DISCURS/08/132
Leonard Orban
Comisar european pentru multilingvism
Multilingvismul ca parte a integrării europene
Dezbatere la Universitatea din Varșovia 7 martie 2008
Doamnelor și domnilor, Sunt încântat să fiu aici, să discut despre multilingvism cu studenți polonezi. Este o plăcere deosebită pentru mine, un european din România, să am posibilitatea de a vă întâlni, toți cei de aici fiind azi cetățeni ai unei Uniuni Europene lărgite. Limbile și multilingvismul reprezintă o parte esențială a acestei Europe lărgite. Cu toții aparținem unei Uniuni care își prețuiește foarte mult diversitatea și care este Europeană tocmai datorită și nu în pofida diversității ei. În această Europă diversă, limbile reprezintă punți de legătură care ne oferă mijloacele de a comunica unul cu celălalt, de a ne înțelege reciproc culturile, de a conlucra pe baza unor valori pe care le împărtășim reciproc. Astăzi, vreau să mă concentrez asupra modului în care cunoașterea limbilor poate ajuta Europa să depășească două provocări – aceea de a ne aprofunda solidaritatea în cadrul Europei și aceea de a ne crește competitivitatea. Aceste două chestiuni însumează cele mai importante provocări cărora trebuie să le facă față Uniunea Europeană în ansamblu. Iată de ce pregătesc o nouă strategie Europeană referitoare la multilingvism pe care Comisia o va face publică în luna septembrie și care va schița modul în care aceste provocări din domeniul lingvistic pot fi abordate. Dați-mi voie totuși să subliniez că nimic din ceea ce facem „la Bruxelles” nu va duce nicăieri dacă nu va fi urmat de alții, la nivel național, regional și local. Multilingvismul este un proiect care trebuie să ne implice pe toți, dacă dorim într-adevăr ca peisajul cultural și cel al competitivității Europei să înflorească. Europa integrată – cunoașterea limbilor ca factor favorizant al mobilității Cu toate că în nici un caz nu sunt cea mai tânără persoană din sală, s-ar putea ca eu să fiu azi cel mai tânăr cetățean european de aici. La urma urmei, țara mea tocmai s-a alăturat Uniunii, anul trecut. Dar o dată ce Polonia a dezlănțuit forța care a răsturnat vechiul bloc sovietic, a devenit perfect justificat ca Europa să aleagă calea propriei reconstrucții, reunind din nou vestul cu estul, creând un spațiu unic unde europenii din toate colțurile pot interacționa liber și se pot deplasa pentru muncă sau studii, ca să nu mai vorbim de petrecerea timpului liber. Cel puțin aceasta este ideea – dar corespund oare faptele așteptărilor? În mod surprinzător, doar 2% din populația europeană activă trăiește și muncește în afara țării de origine. Studiile noastre arată că muncitorii – și familiile lor – consideră că cel mai important lucru care îi oprește să se deplaseze în afara granițelor în căutarea de noi oportunități este lipsa de aptitudini lingvistice. Polonezii sunt, în general, foarte conștienți de valoarea capacității de a vorbi limbi străine – vă situați în fruntea clasamentului în Europa, ca fiind cei mai favorabili ideii ca toată lumea să fie capabilă să vorbească două limbi străine. Totuși, în Europa în ansamblu, rămân multe de făcut. Conform unui studiu Eurobarometru din 2006, doar 28% din europeni cred că ar putea purta o conversație la un nivel rezonabil în două limbi, altele decât limba lor maternă; 44%
2
se declară monolingvi. Cel mai mult vorbită a doua limbă este, în mod nesurprinzător, engleza. Doar 14% au învățat franceza sau germana. Situația este ușor mai bună printre persoanele tinere, dar departe de a fi satisfăcătoare atunci când e vorba de a învăța alte limbi decât engleza. Chiar și nivelul de cunoaștere a englezei este foarte neuniform. Multilingvismul – pentru solidaritate și competitivitate într-o Europă schimbătoare Dezvoltarea solidarității Una din realitățile Europei este aceea că, având 500 de milioane de locuitori, reprezintă cea mai mare piață de desfacere din lume. Dar Europa căreia noi îi aparținem reprezintă mai mult decât o simplă piață de desfacere. Dezvoltarea unui sentiment al solidarității, de sorginte europeană, a fost de la bun început un principiu călăuzitor pentru Europa. Acesta este la fel de valabil azi precum a fost dintotdeauna, în special în noua noastră lume marcată de globalizare, mobilitate sporită și migrație. În Polonia știți probabil mai multe despre mobilitate decât oricine altcineva din Uniune. O combinație de factori favorizanți și descurajanți – veniturile mai mari din alte țări, șomajul de acasă și calificarea înaltă – înseamnă că multe, foarte multe mii de cetățeni polonezi lucrează acum altundeva în Uniunea Europeană. Astfel, migrația și mobilitatea în Europa sunt fapte de viață. Ele fac ca societatea noastră să fie din ce în ce mai diversă, atât cultural, cât și lingvistic. Dar cum reușim să răzbim? Uneori diversitatea este văzută ca o amenințare, iar comunitățile trăiesc în izolare, ceea ce poate da naștere la xenofobie. Trebuie să răspundem prin evoluare către o societate interculturală veritabilă, în care cetățeni cu proveniențe iau parte la un dialog. Pentru a dezvolta un sentiment de solidaritate, oamenii trebuie să își cunoască reciproc cultura, ideile și modul de viață. Ei au nevoie să vorbească unii cu ceilalți. Iar învățarea unei limbi nu reprezintă doar accesul la un instrument de comunicare, ci și acceptarea faptului că putem fi influențați sau schimbați de către o concepție despre viață diferită. În mod clar, pentru migranți, cel mai bun mod de integrare este învățarea limbii țării gazdă. În același timp, sunt de acord că trebuie să prețuim noile limbi care au pătruns în comunitate. Migranții care pot să-și păstreze rădăcinile și să fie mândri de cultura lor originală sunt mai pasibili de a juca un rol activ în societățile noastre. Acesta este Anul european al dialogului intercultural – un an destinat ridicării gradului de conștientizare cu privire la maniera de a ne comporta într-un mediu mai deschis și mai divers, precum și cu privire la descoperirea valorilor comune care fundamentează Europa. Am cerut unui grup de experți să reflecteze asupra modului în care putem utiliza cunoașterea limbilor ca pe o forță în dialogul intercultural. Grupul sugerează că o cunoaștere aprofundată a unei alte limbi – ceea ce ei numesc „limbă adoptivă” – ar fi o modalitate esențială de a consolida legăturile dintre europeni, de a ne apropia de vecinii noștri. Raportul lor indică de asemenea că migranții ar putea să aleagă limba țării care îi găzduiește ca limba lor adoptivă. În același timp, limbile migranților ar trebui incluse în spectrul de limbi din care europenii ar putea să-și aleagă limba lor adoptivă. Nu doar de dragul solidarității – ci și din temeinice motive economice.
3
Dezvoltarea competitivității În era noastră marcată de mobilitate și piețe globale, aptitudinile lingvistice deschid calea cetățenilor europeni către slujbe mai bune, nu doar în țara lor de origine dar și pe întreg cuprinsul Uniunii. Iar o Europă în care fiecare vorbește limba celuilalt este o societate mai primitoare pentru cei aflați pe alte meleaguri. După cum arată un studiu pe care l-am făcut public anul acesta, firmele care se pot înzestra cu competențe lingvistice sunt într-o poziție mai bună de a desfășura activități comerciale pe piețele europene și pe mapamond. Dar multe firme – 11% din totalul celor incluse în studiu – au simțit că au pierdut contracte din cauza lipsei competențelor lingvistice. Iar multe firme nu s-au gândit la modul cum ar putea acumula capital lingvistic prin intermediul angajaților lor pentru a fi în măsură să fie pregătite pentru noile oportunități din Europa și din lume. Din aceste motive am înființat un Forum al afacerilor, care să discute despre felul în care firmele, persoanele și sistemele de educație pot contribui la și beneficia de pe urma cunoașterii limbilor în Europa. Învățarea limbilor nu se oprește la poarta școlii. Îmbunătățirea legăturilor dintre afaceri și educație Coalizarea intereselor economice cu cele ale educației, ceea ce face de fapt Forumul, este benefic și pentru universitățile Europei. Aș dori să spun un cuvânt despre aceasta, înainte de a termina. În comunicarea din 2006 privind modernizarea universităților, Comisia a subliniat faptul că relația dintre universități și mediul de afaceri necesită o reformare. Ținând cont de capacitatea noastră de inovare și de nivelul competențelor noastre, Europa a rămas în urma principalilor săi competitori. Faptul că mediul de afaceri și universitățile din Europa tind să-și desfășoare activitățile în lumi separate, reprezintă unul din factorii care stau la baza acestei rămâneri în urmă – iar aici sunt incluse aptitudinile lingvistice. Membrii Grupului la nivel înalt în materie de multilingvism, reprezentați ai mediului academic care au discutat necesitățile Europei în materie de cunoaștere a limbilor, au elaborat de curând recomandările lor, iar propunerile lor către universități confirmă acest mesaj. Veți fi în mod special interesați de propunerile lor. Ei afirmă că studenții și profesorii ar trebui să aibă mai multe oportunități de a studia în străinătate; că toți studenții de nivel universitar ar trebui să aibă posibilitatea de a învăța limbi străine, indiferent dacă sunt sau nu studenți la universități cu profil lingvistic; și că stabilirea unor legături mai strânse între universități și organizații profesionale ar contribui la optimizarea adaptării competențelor lingvistice și a celor interculturale la necesitățile economice. Mii de studenți polonezi iau parte în fiecare an la programul Erasmus al Uniunii Europene, un program încununat de succes care în acest an împlinește 21 de ani. Experiențele împărtășite de studenți și angajatori arată că participarea la programul Erasmus sau la alte programe asemănătoare de studii în străinătate dezvoltă enorm aptitudinile personale și academice ale tinerilor și îi face mult mai atractivi în eventualitatea unei angajări.
4
Suntem foarte încântați să observăm creșterea an de an a numărului studenților polonezi care participă la Erasmus – ceea ce este o mărturie a spiritului vostru de inițiativă, a deschiderii și a aptitudinilor intelectuale de care dați dovadă. Însă trebuie să ne asigurăm că toți tinerii – pe tot cuprinsul Europei – primesc educația adecvată și își dezvoltă aptitudinile adecvate, inclusiv cele lingvistice și interculturale, pentru a se realiza în această Europă a cunoașterii. Doamnelor și domnilor, Care sunt următoarele etape? Am discutat aceste chestiuni cu miniștri și cu o mare varietate de părți interesate. Am convenit că putem face mai multe pentru a progresa în problema învățării limbilor – motivarea mai bună a studenților; instruirea mai bună a profesorilor; lărgirea sferei de oportunități pentru firme, studenți, pentru adulții dispuși să învețe, pentru cetățeni, indiferent de proveniența lor. Întrucât cunoașterea limbilor realmente lărgește sfera de oportunități; realmente deschide accesul către noi experiențe; și dacă toți conlucrăm în aceeași direcție, ea poate trasa calea către o Europă mai primitoare și mai prosperă pentru toți cetățenii noștri. Vă mulțumesc.
5