Leonard Orban
Comisar european pentru multilingvism
Deschidere, diversitate și multilingvism – dezvoltarea competențelor în era cunoașterii
Discurs ținut la Universitatea din Atena
17 aprilie 2008
Introducere Doamnelor și domnilor, Am deosebita plăcere de a mă afla astăzi alături de dumneavoastră, în cea mai veche universitate din Grecia. Mă bucură nespus această ocazie de a mă întâlni cu studenții greci și de a-mi prezenta viziunea asupra obiectivelor pe care doresc să le ating în ceea ce privește multilingvismul în Europa. Sunt deosebit de încântat să mă adresez dumneavoastră în această universitate, al cărei Centru de Predare a Limbilor Străine a adus o contribuție valoroasă la promovarea multilingvismului. Universitatea dumneavoastră oferă cursuri în 32 de limbi, pe lângă cursurile specializate de terminologie și traducere. Constatăm cu satisfacție că rata de participare a studenților a crescut considerabil în ultimii ani. Europa și multilingvismul, inseparabile Europa, așa cum o știm noi astăzi, este de neconceput fără tradiția greacă a cercetării filozofice. Aceasta a modelat civilizația noastră. Aș afirma chiar că Europa este de neconceput fără diversitatea lingvistică care o caracterizează. Multilingvismul și Europa reprezintă două fațete ale aceleiași realități. Acestea se completează una pe cealaltă, precum cele două jumătăți ale oului lui Platon, dacă îmi permiteți să fac doar o aluzie la această mare tradiție pe care tocmai am menționat-o. Diversitatea lingvistică este o realitate, ea reprezintă însăși istoria și cultura noastră comună. Ea este, de asemenea, un mare atu: capacitatea de a comunica în mai multe limbi este un mare avantaj atât pentru indivizi, organizații și întreprinderi, cât și pentru societate în general. Trebuie să creăm o Europă unde aceste competențe sunt dezvoltate pe deplin. Multilingvismul în fața provocării diversității Europa, care a făcut ca noi, grecii și românii, să fim împreună, s-a schimbat enorm în cursul vieții dumneavoastră, și cu atât mai mult în cursul vieții mele. Europa a fost martoră, la sfârșitul secolului XX, la apariția unui nou peisaj politic, odată cu dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere și cu diferitele forme de manifestare ale globalizării, ceea ce a dus la identificarea unor probleme politice noi și diverse. Europa însăși devine din ce în ce mai diversă. Migrația și mobilitatea s-au tradus prin mai multe contacte între cetățeni cu origini diferite. Extinderea a deschis noi oportunități de a locui și de a munci pe alte meleaguri ale Comunității. Schimburile noastre cu restul lumii s-au intensificat. Europa a devenit un loc de întâlnire pentru culturi, limbi și religii. Aceasta reprezintă, desigur, o provocare. Acceptarea diversității cere eforturi și investiții. Avem nevoie de politici care să gestioneze această diversitate, care să promoveze o societate deschisă și bazată pe integrare.
2
Multilingvismul și dialogul sunt, mai mult decât oricând, aliați ai deschiderii și ai diversității. O responsabilitate comună Acesta este motivul pentru care, în ianuarie anul trecut, multilingvismul a primit un portofoliu cu drepturi depline. De aceea, m-am angajat să păstrez și să promovez acest aspect esențial al proiectului european. Obiectivul meu este acela de a cultiva și de a dezvolta competențele lingvistice în Europa, nu numai în domeniul educației, ci și în alte domenii în care limbile străine prezintă o importanță deosebită, cum ar fi coeziunea socială și dialogul intercultural, creșterea economică și locurile de muncă, sau justiția și securitatea. În septembrie voi lansa o nouă strategie pentru multilingvism care reflectă această viziune largă asupra beneficiilor pe care multilingvismul le poate aduce Europei. Aș dori să analizăm astăzi în detaliu câteva din aceste beneficii. Vă voi demonstra modul în care multilingvismul contribuie la construirea unei societăți bazate pe integrare, la competitivitatea economică, precum și la îmbunătățirea competențelor adaptate pentru o societate bazată pe cunoaștere. Aș dori mai întâi să subliniez că politica lingvistică reprezintă o responsabilitate comună. Statele membre sunt, desigur, cele care iau decizii cu privire la sistemele naționale de educație. De exemplu, în 2002, statele membre au ajuns la un acord comun cu privire la predarea a două limbi străine, precum și cu privire la învățarea unei limbi străine de la vârste fragede. Rolul Comisiei în domeniul lingvistic este de a sprijini statele membre, coordonând progresele acestora pentru atingerea obiectivelor comune și promovând cooperarea și schimbul de bune practici. Universitățile și școlile, întreprinderile, cetățenii – fiecare dintre noi joacă un rol în acest domeniu. Multilingvismul și dialogul intercultural Comunitatea noastră, formată din 27 de state, este un mozaic de culturi și de limbi din ce în ce mai bogat. Ea este casa noastră, a tuturor, o casă în care diversitatea este prețuită, nu discreditată. Anul acesta este Anul european al dialogului intercultural. Scopul acestui an este consacrat sprijinirii tuturor cetățenilor Europei și tuturor celor care trăiesc în Uniunea Europeană, în vederea adaptării la un mediu mai deschis și mai diversificat, prin promovarea respectului reciproc și oferind fiecăruia ocazia de a-și juca din plin rolul în societate. Acest scop este foarte bine evidențiat prin deviza „împreună în diversitate”. Ca o contribuție la acest An european, am rugat un grup de intelectuali, în frunte cu scriitorul libanez de limbă franceză Amin Maalouf, să mediteze asupra multilingvismului și asupra rolului pe care acesta l-ar putea avea în integrarea europeană și în dialogul între diferite culturi. În raportul său, grupul examinează în detaliu obiectivul asumat de predare a două limbi străine în Europa. Acesta susține că toți europenii ar trebui să stăpânească atât o limbă de circulație internațională, în majoritatea cazurilor engleza, cât și o a doua limbă maternă – ceea ce aceștia numesc „limbă adoptivă personală”, o limbă liber aleasă de fiecare cetățean. Învățată intensiv, vorbită și scrisă fluent, această limbă ar fi parte integrantă din programa școlară și universitară a fiecărui cetățean european.
3
Grupul a examinat și o altă problemă esențială a Europei de astăzi, și anume, construirea societăților bazate pe integrare, care să integreze și să prețuiască imigranții, indiferent dacă aceștia vin din Europa sau de pe alte meleaguri.
Raportul susține că imigranții și-ar putea alege ca limbă adoptivă chiar limba țării de origine, și că limbile acestora ar trebui incluse în spectrul de limbi din care europenii ar putea să-și aleagă limba adoptivă. Nu numai din solidaritate, ci și pentru încurajarea relațiilor comerciale, pentru a profita de competențele lingvistice pe care le posedă mulți dintre imigranți, competențe deseori subevaluate și neutilizate la capacitate maximă. Multilingvismul în serviciul competitivității Ajung astfel la următorul punct pe care aș dori să-l discut, și anume beneficiile pe care multilingvismul le poate aduce competitivității. Multilingvismul contribuie în mod real la competitivitatea economiei europene, în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite în cadrul strategiei de la Lisabona. Rezultatele unui studiu efectuat de serviciile noastre și publicat în februarie sugerează că lipsa competențelor lingvistice duce la pierderea unor oportunități concrete de afaceri. Studiul recomandă, printre altele, îmbunătățirea relațiilor dintre întreprinderi și sistemul educațional, pentru a plasa competențele lingvistice, chiar de la început, într-un context concret. Tinerii au impresia, de multe ori, că învățarea unei limbi străine este prea grea față de beneficiile pe care le-ar putea aduce. Însă faptul că aceste competențe lingvistice contribuie substanțial la găsirea unui loc de muncă ar putea fi folosit ca stimulent pentru creșterea motivației. Aceasta reprezintă una din problemele care vor fi abordate în cadrul Forumului dedicat întreprinderilor și limbilor străine pe care l-am instituit, unde întreprinderile și sistemul educațional pot face schimb de idei. Idei pentru elaborarea de strategii lingvistice mai bune în întreprinderi, precum și idei referitoare la modul în care competențele lingvistice pot îmbunătăți mobilitatea și găsirea unui loc de muncă. Multilingvismul și găsirea unui loc de muncă Învățarea limbilor este un element esențial pentru dezvoltarea unei Europe bazate pe cunoaștere în secolul 21. Potrivit opiniei statelor membre, competențele lingvistice reprezintă una dintre cele opt competențe-cheie pe care fiecare tânăr ar trebui să le dețină în momentul absolvirii învățământului obligatoriu. Competențele lingvistice reprezintă o bogăție la nivel personal și cultural și sunt apreciate de angajatori. Ele inspiră cetățenilor încrederea necesară pentru a accepta provocări mai importante. În comunicarea din 2006 privind modernizarea universităților, Comisia a subliniat faptul că Europa a rămas în urma principalilor săi competitori în ceea ce privește capacitatea de inovare și nivelul competențelor. Competențele necesare pentru a obține un loc de muncă disponibil pe piața muncii nu sunt întotdeauna competențele predate în cadrul sistemului educațional. Faptul că mediul de afaceri și universitățile din Europa tind să-și desfășoare activitățile în lumi separate, reprezintă unul din factorii care stau la baza acestei rămâneri în urmă – iar competențele lingvistice nu fac excepție.
4
Grupul la nivel înalt pentru multilingvism, alcătuit din reprezentanți ai mediului academic care dezbat necesitățile lingvistice ale Europei, a prezentat recent recomandările sale. Propunerea acestora adresată universităților întărește mesajul meu – și sunt convins că veți găsi foarte interesante propunerile acestui grup, prin care se recomandă ca studenții și profesorii să beneficieze de mai multe ocazii de a studia în străinătate. De asemenea, se recomandă ca toți studenții să aibă posibilitatea de a învăța limbi străine, indiferent dacă sunt sau nu studenți la universități cu profil lingvistic; să se stabilească legături mai strânse între universități și organizații profesionale, ceea ce ar contribui la adaptarea competențelor interculturale și lingvistice la necesitățile întreprinderilor.
Programul nostru pilot Erasmus a ajuns în acest an la vârsta maturității. Experiențele împărtășite de studenți și angajatori arată că participarea la programul Erasmus sau la alte programe asemănătoare de studii în străinătate dezvoltă enorm competențele personale și academice ale tinerilor și sporesc șansele de angajare ale acestora. Suntem foarte încântați să observăm creșterea de la an la an a numărului de studenți greci care participă la programul Erasmus. Dumneavoastră primiți, de asemenea, un număr mare de studenți Erasmus din toată Europa. Este evident faptul că europenii continuă să fie fascinați de cultura și limba greacă, iar studenții greci se revanșează prin interesul pe care îl manifestă față de restul Europei. Acesta reprezintă un semn extrem de pozitiv și o veste bună pentru industria greacă. Economia dumneavoastră se va sprijini întotdeauna pe un flux continuu de angajați tineri, multilingvi și bine educați. Însă, trebuie să ne asigurăm că nu numai acești tineri, ci toți tinerii de pe întreg cuprinsul Europei, primesc educația corespunzătoare și își dezvoltă competențele interculturale și lingvistice de care au nevoie pentru a se dezvolta pe deplin în această Europă a cunoașterii. Concluzii Care sunt următorii pași? Am discutat aceste chestiuni cu miniștri și diverse părți interesate. Am fost cu toții de acord că putem face mai mult pentru a stimula învățarea limbilor străine, iar noua strategie pentru multilingvism în Europa va ține cont de aceste modalități. Avem nevoie de o mai bună motivație în rândul studenților; o mai bună formare pentru profesori; trebuie să creăm noi oportunități pentru întreprinderi, pentru studenți, pentru adulții care studiază, pentru toți cetățenii, indiferent de originea acestora. Întrucât cunoașterea limbilor străine lărgește realmente sfera de oportunități, deschide realmente accesul către noi experiențe și, dacă toți conlucrăm în aceeași direcție, ea poate trasa calea către o Europă mai favorabilă integrării și mai prosperă pentru toți cetățenii noștri.
Vă mulțumesc.
5