiată de inimile oamenilor. Mai mult, proporția semnificativă de respondenți a căror limbă maternă nu este una dintre limbile oficiale ale UE este o mărturie a faptului că multilingvismul în Europa zilelor noastre este o realitate a cărei complexitate depășește cu mult cadrul de gestionare al celor 23 de limbi de lucru. Se prezintă astfel un context prin care sunt solicitate răspunsuri la alte niveluri decât nivelul pur funcțional, acoperind un spectru de limbi mult mai larg decât cel al limbilor care beneficiază de statut oficial. Pe scurt: ce părere au respondenții acestei consultări cu privire la limbi? • Peste 96% dintre respondenți au convenit asupra faptului că diversitatea lingvistică a UE necesită acordarea unei atenții speciale din partea politicienilor europeni și că aptitudinile lingvistice sunt importante atât în viața lor cotidiană, cât și în activitatea lor profesională. • Potrivit respondenților, cei mai importanți factori care conduc la reușita învățării unei limbi străine sunt inițierea timpurie și experiența directă, dobândită în urma contactului cu țara în care este vorbită limba învățată. • Majoritatea persoanelor sunt de părere că diversitatea lingvistică a UE este un avantaj care trebuie păstrat și doresc să o situeze într-un context dincolo de aspectele economice și funcționale, care recunoaște identitățile și culturile reprezentate prin limbi. • Cei care susțin cauza limbilor regionale și minoritare sunt de părere că pot fi făcute mai multe eforturi în ceea ce privește aceste limbi, în special, în domeniul educației și al serviciilor publice, și ar dori ca Uniunea să adopte o poziție mai protectoare în acest sens. • Majoritatea respondenților ar dori ca mijloacele media să promoveze un model de societate interculturală, valorizând identitatea lingvistică și culturală și axându-se asupra toleranței, nu a confruntării. • Majoritatea respondenților împărtășesc opinia că este mai ușor să desfășori activități comerciale în străinătate, atunci când cunoști limba locală și că societățile au, prin urmare, interesul să investească în dezvoltarea competențelor lingvistice ale personalului lor. • Majoritatea sunt de părere că migranții trebuie să-și păstreze limba lor de origine și să-și trateze identitatea lor lingvistică și culturală ca o bază necesară a integrării într-o comunitate lingvistică și culturală, diferită de cea proprie.
2
• Majoritatea persoanelor consideră ca fiind justificate costurile asociate cu activitatea desfășurată în cele douăzeci și trei de limbi oficiale sau că acestea ar trebui chiar să fie sporite.
3