raport-ancs-2010-final

Document Sample
raport-ancs-2010-final Powered By Docstoc
					AUTORITATEA NAŢIONALĂ
PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ




         POLITICILE GUVERNAMENTALE
 PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE
                     ÎN ROMÂNIA




                       RAPORT 2010
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
       POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                         Raport 2010




      CUPRINS


     I. SISTEMUL DE CERCETARE DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2010, ÎN CONTEXT               3
        NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL
       I.1 Contextul naţional                                                    3
       I.2 România în cadrul Uniunii Europene                                    8


 II. POLITICILE GUVERNAMENTALE ÎN DOMENIUL CERCETĂRII-                          13
     DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII: OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE PE
     TERMEN LUNG
       II.1 Strategia Naţională CDI şi Planul naţional CDI pentru perioada      13
            2007-2013
       II.2 Prioritatile ANCS privind politica CDI în anul 2010                 15


 III. REZULTATE OBŢINUTE ÎN ANUL 2010 ÎN ÎNDEPLINIREA                           19
      OBIECTIVELOR DE POLITICĂ CDI
       III.1. Întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului CDI pentru a   19
               răspunde nevoilor socio-economice
       III.2 Stimularea investiţiilor CDI în sectorul privat                    23


 IV. DEZVOLTAREA DIMENSIUNII EUROPENE A POLITICILOR ȘI                          30
     PROGRAMELOR CDI
       IV.1 Susţinerea politicilor Uniunii Europene                             30
       IV.2 Participarea la iniţiative şi organisme CDI europene                32
       IV.3 Participarea organizaţiilor de cercetare româneşti în PC 7          42
       IV.4 Susţinerea participării României la programe europene de            49
            cooperare trans-naţională
       IV.5 Participarea României la tîrguri și expoziții                       52


V.     UTILIZAREA FONDURILOR STRUCTURALE PENTRU ACTIVITĂȚI CDI                  54


       CONCLUZII                                                                60




                                                                                     2
                                            AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
            POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                              Raport 2010




I. SISTEMUL DE CERCETARE DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2010, ÎN CONTEXT
   NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL

I.1 Contextul naţional
În anul 2010 în condițiile continuării recesiunii economice1, produsul intern brut (PIB) al
României a fost în scădere – în termeni reali – cu 1,3% faţă de anul 2009.
În cele ce urmează, este prezentată situaţia internă de la sfârşitul anului 2009, situaţie care a
constituit premisa în care a continuat activitatea din domeniu în anul de raportare 2010.
Din punct de vedere al activităţilor de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (CD&I), în
anul 2009, România a cheltuit 2356,9 milioane lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare (GERD2) au reprezentat 0,48% din PIB, în scădere cu
0,10 puncte procentuale faţă de anul 20083.


Structura cheltuielilor
În anul 2009, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare 2356,9 milioane lei,
din care 2077,2 milioane lei cheltuieli curente, reprezentând 88,1%, şi 279,7 milioane lei
cheltuieli de capital, reprezentând 11,9 %. Ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea
unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare a scăzut cu 3,8 puncte
procentuale, în anul 2009, faţă de anul 2008.




                               a.                                                            b.

         Figura 1. Structura cheltuielilor curente (a) şi de capital (b), pentru activitatea de cercetare-
                                  dezvoltare, pe componente, în anul 2009.

După tipurile de cercetare, în anul 2009, cercetarea fundamentală a înregistrat o scădere cu
7,2 puncte procentuale în cheltuielile totale comparativ cu anul 2008, respectiv de la 49,5% la
42,3%. Cercetarea aplicativă a avut în anul 2009 o creştere de 6,3 puncte procentuale în
cheltuielile totale, respectiv de la 42,5% la 48,8%. Pentru dezvoltarea experimentală, din
cheltuielile totale a fost alocat un procent de numai 8,9%.



1
    INSSE, comunicat de presă nr. 44 din 3 martie 2011.
2
    Gros Expenditure for Research and Development – GERD.
3
    INSSE nr. 99 din 24 septembrie 2010, Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2009.



                                                                                                             3
                                     AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
         POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                           Raport 2010




După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare în anul 2009,
fondurile publice au cea mai ridicată pondere, dar în scădere comparativ cu anul precedent
(54,9% faţă de 70,1% în anul 2008), urmate de sursele de la întreprinderi în creştere
comparativ cu anul 2008 (34,8% faţă de 23,3%). Cele mai mari sume, din fonduri publice, au
primit unitǎţile din sectorul guvernamental (49,3%), urmate de unitǎţile din sectorul
învǎţǎmânt superior (35,3%) şi unitǎţile din sectorul întreprinderi (15,1%).

Tabelul 1. Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe surse de fonduri
şi sectoare de performanţă, în anul 2009.                                                   - milioane lei -




Intensitatea cercetării, calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi
PIB, în anul 2009, a fost de 0,48%, comparativ cu 0,58% în anul 2008. Cheltuiala provenită
din fondurile publice deţine o pondere în produsul intern brut de 0,26% în anul 2009, faţă de
0,41% în anul 2008.


Personalul de cercetare
Referitor la personalul CD, la sfârşitul anului 2009, îşi desfăşurau activitatea în cercetare-
dezvoltare 42420 salariaţi, în scădere cu 1082 salariaţi faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului
2008. Pe categorii de ocupaţii, ponderea cea mai mare a salariaţilor din activitatea de
cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători, 72,2% din total, respectiv 30645
persoane. Numărul persoanelor cu titlu de doctor, care lucrau în activitatea de cercetare-
dezvoltare s-a menţinut relativ constant faţă de anul 2008, respectiv, 14916 persoane, din care
femei cu titlu de doctor 6508, respectiv 43,6%. Dinamica personalului CD, este ilustrată în
tabelul 2.


Tabelul 2. Personalul angajat în activitaţi CD.
                                  2005          2006              2007            2008           2009
 Total angajaţi, din care:          41035         42220             42484           43502          42420
    - cercetători                   29608         30122             30740           30864          30645
        din care atestaţi           10339          9621              9936           10463           8375
    - doctori în ştiinţe              8746        12309             14228           15111          14916
Sursa: Anuarul Statistic al României 2010, (2011)




                                                                                                           4
                                     AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
         POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                           Raport 2010




Pe domenii ştiinţifice, salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare cu ponderea cea mai
mare se regăsesc în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice 46,9%, urmat de domeniul
ştiinţelor naturale şi exacte cu o pondere de 14,1%. Numărul cercetătorilor din aceste domenii
este semnificativ, respectiv 14381 persoane (din care 38,2% femei) în domeniul ştiinţelor
inginereşti şi tehnologice, şi 4111 persoane (din care 45,9% femei) în domeniul ştiinţelor
naturale şi exacte.
După nivelul de pregătire profesională, din numărul salariaţilor existenţi în activitatea de
cercetare-dezvoltare la sfârşitul anului 2009, 36240 au studii superioare (85,4% din total),
1645 au studii post-liceale şi de maiştri (3,9%), 3982 au studii liceale, profesionale şi de
ucenici (9,4%), iar 553 au alte forme de pregătire (1,3%).
Din salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, în anul 2009, după orele
efectiv lucrate, 56,0% au lucrat cu normă întreagă şi 44,0% cu normă parţială.


Tabelul 3. Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanţă
                                                                                 – număr la sfârşitul anului –




Sursa: Anuarul Statistic al României 2010, 2011.


Pe grupe de vârstă, în cadrul cercetătorilor, în anul 2009 comparativ cu anul 2008, s-a
înregistrat o creştere cu 4,7 puncte procentuale a ponderii persoanelor cu vârstă de până la 34
ani (29,1% faţă de 24,4%). Ponderea cercetătorilor cu vârsta între 35 şi 54 ani s-a menţinut
relativ constantă, respectiv 47,3 % .




Sursa: Anuarul Statistic al României 2010, 2011
             Figura 2. Structura cercetătorilor pe grupe de vârstă, la începutul anului 2010



                                                                                                            5
                                    AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
          POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                            Raport 2010




Cheltuieli de cercetare
Şi în anul 2010, criza economica a afectat profund domeniul cercetării în România, alocările
totale pentru cercetare, din fonduri publice, fiind de aproximativ 1,64 miliarde lei, ceea ce a
reprezentat o creştere cu 8,6% faţă de anul 2009 (1,53 miliarde lei), însă doar o revenire la
valori apropiate anului 2008, şi mult sub nivelul planificat la lansarea Planului Naţional de
Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, de circa 4 miliarde lei. Cele 1,64 miliarde au fost
repartizate conform Fig.2, bugetul alocat ANCS fiind de 1,16 miliarde lei, adică 70,7%,
Academia Română beneficiind de 226 mil. lei, adică 13,8%, restul revenind celorlalte
ministere, cele mai importante fiind Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
cu 8,8% şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, cu 4,1%.




        Sursa: MFP – Legea Bugetului 2010.
 Figura 3. Fonduri bugetare alocate pentru activităţi CDI, pe cei mai importanţi ordonatori de credite


Cheltuielile pentru inovare
Referitor la cheltuielile de inovare, ponderea cea mai mare au avut-o, în continuare,
achiziţiile. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale ]ntreprinderilor (BERD) au rămas reduse,
cifrându-se la 684,8M lei (2009).


Tabelul 4. Structura cheltuielilor cu activităţile de inovare - pondere în total cheltuieli CD&I
                Activitate de          Activitate de        Achiziţii de maşini,
                                                                                      Achiziţii de alte
            cercetare-dezvoltare   cercetare-dezvoltare       echipament şi
                                                                                     cunoştinţe externe
                   internă               externă                 software
   2006                     13,6                     9,1                    74,9                     2,4
   2008                      8,5                     5,7                    84,5                     1,3
Sursa: Anuarul Statistic al României 2010, 2011, după Community Innovation Survey 2009.




                                                                                                           6
                                          AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
           POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                             Raport 2010




Productivitatea științifică
În privinţa productivităţii ştiinţifice, Fig.4 ilustrează volumul publicaţiilor indexate în bazele
de date cele mai importante. Analiza este făcută pe trei nivele, anume “Total”, unde sunt
cumulate Science Citation Index Expanded (SCI-EXPANDED), Conference Proceedings
Citation Index-Science (CPCI-S), Social Sciences Citation Index (SSCI) Arts & Humanities
Citation Index (A&HCI) şi Conference Proceedings Citation Index - Social Science &
Humanities (CPCI-SSH), respectiv menţinând doar pe cele mai relevante pentru activitatea
ANCS, adică doar SCI-EXPANDED şi CPCI-S, ţinând cont de faptul că domeniile social, artă şi
umanist sunt oarecum mai îndepărtate de cele tehnologice.



                                          Numar anual de publicatii
                12000
                10000
                     8000
             Numar




                     6000
                     4000
                     2000
                         0
                                2004     2005      2006       2007      2008        2009       2010
                                                            Anul
                             Total     CPCI-S[1] şi SCI-EXPANDED[2]          Doar SCI-EXPANDED

              Sursa: Web of Science
                     Figura 4. Productivitatea ştiinţifică număr de publicații în anul de referință


Prin comparare cu totalul publicațiilor, prezentat numeric pe ultima linie a tabelului 6, se
constată că ponderea științelor sociale este relativ redusă.


Tabelul 6. Număr de publicații în anul de referință
                              2004       2005       2006               2007       2008       2009        2010
                       4
 Doar SCI-EXPANDED              2838      4667       4378               5605       9454       9155        9914
 şi CPCI-S5
 Doar SCI-EXPANDED              2449      2944       3251               3635        6573       7084       7163
 Total                                  2894       4802      4485       5813        9903     10063       11195
Sursa: Web of Science




4
    Web of Science, Science Citation Index Expanded,
    http://apps.isiknowledge.com/summary.do?qid=3&product=WOS&SID=N14NAJanBdE61%40MlM1o&search_mode=GeneralSearch
5
    Web of Science, Conference Proceedings Citation Index- Science



                                                                                                                    7
                                       AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
           POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                             Raport 2010




Situația publicațiilor citate, după anul de apariție și după anul citării, este indicată în tabelul
următor (s-au luat în considerare doar cele din SCI-EXPANDED).
Tabelul 7. Număr de citări, după anul de citare și anul apariției publicației care se citează
           Citate în anul     2004      2005         2006       2007        2008        2009              2010

                     2004            362       2314        2944       2883        3245       2894          2661
                     2005                        657       3139       4031        4654       4488          4101
     Apărute         2006                                   606       2669        4553       4363          4007
     în anul         2007                                              604        3867       5475           516
                     2008                                                         1343       5759          7437
                     2009                                                                    1544          6394
                     2010                                                                                  1676
Sursa Web of Science




I.2 România în cadrul Uniunii Europene


Performațele în inovare
Raportul „Innovation Unionn Scoreboard” (IUS) pe anul 20106 indică România în ultima
grupă, cea a inovatorilor modești, alături de Bulgaria, Letonia și Lituania.
Scorul agregat al inovării, pentru țara noastră, a fost în scădere față de anul trecut, de la de
0,256 la 0,237, reprezentând mai puțin de jumătate față din media UE 27, care este 0,516
(Fig.5).




             Legenda culorilor:




         Figura 5. Indicatorul cumulat al inovarii SII, pentru statele membre UE, după IUS 2010.


6
    Innovation Union Scoreboard 2010 - http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/iu-scoreboard-
     2010_en.pdf



                                                                                                                 8
                                     AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
         POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                           Raport 2010




Grupul țărilor cu performanțe deosebite este format din Suedia, Danemarca, Finlanda, și
Germania.
Pe de altă parte, Bulgaria, Estonia, Malta, România, Portugalia și Slovenia au cunoscut cea
mai mare rată de creștere dintre UE 27, dar această rată este în scădere față de perioada
anterioară.


Tabelul 8 Evoluția indicatorului cumulat al inovării SII pentru România, comparativ cu media UE 27
        Anul            2006        2007       2008         2009     2010      Rata de creștere
 UE 27                    0,505      0,518       0,517       0,515     0,516               0,85%
 România                  0,195      0,219       0,241       0,256     0,237               5,23%


Comparativ cu media UE 27, situația unor indicatori relevanți pentru capacitatea și rezultatele
sistemului CDI este următoarea (anul 2009):
    •   Ponderea cercetatorilor în total populație ocupată7
                 5,6%o în România, față de 7,3%o UE 27.
    •    Ponderea angajaților în activități CD, în total populație ocupată8
                 6,7%o în România, față de 11,7%o UE 27.
    •   Ponderea personalului9 lucrând în domenii ST, în total populatie ocupată
                 24,1% în România, față de 40,1% UE 27.
    •   Ponderea angajaților în activități (servicii și producție) cu aport intensiv de cunoaștere
        în total populatie ocupată
                 6,16% în România, față de 13,03% UE 27.
    •   Ponderea exporturilor produselor de medie și înalta tehnologie (M&IT), în total
        exporturi
                 50,14% în România, față de 47,36% UE 27.
    •   Ponderea exporturilor de servicii cu aport intensiv de cunoastere, în total exporturi
        servicii
                 44,91% în România, față de 49,43% UE 27.

Detaliere pe grupe de indicatori IUS
Descompunând analiza pe cele trei grupe de indicatori reprezentativi10 - indicatori de intrare,
indicatori de activitate a intreprinderilor, și indicatori de iesire - situația României se
prezintă ca mai jos. În general, majoritatea indicatorilor indică valori semnificativ mai mici
pentru România, comparativ cu media UE 27

7
  Sursa: Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
8
  Sursa: Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
9
  Anexe Innovation Union Scoreboard 2010 - http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/iu-scoreboard-
  2010_en.pdf
10
   Conform Innovation Union Scoreboard, 2010.



                                                                                                              9
                                       AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
           POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                             Raport 2010




Indicatori de intrare
      „Resurse umane” – „Human Resources” (HR), indică disponibilitatea resurselor educate
       şi calificate: tineri cu nivel de educație secundar, populație cu nivel de educație terțiar11,
       absolvenți de școli doctorale. Din acest punct de vedere, România este pe locul 26, în
       pierdere un loc față de anul precedent.




                                 Figura 6. Indicatorul „Resurse umane” HR.


      „Calitatea sistemului CD” – „Open, excellent and attractive research systems” (QS-RD),
       indică, prin trei scoruri componente, cele trei atribute, anume deschiderea, performanțele
       și atractivitatea sistemului CD.




                              Figura 7. Indicatorul „Calitatea sistemului CD”.


      „Sprijin financiar şi logistic” - „Finance and Support” (F&S), unde una dintre
       componente este mărimea cheltuielilor publice CD, cealaltă fiind finanțarea prin capitalul
       de risc. După cum se observă în Fig.6, România se situează pe locul 22, în progres cinci
       locuri față de anul precedent.




                             Figura 8. Indicatorul „Sprijin financiar şi logistic”



11
     Conform clasificării UNESCO “International Standard Classification of Educatio” (ISCED),
     http://www.uis.unesco.org/Pages/default.aspx



                                                                                                  10
                                  AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
         POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                           Raport 2010




Dintre indicatorii înglobaţi în cadrul sprijinului financiar, nivelul cheltuielilor CD totale, ca
procent din PIB, se situează la mai putin de 30% fată de media UE 27.
Contributia sectorului privat este foarte redusă fată de media UE 27, anume 0,19% Romania
fata de 1,25% UE, fiecare raportata la PIB-ul corespunzator, ceea ce indică faptul că
cercetarea de firmă este slabă, sectorul afacerilor fiind incomplet restructurat şi insuficient
motivat, instrumentul capitalului de risc fiind putin utilizat.


Tabelul 5. Cheltuieli totale CD – GERD, BERD, GBAORD (% PIB)

                   Anul         2007             2008             2009              2010
 UE 27       GBAORD                    1,55             1,52             1,55                   -
              BERD                     1,18             1,21             1,25                   -
              GERD                     1,85             1,92             2,06                   -
 România     GBAORD                    0,34             0,49             0,39   (provizoriu) 0,41
              BERD                     0,22             0,17             0,19   (provizoriu) 0,17
              GERD                     0,52             0,58             0,48   (provizoriu) 0,49



Indicatori de activitate a întreprinderilor:
   „Investiții ” – „Investments” (INV), compus din investiții CD ale întreprinderilor
    (BERD) și cheltuieli pentru inovare, altele decât cle pentru CD.




                          Figura 9 Indicatorul „Investiții ” – „Investments”


   „Conexiuni antreprenoriale” – „Linkages & entrepreneurship” (L&E) ține cont de
    intreprinderile mici și mijlocii (IMM) cu activități de inovative (proprie, externalizată, sau
    în parteneriat).




         Figura 10 Indicatorul „Conexiuni antreprenoriale” – „Linkages & entrepreneurship”



                                                                                               11
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




   „Capital intelectual” – „Intellectual assets” (IA), se referă la brevete aplicate, mărci
    înregistrate, modele etc.




                 Figura 11 Indicatorul „Capital intelectual” – „Intellectual assets”


Indicatori de ieşire
   „Inovatori” – „Innovators” (INO), care iau în considerare cele două tipuri de inovare ale
    IMM, respectiv tehnologică și organizațională.




                         Figura 12 Indicatorul „Inovatori” – „Innovators”


   „Efecte economice” – „Economic Effects” (EE), compus din cinci scoruri, dintre care
    unul se refera la forța de muncă, doi la exportul de bunuri prelucrate, iar ultimii doi la
    beneficii din vânzări de bunuri inovative.




                          Figura 13 Indicatorul „Efecte Economice” EE



În concluzie, deşi majoritatea indicatorilor au, în continuare, valori semnificativ mai mici
pentru România, comparativ cu media UE 27, situatia este relativ staționarî față de anul
anterior.




                                                                                                 12
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




II. POLITICILE GUVERNAMENTALE ÎN DOMENIUL CERCETĂRII-
    DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII: OBIECTIVE DE DEZVOLTARE PE TERMEN
    LUNG


II.1 Strategia Naţională CDI şi Planul Naţional CDI pentru perioada 2007-2013
Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), în calitate de organ
guvernamental, având responsabilitatea elaborării şi armonizării politicilor naţionale CDI cu
cele europene, urmărește să asigure racordarea obiectivelor comunităţii ştiinţifice şi tehnice şi
a mediului de afaceri din România la priorităţile specifice ştiinţei şi tehnologiei în Uniunea
Europeană, precum şi la dinamica de evoluţie a acestora.
Suportul pentru planificarea şi implementarea politicilor CDI promovate de ANCS în
perioada post-aderare, şi implicit în anul 2010, a fost dat de:
    Strategia Naţională CDI pentru perioada 2007-2013 (Strategia Națională), aprobată
     prin H.G. nr. 217/ 2007.
    Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru 2007-2013 (Planul
     Naţional), aprobat prin H.G. nr. 475/ 2007.
    Programul de guvernare 2009-2012.


Strategia Naţională pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2007-2013
Strategia Naţională are ca principal obiectiv pentru anul 2013 recuperarea decalajelor
existente faţă de nivelul ţărilor europene şi pregăteşte sistemul de CDI din România pentru a
identifica şi consolida, prin deschidere internaţională, parteneriat şi compeţitie, acele zone în
care România poate să exceleze.
Obiectivele strategice stabilite prin Strategia Naţională în perioada 2007-2013 sunt:
   1. Crearea de cunoaştere, respectiv obţinerea de rezultate ştiinţifice şi tehnologice de
      vârf, competitive pe plan internaţional.
   2. Creşterea competitivităţii economiei romaneşti, prin inovare cu impact la nivelul
      operatorilor economici şi transferul cunoştinţelor în practica economică.
   3. Creşterea calităţii vieţii sociale, prin dezvoltarea de soluţii, inclusiv tehnologice care
      să genereze beneficii directe asupra societăţii.


Planul Naţional pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2007-2013
Planul Naţional este principalul instrument de implementare a Strategiei naţionale. Acesta a
fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 475/2007, act normativ prin care se stabilesc
regulile şi principiile de implementare, programele componente, modelul investiţional şi
bugetul – 15 mld. lei pentru perioada 2007-2013, procedura de monitorizare, precum şi
indicatorii de evaluare şi impact.
Planul Naţional este structurat pe şase programe componente, după cum urmează (vezi Anexa
1):




                                                                                              13
                                  AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




    1. Resurse umane, cu obiectiv creşterea numărului de cercetători şi a performanţelor
       profesionale ale acestora.
    2. Capacităţi, pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare.
    3. Idei, pentru punerea în practică a unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf,
       comparabile cu cele de la nivel european, reflectate prin creşterea vizibilităţii şi
       recunoaşterea internaţională a cercetării româneşti. Pentru acest program nu sunt
       stabilite domenii prioritare, accentul fiind pus pe excelenţă şi vizibilitate
       internaţională.
    4. Parteneriate în domeniile prioritare, cu obiective de concentrare a resurselor şi
       crearea parteneriatelor între institutele naționale de profil, universități și operatori
       economici, dedicate rezolvării unor probleme complexe şi transferarea soluțiilor către
       mediul de afaceri.
    5. Inovare, pentru susţinerea cercetării pre-competitive şi competitive, conduse de
       operatori economici, în condiţiile respectării regulilor de ajutor de stat.
    6. Sustinerea performantei institutionale, pentru sprijinirea activitatii institutelor
       naţionale, în domeniul propriu de activitate.


Programul de guvernare 2009-2012
În conformitate cu doctrina politică a partidelor aflate la guvernare începând cu anul 2009,
sunt prevăzute următoarele obiective şi direcţii de acţiune pentru politicile din domeniul
cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice. Din acest motiv, în afară de Planul Național,
există programe complementare de punere în practică a politicii guvernamentale, iar alocarea
bugetului se face conform programelor bugetare.
Obiectivele Programului de guvernare 2009-2012
    Susţinerea domeniilor de vârf cu potenţial pentru performanţă şi a domeniilor în care
         România este implicată la nivel internaţional (CERN, Extreme Light Infrastructure).
    Sporirea numărului de cercetători cu rezultate ştiinţifice de nivel internaţional.
    Creşterea atractivităţii carierelor ştiinţifice şi promovarea tinerilor cercetători.
    Încurajarea parteneriatelor instituţionale şi a repatrierii diasporei ştiinţifice româneşti.
    Organizarea sistemului de cercetare - dezvoltare - inovare în mod funcţional.
    Integrarea cercetării ştiinţifice în mediul economic şi social.
    Întărirea capacităţii instituţionale şi personale pentru atragerea de fonduri
         internaţionale, publice şi private.
    Promovarea performanţelor ştiinţei în rândurile publicului.

Direcţiile de acţiune din Programul de guvernare 2009-2012
    Creşterea finanţării cercetării-dezvoltării, inclusiv cu surse din din sectorul privat.
    Alocarea resurselor prin competiţie, exclusiv în funcţie de criteriile de calitate
        ştiinţifică. Evaluările instituţiilor, persoanelor şi proiectelor vor fi făcute exclusiv în
        baza unor criterii internaţional recunoscute.




                                                                                                      14
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
       POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                         Raport 2010




      De-birocratizarea procedurilor referitoare la finanţarea şi utilizarea fondurilor aferente
       proiectelor ştiinţifice. Introducerea unor politici de resurse umane dinamice şi
       competitive.
      Accesul la posturi sau competiţii exclusiv pe bază de performanţă profesională.
      Finanţarea multianuală a proiectelor de cercetare, în acord cu practicile europene.
      Facilitarea utilizării fondurilor câştigate pe bază de competiţie, inclusiv punerea în
         practică a principiului „finanţarea urmează cercetătorul".
      Stimularea investiţiilor private în cercetare-dezvoltare.
      Punerea în practică a unui plan de acţiune de lungă durată privind popularizarea
         ştiinţei şi tehnicii către publicul larg, inclusiv prin canale media.
       Raţionalizarea instituţională a sistemului.


Programe complementare
Programele de cercetare cele mai importante, complementare Planului Național, aflate în
desfășurare în anul 2010, sunt Programele nucleu, Programul Operațional Sectorial Axa 2 -
Creșterea competitivității prin cercetare, dezvoltare și inovare, Planului sectorial al MECTS-
ANCS, și Programele de cercetare fundamentală ale Academiei Române.


Programe bugetare
Din punct de vedere al repartițării bugetului cercetării, implementarea politicii CDI a ANCS
este structurată pe două programe bugetare, care reflectă prioritățile de acțiune pe termen
lung, destinate susținerii strategiei:
     Dezvoltarea capacităţii CD şi de diseminare a rezultatelor cercetării, destinat întăririi
        sistemului CD românesc.
     Creşterea competitivităţii economice prin cercetare şi inovare, care se adresează în
        principal efectelor economice ale investiţiei în cercetare.



II.2 Prioritățile ANCS privind politica CDI în anul 2010


Măsuri de politică CDI
Anul 2010 a fost marcat de continuarea crizei economice, ca și de apariția unor documente
europene importante privind domeniul cercetării, precum Strategia Europa 2020.
Ca urmare a crizei, au fost necesare măsuri de eficientizare a investițiilor în cercetare.
Secretariatul General al Guvernului (SGG), în strânsă colaborare cu Ministerul Finanţelor
Publice, Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - prin Autoritatea Naţională
pentru Cercetare Ştiinţifică -, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Academia
Română, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii
Informaţionale, a condus efectuarea unei analize, urmată de elaborarea unui Plan de creştere
a eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice destinate cercetării-dezvoltării. Planul a
cuprins un set de reforme, cu următoarele direcţii de acţiune:



                                                                                              15
                                       AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
           POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                             Raport 2010




      Creşterea sumelor alocate pentru CDI, atât ca valori absolute, cât şi ca procent din PIB, în
       acord cu obiectivele Strategiei Europa 2020;
      Creşterea importanţei domeniului la nivelul autorităţilor guvernamentale şi asigurarea
       coerenţei politicilor şi programelor CDI;
      Stimularea activităţilor CDI desfăşurate de sectorul privat, prin corelarea politicilor CDI
       cu măsuri de stimulare complementare, realizate pe baza consultării cu reprezentanţii
       companiilor din sectorul privat;
      Adaptarea la condiţiile de resurse financiare limitate, în condiţiile crizei economice;
      Stabilirea şi aplicarea unor proceduri unitare de monitorizare şi evaluare a activităţilor
       CD, bazate pe un sistem actualizat de încadrare a cheltuielilor CD;
      Implementarea recomandărilor de ordin legislativ şi de bună practică care vor fi
       prezentate în urma evaluării independente intermediare a Planului Naţional şi a
       implementării Strategiei Naţionale 2007-2013.
SGG a monitorizat lunar îndeplinirea acestui plan.
Urmare a lansării Strategiei Europa 2020, în anul 2010 a fost inițiat noul Program Naţional
de Reforme 2011-2013, care continuă reformele asumate în cadrul PNR 2007-2010 şi
propune reforme noi, derivate din specificul obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi al
documentelor anexe (iniţiative emblematice, Analiza anuală a creşterii, Pactul Euro Plus). În
acest context, PNR 2011-2013 include, pe lângă acţiunile nou identificate, şi o parte dintre
acţiunile aflate deja în curs de implementare (de exemplu, cele referitoare la condiţionalităţile
ce trebuie respectate de România în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional şi cu alte
instituţii financiare internaţionale).
Prin PNR 2011-2013 este asumată și susținută, la orizontul anului 2020, ținta de 2% PIB
investiții în cercetare.
În conformitate cu Programul de Guvernare, cu Programul de Convergenţă, și cu Strategia
Fiscal Bugetară, şi ţinând cont de obiectivele UE prevăzute în Strategia Europa 2020, în
cadrul PNR 2011-2013 au fost identificate trei direcţii prioritare pentru atingerea ţintei
asumate de 2% PIB12 - investiţii în cercetare şi dezvoltare (sectoarele public şi privat).
    1. Întărirea capacităţii şi a performanţelor sistemului CDI pentru a răspunde nevoilor
       socio-economice.
    2. Stimularea creşterii investiţiilor CDI în sectorul privat.
    3. Dezvoltarea dimensiunii europene a politicilor şi programelor CDI.


Întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului CDI pentru a răspunde nevoilor socio-
economice
Măsuri stabilite prin acte legislative
În anul 2010, MFP și ANCS au modificat prevederile Codului Fiscal, cheltuielile pentru
cercetare ale operatorilor economici deducându-se în proportie de 120%, conform Normelor
metodologice aprobate prin ordin comun al celor doi miniștri.


12
     Țintele finale adoptate prin Memorandum nr. 1801/13.07.2010.



                                                                                                16
                                    AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
         POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                           Raport 2010




Agenţia Managerială de Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic - Politehnica
(AMCSIT – Politehnica) şi Centrul Naţional de Management Programe, instituţii din
subordinea ANCS, au fost absorbite de UEFISCSU și reorganizate sub denumirea de
Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și
Inovării (UEFISCDI)13.
Au fost elaborate documentele de constituire a Consiliului National pentru Politica Științei și
Tehnologiei (CNPST), pentru asigurarea coerentei politicilor guvernamentale, prin i/
coordonarea ansamblului de activităţi care au ca scop stabilirea priorităţilor strategice
naţionale în domeniile cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării, pe baza cărora se
definesc obiectivele de interes naţional şi politicile specifice în aceste domenii; ii/
coordonarea cooperarii dintre principalii factori implicaţi la nivel guvernamental în
elaborarea şi implementarea politicilor din domeniile ştiinţei, tehnologiei şi inovării; iii/
asigurarea suportului de decizie strategică necesar fundamentării bugetului naţional şi alocării
eficiente a altor tipuri de resurse pentru cercetare-dezvoltare.
Alte măsuri
Alte măsuri de de întărire a capacităţii şi a performanţelor sistemului CDI au cuprins:
    Lansarea proiectului de evaluare intermediară a Strategiei naţionale CDI 2007-2013 şi a
     Planului Naţional CDI 2007-2013.
    Lansarea proiectului pentru elaborarea Strategiei Naţionale şi Planului Naţional CDI
     2014-2020.


Stimularea investiţiilor CDI din sectorul privat
Dezvoltarea activităţilor proprii de CDI ale agenţilor economici a beneficiat de următoarele
măsuri:
    Promovarea proiectelor în parteneriat cu operatorii economici, acordând prioritate celor
     cofinanţate în proporţie de minimum 50% de către operatorii economici;
    Consultanţă, din partea ANCS, pentru aplicarea Normelor metodologice de acordare a
     stimulentelor fiscale;
    Analize, consultări şi studii de impact pentru lansarea unor mecanisme noi de susţinere a
     parteneriatului public-privat, prin consultarea periodică a marilor companii, elaborarea şi
     lansarea de studii prospective în industriile orizontale, fiind lansate pentru studii
     prospective, pe domeniile: nanotehnologiile, energia verde, ştiinţa serviciilor (cu
     domeniile sănătate, turism, management şi risc financiar), şi terapii celulare.
     Coordonatorii proiectelor propuse pentru finanţare au fost: la terapii celulare - Institutul
     Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale
     ,,Victor Babeş”, la nanotehnologii - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru
     Micotehnologie, energie verde - S.C. Filiala Institutului de Cercetări şi Modernitări
     Energetice - ICEMENERG S.A şi pentru domeniul ştiinţei serviciilor - Academia de
     studii Economice Bucureşti. Proiectele au început în anul 2010 pentru fiecare dintre ele
     realizându-se câte o primă etapă, finalizarea urmând să fie făcută în anul 2011.

13
  Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 74/2010 pentru modificarea unor acte
normative din domeniul educaţiei şi cercetării.



                                                                                                     17
                                    AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
           POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                             Raport 2010




Dezvoltarea dimensiunii europene a politicilor şi programelor CDI
Cele mai importante măsuri au fost următoarele:
 Au fost inițiate discuţii pentru identificarea resurselor financiare ce pot fi alocate ELI-
   Nuclear Physics, și a fost pregătit proiectul de memorandum pentru finanţarea
   construcţiei ELI - Nuclear Physics în România prin POS CCE.
 A fost ratificat Acordul dintre România şi Organizaţia Europeană pentru Cercetări
   Nucleare privind statutul de candidat pentru aderarea la CERN.
 A continuat procesul de negociere între România şi Agenţia Spaţială Europeană pentru
   definitivarea proiectului de acord de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale
   Europene.
 A fost semnat acordul de participare a României la centrul de cercetări FAIR (Facility
   for Antiproton and Ion Research).
 A fost constituit parteneriatul strategic14 româno-francez din cadrul Acordului General de
   Cooperare pentru Cercetare Ştiinţifică între Institutul de Fizicǎ Atomicǎ (IFA) şi
   Commissariat à L‟energie Atomique et Energies Alternatives (CEA): semnarea
   contractului privind implementarea şi desfășurarea Acordului CEA – IFA.
 A fost inițiată o linie de finanțare pentru Fusion for Energy15.




14
     http://www.ancs.ro/index.php?action=viewcom&comID=258
15
     http://www.ifa-mg.ro/euratom/



                                                                                          18
                                    AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




III. REZULTATE OBŢINUTE ÎN ANUL 2010 ÎN ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR
DE POLITICĂ CDI


III.1. Întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului CDI pentru a răspunde nevoilor
socio-economice
Instrumentele principale capacităţii şi a performanţelor sistemului CDI sunt programele
Planului Național Resurse Umane, Capacități, și Idei.


Programul Resurse Umane
Proiecte de cercetare pentru tineri doctoranzi
Din cele 161 proiecte derulate incepand cu anul 2008, un numar de 17 au avut desfășurare in
anul 2010. Din acestea 16 s-au finalizat si 1 este in curs de finalizare.
Indicatori de rezultat (an 2010):
i/ Numar de doctoranzi finantati prin proiecte: 17.
ii/ Ponderea doctoratelor obtinute in termen din totalul celor finantate: 16 teze de doctorat
    finalizate din cele 17 proiecte care trebuiau sa finalizeze cu teza de doctorat (rata de
    succes: 94,11%).
iii/ Numar de articole acceptate spre publicare in anul 2010 in urma proiectelor doctorale, din
    care 8 in reviste indexate ISI și 27 in reviste indexate in alte baze de date internationale
    recunoscute.
Proiecte de cercetare pentru stimularea revenirii în ţară a cercetătorilor
Număr de proiecte in desfășurare in anul 2010: 38, dintre care 15 cu finalizare în 2010.
Indicatori de rezultat:
i/ numar de cercetatori romani din strainatate integrati in sistemul CDI – 54 tineri doctori in
    stiinte cu varsta de pana la 41 de ani.
ii/ Numar de articole publicate in anul 2010, in urma proiectelor, din care 51 in reviste
    indexate ISI, și 30 in reviste indexate in alte baze de date internationale recunoscute.
Proiecte complexe pentru reintegrarea cercetătorilor unul singur a fost selectat pentru
finanţare cu un buget in anul 2010 de 1,7Mlei.
Proiecte de cercetare postdoctorala
Desfășurarea acestor proiecte, apartinand Competitiei 2010, a inceput in luna in august 2010.
Numărul total proiecte depuse: 686, dintre care 246 proiecte selectate pentru finantare, dintre
care 214 proiecte au fost contractate.
Proiecte de cercetare pentru stimularea constituirii de tinere echipe de cercetare
independente
La Competitia 2010 au fost depuse 356 proiecte, 128 au fost selectate pentru finanțare și 121
au fost contractate.
Premierea rezultatelor în cercetare



                                                                                             19
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
         POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                           Raport 2010




i/ Tip BREVET – conform tabelului următor.
Tabelul 6. Brevete premiate prin programul Resurse Umane
                                                    Număr brevete OSIM
 Nr. Crt.        DENUMIRE DOMENIU                                                VALOARE (lei)
                                                        premiate
     1       INGINERIE MECANICA                               19                           30 500
             INGINERIE ELECTRICA
     2                                                        21                           40 000
             (INCLUSIV ENERGETICA)
     3       STIINTA MATERIALELOR                             18                           31 000
             INGINERIE CHIMICA ȘI DE
     4                                                        38                           57 000
             PROCES
     5       BIOTEHNOLOGII                                    12                           18 000
                          TOTAL                               108                         176 500


ii/ Tip ARTICOL. Au fost premiate 2247 articole publicate in jurnale științifice, 76 prezentari
în volume, și 20 de revizii.


Programul Capacități
În cursul anului 2010 s-au desfășurat 374 de proiecte. Dintre acestea, 64 sunt reprezentate de
proiecte din competiţia 2008 şi 2010 (modul I şi proiecte mari de infrastructură şi modul II)
şi 310 de cele din competiţia 2009, 2010 (modulele III şi IV).
Ţinând cont că pentru anul 2010 bugetul alocat prin Legea Bugetului nr.11 /2010 a fost de
111,7mil.lei, de circa trei ori mai mic decât cel necesar conform contractelor încheiate,
finanţarea s-a realizat diferit pe module şi tipuri de proiecte.
Astfel condiţiile de finanţare la începutul anului 2010 (martie 2010) au fost următoarele:
i/ Modulul I – 8 proiecte mari de investiţii în valoare de 247,8 mii lei contractate in trimestrul
   IV -2008, la care nu se demaraseră activităţile majore şi nu s-au înregistrat plăţi în anul
   2008, iar pentru anul 2009 s-a propus sistarea temporară, s-a acordat un buget de 29,1Mlei
   luând în considerare recomandările ,,Comisiei de analiză a proiectelor de infrastructuri CD
   de mari dimensiuni”. În baza recomandărilor Comisiei şi a negocierii purtate cu
   reprezentanţii fiecărui contractor, s-au demarat activităţile legate de aceste proiecte,
   valorile neangajate la nivelul contractului fiind repartizate pe anii următori.
ii/ Modulul I - 38 proiecte mici de investiţii contractate în luna septembrie 2008 (competiţia
    2008), pentru care nu s-au început activităţile principale privind achiziţiile de echipamente
    şi au fost finanţate prin credite de angajament în anul 2009 în cuantum de 46%, s-a propus
    o finanţare în medie de 35% din valoarea contractată pentru anul 2010 de 4157Mlei.
    Astfel, pentru aceste proiecte a revenit un buget de 15,2Mlei, iar prin negocierile care au
    fost purtate înaintea contractării, s-au avut în vedere reducerea obiectivelor urmărite şi
    corespunzător modificarea planurilor de realizare ţinându-se cont şi de condiţia
    obligatorie, ca aceste proiecte să se finalizeze până la 30 septembrie 2010. Ca urmare au
    rămas în finanţare 37 de proiecte, un conducător de proiect care, de altfel, nu a folosit
    finanţarea din credite de angajament în anul 2009, a renunţat- Universitatea Politehnica
    Bucureşti. Din cele 37 de proiecte, trei dintre ele care au avut ca obiectiv achiziţionarea



                                                                                               20
                                  AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




   unor echipamente cu ciclu lung de fabricaţie sau realizarea unor activităţi în acord cu altele
   pe plan extern, au solicitat decalarea termenului de finalizare pentru anul 2011. Ca urmare,
   în cursul anului au fost finalizate 34 proiecte. De asemenea, tot la finele anului 2010 a fost
   finalizat şi un proiect din competiţia 2007.
iii/ Modulul II – 1 proiect – competiţia 2007 şi 14 proiecte - competiţia 2008 în valoare de
     4,9Mlei. S-a realizat o finanţare în medie, tot de 35%, respectiv 1,5Mlei. Şi în acest caz s-
     a procedat la negocierea contractelor, avându-se în vedere că reducerea valorii alocate va
     determina reducerea obiectivelor şi revizuirea Planurilor de realizare a aestor proiecte. S-a
     avut în vedere, totodată, condiţia obligatorie de finalizare a acestora la 30 septembrie
     2010.
iv/ Modulul II, competiție pentru studii prospective pe patru domenii: nanotehnologiile,
    energia verde, ştiinţa serviciilor (cu domeniile sănătate, turism, management şi risc
    financiar) şi terapii celulare. Bugetul competiţiei pentru anul 2010 a fost de 400000 lei,
    iar valoarea totală pentru finanţarea celor 4 proiecte a fost de 1Mlei, pentru o durată de
    maxim 6 luni. Coordonatorii proiectelor propuse pentru finanţare au fost: la terapii
    celulare - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor
    Biomedicale ,,Victor Babeş”, la nanotehnologii - Institutul Naţional de Cercetare -
    Dezvoltare pentru Micotehnologie, energie verde - S.C. Filiala Institutului de Cercetări şi
    Modernitări Energetice - ICEMENERG S.A şi pentru domeniul ştiinţei serviciilor -
    Academia de studii Economice Bucureşti. Proiectele au început în anul 2010 pentru
    fiecare dintre ele realizându-se câte o primă etapă, finalizarea urmând să fie în anul 2011.
Bugetul anului 2010 a fost afectat şi de transformarea creditelor de angajament în credite
bugetare, o data cu acordarea bugetului pentru anul 2010. Creditele de angajament au
reprezentat o modalitate de finanţare pentru proiecte din cadrul modulului I şi II în anul 2009,
acoperind o parte din valoare de finanţare pentru anul respectiv. Valoarea creditelor de
angajament a reprezentat 12,6Mlei.
Proiectele au fost conduse de diferite tipuri de instituţii, a căror distribuţie pe module este
redată în tabelul de mai jos:

Tabelul 7. Distribuţia proiectelor după module (subprograme) și tipul instituției coordonatoare
   Nr. crt.                                       Modul – număr de instituţii coordonatoare
                      Tipuri de instituţii               I+II                    III
       1                     AGR                           1                      1
       2                     ALT                           1                     11
       3                     I-AR                          2                      7
       4                     I-AS                          2                      0
       5                       IP                          7                      9
       6                    INCD                          13                     32
       7                   UNIV.                          18                     29
       8                    ONG.                           1                      1
       9                   SACD                            1                      0
      10                     SCN                           1                      0

Din analiza datelor înscrise în tabelul de mai sus, se observă preponderenţa dezvoltării
activităţilor de cercetare la nivelul universităţilor şi institutelor naţionale de cercetare-



                                                                                                  21
                                   AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




dezvoltare, instituţiilor publice şi mai puţin în celălalte tipuri de instituţii. La această
distribuţie a tipurilor de instituţii contribuie şi condiţiile impuse prin Pachetul de informaţii.
Din punct de vedere a distribuţiei numărului de proiecte pe diferite tipuri de instituţii
conducătoare de proiecte, distribuţia este redată în tabelul de mai jos:

Tabelul 8. Distribuţia proiectelor după module (subprograme) și instituții participante
      Nr.                                                   Număr de proiecte / modul
      crt.            Tipuri de instituţii                  I+II                  III
        1                    AGR                              1                    3
        2                    ALT                              1                   18
        3                    I-AR                             2                   15
        4                    I-AS                             2                    0
        5                      IP                             7                   11
        6                   INCD                             21                   85
        7                  UNIV.                             19                  115
        8                   ONG.                              1                    1
        9                  SACD                               1                    0
       10                    SCN                              1                    0


Dintre proiectele aflate în desfășurare, la nivelul anului 2010 s-au finalizat 50 proiecte pentru
modulele I şi II.

Programul Idei
În anul 2010 au fost în desfășurare 984 de proiecte din care, 969 proiecte de cercetare
exploratorie (401 de la competitia 2007, cu termen de finalizare decembrie 2010, și 568 de la
competitia 2008, cu termen de finalizare decembrie 2011). Celelalte proiecte sunt 12 proiecte
complexe de cercetare exploratorie (de la competitia 2008), precu și un proiect SNOWMAN,
unul EUROPOLAR, și unul EUROCORES.
În sinteză, rezultatele programului s-au concretizat în 2517 articole acceptate spre publicare
in reviste indexate ISI, 2246 articole acceptate spre publicare in reviste indexate in baze de
date internationale, 10 cerereri de brevete internaționale și 150 cerereri de brevete nationale.
Proiecte de Cercetare Exploratorie
In anul 2010, CNCSIS-UEFISCDI a organizat sedinte publice de evaluare a stadiului
implementarii proiectelor acceptate la finantare din Competitia 2008.
În ședintele publice au fost analizate doua categorii de proiecte:
    i/ Proiecte care au primit finantare in anul 2010 (credite bugetare sau credite de
    angajament) - 568 proiecte;
    ii/ Proiecte care in anul 2010 au avut statutul „suspendate de la finantare” si cu un punctaj
    mai mare de 30 puncte la evaluarea activitatii stiintifice din 2009 - 173 proiecte.
Daca pentru proiectele din prima categorie s-a evaluat stadiul implementarii si rezultatele
stiintifice obtinute in 2010, pentru cele din a doua categorie s-a analizat oportunitatea reluarii
finațării in 2011.



                                                                                               22
                                  AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie
Cele 12 propuneri de proiecte selectate pentru finanţare, a căror desfășurare a început în luna
iunie 2010, au următoarea distribuţie instituţională:


Tabelul 9. Distribuţia după instituţii a Proiectelor Complexe de Cercetare Exploratorie
                                                                                            Nr.
                                     INSTITUŢIA
                                                                                          proiecte
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI                                                                 2
 INSTITUTUL DE SPEOLOGIE "EMIL RACOVIŢĂ" BUCUREŞTI                                           1
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-
                                                                                             1
 NAPOCA
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA                                                                   1
 INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU FIZICĂ
                                                                                             1
 MATERIALELOR
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA                                                       3
 UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI DIN CLUJ-NAPOCA                                                  3
                                                                                TOTAL       12




III.2 Stimularea investiţiilor CDI în sectorul privat
Instrumentele principale capacităţii şi a performanţelor sistemului CDI sunt programele
Planului Național Parteneriate în domenii prioritare, Inovare, iar, dintre programele
complementare, Programele Nucleu.


Programul Parteneriate în domenii prioritare
Suma virată de către ANCS de la bugetul de stat pentru anul 2010 pentru C1/2007 şi C2/2008
este de 291,1Mlei, din care:
    - 189,8Mlei reprezintă credite bugetare pentru anul 2010 (competiţia I şi II);
    - 89,3Mlei reprezintă credite de angajament aferente anului 2009;
    - 12,0Mlei pentru cele 26 proiecte ERA – NET, MNT şi JTI.
În anul 2010 s-au finalizat 766 proiecte din competiţia 2007, un contract de la domeniul 3 –
Mediu, fiind reziliat, din cauza intrării în faliment a instituţiei coordonatoare, iar încă unul, de
la domeniul 8 - Spaţiu şi securitate, fiind în curs de reziliere din același motiv. A fost
continuată finanțarea la 581 proiecte de la competiția 2008. Situația este prezentată în tabelul
10.




                                                                                                 23
                                    AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




Tabelul 10.
                                                   Număr proiecte     Număr proiecte       Total/
              Domeniile de cercetare
                                                   competitia 2007    competitia 2008     program

 DC 1 - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii              75                 60               135
 DC 2 - Energie                                            78                 62               140
 DC 3 Mediu                                                98                 73               171
 DC 4 Sănătate                                             93                 81               174
 DC 5 Agricultură, siguranţă şi securitate
                                                        102                   76
 alimentară                                                                                     178
 DC 6 Biotehnologii                                      49                   43                 92
 DC 7 Materiale, procese şi produse inovative           145                   81                226
 DC 8 Spaţiu şi securitate                               58                   45                103
 DC 9 Cercetare socio-economică şi umanistă              68                   60                128
                                 Total program          766                   581              1347


Statistica regională a proiectelor finanţate în cadrul Planului Naţional – Programul IV
Parteneriate este repartizată în tabelul următor:


Tabelul 11. Distribuţia, pe regiuni de dezvoltare, a proiectelor selectate pentru finanţare
 Regiunea              NE      NV        V      SV        S       SE      CENTRU         BUCUREŞTI
 Competitia 2007       44       83      24      27       22       17          17            532
 Competitia 2008       46       70      25      19       14       30           7            370
              Total    90     153      49     46      36        47       24              902


Se poate observa uşor că zona
Bucureşti este, de departe, zona cu
concentrarea cea mai mare de
activităţi CDI.          Alte regiuni
semnificative sunt Nord Vest, în
jurul oraşului Cluj-Napoca, şi Nord
Est, în jurul oraşului Iaşi.
Patru domenii, anume „Materiale,
procese şi produse inovative”,
„Mediu”, „Agricultura, siguranţă şi
securitate alimentară” şi „Sănătate”
sunt cel mai bine reprezentate la
scară naţională. Pentru regiuni
precum Sud Est, Centru, Sud se
constată o incidenţă mai mare a            Figura 14. Distribuţia proiectelor după regiunile de
domeniului „Agricultură, siguranţă                             dezvoltare
şi securitate alimentară”. O menţiune specială pentru domeniul „Energie”, care prezintă o
localizare secundară în regiunea de Sud Vest.



                                                                                                 24
                                      AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
         POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                           Raport 2010




În cadrul programului, cheltuielile pe cele nouă domenii prioritare sunt indicate în tabelul 12,
unde D7 - Materiale are absorbția cea mai bună. Instituțiile care au avut proiecte din
domeniul D6 - Biotehnologii nu și-au asumat riscuri prin finanțarea prin credite de angajament.

Tabelul 12.
 Buget Program                                           Credite bugetare        Credite de angajament
 D1 – IT&C                                                     18.830.780                    13.757.831
 D2 –Energie                                                   18.422.473                    13.910.204
 D3 – Mediu                                                    24.535.959                    20.094.322
 D4 – Sanatate                                                 24.780.994                    19.023.477
 D5 – Agricultura                                              21.858.097                    16.175.652
 D6 – Biotehnologii                                            22.370.856                             0
 D7 – Materiale                                                38.922.090                    22.305.148
 D8 – Spatiu si securitate                                     14.014.381                    12.199.554
 D9 – Cercetare socio-economica si umanista                    18.078.793                    12.573.102
                                              Total              201.814.423                130.039.290




Programul Inovare
Dintre cele 286 de contracte, 263 se derulează în cadrul Modulului 1, iar restul în cadrul
Modulului 5 (proiecte EUREKA). Toate contractele din competiţia din anul 2007 au
prezentat rapoarte privind efectele economice. Patru contracte au fost reziliate, contractorii
intrând în insolvență la începutul anului 2010.
Modulele 2, 3 și 4, respectiv cele care au ca obiective crearea și dezvoltarea entităților și
structurilor de susținere a inovării, serviciile suport pentru inovare, și infrastructura și
managementul calității, nu au fost activate, din cauza nerespectării planului de finanțare
multianual.
Rezultatele obținute în cadrul programului sunt indicate în tabelul următor, ca și indicatorul
de productivitate cost/rezultat.


Tabelul 13.
 Nr.             Indicator                      Unități fizice             Realizat/      Cost (mil.
 crt.                                                                       proiect      lei)/ rezultat
                                        Planificat       Realizat
    1   Articole                                87              129               0,54      nerelevant
    2   Brevete                                 67                70              0,29            2,33
    3   Cărți                                    6                 6              0,03      nerelevant
    4   Comunicări științifice                  87              114               0,47      nerelevant
    5   Documente tehnice                      772              791               3,32      nerelevant
    6   Manifestări expoziționale               75              113               0,47      nerelevant
    7   Standarde                               12                15              0.06      nerelevant
Sursa UEFISCDI, Raport anual 2010 program Inovare.




                                                                                                          25
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




Se constată că indicatorul de productivitate cel mai relevant este costul pentru un brevet,
deoarece fiecare proiect are obligația, prin pachetul de informații, să depună documentația
pentru obținerea cel puțin a unui brevet.
Dintre rezultatele exploatabile industrial, în 78% din cazuri beneficiarii sunt micile
întreprinderi conducătoare de proiect. Totuși, comercializarea este sub planificări, majoritatea
rezultatelor fiind înghețate în faza de dezvoltare experimentală. Una dintre cauze este
diminuarea finanțării publice, la contractele începute în 2008, cu 26,1% față de valoarea
angajată la negociere.
În anul 2010, față de suma planificată de 62,4Mlei, au fost platită suma de 55,6Mlei din
fonduri publice, restul urmând a fi plătit în anul 2011. Raportată la contribuția publică,
contribuția sectorului privat a fost semnificativă, de 103%, adică 64,4Mlei.
Distribuţia după domenii a proiectelor care s-au desfășurat în anul 2010 este prezentată în
tabelul următor:

Tabelul 14.
                           Domeniu prioritar                                   Nr. contracte
 D1 – IT&C                                                                           27
 D2 –Energie                                                                         18
 D3 – Mediu                                                                          28
 D4 – Sanatate                                                                        7
 D5 – Agricultura                                                                     2
 D6 – Biotehnologii                                                                   8
 D7 – Materiale                                                                     142
 D8 – Spatiu si securitate                                                           21
 D9 – Cercetare socio-economica si umanista                                          10
                                                                 TOTAL              263




Conform instrumentelor de implementare ale Planului Naţional, toate proiectele fac parte din
categoria PCDI orientate, cu următoarele ponderi:
i/ 218 proiectele de produs (82,9%);
ii/ 39 programe informatice şi tehnologie de comunicații (14,8%);
iii/ 6 de servicii (2,3%).


În perioada de raportare, în cadrul programului au funcționat 228 parteneriate (cel puțin doi
parteneri, dintre care unul operatorul economic conducător de proiect).
Din analiza privind repartizarea în teritoriu a tuturor operatorilor economici participanţi, cât
şi a celorlalte unităţi de cercetare prezente în consorţiile constituite în cadrul proiectelor din
program, precum şi repartiţia pe tipuri de unităţi şi pe structuri geografice a unităţilor
participante, a rezultat structura din tabelul 15.




                                                                                               26
                                        AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
          POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                            Raport 2010




Tabelul 15.
      Tipuri de unităţi CD                               Judeţe                             Regiuni
   ALT        7              2,2%                 Arad            2      0,6%      NV          28         8,7%
    AM        1              0,3%                Argeş            7      2,2%        C         16         5,0%
  CDSA        22             6,8%                Bacău            3      0,9%       NE         27         8,4%
   I-AR       6              1,9%                Bihor            3      0,9%       SE         17         5,3%
   I-AS       1              0,3%          Bistriţa - Năsăud      4      1,2%        S         23         7,1%
  INCD        26             8,0%              Botoşani           1      0,3%       B-I       180         55,7%
     IP       13             4,0%                Brăila           1      0,3%       SV         14         4,3%
  ONG         10             3,1%               Braşov            6      1,9%        V         18         5,6%
  SACD        76             23,5%        Bucureşti - Sector 1    36    11,1%    TOTAL        323        100,0%

   SCN        3              0,9%         Bucureşti - Sector 2    35    10,8%    Legendă:
  SRL        128             39,6%        Bucureşti - Sector 3     21     6,5%     NV       Nord Vest
  UNI        30              9,3%         Bucureşti - Sector 4     27     8,4%      C       Centru
 TOTAL       323            100,0%        Bucureşti - Sector 5     12     3,7%     NE       Nord Est
                                          Bucureşti - Sector 6     34    10,5%     SE       Sud Est
                                                Buzău              3      0,9%      S       Sud
              Legendă:                         Călăraşi            2      0,6%     B-I      Bucureşti - Ilfov
   ALT       altele                        Caraş - Severin         2      0,6%     SV       Sud Vest
             instituţie a Acad. de Şt            Cluj              19     5,9%      V       Vest
   AM
             Medicale                         Constanta            7      2,2%
             Soc. pe acţiuni cu              Dâmboviţa             5      1,5%
  CDSA
             activitate CD                       Dolj              7      2,2%
                                                Galaţi             5      1,5%
   I-AR      Instituţie AR
                                              Harghita             3      0,9%
                                             Hunedoara             5      1,5%
   I-AS      Instituţie ASAS
                                                  Iaşi             13     4,0%
  INCD       Institut naţional                   Ilfov             15     4,6%
    IP       Instituţie publică              Maramureş             2      0,6%
                                                Neamţ              7      2,2%
  ONG        Org. neguv.
                                                  Olt              2      0,6%
             Societate pe acţiuni şi cu        Prahova             9      2,8%
  SACD
             activitate CD                      Sibiu              7      2,2%
             Societate sau companie            Suceava             2      0,6%
   SCN
             naţionale                          Timiş              9      2,8%
             societate cu răspundere           Vâlcea              5      1,5%
   SRL
             limitată                           Vaslui             1      0,3%
   UNI       Universitate                      Vrancea             1      0,3%
                                               TOTAL              323   100,0%




După repartizarea în teritoriu a contractelor, ponderea cea mai mare o deține zona București,
cu circa 58% din proiecte, urmată de județul Cluj, și de Bistrița-Năsăud. În acest context,
surprinde faptul că județele Timiș, Iați sau Ilfov sunt devansate de Bistrița-Năsăud, ca și




                                                                                                        27
                                   AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
           POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                             Raport 2010




absența unor județe precum Suceava sau Covasna. Situația detaliată este prezentată în tabelul
16.
Tabelul 16.
 Nr.                      Nr.      Nr.                   Nr.       Nr.                  Nr.
            Judeţ                           Judeţ                           Judeţ
 crt.                  contracte   crt.               contracte    crt.              contracte
                                          Caraş –                         Ilfov          7
  1       Arad            1         11    Severin         2         21
  2       Argeş           4         12    Călăraşi        1         22    Neamţ           6
  3       Bacău           5         13    Cluj           16         23    Olt             2
  4       Bihor           1         14    Constanţa       4         24    Prahova         6
          Bistriţa –      11
  5       Năsăud                    15    Dâmboviţa      1          25    Sibiu            5
  6       Botoşani        1         16    Dolj           5          26    Timiş            3
  7       Braşov          6         17    Galaţi         4          27    Tulcea           2
  8       Brăila          1         18    Harghita       5          28    Vâlcea           3
  9       Bucureşti      152        19    Hunedoara      1          29    Vrancea          1
  10      Buzău           3         20    Iaşi           7                  TOTAL         263




Programele nucleu
ANCS a finanțat 47 de programe nucleu în anul 2010. Programele Nucleu sunt programe
proprii ale INCD, elaborate pe perioade anuale sau multianuale, în conformitate cu prioritățile
Strategiei Nationale, pe domeniile lor de activitate, inițiate de institutele naționale de
cercetare-dezvoltare, în conformitate cu prevederile HG 137/2003 - pentru aprobarea
Normelor metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea
programelor-nucleu de cercetare-dezvoltare, și ale OG 57/2002 privind cercetarea științifică
și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare. Valoarea sprijinului
financiar pentru Programele Nucleu în anul 2010 a fost de de 218,3 mil. lei. Institutele
naţionale de cercetare-dezvoltare aflate în coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare
Ştiinţifică sunt prezentate în Anexa 2.
Dintre rezultatele notabile obținute în 2010, mentionăm completarea programului nucleu al
IFIN-HH cu proiectul „ELI - Stabilirea principalelor direcţii ştiinţifice ce urmează a se
desfăşura la proiectul ELI-NP şi a mijloacelor tehnice de realizare a acestora, definirea,
caracteristicilor tehnice ale spaţiilor şi echipamentelor, pentru evaluarea costurilor şi
realizarea studiului de fezabilitare”.


Infrastructura de inovare și transfer tehnologic
În anul 2010, lista entităţilor de inovare şi transfer tehnologic acreditate cuprinde un număr
de 47 de entităţi, înfiinţate în toate regiunile tării, structurate astfel :
      •   13 centre de transfer tehnologic (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea).
      •   19 centre de informare tehnologica (Bucureşti, Tulcea, Târgu-Mureş, Rm.Vâlcea,
          Braşov, Baia Mare, Teleorman, Timişoara, Slobozia, Drobeta-Turnu Severin, Bacău,
          Constanta, Vaslui, Bistriţa Năsăud, Alba-Iulia, Arad, Mehedinţi, Constanţa).
      •   15 incubatoare tehnologice si de afaceri (Craiova, Bucureşti, Rm. Vâlcea, Arad,
          Sf.Gheorghe, Brasov, Ploiesti).



                                                                                                28
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
       POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                         Raport 2010




A continuat procesul de monitorizare a activităţii desfăşurate în cele 4 parcuri ştiinţifice şi
tehnologice autorizate de ANCS să funcţioneze în municipiile Iaşi, Galaţi, Bucureşti,
Timişoara.
În cursul anului 2010, ANCS a monitorizat activitatea a 32 de platforme tehnologice la nivel
naţional, în domenii cum sunt: surse alternative de energie, inclusiv pe bază de hidrogen şi
pile de combustie, genomică şi biotehnologii pentru plante, managementul şi asigurarea
calităţii apelor, tehnologii manufacturiere, nanoelectronică, nanomedicină, medicină
inovativă, chimie durabilă, transport maritim, aeronautică, oţel.




                                                                                            29
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




IV. DEZVOLTAREA DIMENSIUNII EUROPENE A POLITICILOR ȘI
     PROGRAMELOR CDI


IV.1 Susţinerea politicilor Uniunii Europene


Grupuri de lucru
ANCS reprezintă în următoarele grupuri de lucru ale Consiliului UE: «Cercetare», «Probleme
Atomice» şi «Comitetul pentru Cercetare Ștințifică și Tehnică - CREST», ultimul devenit
«Comitetul pentru Aria Europeana a Cercetarii - ERAC», precum şi la reuniunile de miniştri
ale Consiliului Competitivitate – cercetare şi spaţiu. Pariciparea la aceste reuniuni implică
pregătirea şi susţinerea poziţiei României faţă de problematica de pe agendă. ANCS oferă în
acelaşi timp sprijin pentru pregătirea dosarelor operative pentru întâlnirile şefilor de stat şi de
guvern în Consiliul European al UE, atunci când este cazul.
Pe parcursul anului 2010, au fost definitivate şi adoptate în Consiliul de Miniştri al UE
următoarele documente:
    Regulamentul 911/2010 privind Programul european de monitorizare a Pământului
     (GMES) şi funcţionarea sa iniţială (2011-2013),
    Decizia 862/2010 privind participarea Uniunii în cadrul Programului comun de
     cercetare și dezvoltare la Marea Baltică (BONUS) derulat de mai multe state membre,
    Directiva 63/2010 privind protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice.
Procesul de consolidare a Spaţiului European de Cercetare (ERA) şi a guvernării ERA a
continuat în 2010, cu următoarele initiaţive:
    Rezoluţia Consiliului “Guvernarea ERA: un nou mandat pentru CREST”,
    Concluziile Consiliului “Chestiuni privind dezvoltarea ERA”,
    Concluziile Consiliului “Dimensiunea socială a ERA”,
    Concluziile Consiliului “Mobilitatea şi carierele cercetătorilor europeni”,
    Concluziile Consiliului “Lansarea iniţiativelor de programare comună Agricultura,
     securitatea alimentară şi schimbările climatice', „Patrimoniul cultural şi schimbările
     globale: o nouă provocare pentru Europa‟ şi „O dietă sănătoasă pentru o viaţă
     sănătoasă‟”. România participă la toate cele 3 iniţiative,
    Concluziile Consiliului “Progrese înregistrate în procesul de programare comună”.
Pe tema simplificării programelor comunitare de finanţare a cercetării şi inovării au fost
aprobate următoarele documente:
    Concluziile Consiliului “Programe europene pentru cercetare şi inovare mai simple şi
     mai eficiente”,
    Concluziile Consiliului “Creşterea atractivităţii programelor europene pentru cercetare
     şi inovare”.
În ceea ce priveşte politica europeană pentru inovare, au fost aprobate:



                                                                                                30
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
       POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                         Raport 2010




    Concluziile Consiliului “Crearea unei Europe inovative”
    Concluziile Consiliului “Europa 2020 – iniţiativa 'O Uniune a Inovării'”.
Cu privire la suplimentarea finanţării proiectului ITER pentru perioada 2012-2013, a fost
dezbătută Comunicarea Comisiei "Situaţia ITER şi direcţii de viitor", şi au fost aprobate
Concluziile şi Declaraţia Consiliului care limitează contribuţia UE la proiect la 6,6 miliarde
euro, ceea ce pentru 2012-2013 înseamnă o sumă suplimentară de 1,4 miliarde euro.
În ceea ce priveşte politica europeană în domeniul “Spaţiu”, a fost aprobată Rezoluţia
Consiliului "Provocări globale: beneficiind pe deplin de sistemele spaţiale europene", şi a fost
hotărâtă crearea unui noul grup de lucru la nivelul Consiliului, grupul “Spaţiu”, care va
începe să funcţioneze din 2011.
Au mai fost pregătite Concluzii ale Consiliului privind:
    “Analiza structurii şi mecanismelor ERC”,
    “Eficacitatea sprijinirii proiectelor tehnice şi a construcţiei de noi infrastructuri prin
     PC6”.

Participarea Romaniei la Comitetul pentru Aria Europeana a Cercetarii – ERAC
Romania este reprezentata de ANCS in Comitetul pentru Aria Europeana a Cercetarii –
ERAC. Activitatea ERAC in anul 2010 s-a concentrat pe urmatoarele directii:
i/ Finalizarea procesului de organizare a ERAC, cu statutul de comitet dedicat elaborarii si
implementarii politicilor de realizare a Spatiului European al Cercetarii (prin reconsiderarea
mandatului si actualizarea structurii fostului CREST).
ii/ Analize, dezbateri, formulare de recomandări in privința politicilor pentru domeniul CDI
pe care statele membre, în colaborare cu COM, trebuie sa le adopte și sa le promoveze, în
contextul recentelor orientări privind realizarea unei Uniuni a Inovării, în acord cu liniile
directoare integrate privind implementarea Strategiei UE 2020.
iii/ Lansarea dezbaterilor si formularea de recomandari privind viitorul Program Cadru.
iv/ Analiza si dezbaterea initiativelor pan-europene privind programele comune de cercetare
(joint programmes) in cadrul comitetului dedicat pregatirii si consolidarii viitoarelor joint
programmes - Grupul pentru Programare Comuna – GPC. Romania participa activ la
activitatile pregatitoare din cadrul urmatoarelor initiative de programe comune de cercetare:
Agricultura, securitatea alimentară şi schimbările climatice; Apa - provocări pentru o lume în
schimbare; Securitatea alimentară şi schimbările climatice; Provocari microbiene - o
ameninţare pentru sănătatea umană; O dieta sanatoasa pentru o viata sanatoasa; Healthy and
Productive Seas and Oceans.
Romania a participat la activitatile ERAC – atat in cadrul comitetului, cat si al comitetului
GPC si al grupurilor de lucru, prin sustinerea de pozitii argumentate prezentate prin
interventii directe in cadrul dezbaterilor in plen, precum si prin formularea si transmiterea de
pozitii si puncte de vedere referitoare la subiectele puse in discutie si prin formularea de
raspunsuri la chestionarele privind politicile nationale CDI.




                                                                                             31
                                   AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




Strategia UE pentru Regiunea Dunării
Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării reprezintă o platformă de dialog regional
şi un instrument extrem de important pentru realizarea unor proiecte de cercetare – dezvoltare
– inovare – educație intre participanții din aceste sectoare.
Domeniile acesteia sunt:
 1/ Îmbunătățirea mobilității și intermodalității
 2/ Încurajarea energiei durabile
 3/ Promovarea culturii și turismului, contactului persoana cu persoana
 4/ Restaurarea și managementul calității apei
 5/ Managementul riscului de mediu
 6/ Prezervarea biodiversității, peisajelor și calității aerului și a apei
 7/ Dezvoltarea societății cunoașterii (cercetare, educație și ICT)
 8/ Sprijinirea competitivității întreprinderilor
 9/ Investiții în oameni și abilitați
 10/ Creșterea capacitații instituționale și cooperării
 11/ Activități comune abordarea securității și crimei organizate
Cercetarea științifică este prezentă în aproape toate domeniile, și în mod particular în
prioritatea 7, unde, conform Planului de Acțiune aferent Strategiei, Romania va conduce un
proiect de înființare a unei infrastructuri pan-europene dedicată activităților de cercetare
științifică din zona Dunării, Deltei Dunării și Mării Negre. Includerea proiectului “Centrul
Internaţional de Studii Avansate” în Planul de acţiune este rezultatul unor intense negocieri
purtate în cadrul Grupului de lucru prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
În principiu, implementarea Strategiei nu va implica fonduri suplimentare alocate de statele
membre UE, sau de Uniunea Europeană. Proiectele menționate în Plan se vor realiza cu
fondurile existente, conform programărilor financiare actuale, și celor din perioada următoare
(2014 – 2020).


Viza de lungă şedere pentru activităţi de cercetare ştiinţifică
“Viza ştiințifică“ D/CS reprezinta un tip de viză acordată exclusiv în scopul derulării
activitatii de cercetare științifică, urmare a transpunerii în legislația națională a Directivei
2005/71/CE privind procedura specifică pentru admisia în tările membre ale Uniunii
Europene a cetătenilor tărilor terte în scopul desfăşurării de activităti de cercetare ştiintifică.
Aflați în posesia vizei stiintifice, cetățenii statelor terțe au permisiunea de a intra, rămâne şi
lucra în Uniunea Europeană pentru o perioadă mai mare de trei luni, în scopul derulării unui
proiect de cercetare, cu acordul de primire prealabil al unei organizații de cercetare din
România.




                                                                                                32
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




În sensul Directivei, în acest moment sunt autorizate 17 organizaţii CDI din România, în
cadrul cărora își desfășoară activitatea de cercetare 38 de cercetători străini proveniți din țări
terțe, non – UE (India, SUA, Canada, Republica Moldova, Georgia, Etiopia, China, Coreea
de Sud, Algeria, Turcia, Maroc, Coasta de Fildeș, Bangladesh, Mexic).




IV.2 Participarea la iniţiative şi organisme CDI europene
A fost finanțată în principal, dar nu exclisiv, prin Programul Capacități - Modulul III.
    Modul III - cooperare bilaterală, s-a asigurat finanţarea în anul 2010 a contractelor
     încheiate în anul 2009 şi 2010 fiind susţinută numai componenta de mobilitate pentru
     contractele ce au derivat din Acorduri, Programe sau Protocoale semnate în anul 2009
     respectiv 2010. Valoarea contractelor a fost de aproape 3Mlei.
    Modul III - PC7 și EURATOM, s-a asigurat integral finanţarea în anul 2010 atât a
     contractelor încheiate până la finele anului 2009, cât şi a cererilor de finanţare depuse la
     ANCS până la finele lunii noiembrie 2009, conform prevederilor Pachetului de
     informaţii al Programul Capacităţi. Valoarea contractelor a fost de 10,7Mlei.
    Modul III - PC6, s-a continuat finanţarea în anul 2010 a contractelor coordonate prin
     Programul CORINT, cu condiţia ca oferta să fie întemeiată din punct de vedere al
     duratei de contractare cu Comisia Europeană şi al valorii finanţării pe categorii de
     cheltuieli. Au mai fost în desfăşurare cinci contracte, în valoare de 299,5Mlei.
    Modul III - CERN, s-a asigurat finanţarea publică prevăzută prin Pachetul de informaţii
     al Programului Capacităţi, versiunea 2008, la care s-a adaugat valoarea cotizaţiilor
     specifice experimentelor CERN, conform Memorandumurilor de Înțelegere încheiate,
     în valoare de 5,58Mlei.


Proiectul European ELI –Extreme Light Infrastructure
În cadrul proiectului european ELI – Extreme Light Infrastructure, Infrastructură pentru
Lumină Intensă - echipele de specialiști ai Institutelor Naționale de Cercetare în fizică de la
Măgurele, împreună cu peste o sută de specialiști în lasere de mare putere şi în fizică nucleară
din 30 de mari institute de cercetare din Europa şi din întreaga lume, au finalizat în aprilie
2010 Cartea Albă a celui mai important dintre cei trei piloni ai ELI, care urmează să fie
construit în România, la București-Măgurele: ELI - NUCLEAR PHYSICS (www.eli-np.ro).
Acest document, aprobat de un Comitet Știintific Internațional, prezintă perspectiva tuturor
problemelor științifice care urmează să fie abordate precum și a întregii varietăți de instalații
și echipamente destinate laboratoarelor de cercetare care vor fi construite la Măgurele.
Pilonul de fizică nucleară al ELI aduce împreună la Măgurele cel mai puternic laser şi cel mai
performant fascicul gamma din lume, permiţând cercetătorilor din România și din celelalte
țări participante la Proiect, explorarea sistematică pentru prima oară a interactiei laserilor de
mare putere cu materia si a reactiilor foto-nucleare. Acest vast program de investigaţie




                                                                                               33
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




ştiinţifică va permite atat abordarea unor domenii ştiinţifice în premieră, cat şi o bogată
varietate de aplicaţii benefice pentru economia naţională şi viaţa socială a României.
Tot în anul 2010 a fost finalizat Studiul de Fezabilitate (luna septembrie) si aplicatia pentru
finantare în cadrul fondurilor structurale (luna octombrie). În luna decembrie Guvernul
Romaniei a aprobat ELI-NP ca proiect prioritar la nivel național, finanțat din fonduri
structurale.
În planul colaborarilor europene privind realizarea ELI, în paralel cu finalizarea Fazei
Pregatitoare din cadrul PC7, ELI-PP, în Aprilie 2010 a fost semnat Acordul dintre cele 3 țări
gazdă ale infrastructurii ELI, Republica Cehă, Ungaria și România, privind colaborarea în
vederea creării, în perspectiva, a Consorțiului ELI-ERIC.


Centrul de Cercetare în domeniul Antiprotonilor şi al Ionilor în Europa (Centrul FAIR)
La 4 octombrie 2010 a avut loc la Biebrich Castle în Wiesbaden, semnarea de către
reprezentanţii autorizaţi ai guvernelor țărilor fondatoare, a Convenţiei FAIR şi a Actului
Final. Prin semnarea Convenţiei FAIR şi a Actului Final, România a devenit stat co-fondator
al Centrului de Cercetare în domeniul Antiprotonilor şi al Ionilor. Partea română deţine
1,16% din capitalul subscris la societatea FAIR GmbH, asociat fiind Autoritatea Naţională
pentru Cercetare Ştiinţifică. De asemenea, în 4 octombrie 2010 a avut loc şi constituirea
societăţii FAIR GmbH la care România a devenit acţionar.
Participarea României la construirea şi exploatarea FAIR este benefică, întrucât domeniile
abordate vizează dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologică de vârf, instalaţiile care se vor pune în
funcţiune fiind dintre cele mai avansate pe plan mondial. Aceasta constituie premisa unui
avantaj durabil pentru România în fizica nucleară şi fizica particulelor, cu aplicaţii în
domeniul materialelor noi şi tehnologiilor emergente. Cercetătorii români participă deja la
cinci experimente aprobate de către ISC FAIR, posibilitatea de participare a altor grupuri
rămânând deschisă. Prin participarea la construcţia şi exploatarea Centrului FAIR se creează
posibilităţi de dezvoltare tehnologică şi investiţii în România, în domenii conexe, ale firmelor
internaţionale şi româneşti care vor comercializa rezultatele unor cercetări desfăşurate în
cadrul Centrului FAIR (cum ar fi aparatura medicală legată de terapia cancerului prin iradiere
cu ioni grei). Totodată, se creează oportunitatea participării firmelor româneşti interesate în
livrarea de echipamente către FAIR şi asigurarea întreţinerii acestora.


Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN)
Pe 11 februarie 2010, la Geneva s-a semnat Acordul dintre România şi Organizaţia
Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) privind statutul de candidat pentru aderarea la
CERN, în baza Memorandumului nr. 13807 din 29.12.2009.
Pe 2 noiembrie 2010 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728,
Legea nr. 203/2010 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Organizaţia Europeană
pentru Cercetări Nucleare (CERN) privind statutul de candidat la aderarea la CERN, semnat
la Geneva la 11 februarie 2010, precum şi Decretul nr. 1043/2010 pentru promulgarea Legii
menţionate.
Cele 9 proiecte românesti de colaborare cu CERN, finanţate în 2010, au fost evaluate si
apreciate pozitiv de către experţii internaţionali care au propus si o schemă de finanţare,



                                                                                              34
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




diferenţiată pe tipuri de activităţi, în limita bugetului alocat, la care se adaugă contribuţiile
(cotizaţiile) la fiecare experiment.
În ceea ce priveşte participarea la activităţile industriale, firmele cu sediul în România au
dreptul să participe la cererile de oferte lansate de CERN. Veniturile din activităţile
industriale vor fi calculate în funcţie de contribuţia plătită, iar valoarea totală a contractelor
va fi limitată la un plafon care este funcţie de valoarea cumulată a contribuţiilor anuale plătite
de statul român. De asemenea, achiziţionarea de către CERN a oricăror bunuri şi servicii,
precum şi activităţile de import şi export în şi din România, de către sau în numele CERN, în
exercitarea activităţilor sale oficiale, vor fi scutite de taxe şi impozite.


Asociația EURATOM – MEdCTS Romania în 2010
Asociatia EURATOM – MEdCTS Romania a participat in anul 2010 la principalele activități
de cercetare în domeniul fuziunii termonucleare controlate, conduse de Comisia Europeană,
prin Directoratul General Cercetare DGJ Energie (EURATOM), Acordul European pentru
Dezvoltarea Fuziunii (EFDA), prin “Close Support Unit” din orasul Garching, Germania,
“Close Support Unit” din orasul Culham, Anglia si “Joint Instalatia Tokamak Europeana“
(JET) prin “EFDA Close Support Unit din Culham“. A rezultat un total de 38 angajamente
contractuale cu Comisia, EFDA si EFDA-JET, grupate in:
    27 cu European Fusion Development Agreeement.
    4 cu JET (Joint European Torus).
    7 cu Comisia Europeana DG J.


Fusion for Energy (F4E)
În cadrul proiectului de construcţie al „International Thermonuclear Experimental Reactor”
(ITER) la Cadarache, în Franţa, de către un consorţiu format de Uniunea Europeană, SUA,
Japonia, Federaţia Rusă, China, India, Corea de Sud, ca soluţie strategică pentru problemele
energetice ale societăţii umane, Comisia Europeană a înfiinţat agenţia „European Joint
Undertaking for ITER and the Development of Fusion Energy” (pe scurt Agenţia Europeană
„Fusion for Energy-F4E”).
Scopul programului F4E-RO este să fructifice oportunităţile de participare a unităţilor de
cercetare dezvoltare şi inovare româneşti la proiecte în cadrul F4E. Programul susţine la nivel
naţional proiecte de cercetare-dezvoltare ale instituţiilor sau consorţiilor româneşti
participante la competiţiile lansate de agenţia F4E, proiecte care au fost în prealabil selectate
pentru finanţare europeană în urma evaluării internaţionale. Proiectul românesc din cadrul
programului F4E, finanţat în 2010, s-a desfăşurat în bune condiţii.


Acordul general de cooperare în domeniul cercetării ştiinţifice cu Comisariatului pentru
Energie Atomică şi Energii Alternative (CEA, Franța)
În urma apelului lansat la 3 mai 2010 pentru proiecte de cercetare propuse de instituţii
româneşti împreună cu unităţi din cadrul Comisariatului pentru Energie Atomică şi Energii
Alternative (CEA) din Franţa, sunt finanţate un număr de 9 proiecte de cercetare-dezvoltare
comune. Coordonatorii proiectelor din partea României sunt 3 institute naţionale de


                                                                                               35
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




cercetare-dezvoltare în fizică de pe Platforma Măgurele (nucleară – 1, materiale – 2, laseri şi
plasmă – 2), Sucursala pentru Cercetări Nucleare de la Piteşti (1) şi 3 universităţi din ţară
(Gh. Asachi din Iaşi, de Vest din Timişoara şi din Craiova). Proiectele acoperă o tematică
largă în următoarele domenii de cooperare: energie nucleară (3), noi tehnologii pentru energie
(2) şi tehnologii informaţionale şi pentru sănătate (4).
Proiectele care se vor derula în următorii 3 ani şi vor beneficia de o finanţare mixtă asigurată
de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi respectiv CEA. Apelul comun lansat
pe data de 3 mai 2010 rămâne deschis pentru proiecte privind acţiuni suport în vederea
accesării de fonduri europene pentru cercetare din PC7.


Memorandumul de Întelegere între Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi
Agenţia Naţională pentru Cercetare (ANR - Franţa)
În cursul anului 2010 au avut loc runde de negocieri privind semnarea Memorandumul de
Întelegere dintre ANCS şi Agenţia Naţională pentru Cercetare (ANR - Franţa), privind
apelurile de proiecte comune de cercetare şi dezvoltare, în domeniile de interes comun, în
vederea obţinerii unor rezultate ştiinţifice şi tehnice remarcabile, care să conducă la
tehnologii inovatoare. Domeniile prioritare vizate sunt: fizica, mediul, ecosistemele şi
biodiversitatea.
Negocierile au vizat stabilirea principiilor şi procedurilor ce urmează a fi adoptate de către
ambele părti cum ar fi: lansarea cererilor de propuneri de proiecte, primirea propunerilor
comune de proiecte, stabilirea procedurilor de evaluare şi a celor de selecţie, finanţarea
propunerilor de proiecte selectate, organizarea de ateliere comune de lucru legate de
apelurile de proiecte comune de cercetare, modificarea, extinderea şi încetarea
Memorandumului de Întelegere. De asemenea, stabileşte pentru ambele entităţi participante
sistemul de finanţare al proiectelor de cercetare depuse în comun.


Negocierea aderării României la Agenţia Spaţială Europeană (ESA)
În cadrul desfășurării procedurii de negociere şi semnare a Acordului de aderare a României
la Convenţia ESA, au avut loc o serie de discuţii preliminare, între reprezentanţii ESA şi
ROSA, în cadrul cărora s-au discutat etapele ce vor fi parcurse în viitorul apropiat, referitoare
la aderarea României la Convenţia Agentiei Spatiale Europene. În cadrul seriei de consultări
preliminare s-au discutat si finalizat elementele generale ce vor fi cuprinse în acordul de
aderare la Convenţia ESA, inclusiv calcularea taxei de aderare la Convenţie şi a contribuţiei
financiare a României la bugetul ESA precum şi elementele specifice de natură tehnică dar şi
analiza preliminară a rezultatelor auditului tehnologic asupra entităţilor relevante din
România.
Conform deciziei Consiliului Agenctiei Spatiale Europene (ESA) din 16 decembrie 2010,
Romania a fost acceptata in unanimitate ca al 19-lea membru cu drepturi depline.
Statutul de stat membru cu drepturi depline al ESA permite accesul organizatiilor din
Romania la toate programele derulate, aceasta constituind un important transfer de
tehnologie. Apartenenta Romaniei la ESA conduce la importante garantii atat pentru nivelul
cercetarii-dezvoltarii, dar si pentru industria nationala de inalta tehnologie. Accesul direct la
sistemele spatiale ESA va permite dezvoltarea aplicatiilor spatiale pentru agricultura, mediu,



                                                                                              36
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




transporturi, masurarea dezastrelor, telemedicina. Ceremonia semnarii Acordului va avea loc
in luna ianuarie 2011, urmand ca ratificarea Acordului de catre Parlamentul Romaniei sa se
faca in prima jumatate a anului 2011.


Pregatirea aderării României la Infrastructura de cercetare Pan-Europeană a Consiliului
Arhivelor Europene din domeniul Științelor Sociale
Consiliul Arhivelor Europene din domeniul Științelor Sociale (CESSDA) a primit în cadrul
PC7 fonduri pentru dezvoltarea unei faze pregatitoare de proiect, dedicate consolidării
infrastructurii actuale în domeniul științelor sociale, și a extinderii ei la noile state membre
UE. CESSDA-PPP, care a avut ca principal obiectiv analiza aspectelor de guvernare, legale,
organizatorice, strategice și financiare în procesul de extindere si dezvoltare a infrastructurii,
s-a finalizat în martie 2010. Una dintre concluziile dezvoltării acestei faze pregătitoare a fost
necesitatea înființării unui Consortiu guvernator pentru CESSDA (ERIC), care sa fie sprijinit,
atât participativ, cât și financiar, de către Statele Membre care vor beneficia de această
infrastructură pan-europeană. În noiembrie 2009, Germania și Norvegia, state participante în
CESSDA-PPP au inaintat țărilor partenere inițiativa formulării Memorandumului de
Înțelegere (MoU) în vederea participarii la constituirea CESSDA-ERIC.
În calitate de autoritate guvernamentala cu putere de susținere financiară, ANCS a sprijinit
aceasta inițiativă, prin participarea activă la întalnirile agențiilor finanțatoare (noiembrie
2009, februarie 2010 și noiembrie 2010) în cadrul cărora s-au purtat discuții pe marginea
documentelor preliminare referitoare la: modelul operațional a CESSDA, descrierea tehnico-
științifică a CESSDA, schema de finanțare a CESSDA. În prezent, statele care au aderat la
acest MoU de pregătire a CESSDA-ERIC sunt invitate să semneze forma definitivă a MoU
elaborată de catre comitetul director CESSDA-ERIC. ANCS a demarat procedurile interne
pentru aprobarea semnarii MoU prin carea Romania poate fi recunoscută ca stat membru
fondator ERIC-CESSDA.


Participarea României la Infrastructura de cercetare Pan-Europeană KM3NeT
KM3NeT este unul din cele 9 proiecte ESFRI la care România participă. KM3NeT constă
într-un detector de volum mare pentru înregistrarea neutrinilor, ce urmează a fi instalat în
Marea Mediterană. Programul Cadru 6 a finanţat pregătirea proiectului tehnic pentru
KM3NeT, iar Programul Cadru 7 susţine faza pregătitoare generală a proiectului. România
participă la KM3NeT prin Institutul de Ştiinte Spaţiale (ISS) de la Măgurele, în timp ce
ANCS este reprezentată în Administrative Standing Committee al proiectului pregătitor.
Participarea românească este favorizată de două elemente de conjunctură extrem de
favorabile: experienţa existentă prin participarea la experimentul-pilot ANTARES (cu
Franța), precum şi faza incipientă în care se află KM3NeT, ce permite o implicare
multilaterală, inclusiv prin punerea în valoare a noului Centrul de Ştiinţe şi Tehnologii
Spaţiale, dar şi prin implicarea posibila a industriei romaneşti în realizarea unor componente
ale telescopului.
La sfârşitul anului trecut s-a realizat convergenţa pe soluţia tehnologică de producere a
unităţilor de detecţie ale telescopului, pe baza soluţiilor propuse în proiectul tehnic. La ultima
reuniune a comitetului administrativ, în decembrie 2010, statele participante au propus




                                                                                               37
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




realizarea unui MoU valabil pe termen scurt (2 ani), până la instituirea ERIC-KM3Net, care
să permită realizarea unui model de pre-producţie a unităţilor de detecţie.


Participarea României la proiectul LIFE-WATCH
LIFE-WATCH este un proiect prioritar al Forumului Strategic European pentru
Infrastructurile de Cercetare (ESFRI) care îşi propune dezvoltarea unei infrastructuri,
distribuită în spaţiul european, pentru cercetarea multi şi transdisciplinară a dinamicii,
compoziţiei, configuraţiei structurale şi capacităţii funcţionale a componentelor biodiversităţii
și capitalului natural. ANCS a semnat Memorandumul de Intenţie în ceea ce priveşte posibila
participare la construcţia infrastructurii LifeWatch, după finalizarea finanțării europene
pentru proiectului aferent fazei pregătitoare a proiectului.
ANCS a fost reprezentata la o reuniune a conducerii proiectului, în calitate de agenție
guvernamentală responsabilă cu domeniul cercetării științifice în România, și de organism
intermediar pentru managementul fondurilor structurale. Se estimează că aceasta construcție
va demara în anul 2011, iar finanțarea va fi asigurată din Fondurile Structurale aferente
fiecărui stat participant la aceasta infrastructură pan-europeană.


Programul de Cooperare cu Elveția
La data de 7 septembrie 2010 a fost semnat Acordul-cadru între Guvernul României şi
Consiliul Federal Elveţian privind implementarea „Programului de cooperare Helveto -
Român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene
extinse”. Acest Acord conține și o componenta dedicata cercetării științifice prin care
cercetătorii din Romania vor dezvolta proiecte împreuna cu omologii lor din Elveția. Prin
negocieri cu partea elveţiană a fost convenita constituirea unui fond de 9,45 mil. CHF, din
care 8,3 mil. CHF pentru proiecte comune de cercetare (JRP). Bugetul fiecărui proiect va fi
de maxim 0,5 mil. CHF, iar partenerii eligibili vor fi instituțiile de cercetare publice din
Romania și Elveția. Proiectele vor fi finanțate cu 85% din bugetul Fondului și 15% din
bugetul ANCS. Domeniile abordate sunt sănătatea, mediul, energia durabilă şi socio-
economia. Proiectele vor fi selectate pe bază de apel pentru propuneri, ce se va lansa in anul
2011.

Participarea României la Iniţiative de Programare Comună
Programarea comună este un parteneriat între statele membre şi îşi propune să abordeze
provocări societale majore, dar comune europene într-o serie de domenii cheie, cum ar fi
energia, schimbările climatice, prin combinarea eforturilor naţionale de cercetare.
Programarea comună este văzută ca un instrument important în constituirea Innovation
Union, recunoscut ca atare de Comisie ca una dintre iniţiativele emblematice, în contextul
Europa 2020. Programarea comuna este un proces conceput pentru a asigura optimizarea
eforturilor de cercetare existente la nivelul statelor membre, în scopul de a dezvolta masa
critică pentru a răspunde acestor provocări societale.




                                                                                              38
                                        AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
           POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                             Raport 2010




In acest context, pentru România, participarea la initiațivele de programare comună, va
asigura accesul la dezvoltările tehnologice ulterioare și continuarea integrării în comunitatea
științifică, europeană și mondială.
România este un partener activ în următoarele Iniţiative de Programare Comună:
        Agricultura, securitatea alimentară şi schimbările climatice.
        Patrimoniul cultural şi schimbările globale: o nouă provocare pentru Europa.
        Dieta sanatoasă pentru o viata sanatoasă.
        Apa - provocări pentru o lume în schimbare.
        Provocari microbiene - o ameninţare pentru sănătatea umană.


Participarea României la COST16
Misiunea declarată a COST este de a consolida Europa în domeniile cercetării ştiinţifice şi
tehnologice prin susţinerea cooperării europene şi a interacţiunii cercetătorilor europeni, prin
coordonarea la nivel european a cercetărilor realizate pe plan naţional. Autoritatea Naţională
pentru Cercetare Ştiinţifică sprijină participarea românească la Acţiunile COST fără un buget
dedicat, regula de participare fiind finanţarea prin intermediul programelor naţionale. În
cadrul COST se află în prezent în desfășurare 259 de acţiuni pe toate cele 9 domenii
prioritare, România participând activ în 134 dintre acestea, după cum este ilustrat mai jos.
Cea mai bună reprezentare a României este la domeniul FA “Food and agriculture”.


Tabelul 17. Participarea României la Acţiunile COST în desfășurare.
                                                                          Acțiuni în Participarea
                             Domenii prioritare
                                                                         desfășurare României
 Biomedicine and Molecular Biosciences – BMBS                                 37           14
 Chemistry and Molecular Sciences and Technologies – CMST                     34           20
 Earth System Science and Environmental Management –
                                                                             28            5
 ESSEM
 Food and Agriculture – FA                                                   33           21
 Forests, their Products and Services – FPS                                  22           15
 Individuals, Societies, Cultures and Health – ISCH                          33           16
 Information and Communication Technologies – ICT                            27           14
 Materials, Physical and Nanosciences – MPNS                                 26           19
 Transport and Urban Development – TUD                                       19           10
                                                    TOTAL                   259          134




16
     Cadrul European de Cooperare Ştiinţifică şi Tehnică



                                                                                               39
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




Repartizarea pe domenii a Acţiunilor COST în desfășurare este urmatoarea:




                      Figura 15. Repartizarea pe domenii a acţiunilor COST


Participarea României la Iniţiative Tehnologice Comune (JTI)
Autoritatea vine în sprijinul intensificării cooperării între sectorul public şi cel privat prin
susţinerea participării entităţilor româneşti la iniţiativele tehnologice comune existente,
finanţate de Comisia Europeană din bugetul Programuluui Cooperare - PC7. În acest sens,
prin Decizia Preşedintelui ANCS nr.19900/2010 a fost creat un nou instrument de finanţare la
Programul Parteneriate, ce precizează termenii şi condiţiile de participare dar şi plafoanele de
co-finanţare şi bugetele alocate pentru entităţile româneşti participante la activităţile
întreprinderilor comune Clean Sky (aeronautică), ENIAC (nanotehnologii), Fuel Cells
(energie), ARTEMIS (sisteme de calcul) şi IMI (sănătate).
Participarea României la Clean Sky JTI
România susţine dezvoltarea noilor forme de parteneriat public-privat în cercetare,
reprezentate de platformele tehnologice ca şi de Initiativele Tehnologice Comune (Joint
Technology Initiatives - JTI), care se concentrează pe domenii cheie ce pot contribui la
îmbunătăţirea competitivităţii UE. Printre acestea se afla Iniţiativa Tehnologică Comună din
domeniul aeronauticii Clean Sky JTI.
În urma apelului de cereri pentru membrii asociaţi, România participă în ca membru fondator
asociat în cadrul a doi Demonstratori Tehnologici Integraţi: Smart Fixed Wing Aircraft (din
Romania participa un consorţiu condus de INCAS şi având în componenţă S.C. STRAERO
S.A., Aerostar Bacau şi Avioane Craiova) şi Green Regional Aircraft (din România participă
INCAS).
Participarea României la ENIAC JTI
România a devenit din noiembrie 2009 membru cu drepturi depline la ENIAC Joint
Undertaking - un parteneriat public-privat în domeniul nanoelectronicii ale cărui obiective,
statut, mod de lucru, reguli financiare şi alte reglementări necesare bunei funcţionări sunt
stabilite prin Regulamentul Consiliul Uniunii Europene nr.72/2008.
Întreprinderea comună ENIAC încurajează colaborarea între toate părțile interesate, precum
industria, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urile), a autorităților naționale, a
centrelor universitare și a centrelor de cercetare, prin concentrarea și orientarea eforturilor de
cercetare.
Obiectivele întreprinderii comune ENIAC sunt urmărite prin punerea în comun a resurselor
din sectorul public și din cel privat, în scopul susținerii activităților de C&D din sectorul
nanoelectronicii, sub formă de proiecte. În acest scop, întreprinderea comună ENIAC




                                                                                               40
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
           POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                             Raport 2010




organizează anual cereri competitive de propuneri pentru proiectele destinate să pună în
aplicare anumite părți din agenda de cercetare.
La apelul care a avut loc în anul 2010 România a câştigat, în calitate de partener, 2 proiecte:
MOTORBRAIN (IMT Bucureşti şi INFINEON România) şi NANOCOM (IMT Bucureşti).


Participarea României la acţiunile JRC17
România colaborează cu JRC în cadrul a 8 acorduri de colaborare (in teme cum ar fi:
nano/micro modele pentru aplicaţii în domeniul medicinii si al mediului, schimb de date
radiologice şi schimb de informaţii în situaţii de urgenţă), 10 reţele instituţionale (pe teme
cum ar fi: metrologie în chimie, emisii de neutron, răspuns la situaţiile de urgenţă,
radioactivitate şi performanţa combustibililor) şi 36 proiecte de cercetare desfasurate in
programele cadru ale Uniunii Europene, din care 32 proiecte PC7 (pe teme cum ar fi:
nanomateriale, biodiversitate, celule de combustie, inginerie seismica, oceanografie,
managementul situaţiilor de criză, securitate cibernetica, date nucleare, sensori de la distanta,
schimbari climatice, fuziune nucleară) şi 4 proiecte PC6 (pe teme cum ar fi: impactul uman
asupra climei, protecţia solului, evaluarea sistemelor de coastă şi cercetare marină). În cadrul
colaborărilor cu JRC menţionate, România participă cu cel puţin 63 de organizaţii partenere,
printre care se numără Autoritatea Română pentru Activităţi Nucleare, Institutul de Cercetări
Nucleare, Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, Institutul de
Geodinamică al Academiei Române, Institutul de Geologie, Institutul Naţional de Cercetare -
Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”, Institutul National de Metrologie, Institutul National de
Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, Agenţia Spaţială Română, Universitatea
Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi – pentru a menţiona doar câteva dintre acestea.
În 2010, personalul JRC număra 2783 de oficiali, agenţi temporari, contractuali, experţi
naţionali detaşaţi, bursieri şi formatori). Dintre aceştia, 48 sunt din România.

Participarea României la programul EUROSTARS
În anul 2010 s-au anunţat rezultatele evaluării celui de-al 5-lea apel al programului Eurostars,
încheiat în martie 2010. Astfel, România a avut 14 propuneri de proiecte, dintre care 11
eligibile, la 5 dintre ele ca şi coordonator, iar în final au fost acceptate pentru finanţare două
propuneri în domeniul ICT din care 1 cu coordonator român, cu menţiunea că acestea sunt
evaluate internaţional şi sunt cofinanţate cu 25% de către CE. La următorul apel din
noiembrie 2010, care este în curs de evaluare a propunerilor, România a participat cu 19
propuneri de proiecte.


Participarea României la programul EUREKA
În cadrul programului EUREKA, au fost finanţate 14 proiecte tradiţionale în domeniile ICT,
textile-pielărie, alimentaţie, bio-materiale, sănătate, tehnologii. Alte 3 proiecte vor primi
statutul de proiecte Eureka și vor fi finanţate începând din 2011; de asemenea, au fost
finanţate şi 3 proiecte Eureka de tip cluster (în clusterele CELTIC şi ITEA2).


17
     Joint Research Centre



                                                                                               41
                               AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
       POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                         Raport 2010




Susţinerea participării reprezentanților României la organizaţii şi organisme
internaţionale de cercetare
În ceea ce priveşte proiectele suport finanţate prin Modulul IV din cadrul Programului
Capacităţi al PN II, în perioada 2008-2010 au fost încheiate 52 de contracte de expert care au
ca obiectiv susţinerea reprezentării ANCS în cadrul organizaţiilor şi organismelor ştiinţifice
şi tehnice internaţionale la care România este parte.



IV.3 Participarea organizaţiilor de cercetare româneşti în PC 7

Implicarea ANCS în proiecte europene
Proiecte europene la care ANCS participă ca partener, sau coordonator
Un aspect important al participării la programele cadru europene sunt proiectele dedicate
îmbunătatirii activităţii Punctelor Naţionale de Contact (PNC), dintre care menţionăm
implicarea ANCS în câteva:
     „Improving the services of the NMP NCP Network through Trans-national Activities”
     – Îmbunătăţirea serviciilor reţelei punctelor naţionale de contact pe NMP prin activităţi
     transnaţionale, cu acronimul NMP TeAm, coordonat de Fundaţia pentru Cercetare şi
     Tehnologie Hellas din Grecia, la care ANCS participă în calitate de responsabil de
     pachetul de lucru 4 –„Joint brokerage events, awareness campaigns & stands at NMP
     related events”. Proiectul face parte dintr-o serie de acţiuni ale C.E. pentru sprijinirea
     dialogului dintre NCP din statele membre şi terţe, prin organizarea de acţiuni care să
     ajute la schimbul de experienţă şi bune practici.
    ANCS participă în proiectul PC7 numit „Acţiuni de coordonare pentru consolidarea
     punctelor naţionale de contact”, cu acronimul HEALTH NCP Net, care este coordonat
     de Institutul de Sănătate Carlos III din Spania. Misiunea proiectului este de a furniza
     punctelor naţionale de contact din domeniul Sănătate instrumentele necesare, liniile
     directoare şi formarea profesională pentru îndeplinirea datoriei în mod eficient şi, cel
     mai important, pentru a fi parte dintr-o reţea dinamică, care va permite schimbul de
     experienţe şi de bune practici. Activităţile planificate în cadrul acestui proiect sunt în
     principal de evaluare comparativă, programe de formare şi evenimente de brokeraj.
    ENV-NCP-TOGETHER, coordonat de ANCS, dedicat imbunătățirii servciilor oferite de
     catre NCP potențialilor propunători de proiecte. Consorțiul are 28 de parteneri din 28
     de state membre UE, asociate la FP7 (Israel) și țări terțe (India), fiind coordonat de
     ANCS. În luna august 2010 a fost predat și aprobat, de către Comisia Europeană,
     raportul pentru primele 18 luni.
    Proiectul RIFI (2009-2011). Proiectul PC7 RIFI îşi propune să elaboreze o metodologie
     modernă, bazată pe elemente de foresight, pentru evaluarea impactului infrastructurilor
     de cercetare şi să o aplice pe câteva cazuri concrete de infrastructuri din Europa de Sud-
     Est (România, Bulgaria şi Trieste). ANCS este partener în proiect şi conducătorul
     pachetului de lucru 2, care va realiza studii de caz pe diverse infrastructuri
     internaţionale şi naţionale de cercetare, pentru testarea metodologiei. În cursul anului
     2010 echipa RIFI a prezentat prima variantă a metodologiei pentru evaluarea impactului



                                                                                            42
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
       POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                         Raport 2010




     socio-economic al infrastructurilor de cercetare (RIAM), metodologie care a fost testată
     în acelaşi an pe următoarele infrastructuri: ESFRI ELI – Fizică Nucleară (componenta
     de la Măgurele, RO), ESFRI EURO-ARGO (participarea BG), FERMI@Elettra
     (Trieste, IT), „Pavilionul de Cercetare” al Spitalului Clinic Colentina din Bucureşti
     (RO), „Institutul pentru Energii Regenerabile” al Universităţii Politehnice din
     Timişoara (RO), „Centrul de Medicină Moleculară” al Universităţii de Medicină din
     Sofia (BG).
    Proiectul SEE ERA NET Plus (2008-2012) continuă bunele practici desfăşurate în
     cadrul proiectului SEE-ERA.NET, fiind următorul pas pentru intregrarea ţărilor Vest
     Balcanice şi a comunităţilor lor ştiinţifice în SEC. Această finanţare susţine şi amplifică
     coordonarea programelor bilaterale de CD cu ţările Vest Balcanice. La Apelul Comun
     lansat, România este prezentă cu 4 proiecte de cercetare colaborativă în domeniul
     tehnologiaei informației și cu 4 proiecte în domeniul agricultură și alimentație.
     Contribuția națională la finanțarea proiectelor transnaționale cu participare românească
     este în valoare de 250.000 Euro.
    Proiectul Black Sea ERA-NET. Este un alt proiect de tip ERA-NET, finanţat în cadrul
     PC7, în care ANCS este partener. Proiectul Black Sea ERA-NET este implementat de
     un consorţiu format din 17 instituţii guvernamentale din 13 ţări din proximitatea Mării
     Negre: Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Malta, Georgia,
     Grecia, Republica Moldova, România, Turcia, Ucraina, precum şi de o organizaţie
     internaţională din regiunea extinsă a Mării Negre, Centrul Internaţional de Studii pentru
     Marea Neagră. Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior a
     Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) din România este coordonatorul acestui
     proiect. Obiectivul său este de a dezvolta şi întări cooperarea şi coordonarea
     programelor naţionale şi regionale de cercetare în zona Mării Negre. În cadrul
     proiectului a fost lansată o competiţie pentru propuneri de proiecte trans-naţionale, cele
     două domenii convenite în cadrul consorţiului fiind: „Climă şi Mediu” şi „Energie”.
    Proiectul HIVERA „Harmonizing, Integrating and Vitalizing European Research on
     Aids/HIV”, acronim HIVERA, este un proiect de tip ERA-NET finanţat în cadrul PC7.
     Început la data de 1 mai 2010, pentru o perioadă de 48 de luni, sub coordonarea Agence
     Nationale de Recherches sur le Sida et les Hépatites Virales din Franţa, ANCS este
     partener în toate pachetele de lucru ale proiectului şi ca Task Leader în pachetele de
     lucru WP2 şi WP3. Proiectul HIVERA are ca scop crearea unor programe de finanţare
     comune la nivel european pentru cercetarea în domeniul HIV/SIDA concretizate prin
     pregătirea şi implementarea a două competiţii pentru propuneri de proiecte, dar şi prin
     crearea unei platforme dedicată managerilor de programe şi oamenilor de ştiinţă.


Reţeaua Centrelor de Mobilitate din Europa EURAXESS
    Proiectul „EURAXESS TOP: Portal call” (1 mai 2010- 30 aprilie 2011), finanţat de
     către Comisia Europeană, îşi propune creşterea vizibilităţii şi atractivităţii României
     pentru cercetătorii străini prin optimizarea Portalului naţional EURAXESS pentru
     mobilitatea cercetătorilor, conform standardelor internaţionale ale reţelei EURAXESS
     impuse de către Comisia Europeană (15 criterii tehnice), precum şi prin promovarea
     largă a acestuia în mediul ştiinţific românesc, în beneficiul întregii reţele europene.




                                                                                             43
                               AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
       POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                         Raport 2010




     În luna martie 2010 a fost lansat Portalul EURAXESS România, în varianta bilingvă
     RO-EN (www.euraxess.ro), extensia națională a Portalului EURAXESS – Researchers
     in motion, care este o inițiativă comună a Comisiei Europene si a tărilor participante în
     programele de cercetare din Uniunea Europeană. Portalul EURAXESS România vine în
     sprijinul cercetătorilor români si din străinătate care se află în căutarea unui loc de
     muncă în domeniul cercetării științifice în România, iar centrele servicii
     EURAXESS oferă asistentă gratuită și personalizată tuturor cercetătorilor aflați în
     miscare și familiilor acestora, care doresc consiliere în problemele referitoare la
     relocarea dincolo de granițe.
    Proiectul PC7 «Discover Europe»
     Proiectul este derulat de un consortiu din care fac parte Institutul de Chimie
     Macromoleculara “Petru Poni” Iași, ANCS, Cité internationale universitaire de Paris –
     Franta, Institutul pentru Cercetare Tehnologica Fundamentala- Polonia, și Universitatea
     Tehnică Sofia-Bulgaria. Proiectul îşi propune stimularea cooperării între centrele de
     mobilitate din țările partenere, având ca invitați și reprezentanți EURAXESS din
     Polonia (Insitutul pentru Cercetare Tehnologica Fundamentala), Serbia (Universitatea
     din Nis), Bulgaria (Universitatea Tehnica Sofia), precum și Academia de Științe din
     Republica Moldova, conform activităților prevăzute în proiect.


Statisticile participării României la programul cadru PC 7

La nivelul anului 2010, Comisia Europeană finanța
9073 de proiecte, cu 50366 participanți, din care
Romania participa în 371 proiecte, reprezentând
4,08% din total, cu 469 participanți.
Contribuția Comisiei Europene pentru toți cei
50366 participanți este de 15,809 mld. €, din care,
celor 469 participanți români revin 62,529 mil. €.
Distribuţia numărului de contracte (în care
România este implicată) pe programe şi teme,
precum şi valoarea contribuţiei CE arată astfel:
    COOPERARE, 240 de contracte, contribuţie
     CE 41,68 mil. €.
    OAMENI, 22 de contracte, contribuţie CE
     3,23 mil. €.
    CAPACITATI, 95 de contracte, contribuţie
     CE 16,29 mil. €.
    IDEI, 1 contract, contributie CE 367 mii €.
    EURATOM 13 de contracte, contribuţie CE
     986 mii €.




                                                                                           44
                                                                     Figura 16.
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




Ponderea cea mai mare din total o deţine participarea românească la Programul specific
Cooperare, urmat de Programele specifice Capacităţi şi Oameni.
Evoluţia 2007, 2008, 2009, 2010 a contribuţiei CE pentru participanţii din România se
regăseşte în graficele următoare (sintetic si detaliat pe programe/tematici).




               Figura 17. Evoluţia contribuţiei CE pentru participanţii din România


Rata de succes (participanți, contribuție CE) pe țări, este următoarea:




                                           Figura 18.




                                                                                      45
                               AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
       POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                         Raport 2010




Evoluţia 2007, 2008, 2009, 2010 a numărului de contracte PC7 în care România participă
este ilustrată în graficul de mai jos.




                                         Figura 19.


Se remarcă faptul că România are o rată de succes a participării situată sub media la nivel
European, de 22,47% (cu valorile 14,4% pentru 2008, 14,5% pentru 2009 şi 14,9% pentru
2010).
În termeni financiari, indicatorul de performanţă “rată de succes” este situat mult sub media
la nivel European, de 20,94% (cu valorile 9,27% pentru 2008, 7,9% pentru 2009 şi 9,33%
pentru 2010).
Este de remarcat faptul că sunt domenii în care rata de succes a participării din România este
comparabilă cu media europeană. Menționam primele 10 domenii:
 Research Infrastructures
 Regions of Knowledge
 Nanosciences, Nanotechnologies, Materials and new Production Technologies
 Research Potential
 Socio-economic sciences and Humanities
 Environment (including Climate Change)
 Research for the benefit of SMEs
 Nuclear Fission and Radiation Protection
 Marie-Curie Actions
 Health


                                                                                           46
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
       POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                         Raport 2010




Rata de succes a participantilor romani, pe prioritati tematice, comparativ cu media
europeana este indicata in tabelul alaturat.




                        Figura 20. Rata de succes a participanților români


Contribuţia CE pentru participantii romani in propunerile selectate in vederea finantarii,
raportată la tipul organizaţiei, in graficul de mai jos se observă că ponderea cea mai mare o au
universitatile, urmate de organizaţiile de cercetare şi organizaţiile private.




                                           Figura 21.



                                                                                             47
                                        AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
         POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                           Raport 2010




În general, situația propunerilor selectate în vederea finanțării, cu participarea României, este
prezentată mai jos.

Tabelul 18.
                                           Nr de           Contributia CE     Nr de          Contributia CE
                                           propuneri       pentru             contracte      pentru
                                           selectate cu    participantii      semnate        participantii
                                           participanti    romani in          cu             romani in
              PROGRAM                      romani          propunerile        participanti   contracte
                                                           selectate (euro)   romani         semnate (euro)


            COOPERATION
 Health                                         39            5.285.951                27          4.197.959
 Food, Agriculture and Fisheries, and
                                                25            2.033.346
 Biotechnology                                                                         16          1.707.598
 Information and Communication
                                                64           13.958.566
 Technologies                                                                          54        12.039.611
 Nanosciences, Nanotechnologies,
 Materials and new Production                   50            9.514.760
 Technologies                                                                          35          6.743.089
 Energy                                         13            1.191.124                11          1.094.047
 Environment (including Climate
                                                49            6.113.380
 Change)                                                                               28          4.081.986
 Transport (including Aeronautics)              55            9.951.468                34          8.181.339
 Socio-economic sciences and
                                                16            1.203.839
 Humanities                                                                            13            920.914
 Space                                          15            1.515.235                 8          1.050.466
 Security                                       16            1.754.965                11          1.403.549
 General Activities                             8              732.614                  3            264.167
                                                2              929.903
                 IDEAS                                                                  1           366.960

              PEOPLE
 Marie-Curie Actions                            50             218.373                 22          3.230.397

              CAPACITIES
 Research Infrastructures                       45            5.493.136                32          3.853.367
 Research for the benefit of SMEs               43            5.316.411                33          4.569.764
 Regions of Knowledge                           23             485.151                  8            763.030
 Research Potential                             9             9.067.440                 8          5.885.262
 Science in Society                             14             776.885                  9            518.568
 Activities of International Cooperation        8              732.614                  1             39.782
 Support for the coherent development
 of research policies                           1              40.687
                                                                                        4           657.501

              EURATOM
 Fusion Energy                                  2              64.468                   2            54.680
 Nuclear Fission and Radiation
                                                20            1.204.562
 Protection                                                                            11           931.771

                                 TOTAL               567        77.584.878            371        62.558.806



                                                                                                              48
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




Graficul de mai jos arată distribuţia numărului de participări din România, dupa tipul de
organizaţie.




                                          Figura 22.


Se remarcă participarea preponderentă a universităţilor şi a organizaţiilor de cercetare, urmate
îndeaproape de organizaţiile private.



IV.4 Susţinerea participării României la programe europene de cooperare trans-
     naţională

În ceea ce priveşte proiectele finanţate în cadrul Modulului III din Programul Capacităţi al
PNII, numărul de contracte încheiate în perioada 2008-2010 este detaliat în tabelul de mai
jos:


Tabelul 19.
      PROGRAM-MODUL III                PROIECTE FINANŢATE                    PROCENT
         CAPACITĂŢI
                                               2008- 2010

 COOPERARI BILATERALE                             162                           63%

 COFINANTARE PC7-EURATOM                           84                           32%

 COFINANTARE PC6                                   5                             2%

 CERN                                              8                             3%




                                                                                             49
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
       POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                         Raport 2010




În planul cooperării bilaterale, România derulează programe bilaterale de cooperare ştiinţifică
şi tehnică cu 12 ţări, un număr total de 162 de proiecte fiind derulate în perioada 2008-2010,
având drept obiectiv final identificarea complementarităţilor echipelor de cercetare care să
conducă la dezvoltarea de proiecte de anvergură care să fie susţinute ulterior prin PC7 şi alte
programe şi iniţiative europene sau regionale.
Proiectele bilaterale au fost finanţate în baza contractelor încheiate cu ANCS şi au beneficiat
în contextul noului mecanism de finanţare oferit de Programul Capacităţi, modul III, în afara
fondurilor aferente acţiunilor de mobilitate, de fonduri de salarizare pentru câte un tânăr
cercetător pe proiect, achiziţii mic echipament şi organizare de seminarii.
În figurile de mai jos se poate urmări distribuția acestor contracte pe tipul organizaţiei CD
contractante şi pe domeniul de cercetare.




                                          Figura 23.




                      Figura 24. Distribuția contractelor după domeniul CD


Se observă că cea mai mare pondere a contractelor încheiate revine domeniului “Materiale,
procese şi produse inovative” urmat la egalitate de “Ştiinţe de bază” şi “Mediu”.



                                                                                            50
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
         POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                           Raport 2010




Participarea cercetătorilor români la Programul Cadru 7 şi EURATOM al Comisiei Europene
este sprijinită prin Modulul III al Programului Capacităţi, un număr total de 84 de proiecte
fiind co-finanţate în perioada 2008 - 2010. Proiectele PC7 şi EURATOM pot beneficia de
acoperirea până la 100% a cheltuielilor eligibile prevăzute în contractul cu Comisia
Europeană.
Distribuţia proiectelor finanţate în
anul 2010, în instituţii din diferite                        Repatizarea proiectelor pe orase
                                                                                                Bucuresti
                                                                                                Cluj Napoca
oraşe este redată în graficul din                                                               Craiova
                                                                       1
                                                             1   1 1 1
figura 25.                                           2   1                                      Brasov
                                                 1                                              Braila
Ţinând cont de restricţiile bugetare          4                                          Iasi
sub care s-a desfăşurat programul           1                                            Maracineni
Capacităţi în anul 2010, pentru                                                          Timisoara

modulul III a fost restricționată           2                                            Petrosani
                                             2                                           Pitesti
cooperarea bilaterală pe anumite                                                 32
                                                                                         Rm. Valcea
                                                 7
direcții,     asigurându-se     doar                                                     Sibiu
mobilităţile corespunzătoare. Pentru                                                     Galati

celălalte cadre de cooperare,               Figura 25. Distribuţia proiectelor după oraşele în
                                                                                         Suceava

respectiv, PC6, PC7, EURATOM,
sau CERN, au fost sprijinite
contractele la cotele de finanţare specificate în Pachetele de informaţii în vigoare la data
respectivă. Totodată, din bugetul alocat programului, au fost susţinute şi noi forme de
cooperare cum ar fi F4E - Fusion for Energy sau JTI.
Distribuţia proiectelor contractate în anul 2010, pe diferite cadre de cooperare, este redată
mai jos.

Tabelul 20.
  Nr.                                                                      Pondere în total proiecte
          Cooperare bilaterală ţara       Număr proiecte
  crt.                                                                         finanţate (%)
    1               Austria                                    7                                   2,95
    2               Belgia                                     4                                   1,69
    3              Bulgaria                                   16                                   6,75
    4               CERN                                       9                                   3,80
    5               China                                     21                                   8,86
    6               Cipru                                      7                                   2,95
    7            Corea de Sud                                  5                                   2,11
    8               Franţa                                    28                                 11,81
    9             Germania                                     3                                   1,26
   10             Moldova                                     25                                 10,55
   11                PC6                                       5                                   2,11
   12                PC7                                      77                                 32,48
   13              Slovenia                                   12                                   5,06
   14               Turcia                                    16                                   6,75
   15              Ucraina                                     2                                   0,84
                                  Total                      237




                                                                                                            51
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




Dintre proiectele aflate în desfășurare, la nivelul anului 2010 s-au finalizat 61 de proiecte
pentru modulul III.


IV.5 Participarea României la târguri şi expoziţii internaţionale
Al 38-lea Salon Internaţional de Invenţii de la Geneva – Elveţia, cel mai prestigios eveniment
la nivel mondial în domeniul inventicii. Salonul este organizat sub înaltul patronaj oferit de
către Guvernul Elveţian, Statul şi Oraşul Geneva şi Organizaţia Mondială pentru Proprietate
Intelectuală - OMPI. Evenimentul a reunit 785 de expozanţi provenind din 45 ţări de pe 5
continente: 61% din Europa, 35% din Asia şi 4% din alte continente. Au fost prezentate 1000
de creaţii inedite, pe o suprafaţă de 8500 m2. În componenţa Juriul Internaţional al Salonului
au fost prezenţi trei reprezentanţi din România.
La standul României, care a ocupat suprafaţa de 68 mp., au fost prezentate 46 de invenţii
care au înregistrat rezultatele: 24 medalii de aur, 15 medalii de argint, 8 medalii de bronz, și
11 premii speciale.
Salonul Internaţional de Inovaţii şi Investiţii de la Moscova, ediţia a X-a
Ediţia jubiliara s-a desfăşurat între 7 si 10 septembrie 2010, și a găzduit 1000 de invenţii, pe o
suprafaţă de 12000 de metri pătraţi. Alături de cele peste 500 de organizaţii şi companii din
Federatia Rusă, s-au aflat expozanţi din mai multe țări: Cehia, Coreea, Iran, Polonia,
Romania, Ucraina.
România a prezentat 20 invenţii, cu adresabilitate către piaţă, având în vedere orientarea
salonului către zona de investiţii. Au fost stabilite contacte între firmele rusești care și-au
exprimat interesul pentru exponatele românești, 15 trimitandu-și reprezentanții în standul
României organizat în salon. România a avut un reprezentat în Juriul Internaţional al
Salonului.
Rezultatele obtinute de România sunt următoarele: 8 medalii de aur, 9 medalii de argint, 3
medalii de bronz, 7 premii speciale.
Salonul Internaţional Idei - Invenţii – Noi Produse din Germania – “iENA 2010” ,
Între 28-31 octombrie 2010 a avut loc cea de a 62 manifestare a Salonului Internaţional Idei -
Invenţii – Noi Produse din Germania – iENA 2010 care a avut loc la Nuremberg şi a oferit
posibilitatea, atât vizitatorilor cât şi expozanţilor, de asista la o varietate de invenţii – de la
idei practice pentru viaţa de zi cu zi, până la invenţii de high-tech.
ANCS a participat pentru prima dată la această manifestare cu 20 de produse şi tehnologii
brevetate.
România, prin inventatorii săi, a obţinut următorul palmares: 14 premii acordate de către
organizatorii Salonului iENA 2010, o medalie de aur - Procedeu si instalatie pentru
producerea de biogaz din deseuri municipale biodegradabile cu reținerea CO2 (titulari de
brevet - SC SAVPROD SRL, Universitatea Politehnica Timișoara, SC COLTERM SA), 8
medalii de argint, 5 medalii de bronz, și 10 Premii Speciale acordate de către Oficiul de
Brevete din Macedonia, Iran, Taiwan şi de către Oficiul de Brevete din Turcia.
Târgul Industrial Internațional HANNOVER MESSE, Hanovra – Germania,
Organizat între 19-23 aprilie 2010, sub deviza “GET NEW TECHNOLOGY FIRST”,
principalele sectoare reprezentante la HANNOVER MESSE 2010 au fost cele de




                                                                                                52
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
       POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                         Raport 2010




automatizare industrială, tehnologii energetice și subansamble industriale, fiind prezentate
peste 4000 de noutăți tehnice în cadrul expoziției.
ANCS a organizat, pentru a șaptea oară, un pavilion național în care au fost prezente 21 de
unități de cercetare-dezvoltare. În cadrul manifestării s-au desfășurat și două brokerage de
tehnologii: “Brokerage at Hannover Messe 2010 » organizat de către ZENIT GmbH –
Centrul pentru Inovare și Tehnică North Rhine Westphalia, Germania, parteneri Enterprise
Europe Network, și “B2fair Matchmaking Event”. La aceste evenimente, entitățile de transfer
tehnologic și inovare din România au participat cu peste 40 de tehnologii. Pe toată perioada
de desfășurare, evenimentul a fost transmis on line pe site-ul ANCS.
Concursul internaţional Bruxelles–EUREKA, 18 - 20 noiembrie 2010
Cea de-a 59-a ediţie a Concursului internaţional Bruxelles–EUREKA – Belgia, a fost
organizat în cadrul Salonului INNOVA. Aria de reprezentare este mai amplă decât cea
specifică unui salon de invenţii. Se pune un accent deosebit pe atragerea şi implicare în salon
a mediului de afaceri, atât din Belgia, cât şi din diferite alte ţări. Participarea României la
acest prestigios eveniment expoziţional a devenit una de tradiţie, marcată an de an de
rezultate valoroase.
În 2010 România a prezentat 40 de invenţii noi, majoritatea sub formă de prototip sau produs.
Şi în acest an, România a fost reprezentată în Juriul Internaţional de doi reprezentanti ai
comunităţii ştiinţifice. Confirmarea valorii inventatorilor români a fost dată: 17 medalii de
aur, 18 medalii de argint, 5 de medalii bronz, și 16 premii speciale.




                                                                                            53
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
       POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                         Raport 2010




V. UTILIZAREA FONDURILOR STRUCTURALE PENTRU ACTIVITĂȚI CDI

POS-CCE Axa Prioritara 2
Axa 2 „Competitivitate prin
CDI” a Programului Operaţional
Sectorial        –      Creşterea
Competitivităţii      Economice
(POS-CCE) are alocate 646mil.€,
pentru 9 operaţiuni, gândite în
complementaritate cu ceea ce se
finanţează pe Planul Naţional
CDI. Aproximativ 62% din
fonduri (388mil.€) sunt alocate
pe      operaţiunile     dedicate
beneficiarilor publici, şi 38%
(258mil.€)     pe    operaţiunile
dedicate beneficiarilor privaţi.
Fondurile Axei 2 reprezintă circa
21% din fondurile POS-CCE.                      Figura 26. Situația fondurilor Axei 2

În anul 2010 au fost în desfășurare 271 contracte. Suma totală contractată este 1712 mil. lei.
121 contracte sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov, celelate regiuni având un număr de contracte
între 11 (Sud-Est) şi 31 (Nord-Est). Repartiția fondurilor pe cele 9 operaţiuni ale Axei 2 este
următoarea ilustrată în figura 26.
    O211 Parteneriate - s-au contractat 43 milioane lei în urma competiţiei din 2009 şi este
     în desfăşurare o nouă competiţie, cu depunere continuă, cu un buget de 200 milioane
     lei;
    O212 Specialişti din străinătate – s-au contractat toate fondurile (aprox. 200 milioane
     lei) în urma primei competiţii din 2009;
    O221 Infrastructuri CD publice – s-au contractat toate fondurile (1159 milioane lei) în
     urma competiţiilor din 2007 şi 2009;
    O222 Poli de excelenţă – operaţiune încă nelansată;
    O223 GRID GEANT - fonduri epuizate în urma primei competiţii din 2008 (21
     milioane lei);
    O224 Capacitate administrativă - fonduri epuizate în urma competiţiilor din 2008 şi
     2009 (111 milioane lei);
    O231 Spin-off/Start-up – competiţie cu depunere continuă lansată în 2008, în
     desfăşurare;
    O232 Infrastructuri CD private - s-au contractat 75 milioane lei în urma competiţiei din
     2008, iar a doua competiţie, din 2010, este în faza de evaluare a proiectelor;
    O233 Promovarea inovării - s-au contractat 84 milioane lei în urma competiţiei din
     2008, iar a doua competiţie se va lansa în martie 2011.
Fondurile alocate pentru beneficiarii publici s-au contractat integral. Fondurile rămase
disponibile pe Axa 2 mai pot fi accesate doar de beneficiari privaţi. Fondurile lansate pentru



                                                                                            54
                                 AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




beneficiari privaţi s-au contractat în proporţie de 77%, (198mil.€) iar în 2011 vor fi deschise
la competiţii toate fondurile încă disponibile pe această Axă. Astfel, în perioada 2011-2013,
Axa 2 va finanţa numai beneficiari din mediul privat (dacă nu vor interveni realocări de
fonduri).
După tipurile de beneficiari, aceștia sunt 59% instituții publice (165 contracte), și 41% din
sectorul privat (106 contracte). Trebuie remarcat că, la praguri maxime apropiate, beneficiarii
privaţi depun proiecte de valori mai mici decât cei publici, iar contractarea se derulează în
general mai încet cu beneficiarii
privaţi, fie datorită unor întârzieri în                Total contractat 1712 milioane lei
obţinerea documentelor însoţitoare
                                                                            20%
la contract, fie datorită unor greşeli
în completarea declaraţiilor.
                                                                                     investitii
Axa 2 finanţează trei tipuri de                                                6%
                                                                                     cercetare
proiecte: de investiţii (O221, O222,                                                 suport (O224)
O223, O232), de cercetare-inovare
(O211, O212, O231, O233) şi
suport (O224). După tipurile de                       74%
proiecte,    distribuţia   fondurilor
contractate (1712 milioane lei) este       Figura 27. Distribuţia fondurilor pe tipuri de proiecte
cea din figura alăturată.


Proiectele beneficiarilor publici
Fonduri nerambursabile în cuantum de 1467 milioane lei au fost contractate de beneficiari
publici prin operaţiunile O212, O221, O223 şi O224.
Operaţiunea O221 este dedicată investiţiilor mari în infrastructura CD publică şi acoperă 5
dintre cele 10 arii tematice ale Strategiei Naţionale: sănătate; agricultură şi siguranţă
alimentară; energie; mediu; materiale, produse şi procese inovative. Celelalte 5 arii tematice
sunt acoperite exclusiv de Planul Naţional.
Operaţiunea O223 este focalizată pe investiţii specifice pentru structuri tip GRID şi reţeaua
RO-GEANT (domeniul IT) şi este de mici dimensiuni.
Operaţiunea O212 finanţează proiecte de cercetare pentru atragerea în România a unor
specialişti din străinătate, care să înfiinţeze şi să conducă grupuri de cercetate pe domenii de
vârf în instituţii de cercetare sau întreprinderi româneşti. Competiţia pentru O212 a fost
organizată pe 8 arii tematice ale Strategiei Naţionale CDI (cele 5 de la O221 plus IT,
biotehnologii, spaţiu-securitate) şi deschisă ambelor tipuri de beneficiari. Participarea a fost
majoritar publică, atât la depunerea de propuneri, cât şi la contractare: 34 de contracte, din
totalul de 43, au fost încheiate cu beneficiari publici.
După tipul de instituţe, distribuţia proiectelor O212 a fost următoarea: 17 în universități, 12 în
INCD, 3 în institutele Academiei Române, 9 în societăți comerciale, 2 în spitale.
Operaţiunea O224 finanţează proiecte suport, de mici dimensiuni, pentru creşterea capacităţii
administrative a instituţiilor publice de cercetare (74 contracte), precum şi proiectul ANELIS
pentru asigurarea accesului electronic gratuit al instituţiilor publice de cercetare la publicaţii




                                                                                                     55
                                AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




ştiinţifice (valoare grant ANELIS circa 85 milioane lei). O224 nu a fost organizată pe arii
tematice.
Distribuţia, pe arii tematice, a                        Fonduri contractate cu beneficiari publici pe arii tematice -
                                                                    0%
                                                                            O212, O221, O223
fondurilor de 1356mil.lei contractate                               2%

cu beneficiari publici pe operaţiunile                             2%

O212, O221 şi O223 este ilustrată în                                                       21%


figura alăturată.                                   23%                                                    Sanatate
                                                                                                           Agricultura

Distribuţia pe arii tematice este                                                                          Energie
                                                                                                           Mediu
dominată de O221 – investiţii CD                                                                           Materiale

publice, care a avut un buget alocat                                                             17%
                                                                                                           IT
                                                                                                           Biotehnologii
foarte mare comparativ cu oricare                                                                          Spatiu si securitate
                                                    15%
din celelalte operaţiuni ale Axei 2.
Distribuţia pe cele 5 arii tematice                                         20%
deschise     O221     este    relativ
                                           Figura 28. Distribuţia fondurilor pe arii tematice
echilibrată.
Distribuţia pe regiuni a fondurilor
contractate de beneficiari publici                      fonduri contractate de beneficiari publici per regiune
                                                                       (total 1467 milioane lei)
(total 1467mil.lei) demonstrează                                                              11,4%
                                                                                                         0,4%

prezenţa majoră pe care regiunea                                                                            5,0%

Bucureşti-Ilfov o are în localizarea           47,4%
                                                                                                                           8,0%

geografică a instituţiilor publice de
cercetare.     Celelalte      regiuni
                                                                                                                     14,0%
performante sunt Vestul, Nord-Estul                                                               9,1%
şi Nord-Vestul, adică acele regiuni
                                                                                    4,8%


care cuprind centre univesitare şi de
cercetare importante. Regiunea Sud-        BUC-IF          NE         SE        S          SV          V        NV           CENTRU
Est are o prezenţă foarte slabă. Şi ca
număr contractele din SE sunt foarte         Figura 29. Distribuţia după regiuni geografice
puţine.
Rata de succes a beneficiarilor                               rata de succes pe regiune (beneficiari publici)

publici    pe    regiune    (raportul
                                         CENTRU
contracte / proiecte depuse) indică
                                             NV
faptul că există o participare mai
puţin    numeroasă      din    partea         V

regiunilor care au atras mai puţine          SV

fonduri,    așadar    nu     calitatea        S

propunerilor ar fi neapărat mai slabă        SE

în anumite regiuni (cu excepţia Sud-         NE

Est).                                     BUC-IF

                                                   0%           10%            20%               30%            40%               50%


Proiecte ale beneficiarilor privaţi        Figura 30. Rata de succes, pe regiuni geografice
Fonduri nerambursabile în cuantum
de 246 milioane lei au fost contractate de beneficiari din mediul privat prin operaţiunile
O211, O212, O231, O232 şi O233.




                                                                                                                                      56
                                        AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
         POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                           Raport 2010




Operaţiunea O211 este dedicată co-finanţării comenzilor de cercetare, care se fac din
industrie către mediul de cercetare (universităţi şi institute, atât publice cât şi private, care
intră în categoria organizaţilor de cercetare). Distribuţia pe tipuri de instituţii a partenerilor
„organizaţii de cercetare” pe proiectele de parteneriat cu industria (O211) a fost 9 universități,
8 INCD, 9 societăți comerciale, un centru UNESCO.
Operaţiunea O211 se dovedeşte cea mai
dificilă dintre operaţiunile Axei 2. În              Fonduri contractate de beneficiari privati pe arii tematice (O211
                                                                        si O212 - 66 milioane lei)
urma primei competiţii din 2009 au fost                        12%            7%

selectate 66 proiecte, dar numai 30 de                                                    14%
beneficiari au venit la contractare, iar                                                                     Sanatate
din aceştia 4 au reziliat deja contractele.                                                                  Agricultura

Dificultăţile se datorează în primul rând                                                                    Energie
                                                                                                             Mediu
lipsei de lichidităţi cu care se confruntă                                                      14%
                                                                                                             Materiale

firmele, dar şi lipsei unor rezultate                                                                        IT

consistente de cercetare obţinute de                   48%                                5%
universităţi şi institute de cercetare ca
urmare a finanţării publice a activităţii
acestora prin Planul Naţional. Pe de o          Figura 31. Distribuţia fondurilor contractate de
parte, oferta cercetării materializată în                           beneficiari privaţi
pachetul de cunoştinţe şi rezultate creat
şi acumulat prin finanţare publică nu poate fi transferat către întreprinderi în vederea
promovării unor abordări inovatoare, iar pe de altă parte serviciile de cercetare solicitate de
întreprinderi nu găsesc un corespondent matur şi serios în rândul instituţiilor de cercetare.
Aceasta ar fi explicaţia pentru numărul relativ mic de propuneri depuse la O211 şi numărul
relativ mare de renunţări după selecţia proiectelor.
Contractele aflate în desfășurare pe O211 sunt acelea care reflectă nevoia reală de cercetare a
beneficiarilor întreprinderi, chiar şi în condiţii financiare dificile datorită crizei.
Aşa cum am precizat mai sus,
operaţiunea O212 finanţează proiecte                                Contractat O231: 20,6 milioane lei
de cercetare pentru atragerea în
România a unor specialişti din
                                                                                               31%
străinătate. 9 din cele 43 de contracte
încheiate pe O212 sunt cu beneficiari                                                                  Spin-off
din mediul privat: 3 institute organizate
                                                                                                       Start-up
ca     societăţi   comerciale     şi    6
întreprinderi. Beneficiarii privaţi au
accesat fonduri pe 4 arii tematice:
                                                             69%
sănătate, energie, materiale şi IT.
Distribuţia fondurilor contractate de
beneficiari privaţi (66mil.lei), după                            Figura 32. O231 spin-off vs start-up
ariile tematice din O211 şi O212 este
cea din figura alăturată.
Operaţiunea O231 este dedicată sprijinirii spin-off-urilor şi start-up-urilor inovative.
Competiţia a fost deschisă în februarie 2008, cu depunere continuă, şi are un trend crescător
ca accesare de către beneficiari. Repartiția celor 20,6Mlei ăntre cele două tipuri de entități
este indicată alăturat.



                                                                                                                    57
                                                                  AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




                                      O232+O233 pe sectoare economice
                                                                  4,2                                                     Sanatate. Medicamente. Echip
                                                        4,5
                                               3,9                                          23,6                          medicale
                                                                                                                          Biotehnologii. Genomica
                                      10
                                                                                                                          Industria alimentara

                                                                                                                          Energie
                                                                                                       4,2
                                                                                                                          Mediu/ Deseuri

                     18,5                                                                                                 Masini, echipamente si senzori

                                                                                                                          Metalurgie. Prelucrarea
                                                                                                                          materialelor
                                                                                                                          Electronica/ Ind electrica
                                                                                                                28,3      Fotonica

                                                                                                                          IT
                     12,4
                                                                                                                          Securitate

                             1,3                                                                                          Constructii
                                                                                                          3,2             Chimie
                                                                                                    4,5                   Altceva

                                                30,9                                        9,5
                                               Figura 33. Distribuţia după sectoarele economice


Operaţiunile 232 – infrastructură CD şi 233 – proiecte tehnologice inovative (ca şi O231 de
altfel) sunt deschise tuturor sectoarelor economice. Pentru scopuri de clasificare au fost
alcătuite 25 de categorii mari de sectorare economice şi o categorie „altele”. Distribuţia, după
sectoarele economice, a fondurilor contractate pe O232 - infrastructură CD privată şi O233 -
proiecte tehnologice inovative (total 159mi.lei), ilustrează ponderi semnificative pentru
industria electronică și pentru sănătate - medicamente.
Distribuţia, după regiune, a fondurilor contractate de beneficiari privaţi pe regiune (total 246
milioane lei), indică o distribuţie regională mai echilibrată în ceea ce priveşte fondurile atrase
în mediul privat. Bucureşti-Ilfov reprezintă numai o treime, urmată de Sud-Vest cu 18%.
Nord-Est are performanţe bune şi în mediul privat, însă regiunea Vest are rezultate la fel de
slabe ca şi regiunea Sud-Est.
Proiectele beneficiarilor privaţi din Regiunea Sud au o rată de succes de peste 50%. Regiunile
Sud-Vest şi Centru au rate foarte bune atât în mediul public cât şi în cel privat.


                   fonduri contractate de beneficiari privati per regiune                                            rata de succes pe regiune (beneficiari privati)
                                  (total 245 milioane lei)
                                                                                                    CENTRU
             33%                                                             13%
                                                                                                          NV
                                                                                      1%
                                                                                                           V
                                                                                        10%
                                                                                                          SV

                                                                                                           S

                                                                                                          SE

                                                                                                          NE
       14%
                                                                             18%                     BUC-IF
                                 9%              2%
                                                                                                                0%     10%      20%      30%      40%      50%         60%   70%

        BUC-IF         NE        SE        S       SV         V         NV         CENTRU
                                                                                                   Figura 35. Rata de succes a beneficiarilor privaţi
         Figura 34. Distribuţia regională                                                             după regiune (contracte/proiecte depuse):




                                                                                                                                                                              58
                                      AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
           POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                             Raport 2010




CONCLUZII

În cursul anului 2010, în cadrul stabilit de Strategia Națională CDI, și în conformitate cu
Programul de Guvernare, și cu obiectivele UE prevăzute în Strategia Europa 2020, ANCS a
acționat pe cele trei direcții principale, sintetizate mai jos.


1. Întărirea capacităţii şi a performanţelor sistemului CDI pentru a răspunde nevoilor
socio-economice
- Au fost elaborate documentele de constituire a Consiliului National pentru Politica Stiintei
si Tehnologiei (CNPST), pentru asigurarea coerentei politicilor guvernamentale, prin i/
coordonarea ansamblului de activităţi care au ca scop stabilirea priorităţilor strategice
naţionale în domeniile cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării, pe baza cărora se
definesc obiectivele de interes naţional şi politicile specifice în aceste domenii; ii/
coordonarea cooperarii dintre principalii factori implicaţi la nivel guvernamental în
elaborarea şi implementarea politicilor din domeniile ştiinţei, tehnologiei şi inovării; iii/
asigurarea suportului de decizie strategică necesar fundamentării bugetului naţional şi alocării
eficiente a altor tipuri de resurse pentru cercetare-dezvoltare.
- A fost stabilită ţinta naţională pentru domeniul CDI din cadrul Strategiei Europa 2020.
Conform scenariului realist privind investiţiile în domeniul CDI, România îşi propune
atingerea, în anul 2020, a nivelului de 2% din PIB investiții CD, cu contribuţie egală din
partea sectoarelor public şi privat.
- A fost elaborat Planul de sporire a eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor CDI18, parte a
Memorandumului de Înţelegere între Comunitatea Europeană şi România privind alocarea
unei asistenţe financiare pe termen mediu în valoare de până la 5 miliarde Euro, în cadrul
căruia domeniul cercetare, dezvoltare şi inovare are un rol major în ieşirea din criză
(consultări cu SGG, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Comunicaţiilor
şi Societăţii Informaţionale, Academia Română şi Academiile de ramură; Plan adoptat în
Consiliul Interministerial).
- Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 74/2010 pentru modificarea
unor acte normative din domeniul educaţiei şi cercetării, Agenţia Managerială de Cercetare
Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic - Politehnica (AMCSIT – Politehnica) şi Centrul
Naţional de Management Programe, instituţii din subordinea ANCS, au fost absorbite în
cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării
și Inovării (UEFISCDI).
- A fost aprobată şi pusă în aplicare metodologia de finanţare pentru programele         din cadrul
Planului Naţional, respectiv repartiţia fondurilor bugetare şi a plafoanelor             anuale de
autorizare a angajării de fonduri, precum şi procedurile şi criteriile de                analiză a
performanţelor realizate în cadrul proiectelor aflate în desfășurare (Decizia19          ANCS nr.
9815/2010).
- A fost lansată, în colaborare cu UEFISCDI, în cadrul Programului Resurse Umane din
Planul Național, competiţia 2010; acest program, cu apel continuu, reprezintă un instrument

18
     http://www.ancs.ro//img/files_up/1277283166Memo%20Plan%20Cercetare%20CE%20-Ro.pdf
19
     http://www.ancs.ro/img/files_up/1267451073Decizie%20PN%20II%20Mar%2010.doc



                                                                                                59
                                       AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
         POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                           Raport 2010




eficient de promovare a noilor generaţii de cercetători, cu performanţe profesionale
competitive la nivel european. Prin același program au fost premiate rezultatele CDI de
exceptie.
- A fost lansată competiţia 2010 pentru studii prospective în cadrul programului Capacităţi,
modulul II – Planul Național, pentru domeniile Nanotehnologii, Energia Verde, Ştiinţa
Serviciilor, Terapii Celulare (Decizia ANCS nr. 9879/11.06. 2010).
- A fost organizată ancheta, pe bază de chestionar, pentru determinarea tendinţelor structurii
personalului de cercetare din unităţile CD.
- România a aderat la iniţiativa de înfiinţare a Asociaţiei Parcurilor Tehnologice din regiunea
Mării Negre.


2. Stimularea creşterii investiţiilor CDI în sectorul privat
- Prin POS-CCE Axa 2 a fost inclus un Domeniu major de intervenţie privind „Accesul
întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare”, pentru care a organizat
competiţii, a efectuat activităţi de monitorizare şi control la faţa locului la proiectele în
desfăşurare, a transmis Aurtorităţii de Management cererile de prefinanţare şi de rambursare
pentru autorizarea plăţilor (Decizia ANCS nr. 9850/ 29.04.2010 pentru aprobarea Competiţiei
pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile din FEDR, a bugetul pentru dezvoltarea
infrastructurii de cercetare-dezvoltare a întreprinderilor şi crearea de noi locuri de muncă, şi
Ghidul Solicitantului şi Cererea de propuneri de proiecte pentru competiţie).
- Au continuat proiectele din programul EUREKA, de stimulare a operatorilor economici în
direcţia cercetării şi favorizarea transferului tehnologic, axate în special pe apelul comun
România- Israel. Prin programul EUROSTARS, parte a reţelei EUREKA pentru armonizarea
şi sincronizarea programelor naţionale de sprijinire a IMM-urilor cu activitate de cercetare,
sunt în curs de finanţare 6.
- ANCS a introdus un proiect strategic pentru integrarea cercetării şi rezultatelor sale în
mediul economic, reprezentând contribuţia României la Strategia UE pentru Regiunea
Dunării, anume „Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea
Neagră”.


3. Dezvoltarea dimensiunii europene a politicilor şi programelor CDI
- A continuat susţinerea financiară a proiectelor CDI internaţionale cu participare românească
la FP7 prin programul Capacităţi-Modul III (apelul este deschis în mod continuu); a fost
inițiată o linie de finanțare dedicată pentru directia Fusion for Energy.
- A fost semnat, de către reprezentanţii plenipotenţiari ai Cehiei, Ungariei şi României,
Memorandumul de Înţelegere privind crearea şi operarea Infrastructurii pentru Lumină
Extrem de Intensă (Extreme Light Infrastructure - ELI). Pentru aceasta, a fost suplimentat
Programul Nucleu IFIH-HH cu un proiect nou20 pentru ELI (Extreme Light Infrastructure –
Nuclear Physics). Prin acest proiect, finanţat din bugetul de stat pentru cercetare, a început

20
  Decizia ANCS nr. 9831 / 25.03.2010. „ELI-Stabilirea principalelor directii stiintifice ce urmeaza a se
desfasura la proiectul ELI-NP si a mijloacelor tehnice de realizare a acestora, definirea caracteristicilor tehnice
ale spatiilor si echipamentelor pentru evaluarea costurilor si realizarea studiului de fezabilitate”.



                                                                                                                  60
                                  AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




elaborarea documentaţiei aferente proiectului major ELI, care va fi trimis spre aprobare la
DG Regio. Studiul ştiinţific și studiul de fezabilitate au fost realizate. Au fost inițiate discuţii
pentru identificarea resurselor financiare ce pot fi alocate ELI- Nuclear Physics. A fost
pregătit şi circulat informal proiectul de memorandum pentru finanţarea construcţiei ELI -
Nuclear Physics în România prin POS CCE.
- A fost ratificat Acordul dintre România şi Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare
privind statutul de candidat pentru aderarea la CERN.
- A continuat procesul de negociere între România şi Agenţia Spaţială Europeană pentru
definitivarea proiectului de acord de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale
Europene.
- A fost semnat acordul de participare la FAIR (Facility for Antiproton and Ion Research).
- Romania a desfasurat, in anul 2010, colaborări bilaterale sub forma de programe bianuale și
trianuale, cu state partenere precum Turcia, Coreea de Sud, Republica Moldova, India,
Japonia, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Africa de Sud, Franța, Germania, Austria,
Cipru, Belgia walona, și a deschis negocier cu Israel, Belarus, Indonezia, Ucraina, Viertnam,
Armenia.
- A fost constituit parteneriatul strategic româno-francez din cadrul Acordului General de
Cooperare pentru Cercetare Ştiinţifică între Institutul de Fizicǎ Atomicǎ (IFA) şi
Commissariat à L‟energie Atomique et Energies Alternatives (CEA): semnarea contractului
privind implementarea şi desfășurarea Acordului CEA – IFA.
- Continuă participarea Romaniei la actiunile COST (Cadrul European de Cooperare
Ştiinţifică şi Tehnică) și Programul Cadru 7. În cadrul PC7 sunt selecţionate 318 proiecte din
România la care contribuţia UE pentru participanţii din ţara noastră este de cca. 51mil.€. În
perioada ianuarie – iunie 2010, au fost semnate 19 contracte cu Comisia Europeană în valoare
de 3,27mil.€ pentru România.




                                                                                                 61
                                     AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
        POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                          Raport 2010




                                                                                                       Anexa nr. 1
Instrumentele de finanţare din cadrul Planului Naţional (între paranteze, nivelele maxime de finanţare
de la buget)

      R           Proiecte de cercetare           Proiecte de mobilităţi          Burse            Premiere rezultate
      E
      S                   Pentru tineri                   Pentru doctoranzi                              Pentru articole
      U                 doctoranzi (42,5)                       (8,5)                                         (3,5)
P
      R
      S U               Pentru stimularea                   Pentru cercetători                          Pentru brevete
L                       revenirii în ţară a                        (7)                                 internaţionale (8)
      E M              cercetătorilor (510)
        A
                                                                                                          Pentru brevete
A       N                Complexe, de reintegrare                     “Ştefan Odobleja”                     OSIM (2)
        E                 a cercetătorilor (7000)                           (400)
N
       C          Proiecte de investiţii (M I)         Proiecte suport (M II)          Proiecte pentru finanţarea parti-
       A                                                                               cipării în proiecte internaţionale
U      P                       Infrastructuri              Studii prospective
                                                                                                 (M III, M IV)

       A                            mari                          (600)
L      C                          (60000)                                                         Acorduri bilaterale
       I                                                         CDI curente
       T                        Infrastructuri                     (100)                            Program Cadru 7
       Ă                             mici
       Ţ                           (2000)                         Reprezentare
                                                                internaţională (7)                       EURATOM
       I

N      I                          Proiecte de cercetare                                      Proiecte suport
       D
A      E                               Exploratorie complexă (7000)                       “Workshop”-uri exploratorii
       I                                                                                            (30)
Ţ                                                  Exploratorie (1000)


 I   PARTENERIATE                             Proiecte de cercetare
      ÎN DOMENIILE
O      PRIORITARE                                                                   Proiecte de cercetare complexe
                                                                                                (2000)

N      I
                        Proiecte de dezvoltare (M I)                             Proiecte suport (M V)
       N
A      O
       V                        De produs şi/sau de sistem                             Cooperare europeană
       A                                 (2000)
L      R
       E

      PERFORMANŢĂ INSTITUŢIONALĂ




                                                                                                                   62
                                  AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
         POLITICILE GUVERNAMENTALE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
                                                                           Raport 2010




                                                                                     Anexa nr. 2

 Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare aflate în coordonarea Autorităţii Naţionale
 pentru Cercetare Ştiinţifică

 1 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE-2000 Bucuresti
 2 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucuresti
 3 - Institutul naţional de cercetare-dezvoltare în domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei şi
     teledetectiei - I.G.R. Bucuresti
 4 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielarie - INCDTP Bucuresti
 5 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini şi Instalatii destinate Agriculturii
     şi Industriei Alimentare - INMA Bucuresti
 6 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica şi Inginerie Nucleara ”Horia
     Hulubei” - IFIN-HH Bucuresti
 7 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiatiei -
     INFLPR Bucuresti
 8 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Tehnica - IFT Iasi
 9 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - INCDFM Bucuresti
10 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului - INCDFP Bucuresti
11 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica - ICCF Bucuresti
12 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata -
     INCEMC Timisoara
13 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marina -
     GEOECOMAR Bucuresti
14 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice - INSB Bucuresti
15 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT Bucuresti
16 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice –
     ICSI Râmnicu Valcea
17 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare –
     INCDTIM Cluj Napoca
18 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA Bucuresti
19 - Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială ”Elie Carafoli” INCAS Bucureşti




                                                                                               63

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:57
posted:8/15/2011
language:Romanian
pages:63