Docstoc

RAPORT PRIVIND STAREA

Document Sample
RAPORT PRIVIND STAREA Powered By Docstoc
					  RAPORT PRIVIND STAREA

   FACTORILOR DE MEDIU

REGIUNEA 8 BUCUREŞTI-ILFOV


           2009




            1
   CUVĂNT DE DESCHIDERE


 Politica de dezvoltare regională, una dintre politicile cele mai complexe şi mai
importante ale Uniunii Europene, are ca obiectiv reducerea disparităţilor
economice şi sociale existente între diferitele regiuni, acţionând asupra unor
domenii semnificative pentru dezvoltare, precum creşterea economică,
transporturile, agricultura, dezvoltarea urbană, protecţia mediului, ocuparea si
formarea profesională, educaţia, egalitatea de şanse etc.

România este împarţită in opt regiuni de dezvoltare, fiecare regiune
cuprinzând mai multe judeţe.

Structura economică diversificată a Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov se reflectă în
economia bazată pe servicii ale capitalei, în timp ce construcţiile, transportul,
comerţul, turismul şi cultura, cercetarea conduc economia regională şi
intensifică potenţialul său de dezvoltare şi competitivitate.

Toate aceste activităţi in continuă creştere, au dus la mărirea eforturilor pe
care Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti le depune, pentru
informarea şi conştientizarea publicului      in vederea protejării mediului
înconjurător.

Raportul anual privind starea factorilor de mediu pentru Regiunea 8 Bucureşti-
Ilfov se doreşte a fi un document informativ şi util care să redea calitatea
tuturor factorilor de mediu. Acesta cuprinde aspecte legate de factorii de
mediu, starea de calitate, impactul acţiunilor antropice asupra mediului
ambiant şi scoate în evidenţă atât aspectele vulnerabile, problemele acute de
mediu din cadrul regiunii, cât şi aspectele pozitive şi progresul înregistrat în
acest domeniu.

Raportul anual privind starea factorilor de mediu pentru Regiunea 8 Bucureşti-
Ilfov a fost realizat în baza datelor furnizate de APM Bucureşti, APM Ilfov şi
personalul de specialitate din cadrul ARPM Bucureşti.




                                       2
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................... 8
REZUMAT EXECUTIV ................................................................................... 10
1. CAPITOLUL1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI
ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ....................................... 12
     1.1.           DATE GENERALE ................................................................................................................. 12
     1.2.           RESURSELE NATURALE ........................................................................................................ 15
     _Toc262992724
     1.3.           DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZARE ADMINISTRATIV TERITORIALĂ .................................. 17
     1.4.           TENDINŢE SOCIO-ECONOMICE ÎN JUDEŢUL ILFOV REGIUNEA 8 BUCUREŞTI-ILFOV .............. 18
2.       CAPITOLUL 2. ATMOSFERA ................................................................ 39
     2.1.      EMISII DE POLUANTI ATMOSFERICI ...................................................................................... 40
        2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant ........................................................................................... 40
        2.1.2.    Emisii de compuşi organici volatili nemetanici ............................................................. 43
        2.1.3.    Emisii de metale grele .................................................................................................... 44
        2.1.4.    Emisii de plumb .............................................................................................................. 45
        2.1.5.    Emisii de poluanţi organici persistenţi .......................................................................... 46
        2.1.6.    Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice................................................................. 47
        2.1.7.    Emisii de bifenili policloruraţi ....................................................................................... 47
        2.1.8.    Emisii de hexaclorbenzen ............................................................................................... 47
     2.2.      CALITATEA AERULUI AMBIENTAL ....................................................................................... 48
        2.2.1.    Dioxidul de azot ............................................................................................................. 48
        2.2.2.    Dioxidul de sulf .............................................................................................................. 50
        2.2.3.    Pulberi în suspensie ....................................................................................................... 51
        2.2.4.    Metale grele ................................................................................................................... 54
        2.2.5.    Monoxidul de carbon ..................................................................................................... 55
        2.2.6.    Benzenul ......................................................................................................................... 56
        2.2.7.    Amoniac ......................................................................................................................... 56
        2.2.8.    Ozonul troposferic (poluarea fotochimică) .................................................................... 56
        2.2.9.    Evoluţia calităţii aerului ................................................................................................ 59
3.       CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE .............................................. 62
     3.1.      CADRUL GENERAL ............................................................................................................... 62
        3.1.1.    Cadrul legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în România ................... 63
     3.2.      EMISII TOTALE ANUALE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ........................................................... 65
     3.3.      EMISII ANUALE DE DIOXID DE CARBON ................................................................................ 66
     3.4.      EMISII ANUALE DE METAN ................................................................................................... 67
     3.5.      EMISII ANUALE DE PROTOXID DE AZOT ................................................................................ 68
     3.6.      EMISII ANUALE DE GAZE FLUORURATE ................................................................................ 68
     3.7.      ACŢIUNI PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ................................. 69
        3.7.1.    Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto ............................... 69
        3.7.2.    Participarea       României           la         implementarea                  schemei              europene               de
        comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră .................................................. 70
4.       CAPITOL 4. APA .................................................................................... 81
     4.1.       .INTRODUCERE .................................................................................................................... 81
     4.2.       RESURSELE DE APĂ ............................................................................................................. 82
        4.2.1.     Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile .............................................................. 82
        4.2.2.     Prelevări de apă ............................................................................................................. 83
        4.2.3.     Mecanismul economic în domeniul apelor..................................................................... 85
     4.3.       APE DE SUPRAFAŢĂ ............................................................................................................. 86
        4.3.1.     Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare ....................... 89
        4.3.2.     Starea ecologică a lacurilor . Caracterizarea fizico-chimică şi biologică .................. 104
        4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate ............ 104
        4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul                                       apei ............... 107


                                                                          3
        4.3.3.   Starea fluviului Dunărea Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei
        “Delta Dunării Starea apelor Mării Negre .................................................................................. 121
     4.4.      APE SUBTERANE ................................................................................................................ 121
     4.5.      STAREA APEI BRUTE DESTINATE POTABILIZĂRII ................................................................ 121
     4.6.      APA POTABILĂ .................................................................................................................. 122
     4.7.      APA DE ÎMBĂIERE .............................................................................................................. 127
     4.8.      APELE UZATE .................................................................................................................... 128
        4.8.1.   Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 .............................................................. 128
        4.8.2.   Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate .......................................... 131
        4.8.3.   Reţele de canalizare ..................................................................................................... 133
     4.9.      ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUARII APEI DE SUPRAFATA SI SUBTERANE ..................... 139
     4.10.     OBIECTIVE ŞI MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII ŞI
     SUPRAEXPLOATĂRII ............................................................................................................................ 139

5.       CAPITOLUL 5. SOLUL ......................................................................... 141
     5.1.      INTRODUCERE ................................................................................................................... 141
     5.2.      FONDUL FUNCIAR. REPARTIŢIA SOLURILOR PE CATEGORII DE FOLOSINŢE ......................... 142
     5.3.      PRESIUNI ALE UNOR FACTORI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR ......................... 144
        5.3.1.     Îngrăşăminte ................................................................................................................ 144
        5.3.2.     Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) ........................................................ 144
        5.3.3.     Soluri afectate de reziduuri zootehnice ........................................................................ 145
        5.3.4.     Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole ............................................. 146
        5.3.5.     Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic,
        energetic etc.) ............................................................................................................................... 146
        5.3.6.     Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune ................................... 152
     5.4.      CALITATEA SOLURILOR ..................................................................................................... 152
        5.4.1.     Repartiţia terenurilor pe clase de calitate ................................................................... 152
        5.4.2.     Principalele restricţii ale calităţii solurilor ................................................................. 153
     5.5.      MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLURILOR ............................................................................ 154
     5.6.      ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DEGRADĂRII SOLURILOR ..................................................... 154
        5.6.1.     Inventarul terenurilor afectate de diferite procese ...................................................... 154
        5.6.2.     Inventarul siturilor contaminate .................................................................................. 155
     5.7.      ACŢIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ A TERENURILOR DEGRADATE ŞI
     PENTRU AMELIORAREA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR ................................................................. 157
        5.7.1.     Modalităţi de investigare ............................................................................................. 157
        5.7.2.     Reconstrucţia ecologică a solurilor ............................................................................. 157
6. CAPITOLUL 6 CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII,
BIOSECURITATEA...................................................................................... 158
     6.1.       BIODIVERSITATEA ROMÂNIEI ............................................................................................ 158
     6.2.       HABITATELE NATURALE. FLORA ŞI FAUNA SĂLBATICĂ ..................................................... 159
        6.2.1.    Habitatele naturale ...................................................................................................... 159
        6.2.2.    Flora şi fauna sălbatică ............................................................................................... 159
        6.2.3.    Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
                  174
        6.2.4.    Specii deţinute in captivitate ........................................................................................ 177
        6.2.4.1. Grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire ................. 177
     6.3.       STAREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE ........................................................................... 180
        6.3.1.    Arii de interes naţional................................................................................................. 180
        6.3.2.    Arii de interes internaţional ......................................................................................... 182
        6.3.3.    Arii de interes comunitar ............................................................................................. 182
     6.4.       MEDIUL MARIN ŞI COSTIER ................................................................................................ 183
     6.5.       STAREA PĂDURILOR .......................................................................................................... 184
        6.5.1.    Fondul forestier ............................................................................................................ 184
        6.5.2.    Funcţia economică a pădurilor .................................................................................... 185
        6.5.3.    Masa lemnoasă pusă în circuitul economic ................................................................. 186
        6.5.4.    Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief .............................................. 186
        6.5.5.    Starea de sănătate a pădurilor ..................................................................................... 186
        6.5.6.    Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri ........................................ 186
        6.5.7.    Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire ....................... 187


                                                                            4
        6.5.8.   Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări ............................. 187
        6.5.9.   Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009 ............................................................... 187
        6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului ................. 188
        6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului .......................................................... 188
     6.6.      PRESIUNI ANTROPICE EXERCITATE ASUPRA BIODIVERSITĂŢII ............................................ 188
     6.7.      BIOSECURITATEA .............................................................................................................. 189
        6.7.1.   Reglementări în domeniul biosecurităţii ...................................................................... 189
        6.7.2.   Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic în România ..... 189
        6.7.3.   Coexistenţa ................................................................................................................... 189
        6.7.4.   Perspective ................................................................................................................... 189
7.       CAPITOLUL 7. DEŞEURI ..................................................................... 190
     7.1.      DATE GENERALE ............................................................................................................... 190
     7.2.      DEŞEURI MUNICIPALE........................................................................................................ 191
        7.2.1.   Cantităţi şi compoziţie.................................................................................................. 191
        7.2.2.   Deşeuri biodegradabile ................................................................................................ 202
        7.2.3.   Deşeuri periculoase din deşeurile municipale ............................................................. 205
        7.2.4.   Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale .......................................................... 206
        7.2.5.   Eliminarea deşeurilor municipale ................................................................................ 214
     7.3.      DEŞEURI DE PRODUCŢIE .................................................................................................... 216
        7.3.1.   Generarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase) ............................. 217
        7.3.2.   Gestionarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase)........................... 219
     7.4.      DEŞEURI GENERATE DE ACTIVITĂŢI MEDICALE ................................................................. 222
     7.5.      FLUXURI SPECIALE DE DEŞEURI ......................................................................................... 228
        7.5.1.   Ambalaje şi deşeuri de ambalaje ................................................................................. 228
        7.5.2.   Deseuri de echipamente electrice şi electronice .......................................................... 237
        7.5.3.   Vehicule scoase din uz ................................................................................................. 242
        7.5.4.   Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori .......................................... 249
        7.5.5.   Uleiuri uzate ................................................................................................................. 251
        7.5.6.   Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari .......................... 254
        7.5.7.   Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti ........................................................ 262
        7.5.8.   .Deşeuri din construcţii şi desfiinţări ........................................................................... 266
     7.6.      ACŢIUNI DESFĂŞURATE PENTRU DEZVOLTAREA SAU ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢILOR DE
     GESTIONARE A DEŞEURILOR ............................................................................................................... 274
     7.7.      TENDINŢE PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR ................................................................... 277
        7.7.1.   Prognoza generării deşeurilor municipale .................................................................. 278
        7.7.2.   Prognoza generării deşeurilor de producţie ................................................................ 279
        7.7.3.   Îmbunătăţirea calităţii gestionării deşeurilor .............................................................. 279
8. CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
280
     8.1.       INTRODUCERE ................................................................................................................... 280
     8.2.       IMPORTUL ŞI EXPORTUL ANUMITOR SUBSTANŢE ŞI PREPARATE PERICULOASE (PIC) ......... 282
     8.3.       SUBSTANŢE REGLEMENTATE DE PROTOCOLUL DE LA MONTREAL (ODS) ......................... 284
        8.3.1.     Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009
        privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră .......................................................................... 284
        8.3.2.     Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu
        efect de seră .................................................................................................................................. 286
     8.4.       EVALUAREA RISCULUI ASUPRA MEDIULUI REPREZENTAT DEPRODUSELE BIOCIDE ŞI PENTRU
     PROTECTIA PLANTELOR ...................................................................................................................... 288
     8.5.       POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI ..................................................................................... 288
     8.6.       METALELE GRELE- MERCUR, NICHEL ................................................................................ 289
     8.7.       INTRODUCEREA PE PIAŢĂ A DETERGENŢILOR .................................................................... 295
     8.8.       PREVENIREA, REDUCEREA ŞI CONTROLUL POLUĂRII MEDIULUI CU AZBEST ....................... 295
     8.9.       REGULAMENTUL 1907/2006 PRIVIND ÎNREGISTRAREA, EVALUAREA, AUTORIZAREA ŞI
     RESTRICŢIONAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE – REACH ..................................................................... 299

9.       CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA .................................................. 300
     9.1.           REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI ....................... 300


                                                                             5
  9.2.       PROGRAMUL NAŢIONAL STANDARD DE MONITORIZARE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI .. 301
     9.2.1.    Radioactivitatea aerului ............................................................................................... 302
     9.2.2.    Radioactivitatea apelor ................................................................................................ 307
     9.2.3.    Radioactivitatea solului ............................................................................................... 309
     9.2.4.    Radioactivitatea vegetaţiei ........................................................................................... 310
  9.3.       PROGRAME DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI ÎN ZONELE CU FONDUL
  NATURAL MODIFICAT ANTROPIC ......................................................................................................... 312
     9.3.1.    Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului ......................... 312
     9.3.1.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului ................................................... 312
     9.3.1.2. Expunerea populaţiei în zona de influenţă CNE PROD Cernavodă ............................ 312
     9.3.2.    Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei şi mediului ............................ 312
     9.3.2.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului ................................................... 312
     9.3.2.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui ......................................... 312
     9.3.2.3. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN – FCN Piteşti ................................. 312
     9.3.2.4. Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele ..................................................... 312
10.      CAPITOLUL 10 .MEDIUL URBAN ..................................................... 313
  10.1.      AŞEZĂRI URBANE .............................................................................................................. 313
     10.1.1. Amenajarea teritorială ................................................................................................. 313
     10.1.1.1.   Procesul de urbanizare ............................................................................................ 314
     10.1.1.2.   Dezvoltarea zonelor rezidenţiale ............................................................................. 314
     10.1.1.3.   Concentrările urbane............................................................................................... 315
     10.1.1.4.   Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement ..................................................... 315
  10.2.      ZGOMOT ............................................................................................................................ 325
     10.2.1. Hărţi strategice de zgomot ........................................................................................... 328
     10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2009 ............................................................................. 341
  10.3.      MEDIU ŞI SĂNĂTATE .......................................................................................................... 344
     10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate ...................................................... 345
     10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate ........................................................... 347
     10.3.3. Efectele gestionări deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei ....... 348
     10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei .......................................................... 349
  10.4.      OBIECTIVE ŞI MĂSURI ........................................................................................................ 350
     10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului .............................................. 350
     10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei ................................................... 353
     10.4.3. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale................................... 355
     10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului ...................................................................... 356
     10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi .......................... 357
11.      CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI ............................. 360
  11.1.      AGRICULTURA................................................................................................................... 360
     11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul ............................................................................ 360
     11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi
     perfecţionarea metodelor de reducere a emisiiior din sectorul agricol........................................ 360
     11.1.2.1.      Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate ............................................................. 361
     11.1.2.2.      Evoluţia şepţelului ................................................................................................... 362
     11.1.2.3.      Agricultura ecologică .............................................................................................. 362
     11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului ........................................ 362
  11.2.      CAPACITATEA DE PESCUIT................................................................................................. 362
     11.2.1. Pescuitul în apele interioare ........................................................................................ 363
  11.3.      ACVACULTURA ................................................................................................................. 363
  11.4.      INDUSTRIA ........................................................................................................................ 363
     11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului ....................... 365
     11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi
     controlul poluării industriale ........................................................................................................ 366
     11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării
     industriale ..................................................................................................................................... 375
  11.5.      TURISMUL ......................................................................................................................... 375
     11.5.1. Potenţialul turistic ........................................................................................................ 376
     11.5.2. Impactul turismului asupra mediului ........................................................................... 376
     11.5.3. Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi masuri ............................................ 377


                                                                          6
   11.6.     POLUĂRI ACCIDENTATE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU................................................... 377
      11.6.1. Poluări accidentale cu Impact major asupra mediului ................................................ 378
      11.6.2. Poluări cu efect transfontalier ..................................................................................... 379
12.        CAPITOLUL 12. ENERGIA ................................................................ 380
   12.1.          IMPACTUL SECTORULUI ENERGETIC ASUPRA MEDIULUI..................................................... 380
   12.2.          CONSUMUL BRUT DE ENERGIE 2000-2008 ......................................................................... 380
   12.3.          PRODUCŢIA DE ENERGIE ELECTRICĂ.................................................................................. 381
   12.4.          IMPACTUL CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ ASUPRA MEDIULUI ................................ 381
   12.5.          IMPACTUL EXTRACŢIEI DE ŢIŢEI ŞI GAZE NATURALE ASUPRA MEDIULUI............................ 382
   12.6.          ENERGII NECONVENŢIONALE ............................................................................................. 382
   12.7.          EVOLUŢIA ENERGIEI ÎN PERIOADA 2000 – 2008 ŞI TENDINŢELE GENERALE ÎN URMĂTORII ANI
                  382
   12.8.          EFICIENŢA ENERGETICĂ – COSTURI ŞI BENEFICII ............................................................... 383
13.        CAPITOLUL 13.TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL ............................. 384
   13.1.    IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI ............................................................ 384
   13.2.    EVOLUŢIA TRANSPORTURILOR ŞI ACŢIUNI DESFĂŞURATE ÎN SCOPUL REDUCERII EMISIILOR
   DIN TRANSPORTURI ............................................................................................................................ 385
   13.3.    SITUAŢIA PARCULUI AUTO ................................................................................................ 387
   13.4.    TRANSPORTUL ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ ...................................................................... 388
14. CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN
ROMÂNIA .................................................................................................... 389
   14.1.     CHELTUIELI ŞI RESURSE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI..................................................... 389
   14.2.     CHELTUIELI ŞI INVESTIŢII EFECTUATE DE AGENŢII ECONOMICI ÎN ANUL 2009 ŞI RAPORTATE
   LA GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU ..................................................................................................... 389
   14.3.     FONDUL PENTRU MEDIU .................................................................................................... 390
   14.4.     FONDURILE UNIUNII EUROPENE ........................................................................................ 391
      14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare ............................................................... 391
      14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare .............................................................. 393
   14.5.     PLANIFICAREA DE MEDIU .................................................................................................. 397
   14.6.     INTEGRAREA POLITICII DE MEDIU ÎN ALTE POLITICI SECTORIALE ....................................... 399
   14.7.     DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN ROMÂNIA ............................................................................ 400




                                                                        7
INTRODUCERE

Scurtă descriere a instituţiei care realizează raportul (APM/ARPM) cu
specificări legate de misiunea instituţiei în realizarea raportului prin asumarea
răspunderii asupra acestuia

 Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti funcţionează ca
instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat şi
îndeplineşte la nivelul Regiunii de Dezvoltare 8 Bucureşti - Ilfov atribuţiile şi
răspunderile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, conform
competenţelor stabilite de HG nr.459/2005 privind reorganizarea şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi de alte acte
normative în vigoare.
 Conducătorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti
coordonează procesul de cooperare cu Agenţiile pentru Protecţia Mediului
judeţene din cadrul regiunii de dezvoltare, cu instituţiile publice locale şi
centrale, ONG-uri, unităţi de învăţământ, CJ Ilfov, Primăria Municipiului
Bucureşti, Comisariatul Regional şi Comisariatele Judeţene ale Gărzii
Naţionale de Mediu.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti are următoarea
structură organizatorică:
1) Conducătorul Unităţii
2) Serviciul Autorizări şi Controlul Conformării
Compartimentul Avize, Acorduri, Autorizări şi Legislaţie Orizontală
Compartimentul Controlul Conformării si Managementul Riscului
3) Serviciul Implementare Politici de Mediu
Compartimentul Calitatea Aerului
Compartimentul Protecţia Naturii, Protecţia solului/subsolului,
                                  Biosecuritate
Compartimentul Gestiune Deşeuri şi Chimicale
4) Compartimentul Sinteză , Baze de Date, Rapoarte
5) Compartimentul Juridic si Contencios Administrativ şi Resurse Umane
6) Compartimentul Relaţii Publice Comunicare, Programe, Proiecte
7) Serviciul Contabilitate, Administrativ, Achiziţii Publice şi Urmărire Contracte

     Cu rol consultativ, la nivelul conducerii Agenţiei Regionale pentru
Protecţia Mediului Bucureşti Ilfov este înfiinţat comitetul director.

     Structura organizatorică a Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului
Bucuresti asigură, prin serviciile si compartimentele de specialitate,
coordonarea activităţilor pentru protecţia mediului la nivelul regiunii.
      Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti colaborează cu
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti si Agenţia pentru Protecţia
Mediului Ilfov si asigură asistenţă de specialitate pentru elaborarea rapoartelor
de sinteză şi constituirea bazelor de date de mediu la nivel regional.
Structura organizatorică a Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului
Bucureşti, asigură prin serviciile şi compartimentele de specialitate,
coordonarea activităţilor de protecţie a mediului la nivelul regiunii:


                                        8
   Emite acte de autorizare în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu
    competenţele atribuite de Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului,
    prevazute în actele de reglementare.
   Participă la elaborarea şi monitorizarea planului de dezvoltare regională .
   Colaborează cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Agenţia
    pentru Protecţia Mediului Ilfov pentru elaborarea rapoartelor de sinteză şi
    constituirea bazelor de date de mediu la nivel regional.
   Coordonează elaborarea şi monitorizarea planurilor de acţiune regionale
    pentru protecţia mediului .
   Evalueaza şi actualizează anual, în cooperare cu Garda Naţională de
    Mediu şi alte autorităţi publice, planurile regionale proprii sau capitole de
    mediu integrate în alte planuri regionale.
   Asigură asistenţă de specialitate agenţiilor pentru protecţia mediului din
    cadrul aceleiaşi regiuni de dezvoltare.
   Colaborează cu Garda Naţională de Mediu în emiterea actelor de
    autorizare şi în realizarea controlului conformării şi aplicării legislaţiei de
    mediu.
   Gestionează şi disponibilizează, în limita prevederilor legale, informaţia de
    mediu la nivel regional .
   Coordonează, la nivel regional, activităţile specifice pe domeniile conforme
    cu subcapitolele de negociere aferente Capitolului 22 din Documentul de
    Poziţie;

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti acţionează prin toate
mijloacele prevăzute de lege, pe întreg teritoriul regiunii, pentru protecţia şi
ameliorarea stării mediului şi a calităţii vieţii, cu luarea în considerare a
necesităţii punerii în aplicare, pe plan local, a prevederilor convenţiilor şi
acordurilor internaţionale la care România este parte şi pentru realizarea
obiectivelor, programelor şi planurilor de acţiune dezvoltate în baza acestor
convenţii şi acorduri.

b) Scopul şi obiectivele raportului pe termen scurt şi lung în concordanţă cu
principiile dezvoltării durabile

        Odată cu dezvoltarea rapidă şi progresul realizat, după o tranziţie
prelungită şi traumatizantă, la democraţia pluralista şi economia de piaţă, ţara
noastră mai are de recuperat decalajele considerabile faţă de celelalte state
membre ale UE. Regiunea 8 este una dintre regiunile ţării în care dezvoltarea
economică şi socială, a cunoscut un progres fără precedent, existând astfel
riscul unor deteriorări a capitalului natural, ce poate deveni ireversibil.
Odată cu adoptarea de către ţara noastră a unei Strategii Naţionale pentru
Dezvoltarea Durabilă, factorii de decizie din regiunea Bucureşti Ilfov, s-au
orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor de
armonie cu mediul natural.
Astfel, ARPM Bucureşti , prin efectuarea raportului privind starea factorilor de
mediu din regiune, reuşeşte să atragă atenţia tuturor factorilor implicaţi în
agresarea mediului şi orientarea strategiilor de dezvoltare a regiunii în
concordanţă cu principiile dezvoltării durabile cum ar fi:
- principiul precauţiei;
- principiul subsidiarităţii (politici coordonate la nivel înalt);

                                         9
- principiul poluatorul plăteşte;
- principiul poluării la sursă.

c) Cadrul legislativ

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti Ilfov funcţionează în
baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 459/2005 privind reorganizarea si
funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului .



REZUMAT EXECUTIV


a) Identificarea prealabilă a aspectelor vulnerabile, direcţiilor viitoare ale
evoluţiei aspectelor vulnerabile, problemelor de mediu identificate şi posibilele
soluţii
 Obiectivele procesului de evaluare au fost:
Furnizarea unei analize şi caracterizări clare a problemelor/aspectelor de
mediu cele mai importante pentru comunitate.
Furnizarea informaţiilor privind cauzele generatoare ale problemelor/aspectelor
de mediu şi nivelul impactului.
Conştientizarea publicului în raport cu problemele/aspectele de mediu.
Facilitarea stabilirii de relaţii şi parteneriate între participanţi.

             DESCRIEREA, EVALUAREA ŞI SELECTAREA
              PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU
Probleme de mediu identificate în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Problema

Managementul deşeurilor
Nefinalizarea închiderii depozitelor de deşeuri neconforme/ necontrolate
Insuficienta dezvoltare a sectorului de colectare şi valorificare a deşeurilor
reciclabile şi a deşeurilor din ambalaje (ex. PET, PE, deşeuri metalice feroase
şi neferoase, acumulatori, cauciuc, DEE, VSU etc.), implicit găsirea de soluţii
alternative pentru reintroducerea lor în circuitul economic
Biodiversitate/Natura 2000
Diminuarea drastică a suprafeţelor forestiere (împădurite)
Degradarea zonelor umede
Diminuarea drastică a zonelor verzi constituite
Insuficienţa campaniilor de educare, informare şi conştientizare publică a
valorilor biodiversităţii, inclusiv a importanţei sit-urilor Natura 2000
Calitatea aerului/zgomot/schimbări climatice
Poluarea aerului rezultată din arderea combustibililor lichizi, gazoşi şi a
combustibililor alternativi la centralele termice nemodernizate
Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili datorită insuficienţei
echipamentelor de reţinere a poluanţilor emişi din activităţi de depozitare,
transport şi distribuţie a carburanţilor
Poluarea atmosferei datorată emisiilor de COV rezultaţi din instalaţiile şi

                                       10
activităţile care utilizează solvenţi organici
Poluarea atmosferei datorată desfaşurării unor activităţi industriale
Insuficienţa programelor de informare, educare şi conştientizare privind
efectele poluării atmosferice asupra stării de sănătate a populaţiei
Absenţa unui studiu regional privind nivelul emisiilor electromagnetice
(antene, aeroporturi, linii aeriene de înaltă tensiune, staţii de transformare) şi
efectul sinergic asupra sănătătii populaţiei
Urbanism şi Mediu/Zone Degradate/Calitatea Solului
Diminuarea continuă a suprafeţei zonelor verzi
Deteriorarea continuă a infrastructurii rutiere
Insuficienţa programelor de informare, educare şi conştientizare a populaţiei
privind mijloacele de transport alternative
Existenţa halelor de deşeuri industriale (abandonate şi neconforme)
Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate; calitatea apelor de suprafaţă
şi subterane
Insuficienţa sau inexistenţa reţelelor de alimentare centralizată cu apă
potabilă
Lipsa sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare a apelor uzate
Pierderi în reţele de distribuţie a apei potabile şi lipsa unor sisteme eficiente
de economisire a apei pentru uz casnic şi industrial


b) Integrarea principiilor şi obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul tuturor
aspectelor de mediu.
        Planificarea regională de mediu reprezintă pentru autorităţile publice de
protecţie a mediului o oportunitate reală de a elabora un document strategic
care să corespundă cerinţelor Conferinţei de la Rio, privind identificarea
obiectivelor de mediu şi întocmirea planurilor şi programelor de acţiune.
Îmbunătăţirea calităţii mediului în regiunea 8 Bucureşti – Ilfov şi integrarea
tuturor consideraţiilor cu privire la mediu într-un document care să asigure
suportul pentru pregătirea proiectelor care pot accesa surse de finanţare
relevante, în scopul asigurării dezvoltării durabile. Pericolul existent sau
potenţial asupra vieţii umane este inacceptabil. Sănătatea publică trebuie să
fie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi diminuarea
disconfortului trebuie să aibă prioritate, ca şi necesitatea refacerii, protejării şi
conservării naturii şi biodiversităţii. Un mediu natural bogat şi sănătos şi
resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale pentru menţinerea vieţii
în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă.




                                         11
1. CADRUL   NATURAL,    DATE     DEMOGRAFICE                                      ŞI
   ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ




   1.1. Date generale

   Regiunea 8 Bucureşti–Ilfov , situată în SE ţării, în centrul Câmpiei Valahe,
este constituită din municipiul Bucureşti capitala României şi judeţul Ilfov.
Suprafaţa totală a Regiunii 8 Bucureşti-Ilfov este de 1821 km2, din care 12,5%
reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti şi 87,5% judeţul Ilfov.
Municipiul Bucureşti are o suprafaţă de 238 km2 (0.1 % din suprafaţa
României), din care suprafaţa construită este de 70%. Suprafaţa judeţului Ilfov
este de 1583 Km² (0,67% din suprafaţa României).
   Reţeaua de localităţi a Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov este constituită în anul
2008 din 8 oraşe în judeţul Ilfov (Buftea, Otopeni, Popeşti - Leordeni,
Pantelimon, Voluntari, Măgurele, Bragadiru, Chitila), la care se adaugă
municipiul Bucureşti, 32 de comune şi 67 de sate.
   Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov este situată în sudul ţării, la 44°24'49" latitudine
nordică şi 26°05'48" longitudine estică fiind localizată la 60 km nord de
Dunăre, 100 km sud de Carpaţii Orientali şi 250 km vest de Marea Neagră.
 Înălţimea faţă de nivelul Mării Negre:
min. 56 m la staţia de epurare a apelor uzate Glina;
max. 95 m pe bulevardul Iuliu Maniu şi pe Şoseaua de Centură
       Regiunea 8 Bucureşti Ilfov este situată numai în bazinul hidrografic
Argeş, din punct de vedere hidrografic.
       Râul Dâmboviţa străbate municipiul Bucureşti pe o lungime de 16,2 km,
având o direcţie generală de scurgere NV – SE, părăsind oraşul în amonte de
confluenţa cu râul Colentina care este principalul afluent. Regimul natural al


                                         12
râului Dâmboviţa este sensibil modificat prin derivaţia de ape mari în
Ciorogârla de la Brezoaiele (judeţul Dâmboviţa), prin influenţa urbană a
Bucureştiului şi a lacurilor de pe râul Colentina. În regimul actual de scurgere,
debitul mediu multianual al râului Dâmboviţa variază între cca. 2,0 m3/s la
intrare şi 17,0 m3/s la ieşirea din judeul Ilfov.
       Pe râul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval în sistem de
“salbă”, între Buftea şi Cernica 15 lacuri, din care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni,
Mogoşoaia, Chitila şi Cernica) sunt pe teritoriul actualului judeţ Ilfov, iar restul
de 10 lacuri (Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei,
Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I şi Pantelimon II) sunt pe teritoriul
administrativ al municipiului Bucureşti, scopul acestora fiind de a asigura apă
pentru folosinţe multiple - apă industrială, irigaţii, piscicultură, agrement.
       Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul
acţunii de eroziune, transport şi depunere a cursului inferior al râului
Dâmboviţa. Solul din regiunea Bucureşti Ilfov s-a format şi dezvoltat sub
influenţa factorilor naturali şi umani.
       Defrişarea excesivă din ultimele două secole a Codrului Vlăsiei a permis
extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În condiţiile bioclimatice
actuale ale zonei dintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua
categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită
acţiunii apei de suprafaţă.
       Din punct de vedere litologic, regiunea Bucureşti Ilfov face parte din tipul
de câmpie joasă cu terase, caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase
desfăşurate de-a lungul râurilor ce o drenează, zonă alcătuită din depozite
exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite loessoide.
Relieful
Din punct de vedere geomorfologic, Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov se suprapune
peste Câmpia piemontan-terminală Vlăsia, situată între Argeş, Ialomiţa,
câmpiile de subsidenţă Titu, Gherghiţei şi Săratei.
În Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov sunt cuprinse şase subunităţi: Câmpia
Snagovului, Câmpia Maia, Câmpia Moviliţei, Câmpia Bucureştiului, Lunca
Argeş – Sabar, Câmpul Câlnăului.
Altitudinea câmpiei variază între 50 şi 120 m, având un aspect morfologic
neted. Înclinarea câmpurilor este în general V-E în nord şi NV-SE în centru şi
sud.
Dintre formele majore ale reliefului se detaşează şi terasele, care reprezintă
spaţii favorabile pentru dezvoltarea activităţilor agricole şi a aşezărilor umane,
însă şi spaţiu de manifestare a unei game variate de riscuri geomorfologice.
Astfel, râul Argeş are în acest spaţiu un sistem de trei terase, dezvoltate mai
ales pe partea stângă a râului.
Mediul luncilor este bine reprezentat în lungul arterelor hidrografice care
traversează zona, respectiv Argeş, Ialomiţa şi Dâmboviţa. Celelalte râuri au
lunci care prin dimensiuni şi morfometrie nu aduc modificări semnificative la
nivelul elementelor de peisaj şi nu influenţează semnificativ calitatea mediului.

Caracteristici climatice
      Clima este temperat-continentală, influneţată de caracteristicile zonei de
contact al maselor continentale estice cu cele vestice şi sudice. Masele de aer
estice predominante, imprimă climei nuanţe excesive, cu veri fierbinţi şi ierni
deseori aspre. Un alt element foarte important care influenţează variaţia


                                        13
factorilor climatici este suprafaţa activă, foarte puternic transformată prin
creşterea suprafeţelor construite, desecarea mlaştinilor, amenajarea
suprafeţelor lacustre, extinderea spaţiilor deschise în defavoarea pădurilor,
degradarea terenurilor etc..
        Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică existenţa toamnelor lungi
şi călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii.
Regimul temperaturii aerului se diferenţiază, în ansamblul său, în zona propriu-
zisă a municipiului Bucureşti şi pentru arealele din judeţul Ilfov.
       Regiunea Bucureşti Ilfov, prin clima să de tip “Câmpia Bărăganului” de
stepă suferă de un deficit de umiditate faţă de valoarea optimă medie, fapt ce
creează o stare de disconfort fizic. Acest deficit de umiditate a fost compensat
în parte, prin crearea salbei de lacuri din zona orăşenească, care favorizează
evaporaţia de apă şi umidifică aerul în zonele învecinate.
        Atmosfera urbană este supusă unui proces de încălzire prin advecţie şi
radiaţii, din mai multe cauze:
   - diminuarea radiaţiei terestre din zona urbană, datorită menţinerii aerului mai
cald în apropierea solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea
aerului cu pulberi, gaze etc. ;
   - pierderi de căldură de la clădiri, surse termice şi încălzirea urbană;
   - diminuarea curenţilor de aer datorită şicanelor create de clădiri, fapt care
conduce la diminuarea evapotranspiraţiei, prin care se pierde căldura;
       Toamnele sunt lungi şi călduroase, ierni blânde şi primăveri timpurii.
Media anuală a temperaturii în Bucureşti este în jur de 10 - 11°C. Cea mai
înaltă temperatură medie anuală s-a înregistrat în anul 1963, de 13,1°C şi cea
mai mică, în anul 1875, de 8,3°C. Din observaţiile şi analizele efectuate,
rezultă că Bucureştiul are ani alternativi cu temperaturi joase şi ridicate.
        Cea mai friguroasă lună este ianuarie, cu o medie de – 2,9°C, iar cea
mai călduroasă este iulie cu o medie de 22,8°C. În general variaţiile maxime
de temperatură dintre noapte şi zi sunt de 34 - 35°C iarna şi de 20 - 30°C vara.
        Din datele primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a reieşit
că în anul 2009 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar
temperaturile medii anuale au fost în general în jurul valorii normei
climatologice.

Principalii parametri climatici la staţiile meteorologice de pe teritoriul
municipiului Bucureşti în anul 2009




                                        14
                                                                          Tabel 1.1.1
                                                       Cantitatea
                                                                                   Umezeala
           Temperatura             Temperatura         de           Nr.    zile
Staţia                                                                             relativă
           maximă (°C)             minimă (°C)         precipitaţii precipitaţii
meteo                                                                              (%)
                                                       (l/m2)
            absolută     2009       absolută 2009      2009         2009       2009
            41.1
Bucureşti                37.3       -30.2      -17.8
            5.VII.2000                                   613.3     119         73
Afumaţi                  24.VII 6.II.1954 9.I
            24.VII.2007
Bucureşti 42.2           36.3       -32.2      -15.6
                                                         632.8     114         72
Băneasa 5.VII.2000 24.VII 25.I.1942 22.XII
Bucureşti 42.4           37.8       -30.0      -12.8
                                                         685.7     113         -
Filaret     5.VII.2000 24.VII 25.I.1942 10.I
      Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu APM Bucureşti 2009

           Regimul vântului s-a înscris în valori apropiate de valorile medii
     multianuale. În municipiul Bucureşti, viteza medie a oscilat între 2-3 m/s, mai
     reduse (1,4-1,5 m/s) au fost vitezele din direcţiile sud-est, sud şi nord-vest.
     Direcţiile dominante dinspre care a batut vantul au fost vest (21,4%), nord-est
     (19,5%) şi est (11,5%), iar calmul a fost între 4 şi 11%.
           Umezeala relativă anuală a aerului a oscilat între 71-76% în municipiul
     Bucureşti, valori mai scazute înregistrându-se în lunile de vara.

     Frecvenţa (%) medie anuală a vântului pe directii în anul 2009, la staţiile
     meteorologice de pe teritoriul municipiului Bucureşti

                                                                     Tabel 1.1.2
      Staţia               Viteza vântului (m/s)
      meteorologică        N      NE     E       SE    S          SV      V        NV
      Bucureşti Afumaţi    1.7    2.9    3.0     2.0   1.9        2.1     2.4      1.5
      Bucureşti Băneasa 1.6       2.5    2.6     1.6   1.6        2.3     2.1      1.2
     Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie 2010



         1.2. Resursele naturale
           1.2.1 Resurse naturale neregenerabile
           În ultimii ani tot mai mulţi dintre locuitorii regiunii Bucureşti Ilfov au
     conştientizat importanţa pe care protecţia mediului o poate juca în viaţa
     fiecăruia, în contextul dezvoltării durabile. Stabilirea unui echilibru între
     necesitatea creşterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor
     de mediu şi starea de sănătate a populaţiei este determinantă în vederea
     integrării României în Europa.
           Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi
     reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă
     întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale
     importante şi, de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele
     probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării
     urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderent pe

                                             15
verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în
special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul
auto şi centralele termice.

       În judeţul Ilfov se exploatează:
nisip şi pietriş în zona localităţilor: Clinceni – com. Clinceni, 1 Decembrie -
com. 1 Decembrie (baza piscicolă şi de agrement), amonte Nuci – com. Nuci,
Copăceni – com. Copăceni, Cornetu (lac Mihăileşti ) – com. Cornetu, Domneşti
- com. Domneşti, Dumitrana - com. Măgurele.
caldură din sistemele hidrogeotermale: oraş Otopeni.
ţiţei şi gaze naturale în zona localităţilor: Bragadiru - oraş Bragadiru, Novaci -
Dumitrana – com. Măgurele, Jilava – com. Jilava, Bălăceanca – com. Cernica,
Periş - com. Periş.
ţiţei în zona localităţii: Căldăraru – com. Cernica.



   1.2.2.Resurse naturale regenerabile

       În regiunea 8 Bucureşti Ilfov, fauna şi flora constituie o bogăţie
regenerabilă de mare preţ în condiţiile unei valorificări raţionale.
         Fauna piscicolă: caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica,
şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. –
endemice).
Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas
platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de
baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.
Pe teritoriul regiunii Bucureşti Ilfov se întâlnesc şi specii de interes cinegetic şi
anume:
         - porumbelul gulerat (Columba palumbus),
         - porumbelul de scorbură (Columba oenas),
turturica (Streptopelia turtur),
potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris),
guguştiucul(Streptopelia decaocto), sitarul de pădure (Scolapax rusticola),
ţigănuşul (Plegadis falcinellus), prepeliţa (Coturnix coturnix),
raţe şi gâşte sălbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus),
iepure de câmp (Lepus europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles),
căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes
vulpes), dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis),
bizam (Ondrata zibethica) şi jder de copac (Martes martes).
În zona Lacului Snagov, vegetaţia acvatică este grupată pe trei benzi şi
anume:
vegetaţie acvatică de mal (formată din stuf şi alte specii asociate) care tivesc
malul lacului;
vegetaţie plutitoare formată din specii de nufăr alb (Nymphea alba) şi alte
specii de nufăr (nufărul indian – Nelumbo nucifera; nufărul galben – Nuphar
luteum şi nufărul roşu – Nymphea lotus – specii endemice ca areal) .
vegetaţie submersă care tapiţează fundul lacului (brădiş - Myriophyllum
vertiallatum).
   Elemente floristice deosebite se întâlnesc în zonele respective:

                                          16
  pădurea Râioasa de pe teritoriul oraşului Buftea şi oraşului Chitila (cu specia
endemică Brânduşa de pădure – Genul Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu.
   O altă sursă naturală regenerabilă, de pe teritoriul regiunii Bucureşti Ilfov,
sunt pădurile care ocupă o suprafaţă de cca. 19.653 ha.
    Pădurile regiunii fac parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de
interes social şi recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase
(stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia
predominantă – formează masive, în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari,
Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în masiv, în pădurea Scroviştea.



   1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială

      Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov este alcătuită din două unităţi administrative:
judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti.
    Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru
politic, economic, financiar - bancar, comercial, cultural - ştiinţific, de
învăţământ, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Municipiul
Bucureşti este structurat din punct de vedere administrativ în 6 sectoare.
Judetul Ilfov este alcatuit din:
8 oraşe – Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti-
Leordeni, Voluntari;
32 comune - 1 Decembrie, Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Brăneşti, Cernica,
Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu,
Darăşti-Ilfov, Dascălu, Dobroieşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale, Găneasa,
Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş,
Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Vidra.

      În ceea ce priveşte populaţia municipiului Bucureşti din ultimii 22 ani,
aceasta a cunoscut o scădere semnificativă în anul 1996, ca mai apoi să se
păstreze o tendinţă de uşoară scădere anuală.
 Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1995-2007
                                                                  Tabel. 1.3.1
   Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti – Anuarul
Anul          1995       2000          2005          2006       2007         2008
Populatia     2054079 2009200          1924959       1931236    1931838      1943981
Densitatea
              8631       8442          8088          8114       8117         8168
populatiei
Statistic Bucureşti 2009



Concentrările urbane                                          Tabel 1.3.2.
                                               % zona urbană Densitatea populaţiei
Judeţul/ Total Zona urbană        Intravilan
                                               din suprafaţa în zona urbană
Regiune        ( ha )             ( ha )
                                               judeţului     (locuitori/kmp)
Municipiul
                 23800            23800        100               8168
Bucureşti


                                        17
        Sursa datelor:raportul privind starea factorilor de mediu APM Bucureşti 2009
        La nivelul judeţului Ilfov se constată o uşoară creştere a populaţiei comparativ
        cu anul 2008 de la 304.045 persoane, la 312.317 în anul 2009.



           1.4. Tendinţe socio-economice în judeţul Ilfov regiunea 8 Bucureşti-
                Ilfov


        INDUSTRIE
        Producţia Industrială    Producţia fizică industrială (pentru unele produse
        reprezentative)
                                                                              Tabel
        1.4.1.
                                                                      1.I.-30.IX.2009
                                             1.I.-30.IX.
                                                                      faţă de 1.I.-30.IX.2008
                            U.M.
                                             20081)        20092)     cantitativ     %

Produse zaharoase de
                              tone           35431         46864      +11433          +32,3
laborator
Confecţii metalice uşoare
pentru închideri, susţineri
                              tone           22746         38668      +15922          +70,0
la construcţii industriale şi
organizare de şantier
Confecţii textile şi din mii           lei
                                             49495         59039      +9544           +19,3
înlocuitori                   (RON)
Biscuiţi                      tone           8787          7409       -1378           -15,7
                              mii      lei
Mobilier                                     64421         60724      -3697           -5,7
                              (RON)
Betoane şi mortare            mc             269416        219475     -49941          -18,5
Pâine                       tone             23408         24157      +749            +3,2
Carne tăiată în abatoare tone             4788          5336          +548      +11,4
Preparate din carne          tone         3950          4661          +711      +18,0
Legume conservate prin
                             tone         22164         9387          -12777    -57,6
sterilizare
        1) Date rectificate
        2) Date provizorii
        Nota: Sunt prezentate principalele produse industriale ale judeţului. Datele
        sunt calculate pe baza unui eşantion de circa 260 de agenţi economici, în
        perioada 1.I.-30.IX.2008 şi circa 240 agenţi economici, în perioada 1.I.-
        30.IX.2009.
        Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009

        Din evoluţia producţiei fizice industriale se poate observa că în perioada 1.I-
        30.IX.2009 faţă de perioada 1.I-30.IX.2008 au existat creşteri la o serie de
        produse cum ar fi:


                                                    18
cu 70,0% la confecţii metalice uşoare pentru închideri, susţineri la construcţii
industriale şi organizare de şantier;
cu 32,3% la produse zaharoase de laborator;
cu 19,3% la confecţii textile şi din înlocuitori;
cu 18,0% la preparate din carne;
cu 11,4% la carne tăiată în abatoare;
cu 3,2% la pâine.
  S-au înregistrat scăderi la produsele:
legume conservate prin sterilizare cu 57,6%;
betoane şi mortare cu 18,5%;
biscuiţi cu 15,7%;
mobilier cu 5,7%.



Principalele destinaţii ale producţiei fizice industriale
(pentru unele produse reprezentative)
                                                                    Tabel 1.4.2.
                                                                          Livrări pe piaţa
                                            Livrări pe piaţa internă
                                                                          externă
Activităţi  ale    industriei
                                U.M.                                                  1.I.-
prelucrătoare                               1.I.-30.IX.    1.I.-30.IX.    1.I.-30.IX.
                                                                                      30.IX.
                                            2008           20091)         2008
                                                                                      20091)
Produse zaharoase de
                                tone        31246           36170      6663        9213
laborator
Confecţii metalice uşoare
pentru închideri, susţineri
                                tone        21150           36950      350         96
la construcţii industriale şi
organizare de şantier
Confecţii textile şi din        mii  lei
                                            2568            261        2414        7006
înlocuitori                     (RON)
Biscuiţi                        tone        8776            6979       392         695
                                mii  lei
Mobilier                                    37487           39935      1357        1395
                                (RON)
Betoane şi mortare              mc        269416     219472       -      -
Pâine                           tone      23405      24523        -      60
Carne tăiată în abatoare        tone      4670       5063         -      -
Preparate din carne             tone      3921013    4650112      -      -
Legume conservate prin
                              tone        22170      6742         -      -
sterilizare
1)Date provizorii.
Notă: Datele pentru perioada 1.I.-30.IX.2008 sunt calculate pe baza unui
eşantion de circa 260 de agenţi economici, iar cele pentru perioada 1.I.-
30.IX.2009 sunt calculate pe baza unui eşantion de circa 240 agenţi
economici.
Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009

Privind tabloul produselor reprezentative la nivelul regiunii se remarcă faptul că
acestea sunt destinate în principal pieţei interne. Evoluţia produselor livrate pe
piaţa internă, în perioada 1.I-30.IX.2009 comparativ cu perioada 1.I-

                                           19
30.IX.2008, a înregistrat creşteri cu 74,7% la confecţii metalice uşoare pentru
închideri, susţineri la construcţii industriale şi organizare de şantier, cu 18,6%
la preparate din carne, cu 15,8% la produse zaharoase de laborator cu 8,4% la
carne tăiată în abatoare, cu 6,5% la mobilier şi cu 4,8% la pâine.
Scăderi s-au înregistrat la produsele:
confecţii textile şi din înlocuitori cu 89,8%;
legume conservate prin sterilizare cu 69,6%;
biscuiţi cu 20,5%;
betoane şi mortare cu 18,5%.
La produsele destinate pieţei externe, în funcţie de comenzile primite de
agenţii economici, în perioada 1.I-30.IX.2009 comparativ cu perioada 1.I-
30.IX.2008, se constată creşteri de 2,9 ori la confecţii textile şi din înlocuitori,
cu 100,0% la pâine, cu 77,3% la biscuiţi, cu 38,3% la preparate zaharoase de
laborator, cu 2,8% la mobilier.
Scădere cu 72,6% a livrărilor la extern, în perioada 1.I-30.IX.2009 comparativ
cu perioada 1.I-30.IX.2008, s-a înregistrat la confecţii metalice uşoare pentru
închideri, susţineri la construcţii industriale şi organizare de şantier.


INVESTIŢII NETE REALIZATE


Investiţii nete realizate, pe elemente de structură     Tabel 1.4.3.
                                                         1.I – 30.IX.2009
                              1.I – 30.IX. 1.I – 30.IX.
                                                         comparativ cu
                              2008         20091)                         %
                                                         1.I – 30.IX.2008
                              - mii lei -  - mii lei -
                                                         valoric
Investiţii nete– total
                              1315799            980191           -335608              -25,5
din care:
- Lucrări de construcţii      686317             460717           -225600              -32,9

- Utilaje cu şi fără montaj   333320             210495           -122825              -36,8
- Mijloace de transport       192607             233557           +40950               +21,3

- Alte cheltuieli de investiţii 103555           75422            -28133               -27,2

1) Date provizorii

Notă: Investiţiile s-au obţinut dintr-un eşantion de circa 700 agenţi economici în
anul 2008 şi circa 770 agenţi economici în anul 2009 şi provin de la cei care au
realizat investiţii.
În cadrul acestor valori nu sunt cuprinse investiţiile realizate de populaţie în
regie proprie şi cele din agricultură.
Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009




                                         20
Ponderea investiţiilor nete, pe elemente de structură                                                                                 Grafic 1.4.1.


           60
                     52.2

                               47,0
           50
-%-




           40


                                                            25.3
           30                                                                                       23.8
                                                                      2 1. 5


           20                                                                          14 . 6


                                                                                                                              7.9            7.7
           10



            0
                  Luc r ăr i de                   U t i l a j e c u şi f ăr ă        M i j l oa c e de             A l t e c he l t ui e l i de
                 c onst r uc ţi i                          m ont a j                  t r a nspor t                       i nv e st i ţi i



                                    1. I – 3 0 . I X. 2 0 0 8                              1. I – 3 0 . I X. 2 0 0 9




Investiţii nete realizate, pe forme de proprietate              Tabel 1.4.4.
                                1.I. – 30.IX. 1.I. – 30.IX. 1.I.     –   30.    IX.2009
                                2008           20091)        comparativ cu
                                mii lei (RON) mii lei (RON) 1.I. – 30.IX.2008
                                                             valoric        %
Proprietate majoritar de
                                197651         274696        +77045         +39,0
stat*)
Proprietate        majoritar
                                1118148        705495        -412653        -36,9
privată**)
1) Date provizorii
*) include: proprietatea integral de stat, majoritară de stat, publică de interes
naţional şi local
**) include: proprietate majoritară privată, integral privată, integral străină,
obştească, cooperatistă
Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009




                                                                                21
Investiţii nete realizate, pe forme de proprietate                              Grafic 1.4.2.


                                                       1118148
                     1200000


                     1000000
   - mii lei RON -




                                                                                  705495
                      800000


                      600000

                                          197651                     274696
                      400000


                      200000


                          0
                                        1.I – 30.IX. 2008         1.I – 30.IX. 2009


                               Proprietate m ajoritar de stat    Proprietate m ajoritar privată




      În perioada 1.I-30.IX.2009 faţă de perioada 1.I-30.IX.2008 se constată o
scădere a valorii investiţiilor nete pe total judeţ cu 25,5%. Această scădere se
datorează elementelor de structură: Utilaje cu şi fără montaj (scădere cu
36,8%), Lucrări de construcţii (scădere cu 32,9%) şi Alte cheltuieli de investiţii
(scădere cu 27,2%); la elementul de structură Mijloace de transport s-a
înregistrat o creştere cu 21,3% a valorii investiţiilor nete pe total judeţ.
      În perioada analizată se observă o scădere cu 8,2% a ponderii în total a
investiţiilor nete realizate de către agenţii economici cu obiectul principal de
activitate „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea
autovehiculelor” (de la 33,5% în perioada 1.I-30.IX.2008 la 25,3% în perioada
1.I-30.IX.2009), cu 5,8% a celor cu activitate de „Tranzacţii imobiliare, închirieri
şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor” (de la 11,2% în
perioada 1.I-30.IX.2008 la 5,4% în perioada 1.I-30.IX.2009), cu 3,6% a celor
cu activitate de „Alte activităţi” (de la 8,3% în perioada 1.I-30.IX.2008 la 4,7%
în perioada 1.I-30.IX.2009) şi cu 0,4% a celor cu activitate de „Industrie” (de la
23,3% în perioada 1.I-30.IX.2008 la 22,9% în perioada 1.I-30.IX.2009) în
favoarea investiţiilor nete realizate de agenţii economici cuprinşi în „Transport,
depozitare şi comunicaţii”, care au înregistrat o creştere a ponderii cu 16,7%
(de la 8,0% în perioada 1.I-30.IX.2008 la 24,7% în perioada 1.I-30.IX.2009), a
celor care sunt cuprinşi în „Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale
din sistemul public” cu o creştere a ponderii cu 0,9% (de la 8,1% în perioada
1.I-30.IX.2008 la 9,0% în perioada 1.I-30.IX.2009) şi a agenţilor economici cu
activitate principală în „Construcţii” cu o creştere a ponderii cu 0,4% (de la
7,6% în perioada 1.I-30.IX.2008 la 8,0% în perioada 1.I-30.IX.2009).
     Analizând investiţiile pe forme de proprietate se observă că agenţii
economici cu forma de proprietate majoritar de stat deţineau o pondere de


                                                            22
28,0% din valoarea investiţiilor în perioada 1.I-30.IX.2009 faţă de 15,0% în
aceeaşi perioadă a anului 2008. Ponderea valorii investiţiilor realizate de
agenţii economici cu forma de proprietate majoritar privată a scăzut de la
85,0% în perioada 1.I-30.IX.2008 la 72,0% în perioada 1.I-30.IX.2009.

AGRICULTURĂ
Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi - ha         Tabel 1.4.5.
                   1.I. – 30.IX. 20081)                 1.I. – 30.IX. 20092)
                              din care:sector privat               din care: sector privat
                                        din care:                            din care:
                   Total                                Total
                                        gospodăriile                         gospodăriile
                                        populaţiei                           populaţiei
Cereale         –
                   36343 33545 15602                    32787 30361 12376
total
din care:
Grâu            şi
                   18878 17562 4865                     18593 17719 4762
secară
Orz             şi
                   4822       3788      803             6115       4879      1408
orzoaică
Ovăz               566        566       502             419        419       332
Porumb             12077 11629 9432                     7660       7344      5874
Leguminoase
pentru boabe 95               56        54              389        136       51
– total
Plante
uleioase        – 12454 11992 3431                      14066 13360 3438
total
din care:
Floarea
                   9060       8789      3071            8664       8356      3177
soarelui
Cartofi            943        941       941             789        789       787
Legume - total 5233           5222      5222            5677       5579      5579
Plante         de
                   11289 10285 9510                     9311       8524      7643
nutreţ - total
din care:
Perene vechi
                   4082       3724      3359            4254       3775      3305
şi noi
Porumb
pentru             644        291       139             17         17        -
însilozare
Vii pe rod         1433       1428      1416            1412       1412      1410
Livezi de pomi
si     pepiniere 854          474       324             847        467       317
pomicole
1) Date rectificate; 2) Date provizorii
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov.




                                         23
    Dinamica suprafeţelor agricole cultivate - %                     Tabel 1.4.6.
                                 1.I. – 30.IX. 2009 comparativ cu 1.I. – 30.IX. 2008
                                               din care: sector privat
                                 Total                       din care:
                                                             gospodăriile populaţiei
  Cereale – total                -9,8          -9,5          -20,7
  din care:
  Grâu şi secară                 -1,5          +0,9          -2,1
  Orz şi orzoaică                +26,8         +28,8         +75,3
  Ovăz                           -26,0         -26,0         -33,9
  Porumb                         -36,6         -36,8         -37,7
  Leguminoase pentru boabe
                                 +309,5        +142,9        -5,6
  – total
  Plante uleioase – total        +12,9         +11,4         +0,2
  din care:
  Floarea soarelui               -4,4          -4,9          +3,5
  Cartofi                        -16,3         -16,2         -16,4
  Legume - total                 +8,5          +6,8          +6,8
  Plante de nutreţ - total       -17,5         -17,1         -19,6
  din care:
  Perene vechi şi noi            +4,2          +1,4          -1,6
  Porumb pentru însilozare       -97,4         -94,2         -100,0
  Vii pe rod                     -1,5          -1,1          -0,4
  Livezi de pomi si pepiniere
                                 -0,8          -1,5          -2,2
  pomicole
    Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov

     Efectivele de animale la sfârşitul perioadei, pe total, pe specii şi pe forme de
     proprietate                                             Tabel 1.4.7.
                                          1.I-30.IX                        1.I – 30.IX.
                                          2008            2009 1)          2009
                                                                           comparativ cu
                                          - capete -                       1.I – 30.IX.
                                                                           2008
Numărul de animale, total, pe specii şi pe forme de proprietate
Bovine - total                            18593           17287            -7,0%
-din care: gospodăriile populaţiei        15157           14061            -7,2%
Porcine - total                           190615          189183           -0,8%
-din care: gospodăriile populaţiei        54762           41157            -24,8%
Ovine - total                             32215           24776            -23,1%
-din care: gospodăriile populaţiei        29216           20758            -28,9%
Caprine - total                           8064            7071             -12,3%
-din care: gospodăriile populaţiei        7004            5785             -17,4%
Păsări – total                            757136          721500           -4,7%
-din care: gospodăriile populaţiei        440318          455000           +3,3%

       1) Date provizorii

                                           24
        Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov.


      Efectivele de animale la sfârşitul perioadei                                   Grafic 1.4.3.

                                                  190615    189183
                     200000

                     180000

                     160000

                     140000

                     120000
        - capete -




                     100000

                     80000

                     60000
                                                                     32215
                              18593    17287                                 24776
                     40000
                                                                                           8064 7071
                     20000

                         0
                              Bovine              Porcine            Ovine               Caprine


                                          1.I-30.IX.2008              1.I-30.IX.2009


                                                                                        Tabel 1.4.8.
      Producţia agricolă animală
                                                                                          1.I – 30.IX. 2009
                                               1.I –       30.IX. 1.I  –       30.IX.
                       u.m.                                                               comparativ cu
                                               2008               20091)
                                                                                          1.I – 30.IX. 2008
Producţia
totală de
                 tone greutate vie 16854              12161                               -27,8%
carne
(sacrificări)
- bovine         tone greutate vie 1980               697                                 -64,8%
- porcine        tone greutate vie 13643              10474                               -23,2%
- ovine          tone greutate vie 488                287                                 -41,2%
- caprine        tone greutate vie 119                115                                 -3,4%
- păsări         tone greutate vie 624                588                                 -5,8%
Lapte        de
vacă          şi hl. fizic          249000            366016                              +47,0%
bivoliţă
Ouă              mii buc.           51740             44388                               -14,2%
       1) Date provizorii
       Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov.




                                                           25
       Producţia de carne                                                                                                                    Grafic 1.4.4.

                                                    13643
                        14000

                        12000                                     10474

                        10000

                        8000
- tone greutate vie -




                        6000

                        4000    1980

                        2000                  697                                          488                                                 624 588
                                                                                                   287                  119 115

                           0
                                Bovine              Porcine                                Ovine                  Caprine                     Păsări


                                                    1.I-30.IX.2008                                  1.I-30.IX.2009


       Producţia de lapte şi ouă                                                                               Grafic 1.4.5.
                                                                                                               3 6 6 0 16

                                 400000

                                 350000
                                                          249000

                                 300000

                                 250000

                                 200000

                                 15 0 0 0 0
                                                                                5 17 4 0                                             44388
                                 10 0 0 0 0

                                  50000

                                         0
                                                    1. I - 3 0 . I X. 2 0 0 8                            1. I - 3 0 . I X. 2 0 0 9



                                        Lapte de vacă şi bivoliţă (hl. fizic)                                             Ouă (m ii buc.)



       Analizând situaţia suprafeţei agricole cultivată pe total la principalele culturi, în
       perioada 1.I-30.IX.2009 comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2008, se remarcă
       creşteri la:
       leguminoase pentru boabe de 4,1 ori;
       plante uleioase cu 12,9% (din care s-a înregistrat o scădere la floarea soarelui
       cu 4,4%);
       legume cu 8,5%.
       Scăderi pe total ale suprafeţei agricole cultivate s-au înregistrat la majoritatea
       principalelor categorii de culturi, după cum urmează:
       plante de nutreţ cu 17,5% (din care s-a înregistrat creştere la perene vechi şi
       noi cu 4,2%, iar la porumb pentru însilozare s-a înregistrat scădere cu 97,4%),
       cartofi cu 16,3%,
       cereale cu 9,8% (din care s-a înregistrat creştere doar la orz şi orzoaică cu
       26,8%, celelalte culturi înregistrând scăderi, după cum urmează, la:


                                                                                           26
     -porumb cu 36,6%,
     -ovăz cu 26,0%,
    -grâu şi secară cu 1,5%,
     -vii pe rod cu 1,5%,
    -livezi de pomi şi pepiniere pomicole cu 0,8%.
La sfârşitul perioadei 1.I-30.IX.2009 gospodăriile populaţiei deţineau 83,8% din
efectivele de ovine, 81,8% din efectivele de caprine, 81,3% din efectivele de
bovine, 63,1% din efectivele de păsări şi 21,8% din totalul efectivelor de
porcine.
         Se constată următoarele modificări în perioada 1.I-30.IX.2009
comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2008 la efectivele de:
-bovine scădere cu 7,0% pe total, iar în gospodăriile populaţiei cu 7,2%;
-porcine scădere cu 0,8% pe total, iar în gospodăriile populaţiei cu 24,8%;
-ovine scădere cu 23,1% pe total, iar în gospodăriile populaţiei cu 28,9%;
-caprine scădere cu 12,3% pe total, iar în gospodăriile populaţiei cu 17,4%;
-păsări scădere cu 4,7% pe total, iar în gospodăriile populaţiei s-a înregistrat o
creştere cu 3,3%.
     În perioada 1.I-30.IX.2009 comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2008, situaţia
producţiilor de origine animală a înregistrat scăderi pe total (cu 27,8%) şi la
următoarele producţii de origine animală (sacrificări):
la bovine cu 64,8%;
a ovine cu 41,2%;
la porcine cu 23,2%;
la păsări cu 5,8%;
la caprine cu 3,4%.
Faţă de perioada de referinţă analizată în perioada 1.I-30.IX.2009 producţia de
lapte de vacă şi bivoliţă a crescut cu 47,0%, iar cea de ouă a scăzut cu 14,2%.




CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE

Locuinţe terminate şi locuinţe în curs de execuţie         Tabel 1.4.9.

                                                             1.I         –
                                     1.I      – 1.I        –
                                                             30.IX.2009
                                     30.IX.2008 30.IX.20091)
                                                             comparativ
                                     număr      număr        număr %
                                                             cu
  Locuinţe terminate                 3564       3338         1.I
                                                             -226    -6,3–
  -în mediul urban                   1484       1352         30.IX.2008
                                                             -132    -8,9
  -în mediul rural                   2080       1986         -94     -4,5
  din care:
  Locuinţe      construite  din 3464              3338            -126     -3,6
  fondurile populaţiei
  -în mediul urban              1484              1352            -132     -8,9
  -în mediul rural              1980              1986            +6       +0,3
  Locuinţe aflate în curs de                                               -
                                6820              5452            -1368
  execuţie la 30 septembrie                                                20,1
1) Date provizorii


                                       27
                  Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009


                   Locuinţe terminate şi locuinţe în curs de execuţie                                                             Grafic 1.4.6.

                                                                                     6820

                                  7000
                                                                                                                                           5452

                                  6000


                                  5000
                                                               3564                                                        3338
                  - număr -




                                  4000


                                  3000


                                  2000


                                  1000


                                        0
                                                      1.I – 30.IX. 2008                                         1.I – 30.IX. 2009


                                             Locuinţe term inate                    Locuinţe aflate în curs de execuţie la 30 septem brie




                  Valoarea locuinţelor terminate                                                           Grafic 1.4.7.
                                                                                                                                  985781


                              10 0 0 0 0 0

                               900000
                                                                                 673071
                               800000

                               700000
- mii lei RON -




                               600000

                               500000

                               400000

                               300000

                               200000

                               10 0 0 0 0

                                        0
                                                     1. I – 3 0 . I X. 2 0 0 8                        1. I – 3 0 . I X. 2 0 0 9




                  Numărul locuinţelor terminate a scăzut pe total cu 6,3% în perioada 1.I-
                  30.IX.2009 (3338 locuinţe) faţă perioada 1.I-30.IX.2008 (3564 locuinţe).


                                                                                            28
    Locuinţele terminate în perioada 1.I-30.IX.2009 au avut ca sursă de finanţare
    exclusivă fondurile private ale populaţiei (3338 locuinţe), spre deosebire de
    perioada 1.I-30.IX.2008, când locuinţele construite din fondurile populaţiei
    (3464 locuinţe) reprezentau un procent de 97,2% din total, diferenţa de 2,8%
    realizându-se din fonduri proprii ale unităţilor cu capital social integral privat.
    Locuinţele construite din fondurile populaţiei au înregistrat, în perioada 1.I-
    30.IX.2009 comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2008, o scădere pe total cu 3,6%
    (-126 locuinţe), în mediul urban înregistrându-se scădere, cu 8,9% (-132
    locuinţe), iar în mediul rural o creştere cu 0,3% (+6 locuinţe).
    Locuinţele aflate în curs de execuţie la 30 septembrie 2009 (5452 locuinţe) au
    scăzut cu 20,1% faţă de locuinţele aflate în curs de execuţie la 30 septembrie
    2008 (6820 locuinţe).

    ASPECTE SOCIALE

    Populaţia stabilă la 1 iulie - persoane -                    Tabel 1.5.0.
               Total                     Masculin                   Feminin
               2008         2009         2008           2009        2008           2009
Mediul
               128847       133204       62709          64769       66138          68435
urban
Mediul rural   175198       179113       85392          87246       89806          91867
Total          304045       312317       148101         152015      155944         160302



    Dinamica populaţiei stabile la 1 iulie -%-                      Tabel 1.5.1.

                                 2009 comparativ cu 2008

                                 Total               Masculin       Feminin
        Mediul urban             +3,4                +3,3           +3,5
        Mediul rural             +2,2                +2,2           +2,3
        Total                    +2,7                +2,6           +2,8

      Ponderea populaţiei feminine, respectiv masculine în populaţia totală a
    judeţului pentru ambii ani a fost aceeaşi, respectiv 51,3% pentru populaţia
    feminină şi de 48,7% pentru populaţia masculină (situaţie asemănătoare cu
    cea de la nivel naţional).
       La 1 iulie 2009 populaţia judeţului Ilfov a crescut cu 2,7% faţă de 1 iulie
    2008, (+8272 persoane), această creştere datorându-se sporului natural
    pozitiv înregistrat atât în anul 2008 (+214 persoane) cât şi în primele 9 luni ale
    anului 2009 (+416 persoane) (pentru prima oară după anul 1990 când se
    înregistrează mai multe naşteri decât decese) cât şi a soldului pozitiv
    înregistrat în fiecare an la fenomenul de migraţie internă al populaţiei.




                                                29
               Mişcarea naturală a populaţiei                                                            Tabel 1.5.2.
                                                                                                  1.I.-
                    Fenomene                                       1.I.-30.IX.2008
                                                                                                  30.IX.20091)
                    demografice
                                                                   Date absolute
                    Născuţi-vii                                    2790             3071
                    Decedaţi                                       2609             2655
                    Spor natural                                   +181             +416
                    Căsătorii                                      2086             1803
                    Divorţuri                                      234              259
                    Decedaţi sub 1 an                              30               23
                                                                   Rate 2) (la 1000 locuitori)
            Natalitate                                             12,5             13,4
            Mortalitate                                            11,7             11,6
            Spor natural                                           +0,8             +1,8
            Nupţialitate                                           9,4              7,9
            Divorţialitate                                         1,05             1,13
            Mortalitate infantilă3)                                10,8             7,5
1) Date provizorii
2) Pentru calcul a fost utilizată populaţia legală la 1 iulie corespunzătoare
fiecărui an
3) Reprezintă decedaţii sub un an la 1000 născuţi - vii
  Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009


     Evoluţia mişcării naturale a populaţiei                                                          Grafic 1.4.8.

                                                                     3071
                 3500          2790
                                              2609                               2655
- persoane -




                 3000

                 2500

                 2000

                 1500
                                                                                            416
                 1000                                   181

                  500

                    0
                               1. I . -30. I X . 2008              1. I . -30. I X . 2009




                 Născuţi-vii                            Decedaţi                      Spor natural



Analizând indicatorii care caracterizează mişcarea naturală a populaţiei
observăm că în perioada 1.I.-30.IX.2009 faţă de perioada 1.I.-30.IX.2008, ei
au avut următoarea evoluţie:
- rata natalităţii a crescut de la 12,5 la 13,4 născuţi-vii la 1000 locuitori;
- rata mortalităţii a scăzut de la 11,7 la 11,6 decese la 1000 locuitori;
- rata mortalităţii infantile a scăzut de la 10,8 la 7,5 decedaţi sub un an la 1000
născuţi vii;
- rata sporului natural, calculată ca diferenţă între rata natalităţii şi cea a
mortalităţii, a crescut cu 1,0‰ (de la +0,8‰ la +1,8‰)
- rata nupţialităţii a scăzut de la 9,4 la 7,9 căsătorii la 1000 locuitori;
- rata divorţialităţii a crescut de la 1,05 la 1,13 divorţuri la 1000 de locuitori.


                                                                       30
Efectivul salariaţilor (la sfârşitul perioadei)                 Tabel 1.5.3.


                                                             Septembrie        2009
                        Septembrie         Septembrie
                                                             comparativ          cu
                        2008               2009
                                                             septembrie 2008
                        persoane           persoane          persoane     %
Total judeţ Ilfov       105012             97382             -7630        -7,3

Notă: Datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare
asupra câştigurilor salariale (al cărei eşantion, pe total ţară, cuprinde 24000
unităţi economico-sociale, începând cu luna ianuarie 2009), completate cu
informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS) pentru
unităţile cu 0-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe conform distribuţiei
obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din
anul 2007.
Seria de date pentru lunile anului 2008 a fost recalculată conform datelor
actualizate din baza REGIS pentru anul 2007 şi primul semestru al anului
2008, pentru numărul salariaţilor din unităţile foarte mici, cu 0-3 salariaţi.
Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009

Efectivul salariaţilor la nivelul judeţului a scăzut cu 7,3% la sfârşitul lunii
septembrie 2009 faţă de sfârşitul lunii septembrie 2008, ceea ce reprezintă o
scădere numerică de 7630 persoane (de la 105012 persoane în luna
septembrie 2008 la 97382 persoane în luna septembrie 2009).


Câştigul salarial mediu brut şi net                            Tabel 1.5.4.

                                                              Judeţul Ilfov faţă de
                                           Septembrie 2009
                                                              Ţară
                                           Ţară    Ilfov      valoric     %
Câştigul salarial mediu brut       - lei
                                           1860    2223       +363       +19,5
(RON) -

Câştigul salarial mediu net            -
                                           1359    1604       +245       +18,0
lei(RON) -




Câştigul salarial mediu brut şi net pe grupe de activităţi - lei (RON)/persoană -
Tabel 1.5.5.

                                           Septembrie 2009
                                           Brut               Net

                                           31
    Total judeţ Ilfov
                                         2223                 1604
    din care:
    Agricultură,      vânătoare    şi
                                         1567                 1150
    servicii anexe
    Industrie şi construcţii             1974                 1439
    Servicii                             2350                 1689

     În judeţul Ilfov salariul mediu brut în luna septembrie 2009 a fost de 2223
lei RON, cu 19,5% mai mare faţă de cel la nivel naţional (reprezentând valoric
un plus de 363 lei RON), iar salariul mediu net de 1604 lei RON, cu 18,0% mai
mare faţă de cel la nivel naţional (reprezentând valoric un plus de 245 lei
RON).
Ramura de activitate cu cel mai mare salariu mediu net din judeţul Ilfov, în luna
septembrie 2009 a fost cea de Servicii (1689 lei RON), urmată de Industrie şi
construcţii (1439 lei RON), pe ultimul loc situându-se ramura Agricultură,
vânătoare şi servicii anexe (1150 lei RON).

Numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul perioadei         Tabel 1.5.6.

                                                          Septembrie       2009
                    Septembrie          Septembrie
                                                          comparativ cu
                    2008                2009
                                                          septembrie 2008
                 persoane          persoane               persoane      %
  Bărbaţi        821               1647                   826           +100,6
  Femei          1066              1556                   490           +46,0
  Total judeţ
                 1887              3203            1316         +69,7
  Ilfov
 Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul perioadei 1.I-30.IX.2009, a crescut
cu 69,7% faţă de sfârşitul perioadei corespunzătoare din anul 2008. Numărul
şomerilor de sex masculin a crescut în perioada 1.I-30.IX.2009 comparativ cu
perioada 1.I-30.IX.2008 de 2,0 ori, iar cel al persoanelor şomere de sex
feminin cu 46,0%.

Rata şomajului înregistrată, la sfârşitul perioadei -%-       Tabel 1.5.7.
                                                                  Septembrie
                                                                  2009
                         Septembrie
                                                Septembrie 2009 comparativ cu
                         20081)
                                                                  septembrie
                                                                  2008
Total ţară
                         3,9                    6,9                  +3,0
din care:
Bărbaţi                  3,8                    7,2                  +3,4
Femei                    4,0                    6,5                  +2,5

Total judeţ Ilfov
                         1,2                    2,1                  +0,9
din care:
Bărbaţi                  1,0                    2,0                  +1,0
Femei                    1,6                    2,3                  +0,7

                                         32
  1) Date recalculate cu populaţia activă civilă la 01.01.2008
  Sursa datelor: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă



  Grafic 1.4.9.
  Evoluţia ratei şomajului, în perioada septembrie 2008 – septembrie 2009


           2. 3
                                                                                                                                                                   2. 3
           2. 2
                                                                                                                                                                               2. 1
           2. 1
                                                                                             2. 0                2. 0                                     2. 0
           2. 0
                                                                                                                                         1. 9                                2. 0
           1. 9
                                               1. 8                               1. 8                                    1. 8                            1. 8
           1. 8
                            1. 7                               1. 7     1. 7                                                     1. 7     1. 7
           1. 7                                                                              1. 6
                   1. 6                                                                                    1. 6         1. 6                                     1. 7
           1. 6
                                                                                                                                  1. 5
   -%-




                                                                                  1. 5
           1. 5
                             1. 4            1. 4            1. 4       1. 4                                             1. 4                      1. 5
           1. 4
           1. 3
                  1. 2                                                              1. 2         1. 2     1. 2                    1. 3
           1. 2
                                      1. 1           1. 1        1. 1   1. 1
           1. 1
                  1. 0
           1. 0
           0. 9
                   s e p.    oc t .          nov .          de c .      i a n.     f e b.    ma r .       a pr .        ma i     i un.    i ul .           a ug.          s e p.

                                      2008                                                                              2009



                                             Total judeţ                                            Bărbaţi                              Fem ei


  Rata şomajului în perioada septembrie 2008 – septembrie 2009 a avut o
  evoluţie oscilantă, tendinţa ei fiind de creştere (de la 1,2% în luna septembrie
  2008 la 2,1% în luna septembrie 2009). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate,
  în luna septembrie 2009 a fost de 0,3% (2,0% pentru bărbaţi faţă de 2,3%
  pentru femei), cu 0,3% mai mic faţă de luna septembrie a anului 2008.
  Rata şomajului la nivelul judeţului Ilfov a fost întotdeauna printre cele mai mici
  rate ale şomajului înregistrate la nivel naţional, situând în luna septembrie
  judeţul Ilfov pe locul doi pe ţară cu cea mai mică rată a şomajului, pe primul loc
  situându-se Municipiul Bucureşti (2,0%).

  Balanţa forţei de muncă - mii persoane -                                                                                                                       Tabel 1.5.8.

                                                                                 Efectiv la 1 ianuarie
                                                                                 Total             Bărbaţi                                                              Femei
                                                                                 2008      2009 2008 2009                                                               2008 2009

A. RESURSE DE MUNCĂ                                                              196,6                  204,8             100,9           105,3                         95,7          99,5

POPULAŢIA ÎN VÂRSTĂ DE
                                                                                 194,4                  202,0             101,0           105,2                         93,4          96,8
MUNCĂ
Pensionari în vârstă de muncă ce
                                                                                 1,4                    1,4               0,6             0,6                           0,8           0,8
nu lucrează
Persoane în vârstă de muncă cu
incapacitate    permanentă    de                                                 6,9                    7,1               3,4             3,6                           3,5           3,5
muncă
Salariaţi sub şi peste vârsta de
                                                                                 0,5                    0,5               0,2             0,2                           0,3           0,3
muncă
Alte persoane sub şi peste vârsta                                                8,9                    9,0               3,1             3,0                           5,8           6,0


                                                                                            33
                                       Efectiv la 1 ianuarie
                                       Total             Bărbaţi         Femei
                                       2008      2009 2008 2009          2008 2009
de muncă aflate în activitate

Soldul mişcării interjudeţene (±)      1,1         1,8     0,6    1,1    0,5    0,7
B.      POPULATIA         OCUPATĂ
                                      149,4        159,6   82,6   90,0   66,8   69,6
CIVILĂ - TOTAL
 Agricultură, silvicultură şi pescuit
                                      34,3         34,0    16,7   16,0   17,6   18,0
- total
Industrie - total                      35,4        40,7    18,0   21,8   17,4   18,9
Construcţii - total
                                       7,2         8,5     6,5    7,2    0,7    1,3
Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul;               repararea
                                    31,2           31,6    18,9   19,9   12,3   11,7
autovehiculelor şi motocicletelor -
total
Hoteluri şi restaurante - total
                                    3,5            4,0     1,9    2,5    1,6    1,5
Transport,        depozitare      şi
comunicaţii - total                    11,4        13,3    8,0    9,4    3,4    3,9
Intermedieri financiare şi asigurări
                                       0,6         0,9     0,2    0,4    0,4    0,5
- total
Tranzacţii imobiliare şi alte
activităţi profesionale, de servicii   11,1        13,4    6,5    7,9    4,6    5,5
administrative şi suport – total
Administraţia publică şi apărare;
asigurări sociale din sistemul         3,2         4,0     1,5    1,9    1,7    2,1
public – total
Învăţământ - total
                                       3,4         3,5     1,0    1,1    2,4    2,4
Sănătate şi asistenţă socială –
                                       4,5         4,5     1,4    1,5    3,1    3,0
total
Alte activităţi de servicii colective,
                                       3,6         1,2     2,0    0,4    1,6    0,8
sociale şi personale

C. ŞOMERI                              2,1         2,1     0,9    0,9    1,2    1,2

D. POPULAŢIA ACTIVĂ CIVILĂ             151,5       161,7   83,5   90,9   68,0   70,8
E.POPULAŢIA ÎN PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ    ŞI  ALTE
                         45,1                      43,1    17,4   14,4   27,7   28,7
CATEGORII DE POPULAŢIE –
ÎN VĂRSTĂ DE MUNCĂ




                                              34
La 1 ianuarie 2009, resursele de muncă din judeţul Ilfov erau reprezentate de
204,8 mii persoane, din care 161,7 mii persoane populaţie activă civilă (159,6
mii persoane alcătuind populaţia ocupată civilă şi 2,1 mii persoane numărul de
şomeri), iar 43,1 mii reprezentau persoanele aflate în pregătire profesională şi
alte categorii de persoane aflate în vârstă de muncă, dar care nu lucrează.
Se poate observa că la 1 ianuarie 2009 resursele de muncă au înregistrat o
creştere cu 4,2% faţă de 1 ianuarie 2008, în timp ce populaţia ocupată civilă şi
cea activă civilă au înregistrat creşteri cu 6,8%, respectiv cu 6,7%.
Populaţia ocupată civilă pe activităţi economice a înregistrat în anul 2009 faţă
de anul 2008 o scădere cu 66,7% în Alte activităţi de servicii colective, sociale
şi personale şi cu 0,9% în Agricultură, silvicultură şi pescuit. Creşteri mai
importante ale populaţiei ocupate civile au fost înregistrate în activitatea de
Intermedieri financiare şi asigurări (cu 50%), în cea de Administraţie publică şi
apărare; asigurări sociale din sistemul public (cu 25,0%), în Tranzacţii
imobiliare şi alte activităţi profesionale, de servicii administrative şi suport (cu
20,7%), în activitatea de Construcţii (cu 18,1%), în cea de Transport
depozitare şi comunicaţii (cu 16,7%), în cea de Industrie (cu 15,0%) şi în cea
de Hoteluri şi restaurante (cu 14,3%). Creşteri mai mici ale populaţiei ocupate
civile s-au înregistrat în activitatea de Învăţământ (cu 2,9%) şi în Comerţ cu
ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (cu 1,3%).


Numărul pensionarilor de stat şi din agricultură, pe categorii de pensii
                                                               Tabel 1.5.9.

                                                          Septembrie     2009
                          Septembrie      Septembrie
                                                          comparativ       cu
                          2008            2009
                                                          septembrie 2008
                          persoane        persoane        persoane %
  PENSIONARI DE STAT
  Pensionari         de
  asigurări sociale -     69522           71593           +2071        +3,0
  total
  a. Pensionari pentru
  munca depusă şi
                          43936           44647           +711         +1,6
  limită de vârstă, din
  care :
  -     cu      vechime
                          27278           26581           -697         -2,6
  integrală
  -     cu      vechime
                          16658           18066           +1408        +8,5
  incompletă
  b. Pensionari pentru
  pierderea capacităţii   17516           18925           +1409        +8,0
  de muncă, din care :
  - de gradul I           610             692             +82          +13,4
  - de gradul II          6268            6672            +404         +6,4
  - de gradul III         10638           11561           +923         +8,7
  c. Beneficiari de
                          6692            6501            -191         -2,9
  pensie de urmaş

                                        35
                                                    Septembrie     2009
                        Septembrie     Septembrie
                                                    comparativ       cu
                        2008           2009
                                                    septembrie 2008
                        persoane       persoane     persoane %
  d. Beneficiari de
                     20                17           -3             -15,0
  ajutor social
  e. Pensionari IOVR 166               138          -28            -16,9
  PENSIONARI DIN AGRICULTURĂ
 Pensionari         de
 asigurări sociale – 6939           6394            -545           -7,9
 total
 a. Pensionari pentru
 munca depusă şi
                       6551         6026            -525           -8,0
 limită de vârstă, din
 care :
 -     cu      vechime
                       1192         1145            -47            -3,9
 integrală
 -     cu      vechime
                       5359         4881            -478           -8,9
 incompletă
 b. Pensionari pentru
 pierderea capacităţii 60           61              +1             +1,7
 de muncă, din care :
 - de gradul I         12           12              -              -
 - de gradul II        48           49              +1             +2,1
 - de gradul III       -            -               -              -
 c. Beneficiari de
                       328          307             -21            -6,4
 pensie de urmaş
 d. Beneficiari de
                       -            -               -              -
 ajutor social
 e. Pensionari IOVR    -            -               -              -
 Sursa datelor: Casa Judeţeană de Pensii Ilfov


Pensia medie lunară, pe categorii de pensii             Tabel 1.6.0.

                                                Septembrie      2009
                        Septembrie     Septembrie
                                                comparativ        cu
                        2008           2009
                                                septembrie 2008
                        lei  (RON)/ lei  (RON)/ lei (RON)/
                                                            %
                        persoană    persoană    persoană
  PENSIONARI DE STAT
  Pensionari        de
  asigurări sociale - 515              652          +137           +26,6
  total
  a. Pensionari pentru
  munca depusă şi 582                  742          +160           +27,5
  limită de vârstă, din


                                      36
                                                  Septembrie      2009
                          Septembrie    Septembrie
                                                  comparativ        cu
                          2008          2009
                                                  septembrie 2008
                          lei  (RON)/ lei  (RON)/ lei (RON)/
                                                              %
                          persoană    persoană    persoană
  care :
      - cu vechime
                          680           870          +190     +27,9
  integrală
      - cu vechime
                          423           555          +132     +31,2
  incompletă
  b. Pensionari pentru
  pierderea capacităţii
                          438           543          +105     +24,0
  de muncă, din care
  :
      - de gradul I       437           545          +108     +24,7
      - de gradul II      450           555          +105     +23,3
      - de gradul III     431           535          +104     +24,1
  c. Beneficiari de
                          261           330          +69      +26,4
  pensie de urmaş
  d. Beneficiari de
                          153           190          +37      +24,2
  ajutor social
  e. Pensionari IOVR      245           242          -3       -1,2
  PENSIONARI DIN AGRICULTURĂ
  Pensionari          de
  asigurări sociale – 214            266             +52      +24,3
  total
  a. Pensionari pentru
  munca depusă şi
                         220         274             +54      +24,5
  limită de vârstă, din
  care :
      - cu vechime
                         303         375             +72      +23,8
  integrală
      - cu vechime
                         202         251             +49      +24,3
  incompletă
  b. Pensionari pentru
  pierderea capacităţii
                         142         175             +33      +23,2
  de muncă, din care
  :
      - de gradul I      120         149             +29      +24,2
      - de gradul II     147         181             +34      +23,1
      - de gradul III    -           -               -        -
  c. Beneficiari de
                         102         127             +25      +24,5
  pensie de urmaş
  d. Beneficiari de
                         -           -               -        -
  ajutor social
  e. Pensionari IOVR -               -               -        -
Sursa datelor: Casa Judeţeană de Pensii Ilfov



                                       37
Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost de 71593 persoane,
în luna septembrie 2009, în creştere faţă de luna septembrie 2008 cu 2071
persoane. Numărul pensionarilor pentru munca depusă şi limită de vârstă a
înregistrat o creştere cu 1,6%, iar cel al pensionarilor pentru pierderea
capacităţii de muncă cu 8,0%. Scăderi ale numărului de persoane s-au
înregistrat la beneficiarii de pensie de urmaş (cu 2,9%), la beneficiarii de ajutor
social (cu 15,0%) şi la pensionarii IOVR (cu 16,9%).
Numărul pensionarilor de asigurări sociale din agricultură a fost de 6394
persoane în luna septembrie 2009, în scădere cu 545 persoane faţă de luna
septembrie 2008; numărul pensionarilor pentru munca depusă şi limită de
vârstă a scăzut cu 8,0 puncte procentuale, însă cel al pensionarilor pentru
pierderea capacităţii de muncă a crescut cu 1,7%. Numărul persoanelor
beneficiare de pensie de urmaş a scăzut în perioada analizată cu 6,4%.
Pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat a avut o
evoluţie crescătoare, în luna septembrie 2009 fiind de 652 lei RON, cu un plus
valoric faţă de luna septembrie 2008 de 137 lei RON, ceea ce reprezintă o
creştere cu 26,6% a acesteia; pensia medie lunară a pensionarilor pentru
munca depusă şi limită de vârstă a crescut cu 27,5%, iar cea a pensionarilor
pentru pierderea capacităţii de muncă a crescut cu 24,0%. Creşteri ale pensiei
medii lunare s-au mai înregistrat la beneficiarii de pensie de urmaş (cu 26,4%)
şi la beneficiarii de ajutor social (cu 24,2%), iar la pensionarii IOVR s-a
înregistrat o scădere cu 1,2%.
Pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale din agricultură,
asemănător, a avut o evoluţie crescătoare pe total, în luna septembrie 2009
fiind de 266 lei RON, în creştere faţă de luna septembrie 2008 cu 52 lei RON,
ceea ce reprezintă o creştere cu 24,3% a acesteia; pensia medie lunară a
pensionarilor pentru munca depusă şi limită de vârstă a crescut cu 24,5%, cea
a pensionarilor pentru pierderea capacităţii de muncă cu 23,2% şi o creştere
cu 24,5% a pensiei s-a înregistrat şi la beneficiarii de pensie de urmaş.




                                        38
2. CAPITOLUL 2. ATMOSFERA

    Poluarea aerului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov are un caracter specific.
  În municipiul Bucureşti poluarea se datorează în primul rând condiţiilor de
emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de
poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe
întreg teritoriul oraşului. Această poluare afectează şi judeţul Ilfov.
  Dezvoltarea socio-economică a judeţului Ilfov într-un ritm alert faţă de alte
judeţe din ţară, cu larga sa diversitate de activităti antropice, prezintă
dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor
activităti.
   Concentrarea industrial - urbană a Capitalei cu larga sa diversitate de
activităţi antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului
ca efect secundar al acestor activităţi.
       Sursele de poluare a aerului se pot clasifica astfel:
Surse fixe: sunt sursele industriale, de obicei concentrate pe mari platforme
industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări
preponderent pe verticală) . Gama substanţelor evacuate în mediu din
procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care
au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2,
NOx, NH3, HCL, CO, CO2), solvenţi organici, funingine etc; În categoria
surselor fixe intră şi centralele electrotermice, surse importante prin cantităţile
de poluanţi emişi dar care sunt insă favorizate de dispersia ce se realizează la
înălţime mare.
Surse mobile – în regiunea Bucureşti Ilfov sursa cea mai importantă de
poluare o constituie traficul auto; Sunt emise atât gaze anorganice (oxizi de
azot, dioxid de sulf, oxid de carbon) cât şi compuşi organici volatili (benzen)
sau pulberi PM10, PM2.5 cu conţinut de metale. Impactul cel mai mare apare
în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia
poluanţilor este dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai
crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă
compactă, care împiedică dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens,
poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele
suburbane sau rurale.
Surse de suprafaţă: în categoria surselor de suprafaţă intră în special
încălzirea rezidenţială, dar şi alte surse difuze de combustie care sunt lipsite
de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte.
        O categorie specială o constituie şantierele de construcţii, surse care
pot fi încadrate, în funcţie de obiectiv, atât la sursele fixe (pentru construcţii de
clădiri) cât şi la sursele de suprafaţă (pentru reparaţiile, modernizările arterelor
rutiere). Aceste surse, dacă nu sunt organizate corespunzător, aduc o
contribuţie majoră la poluarea cu pulberi.
       La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost
pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în
Capitală, reţea ce respectă cerinţele Directivelor Uniunii Europene.
       Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul Bucureşti (poluanţii
măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt
furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii
automate, repartizate astfel :
  - staţie de fond regional – Baloteşti;

                                         39
        - staţie de fond suburban – Măgurele;
        - staţie de fond urban – Crângaşi (APM Bucureşti);
        - 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;
        - 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni.
             Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt
      compuse din:
        - 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc
      Donald‟s Obor;
        - 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la
      Primăria Municipiului Bucureşti şi la A.P.M. Bucureşti.

         2.1. Emisii de poluanti atmosferici
      2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant
          Emisii anuale de SO2.
      Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea a trei poluanţi
      în atmosferă care, în contact cu lumina solară şi vaporii de apă, formează
      compuşi acizi. În timpul precipitaţiilor compuşii acizi se depun pe sol sau în
      apă. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol în
      formă uscată sau în apa de suprafaţă şi chiar în cea subterană.
      Depunerile acide prejudiciază apa de suprafaţă, freatică şi solul. Prejudicii
      importante sunt aduse lacurilor şi faunei piscicole, pădurii, agriculturii şi
      animalelor.
      Depunerile acide directe au impact aproape nesemnificativ asupra sănătăţii
      umane; efectele secundare sunt mult mai intense.
      Poluanţii principali care contribuie la formarea depunerilor acide sunt: dioxidul
      de sulf, oxizii de azot şi amoniac.
           Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, înregiunea 8 Bucureşti
      Ilfov, au fost:
         Tabel 2.1.1.1.
      Emisii anuale de SO2 (t/an)
            2003          2004       2005        2006        2007        2008        2009
Emisii
anuale
SO2
           202,17        132.25      190,25    1348,136 68,571        129,021 82,32
(t/an)
Judeţul
Ilfov
Emisii
anuale
SO2        104097        25452       29382     9626          11110    2157    3265
(t/an)
Bucureşti
Emisii
anuale
SO2
           104299.17 25584,25 29572,25 10974,136 11178,571 2286,021 3347,32
(t/an)
Regiunea
8
       Sursa datelor: inventarul de emisii APM Bucureşti şi APM Ilfov

                                             40
             Fig.2.1.1.1 - Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO2

                         Distributia pe grupe a emisiilor de SO2
           3500

           3000

           2500

           2000

           1500

           1000

            500

              0
                  1       2         3         7           8

             În anul 2009 emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (grupa
       1- arderi în industria energetică) şi trafic rutier (grupa 7).


             Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)

            Principalele emisii de NOx evacuate în atmosferă, (conform inventarului
       de emisii realizat), au fost:


       Emisii anuale de NOx                                          Tabel 2.1.1.2

            2003       2004          2005      2006      2007           2008         2009
Emisii
anuale
NOx (t/an) 1244,88 1270.478 1607,70 7778,941 150,396                    225,885      467,26
Judeţul
Ilfov
Emisii
anuale
            44063      14173         12873     11304     12899          20901        17642
NOx (t/an)
Bucureşti
Emisii
anuale
            45307,88 15443,478 14480,7 19082,941 13049,396 21126,885                 18109,26
NOx (t/an)
Regiunea 8
           Sursa Datelor: inventarul de emisii APM Bucureşti şi APM Ilfov




                                                     41
 Fig.2.1.1.2 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)
                 Distributia pe grupe a em isiilor de NO2
 12000


 10000


  8000


  6000


  4000


  2000


    0
          1      2        3         4        5          6    7       8          9



     În anul 2009 emisiile de NOx au provenit în special de la trafic (grupa 7)
şi CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică)


Emisii anuale de amoniac (NH3)

     Emisii anuale de NH3                                        Tabel 2.1.1.3

              2003     2004       2005           2006       2007         2008       2009
 Emisii
 anuale
 NH3        556,4 293.2 145,5 1195,63 617,17 555,90
                                                                                    645,32
 (t/an)     3        5        5       6          7          7
 Judeţul
 Ilfov
 Emisii
 anuale
 NH3
            56,83 32,7        29      33.7       38.55      341.13                  370.3
 (t/an)
 Bucureşt
 i
 Emisii
 anuale
 NH3        613,2 325,9 174,5 1229,33 655,72 897,03                                 1015,6
 (t/an)     6        5        5       6          7          7                       2
 regiunea
 8
Sursa Datelor: inventarul de emisii APM Bucureşti şi APM Ilfov




                                              42
Fig.2.1.1.3 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3(tone)


                       Distributia pe grupe a emisiilor de NH3
  400

  350

  300

  250

  200

  150

  100

   50

    0
                   1                                   2              7




În anul 2009 emisiile de NH3 au provenit în special de la trafic (grupa 7 ) şi
CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică.



              2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

     Compuşii organici volatili (COV) sunt compuşi organici cu o presiune de
vapori de minim 0,01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau având o
volatilitate corespunzătoare în condiţii speciale de utilizare. Aceşti compuşi nu
au culoare, miros sau gust şi includ o gamă largă de substanţe cum ar fi:
hidrocarburi, compuşi organici halogenaţi şi oxigenaţi.
  Hidrocarburile compuşilor organici volatili sunt grupate în metan şi alţi
compusi organici volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil,
este cel mai eficient gaz cu efect de seră, care contribuie la intensificarea
incălzirii globale.
Surse generatoare de compuşi organici volatili: activităţile de depozitare,
încărcare, descărcare şi distribuţia benzinei, de la un terminal la altul sau de la
un terminal la o staţie de benzina şi activitaţile industriale care utilizeazǎ
solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili.




                                                 43
      Tabel 2.1.2.1.
      Emisii anuale de COV nemetanici (t/an)
              2003        2004       2005       2006        2007               2008    2009
Emisii
anuale                                          11731,69                       1901,02 1333,8
              165,44      310,08     410,78                 1949,847
COV (t/an)                                      7                              5       8
Judeţul Ilfov
Emisii
anuale
              68427       50053      27772      16071       11478              15476.7 9153.6
COV (t/an)
Bucureşti
Emisii
anuale                    50363,0               27802,69 13427,84              17377,7 10487,
              68592,44               28182,78
COV (t/an)                8                     7           7                  25      48
Regiunea 8
      Sursa Datelor: inventarul de emisii APM Bucureşti şi APM Ilfov


          Fig.2.1.2.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de COV (tone)
                         Distributia pe grupe a emisiilor de COV
         9000
         8000
         7000
         6000
         5000
         4000
         3000
         2000
         1000
            0
                 1        2         3         4           5        6   7   8     9



     În anul 2009 emisiile de COV au provenit în special din trafic (grupa 7) şi
     grupa 6 (utilizarea solvenţilor şi a altor produse).



                     2.1.3. Emisii de metale grele

            Industria metalurgică      contribuie din plin la poluarea mediului
     înconjurător.
         Cadmiul, utilizat ca metal de protecţie împotriva coroziunii, intră în
     compoziţia oţelurilor inoxidabile, a pigmenţilor etc. Intoxicaţiile pot produce
     tulburări pulmonare, renale şi osoase.




                                                     44
Emisii anuale de metale grele (t/an)        Tabelul 2.1.3.1

        Judeţul 2004         2005     2006        2007 2008       2009
        Ilfov
        Emisii
        anuale
        metale    3,9744 4,9083 6,01818 5.407 3,7364 2,91
        grele
        (t/an)
Sursa datelor Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009


      Emisii anuale de Cadmiu (tone)                 Tabel 2.1.3.2
Municipiul                   2002                           200
             2000      2001          2003 2004 2005 2006           2008 2009
Bucureşti                                                   7
Emisii
                       0.08 0.08 0.30 0.03 0.04 0.079              0.09 0.05
anuale de 0.0698                                            0.08
                       8     1       5    5    8    5              3    6
Cd (t/an)

     În anul 2009 emisiile de cadmiu au provenit în special de la CET-uri
(grupa 1- arderi în industria energetică)

      Emisii anuale de mercur (tone)                          Tabel 2.1.3.3
Municipiul
             2000 2001 2002          2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii
anuale de 0.054 0.049 0.0357 0.107 0.017 0.026 0.261 0.282 0.258 0.018
Hg (t/an)
Sursa datelor Raportul privind starea factorilor de mediu APM Bucureşti 2009


             2.1.4. Emisii de plumb
    Principalele surse de contaminare cu plumb sunt industria metalurgică,
carburaţia benzinei (aditivată cu alchil de plumb), incinerarea gunoaielor,
tipografiile, fabricarea bateriilor şi a unor vopsele.
Tabel 2.1.4.1
Emisii anuale de plumb (t/an)
                                          2007         2008   2009
   Emisii anuale de plumb (t/an)
                                          2,679        3,69   2,8
   Judeţul Ilfov
 Emisii anuale de plumb (t/an)
                               2.06                2.19          1.41
 Bucureşti
 Emisii anuale de plumb (t/an)
                                    4,739          5,88       4,21
 Regiunea 8
Sursa datelor :Raportul privind starea factorilor de mediu APM Bucureşti şi
APM Ilfov 2009

                                       45
    Fig.2.1.4.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de plumb (kg)
                      Distributia pe grupe a emisiilor de Pb
 1600

 1400

 1200

 1000

 800

 600

 400

 200

   0
         1        2            3           4           5       6   7      8        9



      În anul 2009 emisiile de plumb au provenit în special de din grupa 3
(arderi în industria de prelucrare) şi grupa 1- arderi în industria energetică



              2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi

      În regiunea Bucureşti Ilfov se pot nominaliza surse staţionare ce pot
produce emisii de poluanţi organici persistenţi rezultaţi din:
      - incinerare corpuri de animale şi deşeuri din activităţi veterinare
      - arderi din industria de prelucrare.
   Principala metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne
depozitarea la groapa orăşenească.

Emisii anuale de POPs (t/an)                                       Tabel 2.1.5.1

 Judeţul
           2004      2005           2006          2007       2008                  2009
 Ilfov
 Emisii
 anuale              0,0003 E- 0,0003 E-
           0,00051                                0,03626    0,03202               0,009
 POPs                3              3
 (t/an)
Sursa datelor Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009

Cantităţile exprimate în tabele, sunt calculate în funcţie de numărul de
chestionare transmise şi primite de la genţii economici cu activităţi pe teritoriul
judeţului.




                                                  46
         Emisii anuale de dioxină (grame)                  Tabel 2.1.5.2

Municipiul
                2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii anuale
de     dioxina 9.12 5.7        4.19 15        13.9 677        1827 1528 2384 1284
(g/an)
    Sursa datelor Raportul privind starea factorilor de mediu APM Bucureşti 2009


                 2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

         În anul 2009, cantitatea emisă de hidrocarburi aromatice policiclice a fost
   de 21.96 kg,la nivelul municipiului Bucureşti, provenind în majoritate din grupa
   1 (arderi în industria energetică)




    Tabel 2.1.6.1

   Inventar emisii hidrocarburi aromatice policiclice la nivelul judetului Ilfov

   Judeţul Ilfov                                   2008             2009
   Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice
                                                   0,001292         0,0004
   (t/an)
   Sursa datelor :Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009




                 2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi

          În anul 2009 , conform inventarului de emisii, nu au existat emisii de
   bifenili policloruraţi


                 2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen

         În anul 2009 emisia de hexaclorbenzen (HCB) a fost de 49.37 kg, la
   nivelul municipiului Bucureşti, provenind din grupa 3 (Arderi în industria de
   prelucrare).




       Emisii de hexaclorbenzen in judetul Ilfov               Tabel 2.1.8.1

                                            47
           Judeţul Ilfov                        2008               2009
           Emisii de hexaclorbenzen (t/an)      0,031215           0,009
            Sursa datelor:Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009

                  2.2. Calitatea aerului ambiental


                      2.2.1. Dioxidul de azot

        Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de azot în anul 2009
        Tabel 2.2.1.1

                                                                                   Numar
                                                                      Concentraţia
                                   Tipul       Tip        Număr                    depăşiri
Regiunea8 Oraş        Staţia                                          anuală
                                   staţiei     Poluant determinări                 ale    VL
                                                                      (μg/mc)
                                                                                   orare+MT
Bucureşti             Cercul                   NO2-
           Buc                     Trafic                 7481        62           13
Ilfov                 Militar                  1h
Bucureşti             Mihai                    NO2-
           Buc                     Trafic                 6908        67           54
Ilfov                 Bravu                    1h
Bucureşti                                      NO2-
           Buc        Titan        Industrială            3193        20           0
Ilfov                                          1h
Bucureşti             Drumul                   NO2-
           Buc                     industrială            5575        39           7
Ilfov                 Taberei                  1h
Bucureşti                          Fond        NO2-
           Balotesti Baloteşti                            5033        11           0
Ilfov                              regional    1h
Bucureşti                          Fond        NO2-
           Măgurele Măgurele                              5384        27           0
Ilfov                              suburban 1h
Bucureşti             Lacul        Fond        NO2-
           Buc                                            3367        36           1
Ilfov                 Morii        urban       1h
Bucureşti                                      NO2-
           Buc        Berceni      Industrială            6553        24           83
Ilfov                                          1h
       Sursa datelor Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009




                                                48
       Figura 2.2.1.1- Evoluţia mediilor anuale de NO2 în perioada 2004-
                                       2009

              Evolutia concentratiilor medii anuale de NO2

      140
      120                                                                            2004
      100                                                                            2005
       80                                                                            2006
       60                                                                            2007
       40                                                                            2008
       20                                                                            2009
        0
                                        ei
                      vu
               ar




                               n




                                                             e


                                                                      ii

                                                                                ni
                                                  ti




                                                                    or
                             ta




                                                           el
                                                   s
                                        r
           ilit




                                                                               e
                       a




                                     be


                                                te


                                                         ur


                                                                   M
                           Ti




                                                                            rc
                    Br
          M




                                             lo
                                   Ta




                                                                           Be
                                                        ag


                                                                    l
                                            Ba




                                                                 cu
                ai
      ul




                                                       M
                                ul
              ih
      c




                                                             La
   er




                               m
             M
  C




                            ru
                           D




       Pentru acest poluant a fost necesară alcătuirea Programului Integrat de
Gestionare a Calităţii Aerului (s-a depaşit valoarea limită pentru protecţia
sănătăţii umane de mai mult de 18 ori în anul calendaristic)
      Depăşirea pragului de alertă s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, iar în
anii 2005, 2006 şi 2007 valorile nu au mai depăşit acest prag. În anul 2008 s-a
înregistrat din nou o depăşire a pragului de alertă iar în anul 2009 a fost
înregistrată depăşirea pragului de alertă, în data de 9 octombrie 2010, la staţia
Drumul Taberei. Valorile medii anuale au scăzut foarte mult în anii 2008 şi
2009 comparativ cu anii anteriori. Totuşi, valorile medii anuale depăşesc
valoarea limită anuală ăentru protecţia sănătăţii umane la staţiile Cercul Militar
şi Mihai Bravu , datorită traficului rutier.
               În ceea ce priveşte oxizii de azot(NOx), concentraţia medie
anuală inregistrată la staţia de fond regional de la Baloteşti a fost de 12 μg/mc,
sub valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei(30 μg/mc).




                                                 49
            2.2.2. Dioxidul de sulf

    Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de sulf în anul 2009
    Tabel 2.2.2.1

                                                                 Concentraţia    Număr
Municipiul                     Tipul         Tip     Număr
           Oraş Staţia                                           anuală          depăşiri
Bucureşti                      staţiei       Poluant determinări
                                                                 (μg/mc)         VL
                   Cercul                    SO2-
Bucureşti   Buc                Trafic                7925        5.9             0
                   Militar                   1h
                   Mihai                     SO2-
Bucureşti   Buc                Trafic                3685        13.8            0
                   Bravu                     1h
                                             SO2-
Bucureşti   Buc    Titan       Industrială           7210        6.7             0
                                             1h
                   Drumul                    SO2-
Bucureşti   Buc                industrială           2395        11.2            0
                   Taberei                   1h
                            Fond             SO2-
Bucureşti   Buc    Baloteşti                         7323        5.7             0
                            regional         1h
                            Fond             SO2-
Bucureşti   Buc    Măgurele                          4151        6.1             0
                            suburban         1h
                   Lacul    Fond             SO2-
Bucureşti   Buc                                      4213        19.2            0
                   Morii    urban            1h
                                             SO2-
Bucureşti   Buc    Berceni     Industrială           7392        16              0
                                             1h
                   Cercul                    SO2-
Bucureşti   Buc                Trafic                342         5.9             0
                   Militar                   24 h
                   Mihai                     SO2-
Bucureşti   Buc                Trafic                169         13.7            0
                   Bravu                     24h
                                             SO2-
Bucureşti   Buc    Titan       Industrială           322         6.7             0
                                             24h
                   Drumul                    SO2-
Bucureşti   Buc                Industrială           113         11              0
                   Taberei                   24 h
                            Fond             SO2-
Bucureşti   Buc    Baloteşti                         322         5.8             0
                            regional         24h
                            Fond             SO2-
Bucureşti   Buc    Măgurele                          181         6.1             0
                            suburban         24h
                   Lacul    Fond             SO2-
Bucureşti   Buc                                      192         19.2            0
                   Morii    urban            24h
                                             SO2-
Bucureşti   Buc    Berceni     Industrială           315         16              0
                                             24h

          Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, concentraţiile
    înregistrate încadrându-se în anul 2009 sub valorile limită orare (350 μg/mc)
    sau zilnice (125 μg/mc) . Comparativ cu anii anteriori, concentraţiile de dioxid
    de sulf se menţin la acelaşi nivel, mult sub valorile limită pentru protecţia
    sănătăţii umane.
          Pentru dioxidul de sulf, în anul 2009 nu s-a înregistrat depăşirea pragului
    de alertă la nici o staţie de monitorizare.


                                             50
            Media anuală a concentraţiilor de SO2 înregistrată la staţia de fond
      regional de la Baloteşti nu a depăşit valoarea limită pentru protecţia
      ecosistemelor (20 μg/mc)



             2.2.3. Pulberi în suspensie

          Pulberile monitorizate, conform cerinţelor Directivelor UE sunt pulberile
      PM10 şi PM 2.5, adică particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10μm,
      respectiv mai mic de 2,5 μm. Aceste pulberi fine sunt cele mai periculoase,
      intrucât pot intra foarte adânc în sistemul respirator şi cauza sau acutiza boli
      pulmonare.

      Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM10 în anul 2009
       Tabel 2.2.3.1

                                                                   Concentraţia Număr
                                  Tipul        Tip     Număr
Regiune    Oraş       Staţia                                       anuală       depăşiri
                                  staţiei      Poluant determinări
                                                                   (μg/mc)      VL
Bucureşti             Cercul
          Buc                     Trafic      PM10     213          50              83
Ilfov                 Militar
Bucureşti             Mihai
          Buc                     Trafic      PM10     254          51              102
Ilfov                 Bravu
Bucureşti
          Buc         Titan       Industrială PM10     255          39              51
Ilfov
Bucureşti             Drumul
          Buc                     Industrială PM10     257          50              89
Ilfov                 Taberei
Bucureşti                         Fond
          Baloteşti Baloteşti                 PM10     158          29              15
Ilfov                             regional
Bucureşti                         Fond
          Măgurele Măgurele                   PM10     245          41              60
Ilfov                             suburban
Bucureşti             Lacul       Fond
          Buc                                 PM10     265          43              66
Ilfov                 Morii       urban
Bucureşti
          Buc         Berceni     Industrială PM10     153          42              33
Ilfov
      Sursa datelor: Raportul factorilor de mediu APM Bucureşti şi APM Ilfov2009




                                             51
   Figura 2.2.3.1- Evoluţia mediilor anuale de PM10 în perioada 2005-2009
                                                                      Media anuala de PM 10

                       70




                       60




                       50




                       40                                                                                                                2005
        Concentratia




                                                                                                                                         2006
                                                                                                                                         2007
                                                                                                                                         2008
                       30                                                                                                                2009




                       20




                       10




                       0
                            Cercul Militar   Mihai Bravu     Titan   Drumul Taberei   Balotesti   Magurele   Lacul Morii   Berceni




          Pentru acest poluant a trebuit întocmit Programul Integrat de Gestionare
   a Calităţii Aerului. Şi în anul 2009 concentraţia medie anuală a depăşit
   Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/mc) la aproape
   toate staţiile de monitorizare. Se observă că situaţia cea mai gravă se
   înregistrează în zona centrală a oraşului Bucureşti, unde principala sursă de
   poluare o constituie traficul rutier.
          Faţă de anii anteriori, se observă o scădere a concentraţiilor de pulberi
   însă, pentru staţiile de trafic Cercul Militar şi Mihai Bravu, concentraţiile medii
   anuale depăşesc cu mult valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane.

   Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM 2.5 în anul 2009
   Tabel 2.2.3.2

                                                                                                Concentraţia Număr
                                                           Tipul            Tip     Număr
Judeţ                        Oraş Staţia                                                        anuală       depăşiri
                                                           staţiei          Poluant determinări
                                                                                                (μg/mc)      VL
                  Cercul
Bucureşti Buc               Trafic       PM10    214          25                                                                     0
                  Militar
                  Drumul
Bucureşti Buc               Industrială PM10     210          34                                                                     1
                  Taberei
                  Lacul     Fond
Bucureşti Buc                            PM10    233          31                                                                     1
                  Morii     urban
   Sursa datelor: Raportul factorilor de mediu APM Bucureşti 2009



   Concentraţia medie anuală de PM 2,5 a depăşit Valoarea limită anuală (25
   μg/mc) la 2 din cele 3 staţii în care se monitorizează PM 2,5.


                                                                              52
Emisii anuale de Pulberi totale
            Tabel 2.2.3.3

Municipi
ul        200 200 200                  200 200 200
                              2003                      2007 2008 2009
Bucureş 0       1      2               4    5    6
ti
Emisii
anuale
          267 272 288 2647,                 879. 583. 764.7 1881. 994.2
de                                     977
          6     0      0      7             9    6      7      1  1
pulberi
(t/an)
Sursa datelor: Raportul factorilor de mediu APM Bucureşti 2009

Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)

Fig.2.2.3.2

                  Distributia pe grupe a em isiilor de TSP
 700

 600

 500

 400

 300

 200

 100

  0
        1        2          3          4           5         6   7          8         9



       În anul 2009 emisiile de pulberi au provenit în special de la trafic (grupa
7) şi grupa 1- arderi în industria energetică

 Emisii anuale de Pulberi PM10                                       Tabel 2.2.3.4

Municipi
ul        200 200 200 200 200 200 200
                                                        2007 2008                    2009
Bucureşt 0       1       2      3      4     5   6
i
Emisii
anuale
                                159                     297. 1334.                   732.1
de        899 912 952                  502 570 254
                                1                       2      6                     8
pulberi
(t/an)
Sursa datelor: Raportul factorilor de mediu APM Bucureşti 2009


                                              53
             2.2.4. Metale grele

      Măsurătorile de plumb din anul 2009                           Tabel 2.2.4.1
                                                                     Concentraţia Număr
Regiunea                          Tipul        Tip        Număr
          Oraş        Staţia                                         anuală        depăşiri
8                                 staţiei      Poluant determinări
                                                                     (μg/mc)       VL
                                               Pb-
Bucureşti             Cercul
          Buc                     Trafic       medie      74         0.07781       0
Ilfov                 Militar
                                               anuală
                                               Pb-
Bucureşti             Mihai
          Buc                     Trafic       medie      96         0.09643       0
Ilfov                 Bravu
                                               anuală
                                               Pb-
Bucureşti
          Buc         Titan       Industrială medie       90         0.10167       0
Ilfov
                                               anuală
                                               Pb-
Bucureşti             Drumul
          Buc                     industrială medie       91         0.10101       0
Ilfov                 Taberei
                                               anuală
                                               Pb-
Bucureşti                         Fond
          Baloteşti Baloteşti                  medie      90         0.04767       0
Ilfov                             regional
                                               anuală
                                               Pb-
Bucureşti                         Fond
          Măgurele Măgurele                    medie      91         0.05029       0
Ilfov                             suburban
                                               anuală
                                               Pb-
Bucureşti             Lacul       Fond
          Buc                                  medie      91         0.05051       0
Ilfov                 Morii       urban
                                               anuală
                                               Pb-
Bucureşti
          Buc         Berceni     Industrială medie       79         0.11567       0
Ilfov
                                               anuală
      Sursa datelor: Rapotul privind starea factorilor de mediu APM Bucureşti 2009

       În anul 2009 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea
      limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0.5 µg/m3

      Măsurătorile de cadmiu din anul 2009                        Tabel 2.2.4.2

                                                                                       Numă
                                                             Număr Concentraţ
    Regiunea                                       Tip                                 r
             Oraş       Staţia     Tipul staţiei             determi ia anuală
    8                                              Poluant                             depăş
                                                             nări    (ng/m3)
                                                                                       iri VL
                                                   Cd-
    Bucureşti           Cercul
                Buc                Trafic          medie     74       1.52             0
    Ilfov               Militar
                                                   anuală
                                                   Cd-
    Bucureşti           Mihai
                Buc                Trafic          medie     93       2.03             0
    Ilfov               Bravu
                                                   anuală
    Bucureşti                                      Cd-
                Buc     Titan      Industrială               87       1.92             0
    Ilfov                                          medie


                                              54
                                                     anuală

                                                      Cd-
    Bucureşti            Drumul
                Buc                industrială        medie     88      1.98            0
    Ilfov                Taberei
                                                      anuală
                                                      Cd-
    Bucureşti Balote Baloteş
                                    Fond regional     medie     88      1.41            0
    Ilfov       şti     ti
                                                      anuală
                                                      Cd-
    Bucureşti Măgur Măgure
                                    Fond suburban medie         89      2.06            0
    Ilfov       ele     le
                                                      anuală
                                                      Cd-
    Bucureşti           Lacul
                Buc                 Fond urban        medie     80      1.65            0
    Ilfov               Morii
                                                      anuală
                                                      Cd-
    Bucureşti
                Buc     Berceni Industrială           medie     78      2.76            0
    Ilfov
                                                      anuală
       Sursa datelor: Rapotul privind starea factorilor de mediu APM Bucureşti 2009

            Pentru acest poluant nu s-a înregistrat depăşirea valorii ţintă anuale (5
       ng/mc) la niciuna dintre staţiile de monitorizare.


              2.2.5. Monoxidul de carbon

      Situaţia statistică a concentraţiilor de monoxid de carbon în anul 2009
                                                                         Tabel 2.2.5.1
                                                                                      Număr
                                                                       Concentraţia
Regiunea                           Tipul        Tip       Număr                       zile cu
          Oraş          Staţia                                         anuală
8                                  staţiei      Poluant determinări                   depăşire
                                                                       (mg/mc)
                                                                                      a VL
Bucureşti               Cercul                            7838         0.59           0
          Buc                      Trafic       CO
Ilfov                   Militar
Bucureşti               Mihai                             6806         0.59           0
          Buc                      Trafic       CO
Ilfov                   Bravu
Bucureşti                                                 7451         0.59           0
          Buc           Titan      Industrială CO
Ilfov
Bucureşti               Drumul                            7900         0.59           0
          Buc                      industrială CO
Ilfov                   Taberei
Bucureşti                          Fond                   7764         0.59           0
          Baloteşti Baloteşti                   CO
Ilfov                              regional
Bucureşti                          Fond                   6885         0.59           0
          Magurele Măgurele                     CO
Ilfov                              suburban
Bucureşti               Lacul      Fond                   7547         0.59           0
          Buc                                   CO
Ilfov                   Morii      urban
Bucureşti                                                 7149         0.59           0
          Buc           Berceni    Industrială CO
Ilfov
      Sursa Datelor Raportul privind starea factorilor de mediu APM Bucureşti



                                             55
     În anul 2009 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită pentru protecţia
sănătăţii umane (10 mg/mc, medie la 8 ore) pentru monoxid de carbon.




       2.2.6. Benzenul

      În anul 2009 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită anuale pentru
benzen. Trebuie menţionat că sistemul de monitorizare a benzenului a
funcţionat doar o mică perioadă de timp, iar setul de date existent nu este
suficient pentru a permite o evaluare corectă a calităţii aerului pe anul 2009 în
ceea ce priveşte concentraţiile de benzen.


       2.2.7. Amoniac

   Nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul
programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti. În
Municipiul Bucureşti nu există surse importante care să emită amoniac.


       2.2.8. Ozonul troposferic (poluarea fotochimică)

       Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3)
fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector
pentru planeta Pamânt.
        Epuizarea stratului de ozon duce la:
- scăderea eficacităţii sistemului imunitar;
- apariţia infecţiilor;
- apariţia cancerului de piele;
- arsuri grave în zonele expuse la soare;
- apariţia cataractelor care duc la orbire,
- reducerea culturilor şi, implicit, a cantităţii de hrană ca urmare a micşorării
frunze-lor la plante;
- distrugerea vieţii marine, a planctonului;
- degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în construcţii,
vopsele, ambalaje.
      S-a stabilit ca în regiunile tropicale (300 latitudine nordică şi 300 latitudine
sudică) cantitatea totală de ozon este relativ mică şi variază între 250 şi 270
UD (unităţi Dobson). La latitudinele medii conţinutul ozonului variază între 300
- 350 UD, crescând până la 400 UD în emisfera nordică. La rândul său stratul
de ozon la tropice are o grosime mai mare, sacăzând treptat spre regiunile
polare. Această variaţie a ozonului este rezultanta circulaţiei aerului
atmosferic. Direcţia acestei circulaţii este orientată preponderent spre
latitudinele medii şi mari. Această circulaţie decurge foarte încet. Timpul
necesar pentru a deplasa o porţiune de aer din tropopauza tropicală la
altitudinea de 16 - 20 km este de circa 4-5 luni.
       Prin activitatea antropică intensă din a doua jumătate a secolului al XX
lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector

                                         56
de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon
la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine
generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic,
productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane.
        Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane
întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi
compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul
rutier.
        În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurnă este
mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca
rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte
călduroase (cu temperaturi de peste 300 C).
        Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru
vegetaţie, pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor.
 În anul 1974 M. Molina şi F. Rowland au demonstrat că substanţele chimice –
clorofluorocarburile (CFC), produse de om care sunt utilizate în calitate de
agenţi frigorifici în transportul aerian, în automobile, generatori de spumă
pentru stingerea incendiilor, în industria ambalajelor, curăţitori în industria
electronică, în pulverizatori, ca material combustibil şi aerosoli sunt
transportate în stratosferă prin circulaţia maselor de aer şi pot avea o acţiune
distrugătoare asupra stratului de ozon. Savanţii au studiat intensiv cazurile de
reducere a ozonului stratosferic constatând că din componenta CFC se separă
atomi de clor care formează cu O2 oxizi de clor, gaze care reacţionează cu
molecula de O3 distrugând-o. Concetraţia acestor gaze (oxizi de clor) este
mai mare în zona polului sud, dar în 1988 sau identificat şi în atmosfera polului
nord. Dintre subsatanţele CFC, cele mai periculoase pentru stratul de ozon
sunt: freon – 11 şi freon – 12, halonii - 1211 şi 1301, hidro-cloro-fluorocarburi
(HCFC), metilcloroformul şi bromura de metil (BrCH3).
        Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese
fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de
azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniţi din surse antropice.
        Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în
atmosferă a acestor poluanţi primari sunt:
   - arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în
surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese
industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);
   - extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;
   - extracţia şi distribuţia gazelor naturale;
   - utilizarea solvenţilor organici.




                                        57
    Concentraţiile măsurate de ozon în cadrul reţelei de monitorizare
    Tabel 2.2.8.1

                                                                               Număr
                                                                 Concentraţia zile
Regiunea                      Tipul        Tip       Număr
            Oraş Staţia                                          anuală        depăşire
8                             staţiei      Poluant determinări
                                                                 (μg/mc)       valoare
                                                                               ţintă
                                           O3-
Bucureşti          Cercul
            Buc               Trafic       medie     5047        31.4          0
Ilfov              Militar
                                           8h
                                           O3-
Bucureşti          Mihai
            Buc               Trafic       medie     6856        34.2          2
Ilfov              Bravu
                                           8h
                                           O3-
Bucureşti
            Buc Titan         Industrială medie      7615        36.1          0
Ilfov
                                           8h
                                           O3-
Bucureşti          Drumul
            Buc               industrială medie      6956        39.6          0
Ilfov              Taberei
                                           8h
                                           O3-
Bucureşti                     Fond
            Buc Baloteşti                  medie     7990        53.8          11
Ilfov                         regional
                                           8h
                                           O3-
Bucureşti                     Fond
            Buc Măgurele                   medie     7045        36.9          0
Ilfov                         suburban
                                           8h
                                           O3-
Bucureşti          Lacul      Fond
            Buc                            medie     5620        40.9          0
Ilfov              Morii      urban
                                           8h
                                           O3-
Bucureşti Buc Berceni         Industrială medie      7522        35.1          0
                                           8h
      Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov şi APM
      Bucureşti 2009


          Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă
    în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost
    depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). Deasemenea
    nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire într-un an calendaristic,
    conform OM 592/2002. În anul 2009 a fost depăşit într-o singură zi pragul de
    informare (180 µg/m3 ), timp de 2 ore consecutiv, în data de 17.02.2009, la
    staţia Mihai Bravu. Valoarea maximă înregistrată a fost de 189,6 µg/m3.




    Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon în perioada 2004-2009

                                           58
Figura 2.2.8.1


                     mediile anuale ale concetratiilor de ozon

  70
  60                                                                                           2004
  50                                                                                           2005
  40                                                                                           2006
  30                                                                                           2007
  20                                                                                           2008
  10                                                                                           2009
   0
        Cercul    Mihai    Titan   Drumul         Baloteşti   Măgurele Lacul Morii   Berceni
        Militar   Bravu            Taberei




     Pentru acest poluant s-a înregistrat o creştere uşoară a valorilor medii
anuale faţă de anii precedenţi.



       2.2.9. Evoluţia calităţii aerului

       În Regiunea Bucureşti Ilfov au fost înregistrate depăşiri în ceea ce
priveste pulberile în suspensie (PM10) şi dioxidul de azot. Media anuală de
PM 10 a fost depăşită la toate staţiile de monitorizare, cu excepţia staţiei
Baloteşti, care este staţie de fond regional şi Titan. Calitatea aerului este în
uşoară îmbunătăţire faţă de anul 2008 în ceea ce priveşte poluarea cu PM10,
însă concentraţiile medii anuale rămân peste valoarea limită. În ceea ce
priveşte mediile zilnice de PM10, acestea au fost depăşite la toate staţiile de
monitorizare, cu o frecvenţă de aproape 50% în staţiile de trafic şi aproximativ
30% la celelalte staţii.
       Concentraţiile de dioxid de azot (atât medii anuale cât şi medii orare)
sunt mai mici decât cele din anii anteriori. Mediile anuale depăşesc valorile
limită doar la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu, datorită traficului rutier.
       Faţă de anii anteriori, în anul 2009 nu au mai fost înregistrate depăşiri la
monoxid de carbon, iar la ozon, numărul de zile de depăşire a valorii ţintă este
sub cel permis de Ord. 592/2002.
       Dioxidul de sulf şi Plumbul au, ca şi în anii anteriori, valori ale
concentraţiilor mult sub valorile limită.
       Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în Municipiul Bucureşti

        APM Bucureşti a iniţiat în data de 26 iunie 2007 elaborarea programului
integrat de gestionare a calităţii aerului. Programul integrat de gestionare a
fost elaborat de o comisie tehnică infiinţată la nivelul Municipiului Bucureşti şi a
fost supus dezbaterii publice. Comisia Tehnică a fost aprobată prin Ordin de
Prefect şi are în componenţă reprezentanţi ai Agenţiei Locale şi Regionale de

                                             59
Mediu, Comisariatul Local al Gărzii Naţionale de Mediu, Primăria Municipiului
Bucureşti, Primăriile de Sector, Administraţia Naţională de Meteorologie,
Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Municipiului Bucureşti,
Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, Registrul Auto
Român, RATB, Termoelectrica–SEB, Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie
şi Cartografie.
        Preşedintele comisiei tehnice este Directorul APM Bucureşti
        Poluanţii pentru care a fost necesară întocmirea acestui program,
datorită depăşirii valorilor limită în anii 2006 şi 2007 sunt: NO2, PM 10, CO
   • Surse de NO2- procese de combustie- trafic şi producere energie
   • Surse CO - ardere incompletă - traficul rutier (benzină)
   • Surse PM 10- trafic, construcţii,industrie
        Având în vedere cunoaşterea surselor de emisie, precum şi existenţa
bazelor de date de imisii (reţeaua automată de monitorizare) şi emisii
(inventare de emisii), Comisia Tehnică a putut elabora un set de măsuri menite
să acţioneze atât la sursa emisiilor, dar şi să îmbunătăţească sistemul de
control sau să promoveze transportul nepoluant.
        Măsurile propuse de către Comisia Tehnică în cadrul acestui program
vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea
suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii etc. Programul
de gestionare a calităţii aerului a fost aprobat prin HCGMB nr 347/25.11.2008.
        APM Bucureşti a început în ianuarie 2009 etapa de monitorizare a
Programului Integrat, fiecare instituţie responsabilă de implementarea sau
monitorizarea unor măsuri nominalizând persoana responsabilă cu raportarea
stadiului îndeplinirii măsurilor din program. Întrucât la finalul anului 2009 s-a
constatat că se depăşesc în continuare valorile limită , în special pentru
pulberi, Programul a intrat în etapa de revizuire. Trebuie însă să menţionăm că
depăşirile înregistrate în anul 2009 sunt datorate neimplementării
corespunzătoare de către autorităţile publice locale a măsurilor ce le revin şi
mai puţin a faptului că PIGCA nu ar conţine măsurile care să conducă la
conformarea cu valorile limită.

Principalele obiective pe care dorim să le realizăm în cadrul programului
integrat sunt:
1. Reducerea poluării produsă de traficul auto prin încurajarea transportului în
comun şi reducerea numărului de autovehicule. Dorim creşterea numărului de
străzi cu banda 1 alocată doar transportului în comun. În acest mod
autovehiculele RATB ar ajunge mai rapid la destinaţie, cetăţenii ar opta treptat
pentru acest mijloc de transport şi nu s-ar mai deplasa la serviciu cu maşina
personală. În consecinţă se va reduce fluxul de autovehicule şi emisiile
poluante.
2.Salubrizarea corespunzătoare a străzilor. Salubrizarea ar trebui să se facă
prin spălarea carosabilului cu jet puternic de apă şi/sau mecanizat prin
aspirarea prafului de la marginea străzii. Această măsură nu poate fi
implementată cu succes dacă banda 1 nu este eliberată de autovehiculele
staţionate neregulamentar. Totuşi, la revizuirea programului, s-a propus o
măsură suplimentară care se referă la dotarea operatorilor de salubritate cu
mijloace tehnice de aspirare pe sub autovehicule.



                                       60
3. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi. Deşi există o prevedere legislativă în
acest sens, care stipulează că autorităţile publice locale au obligaţia de a
asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20
m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26
m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, suprafeţele totale de spaţii
verzi scad datorită retrocedărilor. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi s-ar
putea realiza prin demararea proiectului privind centura verde a Bucureştiului,
proiect intens mediatizat în anumite perioade de timp de către PMB dar care a
rămas tot în stadiul de proiect, fără soluţii de realizare şi fără finaţare.
Conform cerinţelor UE, PIGCA trebuie să conţină toate măsurile necesare
pentru conformarea cu directivele UE de calitate a aerului şi încadrarea în
valorile limită. În cazul declanşării procedurii de Infringement pentru
nerespectarea Directivelor de calitate a aerului, cei care nu şi-au îndeplinit
obligaţiile prevăzute de OUG 243/2000 aprobată de Legea 655/2001 (legea
protecţiei atmosferei) şi HG 543/2004 pentru elaborarea şi punerea în aplicare
a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, pot fi traşi la
răspundere.

   CONCLUZII- Program integrat de gestionare

   1. Deşi au fost observate depăşiri ale valorilor limită pentru PM10 înca de la
începutul funcţionării reţelei de monitorizare (2004), până la apariţia Ordinului
35/2007 nu a existat cadrul instituţional prin care să se poată lua măsurile
adecvate pentru reducerea poluării cu PM 10. Deşi HG 543/2004 stabileşte
atribuţiile autorităţilor locale şi ale autorităţilor judeţene pentru protecţia
mediului, în ceea ce priveşte elaborarea Planurilor şi Programelor de
gestionare a calităţii aerului, precum şi rolul Comisiei Tehnice, la Art. 17 se
precizează că elaborarea Programului trebuie să se facă în baza unei
metodologii aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului. Aprobarea metodologiei s-a făcut prin Ordinul
35/2007.
   2. Faptul că Programul integrat pentru gestionarea calităţii aerului a fost
aprobat prin Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti înseamnă
că Programul are acum putere legislativă şi că atât autorităţile publice locale,
cât şi restul insituţiilor responsabile de îndeplinirea anumitor măsuri trebuie să
îşi asume obligaţiile prevăzute şi să prevadă atât fondurile necesare pentru
îndeplinirea acestora dar şi să adapteze strategiile proprii de dezvoltare cu
prevederile Programului integrat de gestionare a calităţii aerului.
   3. Implementarea măsurilor din Programul integrat se va face începând de
la aprobarea acestuia (25 noiembrie 2008), şi tot de atunci începe
monitorizarea atât a stadiului îndeplinirii măsurilor, cât şi a efectelor pe care
implementarea acestor măsuri le vor avea asupra calităţii aerului. Măsurile din
programul vechi rămân valabile până la aprobarea noului Program, revizuit.




                                       61
3. CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE



   3.1. Cadrul general

Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări cu care ne
confruntăm. Multe dintre activităţile umane (arderea combustibililor fosili,
schimbarea folosinţei terenurilor etc.) contribuie semnificativ la creşterea
concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă (dioxid de
carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi,
hexafluorura de sulf), determinând schimbarea compoziţiei acesteia şi
încălzirea climei.
Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu
variaţii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru
populaţie, reducerea volumului calotelor glaciare, creşterea nivelului
oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, modificări în desfăşurarea
anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice
extreme, reducerea biodiversităţii.
       Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto al Convenţiei
cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabileşte cadrul legal de
control şi monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră.
Obligaţiile asumate de România prin Protocolul de la Kyoto demonstrează
respectarea angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat în sensul
reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008 - 2012 cu 8%,
considerând nivelul emisiilor din anul 1989 drept nivel de referinţă.
       Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului
UNFCCC, Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, realizat
conform metodologiei IPCC, utilizând formatul de raportare comun tuturor
ţărilor (CRF Reporter). Conform obligaţiilor asumate la nivel internaţional,
ultimul inventar naţional al României a fost transmis în anul 2009 şi conţine
estimările emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 1989 - 2007.
Emisiile totale de gaze cu efect de seră (excluzând contribuţia sectorului
Folosinţa Terenurilor, Schimbarea Folosinţei Terenurilor şi Silvicultură) au
scăzut în anul 2007 cu 44,83%, comparativ cu nivelul emisiilor din anul 1989.
       Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect
de seră vor fi benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii
calităţii aerului. Multe dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră au ca avantaj secundar reducerea emisiilor poluanţilor care
afectează atât mediul cât şi sănătatea populaţiei.
       Aplicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei,
îmbunătăţirea transportului în comun şi a tehnologiilor motoarelor
autovehiculelor private şi comerciale, vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră, dar şi a emisiilor de poluanţi cum ar fi dioxidul de azot,
monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea populaţiei.




                                       62
       3.1.1. Cadrul legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în
            România
Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, în decembrie 2008 Parlamentul
European a adoptat pachetul legislativ "Energie – Schimbări climatice" prin
care la nivel European s-a stabilit realizarea a 3 obiective pe termen lung:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 (faţă
de anul 1990) şi cu 30% în situaţia în care se ajunge la un acord la nivel
internaţional;
- o pondere a energiilor regenerabile în consumul final de energie al UE de
20% până în anul 2020, incluzând o ţinta de 10% pentru biocombustibili din
totalul consumului de combustibili utilizaţi în transporturi;
- creşterea eficienţei energetice cu 20% până în anul 2020.

Directiva 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea
îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a certificatelor
de emisie de gaze cu efect de seră face parte din pachetul legislativ şi se va
aplica tuturor Statelor Membre începând cu anul 2013 (EU ETS post - 2012).

Legislaţie în domeniul schimbărilor climatice:

Legislaţie proiecte JI
- Ordinul Ministrului nr. 297 din 21 martie 2008 pentru aprobarea Procedurii
naţionale privind utilizarea mecanismului "Implementare în comun (JI)" pe
baza Modulului I, în conformitate cu prevederile art. nr. 6 din Protocolul de la
Kyoto.
- Ghidul privind utilizarea mecanismului Implementare în comun (JI) pe baza
Modulului II (Articolul nr. 6 din Protocolul de la Kyoto).

Legislaţie adaptare
- Ordinul Nr. 1170 din 29 septembrie 2008 pentru aprobarea Ghidului privind
adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC.

Legislaţie EU-ETS
- H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor
de emisii de gaze cu efect de seră ce transpune Directiva 2003/87/CE de
instituire a unui sistem de tranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu
efect de seră.
- Ordinul nr. 1897/ 2007 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de
solicitare, obţinere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de
seră pentru perioada 2008 - 2012.
- Decizia nr. 589/2007 a CE de stabilire a unor orientări privind monitorizarea şi
raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva
2003/87/CE.
- H.G. nr. 60/2008 pentru aprobarea PNA privind certificatele de emisii de gaze
cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012.
- Ordinul nr. 254/2009 privind aprobarea metodologiei pentru alocarea
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile
nou intrate pentru perioada 2008 – 2012.


                                         63
- Directiva nr. 2008/101/CE de modificare a Directivei nr. 2003/87/CE pentru a
include activităţile de aviaţie în sistemul de comercializare a cotelor de emisie
de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii.
- Decizia Comisiei de modificare a Deciziei 2007/589/CE cu privire la
includerea orientărilor privind monitorizarea şi raportarea emisiilor şi a datelor
tonă-kilometru pentru activităţile de aviaţie.
- Directiva nr. 2009/29/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului
comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră.
- Ordinul nr. 85/2007 privind metodologia de elaborare a NAP-ului.

Legislaţie Registrul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră

- Ordinul nr. 1474 din 25 septembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului
privind gestionarea şi operarea registrului naţional al emisiilor de gaze cu efect
de seră;

- H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor
de emisii de gaze cu efect de seră ce transpune Directiva 2003/87/CE de
instituire a unui sistem de tranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu
efect de seră.

- Regulamentul nr. 916/2007 al Comisiei de modificare a Regulamentului nr.
2216/2004 privind un sistem de registre standardizat şi securizat în
conformitate cu Directiva nr. 2003/87/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului şi cu Decizia nr. 280/2004/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului.


Legislaţie SNEGES


- H.G. nr. 1570/2007 privind înfiinţarea Sistemului naţional pentru estimarea
nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau
din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon (SNEEGHG),
(reglementate prin Protocolul de la Kyoto).
- Ordinul Ministrului Mediului nr. 1376/2008 pentru aprobarea Procedurii
privind raportarea INEGES şi privind modalitatea de răspuns la observaţiile şi
întrebările survenite în urma revizuirii INEGES.
- Ordinul Ministrului Mediului nr. 1474/2008 pentru aprobarea Procedurii
privind procesarea, arhivarea şi stocarea datelor specifice Inventarului naţional
al emisiilor de gaze cu efect de seră.




                                       64
   3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Tabel 3.2.1- Emisii anuale de CO2-echivalent din Regiunea Bucureşti-Ilfov

           200    200   2002    2003     2004    2005    2006    2007    2008      2009
Anul
           0      1
Municipi
ul
Bucureşt 575      784   1082    1133     7212    4999    4206    4739    7096      7469
i -Emisii 5       7     5       5
anuale
de CO2
eq (mii
t/an)
Judetul
Ilfov
-Emisii   *       *     *       *
                                                                 2237,   1617,
anuale                                   420,2   475,8 896,3                       75,7
                                                                 5       4
de CO2
eq (mii
t/an)
Emisii
anuale
de CO2
                                         7632.   5474. 5102.     6976.   8713,     7544,
eq(mii
                                         2       8     3         5       4         7
t/an)
Regiune
a8

Sursa: Inventarul de emisii atmosferice întocmit de APM Bucureşti şi APM Ilfov

* Menţionăm că pentru perioada 1999 – 2003 APM Ilfov nu deţine date despre
emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră şi emisiile anuale de dioxid de
azot, metan şi protoxid de azot. Cantităţile exprimate în tabele, sunt calculate
în funcţie de numărul de chestionarelor transmise de către agenţii economici
ce desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţului Ilfov.




                                       65
   3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon

 Tabel 3.3.1 - Emisii anuale de CO2 din Regiunea Bucureşti-Ilfov
            200                   200
Anul               2001 2002              2004       2005 2006     2007    2008    2009
            0                     3
Municipi
ul
Bucureşt
i- Emisii
            573           1080 109
anuale             7825                   6990       4974 4136     4660    6905    7365
            7             0       56
de CO2
(mii t/an)
Judetul
Ilfov-
Emisii                                                             2215, 1600,
                                          379,9 465,2 788,2                        53,8
anuale                                                             7       4
            *      *      *       *
de CO2
(mii t/an)
Emisii
anuale
CO2                                       7369. 5439. 4924, 6875, 8505,            7418,
Regiune                                   9          2    2        7       4       8
a 8 (mii
t/an)
Sursa: Inventarul de emisii atmosferice întocmit de APM Bucureşti şi APM Ilfov
* Menţionăm că pentru perioada 1999 – 2003 APM Ilfov nu deţine date despre
emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră şi emisiile anuale de dioxid de
azot, metan şi protoxid de azot. Cantităţile exprimate în tabele, sunt calculate
în funcţie de numărul de chestionarelor transmise de către agenţii economici
ce desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţului Ilfov.




                                      66
Fig.3.3.1-Distribuţia emisiilor CO2 pe activităţi din Municipiul Bucureşti
           Distributia pe grupe a em isiilor de CO2 m ii tone 2009
    3500

    3000

    2500

    2000

    1500

    1000

    500

      0
                 1                     2                     3       7

     Sursa Inventarul de emisii atmosferice întocmit de APM Bucureşti

     Aşa cum se observă din grafic, în anul 2009 emisiile majoritare de CO2
au provenit din sectorul energetic, de la CET-uri şi din traficul rutier. (sursa
baza de date a APM Bucureşti)


   3.4. Emisii anuale de metan

  Tabel 3.4.1 - Emisii anuale de CH4 din Regiunea Bucureşti-Ilfov
Anul         200 2001        2002    2003 2004 2005 2006 2007               200    2009
             0                                                              8
Municipiul
Bucureşti-
Emisii
anuale
Emisii                                                                      0.80
             0.13                            0.61
anuale de          0.147 0.165 0.370                0.165 0.205 0.183 6            0.297
             6                               1
CH4 (mii
t/an)
Judetul
Ilfov-
Emisii                                       1,75                   1,001 0,70
                                                    0,327 4,841                    0,952
anuale de                                    4                      9       9
             *     *         *       *
CH4 (mii
t/an)
Total
emisii
                                             2,36                   1,184 1,51
anuale                                              0,492 5,046                    1,249
                                             5                      9       5
CH4
regiunea 8
Sursa Inventarul de emisii atmosferice întocmit de APM Bucureşti şi APM Ilfov


                                               67
   3.5. Emisii anuale de protoxid de azot

 Tabel 3.5.1 - Emisii anuale de N2O din din Regiunea Bucureşti-Ilfov
Anul         200 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007                        2008    2009
             0
Municipiul
Bucureşti-
Emisii       0.05 0.063 0.07 1.198 0.676 0.071 0.213 0.244                 0.561 0.31
anuale de                   1                                                    6
N20 (mii
t/an)
Judetul
Ilfov-
Emisii       *     *        *     *
                                                                 0.002             0,00
anuale de                                 0,011 0,012 0,020                0,006
                                                                 3                 6
N20 (mii
t/an)

Emisii
anuale
                                                                  0,246            0,32
N2O                                        0,687 0,083 0,233               0,567
                                                                  3                2
regiunea
8(mii t/an)

Sursa Inventarul de emisii atmosferice întocmit de APM Bucureşti şi APM Ilfov

* Menţionăm că pentru perioada 1999 – 2003 APM Ilfov nu deţine date despre
emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră şi emisiile anuale de dioxid de
azot, metan şi protoxid de azot. Cantităţile exprimate în tabele, sunt calculate
în funcţie de numărul de chestionarelor transmise de către agenţii economici
ce desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţului Ilfov.


   3.6. Emisii anuale de gaze fluorurate

       Conform Inventarului de emisii realizat de APM Bucureşti nu există date
privitoare la emisiile de gaze florurate. În subcapitolul 8.3.1 Substanţe
reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind
anumite gaze fluorurate cu efect de seră sunt inventariate cantităţile de gaze
florurate utilizate.




                                      68
   3.7. Acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră


       La sfârşitul anilor 1980, problema schimbărilor climatice s-a transformat
dintr-o chestiune pur ştiinţifică într-una politică. Statele au început să îşi
evalueze interesele, obiectivele şi motivele de îngrijorare, precum şi etapele ce
trebuie parcurse pentru a dezvolta o reacţie internaţională. Acţiunile de limitare
a schimbărilor climatice şi cooperarea internaţională în acest sens sunt
complexe. O angajare masivă în reducerea GES (gazelor cu efect de seră) ar
putea avea implicaţii adânci în interesele economice şi politice ale ţărilor.
Consumul energetic este strâns legat de dezvoltarea economică, iar ramurile
industriale ce utilizează combustibili fosili cuprind unele dintre cele mai mari şi
mai puternice industrii din lume care generează GES.
       În 1990, anul în care a fost acceptat primul raport al IPCC şi au fost
iniţiate negocierile în privinţa unei convenţii, ţările OECD, din “lumea bogată”,
erau responsabile pentru mai mult de 50 % din emisiile mondiale de CO2 cu
originea în combustibili fosili, iar ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) -
inclusiv fosta URSS - pentru încă 20 %. În plus, un sfert din populaţia lumii, din
ţările industrializate, era responsabil pentru:
- aproximativ trei sferturi din emisiile de CO2 cu originea în combustibili fosili;
- mai mult de jumătate din emisiile mondiale de GES.
       Statele lumii variază şi în ceea ce priveşte uşurinţa cu care îşi pot reduce
emisiile, date fiind eficienţa actuală, resursele financiare şi capacităţile
tehnologice, precum şi rolul resurselor interne de combustibili fosili şi accesul
la alte resurse decât combustibili fosili. De asemenea, statele diferă mult ca
putere economică şi capacitate de plată. În acelaşi timp, ţările diferă foarte
mult din punct de vedere al vulnerabilităţii la schimbările climatice: unele,
precum statele insulare sau statele din zonele semiaride, se pot aştepta să se
apropie şi mai mult de limita supravieţuirii.

       3.7.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto


      România a ratificat Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările
climatice (Legea nr. 24/1994) şi a fost prima ţară din Anexa 1 a Convenţiei
care a ratificat Protocolul de la Kyoto (Legea nr. 3/2001). Prin Protocol,
România s-a angajat să-şi reducă emisiile GES cu 8 % faţă de cele din anul
1990.
      Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice,
UNFCCC, a fost semnată la Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro în
iunie 1992 de către 154 de state. Ea a luat fiinţă în urma semnalării unor
motive de îngrijorare la sfârşitul anilor 1980 legate de creşterea gradului de
conştientizare la nivel politic şi public asupra problematicii de schimbări
climatice.
      Convenţia furnizează un cadru legal internaţional şi un set de principii
acceptabil pentru aproape toate ţările implicate. Convenţia acceptă faptul că
schimbările climatice reprezintă o problemă serioasă şi asigură ţările în curs de
dezvoltare că abordarea acesteia este în prezent responsabilitatea în primul
rând a ţărilor industrializate.


                                        69
       UNFCCC a intrat în vigoare în martie 1994 după ratificarea de către 50
de semnatari şi a fost ratificată de 181 de state, numite “Părţi ale Convenţiei”.
Statutul său de convenţie cadru înseamnă că aşa-numite protocoluri pot fi
adăugate pentru a preciza obiectivele de reducere sau măsuri speciale pentru
reducerea emisiilor de GES.
       Articolul 2 al UNFCCC stabileşte obiectivul general al Convenţiei:
“Obiectivul fundamental al acestei Convenţii … este să realizeze …
stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel
care să prevină interferenţa antropogenică periculoasă cu sistemul climatic. Un
astfel de nivel trebuie atins într-o perioadă de timp adecvată pentru a permite
ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, să
asigure că producţia alimentară nu este ameninţată şi să permită dezvoltarea
economică într-un mod durabil”.
       Protocolul de la Kyoto defineşte emisiile de GES permise pentru fiecare
Parte - stat industrializat (38 de ţări industrializate, inclusiv 11 ţări din Europa
Centrală şi de Est) în termeni de cantităţi alocate pentru perioada de
angajament 2008 - 2012. Anexa A a Protocolului specifică gazele cu efect de
seră şi sursele lor. Angajamentele se aplică ţărilor industrializate din Anexa 1 a
Convenţiei, iar angajamentele numerice sunt specificate în Anexa B a
Protocolului. Angajamentele însumează o reducere de 5,2 % faţă de emisiile
GES din anul 1990, iar angajamentul general este următorul: “Părţile incluse în
Anexa 1 vor asigura, individual sau în comun, ca emisiile lor antropogenice
totale de dioxid de carbon echivalent (CO2e) pentru gazele cu efect de seră
specificate în Anexa A să nu depăşească cantităţile alocate conform limitării
cuantificate de emisii şi angajamentelor de reducere înscrise în Anexa B […],
având în vedere reducerea emisiilor totale ale acestor gaze cu cel puţin 5%
faţă de nivelul anului 1990 în perioada de angajament 2008 - 2012”.



       3.7.2. Participarea României la implementarea schemei europene de
            comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră


      Protocolul de la Kyoto introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul
internaţional (implementarea în comun, mecanismul de dezvoltare curată,
comerţul cu credite de emisii). Dacă o ţară emite mai mult decât cantitatea
alocată ei sub Protocol, ea poate folosi aceste mecanisme pentru a achiziţiona
fie unităţi de cantitate alocată ("Assigned Amount Units" - AAU) prin
comercializarea acestora, fie unităţi de reducere a emisiilor ("Emission
Reduction Units" - ERU) obţinute în urma proiectelor implementate în comun,
fie reduceri certificate de emisii ("Certified Emission Reductions - CER) prin
mecanismul de dezvoltare curată.
      Protocolul face referire la o a doua perioadă de angajament şi stipulează
că negocierile pentru definirea acestor angajamente nu vor începe mai târziu
de 2005. Reducerile emisiilor obţinute în plus faţă de angajamentele din prima
perioadă pot fi reportate în angajamentele din perioada următoare. Chestiunea
rezervoarelor de absorbţie a GES a apărut ca o problemă importantă foarte
controversată. Rezervoarele sunt sisteme ce sechestrează GES (de exemplu:
pădurile şi oceanele sunt astfel de rezervoare pentru CO2).

                                        70
       Totuşi, plantarea de arbori în locul reducerii emisiilor GES datorate
combustibililor fosili nu va salva clima. Stimulentele pentru proiectele legate de
rezervoarele de absorbţie pot încuraja tăierea pădurilor pentru a crea plantaţii.
O plantaţie monocultură poate să absoarbă mai mult CO2 decât o pădure
matură, dar ar putea distruge biodiversitatea. În plus, carbonul stocat în arbori
este uşor eliberat înapoi în atmosferă prin incendii, boli, schimbări în
managementul terenurilor şi chiar drept consecinţă a schimbărilor climatice. În
consecinţă, multe ONG-uri de protecţie a mediului se opun guvernelor ce se
bazează mai mult pe absorbţia GES pentru a-şi îndeplini angajamentele din
cadrul Protocolului de la Kyoto, decât pe măsurile de reducere a emisiilor.
       Prevederea de tip “balon” (“bubble”) a Protocolului permite unui grup de
state ca, atunci când ratifică Protocolul, să îşi redistribuie angajamentele de
emisii într-un mod în care emisiile grupului respectiv să nu depăşească
angajamentul colectiv. De exemplu, UE a alocat reducerea sa de 8% în mod
diferit statelor sale membre (cunoscute sub denumirea de “balonul UE” - “EU
bubble”), ceea ce a dus la o gamă de obiective diferite pentru ţările respective.
Astfel, Germania şi Danemarca trebuie să îşi reducă emisiile cu 21% faţă de
nivelul anului 1990, Luxemburg cu 28%, în timp ce, la polul opus, Finlanda şi
Franţa trebuie să îşi reducă emisiile la nivelul anului 1990, iar Grecia şi
Portugalia îşi pot mări emisiile cu 25%, respectiv 27%.
       Protocolul stipulează că fiecare Parte inclusă în Anexa 1 va depune
eforturi pentru implementarea angajamentelor astfel încât să minimizeze
impactul negativ social, de mediu şi economic asupra Părţilor state în curs de
dezvoltare. Printre problemele ce trebuie luate în considerare se află stabilirea
surselor şi modalităţilor de finanţare, precum şi asigurarea transferului de
tehnologie.
       Pe lângă politicile şi măsurile interne de care statele vor avea nevoie
pentru a-şi îndeplini obiectivele, Protocolul de la Kyoto stabileşte următoarele
mecanisme flexibile internaţionale, bazate pe principiile pieţei:
- Implementarea în comun (“Joint Implementation” - JI).
- Mecanismul de dezvoltare curată (“Clean Development Mechanism” - CDM).
- Comerţul cu credite de emisii (“Emissions Trading” - ET).
       Mecanismele flexibile au drept scop să asiste ţările din Anexa 1 în
atingerea obiectivelor, permiţând reducerea emisiilor acolo unde aceasta se
face cu cel mai mic cost posibil. În acelaşi timp, aceste mecanisme pot facilita
transferul de tehnologii sau fluxurile financiare spre ţările în curs de dezvoltare
sau cu economie în tranziţie. Participarea în aceste mecanisme este voluntară.
Cu alte cuvinte, prin aceste mecanisme, Protocolul creează stimulente pentru
ţările industrializate să investească în tehnologii curate, ecologice în ţările cu
economie în tranziţie (“Economies în Transition” - EIT), precum şi în ţările în
curs de dezvoltare. JI şi CDM sunt instrumente bazate pe proiecte. Spre
deosebire de ET, JI şi CDM asigură reduceri reale ale emisiilor prin investiţii şi,
se speră, inovaţii tehnologice şi dezvoltare durabilă în ţările în curs de
dezvoltare şi economiile în tranziţie.
Conform Articolului 6 al Protocolului de la Kyoto, implementarea în comun (JI)
este un mecanism proiectat astfel încât să faciliteze transferul de tehnologii şi
creşterea absorbţiei de carbon. Părţile din Anexa 1 pot transfera către sau
achiziţiona de la alte Părţi din Anexa 1 unităţi de reducere a emisiilor (ERU)
sau credite rezultate din activităţile proiectelor de JI ce reduc emisiile de GES


                                        71
sau măresc absorbţia de GES în timpul primei perioade de angajament (2008 -
2012).
Avantajele JI sunt următoarele:
- investitorii îşi pot micşora costurile reducerii emisiilor (este probabil ca aceste
costuri să fie mai mici în ţările mai puţin dezvoltate decât în cele dezvoltate);
- există posibilitatea de a transfera mai rapid tehnologiile noi, prin intermediul
proiectelor de JI;
- JI poate atrage investitori care în alte circumstanţe nu ar investi în ţara
gazdă;
- spre deosebire de ET, JI presupune investiţii în proiecte concrete;
- JI are potenţialul de a limita utilizarea reducerilor de emisii în surplus
rezultate din declinul economic, în special în Ucraina şi Rusia după 1990;
- în comparaţie cu CDM, statele au stimulente mai puternice pentru a controla
calitatea proiectelor şi cantitatea de emisii ce va fi tranzacţionată cu investitorii.
Dezavantajele JI includ:
- JI derogă ţările dezvoltate - responsabile pentru majoritatea emisiilor GES;
- de răspunderea privind eliminarea GES;
- un număr de state-gazdă potenţiale au întâmpinat dificultăţi în dezvoltarea
mecanismelor de control corespunzătoare; dacă aceste mecanisme nu sunt
operaţionale, va exista un risc mare de corupţie;
- JI poate diminua stimulentele pentru găsirea modalităţilor tehnice şi a altor
modalităţi de reducere a emisiilor în ţările gazdă, făcând reducerea viitoare a
emisiilor mai dificilă şi mai costisitoare;
- proiectele pe termen lung pot pune ţările-gazdă în situaţia în care nu îşi mai
pot respecta angajamentele (obiectivele viitoare putând fi mai mari), trebuind
să continue să transfere credite altor ţări în cadrul proiectelor pe termen lung.
       Comerţul cu credite de emisii reprezintă abilitatea a două entităţi, care
trebuie să-şi reducă emisiile, de a tranzacţiona între ele o parte din creditele
de emisii. El permite oricăror două Părţi cu angajamente stipulate în Anexa B a
Protocolului, să tranzacţioneze o parte din angajamentele de emisii,
redistribuind, în consecinţă, repartiţia de credite de emisii între ele, în orice
moment. Principiul comerţului cu emisii stă la baza faptului că GES au efect la
nivel global, deci nu contează de unde provin aceste emisii şi, în consecinţă,
nu contează nici unde se reduc. Astfel, efectul comerţului cu emisii asupra
climei este neutru, atât timp cât emisiile globale de GES sunt limitate la nivel
global de angajamentele Părţilor sub Protocolul de la Kyoto.
       Ca ţară din Anexa 1 a UNFCCC, cu angajament stipulat în Anexa B a
Protocolului de la Kyoto, România şi-a manifestat dorinţa de a participa la
comerţul internaţional cu credite de emisii. Faţă de obiectivul de a-şi reduce
emisiile GES cu 8% faţă de cele din 1989, România produce în prezent emisii
GES aflate la nivelul a 60% din cele din 1989, datorită tranziţiei economiei.
Prognozele arată că ţara noastră nu este în pericol de a nu-şi putea îndeplini
angajamentul sub Protocolul de la Kyoto, pentru perioada 2008-2012.
Probleme de conformare ar putea apărea în cazul existenţei unei perioade
ulterioare de angajament, datorită dezvoltării economiei. Până atunci însă,
România poate comercializa unităţi de cantitate alocată (AAU) din totalul
cantităţii de emisii GES permise sub angajamentul ţării noastre în cadrul
Protocolului de la Kyoto.
       În anul 2009 toţi operatorii economici care deţin instalaţii ce intră sub
incidenţa prevederilor H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de


                                         72
comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră au realizat şi
depus, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi la Agenţia Regională
pentru Protecţia Mediului Bucureşti planurile de măsuri pentru monitorizarea şi
raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2010.
În Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov sunt în prezent inventariaţi 12 operatori care
intră sub incidenţa directivei 2003/87/CE. Aceştia au fost autorizaţi pentru
perioada 2008-2012, pentru instalaţiile identificate la data notificării Planului
Naţional de Alocare catre Comisia Europeană, odată cu aprobarea propunerii
de plan de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect
de seră (conform Art. 8 alin. 1 al Ordinului M.M.D.D. nr. 1897/29.11.2007),
astfel:
în Judeţul Ilfov:
S.C. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.R.L.
în Municipiul Bucureşti:
S.C. CET GRIVIŢA S.R.L.
S.C. VEST ENERGO S.A.
S.C. STIROM S.A.
RADET Bucureşti -CTZ Casa Presei Libere
S.C. NUSCO IMOBILIARA S.R.L.
S.C. ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI S.A.
CET BUCUREŞTI VEST
CET TITAN
CET BUCUREŞTI SUD
CET PROGRESU
CET GROZĂVEŞTI
S.C. DOOSAN IMGB S.A.

Aceşti operatori au fost autorizaţi de către Agenţia Regională pentru Protecţia
Mediului Bucureşti şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti pentru anul
2008, pe baza planului de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor
de gaze cu efect de seră, depus până la data de 15 decembrie 2007, conform
Art. 8. alin 3 al Ordinului M.M.D.D. nr. 1897/29.11.2007.
La sfârşitul anului 2009 (luna decembrie 2009), au fost identificate societăţile
din Regiunea Bucureşti-Ilfov care deţin instalaţii ce vor intra sub incidenta
Anexei 1 a Directivei 2009/29/CE (EU ETS post 2012) de modificare a
Directivei 2003/87/CE.




                                       73
Tabel 3.7.2.1 Instalaţiile IPPC din Regiunea Bucureşti-Ilfov ce intră sub incidenţa Anexei I a Directivei 2009/29/CE

    A.R.P.M. Bucureşti
                                        Încadrare
                                        activitate
                                        instalaţie             Încadrare activitate instalaţie Codul   sau Putere         termică
    Nr    Denumire       Denumire
                                        conform                conform Anexei I din Directiva Codurile     nominală/Capacitate
    crt   instalaţie     operator
                                        Anexei 1 din           2009/29/CE                      CAEN        de producţie (UM)
                                        OM
                                        1897/2007
          S.C.       CET S.C.      CET Instalaţii de           1. Arderea combustibililor în 3530                104.72 MW
          GRIVIŢA S.R.L. GRIVIŢA S.R.L. ardere cu o            instalaţii cu o putere termică
    1.                                  putere                 nominală totală de peste 20
                                        termică                MW (cu excepţia instalaţiilor
                                        nominală               pentru incinerarea deşeurilor
                                        mai mare de            periculoase sau
                                        20 MW                  municipale)
                                                               După 2012, în CET-urile SEB
                                                               se vor monta instalaţii noi de
                                                               producere energie electrică şi
          S.C.               S.C.
                                                               termică, care se vor încadra                      Existent:
          ELECTROCEN         ELECTROCEN
                                                               conform Anexei I , pozitia 1, în                  940 MWt / En electrica
          TRALE              TRALE
                                                               categoria:               „Arderea                 :100 MW si En termica:
          BUCUREŞTI          BUCURESTI
                                                               combustibililor în instalaţii cu o                676 MWt
    2.    S.A. Sucursala     S.A. Sucursala 1.1.a                                                 3511; 3530
                                                               putere termică nominală totală                    +
          Electrocentrale    Electrocentrale
                                                               de peste 20 MW                                    Perspectiva: 135 MWt/
          Bucureşti          Bucureşti
                                                               (cu exceptia instalatiilor pentru                 En. electrică:70 MW si
          CET                CET
                                                               incinerarea            deseurilor                 En.termică: 70 MWt
          GROZĂVEŞTI         GROZĂVEŞTI
                                                               periculoase sau
                                                               municipale)”



                                                                   74
     S.C. ELECTRO
     CENTRALE
     BUCUREŞTI           S.C. ELECTRO
                                                                         Existent:
     S.A.                CENTRALE
                                                                         3 224 MWt / En.
     Sucursala           BUCUREŞTI
                                                                         electrică: 550 MW si
     Electrocentrale     S.A. Sucursala
                                                                         En.termică: 2030 MWt
3.   Bucureşti           Electrocentrale 1.1.a              3511; 3530
                                                                         +
     CET                 Bucureşti
                                                                         Perspectiva: 240 MWt/
     BUCUREŞTI           CET
                                                                         En. electrică: 112 MW
     SUD                 BUCUREŞTI
                                                                         si En termică: 116 MWt
                         SUD




     S.C.
                         S.C.ELECTRO
     ELECTROCEN
                         CENTRALE
     TRALE
                         BUCUREŞTI                                       Existent:
     BUCUREŞTI
                         S.A.            –                               2215 MWt / En.
4.   S.A.            –                     1.1.a   -        3511; 3530
                         Sucursala                                       electrică: 440 MW si
     Sucursala
                         Electrocentrale                                 En termică 1380 MWt
     Electrocentrale
                         Bucureşti – CET
     Bucureşti – CET
                         VEST
     VEST




                                                       75
                                              După 2012, în CET-urile SEB
                                              se vor monta instalaţii noi de
                                              producere energie electrică şi             Existent:
     S.C.
                       S.C.ELECTRO            termică, care se vor încadra               352 MWt / En electrica:
     ELECTROCEN
                       CENTRALE               conform Anexei I , poziţia 1, în           8 MW şi En termica:
     TRALE
                       BUCUREŞTI              categoria:                                 311 MWt
     BUCUREŞTI
5.                     S.A. Sucursala 1.1.a   1. Arderea combustibililor în 3511; 3530   +
     S.A. Sucursala
                       Electrocentrale        instalaţii cu o putere termică             Perspectiva:         42
     Electrocentrale
                       Bucureşti              nominala totală de peste 20                MWt/En     electrică:13
     Bucureşti
                       CET TITAN              MW (cu excepţia instalaţiilor              MW si En termică: 23,3
     CET TITAN
                                              pentru incinerarea deşeurilor              MWt
                                              periculoase sau
                                              municipale)

     S.C.              S.C.
                                                                                         Existent:
     ELECTROCEN        ELECTROCEN             1. Arderea combustibililor în
                                                                                         1496     MWt   /   En
     TRALE             TRALE                  instalaţii cu o putere termică
                                                                                         electrică: 400 MW şi
     BUCUREŞTI         BUCUREŞTI              nominala totala de peste 20
                                                                                         En termică 905 MWt
6.   S.A. Sucursala    S.A. Sucursala 1.1.a   MW (cu excepţia instalaţiilor 3511; 3530
                                                                                         +
     Electrocentrale   Electrocentrale        pentru incinerarea deşeurilor
                                                                                         Perspectiva:      680
     Bucureşti         Bucureşti              periculoase sau
                                                                                         MWt/En electrică: 400
     CET               CET                    municipale)
                                                                                         MW
     PROGRESU          PROGRESU




                                                 76
                                                         1. Arderea combustibililor în
                                                         instalaţii cu o putere termica
                                                         nominala totală de peste 20
     CTZ         Casa RADET
7.                                       1.1.a)          MW (cu excepţia instalaţiilor 3530        98.7 MW
     Presei           Bucureşti
                                                         pentru incinerarea deşeurilor
                                                         periculoase sau
                                                         municipale)


8.   Centrala        S.C.       Nusco    1.1. a)         Arderea      combustibililor în 3511      195,7 MW
     electrică şi de Imobiliara- CET     Instalaţii de   instalaţii cu o putere termică 3513
     termoficare     S.R.L.              ardere     cu   nominală totală de peste 20 3530
                     Şos. Pipera nr.     capacităţi de   MW (cu excepţia instalaţiilor
                     48,                 combustie       pentru incinerarea deşeurilor
                     sector        2,    mai mari de     periculoase sau municipale)
                     Bucureşti           50 MW




     Instalaţie pentru                  3.2.                                                       353 tone sticlă / zi
     fabricarea sticlei                 Instalaţii
     -cuptoare                          pentru
                                        fabricarea
                          S.C.   STIROM
                                        sticlei,         11. Fabricarea sticlei, inclusiv a
                          S.A. MEMBRĂ
                                        inclusiv    a    fibrei de sticlă, cu o capacitate
9.                        A    GRUPULUI                                                     2313
                                        fibrei     de    de topire mai mare de 20
                          YIOULA
                                        sticlă, cu o     tone/zi
                                        capacitate
                                        de topire mai
                                        mare de 20
                                        tone/zi
                                                             77
      Instalaţie   de                                                                                      3,96 MW
      ardere -cazane




10.   SC   UNITED       SC   UNITED   1.1. a)          1. Arderea combustibililor în       1596       – 2 cazane      de abur
      ROMANIAN          ROMANIAN       Instalaţii de   instalaţii cu o putere termică      fabricarea   Loos capacitate 10,403
      BREWERIES         BREWERIES     ardere cu o      nominală totală de peste 20         berii;       MW fiecare
      BEREPROD          BEREPROD      putere           MW (cu excepţia instalaţiilor
      SRL               SRL           termică          pentru incinerarea deşeurilor       4030        –   1 cazan de abur
                                      nominală         periculoase sau municipale)         producţia şi    BONO 14,00 MW
                                      mai mare de                                          distribuţia
                                      20 MW                                                energiei        1 instalaţie de co-
                                                                                           termice şi a    generare 1,584 MW
                                                                                           apei calde.
                                                                                                           Total: 36,39 MW


11.   Topitorii pentru S.C. DOOSAN    Activitatea 1:   Activitatea 1:                      2410            Centrala termică are o
      metale feroase, IMGB S.A.       Instalaţii de     1. Arderea combustibililor în      Producţia de    putere termică de 25
      cu o capacitate                 ardere cu o      instalatii cu o putere termică      metale          MW este echipată cu 4
      mai mare de 20                  putere           nominala totala peste 20 MW         feroase sub     cazane de 8
      t/zi                            termică          (cu excepţia instalaţiilor pentru   forme           tone/ora          care
                                      nominală         incinerarea            deşeurilor   primare şi de   furnizează abur pentru
                                      mai mare de      periculoase sau municipale);        feroaliaje      procesele tehnologice.
                                      20 MW ;
                                                       Activitatea 2:
                                      Activitatea 2:   4. Producerea fontei sau
                                      Instalaţii       oţelului (topire primară sau
                                      pentru           secundară) inclusiv instalaţii
                                      producerea       pentru turnare continuă, cu
                                                           78
                       fontei sau a o capacitate de producţie mai
                       oţelului      mare de 2,5 tone pe oră.
                       (topire
                       primară ori
                       secundară),
                       inclusiv
                       instalaţii
                       pentru
                       turnarea
                       continuă, cu
                       o capacitate
                       de producţie
                       mai mare de
                       2,5 tone/oră.

Sursa ARPM Bucureşti




                                        79
Tabel 3.7.2.2 Instalaţiile non-IPPC din Municipiul Bucureşti ce intră sub incidenţa Anexei I a Directivei 2009/29/CE

                                                                       Încadrare    activitate              Putere     termică
                                          Încadrare         activitate                         Codul    sau
Nr.    Denumire       Denumire                                         instalaţie    conform                nominală         /
                                          instalaţie conform Anexei                            Codurile
crt.   instalaţie     operator                                         Anexei I din Directiva               Capacitate      de
                                          1 din OM 1897/2007                                   CAEN
                                                                       2009/29/CE                           producţie (UM)


                                                           Arderea combustibililor
       Centrală                  Instalaţii de ardere cu o
                    S.C.    VEST                           în instalaţii cu o putere
1.     Electrică de              putere termică nominală                             3530                        49,008 MW
                    ENERGO S.A.                            termică nominală totală
       Termoficare               mai mare de 20 MW
                                                           de peste 20 MW

                                                                                         pentru
                                                                                         universitate
      Centrală                                                 Arderea combustibililor
                    Universitatea     Instalaţii de adere cu o                           8530,
      Electrică de                                             în instalaţii cu o putere
2.                  Politehnică   din putere termică nominală                            pentru                  21,100 MW
      Termoficare -                                            termică nominală totală
                    Bucureşti         mai mare de 20 MW                                  centrală
      Laborator                                                de peste 20 MW
                                                                                         3511
                                                                                         3530
   Sursa ARPM Bucureşti




                                                                 80
4. CAPITOL 4. APA


   4.1. .Introducere

      Obiectul lucrării constă în prezentarea sintetică a unei diversităţi de
informaţii şi date, prin care se urmăreşte reflectarea principalelor aspecte de
gospodărire a apelor la nivelul anului 2009. Se evidenţiază astfel: evoluţia
meteorologică şi hidrologică; situaţia resurselor de apă; lucrările de
gospodărire a apelor constând în principal din satisfacerea folosinţelor
consumatoare de apă; modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor;
reglementarea folosinţelor de apă.
Sursele de date folosite pentru alcătuirea acestei lucrări sunt:
- Realizarea Balanţei apei pe anul 2009 în bh Argeş şi Ialomiţa (Contribuţii)
- Sinteza anuală privind Protecţia Calităţii Apei în b.h. Argeş, Ialomiţa în anul
2009.
- Atlasul cadastrului apelor din România -1992.
- Sinteza cadastrală a folosinţelor consumatoare şi neconsumatoare-2009.
- Raport privind modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor în anul
2009.
- Registrul de măsurători hidrologice şi pluviometrice de la Staţiile Hidrologice
şi Meteo.

Cadrul legislativ
A.N. „Apele Române” reprezentând administratorul şi gestionarul unic al
resurselor de apă din România, are ca principale obiective ale activităţii:
utilizarea, valorificarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă, şi totodată
îmbunătăţirea progresivă a relaţiilor cu beneficiarii şi utilizatorii resurselor de
apă şi ai potenţialelor acestora.
Obiectivele strategice ale Administraţiei Naţionale ,,Apele RomÂne” sunt :
- Protecţia, conservarea şi restaurarea resurselor de apă de suprafaţă şi
subterane şi a ecosistemelor acvatice, pentru atingerea stării bune a apelor.
- Asigurarea exploatării în siguranţă a lucrărilor din infrastructura Sistemului
de gospodărire a apelor, în vederea evitării întreruperii serviciilor specifice de
gospodărire a apelor şi a unor calamităţi cauzate de fenomene hidro-
meteorologice extreme sau accidente la lucrări hidrotehnice.
- Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor
corespunzător cerinţelor utilizatorilor şi beneficiarilor de servicii specifice de
gospodărire a apelor.
- Implementarea directivelor şi reglementărilor Uniunii Europene în domeniul
apelor, conform - Directivei Cadru a Uniunii Europene 60/2000.
- Creşterea nivelului calitativ al serviciilor specifice de gospodărire a apelor.
Administraţia Naţională ,,Apele Române” - înfiinţată în anul 2002 prin
Hotărârea Guvernului nr. 107 este Autoritatea Naţională, care are drept scop
aplicarea strategiei naţionale în domeniul gospodăririi şi valorificării apelor,
precum şi gestionarea reţelei naţionale de măsurători hidrologice,
hidrogeologice şi de calitate a resurselor de apă ce aparţin domeniului public.

                                        81
Administraţia Naţională ,,Apele Române” - cu statut de regie autonomă de
interes public naţional, este persoană juridică română, se află sub autoritatea
Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, funcţionează pe bază de gestiune
economică şi autonomie financiară şi îşi desfăşoară activitatea pe baza
reglementărilor în vigoare. Administraţia Naţională ,,Apele Române”- aplică
strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a
resurselor de apă, scop în care acţionează pentru cunoaşterea resurselor de
apă, conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă împotriva
epuizării şi degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile,
prevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstrucţia ecologică a cursurilor
de apă, asigurarea supravegherii hidrologice şi hidrogeologice,
implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii
Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi
conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede. Administraţia
Naţională "Apele Române" administrează apele din domeniul public al statului
şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, formată din
lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor, canale, derivaţii
interbazinale, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura
sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a
calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul cunoaşterii şi a
gestionării unitare pe ansamblul ţării, a resurselor de apă de suprafaţa şi
subterane.

   4.2. Resursele de apă


        4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

        Teritoriul administrat de A.N.APELE ROMÂNE - D.A.A.V.-S.G.A.
ILFOV-BUCUREŞTI se află în Câmpia Română, ocupând partea de sud-est
 a ţării, pe teritoriile Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, precum şi
o parte a judeţului Dâmboviţa.
        Din punct de vedere hidrografic, teritoriul S.G.A. ILFOV -
 BUCUREŞTI este cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş
şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul Argeş - mal
stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia Bilciureşti –
Ghimpaţi, până la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa
sa fiind de 865 kmp.

Tabel 4.2.1.1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile:

                Resursa de suprafaţă (mii          Resursa din subteran (mii mc)
Judeţ           mc)
                Teoretică       Utilizabilă        Teoretică        Utilizabilă
Jud. ILFOV      392.000         216.000            154.000          132.000
Mun.Bucureşti 134.000           106.000            138.000          116.000
Total
                526.000         322.000            292.000          248.000
regiunea 8
Sursa: SGA Ilfov Bucureşti - 200

                                        82
              4.2.2. Prelevări de apă


       Principală aglomerare urbană cu peste 1924000 locuitori, alimentaţi cu apă în
       sistem centralizat prin cele trei staţii de tratare: Arcuda pe Dâmboviţa şi Roşu
       + Crivina pe Argeş. Cel mai ridicat procent al populaţiei urbane se
       înregistrează în Regiunea Bucureşti-Ilfov – 90,5%., în care Municipiul
       Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării.
       În Jud.Ilfov au apărut (alături de Buftea), alte 7 oraşe în plină dezvoltare:
       Otopeni, Voluntari, Chitila, Măgurele, Bragadiru, Popeşti-Leordeni,
       Pantelimon, cerinţa de apă pentru alimentarea acestor localităţi fiind în
       continuă creştere odată cu apariţia a noi sisteme centralizate de alimentare cu
       apă pentru cartierele noi ce au apărut în oraşele din jud. Ilfov.
       Rata de ocupare în mediul urban a celor opt regiuni de dezvoltare indică
       valori superioare pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov (61,5 %) şi în anul 2009,
       chiar dacă s-au produs diminuări pe fondul crizei economice.

       Regiunea Bucureşti-Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte
       investiţiile directe, înregistrând 60,6 % (13,264 milioane euro dintr-un total de
       15.040 M euro) din totalul investiţiilor realizate în România până în anul 2005.

             În tabelul 4.2.2.1 se face o prezentare comparativă, pe bazine
       hidrografice, faţă de anii 2006-2007, a volumelor de apă captate (suprafaţă şi
       subteran) şi restituite pe ansamblul folosinţelor de apă (inclusiv transferurile
       din alte bazine), fiind evidentă scăderea continuă a cerinţei de apă, începută
       din 1990 (creşterea volumelor restituite în 2009 la Bucureşti şi scăderea la
       Ilfov are cauză transferul unor volume de apă captate din Ilfov pt industria
       Capitalei)

      Volume captate şi restituite în anii 2006-2008                      Tabel 4.2.2.1
                  Volum captat ( mil.mc )                Volum restituit (mil.mc )
Bazin hidrografic In anul       In anul      În     anul In anul     In       anul În     anul
                  2007          2008         2009        2007        2008          2009
Argeş (Mun. Buc) 18,038         14,406       15,728      333,945     353,282       372,168
Argeş (jud Ilfov)    25,184       26,396       28,894      20,220       15,268       20,957
Total SGA (+ IL) 53,503       52,863      55,584    363,109     377,439              401,406
      Sursa: SGA Ilfov Bucureşti - Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2009


       Anul 2009, pe fondul crizei economice la nivel mondial, a adus şi în regiunea
       Bucureşti-Ilfov o scădere vizibilă a investiţiilor şi implicit, a dezvoltării
       sectorului industrial. Ritmul apariţiei de noi folosinţe consumatoare de apă
       este cel mai ridicat. În bh Ialomiţa, ritmul de dezvoltare al unităţilor industriale
       se menţine constant.



                                               83
Tabel 4.2.2.2.
Alimentari cu apă şi restituţii de ape uzate pentru populaţie, industrie şi
zootehnie anul 2009

                                                                      B.   B.H.         TOTAL
                                                                      H.   IALOMI       S.G.A.
                                  B.H.                                M    TA
                                  ARGES                               O
                                                                      S
                                                                      TI
CATEGORII                                                             S-
                                                                      T
                                                                      E
                                                                      A
                                  TOTAL            BUC.     ILFOV


     Număr captări                    218 *        102      116        -   25       243
P    Număr restituţii             208              98       110       -    25       233
O    V A          Râuri inter.    -                - **     -         -    -        -
P.   O N          Subteran        11809.4          4359     7450.4    -    619.7    12429.1
+    L U          TOTAL
I    U A                          11809.4          4359     7450.4    -    619.7
                                                                                    12429.1
N    M L
S    (mii   RESTITUIT
T.   mc)                          8351.7           3546.9   4804.8    -    465.8
                                                                                    8817.5

     Număr captări                1159              503 *   656 *     -    70       1229
I    Număr restituţii             1134             486      648       -    68       1202
N    V A           Rîuri inter.   9874.8           373 **   9501.8    -    -        9874.8
D    O N                          16703.8          8995.9   7707.9         542.4    17246.2
                   Subteran                                           -
U    L U
S    U A
                   TOTAL          26578.6          9368.9   17209.7   -    542.4    27121.0
T    M L
R     (mii   RESTITUIT            19424.7          6506.7   12918          485      19909.7
I    mc                                                               -
E
Z    Număr captări                16               -        16        -    8        24
O    Număr restituţii *           3                -        3         -    1        4
O    V A           Râuri inter.   -                -        -         -    -        -
T    O N           Subteran       591.9            -        591.9     -    1532     2123.9
E    L U           TOTAL          591.9            -        591.9     -    1532     2123.9
H    U A
N    M L     RESTITUIT            220              -        220       -    14       234
I    E E     (fără ev teren)
E    (mii
     mc)


* În jud. ILFOV s-au transferat multe unităţi din mun. Bucureşti, alături de
apariţia unor societăţi cu profil comerţ , ind , servicii.


                                              84
    Aici au fost incluse şi câteva unităţi economice din jud. Dâmboviţa, fiind în
număr mic.
** Apa captată din r. Argeş şi r. Dâmboviţa de SC APA NOVA BUC.(295,3 mil
mc) este raportată de DAAV Piteşti. la jud. Giurgiu.
Obs. Apele uzate restituite de către unităţile zootehnice sunt evacuate pe
terenurile ce aparţin beneficiarilor.
Datele au fost extrase din lucrările de sinteză: Balanţa Apei – 2009 şi Situaţia
folosinţelor autorizate – 2009.



       4.2.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Administraţia Naţională „APELE ROMÂNE” prin structura sa (Direcţii de Ape
pe bazine hidrografice şi SGA-uri organizate la nivel de judeţ) administrează
apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de
Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a
resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.
Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei
Cadru 60/2000/EC:
Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare;
Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinţele;
Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare cerinţă/preluare ape uzate;
Poluatorul plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii surselor
de apă;
Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant
o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei.
        Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă
naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile
specifice de gospodărire a apelor se prestează având în vedere dubla calitate
a apei, de resursă naturală esenţială a vieţii şi bun care produce valoare
economică.
În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică
principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în
mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului
“poluatorul plăteşte”.
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative
a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi
ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a
funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române".
Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al
resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de
deţinătorul amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de
natura lor şi a instalaţiilor), îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie
specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toţi utilizatorii
resurselor de apă pe baza de abonament încheiat în acest sens, din plăţile
pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele,
autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le
emită, precum şi din penalităţile aplicate. Sistemul de contribuţii, plăţi,
bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de

                                         85
apă (acestea se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului) se
stabileşte prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.73/2005 pentru
modificarea şi completarea OUG nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei
Naţionale “Apele Române”.
         Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la
OUG nr.107/2002):
- contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse
şi utilizatori;
- contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţă sau
subteran).
* Pentru apa tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice
sau juridice care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează
servicii de apă (ex: EGC pt. localităţi).
Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la
prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate,
cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în
resursele de apă.
** Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate
reglementaţi pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale
localităţilor se aplică de către unităţile de gospodărie comunală.
Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de
gospodărire a apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele
locale, pentru lucrările de utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă,
fonduri obţinute prin credite garantate de Guvern sau de autorităţile
administraţiei publice locale.
De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate
cu aceasta destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul
apelor), se asigură cheltuielile pentru:
- conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din
domeniul public al statului;
- întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public
al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de
apărare împotriva inundaţiilor;
- refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din
domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte
evenimente deosebite;
- activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi
prognoză hidrologică.


   4.3. Ape de suprafaţă

 Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI, acoperind o
suprafaţă de 446 kmp, este străbătut de râurile: Sabar, Ciorogârla,
Dâmboviţa, Colentina, Pasărea, componente ale b.h. Argeş, iar în partea
de nord spaţiul hidrografic aferent b.h. IALOMIŢA este străbătut de râurile:
 Sticlărie, Cociovaliştea, Snagov, Gruiu, Vlăsia, Maia, ce totalizează 208 km
lungime.
         Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat
teritoriul administrat de către SGA ILFOV-BUCUREŞTI sunt următoarele

                                       86
B.h. ARGEŞ:
Râul Dâmboviţa: - Lungimea totală a râului…..286 km (din care 72 km în
spaţiul SGA Ilfov)
Râul Colentina : - Lungimea totală a râului...…350 km (din care 80 km în
spaţiul SGA Ilfov)
Râul Sabar:        - Lungimea totală a râului…...37 km (pe teritoriul SGA Ilfov)

B.h. IALOMIŢA:
Râul Cociovaliştea:    - Lungimea totală a râului…….. 40 km

Râul Vlăsia:           - Lungimea totală a râului………32 km

Râul Snagov:          - Lungimea totală a râului……46 km (din care 27 km în
spaţiul SGA Ilfov).




                                                             Tabel 4.3.1
Debitele medii anuale şi precipitaţiile medii în anul 2009, alături de media
multianuală
                                          Debit mediu
   Râul           Staţia hidrometrică                     Media multianuală
                                          an 2009
   Dâmboviţa      Lunguleţu               10.7 mc/s       11.20 mc/s
   Colentina      Colacu                  1.21 mc/s       1.32
   Colentina      Cernica                 1.63            2.1
   Sabar          Poenari                 2.38            2.69
   Sabar          Vidra                   15.1            15.8
   Ciorogârla     Bragadiru               9.8             10.2

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:
- Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru
alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava-
Vidra-Frumuşani;
- Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele-Crivina).
Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la St. Tratare
Arcuda, pe râul Colentina pentru industrie şi irigaţii în jud. Ilfov şi tranzitează
debite din râurile Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Bilciureşti-Ghimpaţi, Valea
Voievozi şi Cocani-Dârza.

Lacuri de acumulare
B.h. Argeş
       Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe, Lacul
Morii (cu un volum de 19,4 mil.mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care
creează 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a
r. Colentina a fost creată o salbă de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov-Bucureşti
găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil.mc., din
care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15

                                        87
lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de
ALPAB, iar celelalte 6 lacuri de către SGA Ilfov-Bucureşti.
B.h. Ialomiţa
        Cele mai importante lacuri sunt lacul Snagov cu volumul total de 32,2
mil.mc şi suprafaţa de 565 ha şi lacul Căldăruşani, cu un volum total de 21,0
mil.mc şi o suprafaţa de 325 ha.
        Pe celelalte râuri exista iazuri piscicole, care în majoritate, sunt
realizate prin bararea cursurilor de apă.

Situaţia zonelor umede
Zonele afectate de exces de umiditate la nivelul anului 2009 au cunoscut un
regres puternic, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de secetă, mai
reduse însă ca în anul anterior, care au afectat întreaga ţară şi s-au resimţit şi
în regiunea Ilfov-Bucureşti.
În conformitate cu atribuţiile ce ne revin din organizarea şi funcţionarea
Administraţiei Naţionale „APELE ROMÂNE”, Sistemul de Gospodărire a
Apelor Ilfov – Bucureşti gestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea
factorului de mediu APA, astfel:
Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 161/2006-pentru
aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în
vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Conform acestuia
stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale se face pe
baza elementelor de calitate biologice, ţinând cont de indicatorii
hidromorfologici, chimici, fizico-chimici şi de poluanţii specifici care
influenţează indicatorii biologici. Se stabilesc 5 stări ecologice pentru râuri şi
lacurile naturale: foarte bună (I), bună (II), moderată (III), slabă (IV) si proastă
(V) pe baza elementelor de calitate sus menţionate; pentru lacuri se ţine
seama de gradul de trofie, celor 5 stări ecologice corespunzându-le 5 grade
de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof si hipertrof.
       Starea chimică a apelor se stabileşte, aşa cum prevede O.161/2006, pe
baza concentraţiilor substanţelor prioritare/ prioritar periculoase care se
determină cu frecvenţa de 12/an cele prioritare şi 6/an cele
neprioritare(substanţe periculoase din lista I si II a HG 351/2005,cu excepţia
celor prioritare).
    În anul 2009 s-au monitorizat metale
grele:crom,cupru,zinc,plumb,cadmiu,nichel şi micropoluanţi organici:
Grupa Compuşilor organici semivolatili cloruraţi :
- clorbenzeni : 1,2,4-triclorbenzen, 1,2,3-triclorbenzen, pentaclorbenzen si
hexaclorbenzen ;
- pesticide organoclorurate : lindan(gama-HCH), Alaclor, p,p‟-DDT, Aldrin,
Dieldrin, Isodrin si Endrin ;
- policlorbifenili : PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 si PCB 180.
Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici ( hidrocarburi policiclice
aromatice-14 componenţi:naftalina, antracen, fenantren, fluoranten, benz-(a)-
antracen , benz-(b)- fluoranten, benz-(k)- fluoranten, benz-(a)- piren, benz-
(ghi)- perilen si indeno-(1,2,3 cd)-piren, crisen ( HAP normate in HG
351/2005 şi Ord.161/2006);
Grupa erbicidelor si fungicidelor: atrazin, simazin si trifluralin.



                                        88
În cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor pentru bazinele
hidrografice ARGEŞ, IALOMIŢA si MOSTIŞTEA, S.G.A. Ilfov – Bucureşti
monitorizează calitatea apelor în cadrul subsistemelor (cod A2):
Subsistemul râuri ;
Subsistemul lacuri;
Subsistemul ape subterane ;
Subsistemul ape uzate.

       Tipurile de programe de monitorizare,stabilite pentru implementarea
diferitelor directive ale UE, pentru subsistemele râuri şi lacuri sunt
următoarele:
S- monitoring de supraveghere;
O- monitoring operaţional;
R- programul de referinţă care are ca scop stabilirea condiţiilor de referinţa
pentru fiecare tip de corp de apă, în conformitate cu cerinţele Directivei
Cadru;
CBSD- “cea mai bună secţiune disponibilă” aplicat pentru tipurile de corp de
apă (care prezintă o singură categorie de risc) şi pentru care nu a fost
posibilă găsirea unei secţiuni de referinţă;
IC- program de intercalibrare - care se aplică la secţiunile ce participă la
exerciţiul european de intercalibrare;
P- potabililizare - se aplică la secţiunile de captare a apelor de suprafaţă in
scopul potabilizării,unde se vor monitoriza indicatorii din                   HG
100/2002(Directiva 75/440/EEC);
ZV- zone vulnerabile - se referă la secţiunile de monitorizare din perimetre ce
au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse
agricole (HG 964/2001-Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni se vor
monitoriza formele de azot, în special cu frecvenţa de 12/an;
 IH- programul pentru ihtiofaună care se referă la zonele salmonicole şi
ciprinicole identificate unde se vor monitoriza parametrii fizico-chimici din HG
202/2002 (Directiva 78/659/EEC);
SH- programul pentru protecţie specii şi habitate-aplicat pentru zonele
protejate;
CAPM- programul pentru corpuri de apă puternic modificate - are ca scop
cunoaşterea alterărilor hidromorfologice asupra apelor.


      4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor
           interioare

La nivelul teritoriului administrat de SGA Ilfov - Bucureşti, subsistemul râuri
cuprinde14 secţiuni de monitorizare în bazinul hidrografic Argeş după cum
urmează:

Râul Argeş :
  - secţiunea Am. Pod km 36 Autostrada Bucureşti-Piteşti - în cadrul
programului de monitorizare: Stare ecologică
  - secţiunea am. priza Crivina (GR) - în cadrul programelor de monitorizare:
Stare ecologică, ZV, P, IH;
  - secţiunea am. Lacul Morii (IF) : în cadrul programului Stare ecologică;

                                      89
  - secţiunea PH Budeşti (CL): în cadrul programelor de monitorizare: Stare
ecologică, ZV, IH;

Râul Dâmboviţa:
  - secţiunea Brezoaiele (DB): în cadrul programului Stare ecologică;
  - secţiunea Arcuda (GR): în cadrul programelor de monitorizare: Stare
ecologică, ZV, P, IH;
  - secţiunea Dragomireşti (IF): în cadrul programului de monitorizare: Stare
ecologică
  - secţiunea NH Popesti – (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare
ecologică, ZV;
  - secţiunea Bălăceanca (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare
ecologică, IH;
  - secţiunea PH Budeşti (CL): în cadrul programelor de monitorizare: Stare
ecologică, IH;

Râul Colentina:
  - secţiunea Colacu: în cadrul programului de monitorizare: Stare ecologică;

Râul Ilfov:
  - secţiunea amonte confluenţa Dâmboviţa: în cadrul programelor de
monitorizare: Stare ecologică, IH;

Valea Saulei:
  - secţiunea amonte confluenţa Colentina: în cadrul programelor de
monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;

Râul Câlnău:
  - secţiunea amonte confluenţa Damboviţa: în cadrul programelor de
monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;

2 secţiuni de supraveghere în B.H.Ialomiţa:

Râul Ialomiţa:
  - deriv. Biulciureşti-Ghimpaţi (DB): în cadrul programului Stare ecologică;

Pe Snagov:
  - secţiunea Niculeşti (IF): în cadrul programului Stare ecologică;

     În cursul anului 2009 au fost afectate analize fizico-chimice (exceptând
Argeş aval priză Crivina - monitorizat numai pentru biologie) si biologice în 16
secţiuni (tabelul ):




                                       90
Tabel 4.3.1.1.
Subsistemul râuri - Monitoringul de supraveghere si operaţional - Starea Ecologică
   Cursul Secţiunea          Tip        STAREA ECOLOGICĂ
   de apă                    progr.     Încadrarea din punct Încadrarea din punct de vedere FIZICO-CHIMIC
                             Monitori de vedere BIOLOGIC
                             ng         F F Macro Încadr RTA O UTR ALIN PTSO AICR                    Înca
                                        it it zooben are                              N              drar
                                        o o tos        finală                                        e
                                        pl b                                                         final
                                        a e                                                          ă
                                        n n
                                        ct t
                                        o o
                                        n s
   BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ
   ARGEŞ Am. Pod km S                II        IV        IV       -    II I        I   II     II       II
               36
               Autostrada                 -
               Bucureşti-
               Piteşti
               amonte priză S        II        III       III      -    II I        I   II     III      III
                                          -
   ARGEŞ Crivina
               amonte         S      II        -         II       -    II I        I   II     III      III
   Canal       evacuare                   -
   ARGEŞ Lacul Morii
                              S,(N II          III       III      -    II I        I   II     II       II
                                          -
   ARGEŞ Budeşti              )
   DÂMBO                      S      II        IV        IV       -    I   I       I   I      III      III
                                          -
   VIŢA        Brezoaiele
   DÂMBO Arcuda(pod           S      II -      III       III      -    II I        I   II     II       II
   VIŢA        Joiţa)
   DÂMBO Dragomireşti S              II -      V         V        -    III II      II  II     II       III

                                                   91
      VIŢA                              I
            Nod                 S       II   -   -          II    -   II    I    I    I     II    II
      DÂMBO hidotehnic
      VIŢA  Popeşti
                                S,O(    II   -   V          V     -   V     V    II   II    V     V
      DÂMBO                     SO,     I
      VIŢA  Bălăceanca          N)
                                S,O(    II   -   III        III   -   V     V    II   III   V     V
      DÂMBO                     SO,     I
      VIŢA      Budeşti         N)
      COLEN                     S,(N    II   -   IV         IV    -   II    I    I    I     III   III
      TINA      Colacu          )
                amonte          S       -    -   -          -     -   II    I    II   II    II    II
                confluenţa
      ILFOV     Damboviţa
                amonte           S      II   -   III        III   -   IV    II   II   II    III   IV
      VALEA confluenţa
      SAULEI Colentina
                amonte           S      II   -   III        III   -   III   II   II   II    III   III
      CÂLNĂ confluenţa
      U         Dambovţta
                Aval      priză S       II   -   IV         IV    -   -     -    -    -     -     -
      ARGES Crivina
                                 S,O(   II   -   III        III   -   II    I    II   II    II    II
      SNAGO Ciaur - la SO,
      V         Niculeşti        N)
                Derivaţie        S      II   -   -          II    -   II    II   II   I     II    II
      IALOMI Bilciuleşti-
      ŢA        Ghimpaţi
RTA – regim termic şi acidifiere
RO - regim de oxigen
NUTR – regim de nutrienţi

                                                       92
   SALIN - grad de mineralizare (salinitate)
   PTSON – poluanţi toxici specifici de origine naturală
   AICR –alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi, AOX
Notă: Evaluarea clasei de calitate atât din punct de vedere biologic cât şi fizico-chimic s-a făcut pe baza celui mai
nefavorabil indicator din grupa respectivă de indicatori.




                                                         93
Bazinul Hidrografic Argeş

Calitatea apei râului Argeş urmărită în cele 4 secţiuni monitorizate se poate
caracteriza pentru anul 2009 astfel:

1) Secţiunea Amonte Priză Crivina (captarea apei brute pentru tratare în
vederea potabilizării) –monitorizare lunară.
- stare ecologică moderată (III).
- analizele fizico-chimice au indicat următoarele: oxigenul dizolvat se menţine
constant, cu valori ridicate, corespunzătoare clasei I de calitate, favorizând
desfăşurarea normală a proceselor chimice şi biologice. Încărcarea organică a
apei, exprimată prin consum chimic de oxigen (CCO) şi consum biologic de
oxigen (CBO), per medie s-a încadrat în clasa a II-a de calitate, cu mici
variaţii. Raportul CBO/CCO (medie) cu o valoare de 0.72 indica faptul că
autoepurarea biologică se poate desfăşura normal.
Nutrienţii din categoria azotului (amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total) au
înregistrat valori corespunzătoare claselor I-II de calitate, media
corespunzând clasei I de calitate. Indicatorii de salinitate s-au încadrat în
clasa I de calitate în toate campaniile de monitorizare. Similar anilor anteriori,
în cazul fierului şi manganului au fost înregistrate valori foarte ridicate în unele
campanii, per medie încadrându-se în clasa III-a de calitate.
- starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşire a valorii
ţintă în cazul cuprului dizolvat. De asemenea, apare în unele campanii şi p-p‟
DDT.
- analiza biologică a urmărit dezvoltarea populaţiilor în cursul a 5 campanii de
recoltare la nivelul fitoplanctonului. Din punct de vedere biologic această
secţiune se încadrează în clasa a II-a de calitate, indicele de saprobitate
fitoplanctonic variind între 1.59-2.29, cu îmbunătăţire treptată a calităţii spre
sfârşitul anului.
În campania lunii mai, dominante au fost Diatomeele (79.9%), specia cea mai
bine reprezentată fiind Cyclotella menenghiniana - specie de zona α-β
mezosaprobă, gradul de curăţenie este moderat având o valoare de 68%. În
campaniile lunii august (2), gradul de curaţenie al apei creşte (87.5-97.5%),
proporţia diatomeelor se reduce la 42%, apare şi se dezvoltă puternic
cryptophytul Chroomonas, specie de zona β- mezosaprobă. În a doua
campanie a lunii cel mai bine reprezentată specie este Fragilaria crotonensis,
specie de zonă oligo-betamezosaproba- indicând o îmbunătăţire a calităţii
apei faţă de campaniile anterioare. În septembrie specia intensifică
dezvoltarea (peste 4 milioane exemplare/l) reprezentând 75% din totalul
populaţiei algale fitoplanctonice, gradul de curăţenie al apei ajungând până la
99.2%.
        La nivelul macrozoobentosului s-au întâlnit puţine specii (11)
reprezentate printr-un număr redus de indivizi. Numărul maxim de specii a
fost înregistrat în iulie (7). Indicele de saprobitate cu valoare medie de 2.56
încadrează secţiunea în clasa III de calitate, rămân dominante speciile
caracteristice zonei β- α mezosaprobe, apa semicurată cu bună capacitate de
autoepurare. Această încadrare dă starea ecologică a secţiunii.




                                        94
Grafic 4.3.1.1.

             Variatia indexului saprob fitoplanctonic in 2009 in
                      sectiunea Arges amonte priza Crivina

   3,5

      3

   2,5

      2

   1,5

      1                                                                     index determ inat
                                                                            clas a I
                    g
          ai



                   ug

                  ep

                  ep
                 au
       m



                .a

                .s

                .s
              7.




                                                                            clas a II
             24

             21

             28




                                                                            clas a III
                                  campanii
                                                                            clas a IV


Indicatorii urmăriţi în cadrul programului de potabilizare (P) s-au încadrat în
categoriile A1- A2- respectiv apa pentru a fi folosită în scop potabil necesită
tratare normală fizică, chimică şi dezinfecţie, tehnologie corespunzătoare celei
aplicate în momentul actual. Singurul indicator ce depăşeşte limitele
categoriei A2 fiind Bacteriile Coliforme Totale, necesitând o tehnologie de
tratare mai avansată.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, la nivelul acestei
secţiuni, ce au depăşit limitele impuse prin HG 563/2006 pt. modificarea şi
completarea HG 202/2002, au fost: MTS şi azotiţi.

2) Secţiunea CANAL ARGES – EVACUARE în LACUL MORII:
- potenţial ecologic moderat - clasa III-a de calitate. Secţiune puternic
modificată (betonată, alte materiale artificiale), reprezintă canal de tranzitare a
apei din râul Argeş în Lacul Morii.
- din punct de vedere fizico - chimic, indicatorii din categoria regimului de
oxigen s-au încadrat în clasa a II-a de calitate. Nutrienţii au înregistrat valori
scăzute în limitele clasei I, această limită fiind depăşită numai de unele valori
înregistrate în cazul azotiţilor. Restul indicatorilor s-au încadrat în valorile ţintă,
cu excepţia Fe şi Mn ce au înregistrat frecvent valori corespunzătoare clasei
III de calitate. Situaţia este comparabilă cu anul anterior, valorile înscriindu-se
în aceeaşi zonă. Încadrarea finală este dată de fenoli care înregistrează în
aproape toate campaniile valori ridicate (clasa III-a de calitate).
- starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor
ţintă în cazul Cu dizolvat.
- din punct de vedere biologic au fost efectuate 2 campanii la nivelul
fitoplanctonului. În mai fitoplanctonul este dominat de diatomee în proporţie de
70.31 % cu o dezvoltare maximă a speciei Cyclotella menenghiniana, specie

                                          95
de zona α - β mezosaprobă, indicând o calitate moderată a apei. A doua
campanie, efectuată în luna septembrie, a evidenţiat un număr de 4 specii
prezente cu o dezvoltare ridicată a speciei de zona oligo- β mezosaprobă
Fragilaria crotonensis, reprezentând 82% din totalul indivizilor prezenţi .
Indexul saprob mediu încadrează zona în clasa II-a de calitate (1.95).

3) Secţiunea Amonte pod km 36 Autostrada Bucureşti-Piteşti:
- stare ecologică slabă - clasa IV de calitate.
- din punct de vedere fizico-chimic indicatorii monitorizaţi s-au încadrat în
clasele I-II de calitate cu mici excepţii. Încărcarea organică scăzută
corespunzătoare clasei II de calitate. Din categoria poluanţilor de natură
organică, Fe şi Mn au înregistrat depăşiri ale valorilor ţintă iar din grupul
micropoluanţilor organici, fenolii tind să depăşească pragul. Per medie, din
punct de vedere fizico-chimic secţiunea se încadrează în clasa II-a de calitate.
- starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşire a valorii
ţintă în cazul cuprului dizolvat. De asemenea apare în unele campanii şi p-p‟
DDT.
- analiza biologică: au fost efectuate 2 campanii (mai, septembrie). În
campania lunii mai, la nivelul fitoplanctonului, au fost identificate un număr
redus de specii (13) cu predominarea diatomeelor în proporţie de 86%,
reprezentantul cu cea mai mare dezvoltare fiind Cyclotella menenghiniana.
Gradul de curăţenie este moderat (67%). În toamnă diversitatea în cadrul
grupului diatomeelor scade, rămân doar 2 reprezentanţi dintre care Fragilaria
crotonensis atinge o densitate foarte ridicată. Apare şi se dezvoltă şi
cyanophytul Aphanizomenon flos-aquae. Gradul de curăţenie creşte până la
92%. Indexul saprob mediu, cu o valoare de 1.99 corespunde clasei II de
calitate.
La nivelul macrozoobentosului diversitatea este foarte scăzută întâlnindu-se
doar 4 specii cu număr redus de indivizi, indicând o încărcare ridicată la
nivelul substratului ceea ce nu permite dezvoltarea decât a speciilor de zona
alfa-beta mezosaprobă sau polisaprobă. Gradul de impurificare la nivelul
albiei este de 77%. În toamnă numărul de indivizi rămâne scăzut, însă rămân
doar speciile de zona beta-alfa mezosaprobă. Indexul saprob mediu cu o
valoare de 2.7 încadrează secţiunea în clasa IV-a de calitate, dând şi starea
ecologică a secţiunii.

4) Secţiunea Post         Hidrometric      Budeşti (amonte de confluenţa cu
Dâmboviţa):
- stare ecologică moderată - clasa III-a de calitate.
 - din punct de vedere fizico-chimic, indicatorii de calitate se încadrează în
clasele I şi II cu excepţia Fe şi Mn care înregistrează frecvent valori mai
ridicate, corespunzătoare clasei III de calitate. De asemenea fenolii
înregistrează valori ridicate în campaniile de toamnă.
- starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor
ţintă în cazul cuprului dizolvat.
- analiza biologică: la nivelul fitoplanctonului au fost efectuate 3 campanii. În
campania de primăvară, similar secţiunilor anterioare, domină diatomeele
(67%), cu un număr redus de specii. În campania de vară acestea
regresează, se dezvoltă Cyanophytele şi Cryptophytele, gradul de curăţenie
creşte până la 83.8%. În toamnă scade numărul de specii iar cele prezente


                                       96
sunt slab dezvoltate. Similar secţiunilor din amonte, Fragilaria este bine
dezvoltată, gradul de curăţenie ajungând la suprafaţa apei până la 98.5%.
La nivelul macrozoobentosului s-a efectuat 3 determinări. În campania de
primăvară s-au întâlnit reprezentanţi din 11 specii însă dezvoltarea este slabă,
numărul cel mai mare de indivizi s-au întâlnit în cazul speciei Gammarus
fossarum, specie de zona beta saprobă - indicând o apă relativ curată la
nivelul albiei (80.9%). În vară, scade numărul de specii cât şi densitatea
dezvoltată. Specia sus amintită regresează însă rămâne dominantă. În
toamnă apar specii fără valoare saprobă. Indexul saprob cu o valoare medie
de 2.35 încadrează secţiunea în clasa III-a de calitate (stare ecologică
moderată).
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit
limitele impuse prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG
202/2002, au fost: MTS şi azotiţi.

      Calitatea Apei Râului Dâmboviţa, în cele 6 secţiuni monitorizate, se
poate caracteriza pentru anul 2009 astfel:

Secţiunea Brezoaiele
- stare ecologică slabă - clasa a- IV- de calitate.
   - din punct de vedere chimic: încărcarea organică exprimată prin indicatorii
CBO/CCO este bună, corespunzătoare clasei a II-a de calitate, raportat la
medie. Nutrienţii, indicatorii gradului de salinitate şi poluanţii toxici specifici de
origine naturală s-au încadrat în clasa I-a de calitate. Singurii indicatori la care
s-au înregistrat depăşiri constante au fost manganul şi fierul, tind să nu
corespundă valorilor ţintă. În cazul fenolilor se înregistrează valori ridicate
începând cu a doua jumătate a anului, valori ce dau şi încadrarea finală a
secţiunii din punct de vedere chimic, respectiv clasa III-a de calitate.
   - starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale
valorilor ţintă în cazul cuprului dizolvat. Apare şi p-p‟ DDT.
- din punct de vedere biologic a fost analizat fitoplanctonul în 2 campanii.
Indexul saprob cu o medie de 1.99 încadrează secţiunea în clasa II-a de
calitate, cu predominarea diatomeelor de zona peta-mezosaprobă în tot cursul
anului. Gradul de curăţenie se păstrează în jurul valorii de 85%. Densitatea
fitoplanctonică este scăzută.
Macrozoobentosul: indexul saprob cu valoarea medie de 2.8 încadrează
secţiunea în clasa IV-a de calitate dând şi starea ecologică a secţiunii. În
campania de primăvară predomină oligochetele tubificide. S-au întâlnit 10
specii destul de bine reprezentate. Specia dominantă este Tubifex tubifex
indicând o încărcare ridicată în materie organică la nivelul substratului. Gradul
de impurificare este de 73.8%. În toamnă predomină speciile de zona beta-
alfa mezosaprobă Brachiura sowerbyi şi Potamothrix hammoniensis indicând
o uşoară îmbunătăţire a calităţii.

Secţiunea ARCUDA – POD JOIŢA (alimentarea cu apă brută pentru tratare
în vederea potabilizării)
- stare ecologică moderată - datorită indicatorilor biologici (MZB- clasa de
calitate III).
- din punct de vedere fizico - chimic indicatorii determinaţi s-au încadrat în
limitele claselor I-II de calitate, cu variaţii foarte mici în cursul anului. Excepţii


                                         97
s-au înregistrat în cazul Mn total ce a înregistrat valori uşor mai ridicate în
cursul unor campanii (III-a) şi fenolii cu valori ridicate în debutul anului
(ianuarie-aprilie) corespunzătoare clasei III de calitate.
- starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor
ţintă în cazul cuprului dizolvat, apar şi hexaclorbenzen şi p-p‟ DDT.
- din punct de vedere biologic - indicele de saprobitate fitoplanctonic, a variat
între 1.95 şi 2.04 media încadrându-se în clasa II de calitate. În primăvara
domină diatomeele atât ca număr de specii cât şi ca densitate dezvoltată,
specia cea mai bine reprezentată fiind Cyclotella menenghiniana. În
campaniile efectuate în luna august diatomeele regresează ca şi dezvoltare şi
număr de specii. Apare dominant ca şi densitate individuală cryptophytul
Chroomonas acută, gradul de curăţenie crescând până la 93 %. În toamnă,
creşte diversitatea fitoplanctonică, apar reprezentanţi din toate grupele algale
(37 specii) cu număr redus de indivizi. Gradul de curăţenie se menţine ridicat.
Macrozoobentosul : în primăvară se întâlnesc 19 specii cu predominarea
oligochetelor tubificide de zonă alfa-beta mezosaprobă (Brachiura sowerbyi,
Potamothrix hammoniensis. Gradul de impurificare la nivelul albiei fiind in jur
de 59%. În toamnă situaţia se păstrează ca şi dominantă însă scade
diversitatea întâlnindu-se 9 specii. Indexul saprob mediu cu valoare de 2.64
încadrează secţiunea în clasa III-a de calitate dând şi starea ecologică a zonei
(moderată).

Grafic 4.3.1.2.

          Variatia indicelui de saprobitate in cursul anului
                 2009 in sectiunea Arcuda pod Joita

  3,5

    3

  2,5

    2

  1,5
                                                              index determinat
    1                                                         clasa I
        aprilie 19.aug 24.aug 21.sep 28.sep                   clasa II
                                                              clasa III
                   campanii
                                                              clasa IV




Indicatorii urmăriţi în cadrul programului de potabilizare (P) s-au încadrat în
categoriile A1- A2- respectiv apa pentru a fi folosită în scop potabil necesită
tratare normală fizică, chimică şi dezinfecţie, tehnologie corespunzătoare celei
aplicate în momentul actual.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, la nivelul acestei
secţiuni, ce au depăşit limitele impuse prin HG 563/2006 pt. modificarea şi
completarea HG 202/2002, au fost: MTS .


                                        98
râul Dâmboviţa: secţiunea NH POPEŞTI:
- potenţial ecologic bun (clasa II de calitate). Zona este amenajată (beton şi
alte materiale artificiale).
- din punct de vedere fizico-chimic indicatorii monitorizaţi (categoriile Nutrienţi,
salinitate şi poluanţi toxici specifici de origine naturală) s-au încadrat în clasa I
de calitate, variaţiile de concentraţie fiind foarte mici. Indicatorii regimului de
oxigen (CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn) au înregistrat valori cuprinse în limitele
claselor I-II de calitate. Valori mai ridicate ale concentraţiilor au fost
înregistrate în cazul fenolilor în special în campaniile de toamnă indicând o
accelerare a proceselor de descompunere.
- starea chimică a secţiunii este proastă înregistrându-se depăşiri ale valorilor
ţintă în cazul Cu şi Ni dizolvat.
- din punct de vedere biologic, analiza fitoplanctonică a evidenţiat în campania
lunii mai, prezenţa unui număr redus de specii, majoritatea aparţinând
grupului diatomeelor (46.65), specii de zonă beta mezosaprobă. În toamnă
(septembrie) creşte numărul de specii, ca şi număr de specii rămân
dominante diatomeele însă ca şi densitate specifică raportată la densitatea
fitoplanctonică totală cea mai bine dezvoltată este specia Chroomonas acută,
cryptofit de zonă beta saprobă. Secţiunea işi menţine caracterul saprob în
cursul anului, dezvoltarea fitoplanctonică reflectând condiţiile chimice de
calitate. Indexul de saprobitate mediu cu o valoare de 1.95 încadrează
secţiunea în clasa II-a de calitate.

Secţiunea Bălăceanca:
- stare ecologică proastă (clasa V-a de calitate).
- din punct de vedere chimic - apa în această secţiune este puternic
degradată, înregistrându-se valori foarte scăzute ale conţinutului de oxigen
(medie 0.64 mg O/l), în acelaşi timp încărcări mari ale apei în substanţe
organice (exprimat prin CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn), corespunzător clasei V de
calitate. Nutrienţii au înregistrat valori ce încadrează secţiunea în clasa V de
calitate, valori foarte ridicate înregistrându-se în special la NH4, N total,
ortofosfaţi şi P total. De asemenea încărcări mari în fenoli şi detergenţi. În
această zonă se menţine situaţia nefavorabilă instaurată de ani de zile de
DEGRADARE a apei râului Dâmboviţa, ca urmare a impactului apelor uzate
neepurate evacuate de Mun. Bucureşti la Glina.
- starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor
ţintă în cazul metalelor dizolvate (Ni, Cu), din categoria PAH-uri: antracen;
pesticide organoclorurate: p-p‟ DDT.
- analiza biologică: fitoplanctonul a fost monitorizat pe parcursul a 3 campanii.
În primăvara apar puţine specii cu valoare de bioindicator, densitatea cea mai
ridicată fiind înregistrată în cazul speciei Cyclotella menenghiniana specie
alfa-beta mezosaprobă. Apar şi reprezentanţi polisaprobi indicatori ai unei ape
încărcate şi impurificate. În vară devin dominanţi reprezentanţii zonei alfa
mezosaprobe (Chlamydomonas reinhardtii, Nitzchia palea), apar şi se
dezvoltă şi alge albastre verzi situaţie ce se menţine şi în campania de
toamnă.
Macrozoobentosul slab reprezentat, în primăvară la nivelul substratului se
întâlnesc doar 3 specii de oligochete densitatea maximă fiind atinsă de
Limnodrilus udekemianus, specie de zonă alfa-polisaprobă (1920ex/mp)


                                         99
indicând încărcare ridicată în materii degradabile la nivelul albiei. În vară
specia regresează însă rămâne dominantă, număr redus de indivizi. În
toamnă se întâlnesc doar 2 specii din care Eristalix tenax - specie de apă
puternic impurificată – dezvoltă o densitate de 112 ex/mp, reflectă condiţiile
chimice de calitate ale apei din zona, lipsa oxigenului, încărcare organică
foarte ridicată, prezenţa substanţelor toxice şi imposibilitatea de autoepurare.
Indexul saprob cu valoarea de 3.87 încadrează zona în stare ecologică
proastă.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit
limitele impuse prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG
202/2002, au fost: O diz, CBO5,NH4, NH3.

 Secţiunea Post Hidrometric Budeşti: stare ecologică proastă (clasa V de
calitate).
- din punct de vedere chimic: se menţine o situaţie similară secţiunii
anterioare, cu valori foarte mari pentru majoritatea indicatorilor, în special
pentru cei din categoriile Regimul oxigenului, nutrienţi şi micropoluanţi
organici.
- starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor
ţintă în cazul metalelor dizolvate (Ni, Cu,Cr) iar din categoria micropoluanţilor
organici la : hexaclorbenzen, benz - a- antracen, antracen, p-p‟ DDT.
- analiza biologică a evidenţiat prezenţa diatomeelor dominante numeric în
toate campaniile cea mai bine dezvoltată fiind Cyclotella meneghiniană,
specie de zonă alfa-beta mezosaprobă, indicele de saprobitate încadrează
secţiunea în clasa III de calitate . Diversitate scăzută.
Zona albiei, cu cantităţi ridicate depuse de detritus organic ce formează
condiţii anaerobe astfel că l-a nivelul macrozoobentosului în campania lunii
mai nu s-au întâlnit organisme iar în vara s-a întâlnit doar 1 specie cu un
număr redus de indivizi Lumbriculus variegatus (16 de indivizi/ mp).
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit
limitele impuse prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG
202/2002, au fost: O diz, CBO5,NH4, NH3.

Calitatea Apei Râului Colentina: a fost monitorizat pe o singură secţiune –în
zona Colacu - în programul pentru stabilirea stării ecologice.
- stare ecologică slabă - clasa a IV-a de calitate – dată de dezvoltarea
organismelor la nivelul macroozoobentosului.
- analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcare organică
corespunzătoare clasei II de calitate. Indicatorii din categoria nutrienţilor au
înregistrat valori corespunzătoare clasei I de calitate cu excepţia azotiţilor
care s-au încadrat frecvent în clasa II-a de calitate. Din categoria poluanţilor
specifici de origine naturală doar Fe, Mn total şi fenolii au tendinţa de a
depăşii limitele clasei II de calitate, deci sa nu corespundă obiectivelor de
calitate. Per global, din punct de vedere fizico-chimic calitatea apei este
moderată (III).
        - starea chimică a secţiunii este bună, neînregistrându-se depăşiri ale
valorilor ţintă în cazul metalelor dizolvate sau micropoluanţilor organici. Într-o
singură campanie apare p-p‟ DDT.
- analiza biologică au fost efectuate 3 determinări ale compoziţiei specifice la
nivelul fitoplanctonului. În primăvară diatomeele au dominat alături de algele


                                       100
verzi, specia cea mai bine dezvoltată fiind Cyclotella atomus (1782000 ex/l).
Diversitate ridicată, se întâlnesc 44 de specii iar gradul de curăţenie este
ridicat (92.2%). În vară creşte gradul de curăţenie, apar specii caracteristice
de apă curată însă dezvoltarea este redusă, dominantă grupelor se
păstrează. În toamnă diatomeele regresează şi devin dominante (65%)
clorofitele, bine reprezentate prin număr mare de specii, majoritatea de zonă
betasaprobă indicând o calitate bună a apei. Indexul saprob fitoplanctonic cu
valori cuprinse între 1.74 şi 2.04 indică faptul că la nivelul zonei de dezvoltare
a populaţiilor algale se păstrează o calitate bună a apei în tot cursul anului,
gradul de curăţenie rămânând întotdeauna peste 90%.
Macrozoobentos - au fost efectuate 2 determinări, indicele saprob a variat
între 2.79 şi 2.69 indicând o încărcare ridicată a apei la nivelul albiei - clasa
IV-a de calitate indicator ce stabileşte şi starea ecologică a secţiunii. În
campania de primăvară apar reprezentanţi ai moluştelor, oligochetelor şi
artropodelor, bine reprezentat fiind genul Limnodrilus prin specii de zona alfa
şi alfa-poli mezosaprobă, gradul de impurificare la nivelul albiei fiind de
68.8%. În toamnă scade numărul de specii întâlnite însă rămân dominante
oligochetele (Potamothrix hammoniensis, Limnodrilus claparedeanus,
Brachiura sowerbyi). Gradul de impurificare se păstrează în aceeaşi zonă
(66%). Biocenoza formată la nivelul substratului este stabilă păstrânduse
componenta şi dominantă în cursul celor 2 campanii.

Valea Saulei monitorizată în secţiunea amonte confluenţa Colentina
- stare ecologică moderată - clasa III de calitate.
- din punct de vedere fizico-chimic: analizele efectuate în cursul anului 2009
au evidenţiat o încărcare organică ridicată, corespunzătoare clasei IV de
calitate; nutrienţii s-au încadrat în clasa II de calitate.
Concentraţii ridicate s-au întâlnit în cazul Mn şi Fe, ce au înregistrat constant
valori corespunzătoare claselor III-IV de calitate. Calitatea din punct de vedere
fizico-chimic este slabă.
- starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor
ţintă în cazul metalelor dizolvate (Cu, Ni) şi p-p‟ DDT.
- din punct de vedere biologic: fitoplanctonul a fost dominat în ambele
campanii de recoltare, mai - septembrie, de specii caracteristice zonei
betamezosaprobe, indicând o calitate relativ bună a apei în zona de
suprafaţă. În primăvară, apar reprezentanţi din toate grupele algale, numeric
sunt dominante cryptofitele deşi slab reprezentate ca număr de specii(3)
densitatea dezvoltată fiind însă ridicată. În aceasta campanie se observă o
diversitate foarte mare în cadrul grupului algelor verzi reprezentate prin 29 de
specii cu număr redus de indivizi. Gradul de curăţenie al apei este de 96 %
Calitate bună a apei. În toamnă cryptofitele şi clorophytele regresează, se
dezvoltă foarte mult algele albastre-verzi (Oscillatoria aghardii, Oscillatoria
limnetica) dezvoltând o densitate foarte mare (25 000 000 ex/l), curăţenia apei
ajunge până la 99%. Indexul saprob mediu 1.87- încadrează secţiunea în
clasa II-a de calitate în zona de dezvoltare a fitoplanctonului.
Macrozoobentosul în mai slab reprezentat doar prin 5 specii de oligochete, cu
densitate numerică scăzută, cel mai bine reprezentat fiind Potamothrix
hammoniensis (67ex/mp). În toamnă, calitatea apoi la nivelul albiei creşte,
creşte numărul de specii (29), oligochetele regresează, se dezvoltă mult
reprezentanţii artropodelor. Densitatea maximă este atinsă de Daphnia


                                       101
obtusa, specie de zonă oligo-betamezosaprobă (1659 ex/mp) indicând o
îmbunătăţire a calităţii apei la acest nivel comparativ cu situaţia din primăvară.
Gradul de impurificare scade de la 65% în primăvară la 41.9% în toamnă.
Indexul MZB mediu cu o valoare de 2.54 încadrează calitatea în zona albiei în
clasa III-a de calitate.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit
limitele impuse prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG
202/2002, au fost: MTS, CBO5.

Râul Câlnău - Amonte Confluenţa Dâmboviţa
- stare ecologică moderată - clasa III-a de calitate.
- fizico - chimic: Încărcare organică moderată corespunzătoare clasei III de
calitate. Încărcarea în nutrienţi, per global, s-au încadrat în clasa II-a de
calitate, însă în cazul celor din categoria fosforului încărcările au fost ridicate
corespunzătoare claselor III-IV de calitate în unele campanii, situaţie similară
anului 2008. Dintre indicatorii gradului de salinitate Mg şi Na au prezentat
concentraţii corespunzătoare clasei III de calitate însă aceste elemente fac
parte din fondul natural. Dintre poluanţii toxici de origine naturală Fe şi Mn au
înregistrat valori ridicate corespunzătoare clasei IV de calitate. De asemenea
fenolii tind să nu corespundă valorilor ţintă.
- starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor
ţintă în cazul Cu şi Ni dizolvat. Apare şi p-p‟ DDT.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit
limitele impuse prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG
202/2002, au fost: MTS, CBO5, NO2, NH3.
- din punct de vedere biologic analizele au evidenţiat, în primăvară la nivelul
fitoplanctonului dominanţa numerică diatomeelor, ca specie cea mai
dezvoltată este Achantoceras zachariasi (1 300 000 ex/l. Gradul de curăţenie
este ridicat (98%). În campania de toamnă gradul de curăţenie scade la 80%,
devin dominante numeric criptophytul Chroomonas acută şi Cyclotella
menenghiniana. Apar şi se dezvoltă reprezentanţi ai algelor albastre verzi şi
euglenophytelor. Indexul saprob fitoplanctonic mediu cu o valoare de 1.99
încadrează secţiunea în clasa II-a de calitate în zona de suprafaţă.
        La nivelul macrozoobentosului, în primăvară se întâlnesc dominant
Oligochete (57%) ca şi densitate totală, însă specia ce dezvoltă densitatea
mai ridicată a fost heteropterul Bezzia variocolor, ce preferă apele încărcate
moderat în materii degradabile reflectând condiţiile de calitate abiotice. Gradul
de impurificare este de 42.5%. În toamnă specia sus amintită regresează
complet, se dezvoltă predominant Potamothrix hammoniensis. Gradul de
impurificare creşte uşor ajungând la 47.3%. Indexul MZB are o valoare medie
de 2.49, încadrează secţiunea în clasa III-a de calitate dând şi starea
ecologică a secţiunii - moderată.

Râul Ilfov - amonte confluenţa Dâmboviţa
- stare ecologică bună - clasa II de calitate. Această secţiune a fost
monitorizată în cursul anului 2009 în perioada ianuarie-aprilie, în restul anului
a fost lipsit de debit – nu s-a putut recolta.
- din punct de vedere chimic indicatorii de calitate din categoria regimului de
oxigen, nutrienţi şi poluanţi toxici specifici de origine naturală s-au încadrat în
clasele I-II de calitate cu excepţia Fe si Mn (clasa III de calitate).


                                       102
- starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor
ţintă în cazul metalelor dizolvate(Cu).
- nu au fost efectuate determinări biologice în această secţiune în anul 2009.


Bazinul Hidrografic Ialomiţa

Ape curgătoare de suprafaţă: 2 secţiuni au fost monitorizate:
- râul Ialomiţa :
– deriv. Biulciureşti – Ghimpaţi - (DB): în cadrul programului de monitorizare:
Stare ecologică;
- râul Snagov-Ciaur:
- Niculeşti: în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV;

Calitatea Apei Râului Ialomiţa este urmărită de SGA Ilfov – Bucureşti într-o
singură secţiune. Rezultatele înregistrate pot fi redate astfel:

1) Derivaţia Bilciureşti – Ghimpaţi
- stare ecologică bună - clasa II-a de calitate. Încărcarea organică a apei se
încadrează în clasa II-a de calitate. Nutrienţii au înregistrat valori
corespunzătoare claselor I-II de calitate, azotiţii având valori ce tind să nu
corespundă obiectivelor de calitate. Restul indicatorilor s-au încadrat în
clasele I-II de calitate.
- starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor
ţintă în cazul Cu şi Ni dizolvat. Apare şi p-p‟ DDT.
- analiza biologică a urmărit dezvoltarea fitoplanctonului în 2 campanii de
recoltare. În primăvară fitoplanctonul este dominat atât din punct de vedere al
numărului de specii cât şi ca densitate totală dezvoltată de algele verzi (47%).
Gradul de curăţenie este destul de ridicat atingând un procent de 88 %. În
toamnă fitoplanctonul este puternic dezvoltat, 45 specii cu o densitate totală
de 28 800 000 ex/l. Apar reprezentanţi ai tuturor grupelor algale însă
dezvoltarea lor este redusă. Domină ca şi densitate totală dezvoltată grupul
diatomeelor, însă diversitatea în cadrul grupul este foarte redusă,
reprezentant fiind de 5 specii. Densitatea maximă este atinsă de Cyclotella
menenghiniana (13 850 000 ex/l) ceea ce duce la scăderea calităţii apei,
gradul de impurificare al apei fiind de 43.7%. Indexul saprob cu valoarea
medie de 2.15 încadrează secţiunea în clasa II-a de calitate.

Calitatea Apei Râului Snagov, a fost urmărită în:
secţiunea Niculeşti
- stare ecologică moderată – clasa III-a de calitate.
- din punct de vedere chimic încărcarea organică exprimată prin CBO/CCO
este bună, corespunzătoare clasei II de calitate, cu valori mai ridicate în cursul
verii când şi cantitatea de oxigen dizolvat disponibil proceselor de
descompunere scade. Nutrienţii au înregistrat valori scăzute (clasa I-a de
calitate). Dintre elementele considerate a face parte din fondul natural,
clorurile au înregistrat valori corespunzătoare clasei III de calitate în
campaniile de la sfârşitul anului. Fe şi Mn total au înregistrat valori ridicate
(III-IV de calitate). Din categoria micropoluanţilor organici valori mai ridicate au
fost înregistrate în cazul fenolilor.


                                        103
- starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor
ţintă în cazul Ni dizolvat. Apare şi p,p‟ DDT.
Analizele la nivelul fitoplanctonului au evidenţiat în primăvară dominantă ca
număr de specii şi densitate dezvoltată a chlorophytelor, însă ca specie cel
mai bine dezvoltată este cryptophytul Chroomonas acută. De asemenea
diatomeele s-au întâlnit într-o proporţie ridicată (20,87%). Gradul de curăţenie
este ridicat (90.9%). În vara creşte diversitatea, numărul de specii rămâne
constant însă nu mai exista o specie care să dezvolte o densitate dominantă.
Gradul de curăţenie rămâne constant în jurul valorii de 90%. În toamnă
fitoplanctonul regresează puternic, numărul de specii scade la 22 iar
densitatea totală înregistrată a fost de 1800000ex/l. Indexul saprob mediu, cu
o valoare de 1.99 încadrează secţiunea în clasa II-a de calitate.
Macrozoobentosul: în primăvară este slab reprezentat întâlnindu-se 10 specii
dar cu o densitate foarte scăzută. Densitatea maximă este înregistrată de
tubificidul Brachiura sowerbyi (88ex/mp). În vară se întâlnesc doar 5 specii
aceeaşi specie rămânând dominantă însă cu o densitate mult mai mică.
Situaţie care se menţine şi în toamnă. Gradul de impurificare variază foarte
puţin în jurul valorii de 52-54%. Indexul saprob mediu cu o valoare de 2.62
încadrează secţiunea în clasa III-a de calitate-stare ecologică moderată.



       4.3.2. Starea ecologică a lacurilor . Caracterizarea fizico-chimică şi
            biologică

          4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu
                 gradul de troficitate

La nivelul teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti, subsistemul lacuri în
Municipiul Bucureşti cuprinde:
B.H. .Argeş
- râul Colentina monitorizat în 4 acumulări aflate în salbă pe curs din care 1
acumulare la nivelul Municipiului Bucureşti:
– ac.Fundeni : în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;

- râul Dâmboviţa:
- Lacul Morii (Bucureşti): în cadrul programelor de monitorizare: Stare
ecologică, ZV;




                                       104
Tabel 4.3.2.1.1.
Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate
                                     STAREA ECOLOGICA
                                     Indicatori    pentru       procesul          de Încadrarea din punct de vedere FIZICO-
                            Tip      EUTROFIZARE                                     CHIMIC
Cursul                      progr.                                                                                      Înca
           Lacul
de apa                      Monit                         Cclorofi Bio Încad                           SA               drar
                                                 Nmin                                             NUT      PTSO
                            orring PT(mg/l)               la        ma rare          RTA RO            LI         ICR e
                                                 (mg/l)                                           R        N
                                                          “a”(μg/l) sa      finala                     N                final
                                                                                                                        a
BAZIN HIDROGRAFIC ARGES
DAMBO
           LACUL                                                              hipert
VITA                        S        0.0788      0.834 22.9         91.5              -     I      I    I   I      III    III
           MORII                                                              rof
 (2 sect)
ARGES                                                               40.1 hipert
           OGREZENI         S, ZV 0.0725         0.893 11.66                          -     II     I    I   II     II     II
(2 sect)                                                            5         rof
COLEN CIOCANEST S,O(                                                16.3
                                     0.0894      1.253 13.25                  eutrof -      I      I    I   -      -      II
TINA       I                N)                                      7
COLEN
                            S,O(                                    145. hipert
TINA       BUFTEA                    0.2378      0.583 181.32                         -     III    I    I   I      II     III
                            N)                                      24        rof
(2 sect)
COLEN
                            S,O(                                    101. hipert
TINA       FUNDENI                   0.1686      0.789 80.28                          -     III    II   II  I      II     III
                            N)                                      93        rof
(2 sect)
COLEN
                            S,O(                                    99.2 hipert
TINA       CERNICA                   0.2216      0.597 56.66                          -     II     I    I   I      I      III
                            N)                                      4         rof
 (2 sect)
CREVE                       S,O(
           CREVEDIA                                                           hipert
DIA                         SO,N 0.2543          1.092 50.26        27.5              -     III    II   II  I      III    III
           VII                                                                rof
(2 sect)                    )
VALEA      ROSIA            S        0.1233      0.776 46.37        44.7 hipert -           III    I    II  II     II     III
                                                            105
SAULEI                                                         7      rof
PASAR                    S,O(                                  442.   hipert
          TUNARI I               0.6865     0.8      288.5                     -   IV      II    II   II      II    IV
EA                       N)                                    25     rof
PASAR                    S,O(                                  306.   hipert
          COZIENI                0.3513     0.482    109.5                     -   IV      I     II   I       II    IV
EA                       N)                                    43     rof
PASAR     BRANESTI       S,O(                                  604.   hipert
                                 0.4303     0.801    242.84                    -   IV      II    II   I       II    IV
EA        III            N)                                    42     rof
PASAR                    S,O(                                  516.   hipert
          FUNDENI I              0.3918     0.443    170.39                    -   IV      I     II   I       II    IV
EA                       N)                                    76     rof
SINDRIL   PITEASCA                                             111.   hipert
                         S       0.2144     0.432    101.17                    -   IV      I     II   I       II    IV
ITA       III                                                  58     rof

RTA – regim termic şi acidifiere;
RO - regim de oxigen;
NUTR – regim de nutrienţi;
SALIN - grad de mineralizare (salinitate);
PTSON – poluanţi toxici specifici de origine naturală;
AICR –alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi, AOX
Notă: Evaluarea clasei de calitate atât din punct de vedere biologic, cât şi fizico-chimic s-a făcut pe baza celui mai
nefavorabil              indicator               din            grupa    respective             de           indicatori




                                                         106
          4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul
                 apei

Subsistemul lacuri cuprinde:

B.H. .Argeş

1) pe râul Colentina monitorizat în 4 acumulări aflate în salba pe curs:
- Ciocăneşti (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV;
- ac. Buftea (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;
– ac. Fundeni – Bucureşti: în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;
- ac. Cernica (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;
2) Valea Pasărea: monitorizată în 4 acumulări:
- ac. Tunari I (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, IH;
- ac. Cozieni (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, IH;
 - ac. Brăneşti III (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, IH;
- ac. Fundeni I (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, IH;
3) Pe râul Argeş:
- ac. Ogrezeni: în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;
4) Pe râul Dâmboviţa:
- Lacul Morii (Bucureşti): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV;
5) Valea Şindriliţa:
– ac. Piteasca III (IF): în cadrul programului de monitorizare: Stare ecologică;
6) pe râul Crevedia :
– ac. Crevedia VII (DB): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;
7) Valea Saulei :
- Balta Roşia (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV;

B.H. Mostiştea : pe V. Mostiştea:

– ac. Petrachioaia (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, IH;

B.H. Ialomiţa:

1) Lac Snagov : cu 3 secţiuni de monitorizare:
– Antena Tâncăbeşti (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;
– Complex Pacea (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;
- Şanţ Floreşti (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;

2) Lac Căldăruşani cu 4 secţiuni de monitorizare:
– coada Cociovaliştea (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;
– coada Vlăsia (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;
- Ponton I.M.H. (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;
- Ponton CFR (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;

BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ

Calitatea apei acumulărilor de pe Râul Colentina
Acumularea Ciocăneşti: în anul 2009 aceasta acumulare a fost monitorizată într-o secţiune
de supraveghere - zona barajului, punct zona fotică, lunar pentru nutrienţi şi trimestrial
pentru indicatorii regimului de oxigen (program de monitorizare stare ecologică şi
vulnerabilitate la nutrienţi).
                                             107
 - Clasa generală de calitate a II-a din punct de vedere fizico - chimic. Stadiu trofic: eutrof.
- Analiza chimică: indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au încadrat în clasa II de
calitate, indicând o încărcare slabă a apei în substanţe organice, valori mai ridicate
înregistrându-se în a doua jumătatea a anului. Nutrienţii au înregistrat valori scăzute,
corespunzătoare clasei I de calitate, situaţie similară anului 2008.
- Analiza biologică: au fost efectuate 4 campanii de recoltare. În campania de primăvara,
atât la nivelul fitoplanctonului cât şi al microfitobentosului, diatomeele au fost cel mai bine
reprezentate ca şi număr de specii, la nivelul fitoplanctonului dezvoltarea numerică maximă
a avut-o clorofitul Monoraphidium contortum specie euritopa fără valoare indicatoare,
numeric reprezentând peste 50% din densitatea totală fitoplanctonica. Biomasa totală
dezvoltată înregistrată fiind de 5 mg/l (mezo-eutrof). În vară (iunie) biomasa dezvoltată
creşte (9.54mg/l) diatomeele rămân dominante prin biomasa şi densitate totală însă ca
număr de specii domină grupa algelor verzi. În campania lunii august s-a observat o
regresie a diatomeelor, apar reprezentanţi din alte grupe algale (Cyanophyta, Euglenophyta,
Xanthophyta). Cyanophitele devin dominante ca şi biomasa dezvoltată, Microcystis
aeruginosa dezvoltând biomasa maximă (20mg/l). Biomasa fitoplanctonică totală înregistrată
a fost de 46.39 mg/l (hipertrof). În campania de toamnă se regăseşte situaţia similară
începutului de an, diatomeele revin alături de clorofite ca şi grupe dominante, diversitatea
este mai ridicată, specii cu număr redus de indivizi. Biomasa scade la o valoare de 4.56
mg/l. Se poate observa caracterul mezotrof al acumulării cu tendinţa de eutrofizare puternică
în perioada caldă a anului.

Acumularea Buftea: a fost monitorizată în 2 secţiuni: mijloc şi baraj - punct zona fotică.
 - Clasa generală de calitate a III-a (calitate moderată). Stadiul trofic: hipertrof.
- Din punct de vedere fizico - chimic tinde să nu corespundă obiectivelor ţintă datorită
încărcării organice moderate corespunzătoare clasei III de calitate. Restul indicatorilor
monitorizat s-au încadrat în limitele claselor I-II de calitate.
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul Ni dizolvat cu valori ridicate la începutul anului.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5.
- Analiza biologică: s-au efectuat 4 campanii de recoltare (aprilie, iunie, august, octombrie).
În primăvară predomină algele verzi atât ca număr de specii, dezvoltare numerică cât şi
biomasă dezvoltată. Biomasa fitoplanctonică maximă este atinsă la nivelul mijlocului
acumulării       (5.03 mg/l)- caracter eutrof. Spre deosebire de acumularea anterioară
diatomeele sunt slab reprezentate şi apar reprezentanţi din mai multe grupe taxonomice,
însă dezvoltarea specifică este redusă. În iunie fitoplanctonul a fost dominat de algele
albastre-verzi cu înflorire produsă de specia Anabaena solitaria, biomasă maximă atinsă în
zona de mijloc a acumulării fiind de 400.63 mg/l. Dezvoltarea puternică a cyanophytelor a
dus la regresia celorlalte grupe algale şi dispariţia multor specii, diversitatea scăzând foarte
mult. În august dezvoltarea cyanophytelor se menţine însă scade biomasa dezvoltată, apar
specii noi ce găsesc condiţii favorabile de dezvoltare astfel că s-a înregistrat o biomasă
totală de 235.19 mg/l în zona de mijloc a acumulării. În zona barajului biomasa totală este
mult scăzută faţa de mijloc, valoarea fiind de 27.4 mg/l. În toamnă se păstrează situaţia însă
încep sa se dezvolte din nou celelalte grupe algale, în special algele verzi, iar biomasa totală
scade (77.14 mg/l). Se poate concluziona că acumularea a păstrat caracterul puternic
hipertrof în tot cursul anului fiind dominată de înflorirea algelor albastre verzi, cu vârful atins
în anotimpul cald în secţiunea de mijloc.


Acumularea Fundeni: monitorizată în secţiunile mijloc şi baraj
- clasa generală de calitate III (calitate moderată), menţine caracterul chimic al secţiunii
anterioare. Stadiul trofic: hipertrof. Se observă o creştere a concentraţiilor totale în cazul
                                               108
metalelor, în special manganul, iar în cazul fracţiunilor dizolvate nu corespunde valorilor ţintă
pentru Cupru, nichel şi plumb dizolvat. De asemenea apar neconformităţi în cazul p,p‟ DDT.
- Stare chimică proastă.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5.

Grafic 4.3.2.2.1.
Variaţia biomasei fitoplanctonice în acumularea Fundeni în anul 2009

            400
            375
            350
            325
            300
            275
            250
            225
                                                                                mijloc
            200
            175                                                                 baraj
            150
            125
            100
             75
             50
             25
              0
                              aprilie     iunie     august     octombrie


- Analiza biologică: în campania de primăvară apare înflorire produsă de algele albastre-
verzi, principala specie fiind Microcystis aeruginosa. Foarte bine dezvoltate au fost şi algele
verzi cu diversitate ridicată în cadrul grupului (22 specii). Maximul dezvoltării algale este
atins în zona de mijloc a acumulării. În iunie se observă intensificarea înfloririi cyanophytelor
însă dezvoltarea individuală a speciei Microcystis regresează dezvoltându-se puternic alte
specii (Anabaena solitaria, Aphanizomenon) cu atingerea vârfului în zona barajului.
(361.16mg/l). Celelalte grupe algale sunt inhibate în dezvoltarea lor, apar puţine specii cu
număr redus de indivizi. În celelalte campanii dezvoltarea algelor albastre-verzi regresează
însă menţin caracterul hipertrof al acumulării. În octombrie apar şi se dezvoltă specii de
diatomee şi cryptophyte, nu se mai întâlneşte fenomenul de înflorire.

Acumularea Cernica: monitorizată în secţiunile mijloc şi baraj - clasa generală III (calitate
moderată) din punct de vedere fizico - chimic. Stadiul trofic: hipertrof.
Încărcarea în nutrienţi scade comparativ cu acumularea anterioară (clasa I), încărcarea în
materii organice biodegradabile exprimată prin indicatorii corespunzători aparţine domeniului
clasei III de calitate - moderată. Valori mai ridicate se întâlnesc în cazul Mn care
înregistrează valori corespunzătoare clasei III de calitate. Se observă o îmbunătăţire a
calităţii apei comparativ cu anul 2008. Ca şi în cazul acumulării anterioare se înregistrează
depăşiri ale valorilor impuse în cazul Cu,Ni dizolvat, p,p‟ DDT .
- Stare chimică proastă.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5, NO2.
- Analiza biologică a fost efectuată în 3 campanii de recoltare (iunie, august, octombrie).
Similar secţiunii din amonte în vară s-a produs înflorirea cyanophytelor. Alături de
Microcystis aeruginosa dezvoltă biomasă considerabilă şi M. incerta. De asemenea se
dezvoltă mult şi unele specii de euglenophyte (Euglena granulata) în zona mijlocului
acumulării în timp ce la baraj Cyclotella menenghiniana a înregistrat o biomasă ridicată (65.6
mg/l). Vârful înfloririi este atins în această zonă a barajului. Înflorirea scade în intensitate în
                                                109
august la nivelul mijlocului acumulării în timp ce în zona barajului se menţine (145.33mg/l).
Creşte numărul de specii, apar reprezentanţi ai tuturor grupelor algale (Ceratium, Peridinium,
Cryptomonas) cu dezvoltare numerică ridicată. În octombrie se observă efectul de inhibare a
dezvoltării algale produsă de înflorirea cyanophytelor, astfel în zona de mijloc întâlnim doar 8
specii iar la baraj 7 specii. Populaţia algala este dominată de Microcystis cu o valoare a
biomasei ce menţine caracterul hipertof al acumulării, maximul fiind atins în zona de baraj
(49.57mg/l).
Grafic 4.3.2.2.2
.
                Variatia biomasei fitoplanctonice in acumularile de pe Valea Colentina
                                          in cursul anului 2009
            acumulari


            Cernica



                                                                                                   octombrie
            Fundeni
                                                                                                   august
                                                                                                   iunie
                                                                                                   aprilie
             Buftea




          Ciocanesti
                                                                                                mg/l

                       0   10   20   30   40   50   60   70   80   90 100 110 120 130 140 150




       2) Calitatea apei acumulărilor de pe VALEA PASĂREA

Recoltările s-au făcut în 4 secţiuni, corespunzătoare acumulărilor de pe acest curs de apă.

Tunari I: clasa globală de calitate din punct de vedere chimic - IV (slabă).
- Stadiul trofic: hipertrof. Încărcarea organică exprimată prin CBO/CCO, ridicată tot timpul
anului, corespunzătoare clasei IV de calitate.
Nutrienţii prezintă o încărcare corespunzătoare unei ape de clasa II-a per medie, valori mai
ridicate în cazul azotiţilor , concentraţii ridicate în primăvară scăzând odată cu dezvoltarea
fitoplanctonului. Restul indicatorilor au înregistrat valori aflate în palierul claselor I-III de
calitate.
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul Cuprului şi nichelului dizolvat. Apare şi p-p‟ DDT.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5,
NO2,NH3.
- Biologic: în primăvară fitoplanctonul este puternic dezvoltat, apărând înflorire produsă
predominant de chlorophyte (Scenedesmus acuminatus, Pteromonas angulosa)                        şi
cyanophyte (Microcystis aeruginosa) dar o contribuţie importantă la biomasa totală (300.9
mg/l) o au şi diatomeeele (Cyclotella menenghiniana) şi euglenophytele (Trachelomonas
volvocina), caracter puternic hipertrof. În vară se intensifică înflorirea cu cyanophytul
Microcystis aeruginosa, biomasa dezvoltată de specie atingând o valoare de 294 mg/l.
Algele verzi şi diatomeele regresează în comparaţie cu campania anterioară, cyanophytele
dezvoltând aproape 80% din biomasa totală fitoplanctonică. În august se atinge vârful înflorii
fitoplanctonice, scade numărul de specii fiind inhibate în dezvoltarea lor de Microcystis, cu o
biomasă de 490 mg/l. În toamnă se menţine înflorirea, alături de Mycrocystis aeruginosa

                                                          110
apare bine dezvoltată şi specia Microcystis wesenbergii care dezvoltă o biomasă de 208
mg/l. Biomasa totală fitoplanctonică înregistrată a fost de 551.8 mg/l.
Acumularea păstrează caracter hipertrof tot timpul anului.

Cozieni: calitatea din punct de vedere fizico-chimic este slabă (IV).
- Starea trofică hipertrof. Încărcarea organică se menţine ridicată similar secţiunii anterioare,
corespunzătoare clasei IV de calitate. Încărcarea în nutrienţi scade corespunzător clasei I
de calitate. Încărcări mai ridicate s-au înregistrat în cazul clorurilor, sodiului (III). Dintre
poluanţii toxici de origine naturală manganul tinde să nu corespundă obiectivelor de calitate,
înregistrând valori corespunzătoare clasei III de calitate în toate campaniile de monitorizare.
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul metalelor dizolvate (Cu, Ni), benz-a-antracen, p-p‟ DDT.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5,NH3.
Din punct de vedere biologic similar acumulării anterioare, dezvoltarea cyanophytelor începe
încă din primăvară când specia Microcystis aeruginosa dezvoltă o biomasă de 20 mg/l,
Cyclotella este de asemenea bine dezvoltată (16.8 mg/l). Biomasa totală are o valoare de
72.25 mg/l- caracter hipertrof. În vară înflorirea cyanophytelor şi diatomeelor se intensifică,
biomasa totală ajunge la 191.79 mg/l. În toamnă este atins vârful dezvoltării fitoplanctonice,
la biomasa totală de 521.31 mg /l specia Microcystis aeruginosa contribuie cu o valoare de
490mg/l. În toamnă înflorirea scade în intensitate însă valoare biomasei rămâne ridicată.
Acumularea păstrează caracterul hipertrof tot timpul anului.

Brăneşti III: calitatea din punct de vedere fizico-chimic este slabă - clasa IV-a de calitate.
Stadiu trofic hipertrof. Încărcarea organică se menţine ridicată similar secţiunilor anterioare.
Nutrienţii se încadrează în clasa a II-a de calitate, valori ridicate fiind înregistrate în cazul
azotiţilor. Calitatea apei este similară secţiunii anterioare cu valori mai ridicate pentru
indicatorii de salinitate şi metale.
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul metalelor dizolvate (cupru, nichel, plumb), apare şi p-p‟ DDT.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5,
NO2,NH3.
- Din punct de vedere biologic, dezvoltarea maximă a fitoplanctonului în această acumulare
are loc în luna august, când se intensifică înflorirea produsă cyanophyte, Microcystis
aeruginosa atingând o biomasă de 1100 mg/l, biomasa totală fiind de 1331 mg/l. Foarte mult
se dezvoltă în această acumulare şi euglenophytul – Euglena viridis - specie de apă puternic
impurificată cu o biomasă maximă în primăvara de 42.3 mg/l - în campaniile ulterioare
regresează şi chiar dispare şi Cyclotella menenghiniana care atinge maximul dezvoltării tot
în campania de primăvară. În toamnă alături de specia menţionată se dezvolta mult şi
Aphanizomenon gracile. Stadiul trofic hipertrof - se menţine tot cursul anului.
În această acumulare evacuează apele uzate Primăria Brăneşti, ape insuficient epurate,
staţia de epurare având doar treapta mecanică, ineficientă pentru reducerea încărcări
apelor. Această unitate este monitorizată lunar de către Laboratorul de Calitate SGA Ilfov-
Bucureşti, înregistrându-se depăşiri constante ale limitelor maxime admise la evacuare,
consecinţă fiind aplicarea de penalităţi corespunzătoare valorilor depăşite.

Fundeni I: clasa IV-a de calitate - slabă. Stadiul trofic - hipertrof.
- Din punct de vedere fizico-chimic situaţia este similară acumulărilor din amonte, cu
încărcare organică mare corespunzătoare clasei IV de calitate.
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul Cuprului şi nichelului dizolvat. Apare şi p-p‟ DDT.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5,NH3.
                                                111
- Biologic: fitoplanctonul are compoziţia similară acumulărilor anterioare. Diferenţa este că,
înflorirea algelor albastre - verzi începe în vară. În primăvară biomasa totală cu o valoare de
63.85 mg/l este dată cumulat de diatomee, cryptofite bine dezvoltate, chlorophyte. Specia cu
dezvoltarea cea mai mare ca şi biomasă fiind Chroomona erosa, Mycrocistis încă nu este
prezentă. Înflorirea se intensifică şi atinge maximul de dezvoltare în august când biomasa
totală atinge o valoare de 1171.25 mg/l. Alături de Microcystis aeruginosa se dezvoltă foarte
mult şi Microcystis wesenbergii. Se dezvoltă mult şi algele verzi. Caracter puternic hipertrof
ce se menţine în tot cursul anului.


Grafic 4.3.2.2.3.

                Biomasa dezvoltata de Microcystis aeruginosa in
                acumularile de pe Valea Pasarea in cursul anului
                                     2009



         Fundeni I




        Branesti III                                                                            octombrie
                                                                                                august
                                                                                                iunie

           Cozieni                                                                              aprilie




           Tunari I

                                                                                              mg/l

                       0   50   100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700 750 800




3) Calitatea apei acumulărilor de pe RÂUL ARGEŞ

Acumularea OGREZENI: Clasa generală de calitate din punct de vedere chimic II-a. Stare
trofică: hipertrof.
Încărcarea organică exprimată prin indicatorii CBO5/ CCO este corespunzătoare clasei II de
calitate. Nutrienţii per global aparţin domeniului clasei I de calitate, cu valori mai ridicate
primăvara şi toamna având loc scăderea concentraţiei lor odată cu dezvoltarea
fitoplanctonului. Indicatorii tind să corespundă obiectivelor de calitate cu excepţia fierului
total şi manganului ce înregistrează în mod constant valori corespunzătoare claselor III-IV de
calitate.
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul metalelor dizolvate (Cu, Ni). Apare şi p-p‟ DDT.
                                                        112
- Din punct de vedere biologic în primăvară s-a evidenţiat specia Aulacoseira granulată -
specie euritopa- ce dezvoltă o biomasă de 116.775 mg/l. Predomină atât ca număr de specii
cât şi ca densitate diatomeele. Algele verzi sunt slab dezvoltate, prezente prin 3 specii. În
vară diatomeele rămân dominante numeric, specia menţionată regresează puternic astfel că
biomasa totală înregistrată este de doar 6.17 – caracter eutrof. În august se produce
dezvoltarea cyanophytelor Aphanizomenon flos-aquae, Microcystis aeruginosa - cele 2
specii înregistrând o biomasă cumulată de 14.262 mg/l, diatomeele regresează. Diversitate
scăzută. În toamnă diversitatea scade şi mai mult astfel că se întâlnesc doar 6 specii.
Dominante rămân cyanophytele prin cei 2 reprezentanţi însă biomasa dezvoltată scade la
7.224 mg/l. Biomasa medie a celor 4 campanii, cu o valoare de 40.15 mg/l indică stadiul
hipertrof al acumulării.
- Compoziţia fitoplanctonică, pe grupe, determinată în acumularea Ogrezeni în cursul anului
2009:
Grafic 4.3.2.2.4.
                               6,96
                                              34,88
            octombrie
                                       18,6
                                                39,53


                              3,96
                                 11,88
               august
                                              35,64
                                                      48,51                     Chlorophyta
                                                                                Cryptophyta
                                                                                Bacillariophyta
                                     14,92                                      Cyanophyta
                                8,95
                 iunie
                                                                74,62
                          1,49


                          2,06
                              4,54
                aprilie
                                                                        92,97
                          0




4) Calitatea apei acumulărilor de pe RÂUL DÂMBOVIŢA

Lacul Morii - a fost monitorizat în 2 secţiuni de recoltare respectiv: mijloc lac şi baraj, pe profil
de adâncime (zona fotică). Rezultatele analizelor au evidenţiat următoarele: clasa generală
de calitate din punct de vedere chimic a III-a. Stare trofică: hipertrof.
Încărcarea organică a apei este scăzută corespunzătoare clasei II de calitate, mai ridicată în
perioada anotimpului cald. Încărcarea în nutrienţi este de asemenea scăzută (I) cu valori
uşor mai ridicate în primăvară, fiind urmată de dezvoltarea algala ce sărăceşte mediul în
nutrienţi. Valori mai ridicate au fost înregistrate în cazul Mn (III) , metal caracteristice
bazinului Argeş, şi fenolii cu valori ridicate în toamnă (clasa III de calitate). Restul
indicatorilor corespund obiectivelor de calitate (clasa I-II).
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul Cu dizolvat.




                                                          113
Grafic 4.3.2.2.5.
Variaţia biomasei fitoplanctonice în secţiuni de monitorizare Lacul Morii 2009




                   mg/l
             290
             280
             270
             260
             250
             240
             230
             220
             210
             200
             190
             180
             170
             160
             150
             140
             130
             120
             110
             100
              90
              80
              70
              60
              50
              40
              30
              20
              10
               0
                                                                               aprilie
                                      ZF




                                                          ZF
                                                                               iunie
                                  c




                                                         j
                                                      ra
                                 la




                                                                               august
                                                     ba
                            oc
                           ijl




                                                                               octombrie
                          m




- Din punct de vedere biologic: la nivelul fitoplanctonului în campania de primăvară domină
Cryptophytele alături de diatomee, specia ce dezvoltă densitatea maximă fiind Chroomonas
acuta, în special în zona barajului a lacului în zona fotică (1971000 ex/l), specie euritopă fără
valoare indicatoare. Dintre diatomee specia bine reprezentată este Cyclotella
menenghiniana. În această campanie diversitatea cea mai ridicată este întâlnită în zona
barajului, numărul de specii crescând progresiv către baraj. În vară se produce dezvoltarea
dinophytului Ceratium hirundinella, specie de apă curată (oligomezosaproba), biomasa
maximă fitoplanctonică întâlnindu-se în zona de mijloc a acumulării (39.94 mg/l).
Dezvoltarea a acestei specii duce la regresia celorlalte specii, astfel că se întâlneşte un
număr de 11 taxoni. Se întâlnesc reprezentanţi ai cryptophytelor, diatomeelor şi
chlorophytelor. În campania de toamnă, se intensifică dezvoltarea speciei menţionate
anterior, astfel ca ajunge la o biomasă de 400 mg/l în zona de mijloc a lacului şi de 171.8
mg/l în zona barajului. Numărul de specii prezente se reduce şi mai mult astfel încât se
întâlnesc în ambele secţiuni de supraveghere numai 7 specii. În zona barajului apare şi
Microcystis aeruginosa, ce dezvoltă o biomasa de 5 mg/l. Diversitatea este foarte scăzută. În
octombrie are loc o regresie a dinophytului (37.05 mg/l) în zona de mijloc, pentru ca în zona
barajului să înregistreze o biomasă de doar 3.75 mg/l. Alături de acesta se dezvoltă bine şi
alga albastră verde Aphanizomenon flos-aquae, cu o biomasă de 13.16 mg/l în zona de
mijloc şi de 5.44 mg/l în zona barajului. Diversitatea rămâne scăzută, număr redus de specii
cu dezvoltare slabă. În cea mai mare parte a anului acumularea are un caracter hipertrof,
dezvoltându-se specii ce reflectă condiţiile chimice de calitate.

Calitatea apei acumulărilor de pe VALEA ŞINDRILIŢA

Acumularea Piteasca III: clasa generală de calitate IV- calitate slabă. Stadiul trofic hipertrof.
Dacă nutrienţii s-au încadrat în general în clasele I-II de calitate, încărcarea organică a fost
ridicată, corespunzătoare clasei IV de calitate cu valori mai ridicate în cursul lunilor de vară
când se atinge maximul floririi fitoplanctonice. Valori ridicate s-au înregistrat şi în cazul
metalelor: Mn si Mg şi fenolilor corespunzătoare clasei III de calitate.
                                              114
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul Cuprului şi nichelului dizolvat. Apare şi p-p‟ DDT.
- Analiza biologică: Acumularea păstrează caracterul hipertrof în tot cursul anului. În
primăvara biomasa dominantă este dată de cyanophyte ( 51.62 mg/l) dezvoltarea maximă
fiind atinsă de Oscillatoria agardhii (29.45 mg/l) iar ca densitate Oscillatoria limnetica
(20000000ex/l). Puternic dezvoltat apare şi dinophytul Peridinium aciculiferum (biomasa de
25.2 mg/l). Apar reprezentanţi din toate grupele algale. În vară creşte biomasa dezvoltată de
algele albastre verzi însă în cadrul grupului se schimba compoziţia, biomasa maximă este
dată de Gomphosphaeria lacustris (87.5 mg/l) alături de ea bine reprezentate fiind şi genurile
Anabaena şi Oscillatoria. Biomasa totală dezvoltată a fost de 171.12 reprezentând maximul
dezvoltării firoplanctonice în această acumulare. În august, dezvoltarea fitoplanctonului
regresează, cyanophytele sunt bine reprezentate de Microcystis aeruginosa cu o biomasă
de 10 mg/l, Peridinium îşi menţine dezvoltarea . Biomasa totală a fost de 50.9 mg/l. În
toamnă se produce din nou dezvoltarea puternică a speciei Microcystis (86.8 mg/l), astfel că
biomasa totală creşte comparativ cu campania anterioară.

Calitatea apei acumulărilor de pe VALEA CREVEDIA

Acumularea CREVEDIA VII - monitorizată în 2 secţiuni mijloc şi baraj. Clasa de calitate din
punct de vedere chimic : III. Stadiul trofic : hipertrof.
        Indicatorii din categoria regimului de oxigen (CBO/CCO) s-au încadrat în clasa III de
calitate, cu încărcare în substanţă organică mare în tot cursul anului, existând însă în apă
suficient oxigen dizolvat necesar proceselor de oxidare.
Nutrienţii au înregistrat valori corespunzătoare clasei III de calitate, azotiţii înregistrând
concentraţii mai ridicate ceea ce duce la depăşirea clasei de calitate per global. Indicatorii ce
tind să depăşească valorile ţintă sunt Fe, Mn, cloruri, fenoli - clasa III-a de calitate. Restul
indicatorilor s-au încadrat în clasele I-II de calitate.
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul metalelor dizolvate: cupru şi nichel. Apare şi p-p‟ DDT.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5,
NO2,NH3.
- Din punct de vedere biologic: în primăvară fitoplanctonul este dominat ca număr de specii
de Chlorophyte, întâlnindu-se un număr de 16 iar biomasa dezvoltată este de 6.35 mg/l.
Numeric însă, specia cu cea mai mare dezvoltare este cryptophytul Chroomonas acuta
(7718000 ex/l). Diatomeele sunt slab reprezentate prin 4 specii, apar şi se dezvoltă şi
euglenophyte de apă impurificată. Biomasa cu o valoare de 9.2 mg/l imprimă acumulării un
caracter eutrof încă din primăvară. Odată cu creşterea temperaturii, în vară fitoplantonul se
dezvoltă foarte mult, creşte numărul de specii precum şi dezvoltarea acestora. Dintre
diatomee biomasa maximă este dată de speciile genului Cylotella (9.23 mg/l).
Euglenophytele sunt dezvoltate astfel încât speciile genului Euglena înregistrează o biomasă
de 7 mg/l. Cyanophytele reprezentate prin 4 specii înregistrează o biomasă de 10.79 mg/l.
Biomasa totală cu o valoare de 34.25 mg/l încadrează acumularea în categoria hipertrof.
Starea trofică a acumulării se accentuează, în campania lunii august biomasa totală atinge
valoarea de 49.25 mg/l. Cyanophytele şi euglenophytele regresează uşor în shimb
cryptophytele se dezvoltă puternic (25.43 mg/l), cel mai bine reprezentat fiind genul
Cryptomonas. În toamnă redevin dominante atât ca număr de specii, densitate şi biomasă
dezvoltată algele verzi (Scenedesmus acuminatus, Pyramichlamys). Biomasa totală
dezvoltată cu o valoare de 17.32 mg/l menţine caracterul hipertrof al acumulării.
De menţionat ca în iazul Crevedia VII sunt evacuate apele uzate provenite de la societatea
SC AVICOLA CREVEDIA SA, având ca profil de activitate creşterea păsărilor. S-au
înregistrat depăşiri constante ale indicatorilor de calitate admişi la evacuare, în special în
cazul încărcării organice şi nutrienţi, lucru constatat şi în cazul acumulării monitorizate.
                                              115
Pentru depăşirea indicatorilor de calitate unităţii i-au fost aplicate penalităţi conform
legislaţiei în vigoare.

7) Calitatea apei acumulărilor de pe VALEA SAULEI
        Recoltările s-au făcut într-o singură secţiune - acumularea Roşia monitorizată în zona
barajului.
Acumularea Roşia: fizico – chimic - clasa III-a de calitate (calitate moderată). Stadiul trofic:
hipertrof.
Încărcarea organică corespunzătoare clasei III de calitate, cu valori ridicate în cursul verii
când are loc şi atingerea maximului de înflorire fitoplanctonică. Nutrienţii au valori mai
ridicate la începutul anului (ianuarie - martie) concentraţia lor scăzând odată cu dezvoltarea
algelor. Restul indicatorilor s-au încadrat în limitele claselor I-II de calitate, cu excepţia
metalelor (Fe, Mn), cloruri, Na, cu valori corespunzătoare clasei III de calitate, încărcare
moderată.
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul metalelor       dizolvate (Cu, Ni, Pb). Din categoria substanţelor prioritare apar:
hexaclorbenzen, p-p‟ DDt, clorpirifos.
- Analizele biologice efectuate au evidenţiat caracterul hipertrof al acumulării tot timpul
anului. Daca în primăvară, biomasa maximă fitoplanctonica este dezvoltată de Cyclotella
atomus (9.18 mg/l) alături de care se dezvoltă multe specii de clorophyte, diatomee,
euglenophyte, înregistrându-se o biomasă totală de 34 mg/l, în vară se înregistrează o
biomasă de 42.78, specia cea mai dezvoltată fiind Cyclotella menenghiniana (9.75mg/l). Se
dezvoltă euglenophyte (1.8 mg/l), cryptophyte (10.75 mg/l), diatomee (14.37mg/l),
chlorophyte (17 specii cu o biomasă de 15.7 mg/l). În august este atins maximul dezvoltării
fitoplanctonice, cryptophytele sunt dominante prin reprezentanţii genului Cryptomonas
biomasa dezvoltată fiind de 56.27 mg/l. Diatomeele şi algele verzi regresează puternic. În
toamnă apar şi se dezvolta algele albastre verzi cu 3 reprezentanţi ce dau şi biomasa
dominantă (Microcystis aeruginosa, Oscillatoria agardhii), cryptophytele regreseaza .
Biomasa totală înregistrată a fost de 32.71 mg/l menţine caracterul hiprtrof al acumulării.

BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA

Valea SNAGOV: este monitorizată o singură acumulare de pe cursul acestei vai situată
amonte de lacul Snagov şi anume acumularea Tâncăbeşti II în zona de mijloc ( zona fotică).
Din punct de vedere fizico-chimic se încadrează în clasa III-a de calitate (moderata). Stare
trofică: hipertrof.
- Încărcarea organică moderată aparţine domeniului clasei III de calitate. Încărcarea în
nutrienţi este scăzută, toţi indicatorii s-au încadrat în clasa I-a de calitate cu excepţia azotului
total. Dintre poluanţii toxici specifici de origine naturală în cazul Fe, Mn s-au înregistrat valori
ce depăşesc limitele clasei II de calitate. Restul indicatorilor au corespuns obiectivelor ţintă.
- Starea chimică a acumulării este proastă înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul Cuprului şi nichel dizolvat. Apare şi p-p‟ DDT.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002 au fost: MTS, CBO5.
- Analiza biologică a evidenţiat caracterul hipertrof al acumulării ce se menţine tot timpul
anului. În primăvară, fitoplanctonul este dominat numeric de diatomee (81.12 %), specia ce a
dezvoltat biomasă şi densitatea maximă a fost Cyclotella atomus cu o biomasă de 29.925
mg/l. Biomasa totală a celor 28 de specii, cu o valoare de 61.98 mg/l, încadrează
acumularea în categoria hipertrof. În campania de vară biomasa fitoplanctonică scade la
25.21 însă menţine caracterul hipertrof, creşte numărul de specii şi diversitatea în cadrul
grupului clorophytelor. Foarte bine se dezvoltă şi speciile genului Cyclotella (meneghiniana
şi atomus). În campania lunii august dezvoltarea speciilor sus menţionate ia amploare astfel
că biomasa atinge o valoare de 57.93 mg/l la care Cyclotella menenghiniana participă cu o
valoare de 18.21 mg/l iar Pyramichlamys cordiformis dezvoltă o biomasă de 12 mg/l. În
                                                  116
toamnă dezvoltarea regresează astfel că biomasa totală ajunge la 13.23 mg/l, însă menţine
caracterul hipertrof al acumulării.

Lacul Snagov - 2009- monitorizarea s-a efectuat în 3 secţiuni cu o frecvenţă trimestrială.

Secţiunea Antena Tâncăbeşti a fost monitorizată într-un punct de recoltare respectiv zona
fotică, fiind urmărită încărcarea organică, în nutrienţi, salinitate şi alţi poluanţi relevanţi.
        - Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcarea organică exprimată
prin CBO/CCO, este moderată, corespunzătoare clasei III de calitate, încărcare ce se
menţine astfel în cursul întregului an. Nutrienţii se înscriu în clasa I de calitate. Restul
indicatorilor se încadrează în limitele claselor I-II de calitate cu excepţia clorurilor, Mn (clasa
a III-a). Se observă o situaţie similară anului anterior.
Stare trofică: hipertrof (stabilit pe baza indicatorilor de eutrofizare respectiv azot mineral
total, fosfor total, clorofila „a”).
Nu au fost efectuate analize biologice în această secţiune.

Secţiunea Complex Pacea: este considerată mijlocul lacului - a fost monitorizată pe profil
adâncime zona fotică. În această secţiune încărcarea organică se îmbunătăţeşte raportând
la secţiunea anterioară fiind corespunzătoare clasei II de calitate, cu valori mai ridicate
începând cu luna august perioada când se înregistrează şi maxim în cazul biomasei
fitoplanctonice. Încărcarea în nutrienţi rămâne scăzută, clasa I de calitate. Indicatorii gradului
de salinitate şi metalele (concentraţia totala) s-au încadrat în limitele clasei II de calitate cu
excepţia clorurilor, Mn, cu valori constant de clasa a III-a.
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul metalelor dizolvate (Cu). Apar depăşiri şi la benz(a) antracen şi p-p‟ DDT.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS.
- Analiza biologică: în campania de primăvară (aprilie) în această secţiune se întâlnesc
puţine specii (19) dominante numeric fiind diatomeele (57%) însă ca număr de specii
predomină algele verzi, slab dezvoltate individual. Biomasa totală înregistrată a fost de 2.09,
stadiu oligotrof. În vară (iunie) biomasa fitoplanctonică creşte zona devenind eutrofă (9.04),
creşte şi numărul de specii însă dezvoltarea individuală este redusă. Cea mai bine
dezvoltată specie, atât ca densitate cât şi ca biomasă, este Cyclotella menenghiniana. În
august cyanophytele se dezvoltă puternic, biomasa dezvoltată fiind de 21.68 mg/l din totalul
de 30 mg/l al întregii populaţii algale (31 specii). Specia predominată ca şi biomasa este
Microcystis aeruginosaI iar ca densitate Lyngbya limnetica (8625000ex/l). În campania de
toamnă biomasa totală scade (19.2 mg/l), creşte numărul de specii, grupul clorophytelor fiind
bine reprezentat (30 de specii) majoritatea dezvoltând o densitate redusă. Nu există specie
care să dezvolte o biomasă foarte ridicată însă cumulat biomasa totală (19.2mg/l) induce
secţiunii un caracter hipertrof. Per global se poate concluziona că lacul Snagov, în zona de
mijloc, are un caracter eutrof care se accentuează, în perioada vară-toamnă devenind
hipertrof.

Secţiunea Şanţu Floreşti:– monitorizată trimestrial într-un punct: zona fotică.
- Din punct de vedere chimic secţiunea are calitate bună (clasa II de calitate). Încărcarea
organică corespunzătoare clasei II-a de calitate cu valori mai ridicate în perioada caldă a
anului. Nutrienţii aparţin domeniului clasei I de calitate. Restul indicatorilor s-au încadrat în
limitele claselor I- II de calitate.
- Stadiul trofic: mezotrof.
- Din punct de vedere biologic, în campania de primăvară fitoplanctonul este slab dezvoltat,
densitatea totală înregistrată fiind de 1115500 ex/l cu o biomasă de 0.78 mg/l- caracter
ultraoligotrof. Se întâlnesc 19 specii cu dominarea numerică a cryptofitelor (52.58%). În luna
iunie, creşte numărul de specii(31) şi diversitatea, dominante atât ca număr de specii cât şi
ca procent al densităţii totale sunt algele verzi. Specia ce dezvoltă cea mai mare biomasă
                                               117
este dinophytul Ceratium hirundinella (2.25mg/l), specie indicatoare de apă curată. Biomasa
totală fitoplanctonică înregistrată a fost 7.28 mg/l. În august se menţine aceeaşi valoare a
biomasei, rămân dominante chlorophytele în proporţie de 58.63% . Biomasa cea mai ridicată
o dezvoltă însă speciile genului Cryptomonas (2.945 mg/l). În toamnă fitoplactonul
regresează foarte mult, sunt întâlnite doar 13 specii ce dezvoltă o biomasă de 0.845,
revenind la situaţia trofică iniţială de trofie. Dominante sunt cryptophytele în proporţie de
82.26 %.
În concluzie, Lacul Snagov menţine caracterul eutrof în cursul anului, cu creşterea gradului
de trofie, mai accentuată în zona de mijloc a lacului şi o stare trofică uşor îmbunătăţită spre
zona de baraj. Tinde sa nu îndeplinească condiţiile de calitate în cazul încărcării organice,
Mn, cloruri însă se observă o îmbunătăţire comparativ cu anul 2008 atât la nivel la nivel
chimic cât şi la nivelul stării trofice.
Grafic 4.3.2.2.6.


          Variatia biomasei fitoplanctonice in sectiunile de
                    monitorizare Lac Snagov 2009


  octombrie



     august                                            Sant Floresti- ZF
                                                       Complex Pacea-ZF

       iunie



      aprilie
                                                      mg/l
                0   5   10   15   20   25   30   35




       2) Calitatea apei în LACUL CĂLDĂRUŞANI

       Recoltările s-au făcut în 4 secţiuni amplasate în zone care să confere
reprezentativitate pentru calitatea apei întregului lac. Acest lac este alimentat de 2 râuri,
Vlăsia şi Cociovaliştea.

Secţiunea: Coada Vlăsia: clasa de calitate IV- calitate slabă. Starea trofică: hipertrof.
Încărcarea organică este ridicată, corespunzătoare clasei IV de calitate, valori mai ridicate
întâlnindu-se în perioada de vară. Încărcarea în nutrienţi corespunzătoare clasei II de
calitate, însă se întâlnesc valori ridicate în cazul nutrienţilor din categoria fosforului. Similar
secţiunii anterioare au fost întâlnite concentraţii mai ridicate în cazul manganului (clasa III-a),
dar şi în cazul clorurilor, Na, fenoli au fost înregistrate valori corespunzătoare clasei III de
calitate.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5, NH3.
Nu au fost efectuate analize biologice în această secţiune.

Secţiunea: Coada Cociovaliştea: fizico-chimic calitatea apei este moderată (clasa III -
Stadiul trofic: hipertrof
Încărcarea organică moderată, corespunzătoare clasei III de calitate. Valori mai ridicate s-au
înregistrat în cazul indicatorului CBO5 în tot cursul anului, corespunzătoare clasei IV de
calitate. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzătoare clasei I de
                                                 118
calitate. Din categoria poluanţilor toxici specifici Mn a înregistrat valori corespunzătoare
clasei III de calitate în toate campaniile de recoltare. Restul indicatorilor corespund
obiectivelor ţintă, situaţie similară anului anterior.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5, NH3.
Nu au fost efectuate analize biologice în această secţiune.

Secţiunea I.M.H.: mijloc lac: clasa de calitate III (calitate moderată). Stadiu trofic: hipertrof.
- Din punct de vedere fizico-chimic indicatorii au înregistrat valori similare cu cele din
secţiunea anterioară, cu încărcare moderată (III) în materii organice. Încărcarea în nutrienţi
este corespunzătoare clasei I de calitate. Din indicatorii gradului de salinitate, consideraţi ca
făcând parte din fondul natural, clorurile şi Na au înregistrat valori mai ridicate
corespunzătoare clasei III de calitate în toate campaniile. De asemenea valori mai ridicate în
cazul Mn şi fenolilor. Restul indicatorilor s-au încadrat în obiectivele ţintă (I-II). Este evidentă
influenţa râului Vlăsia asupra calităţii lacului.
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul metalelor dizolvate (Cu, Ni). Apare şi alaclor.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5.
- Din punct de vedere biologic: fitoplanctonul este dominat în campania lunii aprilie de
diatomee, atât ca densitate cât şi ca biomasă, specia care se dezvoltă exploziv în această
campanie fiind Nitzchia acicularis cu o densitate de 63.500.000 ex/l şi o biomasă de 101.6
mg/l, specie de zonă alfa-mezosaproba ce indică o impurificare a apei destul de ridicată.
Bine dezvoltate sunt şi cyanophytele şi chlorophytele. Caracter puternic hipertrof. În vară
diatomeele regresează biomasa totală înregistrată de acestea fiind de 7.76 mg/l iar Nitzchia
scade în dezvoltarea sa ajungând la o densitate de 1.000.000 ex/l. Biomasa şi densitatea
majoritară este dată de tot grupul algelor verzi (23 specii), nu exista o specie care să se
dezvolte foarte puternic. Biomasa totală fitoplanctonică a fost de 28.15 mg/l, păstrează
caracterul hipertrof.
În august diatomeele revin, însă specia dominantă este Cyclotella menenghiniana care
dezvoltă o biomasă de 51.15 mg/l şi o densitate de 33.000.000 ex/l. Foarte bine dezvoltate
sunt şi cryptophytele. În toamnă specia menţionată se menţine bine dezvoltată alături de
aceasta se dezvoltă foarte puternic şi cryptophytul Cryptomonas erosa ce devine dominantă
atât ca densitate cât şi ca biomasă dezvoltată (33.75 mg/l). Secţiunea păstrează caracter
hipertof tot timpul anului.

Secţiunea Ponton CFR (baraj lac) clasa generală de calitate III. Stadiul trofic: hipertrof.
- Indicatorii de calitate fizico-chimici au înregistrat valori similare secţiunii anterioare,
încărcare organică moderată, cu valori mai ridicate în timpul verii, corespunzătoare clasei III
de calitate. Mediu sărac în nutrienţi (clasa I de calitate) şi concentraţii mai ridicate pentru
cloruri, Na şi mangan. Fenolii aparţin domeniului clasei III de calitate.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5, NH3.
- Din punct de vedere biologic în aceasta situaţia este similară secţiunii anterioare cu
dominanta diatomeelor în campania de primăvară şi dezvoltarea puternică a speciei
Nitzschia acicularis, bine dezvoltată şi N. Gracilis si Cyclotella. Biomasa totală cu o valoare
de 93.08 imprimă caracter hipertrof accentuat secţiunii încă din primăvară. În vară biomasa
totală scade la 24.55 mg/l, domină prin densitate, biomasă dezvoltată şi număr de specii
algele verzi. În august se atinge vârful dezvoltării fitoplanctonice înregistrându-se o biomasă
de 151.36 mg/l. Similar secţiunii anterioare dezvoltarea maximă o are Cyclotella
menenghiniana (77.88 mg/l), bine dezvoltate apărând şi speciile genului Nitzschia şi
cryptofitele din genul Cryptomonas (erosa, marssonii). În toamnă scade numărul de specii,
devine dominantă specia Cryptomonas erosa dezvoltând o biomasă de 49 mg/l. Secţiunea
păstrează caracter hipertrof în tot cursul anului.
                                                119
În ansamblu, Lacul Căldăruşani prezintă o calitate moderată a apei- clasa III-a de calitate
datorită încărcării organice. Menţine caracterul anului anterior din punct de vedere fizico-
chimic. Caracterul hipertrof este menţinut tot timpul anului în toate secţiunile de monitorizare.


       Grafic 4.3.2.2.7.

           Variatia biomasei fitoplanctonice in sectiunile
                      Lacului Caldarusani 2009


  octombrie


     august                                            Ponton C.F.R. baraj
                                                       Ponton I.M.H. mijloc
      iunie


     aprilie
                                                     mg/l
               0    50      100      150      200




BAZINUL HIDROGRAFIC MOSTIŞTEA
        În zona administrată de unitatea noastră din acest bazin hidrografic, în anul 2009 a
fost monitorizată o singură acumulare:
        1) Acumularea Petrăchioaia: Calitatea înregistrată în 2009 a fost moderată din punct
de vedere fizico-chimic, corespunzătoare clasei III de calitate. Stadiul trofic: hipertrof.
- Analizele fizico-chimice au indicat următoarele: încărcare organică moderată,
corespunzătoare clasei III de calitate, în special în timpul verii când apare şi uşor deficit de
oxigen dizolvat. Nutrienţii aparţin domeniului clasei I de calitate. Salinitatea este bună (II).
Valori mai ridicate au fost întâlnite în cazul manganului şi magneziului, corespunzătoare
clasei III de calitate. Restul indicatorilor s-au încadrat în palierul claselor I-II, corespunzător
obiectivelor de calitate.
- Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în
cazul metalelor dizolvate (Ni, Cu), apare şi p-p‟ DDT.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5, NH3.
- Analiza biologică efectuată la nivelul fitoplanctonului a evidenţiat următoarele: în campania
de primăvară dominante din punct de vedere al numărului de specii şi densitate dezvoltată
au fost chlorophytele, specia majoritară fiind Monoraphidium contortum. Dintre diatomee
densitatea cea mai ridicată a dezvoltat-o Aulacoseira distans (4.170.000 ex/l). Biomasa
totală în această campanie a fost de 5.04- caracter eutrof. În vară devine dominantă grupa
diatomeelor prin densitate şi biomasă dezvoltată, specia predominantă fiind Cyclotella
menenghiniana (25.188 mg/l). Biomasa totală ajunge la o valoare de 42.12 mg/l - hipertrof.
În august dezvoltarea speciei sus menţionate scade în intensitate însă se menţine
predominantă. Biomasa totală ajunge la o valoare de 29.64mg/l. Biomasa medie anuală cu o
valoare de 47.9 mg/l încadrează acumularea în categoria hipertrof.



                                               120
       Grafic 4.3.2.2.8.

                                   Compozitia fitoplanctonica in ac. Petrachioaia 2009


                                          13,31
                                                                        49,48
            Chlorophyta
                                                              35,71
                                                                         51,09

                                             17,34
                                           15,57
            Cryptophyta
                                   7,14
                                      11,16

                                                                                     67,78
                                                             33,83
          Bacillariophyta
                                                                            55,49
                                                               36,87

                            1,58
                            1,2
           Euglenophyta
                            0,82
                            0,55


                                           aprilie   iulie     august    octombrie




       4.3.3. Starea fluviului Dunărea
            Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării
            Starea apelor Mării Negre


   4.4. Ape subterane

În anul 2009 au fost monitorizate 11 foraje reprezentative din reţeaua naţională de
observaţie astfel:
-corp de apă subterană ROAG13 un număr de 8 foraje - nu s-au înregistrat depăşiri ale
valorilor prag;
-corp de apă subterană ROAG 11: 1 foraj: fără depăşiri ale valorilor prag
-corp de apă subterană ROAG 05: 1 foraj: fără depăşiri ale valorilor prag
-corp de apă subterană ROAG 03: 1 foraj: Buftea (F2): depăşirea valorii prag în cazul Pb.
Valorile au fost raportate la valorile caracteristice corpurilor de apă B.H. Argeş-Vedea, valori
specificate în Ordinul 137/ 26.02.2009 privind aprobarea valorilor prag pentru corpurile de
ape subterane din România.


   4.5. Starea apei brute destinate potabilizării

Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de
indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în
cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de
specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă:
- buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional);
                                               121
- contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului
administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în
sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza naţională de protecţie a calităţii apelor;
- contribuţia la Anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M.
teritoriale);
- terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora).
        A.N. Apele Române aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi
calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor
legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a
resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.
        În acest scop, A.N. Apele Române, prin filialele sale judeţene administrează,
exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De
asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de
gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la
eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alături de recuperarea daunelor.
Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoară în
conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce
aprobă „Regulamentul privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe
prioritare / prioritar periculoase”.
Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se
aplică H.G. nr. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. nr. 352/2005 – care stabileşte
limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.




   4.6. Apa potabilă

      Accesul la apa potabilă este esenţial pentru sănătate, este un drept fundamental al
omului şi o componentă activă a politicilor de protejare a sănătăţii.
      Importanţa apei, a asanării şi a igienei pentru sănătate şi dezvoltare a fost reflectată în
documentele mai multor întâlniri şi forumuri internaţionale. Acestea au inclus conferinţe
orientate spre sănătate, precum Conferinţa Internaţională cu tema Profilaxia primară de la
Alma-Ata, Conferinţa cu tema „Apa pe plan mondial” de la Mar del Plata, Adunarea Generală
a Naţiunilor Unite care a declarat perioada 2005-2015 ca Decada Internaţională de Acţiune
„Apă pentru Viaţă”.
      Apa este esenţială pentru susţinerea vieţii, iar alimentarea cu apă potabilă trebuie să
fie disponibilă pentru toţi. A îmbunătăţi accesul la apă potabilă înseamnă a obţine efecte
tangibile pentru sănătate. Apa potabilă, aşa cum este definită de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii, este apa care consumată de-a lungul întregii vieţi nu produce niciun risc
semnificativ pentru sănătate. Grupele cu cel mai mare risc la bolile transmise prin
intermediul apei sunt reprezentate de nou-nascuţi şi copii, persoanele imunodeprimate,
persoanele care trăiesc în condiţii insalubre şi persoanele vârstnice.
      O abordare holistică a evaluării şi managementul riscului privind apa potabilă va creşte
încrederea consumatorilor în siguranţa apei distribuite. Această abordare necesită o
evaluare sistematică a riscurilor de-a lungul întregului sistem de aprovizionare cu apă - de la
captarea sursei de apă până la consumatorul final, precum şi identificarea modalităţilor prin
care aceste riscuri pot fi gestionate, inclusiv a metodelor prin care se asigură funcţionarea
efectivă a măsurilor de control. De asemenea, trebuie să cuprindă strategiile care se ocupă
de managementul zilnic al calităţii apei, inclusiv al defecţiunilor apărute.

                                              122
      Marea majoritate a problemelor de sănătate legate de consumul de apă sunt rezultatul
contaminării microbiologice. Totuşi, un număr apreciabil de cazuri de îmbolnăviri se
datorează şi contaminării chimice a apei de băut.
      Garantarea siguranţei alimentării cu apă potabilă se bazează pe utilizarea mai multor
bariere, de la captarea surselor de apă până la consumator, necesare prevenirii contaminării
apei sau reducerii contaminării până la un nivel care să nu afecteze sănătatea.
      În termeni generali, cele mai mari riscuri microbiene sunt asociate ingestiei de apă
contaminate cu materii fecale de origine umană sau animală. Acestea pot fi sursă de
germeni patogeni, virusuri, protozoare şi helminţi. Calitatea microbiologică a apei variază
adeseori rapid şi pe arii întinse. Un vârf de concentraţie de germeni patogeni chiar pe o
perioadă scurtă de timp creşte riscul considerabil de apariţia a epidemiilor hidrice. Mai mult,
până când contaminarea microbiană să fie detectată, deja mulţi oameni au fost expuşi apei
contaminate. Din aceste motive, pentru asigurarea calităţii microbiologice a apei,
conformarea nu trebuie testată numai în punctele finale, ci pe întreg sistemul de distribuţie a
apei potabile.
      Există trei componente în planificarea siguranţei apei de băut:
   - Managementul siguranţei din punct de vedere microbian a apei potabile, care necesită o
evaluare sistemică a pericolelor potenţiale
   - Identificarea măsurilor de control necesare reducerii ori eliminării pericolelor şi
monitorizarea operaţională pentru a se asigura faptul că barierele din interiorul sistemului
funcţionează eficient
   - Dezvoltarea planurilor de gestionare a acţiunilor aplicate atât în condiţii normale de
funcţionare, cât şi în situaţii de avarie în sistemul de distribuţie a apei.
      Complementar germenilor patogeni de origine fecală, există şi alte pericole microbiene
importante pentru sănătatea publică, cum ar fi de exemplu Dracunculus medinensis,
Cyanobacterium şi Legionella. Etapele infecţioase din dezvoltarea multor helminţi, cum ar fi
geohelminţii şi teniile, pot fi transmise la om prin intermediul apei de băut. O singură larvă
sau un singur ou de parazit este suficient pentru declanşarea bolii, de aceea aceştia trebuie
să fie absenţi din apa de băut.
      Dezinfecţia este de o importanţă covârşitoare în potabilizarea apei. Distrugerea
germenilor patogeni este esenţială, iar agentul chimic cel mai des utilizat este clorul.
Dezinfecţia este o barieră eficace pentru mulţi germeni patogeni, făcând parte din tratarea
atât a apelor de suprafaţă, cât şi a celor de profunzime. Dezinfecţia reziduală este utilizată
pentru a preveni dezvoltarea microorganismelor în interiorul sistemului de distribuţie a apei.
Însă, dezinfecţia cu clor este nesatisfăcătoare pentru Cryptosporidium, unele virusuri sau
germeni patogeni înglobaţi în particulele aflate în suspensie. Utilizarea dezinfectanţilor
chimici la tratarea apei atrage după sine formarea de produşi secundari. Cu toate acestea,
riscurile pentru sănătate provocate de aceşti derivaţi secundari sunt cu mult mai reduse în
comparaţie cu riscurile asociate unei dezinfecţii insuficiente.
      Preocupările pentru sănătate asociate cu constituenţii chimici ai apei de băut se
datorează capacităţii anumitor substanţe chimice de a provoca efecte adverse pe sănătate
după lungi perioade de expunere. Puţine substanţe chimice pot conduce la afectarea stării
de sănătate după o singură expunere. Mai mult, experienţa arată că în majoritatea
incidentelor de contaminare chimică accidentală masivă, apa devine improprie consumului
prin gustul, mirosul şi aspectul inacceptabil. De aceea, este mai eficientă concentrarea de
resurse pentru acţiuni de remediere prin găsirea şi eliminarea sursei de contaminare, decât
instalarea unui proces costisitor de tratare suplimentară de eliminare a acelei substanţe
chimice. Expunerea la concentraţii mari de fluor poate conduce la pătarea dinţilor, iar în
cazurile severe la deformări osoase. În mod similar, arsenicul poate apărea în mod natural în
apă, iar expunerea la arsenic poate duce la creşterea semnificativă a cancerului şi leziunilor
dermatologice. Prezenţa nitraţilor şi a nitriţilor în apă a fost asociată cu methemoglobinemia,
în special la sugari. Există câteva substanţe chimice care pătrunse în organism odată cu apa
au un efect de prevenire a îmbolnăvirilor. Un exemplu este efectul fluorului din apa de băut
în combaterea apariţiei cariei dentare.
                                                  123
      Apa potabilă trebuie să nu aibă gust şi miros inacceptabile pentru majoritatea
consumatorilor. La aprecierea calităţii apei de băut, consumatorii se bazează în principal pe
propriile simţuri. Constituenţii fizici, chimici şi microbiologici din apă pot modifica aspectul,
mirosul şi gustul apei, iar consumatorul va evalua calitatea şi acceptabilitatea apei pe baza
acestor criterii. Apariţia unor modificări de aspect, gust sau miros a apei din sistemul de
aprovizionare poate semnaliza modificări ale sursei de apă brută ori deficienţe ale proceselor
de tratare, schimbări care trebuie investigate imediat.

       "Apă curată pentru o lume sănătoasă" - tema Zilei Mondiale a Apei din acest an,
conform căreia se consideră că accesul la apă de băut sigură este un drept al omului, este o
cerinţă primară pentru dezvoltare şi civilizaţie, un element esenţial pentru asigurarea
sănătăţii publice şi a calităţii vieţii' La nivel mondial s-a stabilit obiectivul de dezvoltare în
domeniul apei, cunoscut sub denumirea "ţinta mileniului" şi anume: "până în anul 2015 va
scădea la jumătate populaţia care trăieşte într-o sărăcie extremă, suferă de foame şi nu are
acces la, sau nu îşi permite o sursă de apă sigură". Alături de acest obiectiv legat de
accesibilitatea, a fost menţinută prioritatea managementului integrat al apei, aceea de a
delega decizia la nivelul "comunităţilor locale" care vor stabili gradul de acces la apă potabilă
sigură, condiţiile de igienă şi tipurile de activităţi economice consumatoare de apă pe care
comunitatea le poate susţine.
       În ţara noastră, din 1952 până în 2002, calitatea apei potabile a fost reglementată prin
Standarde, iar condiţiile de aprovizionare cu apă, prin Norme de igienă. Cea mai importantă
schimbare legislativă în domeniul apei potabile o reprezintă Legea 458/2002 (M.O.nr.
522/29.07.2002) completată cu legea 311/ 2004 care reprezintă transpunerea Directivei
98/83/CE Calitatea apei destinate consumului uman. Legea reglemenlează calitatea apei
potabile, având ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de
contaminare a acesteia, prin asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă.
       Începând cu anul 2000, pentru o perioadă de 25 ani, Apa Nova Bucureşti este
concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Bucureşti. Obiectul său principal de activitate este gestiunea resurselor de apă, tratarea şi
distribuirea apei către populaţie, precum şi evacuarea apelor uzate.
       Date generale:
  - Populaţia municipiului Bucureşti: 2.064.474 de locuitori (în anul 2006)
  - Nr. populaţie racordată la sistemul de aprovizionare cu apă: 1.683.265 de locuitori
  - Procentul de populaţie care beneficiază de serviciile Apa Nova: 81%
  - Volum total de apă distribuită (anul 2007): 156.348.294 m3
  - Surse de apă captate:
       > Râul Dâmboviţa, prin staţia Arcuda
       > Râul Argeş, prin staţiile Roşu şi Crivina
       Probele de apă recoltate la staţiile Roşu şi Arcuda şi la punctele fixe ale reţelei oraşului
au demonstrat potabilitatea apei distribuite populaţiei de către SC Apa Nova SA.
       Supravegherea sanitară şi monitorizarea calităţii apei de băut se realizează în
conformitate cu prevederile stabilite de Legea apei potabile 458/2002, 311/2004 şi HGR
974/2004.
       Un procent de 81% din totalul locuitorilor Capitalei sunt racordaţi la sistemul public de
alimentare cu apă potabilă, administrat de SC APA NOVA BUCUREŞTI SA. Calitatea
acesteia este monitorizată continuu, prin recoltări efectuate de la staţiile de tratare şi
punctele fixe din reţeaua de distribuţie.
       De la staţiile de tratare Arcuda şi Roşu s-au prelevat 414 probe de apă care au
corespuns normelor în vigoare.




                                               124
Tabelul 4.6.1
Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate de la nivelul staţiilor de tratare

                                      Necorespunzătoare        Necorespunzătoare
        Anul    Nr. probe recoltate
                                      chimic (%)               bacteriologic (%)
        2004    167                   0                        0
       2005 407                     0                          0
       2006 417                     0                          0
       2007 393                     0                          0
       2008 300                     0                          0
       2009 414                     0                          0
Sursa: Raportul de Activitate DSP Bucureşti în Anul 2009

      Clorul rezidual liber (CRL) pentru 271 de probe (65,46%) a avut valori peste 0,5 mg/l,
ceea ce constituie o măsură de siguranţă pentru asigurarea calităţii bacteriologice a apei în
întreaga reţea de distribuţie.


     Tabelul 4.6.2 Procentajul privind CRL în apa recoltată de la nivelul staţiilor de tratare

                                        CRL absent CRL > 0,50 mg/l
                        Anul
                                        (%)        (%)
                        2004            0          73,05
                        2005            0            95,33
                        2006            0,24         79,62
                        2007            0            43,26
                        2008            0            40,33
                       2009          0             65,46
Sursa: Raportul de Activitate DSP Bucureşti în Anul 2009

      Calitatea apei din reţeaua de distribuţie a fost supravegheată prin recoltări zilnice
efectuate în cele 50 de puncte fixe stabilite de comun acord cu reprezentanţii SC APA NOVA
BUCUREŞTI SA, fiind prelevate 2555 probe de apă.

 Tabelul 4.6.3 Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate din punctele fixe
                                     Necorespunzătoare chimic Necorespunzătoare
    Anul      Nr.probe recoltate
                                     (%)                         bacteriologic (%)
    2001      3357                   1,04                        1,64
    2002      3263                   1,29                        0,34
    2003      3474                   0,029                       0,17
    2004      1862                   0,05                        0,11
    2005      2975                   0                           0
    2006      2866                   0                           0
    2007      2950                   0,17                        0
    2008      3082                   0                           0,65
    2009      2555                   0                           0
Sursa: Raportul de Activitate DSP Bucureşti în Anul 2009
                                            125
       Un număr de 14 probe – 0,55% au fost necorespunzătoare datorită absenţei clorului
liber rezidual. Nicio probă de apă nu a înregistrat depăşirea pragului admis de 0,5 mg/l de
clor rezidual liber.

Tabelul 4.6.4- Procentajul privind CRL în apa recoltată din punctele fixe
                       CRL absent                             CRL > 0,50 mg/l
               Anul
                       (%)                                    (%)
               2001    0,059                                  20,49
               2002    0,06                                   14,65
               2003    0,06                                   35,03
               2004    0                                      24,81
               2005    1,07                                   5,88
               2006    0,91                                   0,17
               2007    1,02                                   0
               2008    0,16                                   0
               2009    0,55                                   0
Sursa: Raportul de Activitate DSP Bucureşti în Anul 2009


      Localităţile din cadrul jud. Ilfov se află în programul de dezvoltare a sistemelor
centralizate de alimentare cu apă, întrucât acestea sunt departe de a satisface nevoile reale
ale populaţiei. Doar oraşele Buftea, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Pantelimon, Popeşti-
Leordeni şi Voluntari – în b.h. Argeş, iar în b.h. Ialomiţa - Snagov şi Baloteşti au un grad mai
ridicat de satisfacere în alimentarea cu apă prin reţele de distribuţie a apei potabile a unui
număr mai mare de locuitori. Sursa de alimentare este în toate situaţiile din subteran şi
localităţile menţionate au gospodării de apă subordonate Primăriilor localităţilor.
           În cadrul monitorizării de audit a calităţii apei potabile, Autoritatea de Sănătate
Publică Ilfov a prelevat în cursul anului 2009 probe de apă din localităţi aprovizionate cu apa
în sistem centralizat.

Rezultatele monitorizării (cu privire la neconformităţi) sunt cuprinse in tabelul de mai jos :
Tabel 4.6.5.
Rezultatele monitorizării (cu privire la neconformităţi)
  localitatea       parametrul - nr. analize neconforme                                nr.
                    amoniu nitriţi        bacterii   E. coli   nr.       nr. colonii probe
                                          coliform             colonii la 37ºC
                                          e                    la 22ºC
  1 Decembrie +
                    3                     4                    1         1             4
  Copăceni
  Daraşti           5                                                                  4
  Ştefăneştii de
                    1                                                                  3
  Jos
  Afumaţi                      1          1                              1             3
  Găneasa                      1                               2         2             10
  Brăneşti          1                     1                              1             3
  Pantelimon        1                                                                  3
  Voluntari     -
                                          4          4                   3             18
  Pipera
  Mogoşoaia                               2                                            6
  Chitila                                                                1             3
  Ghermăneşti                             2                              1             2
                                                 126
   Otopeni           1                 1           1         1         1             4
   Baloteşti                           1                               1             2
   Periş                               2                     2         1             3
   Bragadiru         3                                                 1             3
   Cornetu           3                                                 1             3
   Popeşti       -
                     3                                       1                       3
   Leordeni
   TOTAL             21       2        18          5         7         15            75


Microcentrale
        În anul 2009, din instalaţiile proprii de alimentare cu apă (microcentrale – în general
având surse de profunzime şi care aparţin unor unităţi industriale/societăţi comerciale) s-au
recoltat 142 de probe. Din totalul acestora, un număr de 57 probe (40,14%) au fost
necorespunzatoare organoleptic/fizico-chimic/microbiologic. În situaţiile depistate s-au făcut
recomandări pentru conformarea indicatorilor necorespunzători, de exemplu măsuri de
spălare şi dezinfecţie a instalaţiilor de apă şi/sau suplimentarea cu sisteme speciale de
filtrare a apei.

Fântâni (surse individuale)
      De la nivelul fântânilor individuale aflate în zonele capitalei neracordate la reţeaua de
apă potabilă a oraşului s-au recoltat 71 probe de apă. Din analizele efectuate s-a constatat
că 64 probe (88,73%) au fost necorespunzătoare, ceea ce dovedeşte că sursele individuale
de apă sunt improprii. Din rezultatele de laborator obţinute se poate evidenţia un număr
mare de probe necorespunzătoare la indicatorul nitraţi ( 60 probe de apă analizate, 41 au
prezentat valori peste limita de 50 mg/l şi deasemeni peste 50% din probe au prezentat
indicatorii bacteriologici cu valori peste limita admisă. Pentru puţurile şi fântânile cu apă
necorespunzătoare s-a recomandat dezinfecţia cu substanţe clorigene şi folosirea de filtre
speciale sau filtre pe bază de schimbători de ioni, precum şi evitarea folosirii apei respective
pentru prepararea laptelui praf la sugarii de 0-1 an.


   4.7. Apa de îmbăiere

    Apele de îmbăiere sunt reglementate prin HG 459 din 16.05.2002 şi fac obiectul activităţii
Direcţiei de Sănătate Publică. Normele de calitate prezentate în această Hotărâre de
Guvern reglementează cerinţele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apa din
zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu excepţia apei folosite în scopuri terapeutice
şi a apei din piscine sau bazine de înot. Toate zonele de îmbăiere stabilite, special echipate
în acest scop, trebuie să fie autorizate de către Ministerul Sănătăţii. Pe teritoriul regiunii
Bucureşti Ilfov nu există zone de îmbăiere autorizate.
Pe malul lacurilor din salba râului Colentina sunt amenajate zone de agrement ce dispun în
majoritatea cazurilor de autorizaţii sanitare de funcţionare emise pentru activităţi de cazare,
alimentaţie publică sau activităţi sportive şi de agrement, niciuna din ele nefiind însă
autorizată ca ,,ştrand" cu funcţiunea de îmbăiere, deoarece probele de apă recoltate din râul
Colentina nu s-au încadrat în parametrii prevăzuţi de HGR 459/2002.
În anul 2009 s-a continuat recoltarea de probe de apă din cele 8 puncte aflate la nivelul celor
mai reprezentative baze de agrement şi anume:
- Complexul de Agrement Griviţa II (sectorul 1);
- Complexul Băneasa SC PALACE SRL – sectorul 1 );
- Complexul de Agrement APA NOVA BUCUREŞTI din strada Ţărmului nr.9 sector 1;
- Complexul Floreasca fost ( UGSR) din strada Ţărmului nr.7, sector1 ;
- Complexul Sportiv RADET din Calea Floreasca nr. 1, sector1 ;
                                               127
- Complexul Sportiv KEOKE din Intrarea Chefalul nr.1-3, sector2 ;
- Baza Sportivă "Cutezătorii" din Intrarea Chefalul nr.2,s ector2 ;
- Complexul Sportiv Studenţesc "Tei" (Strandul Lacul Tei) din str.Olteţului nr.2, sector 2
Toate cele 24 probe de apă recoltate nu au corespuns normelor în vigoare d.p.d.v. fizico-
chimic şi/sau bacteriologic, majoritatea fiind de culoare galben-verzuie şi având valori
crescute peste norme la 2 dintre indicatorii chimici (CBO5, suspensii totale), iar încărcătura
bacteriană fiind peste valorile admise.
Deoarece recoltarile efectuate au prezentat depăşiri importante ale parametrilor chimici
şi/sau bacteriologici în toate probele recoltate, s-a impus menţinerea interdicţiei de îmbăiere
în apa râului Colentina, aspect adus la cunoştinţa deţinătorilor de baze de agrement, pentru
afişarea de panouri cu inscripţia „Scăldatul interzis. Pericol de îmbolnăvire! ", conform
prevederilor HGR nr.88/2004. Rezultatele analizelor au fost comunicate ca şi în anii
precedenţi Prefecturii Capitalei, Administraţiei Naţionale Apele Române şi Administraţiei
Lacuri, Parcuri şi Agrement din cadrul PMB.


   4.8. Apele uzate
      4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009

     A.N. „APELE ROMANE”, prin SGA Ilfov-Bucureşti, monitorizează atât apele uzate
evacuate în prezent de S.C. APA NOVA Bucureşti S.A. fără o epurare prealabilă, direct în
râul Dâmboviţa, în aval de Capitală în dreptul comunei Glina şi a altor unităţi ce evacueză la
suprafaţă prin staţii de epurare.
Pe teritoriul Regiunii Bucureşti Ilfov - sunt monitorizate 44 surse de poluare, cu evacuare
directă în apele de suprafaţă - conform tabelului 4.8.1.1.
Din cele 44 surse de poluare, monitorizate, 31 sunt în b.h. Argeş, şi 13 în b.h. Ialomiţa.



 Tabelul 4.8.1.1.
 Lista surselor de poluare cu evacuare directă în apele de suprafaţă
 B.H. ARGEŞ
Nr Sursa de poluare                  Curs de apă Staţia de epurare Tipul apelor uzate
crt monitorizată                     receptor       existentă
0     1                              2              3                4
1     U.M. 01295 - Clinceni          Sabar          M+B              Ape         uzate
                                                                     menajere
2     Gospodăria       de      Apă Sabar            M+B              Ape         uzate
      Bragadiru                                                      menajere
3     S.C. Visto Primex SRL          Sabar          M+B              Ape         uzate
                                                                     menajere
4     Primăria Cornetu               Sabar          -                Ape         uzate
                                                                     menajere
5     S.C.Arteca Jilava S.A.         Sabar          M+B              Ape         uzate
                                                                     menajere
6     I.C.L.D.F. Vidra               Sabar          M+B              Ape         uzate
                                                                     menajere
7     S.C. FNC Sabarul S.R.L.        Sabar          M+B              Ape         uzate
                                                                     menajere
8     S.C. Romsad 2001 Prodcom Sabar                M+B              Ape         uzate
      S.R.L.                                                         menajere       si
                                                                     tehnologice
                                              128
Nr    Sursa de poluare                  Curs de apă Staţia de        epurare Tipul apelor uzate
crt   monitorizată                      receptor    existentă
9     S.C. Apa Nova SA                  Ciorogarla  M                         Ape         uzate
      Staţia de tratare apă - Arcuda                                          tehnologice
10    I.F.I.N. Horia Hulubei            Ciorogarla      M+B                   Ape         uzate
                                                                              menajere
11    S.C. Vital Gaz Măgurele S.A.      Ciorogarla      M+B                   Ape uzate urbane
12    S.C. Apa Nova S.A.                Arges           M+B                   Ape         uzate
      Staţia de tratare apă - Crivina                                         tehnologice
13    S.C. Avicola Crevedia S.A.     Crevedia-    M+B                         Ape         uzate
                                     iaz piscicol                             menajere       si
                                     VII                                      tehnologice
14    SC Iridex Group         Export V. Boanca    M                           Ape         uzate
      Import SRL                                                              tehnologice
15    Staţia Pompare 2 A.N.I.F.         Dâmboviţa       -                     Ape din drenaj
16    S.C. Apa Nova S.A. - Glina        Dâmboviţa       M+B in      curs   de Ape uzate urbane
                                                        realizare
17    S.C. Apa Nova S.A.                Dâmboviţa       M                     Ape            uzate
      Staţia de tratare apă - Roşu                                            tehnologice
18    S.C. Chiajna S.A.                 Dâmboviţa       M                     Ape            uzate
                                                                              menajere
19    Lacul Morii - Staţie de           Dâmboviţa       M+B                   Ape            uzate
      epurare                                                                 menajere
20    Spital de Psihiatrie              Dâmboviţa       -                     Ape            uzate
      “Eftimie       Diamandescu”-                                            menajere
      Bălăceanca
21    Aeroportul Internaţional          Pasărea         M                     Ape uzate
      „Henri Coandă” Bucureşti
22    I.N.G.G. “Ana Aslan”              Pasărea         M+B                   Ape            uzate
                                                                              menajere
23    U.M. 01961- Otopeni               Pasărea         M+B                   Ape            uzate
                                                                              menajere
24    S.C. Ifantis România S.A.         Pasărea         M+B                   Ape            uzate
                                                                              tehnologice       si
                                                                              menajere
25    S.C. Veolia Apă         Servicii Pasărea          M+B in      curs   de Ape            uzate
      S.R.L.                                            realizare             menajere
26    Primaria Brăneşti                 Pasărea         M+B                   Ape            uzate
                                        Ac Brăneşti                           menajere
                                        III
27    S.C.Nusco Imobiliară S.R.L.       Valea       -                         Ape pluviale
                                        Saulei
28    S.C.Motoc Nil S.R.L.              Valea       -                         Ape racire
                                        Mangului
29    S.C. Colina Motors S.R.L.         V. Câlnău   M+B                       Ape          uzate
                                                                              tehnologice,
                                                                              menajere        si
                                                                              pluviale
30    TRD Tnuva Dairies S.R.L.          Câlnău          M+B                   Ape          uzate
                                                                              tehnologice     si
                                                                              menajere
31    Institutul Teologic Adventist     Cernica         M+B                   Ape          uzate
                                                                              menajere
                                                  129
 B.H. Ialomiţa
Nr Sursa de poluare                Curs de apă     Staţia de     epurare Tipul apelor uzate
crt monitorizată                   receptor        existentă
0    1                             2               3                       4
1    Consiliul Local Baloteşti     Ac Căciulaţi    M+B                     Ape           uzate
                                   Cociovalişte                            menajere
                                   a
2    Asociaţia             Complex Cociovalişte    M+B                     Ape           uzate
     Rezidenţial Baloteşti         a                                       menajere
3    U.M. 01802                    Ac Căciulaţi    M+B                     Ape           uzate
                                   –                                       menajere
                                   Cociovalişte
                                   a
4    Spitalul de Urgenţă „Dr. Cociovalişte         M+B                     Ape           uzate
     Agripa Ionescu”               a                                       menajere
5    S.C. Prod Service A.C.T. Ialomiţa             M+B                     Ape           uzate
     Snagov S.R.L.                                                         menajere
6    Nic Prod Trans 97 S.R.L.      Ialomita        M+B                     Ape           uzate
                                                                           tehnologice      si
                                                                           menajere
7    U.M. 0490                      Snagov         M+B                     Ape           uzate
                                                                           menajere
8    Complex Naţional Sportiv Snagov               M+B                     Ape           uzate
     Snagov S.R.L.                                                         menajere
9    RAPPS Palat Snagov       Snagov               M+B                     Ape           uzate
                                                                           menajere
10   S.C. Castel Film S.R.L.        L. Snagov      M+B                     Ape           uzate
                                                                           menajere
11   Complex Olimpic Sydney Snagov                 M+B                     Ape           uzate
     2000                                                                  menajere
12   S.N.R.- Staţia Tâncăbeşti L. Snagov           M+B                     Ape           uzate
                                                                           menajere
13   Asociaţia         Complexul V.                M+B                     Ape           uzate
     Rezidenţial Corbeanca       Mocanului                                 menajere

   În colectorul casetat al râului Dâmboviţa evacuează apele uzate 12 agenţi economici,
reglementaţi din punctul de vedere al gospodăririi apelor, monitorizaţi şi cu care SGA Ilfov-
Bucureşti are încheiate contracte de exploatare - utilizare a resursei de apă. Aceste unităţi
sunt: Sema Parc SA, Sucursala Electrocentrale Bucureşti – CET SUD, Protan SA – Filiala
Glina, Bere Băuturi Bucureşti, Danubiana SA, Glina SA, Vâscofil SA, ANRS – UT350, GIP
Instal SA, Ecorec SA, Vital Gaz SA, Autovit SRL şi Grec Rom Business SRL.

       Din cele 12 surse poluare, la nivelul Municipiului Bucureşti, cu evacuare în colectorul
casetat, în 2009 erau:
  1 – fără autorizaţie
  5 – autorizaţii expirate
  6 – autorizaţii în termen, din care 2 autorizate IPPC (S.C. PROTAN – Sucursala Popeşti-
Leordeni, S.C. ELECTROCENTRALE Bucureşti S.A. - Sucursala Bucureşti - CET SUD).
În anul 2009, situaţia reglementării surselor de poluare, aflate pe teritoriul Judeţului Ilfov
(care evacuează ape uzate direct în ape de suprafaţă) a fost următoarea:
- 26 - autorizate, din care 2 autorizate IPPC (S.C. Avicola Crevedia S.A., S.C. Iridex Group
Export Import S.R.L.).
 - 3 - în curs de autorizare
                                               130
 - 5 - autorizaţii expirate
  - 10 - fără autorizaţii

 Totodată SGA Ilfov-Bucureşti monitorizează şi 7 agenţi economici care evacuează apele
 uzate şi pluviale, în ape de suprafaţă prin intermediul canalelor de desecare (conform tabel
 alăturat nr. 4.8.1.2.), ce se află pe teritoriul Judeţului Ilfov.

 Tabelul 4.8.1.2.
 Lista surselor de poluare cu evacuare directă în canale de desecare
Nr. Sursa de poluare         Curs de apă receptor Staţia          de    Tipul apelor uzate
crt. monitorizată                                    epurare
                                                     existentă
0     1                      2                       3                  4
1     S.C.Drukfarben         Ciorogârla prin canal M+B                  Ape uzate menajere,
      România S.R.L.         desecare                                   pluviale
2     S.C. Comtel Focus Pasărea prin canal M+B                          Ape uzate menajere
      S.A.                   desecare
3     S.C. Pro Hotels Pasărea prin canal M+B                            Ape uzate menajere
      S.R.L.                 desecare
4     S.C. Biotehnos S.A. Pasărea prin canal M+B                        Ape uzate menajere,
                             desecare                                   tehnologice, pluviale
5     S.C.            Atlas Pasărea prin canal M+B                      Ape uzate, menajere,
      Corporation S.R.L      desecare                                   tehnologice, pluviale
6     S.C. Expo Market Pasărea prin canal M+B                           Ape uzate menajere
      Doraly S.R.L.          desecare
7     S.C. Ocean Fish Pasărea prin canal M+B                            Ape uzate menajere,
      S.R.L.                 desecare                                   tehnologice, pluviale

 În afară de sursele de poluare cu evacuare directă în ape de suprafaţă şi de agenţii
 economici care evacuează în canale de desecare, SGA Ilfov-Bucureşti mai monitorizează şi
 evacuările aferente canalului colector casetat care traversează Municipiul Bucureşti, se află
 în administrarea A.N. APELE ROMANE”, şi colectează apele uzate şi pluviale direct din 12
 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare din tot oraşul şi parţial din
 judeţul Ilfov, canale ce aparţin S.C. APA NOVA Bucureşti S.A.

 În anul 2009 s-au evacuat 377,705 mil.mc ape uzate (fără restituţii piscicole, ape de răcire şi
 pluviale ), din care:
 - 2,246 mil.mc – ape uzate menajere, reprezentând 0,5% din volumul total de ape
      uzate;
 - 16,596 mil.mc – ape uzate tehnologice, reprezentând 4,4% din volumul total de ape
     uzate;
 0,305 mil.mc – ape uzate tehnologice şi menajere, reprezentând 0,1% din volumul
      total de ape uzate;
  358,558 mi.mc – ape uzate orăşeneşti, reprezentând 95% din volumul total de ape
  uzate.


       4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

 Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate sau
 impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total,
 amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare
 bacteriană, la majoritatea surselor de poluare.
                                               131
 În tabelul alăturat nr. 4.8.2.1 sunt prezentate sursele majore de poluare şi categoriile
 principale de poluanţi.

  Tabelul nr. 4.8.2.1 Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate evacuate.
  Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate
  B.H. Argeş
                                                        Indicatori care au depăşit Penalităţi
Nr. Tipul         apelor Indicatori monitorizaţi        valorile normate               aplicate în
crt. uzate                                                                            2009
     monitorizate
0    1                    2                             3                             4
                                                                                      -      Consiliul
                          pH, MTS, Reziduu fix,         MTS, CBO5, CCOCr,             Local
1    Ape           uzate CBO5, CCOCr,                   N t, P t, Detergenţi,         Brăneşti,
     menajere             N t, P t, Detergenţi,         Substanţe       extractibile,
                          Substanţe extractibile,       Sulfuri     şi    Hidrogen -         Consiliul
                          Sulfuri     şi    Hidrogen sulfurat                         Local Cornetu,
                          sulfurat
                                                                                      - S.C.Chiajna
                                                                                      S.A.
                          In funcţie de profilul de
                          activitate:                                                 -           S.C.
2    Ape           uzate pH, MTS, Reziduu fix,          MTS, CBO5, CCOCr,             ARTECA
     tehnologice          CBO5, CCOCr,                  N t, P t, Detergenţi,         Jilava S.A.,
                          N t şi/sau compuşi ai Substanţe extractibile,
                          azotului, P t, Detergenţi,                                  -           S.C.
                          Substanţe extractibile,                                     AVICOLA S.A.
                          Sulfuri     şi    Hidrogen                                  Crevedia,
                          sulfurat, produs petrolier,
                          cloruri, sulfaţi, cianuri,                                  - S.C. IRIDEX
                          fenoli, metale şi metale                                    GROUP
                          grele, SP/SPP                                               IMPORT
                                                                                      EXPORT srl
                          pH, MTS, Reziduu fix,                                       - S.C. APA
                          CBO5, CCOCr,                                                NOVA BUC.
                          N t, P t, Detergenţi,                                       S.A.
3    Ape           uzate Substanţe extractibile,
     urbane               Sulfuri     şi    Hidrogen                                  -           S.H.
                          sulfurat,                                                   Dâmbovţiţa
                          la care se pot adăuga în                                      Lacul Morii
                          funcţie de activităţile
                          agenţilor economici:
                          produs petrolier, cloruri,
                          sulfaţi, cianuri, fenoli,
                          metale şi metale grele,
                          SP/SPP
     Ape pluviale, de In funcţie de profilul de                                       - S.C. NUSCO
4    răcire        şi/sau activitate:                                                 IMOBILIARA
     „convenţional        pH, MTS, Reziduu fix,                                       S.A:
     curate”              CBO5, CCOCr,                                                - MOTOC NIL
                          produs petrolier                                            SA
  B.H. Ialomiţa
Nr Tipul          apelor Indicatori monitorizaţi        Indicatori care au depăşit Penalităţi
                                                 132
crt     uzate                                            valorile normate              aplicate      în
        monitorizate                                      (reglementate          sau 2009
                                                         impuse de normativele
                                                         tehnice specifice)
0       1                  2                             3                             4
                                                                                       -      Consiliul
                           pH, MTS, Reziduu fix,         MTS, CBO5, CCOCr,             Local
1       Ape          uzate CBO5, CCOCr,                  N t, P t, Detergenţi,         Baloteşti,
        menajere           N t, P t, Detergenţi,         Substanţe       extractibile,
                           Substanţe       extractibile, Sulfuri     şi    Hidrogen -        Complex
                           Sulfuri     şi    Hidrogen sulfurat                         Sportiv
                           sulfurat                                                    Naţional
                                                                                       Snagov,

                                                                                       -      COSR
                                                                                       Sydney 2000

    Colectorul Casetat al râului DÂMBOVIŢA
                                                          Indicatori care au depăşit   Penalităţi
Nr.     Tipul      apelor Indicatori monitorizaţi         valorile normate             aplicate în
crt.    uzate                                             (reglementate         sau    2009
        monitorizate                                      impuse de normativele
                                                          tehnice specifice)
0       1                 2                               3                            4
                          In funcţie de profilul de                                    -         S.C.
1       Ape         uzate activitate:                                                  VITALGAZ
        tehnologice,      pH, MTS, Reziduu fix,       MTS, CBO5, CCOCr,                S.A.         -
        menajere       si CBO5, CCOCr,                N t, P t,                        Sucursala
        pluviale          N t şi P t, Detergenţi,     Substanţe extractibile           Popeşti
                          Subst. extractibile,                                         Leordeni
                          Sulfuri      şi   Hidrogen                                    -        S.C.
                          sulfurat, produs petrolier,                                  VÎSCOFIL
                          cloruri, sulfaţi, cianuri,                                   S.A.
                          fenoli, metale şi metale                                     -         S.C.
                          grele, SP/SPP, etc                                           PROTAN S.A.
                                                                                       –    Sucursala
                                                                                       Popeşti-
                                                                                       Leordeni




            4.8.3. Reţele de canalizare

           În Judeţul Ilfov numai o parte din localităţi dispun de sisteme centralizate de
    canalizare, în prezent, depunându-se eforturi pentru a obţine finanţare externă în vederea
    extinderii reţelelor de canalizare pentru toate localităţile judeţului, in perioade de tranziţie,
    anii 2012-2016.
    O parte dintre localităţile limitrofe Municipiului Bucureşti (Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti,
    Chiajna, Chitila, Popeşti-Leordeni, Buftea, Mogoşoaia) descarcă apele uzate în reţeaua de
    canalizare a Capitalei, care este realizată in sistem unitar, asigurând colectarea şi evacuarea
    apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale, în canalul colector casetat de sub albia
    amenajată a râului Dâmboviţa.
                                                   133
        Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Municipiului Bucureşti se află în administrarea
S.C. APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea A.N.
„APELE ROMÂNE”.
        În canalul colector casetat, menţionat mai sus, evacuează direct 12 canale colectoare
principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul
şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o
epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa, în aval de Capitală, în dreptul comunei Glina.
Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag max. de
30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de localităţile din vecinătatea
Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti – Leordeni, iar recent,
de la jumătatea anului 2008 şi Colectorul Buftea-Mogoşoaia-Bucureşti.
        Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la 15
mc/s până la 22.5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la max 160
mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi localităţilor din jud. Ilfov, se
impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi modernizare a
sistemului de canalizare pe termen lung.
        Pe teritoriul Judeţului Ilfov, în b.h. Argeş, localităţile cu reţele de canalizare realizate
parţial sunt: Buftea, Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Voluntari, Afumaţi, Pantelimon, Popeşti-
Leordeni, Bragadiru, Brăneşti, Măgurele, Jilava, Cornetu, 1 Decembrie, Chiajna.
        În b.h. Ialomiţa dispun de reţele de canalizare localităţile: Baloteşti, Snagov, iar în
Moara Vlăsiei, Corbeanca, Periş şi Ciolpani sunt realizate parţial.

     În tabelul urmator se pot găsi date generale despre lungimea toatală a reţelelor de
canalizare existente, volume de apă uzate evacuate şi număr de persoane racordate la
reţeaua de canalizare, in judetul Ilfov.

Tabel 4.8.3.1.
Lungimea reţelelor de canalizare existente, volume de apă evacuate în reţelele de
canalizare si numărul de persoane racordate la reţeaua de canalizare, din Judeţul ILFOV
                              Reţea de canalizare km Staţie de epurare
                                                                            Necesară
          Judeţul      Ilfov Existenta    Necesara
                                                       Existenta            an       de
          localitatea sursa lungime       lungime
                                                       capacitate   staţie realizare a
    Nr. receptor          nr. (km)        (km)
                                                       de         epurare conformării
    Crt. Locuitori            locuitori   an        de
                                                       trepte     epurare tipul
          echivalenţi         echivalenţi realizare
                                                       mc/zi                epurării
                              racordaţi   conformării
                                                                            mc/zi

           BUFTEA                                                                 Epurare
                       11,8                  33
     1     BAZIN ARGEŞ                                      Me+B                  terţiară
                       11.000                2010
           28.900                                                                 2010

           OTOPENI                                                                Epurare
                       20                    12
     2     BAZIN ARGEŞ                                      Me                    terţiară
                       5.000                 2010
           10.400                                                                 2010
           POPESTI
                                                                                  Epurare
           LEORDENI    11                    26,0
     3                                                      0                     terţiară
           BAZIN ARGEŞ 8.000                 2013
                                                                                  2013
           15.217
           AFUMATI                                                                Epurare
                       0                     42
     4     BAZIN ARGEŞ                                      0                     secundară
                       0                     2010
           6.634                                                                  2010

                                                134
                         Reţea de canalizare km Staţie de epurare
                                                                          Necesară
     Judeţul      Ilfov Existenta      Necesara
                                                      Existenta           an       de
     localitatea sursa lungime         lungime
                                                      capacitate   staţie realizare a
Nr. receptor         nr. (km)          (km)
                                                      de         epurare conformării
Crt. Locuitori           locuitori     an        de
                                                      trepte     epurare tipul
     echivalenţi         echivalenţi   realizare
                                                      mc/zi               epurării
                         racordaţi     conformării
                                                                          mc/zi
     BERCENI                                                              Epurare
                 0                     27,0
5    BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 0                     2013
     4.114                                                                2015
     BRAGADIRU                                                      Epurare
                 7,1                   20
6    BAZIN ARGEŞ                                      NEFUNCŢIONALĂ terţiară
                 2.040                 2010
     8.100                                                          2010

     BRANESTI                                                       Epurare
                 0,7                   42
7    BAZIN ARGEŞ                                      NEFUNCŢIONALĂ secundară
                 2.000                 2010
     9.100                                                          2010

     CERNICA                                                              Epurare
                 0                     23,0
8    BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 0                     2010
     9.432                                                                2010
     CHIAJNA                                                              Epurare
                 0                     26,0
9    BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 0                     2007
     8.065                                                                2010
     CHITILA                                                              Epurare
                 5,8                   28,0
10   BAZIN ARGEŞ                                      0                   terţiară
                 7.080                 2010
     12.706                                                               2010

     CIOROGARLA                                                           Epurare
                 0                     22,0
11   BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 0                     2013
     4.931                                                                2010

     CLINCENI                                                             Epurare
                 0                     42,0
12   BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 0                     2013
     4.951                                                                2015

     CORNETU                                                        Epurare
                 5,8                   24,0
13   BAZIN ARGEŞ                                      NEFUNCTIONALA terţiară
                 1.800                 2010
     5.024                                                          2010

     DARASTI                                                              Epurare
                 0                     11,0
14   BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 0                     2017
     2.941                                                                2015

     1 DECEMBRIE                                                          Epurare
                 4,0                   12,0
15   BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 4.016                 2013
     9700                                                                 2015


                                         135
                         Reţea de canalizare km Staţie de epurare
                                                                          Necesară
     Judeţul      Ilfov Existenta      Necesara
                                                      Existenta           an       de
     localitatea sursa lungime         lungime
                                                      capacitate   staţie realizare a
Nr. receptor         nr. (km)          (km)
                                                      de         epurare conformării
Crt. Locuitori           locuitori     an        de
                                                      trepte     epurare tipul
     echivalenţi         echivalenţi   realizare
                                                      mc/zi               epurării
                         racordaţi     conformării
                                                                          mc/zi

     DOBROIESTI                                                           Epurare
                 0                     28,0
16   BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 0                     2010
     6.565                                                                2010

     DOMNESTI                                                             Epurare
                 0                     28,0
17   BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 0                     2010
     6.338                                                                2010
     DRAGOMIRESTI
                                                                          Epurare
     VALE         0                    12,0
18                                                    0                   secundară
     BAZIN ARGEŞ 0                     2015
                                                                          2017
     4.296
     GANEASA                                                              Epurare
                 0                     31,0
19   BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 0                     2015
     4.219                                                                2017
     GLINA                                                                Epurare
                     0                 21,0
20   BAZIN     ARGEŞ                                  0                   secundară
                     0                 2008
     7.167                                                                2010
     JILAVA                                                               Epurare
                 1,5                   13,0
21   BAZIN ARGEŞ                                      0                   terţiară
                 145                   2013
     11.918                                                               2015
     MAGURELE                                                             Epurare
                 6,2                   27,0
22   BAZIN ARGEŞ                                      15,6 l/s            secundară
                 2.833                 2010
     9.700                                                                2010
     MOGOSOAIA                                                            Epurare
                 0                     32,0
23   BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 0                     2010
     5.260                                                                2010

     PANTELIMON                                                           Epurare
                 7,0                   27,0
24   BAZIN ARGEŞ                                      0                   terţiară
                 4.000                 2010
     16.086                                                               2010
     STEFANESTI                                                           Epurare
                 0                     34,0
25   BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 0                     2013
     4.140                                                                2015
     TUNARI                                                               Epurare
                 0                     30,0
26   BAZIN ARGEŞ                                      0                   secundară
                 0                     2013
     3.831                                                                2015


                                         136
                         Reţea de canalizare km Staţie de epurare
                                                                          Necesară
     Judeţul      Ilfov Existenta      Necesara
                                                      Existenta           an       de
     localitatea sursa lungime         lungime
                                                      capacitate   staţie realizare a
Nr. receptor         nr. (km)          (km)
                                                      de         epurare conformării
Crt. Locuitori           locuitori     an        de
                                                      trepte     epurare tipul
     echivalenţi         echivalenţi   realizare
                                                      mc/zi               epurării
                         racordaţi     conformării
                                                                          mc/zi
     VIDRA                                                                Epurare
                     0                 33,0
27   BAZIN     ARGEŞ                                  0                   secundară
                     0                 2013
     8.246                                                                2015

     VOLUNTARI                                                            Epurare
                 18,2                  92,0
28   BAZIN ARGEŞ                                      0                   terţiară
                 3.786                 2010
     30.136                                                               2010

     B.H. IALOMIŢA
     BALOTESTI
                                                                          Epurare
     BAZIN               6             8
29                                                    2590                secundară
     IALOMITA            2.500         2010
                                                                          2010
     6.900
     CIOLPANI
                                                                          Epurare
     BAZIN               0             18,0
30                                                    0                   secundară
     IALOMITA            0             2013
                                                                          2015
     4.474
     CORBEANCA
                                                                          Epurare
     BAZIN               0             13,0
31                                                    0                   secundară
     IALOMITA            0             2010
                                                                          2010
     3.747
     GRADISTEA
                                                                          Epurare
     BAZIN               0             16,0
32                                                    0                   secundară
     IALOMITA            0             2017
                                                                          2017
     2.897
     GRUIU
                                                                          Epurare
     BAZIN               0             40,0
33                                                    0                   terţiară
     IALOMITA            0             2010
                                                                          2010
     7.117
     MOARA VLASIEI
                                                                          Epurare
     BAZIN               0             47
34                                                    0                   secundară
     IALOMITA            0             2010
                                                                          2010
     5.862
     NUCI
                                                                          Epurare
     BAZIN               0             58,0
35                                                    0                   secundară
     IALOMITA            0             2017
                                                                          2017
     3.142
     PERIS
                                                                          Epurare
     BAZIN               0             30
36                                                    0                   secundară
     IALOMITA            0             2010
                                                                          2010
     7.170

                                         137
                         Reţea de canalizare km Staţie de epurare
                                                                          Necesară
     Judeţul      Ilfov Existenta      Necesara
                                                      Existenta           an       de
     localitatea sursa lungime         lungime
                                                      capacitate   staţie realizare a
Nr. receptor         nr. (km)          (km)
                                                      de         epurare conformării
Crt. Locuitori           locuitori     an        de
                                                      trepte     epurare tipul
     echivalenţi         echivalenţi   realizare
                                                      mc/zi               epurării
                         racordaţi     conformării
                                                                          mc/zi
     SNAGOV
                                                                          Epurare
     BAZIN               10,0          15,0
37                                                    3,36 l/s            terţiară
     IALOMITA            3.500         2010
                                                                          2010
     5.600
     DASCALU
                                                                          Epurare
     BAZIN               0             40,0
38                                                    0                   secundară
     IALOMITA            0             2018
                                                                          2018
     2.567
     PETRECHIOAIA
                                                                          Epurare
     BAZIN               0             22,0
39                                                    0                   secundară
     IALOMITA            0             2015
                                                                          2015
     6087
     CANAL
     COLECTOR            8,8
40                                     -              0                   -
     BUFTEA              2007
     BUCURESTI

     TOTAL               115,02        1.105,0
                                                      *                   *
     313.680             45.782        *




                                           138
 Lungimea reţelelor de canalizare existente în Municipiului Bucureşti
                                                                Tabel nr. 4.8.3.2

                   Retele de canalizare
     Judeţ         Lungime     Total      Volume           Număr de          Populaţie
                   totala      evacuate(+loc.Ilfov)        localităţi*       racordată
                   reţele      (mii mc)                    (include       şi la     reţea
                   (Buc)                                   loc.Ilfov)        canalizare
                   (km)
     Mun.Bucureşti 1810        388574,4 *                  7                 1.702.420




   4.9. Zone critice sub aspectul poluarii apei de suprafata si subterane

Zonele critice sub aspectul poluării rămân cea de la Glina – la evacuarea apelor uzate din
Capitală în râul Dâmboviţa, întrucât nu există staţie de epurare, şi zonele vulnerabile din
poluarea cu nitraţi proveniţi din surse agricole istorice.
Au fost evidenţiate 7 localităţi din judeţul Ilfov unde există surse de nitraţi din activităţi
agricole: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogărla, Dărăşti, Dobroieşti, Jilava, Măgurele.
   De asemenea, datorită lipsei staţiilor de epurare orăşeneşti şi comunale, în rândul zonelor
critice se găsesc şi localităţile din jud. Ilfov ce evacuează apele uzate în apele de suprafaţă:
Bragadiru, Cornetu, 1 Decembrie, Otopeni, Snagov.
Pentru poluări istorice datorate staţiilor şi depozitelor de carburanţi, în municipiul Bucureşti,
au fost începute în anul 2008 de către societatea S.C. PETROM S.A. acţiuni de
decontaminare a stratului freatic afectat de o exploatare de lungă durată, cazul depozitului
PETROM de la Străuleşti, şi a staţiilor de benzină Cotroceni şi Mihai Vodă, acţiuni ce
continuă şi se vor desfăşura pe durata a cca 2 ani.


   4.10.    Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi
       supraexploatării

Programul naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu Directivele
Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă are în vedere
protecţia împotriva poluării apei şi a epuizării resurselor.
SGA Ilfov-Bucureşti, prin Serviciul de Reglementări, Avize şi Autorizaţii, urmăreşte ca prin
impunerea unor limite maxime admise, prevăzute de normativele tehnice în vigoare,
reglementarea folosinţelor de apă din teritoriul administrat ca o măsură ce vizează protecţia
calitativă şi cantitativă a resurselor de apă, măsuri de corectare a deficienţelor realizate de-a
lungul anilor.
        Sistemul de monitorizare a evacuărilor apelor uzate ale agenţilor economici serveşte
sub aspectul calitativ la urmărirea depăşirilor indicatorilor de calitate autorizaţi. Laboratorul
de ape uzate a început implementarea unor indicatori biologici specifici, cum sunt fito şi
zoobentosul, având asigurată şi dotarea cu aparatură adecvată dozării substanţelor prioritar
periculoase.
        Recoltarea de probe de apă şi analiza acestora se face de Laboratorul SGA Ilfov-
Bucureşti în baza unui Program anual de lucru, urmărindu-se culegerea unor date cât mai
                                                139
complete şi reprezentative pentru fiecare subsistem în parte. Adoptarea Legii 404/2003
impune extinderea considerabil a numărului de secţiuni de control în baza necesităţii
monitorizarii tuturor surselor în vederea aplicării corecţiei la evacuare faţă de sursa de
alimentare.
       În concordanţă cu prevederile Uniunii Europene, în scopul monitorizării substanţelor
toxice şi periculoase este necesară completarea dotării laboratorului cu mijloace de masură
specifice (gaz-cromatografe), capabile să determine cu precizie cantităţile de pesticide,
insecticide, substanţe organo-clorurate, organe-fosforice etc, dar la fel de necesară este şi
pregătirea superioară a cadrelor specializate în utilizarea aparaturii moderne.




                                            140
    5.    CAPITOLUL 5. SOLUL


       5.1.   Introducere

       Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule
minerale, materii organice, apa, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care
îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea
ecosistemelor.
       Ca interfaţă dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care
îndeplineşte mai multe funcţii vitale:
•       producerea de hrană / biomasă;
•       depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe (incluzând apa, carbonul şi
azotul);
•       sursa de biodiversitate, habitate, specii şi gene;
•       serveşte drept platformă / mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane;
•       sursă de materii prime, bazin carbonifer;
•       patrimoniu geologic şi arheologic.
         În judeţul Ilfov cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de la nivelul
anului 2009 de 106.302 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi
solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor cu vegetaţie forestieră din judeţul Ilfov la nivelul
anului 2009 totalizează 25.253 ha.

 Principalele opt procese de degradare a solului sunt:
•      eroziunea;
•      degradarea materiei organice;
•      contaminarea;
•      salinizarea;
•      compactizarea;
•      pierderea biodiversităţii solului;
•      scoaterea din circuitul agricol;
•      alunecările de teren şi inundaţiile.

  În Regiunea Bucureşti Ilfov sursele de poluare ale solurilor sunt reprezentate de:
depunerile uscate şi umede din atmosferă;
depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri
neamenajate corespunzător;
deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură;
chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole;
degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite
(despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare etc.);
poluarea cu plumb specifică pentru zonele cu trafic auto intens.
      În cadrul regiunii 8 Bucureşti Ilfov solurile din Municipiului Bucureşti sunt puternic
modificate antropic, au un conţinut foarte mare de Pb provenit în cea mai mare parte de la
emisiile autovehiculelor din traficul rutier, iar solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă,
în general, o vulnerabilitate scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de
tamponare bună.            Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific
pentru zonele cu trafic auto intens, mai ales in municipiul Bucureşti. Astfel, în anul 1997,
cercetările I.C.P.A. Bucureşti au stabilit conţinutul de Pb prezent în probele de sol recoltate
din orizontul superficial al terenurilor situate în imediata vecinătate a arterelor de circulaţie cu
un trafic intens sau mai puţin intens şi din incinta parcurilor din puncte în care solurile s-au
păstrat în regim natural. Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circulaţie auto
                                                141
intensă conţinutul de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depăşeşte de până la 3,6 ori
valoarea limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm).
       Astfel de situaţii s-au înregistrat la probele recoltate din Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae
Grigorescu, Piaţa Sudului sau Şos. Kiseleff. În aceste puncte, conţinut ridicat s-a înregistrat
şi la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm şi chiar la adâncimi mai mari. În aceste puncte s-
a determinat un conţinut inferior valorii limită maximă admisă, dar mult mai mare decât
valoarea medie a concentraţiei naturale de Pb total din sol (15 ppm).
       Gradul ridicat de încărcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulaţie
este bine ilustrat şi de valorile conţinutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori
valoarea limitei maxime admisibile.
       În contrast cu solurile situate de-a lungul străzilor şi bulevardelor, în solurile din parcuri
care au evoluat în regim natural, conţinutul de Pb total din orizontul A se situează între 5
până la 16,2 ppm. Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decât
conţinutul mediu general al plumbului total din soluri.
       În zona nord a municipiului Bucureşti, interfluviul Dâmboviţa – Mostiştea, sunt
necesare lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate. Aceste lucrări se aplică în
depresiunile cu soluri hidromorfe, pentru eliminarea excesului de umiditate din Câmpul
Otopeni, pe o suprafaţă de cca. 1.000 ha. Lucrările constau în înlesnirea reţelelor de
absorţie – regularizare, utilizând ca material drenant sol stabilizat structural.
       În Bucureşti există soluri poluate în vecinătatea platformelor industriale (CET – uri,
Platformele Laromet, I.M.G.B., Vulcan, Faur s.a.), unele perimetre neputând fi localizate
precis, investiţiile fiind în derulare. Cauzele care au generat poluarea sunt emisiile de
poluanţi industriali (metale grele, sulf, PCBs, suspensii, carbon sau NOX), precum şi fermele
comercial intensive (pesticide, nitraţi, PCBs sau PHAs). Aceste soluri sunt încărcate cu
poluanţi în cantităţi variabile, pentru aceasta este necesar a se inventaria perimetrele
industriale la o scara de 1:25000.



       5.2.      Fondul funciar. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosire în Regiunea 8 în perioada 2005 –
2009:
                                     Tabel 5.2.1.

          Nr.  Categoria         Suprafata   ha
          Crt. de folosinţă      2005        2006       2007        2008        2009
          1    Arabil            109321      108682     107452      105868      102012
          2    Pasuni            2435        2518       2342        2382        1973
          3    Fâneţe     şi     44          48         83          58          58
               pajişti
               naturale
          4    Vii               1618        1554       1571        1445        1412
          5    Livezi            1145        1222       1184        977         847
          TOTAL AGRICOL          114563      114024     112632      110730      106302

   Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov si APM Bucuresti
2009


Terenuri neagricole        - Păduri şi alte terenuri forestiere – 25253 ha
Teren cu ape si ape cu stuf - 5312 ha
Terenuri neproductive - 1046 ha
                                                142
 Altele (cai de comunicatii, construcţii) – 20182 ha

 Suprafaţă arabilă         - 102012 ha
              din care: - perene vechi si noi – 4254 ha
 cultivată – 59073 ha
 ogoare şi rămas neînsămânţat – 38685ha

 Tipuri de culturi:
 cereale pt. boabe - 31075 ha
 leguminoase pt.boabe – 389 ha
 plante uleioase - 13653 ha
 alte plante pt. industrializare – 2 ha
 cartofi – 789ha
 legume câmp şi solarii – 5587 ha
 pepeni verzi + galbeni 126 ha
 plante de nutreţ (anuale +siloz) – 5057 ha
 plante pt producerea de seminţe şi loturi semincere – 2163 ha
 câmpuri experimentale – 55 ha
 căpşunerii – 77 ha
 flori de câmp – 10 ha
 sere – 90 ha
 Tipuri de îngrăşăminte:
 azotoase, fostfatice, potasice
 azotat de amoniu 34,5% N 2 - 100 – 130 kg S.a/ha
 ingrăşăminte complexe: NPK 15.15.15 – 100 – 130 kg S.a/ha
                                : NPK 20.20.0 - 100 – 130 kg S.a/ha
                                : NPK 22.22.0 - 100 – 130 kg S.a/ha
                                : NPK 27.13.50 - 100 – 130 kg S.a/ha
                                : NPK 13.27.13 - 100 – 130 kg S.a/ha
 îngrăşăminte naturale - 20 To/ha -23 To/ha

 Suprafete scoase din circuitul agricol - 932 ha în vederea realizării de investiţii ca ( locuinţe,
 birouri, hale, împrejmuiri, racorduri utilităţi, fose septice, puţuri, alei şi alte investiţii şi utilităţi).


 Dinamica şeptelului în perioada 2002 – 2009 în regiunea 8
 Tabel 5.2.2.

Categorii    Efective (numar de capete)
de animale 2002         2003     2004               2005         2006         2007       2008        2009
Bovine
            21.252      23110    25.659             27.010       24.701       19.036     18551       16983
total
Vaci total 14.325       13.187   12.544             13.550       13.102       10.354     9765        8431
Alte bovine
            -           -        -                  -            -            -
(bubaline)
Ovine total 21.761      25.640   34.874             36.696       39.065       31.337 32639           28343
Caprine     6.954       6.644    8.573              9.249        9.697        7.771   8979           8939
Porcine     146.459 157.087 197.186                 219.054      6412         147.099 136499         156496
Pasări
            1.559.231 2.525.954 2.811.512           2.978.386 1.137.059 811.891 711819               547528
total
Găini
            878.132 706.628 689.501                 725.039      695.059      604.819 560343         410325
ouătoare
Cabaline 8.082          7.939    7.874              7.918        8.067        8.211                  8376
                                                        143
Animale
           4.600       4.700        4.800       4.730     4.700      2.000    2428      2050
blana
Iepuri     -           -            -           -         -          -        2500      27500
Familii de
           -           -            -           -         -          -        22742     12850
albine
 Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov si APM Bucuresti 2009


        5.3.     Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor


        5.3.1. Îngrăşăminte

 Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului, în special
 în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest sens, din date furnizate de către
 I.C.P.A. Bucureşti, reies următoarele:
 - reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol cercetate, restul fiind
 slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide;
 - rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari;
 - conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi mijlocii la
 solurile cernoziomice;
 - conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile cercetate, mari
 pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %;
 - conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi mare la
 restul de 25 %.




        Consumul de îngraşăminte chimice la nivel naţional kg/ha:
                                                            Tabel nr.5.3.1.1.
          1998     1999 2000 2001 2002 2003              2004   2005    2006        2007

          92,7     90,8   91,9   91,8    88,9    89,8    78,8   77,6    67,4        60,3
        Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Bucureşti 2009

      Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2009 în judeţul Ilfov
                            Tabel 5.3.1.2.
       AN         Îngrăşăminte chimice folosite                 N+P2+O5+K20
                  (tone substanţă activă)
                  N            P2O5        K2O        Total     Arabil     Agricol
       2008       2230         1607        374        4211      56636      1680
       2009       2164         764         137        3065      2987       3065
 Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009



        5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

      În categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele.
 Tabel 5.3.2.1.
   Situaţia utilizării produselor fitosanitare în anul 2009 în judeţul Ilfov
                                                 144
     Cultura                          Suprafata      Consum kg s.a.din care:
                                      Ha             fungicide insecticide      erbicide
     Grau+secara                      18593          4702      2043             1890
     Orz + orzoaica                   5671           273       475              273
     Porumb                           15537          589       2305             632
     Floarea soarelui                 10366          2296      417              22341
     Soia                             200            0         0                131
     Rapita                           4474           0         449              1040
     Trifoliene                       4320           0         45               70
     Fasole boabe                     21             40        0                31
     Mazare boabe                     66             0         0                69
     Cartofi                          789            115       17               2
     Legume solarii                   583            8959      299              625
     Legume sere+ flori               90             1540      152              3
     Legume           de         camp 4843           10020     1184             78
     (solanofructoase,
     bostanoase,leguminoase
     pastai,bulboase,radacinoase)
     Pomi total                          565          4318         861          793
     Vie hibride                         1433         166          4            14
     Capsuni                             78           33           0            0
     TOTAL GENERAL                       67629        33051        8251         33682
Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009


Referitor la poluarea solului în urma activităţilor din agricultură, fermele zootehnice din
judeţul Ilfov au amenajate staţii de epurare pentru colectarea dejecţiilor şi stocarea acestora.


       5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din judeţul Ilfov
                                Tabel 5.3.3.1.
                    Nr.     Judeţul             Localitatea
                    Crt.
                    1       Ilfov               1 Decembrie
                    2       Ilfov               Afumaţi
                    3       Ilfov               Baloteşti
                    4       Ilfov               Berceni
                    5       Ilfov               Bragadiru
                    6       Ilfov               Brăneşti
                    7       Ilfov               Buftea
                    8       Ilfov               Cernica
                    9       Ilfov               Chiajna
                    10      Ilfov               Chitila
                    11      Ilfov               Ciolpani
                    12      Ilfov               Ciorogârla
                    13      Ilfov               Clinceni
                    14      Ilfov               Copăceni
                    15      Ilfov               Corbeanca
                    16      Ilfov               Cornetu
                    17      Ilfov               Dărăşti-Ilfov
                                               145
                    Nr.     Judeţul             Localitatea
                    Crt.
                    18      Ilfov               Dascălu
                    19      Ilfov               Dobroeşti
                    20      Ilfov               Domneşti
                    21      Ilfov               Dragomireşti-Vale
                    22      Ilfov               Găneasa
                    23      Ilfov               Glina
                    24      Ilfov               Grădiştea
                    25      Ilfov               Gruiu
                    26      Ilfov               Jilava
                    27      Ilfov               Măgurele
                    28      Ilfov               Moara Vlăsiei
                    29      Ilfov               Mogoşoaia
                    30      Ilfov               Nuci
                    31      Ilfov               Otopeni
                    32      Ilfov               Pantelimon
                    33      Ilfov               Periş
                    34      Ilfov               Petrăchioaia
                    35      Ilfov               Popeşti-Leordeni
                    36      Ilfov               Snagov
                    37      Ilfov               Ştefăneştii de Jos
                    38      Ilfov               Tunari
                    39      Ilfov               Vidra
                    40      Ilfov               Voluntari
                Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009



       5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole

               Suprafeţele de teren amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare (irigaţii,
desecare) de pe teritoriul judeţului Ilfov s-au redus de la an la an datorită extinderii
intravilanului construibil. Reţelele de irigaţii au fost dezafectate în zonele construite. Au
rămas funcţionale canalele de desecare care preiau apele pluviale şi apele în exces.



       5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier,
              siderurgic, energetic etc.)

     Practic, toate emisiile influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice
cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful
s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea
capacităţii productive a solurilor.

În urma activităţilor din sectorul industrial siderurgic, din platforma Brăneşti, s-a identificat un
teren poluat cu metale grele (poluare istorică). Din rapoartele de amplasament şi bilanţurile
de mediu efectuate pentru societăţile de pe platformă, s-a constatat existenţa metalelor grele
(plumb, zinc, cupru) în sol.
Informaţiile existente au fost introduse în baza de date online Inventar Naţional Situri
Contaminate. Ţinând cont de informaţiile de care a dispus instituţia, în anul 2009 au fost
                                                146
informaţi operatorii economici care deţin terenuri cu poluare istorică şi s-a transmis Agenţiei
Nationale pentru Protecţia Mediului „Lista siturilor potenţial contaminate”, după care se va
definitiva lista siturilor contaminate/potenţial contaminate.
    În anul 2009, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu a efectuat analize de sol. În
ceea ce priveşte suprafeţele afectate de schelele petroliere, în baza autorizaţiilor de mediu
sau a avizelor de închidere ce urmează a fi emise, agenţii economici vor avea ca măsuri
impuse de către autoritatea competentă de mediu refacerea terenurilor contaminate. În acest
sens, APM Bucureşti a primit in anul 2009 urmatoarele documentatii:
1. ”Raportul privind îndeplinirea obligaţiilor de mediu stabilite prin Avizul de Mediu nr.
32/23.08.2006 la vânzare active, pentru SC Compania Industrială Griviţa SA, pentru
amplasamentul din str. Clabucet nr. 68, sector 1, Bucureşti”. Conform documentatiei
prezentate şi a buletinelor de analiză sol pentru probele de la fundul excavaţiilor, efectuate
de SC INCD ECOIND SRL (pentru indicatorii pH,TPH, Cd, Pb, Zn, Cu, Mn, Ni), a rezultat
ca concentraţia poluanţilor în sol se situează sub valorile de alertă pentru folosinţa sensibilă
a terenurilor, conform prevederilor OMM nr. 756/1997.
2. ”Raportul privind lucrările de remediere sol pe parcela P9 şi parcela P10 din
amplasamentul Baneasa ” Şos. Străuleşti nr. 69-71, sector 1, Bucureşti- varianta a-III-a,
obligatii de mediu stabilite prin Avizele de Mediu nr. 40/23.08.2006, nr. 41/23.08.2006 şi nr.
42/23.08.2006, la încetarea activităţii SC Petrom SA pe amplasamentul din Şos. Străuleşti
nr. 69-71, sector 1, Bucureşti. Din analiza datelor prezentate, a rezultatelor determinarilor
concentraţiilor poluanţilor în sol, conform buletinelor de analiză ale probelor executate în
punctele de prelevare şi analiză, rezultă că au fost îndeplinite obligatiile de mediu stabilite
prin Avizele de mediu emise de APMB la încetarea activităţii SC Petrom SA, pe
amplasamentul din Şos. Străuleşti nr. 69-71, sector 1, Bucureşti:
     - ”Decontaminarea zonelor poluate situate în intervalul de adâncime 35-65 cm (faţă de
cota finală a terenului, conform proiectelor de construcţii privind Petrom City şi a zonelor mai
adânci excavate în urma lucrărilor de demolare/construcţie a fundaţiilor sau altor construcţii
şi instalaţii folosite în sistemul petrolier precum şi a instalaţiilor utilitare îngropate-canalizări,
reţele etc.) şi asigurarea conformării sub nivelul pragurilor de intervenţie definite astfel în
conformitate cu Ord. nr. 756/1997 pentru terenuri mai puţin sensibile”;
     - ”Aşternerea unui strat superficial curat, până la o adâncime de 35 cm, ce va asigura
conformarea sub nivelul pragurilor de alertă pentru toţi indicatorii analizaţi, praguri definite
conform Ord. Nr. 756 din 1997 pentru terenuri sensibile”.




                                                 147
Tabel 5.3.5.1.
Inventarul solurilor contaminate în urma activităţii din sectorul industrial la nivelul judeţului Ilfov
                     Numele                                                                                            Supr
                     proprietarului/a                    Tipul     de Tipul                                            afaţa
                                      Localizarea                                     Natura         Natura   Vârsta
     Nr.             dministratorului                    proprietate activităţii                                       conta
            Judeţ                     sitului                                         sursei de poluanţilo    poluăr         Observaţii
     crt.            /deţinătorului                      asupra        poluatoar                                       minat
                                      contaminat                                      poluare        r        ii
                     sitului                             terenului     e                                               ă(m2
                     contaminat                                                                                        )
     0      1        2                3                  4             5              6              7        8        9     10

                                                                                                                               S.C.
                                   orasul                                                        poluanti
                                                                      depozit                                                  Ekoinvest
                                   Pantelimon                                                    anorganic
                                                                      deseuri                                                  S.R.L.-
                                   (in         jurul                              depozit        i       din
                    S.C. Ekoinvest                   proprietate      industriale                                      16.0    16000      mp
     1      Ilfov                  instalatiilor de                               deseuri        instalatii  1972
                    S.R.L.                           privata          -ind.                                            00      depozit
                                   prelucrare                                     industriale    prelucrare
                                                                      metalurgi                                                deseuri
                                   metale                                                        metale
                                                                      ca                                                       industriale;
                                   neferoase)                                                    neferoase



                                                                                                                               poluare
                                   orasul                                                        poluanti
                                                                      industrie                                                istorica
                                   Pantelimon                                                    anorganic             Apro
                                                                      metalurgi                                                platforma
                    SC Neferal SA, (in        jurul                                depozit       i       din           ximat
                                                    proprietate       ca        si                                             Branesti (SC
     2      Ilfov   IMNR,      SC instalatiilor de                                 deseuri       instalatii  1972      iv
                                                    privata           fabricare                                                Neferal SA,
                    Rosal Grup SA prelucrare                                       industriale   prelucrare            14.0
                                                                      acumulat                                                 IMNR,     SC
                                   metale                                                        metale                00
                                                                      ori                                                      Rosal Grup
                                   neferoase)                                                    neferoase
                                                                                                                               SA)




                                                                       148
               Numele                                                                                           Supr
               proprietarului/a                   Tipul     de   Tipul                                          afaţa
                                    Localizarea                                Natura    Natura        Vârsta
Nr.            dministratorului                   proprietate    activităţii                                    conta
       Judeţ                        sitului                                    sursei de poluanţilo    poluăr         Observaţii
crt.           /deţinătorului                     asupra         poluatoar                                      minat
                                    contaminat                                 poluare   r             ii
               sitului                            terenului      e                                              ă(m2
               contaminat                                                                                       )
0      1       2                    3             4              5             6          7            8        9     10
               Parc            2
               Gradinari
                                                                               pierderi
               apartinand
                                                                               accidental                              exista raport
               Sectiei         II   Com                                                   hidrocarb
                                                  proprietate    ind.          e      din                              la Bilant de
3      Ilfov   Stoenesti din        Domnesti-                                             uri          1969     1100
                                                  privata        petroliera    rezervoar                               Mediu       de
               Schela Bolintin      extravilan                                            petroliere
                                                                               e     sau                               nivel II/2006
               –      Sucursala
                                                                               conducte
               Videle      S.C.
               Petrom S.A.
               Parc            2
               Bragadiru            Amplasat la
                                                                               pierderi
               apartinand           aproximativ
                                                                               accidental                              exista raport
               Sectiei        III   300 m de                                              hidrocarb
                                                 proprietate     ind.          e      din                              la Bilant de
4      Ilfov   Dumitrana din        aeroportul                                            uri          1971     1450
                                                 privata         petroliera    rezervoar                               Mediu       de
               Schela Bolintin      Clinceni, pe                                          petroliere
                                                                               e     sau                               nivel II/2006
               –      Sucursala     raza comunei
                                                                               conducte
               Videle      S.C.     Cornetu
               Petrom S.A.
               Parc            1
               Bragadiru
                                                                               pierderi
               apartinand
                                                                               accidental                              exista raport
               Sectiei        III                                                         hidrocarb
                                    orasul        proprietate    ind.          e      din                              la Bilant de
5      Ilfov   Dumitrana din                                                              uri          1967     1650
                                    Bragadiru     privata        petroliera    rezervoar                               Mediu       de
               Schela Bolintin                                                            petroliere
                                                                               e     sau                               nivel II/2006
               –      Sucursala
                                                                               conducte
               Videle
               S.C.Petrom
                                                                 149
               Numele                                                                                         Supr
               proprietarului/a                 Tipul     de   Tipul                                          afaţa
                                  Localizarea                                Natura    Natura        Vârsta
Nr.            dministratorului                 proprietate    activităţii                                    conta
       Judeţ                      sitului                                    sursei de poluanţilo    poluăr         Observaţii
crt.           /deţinătorului                   asupra         poluatoar                                      minat
                                  contaminat                                 poluare   r             ii
               sitului                          terenului      e                                              ă(m2
               contaminat                                                                                     )
0      1       2                  3             4              5             6          7            8        9     10
               A.S.




                                  Amplasat
               Parc 1 Jilava
                                  langa
               apartinand
                                  penitenciarul                              pierderi
               Sectiei      IV
                                  Jilava      in                             accidental                              exista raport
               Caldararu din                                                            hidrocarb
                                  partea de Est proprietate    ind.          e      din                              la Bilant de
6      Ilfov   Schela Bolintin                                                          uri          1967     1350
                                  si    soseaua privata        petroliera    rezervoar                               Mediu       de
               –     Sucursala                                                          petroliere
                                  de centura a                               e     sau                               nivel II/2007
               Videle
                                  Bucurestiului                              conducte
               S.C.Petrom
                                  in partea de
               S.A
                                  Nord
               Parc          2
               Caldararu
               apartinand                                                    pierderi
               Sectiei      IV                                               accidental                              exista raport
                                                                                        hidrocarb
               Caldararu din                    proprietate    ind.          e      din                       1464   la Bilant de
7      Ilfov                   Com Cernica                                              uri          1979
               Schela Bolintin                  privata        petroliera    rezervoar                        0      Mediu       de
                                                                                        petroliere
               –     Sucursala                                               e     sau                               nivel II/2008
               Videle                                                        conducte
               S.C.Petrom
               S.A

                                                               150
                 Numele                                                                                              Supr
                 proprietarului/a                   Tipul     de   Tipul                                             afaţa
                                    Localizarea                                  Natura    Natura           Vârsta
  Nr.            dministratorului                   proprietate    activităţii                                       conta
         Judeţ                      sitului                                      sursei de poluanţilo       poluăr         Observaţii
  crt.           /deţinătorului                     asupra         poluatoar                                         minat
                                    contaminat                                   poluare   r                ii
                 sitului                            terenului      e                                                 ă(m2
                 contaminat                                                                                          )
  0      1       2                  3               4             5              6            7             8        9     10
                                                                  ind.
                                                                  energetic      deseuri
                                                                                                                           se afla sub
                                    Platforma        proprietate a          si   cu           risc     de
  8    Ilfov     I.F.I.N.                                                                                                  jurisdictia
                                    Magurele         de stat      nucleara-      potential    radiatii
                                                                                                                           CNCAN
                                                                  Institut de    radioactiv
                                                                  Cercetare
Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov




                                                                    151
               Suprafetele marcate in tabel au fost identificate înainte de apariţia legislaţiei
specifice. În baza HG 1408 / 2007, s-au chestionat agenţii economici listaţi şi s-a realizat baza
online Inventarul Naţional Situri Contaminate.
   In ceea ce priveste suprafetele afectate de schelele petroliere, in baza autorizatiilor de mediu
sau a avizelor de inchidere ce urmeaza a fi emise, agentii economici vor avea ca masuri impuse
de catre autoritatea competenta de mediu refacerea terenurilor contaminate.


      5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune


      5.4.   Calitatea solurilor


      5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

      În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic,
tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele
periferice.
    Tipuri de poluare a solurilor identificate de I.C.P.A. Bucureşti, sunt:
1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere;
2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri
neconforme;
3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice, metale,
săruri, acizi, baze);
4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de sulf,
cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.);
5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol.
      Tabel 5.4.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în regiunea 8
        Nr. Specificacţie Bucureşti/Ilfov Clase de bonitare ale solurilor
        Crt.                                   I (ha) II (ha)   III (ha) IV (ha) V (ha) Total (ha)
        1     Arabil          Bucureşti        4508 72994       23901 3873        4420 106.502
                              Ilfov            4508 72190       22409 3806        0      102.913
        2     Pajişti         Bucureşti        0       34       2077      281     45     2439
                              Ilfov            0       34       2000      0       0      2034
        3     Vii             Bucureşti        148     1711     182       0       0      2009
                              Ilfov            146     1287     0         0       0      1433
        4     Livezi          Bucureşti        0       1657     34        80      0      1754
                              Ilfov            0       854      0         0       0      854
        Total Regiunea 8                       9310 150.761 50.603 8040           4465 219.93
                                                                                         8
Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov si APM Bucuresti 2009
Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la
impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. Au fost evidenţiate
procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş şi prin
depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone.
Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate,
nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice.


                                               152
Tabel 5.4.1.2.
Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Ilfov
               Clasa I          Clasa II            Clasa III       Clasa IV        Clasa V
                                                                                           %
                      % din                % din            % din          % din
Folosinţ                                                                                   din
                      total                total            total          total
ă              ha              ha                   ha               ha             ha     total
                      folosinţ             folosinţ         folosinţ       folosinţ
                                                                                           folos
                      ă                    ă                ă              ă
                                                                                           inţă
               450              7219                2240
Arabil                4,38                 70,15            21,77   3806   3,7      0      0
               8                0                   9

Pajişti        0      0         58         2,85     1976    97,15   0      0        0      0


Vii            146    10.3      1287       89.7     0       0       0      0        0      0


Livezi         0      0         854        100      0       0       0      0        0      0

Păduri si
alte
               250              1130                1145
terenuri              9,9                  44,7             45.4    0      0        0      0
               0                0                   3
forestier
e
Terenuri
degradat
e         si   0      0         0          0        0       0       0      0        1.046 100
neprodu
c-tive
Terenuri
ocupate
cu
construc
                                                    10.54
tii, cai de    0      0         0          0              54,77     8706   45,23    0      0
                                                    4
comunic
a-tie si
cai
ferate

Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov



          5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

În judetul Ilfov asa cum s-a prezentat în tabelele de mai sus s-au identificat câteva restricţii
rezultate din actiunea antropica – activitati industriale, agro-zootehnice, ceea ce a dus la
degradarea clasei iniţiale de calitate a solului prin poluarea cu diverşi poluanţi.
Pe teritoriul judetului Ilfov nu s-au identificat terenuri degradate prin acţiunea eoliană sau
alunecări de teren.
                                                     153
Principala restricţie a calităţii solurilor din judeţul Ilfov au fost solurile cu exces de umiditate, (cca
2030ha la nivelul anului 2005) pe care s-au realizat lucrări de ameliorare la nivelul anului 2007
în suprafaţă de 1201 ha, iar în anul 2008 s-au executat lucrări de ameliorare a terenurilor
degradate (crovuri) pe o suprafaţă de 524 ha în comunele Berceni, Grădiştea, Petrăchioaia şi
soluri degradate ca urmare a excavaţiilor pentru exploatarea agregatelor de râu (balastiere).
În anul 2009 nu au fost identificate noi suprafeţe pe care să se propună lucrari de ameliorare.
De asemenea, o cauza importantă o reprezinta dezvoltarea rapida a constructiilor pe întreg
teritoriul judeţului.


       5.5.   Monitorizarea calităţii solurilor

Regiunea 8 nu deţine informaţii cu privire la monitorizarea solurilor la nivel local.


       5.6.   Zone critice sub aspectul degradării solurilor
       5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

                                               Tabel 5.6.1.
Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din judeţul Ilfov

                                Nr.     Judeţul     Localitatea
                                Crt.
                                1       Ilfov           1 Decembrie
                                2       Ilfov       Afumaţi
                                3       Ilfov       Baloteşti
                                4       Ilfov       Berceni
                                5       Ilfov       Bragadiru
                                6       Ilfov       Brăneşti
                                7       Ilfov       Buftea
                                8       Ilfov       Cernica
                                9       Ilfov       Chiajna
                                10      Ilfov       Chitila
                                11      Ilfov       Ciolpani
                                12      Ilfov       Ciorogârla
                                13      Ilfov       Clinceni
                                14      Ilfov       Copăceni
                                15      Ilfov       Corbeanca
                                16      Ilfov       Cornetu
                                17      Ilfov       Dărăşti-Ilfov
                                18      Ilfov       Dascălu
                                19      Ilfov       Dobroeşti
                                20      Ilfov       Domneşti
                                21      Ilfov       Dragomireşti-Vale
                                22      Ilfov       Găneasa
                                23      Ilfov       Glina
                                24      Ilfov       Grădiştea
                                25      Ilfov       Gruiu
                                26      Ilfov       Jilava
                                27      Ilfov       Măgurele
                                                   154
                               28      Ilfov        Moara Vlăsiei
                               29      Ilfov        Mogoşoaia
                               30      Ilfov        Nuci
                               31      Ilfov        Otopeni
                               32      Ilfov        Pantelimon
                               33      Ilfov        Periş
                               34      Ilfov        Petrăchioaia
                               35      Ilfov        Popeşti-Leordeni
                               36      Ilfov        Snagov
                               37      Ilfov        Ştefăneştii de Jos
                               38      Ilfov        Tunari
                               39      Ilfov        Vidra
                               40      Ilfov        Voluntari

 Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2009
   În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile
naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele
periferice puţin influenţate de activităţile umane (zona forestieră nordică şi zona agricolă nord-
vestică).
Prima fază a modificărilor antropice puternice a fost datorată construcţiilor de toate felurile în
care, prin operaţiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol.
A doua fază a început odată cu industrializarea masivă şi cu intensificarea traficului rutier.
Practic, toate emisiile de la aceste surse influenţează negativ solul prin încorporarea de
elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele
grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea
capacităţii productive a solurilor.


       5.6.2. Inventarul siturilor contaminate

În vederea realizării inventarului siturilor contaminate, s-au transmis chestionare autorităţilor
administraţiei publice locale, cât şi agenţilor economici care desfăşoară activităţi din categoriile:
agricultură, zootehnie, industrie, etc. Procesul a început în anul 2007, dupa apariţia legislaţiei în
domeniu, a continuat în anul 2008, iar în anul 2009 s-a realizat baza de date on line ”Inventar
naţional situri contaminate” şi „Lista cu siturile potenţial contaminate”.
Pentru stabilirea agenţilor economici/deţinătorii de terenuri pe a căror amplasamente este
posibilă prezenţa unor astfel de situri s-au avut în vedere atât răspunsurile la chestionarele
transmise (anexa 1 şi 2 din HG 1408/2007) cât şi informaţiile din documentele care au stat la
baza emiterii actului de reglementare. În baza informaţiilor deţinute de către instituţie, în anul
2009 au fost informaţi operatorii economici care deţin situri contaminate/potenţial contaminate .
Tabel nr.5.6.2.1
   Tabel agenţi economici cu situri contaminate/ posibil contaminate in regiunea 8
                     Operator
                                                               Domeniu           de Documentaţie
Locaţie              economic şi date Tipul de poluant
                                                               activitate            justificativă
                     de identificare
                     S.C.     PETROM                           Comercializarea       Raport la Bilanţul
                     S.A.                                      produselor            de Mediu Nivel I
                     Şos.     Străuleşti Produse               petroliere            la         încetarea
Bucureşti            nr. 69 G             petroliere           combustibile,         activităţii întocmit
                     sector 1             HTP                  lubrifianţi, antigel, de
                     În     curs     de                        recuperarea           S.C.      GEOMED
                     decontaminare                             uleiurilor uzate şi S.R.L.
                                                   155
                                                       neutralizarea      S-au        obţinut
                                                       deşeurilor         Avize de Mediu la
                                                       petroliere         încetarea
                                                                          activităţii
                                                                          Studiu           de
                                                                          evaluare
                  S.N.T.F.M.                                              cantitativă       şi
                  "C.F.R. MARFĂ"                                          calitativă privind
                                 Produse
                  S.A.                                 Transporturi       gradul de poluare
Bucureşti                        petroliere
                  Str.Neagoe                           feroviare          - 2008, intocmit
                                 HTP
                  Teodor nr.1                                             de
                  sector 1                                                S.C.
                                                                          ECOSIMPLEX
                                                                          NOVA S.R.L.
                  S.N.T.F.C.
                                                                          Studiu       de
                  “C.F.R.
                                                                          evaluare      a
                  CĂLĂTORI” S.A.
                                       Produse                            riscului – 2008,
                  R.T.F.C.                             Transporturi
Bucureşti                              petroliere                         întocmit de
                  BUCUREŞTI                            feroviare
                                       HTP                                S.C. F & R
                  Calea Griviţei nr.
                                                                          WORLDWIDE
                  347
                                                                          S.R.L.
                  sector 1
                  S.N.T.F.C.
                  “C.F.R.
                                                                          Raport      de
                  CĂLĂTORI” S.A.
                                       Produse                            încercare,
                  R.T.F.C.                             Transporturi
Bucureşti                              petroliere                         executat de
                  BUCUREŞTI                            feroviare
                                       HTP                                S.C. ECO LAB
                  Str. Carpaţi nr. 1
                                                                          CONSULT S.R.L.
                  –3
                  sector 1
                                                                          Studiu          de
                                                                          evaluare         a
                  S.C. FORADEX
                                                                          riscului elaborat
                  S.A.
                                      Produse          Construcţii        în       perioada
                  Str. Milcov nr. 5
Bucureşti                             petroliere       echipamente        octombrie 2008 -
                  sector 1
                                      HTP              pentru foraje      martie 2009 de
                  În     curs      de
                                                                          S.C.          E.H.
                  decontaminare
                                                                          CONSULTANŢĂ
                                                                          MEDIU S.R.L.
                                       Produse
                  Sit Orfan
Bucureşti                              petroliere      -                  -
                  în sector 1
                                       HTP
                                                                          Raport la Bilanţul
Bucureşti         SC Chimopar SA       Metale grele    Ind. chimica       de Mediu Nivel II
                                                                          2005
Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov, APM Bucureşti, ARPM
Bucureşti




                                              156
       5.7.   Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor
              degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor


       5.7.1. Modalităţi de investigare

       Printre cazurile în care se realizează investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului
se numără:
- constatarea unei poluări potenţial periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu;
- elaborarea bilanţului de mediu;
- stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al terenurilor pe care s-a
desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului.
    Este stabilită obligaţia pentru operatorul economic sau deţinătorul unui teren, ca la încetarea
activităţii cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activităţii sau a destinaţiei terenului,
să realizeze investigarea şi evaluarea poluării mediului ecologic.
 La sfarsitul anului 2007 a fost elaborata legislaţia referitoare la siturile contaminate şi s-a emis
HG 1408/2007. Pe parcursul anului 2008, in baza acestei HG, la nivelul regiunii 8 Bucureşti-Ilfov
, s-au chestionat autorităţile administraţiei locale si agenţi economici, în vederea realizării
inventarului cu situri contaminate din activităţi cum sunt: agricultură, zootehnie, industrie, etc şi
a început procedura de identificare a siturilor contaminate/potenţial contaminate, prin analiza,
evaluarea si completarea informaţiilor la răspunsurile chestionarelor din anexele 1 şi 2 ale HG
1408/2007, primite de la agenţii economici şi autorităţile administraţiei publice locale. În anul
2009 au fost introduse în baza de date on line, “Inventarul naţional situri contaminate”,
informaţiile disponibile referitoare la operatorii economici/deţinatorii de terenuri pe a caror
amplasamente este posibilă prezenţa unor astfel de situri, pe baza documentelor care au stat la
baza emiterii actului de reglementare a activităţii agenţilor economici pe a caror amplasamente
este posibilă prezenţa unor astfel de situri.


       5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor

   Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora
cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăţare, remediere şi/sau
reconstrucţie ecologică şi prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora,
conform categoriei de folosinţă a terenului.
Opţiuni pentru reabilitarea ecologică:
- Îndepărtarea întregului material cu sol contaminat.
- Acoperire cu sol curat de 1 -1,5 metri.
- Stimularea biodegradării naturale.
- Nivel mai mare al apelor subterane.
- Adaosul de calcar sau argile la material.
- Fertilizarea solului(material).
- Schimbarea vegetaţiei.
   În anul 2009 SC Chimopar SA a realizat decontaminarea unei suprafeţe de cca 300 mp,
contaminată cu metale grele .În baza contractului încheiat cu SC VIVANI SALUBRITATE SA, s-
a realizat aceasta operaţie prin decopertarea suprafeţei poluate pe o adâncime de 30 cm şi
acoperirea cu sol nou curat.


                                                 157
       6 . CAPITOLUL6 .CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII,
                            BIOSECURITATEA


   6.1.   Biodiversitatea României

Prin „biodiversitate” se înţelege variabilitatea organismelor vii, incluzând: diversitatea speciilor,
genetică, a sistemelor ecologice şi diversitatea etno-culturală, adică a organizării sociale a
populaţiei umane.
Biodiversitatea are un rol important în ceea ce priveşte asigurarea şi producerea resurselor
regenerabile, dar şi a unei game largi de servicii. Resursele alimentează sistemele socio-
economice şi asigură servicii ca: epurarea apelor, calitatea aerului - prin reglarea compoziţiei
chimice a atmosferei, procesarea deşeurilor, influenţează şi modulează clima, controlul circuitul
hidrologic ceea ce ar duce la reducerea amplitudinilor precipitaţilor etc.
Biodiversitatea are o valoare directă pentru că oferă resurse regenerabile (bunuri), dar şi
valoare indirectă pentru că oferă servicii, prin valoarea etică, estetică, educaţională şi ştiintifică,
economică, culturală şi recreativă.

     Obiectivele care trebuie îndeplinite până în 2010, conform UE:

       Obiectivul 1: Promovarea conservării diversităţii biologice a ecosistemelor, habitatelor şi
biomurilor.
Tinta 1.1: Cel puţin 10% din ecoregiunile lumii trebuie să fie conservate.
Obiectivul 2: Promovarea conservării diversităţii specifice.
Tinta 2.1: Restaurarea, menţinerea sau reducerea declinului populaţiilor pentru speciile a căror
grupuri de taxoni au fost selectaţi.
Obiectivul 3: Promovarea conservării diversităţii genetice speciilor sălbatice.
Obiectivul 4: Reducerea presiunii asupra pierderii de habitate naturale, asupra utilizării
nedecvate a destinaţiei terenurilor, asupra utilizării nedurabilă a apei.
Obiectivul 5: Controlul speciilor invazive.
Obiectivul 6: Promovarea dezvoltării durabile.
Obiectivul 7: Reducerea presiunilor asupra biodiversităţii, datorită schimbărilor climatice, a
poluării şi a eroziunii solului.
Obiectivul 8: Menţinerea capacităţii ecosistemelor de a oferi bunuri şi servicii.
Obiectivul 9: Asigurarea accesului corect şi echitabil asupra beneficiilor ce provin din resurse
genetice.
       Obiective:
-      Respectă Natura şi toată diversitatea ei.
-      Protejează componentele biodiversităţii pentru ca şi generaţiile viitoare să poată
beneficia de bunurile şi serviciile oferite de acestea.
-      Protejează locurile de hrănire şi de cuibarit a pasarilor.
-      Nu deranja speciile.
-      Nu distruge spaţiile verzi, plantele, arborii, etc
-      Întinereşte padurea prin plantarea unui pom sau prin împădurirea unor suprafeţe
restranse.
-      Asigură accesul echitabil la beneficiile oferite de componentele biodiversităţii.



                                                 158
   6.2.   Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică
          6.2.1. Habitatele naturale

La nivelul regiunii Bucureşti Ilfov , pe teritoriul judeţului Ilfov, există următoarele tipuri de
habitate naturale : întinderi de lotus indian aclimatizat (caracteristic Lacului Snagov), lacuri
distrofice şi iazuri (in apropierea localitaţilor Buftea, Mogoşoaia, Chitila, Cernica, Grădiştea,
Snagov, Balta Neagră, Mânăstirea Ţigăneşti).
Pe malurile Lacului Snagov, în afară de stuf şi papură, creşte şi nufărul indian aclimatizat
(Nymphea lotus), alături de alte specii de nuferi: nufărul alb (Nymphea alba) şi nufărul galben
(Nuphar luteum).




                                                                 Nuphar luteum (imagine
       Nuphar luteum (imagine preluata de pe internet            preluata de pe internet)

Pădurile din zona Scroviştea (păduri mixte de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa,
Carpinus betulus) sunt o parte din rămăşiţele Codrii Vlăsiei, care au acoperit cândva Câmpia
Română. Zona este bine conservată, situl Scroviştea reprezentând un mozaic complex de
habitate naturale:
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition - cod 3150
Lacuri distrofice şi iazuri - cod 3160
Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli - cod
9160
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
albae) - cod 91E0*
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - cod 91F0


          6.2.2. Flora şi fauna sălbatică

     În lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din Municipiul Bucureşti, nu se cunoaşte cu
precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu
destinaţie agricolă. Speciile întâlnite sunt tipice ecosistemelor urbane, există şi specii care au
reuşit să se aclimatizeze ce pot fi admirate în curţile comunităţii locale.
Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se numără: frasinul, catalpa, teiul, nucul, salcia,
plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, viţa de vie, caprifoiul, iasomia, forstiţia, lemnul câinesc,
                                                      159
spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc., o parte dintre acestea constituindu-se în adevărate
garduri vii. În spaţiile dens construite sunt plantate şi acoperişurile cu viţă de vie, dar mult mai
frecventă este îmbrăcarea zidurilor exterioare cu viţă de cultură sau sălbatică. Câteva sunt
declarate monumente ale naturii: Aesculus Hippocastanum (castanul roşu), Torreya nucifera
(toreia) sau Sophora japonica (salcâm japonez).

Tabel nr. 6.2.2.1   Inventar specii floră sălbatică

  Familia               Specia              Den. Populară       Statut Legal Localizare
  Araliaceae            Hedera helix        iedera              -            Gradina Botanică
  Betulaceae            Betula verrucosa    mesteacan           Cultivat     Parcuri
                                            stejar              Cultivat
  Fagaceae              Quercus robur                                        Parcuri
                                            pedunculat
                        Quercus                                 Cultivat
  Fagaceae                                  stejar                           Parcuri
                        pedunculiflora
  Fagaceae              Quercus boreails    -                   Cultivat     Parcul Floreasca
  Fagaceae              Quercus cerris      cer                 cultivat     Parcuri
  Fagaceae              Quercus frainetto   garnita             Cultivat     Parcuri
                                                                Protejată
  Fagaceae              Fagus silvatica     fag                 de Legea     Gradina Botanică
                                                                5/2000
  Ginkgoaceae           Ginkgo biloba       ginkgo biloba       Cultivat     Parcul Carol
                        Phragmites                              -
  Gramineae                                 stuf / trestie                   Lacuri
                        communis
                        Phragmites                              -
  Gramineae                                 stuf                             Lacuri
                        australis
  Gramineae             Festuca sp          paius               -            comuna
                        Lamium                                  -
  Labiatae                                  urzica moarta                    comuna
                        maculatum
                        Trifolium                               -
  Leguminosae                               trifoias                         Gradina Botanică
                        campestre
                        Robinia                                 -
  Leguminosae                               salcam                           Gradina Botanică
                        pseudacacia
                                            arborele         de -            Parcul
  Magnoliaceae          Magnolium sp.
                                            magnolie                         Carol,Cişmigiu,
                                                                -            Gradina Botanică,
  Nymphaceae            Nymphaea alba       nufarul alb
                                                                             lacuri
                                                                -            Gradina Botanică,
  Nymphaceae            Nuphar luteum       nufarul galben
                                                                             lacuri
                        Fraxinus                                -
  Oleaceae                                  frasin                           Parcuri
                        excelsior
  Pinaceae              Abies alba          brad                Cultivat     Parcuri
                        Platanus                                Cultivat
  Platanaceae                               platan                           Parcuri
                        acerifolia
                                            floare              -
  Ranunculaceae         Ranunculus acer                                      Parcuri
                                            brosteasca
                        Helleborus                              -
  Ranunculaceae                             spanz                            Parcuri
                        purpurascens
                        Thalictrum                              -
  Ranunculaceae                             rutisor                          Parcuri
                        aquilegifolium
  Rosaceae              Cerasus avium       cires salbatic      -            Parcuri
                                                160
 Familia               Specia             Den. Populară     Statut Legal Localizare
 Rosaceae              Rosa canina        maces             -            Parcuri
                                          salcie/rachita    -
 Salicaceae            Salix alba
                                          alba
 Salicaceae            Salix babilonica                     Cultivat      Parcul Floreasca
 Salicaceae            Populus alba       plop alb          Cultivat      Parcuri
                                          plop              Cultivat
 Salicaceae            Populus nigra                                      Parcuri
                                          negru/pluta
                       Taxodium           chiparosul de -
 Taxodiaceae                                                              Parcuri
                       distichum          balta
 Tiliaceae             Tilia cordata      tei pucios     -                Parcuri
 Tiliaceae             Tillia tomentosa   tei alb        -                parcuri
                       Thypha                            -
 Typhaceae                                papura îngusta                  Lacuri
                       angustifolia
 Typhaceae             Typha latifolia    papura lata       -             parcuri
 Ulmaceae              Ulmus foliacea     ulm de campie     -             Lacuri
                       Spyrogira          matasea           -
                                                                          Lacuri
                       elongata           broastei
                       Cladophora                           -
 Cladophoraceae                           lana broastei                   Lacuri
                       glomerata
                       Rieciocarpus                         -
                                          muschi                          Parcuri
                       natans
                       Phragmites                           -
 Liliopsida                               stuf                            Lacuri
                       australis
                       Spirodela                            -
 Lemnaceae                                lintita                         Parcuri
                       polyrrhiza
                       Lamium                               -
 Labiatae                                 urzica moarta                   parcuri
                       maculatum
 Loranthaceae          Viscum album       visc alb          -             Gradina Botanică
                       Aesculus                             Monument
 Hippocastanaceae                         castanul rosu                   Parcul Cişmigiu
                       Hippocastanum                        al naturii
                                                            Monument
 Taxaceae              Torreya nucifera   toreia                          Parcul Cişmigiu
                                                            al naturii
                       Sophora            salcam            Monument
 Fabaceae                                                                 Parcul Cişmigiu
                       japonica           japonez           al naturii
 -                     Juniperus sp       -                 -             Parcul Unirii
 -                     Taxus sp           -                 -             Parcul Unirii
 -                     Busus semphora     -                 -             Parcul Unirii

Sub aspectul faunei, predomină ca număr animalele domestice, în special a câinilor fără stăpân,
pisici etc, dar sunt întâlnite şi specii sălbatice care s-au adaptat mediului urban.
Speciile de păsări care pot fi admirate pe lacuri şi în parcuri sunt în număr de 89, din care 15
specii se regăsesc pe Anexa 3, 13 pe Anexa 4 B şi 5 pe Anexa 5 C (este permisă vânătoarea
lor). Multe dintre ele sunt vizitatori ai meleagurilor bucureştene.




                                              161
   Motacilla alba (Codobatură albă)            Apus Apus (Drepnea neagră)




         Muscicapa striata (Muscar sur)




     Sursa imaginilor: SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ



Tabel 6.2.2.2 Specii de păsări întâlnite în Bucureşti
                                          Denumirea
 Familia         Specia                                   Statut legal   Localizare
                                          populară
                                                          strict
 Podicipedidae Podiceps cristatus         Corcodel mare                  Lac Pantelimon
                                                          protejată
               Podiceps               /
                                                          strict         Parc       Tineretului,
 Podicipedidae Tachybaptus                Corcodel mic
                                                          protejată      Carol, Herăstrău, Tei
               ruficollis
 Phalacro-     Phalacrocorax              Cormoranul      strict
                                                                         Pacul Carol
 coracidae     pygmaeus                   mic             protejată
 Phalacro-       Phalacrocorax            Cormoranul                     Lac Herastrâu,     Lac
                                                          management
 coracidae       carbo                    mare                           Pantelimon,        Tei,
                                                162
                                     Denumirea
Familia        Specia                                     Statut legal   Localizare
                                     populară
                                                                         Plumbuita,        Morii,
                                                                         Dâmboviţa
                                     Stârcul
Ardeidae       Ardea cinerea                              management Pantelimon, Herastrâu
                                     cenuşiu (mic)
                                                                         Lac           Strâulesti,
                                                                         Plumbuita,           Tei,
Ardeidae       Egretta garzetta      Egreta mică          protejată
                                                                         Herastrâu,         Morii,
                                                                         Pantelimon,
               Nycticorax            Stârcul    de                       Herastrâu, Tineretului
Ardeidae                                           protejată
               nycticorax            noapte                              (mai ales în migratie)
Ciconidae      Ciconia ciconia       Barza comună protejată              Lacul Morii
                                     Lebăda mută                         Plumbuita,           Tei,
Anatidae       Cygnus olor           (Lebăda       protejată             Pantelimon,
                                     cucuiată)                           Tineretului, IOR
                                                                         Tei,          Herastrâu,
Anatidae       Anas platyrynchos     Raţa mare            management     Pantelimon,
                                                                         Tineretului
                                     Raţa                                Morii,      Pantelimon,
Anatidae       Anas querquedula                           management
                                     cârâitoare                          Tineretului, IOR
                                                                         Tineretului,
Anatidae       Anas acuta            Raţa suliţar         management
                                                                         Pantelimon, Herastrâu
                                     Raţa cu        cap                  Morii,      Pantelimon,
Anatidae       Aythia ferina                              management
                                     castaniu                            Tineretului, IOR
                                                                         Plumbuita,           Tei,
                                                                         Herastrâu,         Morii,
Anatidae       Aythia nyroca         Raţa roşie           protejată
                                                                         Pantelimon,
                                                                         Tineretului, IOR
                                                                         Herastrâu,         Casa
                                                          strict
Accipitridae   Accipiter nisus       Uliul păsărar                       Scanteii, iarna în toate
                                                          protejată
                                                                         lacurile
                                                          strict         Agronomie,      în    tot
Falconidae     Falco tinnunculus     Vânturelul roşu
                                                          protejată      Oraşul iarna
Phasianidae    Phasianus colchicus Fazan                  management     Padurea Baneasa
Phasianidae    Perdix perdix       Potârnichea            management     Lacul Morii
Phasianidae    Coturnix coturnix   Prepeliţă              management     Lacul Morii
                                   Găinuşa     de                        Tineretului,
Rallidae       Gallinula chloropus                management
                                   baltă                                 Pantelimon
                                                                         Herastrâu,         Titan,
Rallidae       Fulica atra           Lişiţa               management
                                                                         Tineretului, Carol
                                     Becaţină
Scolopacidae   Gallinago gallinago                        management Herastrâu primavara
                                     comună
                                                                         Plumbuita,         Tei,
                                     Pescaruş             strict         Herastrâu,        Carol,
Laridae        Larus ridibundus
                                     râzător              protejată      Pantelimon,
                                                                         Tineretului,
                                                                         Plumbuita,         Tei,
                                                          strict
Laridae        Larus minutus         Pescăruş mic                        Herastrâu,        Morii,
                                                          protejată
                                                                         Pantelimon,
                                              163
                                   Denumirea
Familia      Specia                                Statut legal   Localizare
                                   populară
                                                                  Tineretului, IOR


                                                              Pantelimon,
                                   Pescăruş        strict     Herastrâu, Tineretului,
Laridae      Larus argentatus
                                   argintiu        protejată  Casa          Poporului,
                                                              Plumbuita
                                                              Plumbuita,         Tei,
                                                   strict     Herastrâu,        Morii,
Sternidae    Sterna hirundo        Chira de baltă
                                                   protejată  Pantelimon,
                                                              Tineretului, IOR
                                                              Plumbuita,         Tei,
                                   Chirighiţa   cu strict     Herastrâu,        Morii,
Sternidae    Chlidonias hibridus
                                   obraz alb       protejată  Pantelimon,
                                                              Tineretului, IOR
                                                              Plumbuita,         Tei,
             Streptopelia                                     Herastrâu,        Morii,
Columbidae                         Guguştiuc       management
             decaocto                                         Pantelimon,
                                                              Tineretului, IOR
                                                   strict     Herastrâu,       Titan,
Cuculidae    Cucullus canorus      Cuc
                                                   protejată  Plumbuita
                                                   strict
Strigidae    Tyto alba             Strigă                     Pantelimon
                                                   protejată
                                                   strict     Opera, Tei, Plumbuita,
Strigidae    Asio otus             Ciuf de pădure
                                                   protejată  Baneasa, Herastrâu
                                                   strict
Strigidae    Athene noctua         Cucuvea                    Agronomie, Baneasa
                                                   protejată
                                                   strict
Meropidae    Merops apiaster       Prigorie                   parcuri
                                                   protejată
                                                   strict         Herastrâu,    Gradina
Upupidae     Upupa epops           Pupăza
                                                   protejată      Zoologica

                                                                  Lacul   Morii,   Gara
Coraciidae   Coracias garrulus     Dumbrăveanca protejată
                                                                  Progresul, Herastrâu
                                   Pescăraşul      strict         Parcul Carol, Tei,
Alcedidae    Alcedo atthis
                                   albastru        protejată      Plumbuita, Tineretului
                                                                  Gradina      Botanica,
Picidae      Picus canus           Ghionoaie sură protejată       Herastrâu,        IOR,
                                                                  Baneasa
                                                                  Herastrâu, Tineretului,
                                   Ghionoaie       strict
Picidae      Picus viridis                                        Baneasa,      Gradina
                                   verde           protejată
                                                                  Botanica
             Dendrocopos           Ciocănitoare    strict
Picidae                                                           parcuri
             syriacus              de grădini      protejată
                                   Ciocănitoare    strict
Picidae      Dendrocopos major                                    parcuri
                                   pestriţă mare   protejată
                                                                  televiziune,
                                   Ciocănitoare    strict
Picidae      Dendrocopos minor                                    Herastrâu,Gradina
                                   pestriţă mică   protejată
                                                                  Botanica
                                         164
                                     Denumirea
Familia        Specia                               Statut legal    Localizare
                                     populară
                                     Ciocârlie   de strict
Alaudidae      Alauda arvensis                                      Lacul Morii
                                     câmp           protejată
Alaudidae      Galerida cristata     Ciocârlan      management      parcuri
                                                    strict
Hirudinidae    Hirundo rustica       Rândunică                      comuna
                                                    protejată
                                                    strict
Hirudinidae    Riparia riparia       Lăstun de mal                  Tei, Plumbuita
                                                    protejată
                                                    strict
Hirudinidae    Delichon urbica       Lăstun de casa                 parcuri
                                                    protejată
                                     Codobatură     strict
Motacillidae   Motacilla alba                                       comuna
                                     albă           protejată
                                                                    pe lângă Dâmboviţa,
                                     Codobatură de strict
Motacillidae   Motacilla cinerea                                    Piata   Unirii, Tei,
                                     munte         protejată
                                                                    Plumbuita
                                     Sfrâncioc
                                                        strict
Laniidae       Lanius minor          cu       fruntea               Lacul Morii
                                                        protejată
                                     neagră
                                     Sfrâncioc          strict
Laniidae       Lanius collurio                                      Lacul Morii
                                     roşiatic           protejată
               Acrocephalus                             strict
Sylviidae                            Lăcar de stuf                  Pantelimon
               scirpaceus                               protejată
               Acrocephalus                             strict
Sylviidae                            Lăcar mare                     Lacul Berceni
               arudinaceus                              protejată
                                                        strict
Sylviidae      Sylvia borin          Silvie de zăvoi                parcuri
                                                        protejată
               Phylloscopus          Pitulice           strict
Sylviidae                                                           parcuri
               trochilus             fluierătoare       protejată
               Phylloscopus                             strict
Sylviidae                            Pitulice mică                  parcuri
               collybita                                protejată
                                                                    Agronomie,    Herastrâu,
                                                        strict
Muscicapidae   Muscicapa striata     Muscar sur                     Gradina        Botanica,
                                                        protejată
                                                                    Baneasa
                                                                    Agronomie,    Herastrâu,
                                                        strict
Muscicapidae   Ficedula hypoleuca    Muscar negru                   Gradina        Botanica,
                                                        protejată
                                                                    Baneasa
                                                                    Herastrâu,       Gradina
                                                        strict
Muscicapidae   Ficedula albicollis   Muscar gulerat                 Botanica,       Baneasa
                                                        protejată
                                                                    (migratie)
                                     Mărăcinar     strict
Turdidae       Saxicola torquata                                    parcuri
                                     negru         protejată
                                     Mărăcinar     strict
Turdidae       Saxicola rubetra                                     în toate parcurile
                                     mare          protejată
               Phoenicurus           Codroş     de strict
Turdidae                                                            Agronomie
               pheonicurus           pădure        protejată
                                                   strict
Turdidae       Erithacus rubecula    Măcăleandru                    toate parcurile iarna
                                                   protejată
Turdidae       Turdus merula         Mierlă        protejată        comuna
                                     Sturzul                        Herastrâu,    Gradina
Turdidae       Turdus philomelos                   management
                                     cântător                       Botanica, iarna peste
                                            165
                                     Denumirea
Familia        Specia                               Statut legal    Localizare
                                     populară
                                                                    tot

                                     Piţigoi       de strict
Paridae        Parus ater                                           Padurea Baneasa
                                     brădet           protejată
                                                      strict
Paridae        Parus major           Piţigoi mare                   comuna
                                                      protejată
                                                      strict
Paridae        Parus caeruleus       Piţigoi albastru               comuna
                                                      protejată
                                                      strict
Sittidae       Sitta europaea        Ţiclean                        Parcuri, Agronomie
                                                      protejată
                                                      strict
Emberizidae    Emberiza calandra     Presură sura                   Gara Progresul
                                                      protejată
               Emberiza                               strict
Emberizidae                          Presură de stuf                iarna Lacul Morii
               scoeniclus                             protejată
               Fringilla             Cinteză       de strict
Fringillidae                                                        Gradina Botanica
               montifringilla        iarnă            protejată
                                                      strict
Fringillidae   Fringilla coelebs     Cinteză                        Herastrâu, parcuri
                                                      protejată
                                                      strict
Fringillidae   Carduelis carduelis   Sticlete                       Parcuri,
                                                      protejată
                                                      strict
Fringillidae   Carduelis spinus      Scatiu                         Parcuri,
                                                      protejată
                                                      strict
Fringillidae   Carduelis chloris     Florinte                       Piata Presei libere
                                                      protejată
                                                      strict
Fringillidae   Pyrrhula pyrrhula     Mugurar                        parcuri
                                                      protejată
               Coccothrâustes                         strict        Tineretului,     IOR,
Fringillidae                         Botgros
               coccothrâustes                         protejată     Gradina Botanica
                                                      strict
Fringillidae   Acanthis flammea      Inăriţa                        Lac Morii
                                                      protejată
                                     Vrabia        de
Fringillidae   Passer montanus                        neprotejată   comuna
                                     câmp
Fringillidae   Passer domesticus     Vrabia de casă neprotejată     comuna
Sturnidae      Sturnus vulgaris      Grâur            management    Agronomie,
                                                      strict
Oriolidae      Oriolus oriolus       Grangur                        comuna
                                                      protejată
Corvidae       Garrulus glandarius   Gaiţă            management    Parcuri,
Corvidae       Pica pica             Coţofană         management    comuna
                                                      strict
Corvidae       Corvus corax          Corb                           Pantelimon
                                                      protejată
Corvidae       Corvus cornix         Cioara grivă     management    comuna
Corvidae       Corvus monedula       Stăncuţa         management    comuna
                                                                    Herastrâu, Plumbuita,
Ardeidae       Egretta alba          Egreta alba    protejată
                                                                    Tei
                                   Cioara      de
Corvidae       Corvus frugilegus                  management comuna
                                   semănătură
                                                  strict     Herăstrău,                  IOR,
 Ardeidae       Ixobrychus minutus Starc pitic
                                                  protejată  Dâmboviţa
Sursa Datelor: SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ
                                          166
Există 19 specii de peşti identificaţi în lacurile locale. Din fam. Picidae se întâlnesc 5 specii de
ciocănitoare, din care 4 sunt protejate prin O.U.G. nr. 57/2007 – Anexa 3. Picus veridis se află şi
pe anexa 4 B - specii care necesită o protecţie strictă.

 Tabel 6.2.2.3 Specii de peşti întâlnite în lacurile din Bucureşti
                                                            Denumirea
       Familia             Specia                                     Statut legal
                                                            populară
       Ciprinidae          Cyprinus carpio                  crap      -
       Ciprinidae          Carassius auratus gibelio        caras     -
       Ciprinidae          Abramis brama                    platică   -
       Ciprinidae          Rutilus rutilus                  babuşcă   -
       Ciprinidae          Abramis sp.                      cosac     -
       Ciprinidae          Tinca tinca                      lin       -
                           Scardinius
       Ciprinidae                                           roşioară  -
                           erythrophthalmus
                           Stizostedion/           Sander
       Ciprinidae                                           şalău     -
                           lucioperca
       Ciprinidae          Pelecus cultratus                săbiţă    -
       Ciprinidae          Esox lucius                      ştiucă    -
       Ciprinidae          Leuciscus idus                   văduviţă  -
       Percidae            Perca fluviatilis                biban     -
       Ciprinidae          Rhodeus sericeus amarus          boarca    -
       Cobitidae           Misgurnus fosilis                tipar     protejată
       Ciprinidae          Alburnus alburnus                oblete    -
       Sursa datelor: COMPANIA NATIONALA APELE ROMANE- S.G.A. BUCURESTI-ILFOV

    În Bucureşti există specii de lilieci care sunt protejaţi prin Legea nr. 13/1993 şi nr. 90/2000.
Se întalnesc în parcurile cu arbori scorburoşi, podurile de case, biserici, fisuri de stânci etc.




LISTA SPECIILOR DE LILIECI (CHIROPTERA) DIN BUCURESTI
 Specia                                      Locaţia

1. Myotis daubentonii                                1. În Parcul Herăstrău
  (liliacul de apă)
Preferă scorburile din arbori, fisurile din zidurile clăirilor, poduri şi turle de biserici.
Hibernează din a doua jumătate a lunii septembrie până în martie-aprilie. Preferă parcurile din
oraşe, cu luciuri de apă în apropiere. Zborurile de hrănirele efectueaza chiar deasupra răurilor,
lacurilor şi bălţilor.

2. Vespertilio murinus                            1. Bloc de locuinţe din Şos. antelimon
 (liliacul bicolor)                               2. Parcul Muzeului „Grigre Antipa”

   Trăieşte şi în zone împădurite, refugiindu-se în scorburi, dar şi în localităţile rurale, şi în cele
urbane. Foloseşte orice adăpost din ornamentele clădirilor şi anexele gospodăreşti: cămări,
debarale, boxe, poduri, pivniţe etc. Hibernează în perioada septembrie – martie.
                                               167
                                                        Vespertilio murinus




                                                        Sursa: internet



3. Nyctalus noctula                        1. În Casa Presei Libere
 (liliacul de amurg)                       2. În clădirea Muzeului „Gr. Antipa”
                                           3. În Parcul Herăstrău
                                           4. În Palatul Parlamentului
În scorburile arborilor din parcuri şi păduri, în poduri şi locuri întunecoase din puncte termice, în
chesoanele jaluzelelor de la ferestre etc. Hibernază din octombrie până în martie.

4. Pipistrellus pipistrellus              1. ClădireaMuzeului „Gr. Antipa”
  (liliacul pitic)                        2. În Parcul Herăstrău
Specie antropoofilă căci în afara scorburilor din zonele împădurite şi din unele peşteri a mai fost
semnalat în zonele urbane şi rurale. Preferă spaţiile înguste (cu diamteru de doar 2 cm), din
ziduri, sub streaşini, în spatele obloanelor de la ferestre, între jaluzele, în cămări. Hibernează
când scade temperatura din timpul zilei sub 10ºC.



Pipistrellus pipistrellus




Sursa: internet

Toate speciile de lilieci din fauna României se află sub scutul Legii 90/2000 de aderare a
României la Convenţia EUROBATS, în Anexa 4 a OUG 57/2007, în Cartea Roşie a
Vertebratelor din România – ca legislaţie naţională. În legislaţia europeană – Anexele I, II şi IV a
D.H. 92/43/EEC. Cu menţiunea că pentru fauna României, speciile Nyctalus noctula şi
Pipistrellus pipistrellus sunt încă reprezentate prin populaţii mari, cel puţin în anumite adăposturi
subternae, cum este cazul Peşterii Şura Mare din Judeţul Hunedoara, cu aproximativ 35000
indivizi din a doza specie.
                                                168
       În oraşul Bucureşti, nici una din speciile menţionate nu formază colonii mai mari de 150 –
200 indivizi (cazul Nyctalus noctula de la Casa Presei Libere); celelalte specii sunt cu grupări de
câte 3 - 8 indivizi, în diferite locaţii din oraş.

        Judeţul Ilfov se distinge printr-o diversitate biologică ridicată, existând specii de floră şi
faună protejate.
        Din punct de vedere ornitologic, judeţul Ilfov se remarca prin existenţa următoarelor
specii de păsări: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică
(Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica
atra), nagaţul (Vanellus vanellus), stârcul roşu (Ardea purpurea), cuc (Cucullus canorus), ciuf de
pădure (Asio otus), striga (Tyto alba), cucuvea (Athene noctua), ciuf de câmp (Asio flammeus),
prigorie (Merops apiaster), lăstunul mare (Apus apus), pupăza (Upupa epops), pescaruşul
albastru (Alcedo atthis), gheonoaie sură (Picus canus), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos
syriacus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de
casă (Delichon urbica), lăstunul de mal (Riparia riparia), codobatura albă (Motacilla alba),
sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), Egretta garzetta.




                                          Delichon urbica ( imagine preluata de
    Fulica atra (imagine preluata de pe pe internet)
internet)




                                              Egretta garzetta (imagine preluata de
                                              pe internet)




O zonă importantă din punct de vedere al biodiversităţii este zona Lacului Căldăruşani.


                                                 169
                                                                        Lacul Căldăruşani




Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea în condiţii optime a faunei şi în
special a avifaunei, având în vedere că, pe lângă suprafaţa întinsă a lacului, apare şi habitatul
de pădure. O dovadă certă în acest sens o reprezintă varietatea mare a speciilor de păsări care
au fost observate în zonă. Aici cuibăresc sau tranzitează specii de avifaună comune, cât şi
protejate sau strict protejate, cum ar fi: Ciconia alba, Ciconia nigra, Anas platyrhynchos,
Circaetus gallicus, Buteo buteo, Accipiter nisus, Falco tinnunculus, Gallinula chloropus,
Streptopelia decaocto, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Dendrocopos major, Jynx
torquilla, Alauda arvensis, Hirundo rustica, Anthus trivialis, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica
pica. Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Corvus monedula, Sylvia atricapilla,
Phylloscopus collybita, Erithacus rubecula, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Turdus
merula, Turdus philomelos, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Fringilla
coelebs, Coccothraustes coccothraustes, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Serinus
serinus, Ardea purpurea, etc.




                                                      Luscinia megarhynchos (imagine preluata
                                                      de pe internet)




Datorită existenţei acestor specii de păsări, pentru această zonă s-au facut determinări în teren
a speciilor de faună, în special păsări, în vederea realizării documentaţiei pentru propunerea
zonei anterior menţionate ca arie specială de protecţie avifaunistică.


Pădurea Râioasa, este importantă datorită existenţei unei specii de brânduşe galbene (Crocus
banaticus).
                                             170
Fauna salbatică este reprezentată de următoarele specii de mamifere            şi reptile:
 - Mustelidae - dihor (Putorius putorius) – Conv. Berna
              - vidra (Lutra lutra) – OUG154/2008 , Conv. Berna
              - jder de copac (Martes martes) – OUG154/2008, Conv.Berna
              - nevăstuica mică (Mustela nivalis) – OUG154/2008, Conv.Berna
              - bursuc- OUG154/2008, Conv.Berna

  - Muridae     – bizam (Ondrata zibethica) – OUG154/2008
  - Cervidae    – căprior (Capreolus capreolus) – OUG154/2008 , Conv. Berna
  - Suidae      – mistreţ (Sus scrofa) - OUG154/2008,
  - Canidae      - vulpe (Vulpes vulpes)- OUG154/2008,
  - Lepuridae   – iepure (Lepus europaeus)- OUG154/2008,




      Martes martes (imagine preluata de pe internet)

                                                                              Vulpes
                                                                              vulpes
                                                                              (imagin
                                                                              e
                                                                              preluat
                                                                              a de pe
                                                                              internet
                                                                              )




Meles meles (imagine preluata de
pe internet)



                                            171
                                                    Sus scrofa (imagine preluata de pe
                                                    internet)




                                                    Lepus europaeus (imagine preluata de
                                                    pe internet)




- Reptile:
- Emydidae – ţestoasa de apă (Emys orbicularis) - OUG154/2008, Conv. Berna
- Lacertidae – guşter (Lacerta viridis) - OUG154/2008, Conv. Berna
             - şopârla cenuşie (Lacerta agilis) - OUG154/2008, Conv. Berna
- Colubridae - şarpele de casă (Natrix natrix) – Conv. Berna
             - şarpele de apă (Natrix tesselata) - Conv Berna




                                           172
Lacerta agilis (imagine preluata de pe Natrix natrix (imagine preluata de pe internet)
internet)




Emys orbicularis (imagine preluata de pe internet)

- Fauna piscicolă: caracuda (Carassius carassius), linul (Tinca tinca), roşioara (Scardinius
erythrorhtalmus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis brama),
şalăul (Stizostedion lucioperca), somnul (Silurus glanis) şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi
Broteshoryns sp. – endemice).




                                              173
Perca fluviatilis (imagine preluata de pe Silurus glanis (imagine preluata de pe internet)
internet)




Gobius sp (imagine preluata de pe internet)     Stizostedion lucioperca (imagine preluata de
                                                pe internet)


          6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse
                 genetice

    Speciile valorificate economic în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De asemenea,
în perioada sărbătorilor de iarnă, se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul, molidul, dar
aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Municipiului Bucureşti.

      In judetul Ilfov, conform autorizaţiilor de mediu pentru recoltare/achiziţionare/ comercializare
plante şi părţi din plante, din flora sălbatică în stare proaspătă sau semiprelucrată de către
persoane juridice, s-au valorificat economic următoarele resurse biologice din flora sălbatică: tei
(Tilia sp), urzică (Urtica dioica), soc (Sambucus nigra), măceş (Rosa canina), porumbar (Prunus
spinosa), păducel (Crataegus monogyna).
         În ceea ce priveşte autorizaţiile de mediu pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţionarea
şi comercializarea unor plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau
prelucrată, de către persoane juridice, au fost vânate următoarele specii : căprior (Capreolus
capreolus), iepure (Lepus europaeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), vulpe
(Vulpes vulpes), ciocârlie (Alauda arvensis), fazan (Phasianus colchicus), graur comun (Sturnus
vulgaris), guguştiuc (Streptopelia decaocto), porumbel gulerat (Columba palumbus), potârniche
(Perdix perdix), prepeliţa (Coturnix coturnix), sitar de pădure (Scolopax rusticola), turturică
(Stretopelia turtur), raţe sălbatice admise de lege, dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela
nivalis), bizam (Ondrata zibethica), sturz (Turdus sp.), becaţină (Galinago galinago), lişiţă
(Fulica atra), cerb lopatar (Dama dama), jder de copac (Martes martes).

                                                 174
Prunus spinosa                        (imagine Crataegus monogyna (imagine preluata de pe
preluata de pe internet)                       internet)




Urtica dioica (imagine preluata de pe internet)     Sambucus nigra      (imagine preluata de pe
                                                    internet)


                                                  Martes martes (imagine preluata de pe internet)




                                                  175
      Gallinago gallinago                    Phasianus colchicus (imagine
(imagine preluata de pe internet)              preluata de pe internet)




                   Perdix perdix (imagine preluata de pe internet)




                       Dama dama (imagine preluata de pe internet)




                                             176
          6.2.4. Specii deţinute in captivitate

          6.2.4.1.   Grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire

Grădina zoologică a Municipiului Bucureşti are o suprafaţă totală de 67.057 mp, întreţine şi
expune colecţii de animale vii, sălbatice, indigene şi exotice.
Scopul (Rolul) Grădinii Zoologice Bucureşti este de a contribui la conservarea faunei şi
instruirea, educarea şi recreerea publicului vizitator.

Specii deţinute în captivitate în Grădina Zoologică Bucureşti in anul 2009:

1.    Acvila - Aquila rapax
2.    Acvila codalb – Haliaeetus albicilla
3.    Anaconda verde - Eunectes murinus
4.    Anemona Balon - Entacmaea quadricolor
5.    Antilopa eland - Taurotragus oryx
6.    Arici de mare - Tripneustes gratilla
7.    Berbec cu coamă - Amotragus lervia
8.    Bibilica vulturina - Acryllium vulturinum
9.    Bivoli - Bubalus bubalis
10.   Broasca ţestoasă de apă - Emys orbiculares
11.   Broasca albastra “sageata otravita” - Dendrobates azureus
12.   Broasca aurie sageata otravita - Phyllobates terribilis
13.   Broasca fantoma otravitoare - Ebidobates tricolor
14.   Broasca dungata galbena « sageata otravita » - Dendrobates leucomelas
15.   Broasca otravitoare dungata în negru şi verde - Dendrobates auratus
16.   Cai - Equs caballus
17.   Cameleon cu văl - Chamaeleo calyptratus
18.   Canguri – Macropus eugenii
19.   Capra domestică – Capra aegagrus hircus
20.   Căprioara - Capreolus capreolus
21.   Cerb lopătar - Dama dama
22.   Cerbul european - Cervus elaphus
23.   Cercopitec etiopian – Chlorocebus aethiops
24.   Cimpanzeu - Pan troglodytes
25.   Cinteze exotice - Fringilla coelebs
26.   Cinteza zebra australiană - Taenopygia guttata
27.   Coati - Nasua nasua
28.   Condor - Vultur gryphus
29.   Corali “Ciocan cu ramuri” - Euphyllia parancora
30.   Corali “Ciuperca uriasa ca o cupa” - Amplexidiscus fenestrafer
31.   Corali sp. - Capnella sp.
32.   Corali sp. - Clavularia sp.
33.   Corali sp. - Goniopora sp.
34.   Corali sp. - Sarcophyton sp.
35.   Corali sp. - Xenia sp.
36.   Crabul rosu - Pseudosesarma crassimanum
37.   Crevete curăţător - Lysmata amboinensis
38.   Crocodilul de Nil - Crocodylus nyloticus
39.   Dragonul barbos - Pogona vitticeps
40.   Fazan urecheat - Crossoptilon auritum
41.   Fazan argintiu – Lophura nychtemera
                                                  177
42.   Fazan auriu - Chrysolophus pictus
43.   Fazan comun - Phasianus colchicus
44.   Fazan diamant - Chrysolophus armhenstiae
45.   Fazan tragopan - Tragopan temmineckii
46.   Fire millipedes – Aphistogoniulus sp.
47.   Flamingo - Phoenicopterus rubber
48.   Gâsca de Nil - Alopochen aegyptiaens
49.   Gâsca de Canada – Branta canadensis
50.   Gǎinuşa de baltǎ – Gallinula clorophus
51.   Gecko leopard - Eublepharis macularius
52.   Geko tokay – Gekko geko
53.   Iguana - Iguana iguana
54.   Jaguar - Panthera onca
55.   Kinkajou - Potos flavus
56.   Lama - Lama glama
57.   Langusta albastra - Panulirus versicolor
58.   Lebada albă - Cygnus olor
59.   Lebada neagră - Cygnus atratus
60.   Leu - Panthera leo
61.   Lisita - Fulica atra
62.   Lup - Canis lupus tundrorum
63.   Macac de jawa - Maccaca fascicularis
64.   Mandril - Mandrillus sphinx
65.   Melci de acvariu – Pomacea spp.
66.   Muflon - Ovis musimon
67.   Nutria - Myocastor coypus
68.   Oaia domestică - Ovis aries
69.   Papagal agapor. roseico - Agapornis fischeri
70.   Papagal amazon venezuelan - Amazona aestiva
71.   Papagal cap de prună - Psittacula cyanocefala
72.   Papagal marele alexander - Psittacula eupatria
73.   Papagal agapornis - Agapornis personata
74.   Papagal ara - Ara macao
75.   Papagal aratinga - Electus spp.
76.   Papagal barabant - Politelis swainsonii
77.   Papagal cacatua - Cacatua sulfurea
78.   Papagal călugăr - Myopsitta monachus
79.   Papagal cântător - Psephotus haematonotus
80.   Papagal jako - Psittacus erithacus
81.   Papagal micul alexander - Psittacula krameri
82.   Papagal nimfa - Nymphicus hollandicus
83.   Papagal rozela roşu - Platycercus eximius
84.   Păun - Pavo cristatus
85.   Pavian - Papio hamandryas
86.   Pelican comun - Pelicanus onocrotalus
87.   Pelican creţ - Pelicanus crispus
88.   Peşte “căţărător” - Periopthalmus spp.
89.   Peruş - Psephotus haematanotus
90.   Peruş Standard - Melopsittacus undulatus
91.   Pestele “Arcas” - Toxotes jaculatrix
92.   Peste “Ancistrus” - Ancistrus spp.
93.   Peste clovn - Amphiprion ocellaris
                                           178
94.    Peste “Curăţător” - Labroides dimidiatus
95.    Peste Discus Cobalt - Symphysodon spp.
96.    Peste Discus “Fire Red” – Symphysodon spp.
97.    Peste Discus Pigeon Blood Silver - Symphysodon spp.
98.    Peste Discus “Red Scribbelt” – Symphysodon spp.
99.    Peste Discus “Brown” – Symphysodon spp.
100.   Peste “Domnişoara albastră” - Chrysiptera parasema
101.   Peştele fluture” - Pantodon buchholzi
102.   Peste “Gramma regal” - Gramma loreto
103.   Peste “Neon rosu” - Paracheirodon axelrodi
104.   Peste “Regal tang” - Paracanthurus hepatus
105.   Peste “Scopas tang” - Zebrasoma scopas
106.   Peste “Silver streak goldie” - Pseudanthias kashiwae
107.   Peste “Sixline wrasse” - Pseudocheilinus hexataenia
108.   Peste “Sterba” - Corydoras sterbai
109.   Peste “Tetra cap de foc” - Hemigrammus bleheri
110.   Peste “Yallowlined anthias” - Pseudanthias luzonensis
111.   Peşti – Pisces spp.
112.   Piraña – Serasalmus natteri
113.   Pill Millipedes – Sphaerotherium sp.
114.   Pisica de apa dulce – Potamotrygon leopoldii
115.   Pisica sălbatică - Felis silvestris
116.   Piton burma - Pithon molurus bivittatus
117.   Piton indian - Pithon molurus molurus
118.   Piton indian albino - Pithon molurus
119.   Piton tigru - Pithon sebae
120.   Ponei - Equus caballus Shetland
121.   Porc spinos - Hystrix cristata
122.   Puma - Felis concolor
123.   Racul de Louisiana - Prochambarus clarkii (var. white )
124.   Râs - Felis linx
125.   Rate caroline – Aix spons
126.   Raţe decor - Anas platyrincos
127.   Raţe mandarine - Aix galericulata
128.   Raton - Procyon lotor
129.   Rechin columbian - Arius jordani
130.   Scoica “Maxima aurie” - Tridacna maxima gold
131.   Scoica “Tectus” - Tectus snail
132.   Scorpion imperial - Pandinus imperator
133.   Scorpion dungat - Centruroides vittatus
134.   Struţ african - Struthio camelus
135.   Struţ emu - Dromiceius novaehollandie
136.   Struţ nandu - Rhea Americana
137.   Sugar glider - Petaurus breviceps
138.   Şarpe anaconda galbenǎ - Eunectes notaeus
139.   Şarpe boa - Boa constrictor
140.   Şarpe concilina - Elaphe concillina
141.   Şarpe elaphe - Elaphe longissima
142.   Şarpe fals coral - Lampropeltis getulus
143.   Şarpe lampropeltis - Lampropeltis spp.
144.   Şarpe piton regius - Python regyus
145.   Şoparla de Carolina - Anolis carolinensis
                                              179
146. Şoparla cu coada spinoasa - Uromastix occelata
147. Şoparla gulerata - Chlamydosaurus kingii
148. Ţesători - Ploceide spp.
149. Testoasa cu labe roşii - Geochelone carbonaria
150. Testoasa leopard - Geochelone pardalis
151. Tarantula “Albastru de cobalt”- Haplopelma lividum
152. Tarantula “Indian ornamental” - Poecilotheria regalis
153. Tigru - Panthera tigris
154. Tucan - Ramphastos cuvieri
155. Turaco - Tauraco livingstonii
156. Turturele diamant - Geopelia cuneata
157. Turturele razătoare - Streptopelia risoria
158. Uliul şorecar - Buteo buteo
159. Urs brun - Ursus arctos
160. Varan de savană (Varanus exanthematicus)
161. Veveriţa cenuşie - Sciurus carolinensis
162. Viermi “Pană de şters praful” - Sabellastarte magnifica
163. Vulture sur - Gyps fulvus
164. Vultur indian – Gyps indicus
Sursa datelor: GRĂDINA ZOOLOGICĂ BUCUREŞTI


   6.3.   Starea ariilor naturale protejate
          6.3.1. Arii de interes naţional

       În Regiunea Bucureşti Ilfov au fost declarate următoarele arii naturale protejate: Lacul
Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000), Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin Legea
5/2000) şi zona naturală protejată Scroviştea (declarată prin H.G. nr.792/1990).
               Aria naturală protejată Pădurea Snagov, a fost denumită rezervaţie naturalistică,
geobotanică şi forestiera, având o suprafaţă de 10 ha.
Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie de
cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic,
oferind posibilitatea cercetării şi vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală
protejată datorită existenţei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obişnuit
este caracteristică zonelor de deal.
Aria naturală protejată Pădurea Snagov, este situată în Judeţul Ilfov, în cadrul comunei Snagov,
pe raza teritorial-administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure Snagov-Parc.
Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.1
Bucureşti-Ploieşti.
Flora şi fauna
Vegetaţia predominantă este cea forestieră.
Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune
estivală : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum
purpureo-coeruleum.
Ca o curiozitate pentru această zonă de câmpie este prezenţa a 15 exemplare de fag (Fagus
sylvatica), care în mod obişnuit nu cresc la această altitudine.
Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus
cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar
primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure.
Căprioare, cerbi lopatari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O
mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii
                                                180
şi piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele. Primăvara şi toamna se opresc aici,
din călătoria lor spre ţări mai calde, în locurile mai umede, sitarii şi becaţinele.
        Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes,
Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus
tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă),
Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis,
Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus,
Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius
(dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus
europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior).
Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată rezervaţie naturală şi este considerată o zonă
umedă importantă, având o suprafată de 100 ha. Snagovul este cel mai important lac de
agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracţiile turistice din zonă, a carui
frumuseţe este întregită de pădurile înconjurătoare. Este un liman fluvial al râului Ialomiţa.
Suprafaţa lui este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai
adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi
doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. De aceea nivelul apei din Lacul Snagov
este constant, cu excepţia primăverii şi, adesea, a toamnei.
Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o
insulă pe care se găseşte Mânăstirea Snagov.
Aria naturala protejata Lacul Snagov a fost data în custodie S.C .Snagov Tur SRL, în baza
conventie de custodie nr. 20451/12.12.2007.
Fauna şi Flora
O mare parte din lac (100 ha) a fost declarată arie protejată prin Legea 5/2000, pentru
protejarea faunei şi a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei naturale ca zonă protejată are
la bază existenţa în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa,
Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul
pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici
Gobius gymnostrachelus şi Proterrorhynchus sp.
În micile golfuri, formate în unele locuri ale malurilor, se formează plaurii, un fel de saltele
plutitoare care ating uneori o grosime de până la un metru şi jumătate. Acesta, cunoscut mai
ales în Delta Dunării, este o pătură plutitoare formată din rădăcinile şi rizoamele vechi ale
stufului, împletite între ele ca într-o plasă deasă peste care se depune pământul şi pe care
creşte stuf verde. Uneori aceşti plauri sunt atât de solizi şi de mari încât pot suporta greutatea
câtorva oameni sau a unei colibe.
Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai multor
specii de peşti: plătica, crap, biban, somn, ştiuca, roşioara şi două specii de guvizi. Această
faună piscicolă îşi găseşte un ascunziş bun în brădişul de pe fund şi sub porţiunile de plaur care
acoperă lacul în zonele retrase.
        Aria naturală protejată Scroviştea a fost declarată prin H.G. nr.792/1990.
Fauna şi Flora
Ca specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în aria naturala protejata se regăsesc:
Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna,
Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum
galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger,
Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba,
Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus
heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.




                                                181
          6.3.2. Arii de interes internaţional


          6.3.3. Arii de interes comunitar




                                                              Scroviştea (imagine preluata de pe
Scroviştea (imagine preluata de pe internet)                               internet)

        Gradistea – Caldarusani - Dridu a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică
prin Hotărârea de Guvern 1284/2007, având o suprafaţă de 6 642.3 ha, făcând parte din
regiunea biogeografică continentală.
        Lacul şi Padurea Caldausani se afla la 45 km de Bucureşti şi reprezinta o zona turistica.
Lacul este un vechi liman fluviatil, padurea dn jurul lui formand o vegetatie forestiera ce
adaposteste specii de stejar, plop, salcii etc. Zona Caldarusani reprezinta un mozaic de habitate
( acvatic, padure, pajiste), relativ izolat de presiunea antropica. Pe malul lacului se afla
Manastirea Caldarusani, punct de vedere turistic şi istoric.manastirea a fost ctitorita de
domnitorul Matei Basarab în anul 1683, lacasul reprzentand un important centru de cultura,
incare au fost expuse colectii de manuscrise bisericesti, cat şi alte tiparituri religioase.
        Zona Caldarusani reprezinta un complex de ecosisteme (lac şi padure), fiind un mediu
propice pentru dezvoltarea speciilor de flora şi fauna salbatica. în urma cercetarilor efectuate în
teren, au fost identificate aproximativ 70 de specii de pasari, regasindu-se în Anexa 1 a
Directivei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979 (
Ciconia ciconia, Ardea purpurea, Nycticoras nycticoras, Circus pygarus), etc.
       Situl natura 2000 Gradistea - Caldarusani-Dridu a fost luat in custodie de care Consortiul
format din Asociatia pemtru Protectia Habitatelor Naturale si Clubul ecologic Unesco Pro
Natura. ( Convenstia de custodie nr.004/19.02.2010.
       Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate: starc galben
(Ardeola ralloides), rata rosie ( Aythya nyroca), buhai de balta (Botaurus stellaris),Chirighita
neagra (Chlidonias niger), Barza alba (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus),
lebada de iarna (Cygnus cygnus),egreta mica(Egretta garzetta), egreta alba (Egretta
alba),piciorong (Himantopus himantopus), starc mic (Ixobrychus minutus), ferestras mic (
Mergus albellus), batus (Philomachus pugnax), crestet cenusiu (Porzana parva), crestet pestrit
(Porzana porzana), ciocaintors (Recurvirosta avosetta), chira de balta (Sterna Hirundo), fluierar
de mlastina (Tringa glareola).
        Situl este important pentru popuatiile cuibatoare ale speciilor urmatoare: Aythya nyroca,
Ardeola ralloides, Nycticoras nycticoras.
        Situl este important în perioada de migratie pentru : Phalacrocorax pygmeus, Ardeola
ralloides, Egretta garzeta, Cygnus olor, Anser albifrons.
        în perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de
balta, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.
        Ca şi categorii depasari protejate, exista: numar de specii din anexa 1 a Directivei
Pasari: 23; numar de alte specii migratoare l listate în anexele Conventiei asupra specii
migratoare ( Bonn): 60; numar de specii perixilitate la nivel global:3.
                                                 182
       Importanta zonelor umede trebuie reliefata prin activitati de constientizare privind
protejarea acestora, avand în vedere ca judeţul Ilfov se distinge printr-o diversitate a zonelor
umede.

       Situl de Importanta Comunitara 2000 Scrovistea , a fost declarat prin Ordinul ministrului
mediului şi dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 si se suprapune peste aria naturala protejata
Scrovistea.
       Ca specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în situl Natura 2000 Scroviştea se
regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus
monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides,
Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus
niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea
alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans,
Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.
Pădurile din zona Scroviştea (păduri mixte de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa,
Carpinus betulus) sunt o parte din rămăşiţele Codrii Vlăsiei, care au acoperit cândva Câmpia
Română. Zona este bine conservată, situl Scroviştea reprezentând un mozaic complex de
habitate naturale:
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
Lacuri distrofice şi iazuri
Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
albae)
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)



   6.4.    Mediul marin şi costier
              6.4.1 Introducere

              6.4.2. Starea ecosistemului şi resurselor vii marine. Situaţia speciilor periclitate

6.4.2.1. Starea litoralului şi a zonei costiere

6.4.2.2. Starea ecosistemului marin

6.4.2.3. Situaţia speciilor periclitate

              6.4.3. Starea fondului piscicol marin

              6.4.4. Marea Neagră şi dezvoltarea durabilă




                                                  183
   6.5.   Starea pădurilor
          6.5.1. Fondul forestier

         Rolul pădurii:
1. Prin procesul de fotosinteză, pădurea are o contribuţie deosebit de importantă în regenerarea
rezervei de oxigen la nivel local, cât şi global. Un hectar de pădure produce anual aproximativ
30 t oxigen, din care, acesta consumă cca 13 t în procesul de respiraţie a arborilor săi.
Vegetaţia arborescentă a pădurii pe suprafaţa de un hectar consumă în procesul de fotosinteză
circa 16 t bioxid de carbon, având un rol relevant antipoluant. Arborii şi arbuştii din pădure
contribuie, de asemenea, la atenuarea zgomotului de intensităţi diferite, au o influenţă pozitivă
pe care o exercită asupra regimului eolian, a umiditaţii şi temperaturii aerului, precum şi a
vibraţiilor aerului.
2. Absoarbe o importantă cantitate de CO2 (gaz cu efect de seră), contribuind la reducerea
poluării şi având o influenţă benefică asupra mediului.
3. Fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt.
4. Filtrează apă provenită din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi
frunze moarte, asigurând o apă limpede şi curată.
5. Reduce viiturile în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantităţi de apă în
coronament şi liziera şi cedarea acesteia treptat.
6. Adăposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu
dispariţia, datorită adaptării la condiţiile specifice de aici.
7. Este o sursa încă puţin exploatată de medicamente şi remedii naturale.
8. Estetic pentru peisaje.
9. Este un loc apreciat de recreere şi cu efecte terapeutice recunoscute.
10. Are o mare importanţa educativ – ştiinţifică.
         La data de 31.12.2009 Direcţia Silvică Ilfov din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor –
ROMSILVA, administrează o suprafaţă totală de 20.323 ha teren forestier proprietate publică a
statului, din care în raza judeţului Ilfov o suprafaţă de 19653 ha. În raza judeţului o suprafaţă
totală de 2.762 ha reprezintă terenuri forestiere proprietate privată, 90 ha reprezentând păduri
mânăstireşti şi restul reprezentând proprietatea privată a persoanelor fizice cărora li s-a
reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar : Legea 18/1991,
Legea 1/2000 cu modificările si completările ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea 247/2005.
         Suprafaţa totală de 19.653 ha teren cu destinaţie forestieră din raza judeţului Ilfov este
repartizată pe categorii de folosinţă astfel :
18869 ha categoria „pădure” ;
784 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate administraţiei silvice, terenuri
care servesc cultura si producţia silvică, terenuri afectate împăduririi (37 ha), terenuri
neproductive.
Fondul forestier proprietate publică a statului din raza judeţului Ilfov este administrat prin cele 3
ocoale din subordinea Direcţiei Silvice Ilfov, astfel :
5269 ha Ocolul Silvic Bucureşti ;
10031 ha Ocolul Silvic Snagov ;
5023 ha Ocolul Silvic Brăneşti.
Fondul forestier total de pe raza Municipiului Bucureşti este de 617 ha fiind amplasat exclusiv
pe raza sectorului 1 din care : 399 ha păduri proprietatea statului aflate în administrarea
Ocolului Silvic Bucureşti şi 218 ha păduri particulare apartinând persoanelor particulare. Din
totalul celor 617 ha fond forestier, 593 ha sunt ocupate de pădure, 24 ha fiind terenuri destinate
administraţiei silvice.
         Pădurea Băneasa este situată în partea de nord a Municipiului Bucureşti şi se înscrie ca
una din pădurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitată zonă pentru
recreere şi agrement. Principala cale de acces spre pădure este reprezentată de Şoseaua
                                                    184
Bucureşti - Ploieşti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifică spre dreapta, o şosea
asfaltată. Alte căi de acces sunt: şoseaua de centură a Capitalei şi şoseaua Bucureşti - Pipera -
Tunari, pe acestea deplasarea spre pădure putându-se face însă numai cu autoturismele, cu
bicicleta sau pe jos.
Arboretele care compun această pădure reprezintă vestigii ale foştilor Codrii ai Vlăsiei, defrişaţi
în decursul timpului, fie pentru extinderea suprafeţelor destinate culturilor agricole şi aşezărilor
umane, fie pentru interese străine. Pădurea Băneasa este situată în etajul de vegetaţie
caracteristic câmpiei forestiere. Forma dominantă de relief este câmpia medie, întreruptă din loc
în loc, de suprafeţe mici de depresiune (ravene). Tipul predominant de sol este cel brun-roşcat
de pădure. Textura solului este luto-argiloasă şi mai rar argiloasă. În zonele depresionare,
datorită acumulării apei din precipitaţii, apar fenomene de podzolire şi pseudo-gleizare, a căror
intensitate variază în funcţie de adâncimea depresiunii. Substratul litologic este de tipul loess
pentru întreaga unitate.
        Tipul de staţiune cel mai răspândit este cel de câmpie forestieră, brun-roşcat, profund, de
productivitate superioară pentru stejărete şi stejăreto-şleauri. Arboretele din această pădure
sunt cele caracteristice şleaului. Arboretele artificiale ocupă suprafeţe reduse fiind formate, în
principal, din salcâm şi plop alb. O separare naturală, pe grupe de specii, se face în principal, în
funcţie de condiţiile pedoedafice, astfel:
- pe solurile mai puţin compacte şi mai bogate (brun-roşcate) apar şleaurile;
- pe solurile mai grele (uşor depresionate) apar stejăreţele pure;
- în depresiunile mai adânci apare plopul tremurător;
- cereţele au invadat arboreţele de şleau şi ca stare au fost considerate (pe total) derivate.
        Majoritatea arboretelor care alcătuiesc pădurea Băneasa sunt de vârste apropiate (în jur
de 50 de ani), fiind tăiate în timpul celui de-al doilea război mondial. Repartizarea pe clase de
vârstă este inegală, predominând cele din clasa a II-a şi a III-a. Provenienţa arboretelor este
majoritară din lăstari. Compoziţia - ţel indicată pentru arboretele care alcătuieşte această
pădure trebuie să urmărească realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ,
peisagistic, în principal şi pe cât posibil, un maximum de producţie de lemn.
        În pădurea Băneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiată de cea normală.
Pornind de la funcţiile ce îi sunt atribuite, în pădurea Băneasa se simte nevoia introducerii unor
specii autohtone, dar cu calităţi decorative pronunţate, pe marginea liniilor parcelare, a
drumurilor, aleilor şi potecilor, precum şi în marginea poienilor şi a golurilor din interiorul
arboretelor.


          6.5.2. Funcţia economică a pădurilor

Pădurile administrate de catre directiile silvice din regiune sunt păduri încadrate la grupa I
funcţională şi au de îndeplinit funcţia de protecţie corespunzătoare categoriei de agrement-
recreere. Anual din acestea se poate exploata masă lemnoasă în conformitate cu prevederile
amenajamentelor în vigoare, în conformitate cu posibilitatea decenală stabilitî ţi rămasă de
exploatat. Volumul de masă lemnoasă ce se poate extrage este stabilit funcţie de posibilitatea
pădurii, posibilitate consemnată în amenajamente silvice. Posibilitatea anuală a pădurilor este
de 80 mii m3 din care 52 mii m3 produse principale. Recoltarea masei lemnoase ce rezultă din
produsele principale se realizează prin aplicarea de tratamente intensive cu regenerare sub
masiv, în cazul arboretelor de cvercinee si prin aplicarea de tratamente extensive pentru
arboretele de crâng. Dintre tratamentele intensive cel mai reprezentativ şi des aplicat este
tratamentul tăierilor progresive în ochiuri iar din cele extensive, tratamentul tăierilor în crâng
simplu si căzănire pentru zăvoaie şi salcâmete.

Tabel 6.5.2.1
Componenţa pe specii a pădurilor de pe raza Municipiului Bucuresti:
                                                185
                        Specia                 Ponderea
                        Stejar                 50,8%
                        Cer                    10,6%
                        Tei                    12,6%
                        Frasin                 4,4%
                        salcâm                 0,6%
                        diverse tării          12,6%
                        alte specii            8,4%
                Sursa Datelor: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI



          6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Valorificarea lemnului este o prestaţie foarte importantă a gestiunii pădurilor , cotele anuale de
masă lemnoasă stabilite fiind realizate integral şi în concordanţă cu posibilitatea pădurilor.
În 2009, 38.900 m3 au fost valorificaţi conform cotei alocate, către agenţii economici, ca masă
lemnoasă pe picior, 31.100 m3 către populaţie, masă lemnoasă exploatată în regie.
Din cele 399 ha păduri proprietate a statului de pe raza Municipiului Bucureşti s-au recoltat 400
m3 masă lemnoasă din care: 300 m3 stejar, 100 m3 diverse specii tari.
Din cele 19653 ha păduri proprietate a statului de pe raza judeţului Ilfov s-au recoltat 69100 mc
masă lemnoasă din care: 23.400 m3 stejar, 29.200 m3 diverse tari şi 16.500 m3 diverse moi.


          6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Pădurile aflate în administrare sunt situate în zona de câmpie forestieră, principala formă de
relief întalnită fiind cea de câmpie plană şi în mică măsură, în luncile interioare ale râurilor
(Argeş, Ialomiţa). Altitudinea medie la care sunt amplasate pădurile este de 80 m.


          6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor

În anul 2009, in judetul Ilfov, pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în
pepiniere şi arborete, s-au executat lucrări de constatare a dăunătorilor pe suprafata totală de
1362 ha din care 239 ha pentru combaterea paraziţilor vegetali şi 1123 ha pentru constatarea
insectelor defoliatoare; in Municipiul Bucuresti s-au executat lucrări de constatare a dăunătorilor
(paraziţii vegetali şi insectele defoliatoare) pe suprafaţa totală. Pentru combatere au fost
folosite produse de uz fitosanitar selective şi biodegradabile, cu impact redus asupra mediului.
Asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pădurile administrate constituie o
preocupare a personalului silvic în vederea prevenirii atacurilor de daunatori şi limitării
pierderilor, cauzate de acestia, vegetaţiei forestiere.


          6.5.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

În 2009, in judetul Ilfov, pentru recoltarea masei lemnoase aprobate au fost parcurse cu tăieri
de regenerare o suprafaţă totală de 906 ha din care 547 ha cu tăieri progresive, 3 ha cu tăieri
rase, 23 ha cu tăieri de substituiri şi refacere a arboretelor slab productive şi degradate, 66 ha
                                                 186
cu tăieri de regenerare în crâng şi 267 ha cu tăieri de conservare. Pentru asigurarea de condiţii
optime de dezvoltare şi conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor valoroase,
în anul 2009 s-au executat lucrări de îngrijire pe o suprafaţă totală de 683 ha din care : 41 ha
degajări, 59 ha curăţiri şi 583 ha rărituri. În cadrul acestor activităţi o atenţie deosebită o
acordăm promovării şi menţinerii stejarului în arealul sau natural. S-au mai parcurs deasemeni
cu tăieri de igiena în vederea extragerii arborilor uscaţi o suprafaţă de 3986 ha şi cu tăieri de
produse accidentale suprafaţa de 11429 ha. În raza Municipiului Bucureşti s-au executat rărituri
în arboretele prevăzute a fi parcurse cu această operaţiune culturală pe 14 ha şi 50 ha au fost
parcurse cu tăieri de igienă în vederea extragerii arborilor uscaţi, diferenţa fiind realizată integral
pe raza judeţului Ilfov.



          6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Tot arealul cuprins în raza judeţului Ilfov se situează sub media pe ţară de 27% privind
ponderea pădurilor. De asemenea, se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor
degradate care nu pot fi date in producţie, dar şi reînfiinţarea perdelelor silvice de protecţie a
câmpurilor agricole, precum şi mărirea suprafeţei cu vegetaţie forestieră care să îndeplinească
rolul de plămân verde al Municipiului Bucureşti. Cele mai expuse fenomenelor de aridizare şi
secetei sunt zonele din partea de S şi E a judeţului si partea de sud a Bucureştiului. De
asemenea în lunca Argeşului, ca urmare a amenajărilor privind canalul Argeş-Dunăre,
excavaţiilor şi balastierelor instalate, au dus la modificarea regimului hidric, apa freatică
scăzând cu 10-20 cm, ceea ce a dus la dispariţia vegetaţiei din vecinătatea sa, fiind necesare
lucrări de reconstrucţie ecologică deosebit de dificile.


          6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

În cursul anului 2009 a fost scoasă definitiv din fondul forestier naţional o suprafaţă de 6 ha din
care s-a defrişat 6 ha. Suprafaţa a fost predată către C.N.A.D.N.R. în vederea realizării
autostrăzii Bucureşti – Braşov, în conformitate cu O.M. 136/2009.
       De pe raza Municipiului Bucureşti s-a scos definitiv 1 ha fond forestier proprietate
particulară în vederea lărgirii DN 1.



          6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009

În anul 2009 s-au realizat 65 ha regenerări naturale şi 17 ha împăduriri. Valoarea totală a
lucrărilor a fost de 1053 de lei fiind asigurată din fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor, constituit în baza prevederilor Legii 46/2008 – Codul Silvic. Tot în anul 2009 s-au
executat lucrări de completări în plantaţii pe suprafaţă de 10 ha şi lucrări de refacere a
regenerărilor calamitate pe suprafaţa de 1 ha. Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi
artificiale s-au executat 273 ha lucrări de îngrijire, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au
executat lucrări pe 40 ha constând în semănături şi plantaţii sub masiv, lucrări pentru instalarea
seminţişului natural şi lucrări de întreţinere.
Pentru lucrările menţionate s-au folosit în total 341 mii bucăţi puieţi forestieri.
Pregătirea mecanizată integrală a terenului în vederea împăduririi s-a executat pe suprafaţa de
23 ha.


                                                 187
 Tabel 6.5.9.1
Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004 – 2009 (pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov)
                         Anul   Reg. Naturale Împăduriri       Total
                         2004 69                 16            85
                         2005 58                 26            84
                         2006 53                 15            68
                         2007 72                 22            94
                         2008 84                 20            104
                         2009 65                 17            82
Sursa Datelor: DIRECŢIA SILVICĂ ILFOV

          6.5.10.Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

În perioada ce-o parcurgem pădurile sunt supuse unei presiuni crescânde din partea populaţiei.
Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în schimbare continuă, au adus pagube anuale
pădurilor. Pentru crearea unei conştiinţe forestiere, în special în rândul generaţiei tinere, anual,
Direcţia Silvică Ilfov, desfăşoară acţiuni de plantare a arborilor cu elevii, în special primăvara în
cadrul „Lunii Pădurii”, solicită deasemeni spre publicare în mass-media a unor articole pozitive
pentru a proteja pădurea. În diferite scoli din Bucureşti se organizeaza acţiuni de informare şi
deplasare la teren pentru a conştientiza rolul pădurii şi al mediului în perioada ce o traversăm.

          6.5.11.Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Administrarea în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier, principalul atribut
al administraţiei silvice actuale.
Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul lor natural
actual şi creşterea suprafeţelor acestora, acestea însemnând şi principalul factor de stabilitate
în natura. Schimbările climaterice pot fi stopate şi atenuate prin menţinerea suprafeţelor actuale
ale fondului forestier şi prin extinderea acestora pe terenurile neproductive ce sunt pe suprafeţe
mari actualmente. După cum se ştie, deasemeni pădurea reprezintă castelul apelor în natură,
fapt pentru care rolul ei este şi mai important.

   6.6.   Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

        Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii şi
ameninţă însăşi posibilitatea continuităţii societăţii umane. Printre cauzele care duc la pierderea
biodiversitatii se numara:
- Supraexploatarea resurselor, stimulată de creşterea exponentială a populaţiei umane şi de
creşterea economică.
- Utilizarea unor tehnologii inadecvate.
- Distrugerea habitatelor, adică a condiţiilor fizice, chimice, biologice de care depinde
supravieţuirea speciilor.
- Introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la eradicarea lor.
- Poluarea genetică cu organisme modificate genetic.
- Poluarea prin modificarea factorilor de mediu.
- Defrişările şi distrugerea spaţilor verzi.
- Cosmetizarea arborilor din parcuri şi grădini a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit.
- Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private etc.

      Presiuni antropice exercitate aspura pădurilor
      În perioada ce o parcurgem pădurile sunt supuse unei presiuni crescânde din partea
populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în schimbare continuă au adus pagube
                                                 188
anuale pădurilor. Pentru crearea unei conştinţe forestiere în special în rândul generaţiei tinere,
desfăşurăm anual acţiuni de plantare arbori cu elevii, în special primăvara în cadrul Lunii
pădurii. Solicităm de asemenea spre publicare în mass-media a unor articole pozitive pentru a
proteja pădurea. În diferite şcoli în Bucureşti organizăm acţiuni de informare şi deplasare în
teren pentru a conştientiza rolul pădurii şi al mediului în perioada ce o traversăm. Administrarea
în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier fiind principalul atribut al
administraţiei silvice actuale.
Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul lor natural,
actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi pricipalul factor de stabilitate în
natură. Schimbările climaterice pot fi stopate şi atenuate prin menţinerea suprafeţelor actuale
ale fondului forestier şi prin extinderea acestora pe terenurile neproductive ce sunt situate pe
suprafeţe mari la ora actuală.
Obiectivele ce impun a fi luate a fi luate în strategia privind administrarea corespunzătoare a
fondului forestier sunt următoarele:
creşterea suprafeţei fondului forestier naţional şi implicit a suprafeţei de pădure pe cap de
locuitor, indicator care actualmente este sub media europeană;
scăderea gradului de poluare a mediului înconjurător şi prevenirea fenomenului de deşertificare
prognozat în contextul schimbărilor climaterice actuale;
prevenirea fenomenelor naturale distructive: vânturi dominante, furtuni, înzăpeziri, eroziunea
solului;
interzicerea executării de construcţii în fondul forestier naţional.

   Măsurile ce trebuie luate pentru a realiza obiectivele care le considerăm oportune sunt:
identificarea de terenuri degradate improprii altor folosinţe, în vederea preluării pentru a fi
împădurite şi redate fondului forestier naţional;
administrarea unitară a fondului forestier naţional de o singură instituţie, care să asigure
respectarea aplicării regimului silvic, indiferent de natura proprietăţii;
creşterea suprafeţelor parcurse cu lucrări de regenerare şi aplicare a tratamentelor intensive cu
regenerare sub adăpost;
creşterea numărului de puieţi produşi în pepinierele silvice;
dotarea administraţiei silvice cu sisteme de maşini performante în vederea executării integral
mecanizate a lucrărilor silvice specifice împăduririlor si pregătirii solului;
promovarea de acţiuni de conştientizare şi reeducarea a populaţiei şi în special a tinerei
generaţii privind protecţia vegetaţiei forestiere;
adoptarea unui cadru legislativ unitar, clar şi suplu privind legislaţia silvică inclusiv prin
reactualizarea sancţiunilor privind încălcările de fond forestier, poluarea şi distrugerea fondului
forestier.

   6.7.   Biosecuritatea
          6.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii

          6.7.2. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic în
                 România

          6.7.3. Coexistenţa

          6.7.4. Perspective


       În anul 2009 Agentiile pentru protectia mediului din Regiunea 8 nu au avut în
competenţe biosecuritate.
                                               189
7. CAPITOLUL 7. DEŞEURI



   7.1. Date generale


Conform Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, principiile care stau la baza
activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt:
- principiul protecţiei resurselor primare, bazat pe conceptul de dezvoltare durabilă, care
stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, prin utilizarea
materiilor prime secundare;
- principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive,
conform căruia activităţile de gestionare a deşeurilor trebuie să ţină cont de stadiul curent al
dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului şi fezabilitatea din punct de vedere
economic;
- principiul prevenirii, care stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor în
următoarea ordine: minimizarea cantităţilor de deşeuri generate, tratarea în scopul recuperării,
tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu;
- principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al
responsabilităţii utilizatorului, care stabileşte obligativitatea suportării costurilor de gestionare a
deşeurilor de către generatorul lor;
- principiul substituţiei, care stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu altele
nepericuloase în vederea reducerii cantităţilor de deşeuri periculoase generate;
- principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei, conform căruia deşeurile trebuie tratate
şi eliminate cât mai aproape de locul generării lor iar exportul de deşeuri periculoase este
posibil doar în acele ţări care deţin tehnologii adecvate de eliminare;
- principiul subsidiarităţii, care strabileşte acordarea de competenţe astfel încât deciziile în
domeniul deşeurilor să fie luate la cel mai mic nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar
pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional;
- principiul integrării, care stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă
din activităţile social-economice care le generează.
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi
eliminare.
Generarea unor cantităţi de deşeuri din ce în ce mai mari, atât din procesele de producţie cât şi
de la populaţie, instituţii şi comerţ, constituie una dintre problemele esenţiale ale protecţiei
mediului. La acestea se adaugă fluxurile speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile
din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi
deşeuri de echipamente electrice şi electronice care au un mod de gestionare specific.
        În fiecare an sunt inventariaţi agenţii economici generatori, colectori, valorificatori şi
eliminatori de deşeuri, iar cantităţile gestionate de aceştia sunt raportate în vederea realizării
Anchetei statistice anuale privind deşeurile.
        Colectarea de date are ca bază legală Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind
evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase, care prevede că atât unităţile economice care generează (produc) deşeuri, cât şi
unităţile economice autorizate să desfăşoare activităţi de colectare, transport, depozitare
temporară, valorificare şi eliminare a deşeurilor, au obligaţia să ţină o evidenţă a gestiunii
acestora şi să transmită autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului datele
centralizate anual, asupra gestiunii deşeurilor.

                                                  190
   7.2. Deşeuri municipale

Termenul de “deşeuri municipale” desemnează atât deşeurile menajere cât şi deşeurile
voluminoase colectate separat şi deşeurile rezultate de la curăţirea spaţiilor publice (deşeuri din
parcuri, din pieţe, deşeuri stradale).
Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea
acestora. Deşeurile municipale constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând seama de
pericolul potenţial pentru sanătate şi mediu, precum şi de faptul că conţin o serie de materiale
reciclabile a căror valorificare are drept scop economisirea de resurse naturale şi diminuarea
consumurilor materiale şi energetice.
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice
locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator
economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea,
valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.
În Bucureşti, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este realizată
de următoarele societăţi :
- S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE - Bucureşti în sectorul 1;
        - S.C. SUPERCOM S.A. în sectorul 2;
        - S.C. ROSAL GRUP S.R.L. în sectorul 3;
        - S.C. REBU S.A. în sectoarele 4 şi 5;
        - S.C. URBAN S.A. în sectorul 6.
Odată cu creşterea numărului de oraşe în judeţul Ilfov, dar şi cu elaborarea Planului de
Gestionare a Deşeurilor în Regiunea 8 Bucreşti-Ilfov-anul 2007, s-au extins serviciile de
salubrizare, ale operatorilor care prestează un astfel de serviciu în Bucureşti, în localităţile
judeţului Ilfov. Ca urmare, un număr de 28 depozite de deşeuri neecologice existente (listate în
Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov) s-au închis şi
ecologizat la sfârşitul anului 2009. Din totalul de 40 Consilii locale numai 7 au optat pentru
realizarea de servicii de salubritate proprii, restul au concesionat serviciul unor operatori de
salubrizare licenţiaţi şi autorizaţi. De remarcat este faptul că deşeurile colectate (după o sortare)
sunt depozitate la depozitele conforme Vidra-Ecosud, Glina-Ecorec, Rudeni-Iridex)
Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov a reaşezat pe
baze noi managementul deşeurilor generate luând ca bază realizările anului 2003. Pe baza
Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, la sfârşitul
anului 2007 Consiliul Judeţean Ilfov în colaborare cu Agenţia pentru Protectia Mediului Ilfov şi
sub coordonarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti a realizat Planul
Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru Judeţul Ilfov, care a fost aprobat de Consiliul
Judeţean Ilfov prin H.C Judeţean nr. 59/22.04.2009


       7.2.1. Cantităţi şi compoziţie

Situaţia deşeurilor municipale solide în anul 2007 - municipiul Bucureşti:
- colectate 708920 tone;
- valorificate 26100 tone;
- eliminate 682810 tone.




                                                191
Tabel 7.2.1.1.
Compoziţia deşeurilor menajere şi alte deşeuri municipale solide similare (în 1000 tone) în
Municipiul Bucureşti, în anul 2007:

      Tip        Hârtie   Textil   Plastic Sticlă       Metale Biodegrada     Deşeu      Alte    Total
      deşeu               e                                    bile           ri         deşeu   cantită
                                                                              inerte     ri      ţi

      Cantita    59.86    24.66 17.70       60.44       34.91   281.3019      79.49      150.5   708.9
      te         49       7     55          02          26                    67         28      20
      produs
      ă

      %          8.446  3.479 2.497 8.525 4.924                 39.6805       11.21      21.23   100
                        5        5        7       8                           38         35
    Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M. 2007

Tabel 7.2.1.2.
Procentul (%) de populaţie pentru Municipiul Bucureşti deservit de serviciile municipale de
colectare a deşeurilor municipale.

        Municipiul           Total (%)            Urban (%)                  Rural (%)
        Bucureşti            79.2436              79.2436                    0,00
    Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M. 2007

Tabel 7.2.1.3.
Situaţia generării şi gestionarii deşeurilor în judeţul Ilfov, pentru anii 2002, 2003, 2004, 2005
Nr     Categorii de deşeuri           Codul             Anul
crt                                   deşeului          2002 t/an 2003 t/an 2004 t/an 2005 t/an
          Deşeuri    municipale     din
1                                         20.15.01         46.638    47.014       47.579         47.998
          care:
          Deşeuri menajere colectate
1.1                                       20.03.20.01      9.742     9.820        9.938          20 776
          în amestec de la populaţie
          Deşeuri asimilabile celor
          menajere       colectate   in   20.03.20.01
1.2                                                        1 948     1964         1988           4 167
          amestec        din    comerţ,   1.948
          industrie, instituţii
          Deşeuri colectate separat
                                          20.01.15.01      2.381     2.400        2.429          5 001
          din care:
          hârtie şi carton            20.01.20.01          1.190     1.200        1.214          3235
          sticlă                      20.01.20.02          298       300          304            302
          plastic                     20.01.19.39          496       500          506            501
          metale                      20.01.19.04          397       400          405            408
1.3       lemn                        20.01.38             0         0            0              57
          biodegradabile              20.01.20.08          0         0            0              **163
                                      20 0119*                                                   -
          Altele (deşeuri periculoase 20 0121*
          din deşeuri menajere şi 20 0123*                 0         0            0
          asimilabile)                20 0126*
                                      20 0133*                                                   335*
                                                     192
                                    20 0131*
                                    20 0129*
                                    20 01 37*

1.4   Deşeuri voluminoase       20.03.07       0           0          0            -
1.5   DEEE                      20 03 07       -           -          -            256
      Deşeuri din grădini şi
 1.6                            20.02          1.959       1.975      1.991        2018
      parcuri
 1.7 Deşeuri din pieţe          20.03.02       288         290        293          296
 1.8 Deşeuri stradale           20.03.03       737         743        752          759
 1.9 Deşeuri necolectate        20.01          29.583      29.822     30.180       14 725
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Tabel 7.2.1.4.
Generarea şi gestionarea deşeurilor pentru anii 2006, 2007, 2008, 2009   şi prognoza anului
2010
 Nr.                          Codul         Realizări                               Prognoza
 crt Categorii de deşeuri     deşeului      (u.m = tone)                            -tone-
                                            2006      2007     2008      2009       2010
 1    Deşeuri     municipale, 20.15.01      48480     51843    64589     76800      77650
      din care:
 1.1 Deşeuri      municipale 20.03.20.01 21 048 28 1 99 40786            48814      52224
      colectate în amestec
      de la populaţie

1.2   Deşeuri      asimilabile   20.01.15.01 4 262      5928    8197     7937       8152
      celor         menajere     20 % din 1.1
      colectate în amestec
      din comerţ, industrie,
      instituţii
1.3   Deşeuri        colectate   20.01.15.01    5 114   5 332   5798     13092      13098
      separat, din care:         20 % din 1.1
                                 şi 1.2
      hârtie şi carton           20.01.20.01    3266    3396    3792     11275      11277
                                 15.01.20.01
      sticlă                     20.01.20.02    308     310     313      275        276
                                 15.01.20.07
      plastic                    20.01.19.39    512     520     526      528        529
                                 15.01.20.02
      metale                     20.01.19.49    422     430     436      437        437
                                 15.01.20.04
      lemn                       20.01.19.38    62      70      74       80         82
                                 15.01.20.03
      **Biodegradabile           20.01.20.08    **198   **230   ** 267   ** 248     **248




                                                193
       Altele (compuşi, textile,                -          -         -          -           -
       etc.), din care:          20 0119*
       deşeuri periculoase*      20 0121*
       din deşeuri menajere      20 0123*
                                 20 0126*       346        376*      390*       249*        249*
                                 20 0133*
                                 20 0131*
                                 20 0129*
                                 20 01 37*

 1.4    Deşeuri voluminoase        20.03.07        -          -         400      140         142
 1.5    DEEE                       20 03 07        520        681       1800     4000*       1216
 1.6    Deşeuri din grădini şi 20.02               2 042      2 054     2052     1701        1702
        parcuri
  1.7 Deşeuri din pieţe            20.03.02        300        302       305      306         306
  1.8 Deşeuri stradale             20.03.03        797        804       815      810         810
  1.9 Deşeuri necolectate          20.0115.01      14 397 8544          4436     0           0
*) rezulta din utilizarea ambalajelor de sticla, plastic, metal, eliminarea materialelor cu conţinut
de azbest, uleiuri uzate, etc
 **) includ şi nămolul rezultat din instalaţiile de epurare şi preepurare ape uzate menajere.
***) generatul este conform prevederilor din PJGD pentru Judeţul Ilfov, referitor la populaţie,
respectiv: 0,9 kg/loc/zi în mediul urban şi 0,4 kg/loc/zi în mediul rural.
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Precizări:
în anul 2005 s-au colectat de la persoane fizice 256 tone DEEE ca urmare a faptului ca s-au
înfiinţat 2 puncte de colectare DEEE pentru judeţul Ilfov;
în anul 2006 s-au colectat 508 tone DEEE de la persoane fizice ca urmare a faptului ca s-au
înfiinţat 6 puncte de colectare DEEE în oraşe cu peste 20000 locuitori, dar şi în alte localităţi;
în anul 2007 s-au colectat 681 t DEEE atât de la persoane fizice, cat şi de la persoane juridice;
în anul 2008 s-au colectat 1800 t DEEE atât de la persoane fizice, cat şi de la persoane juridice;
în anul 2009 s-au colectat 4000 t DEEE atât de la persoane fizice cat şi de la persoane juridice
(*baza de date pentru anul 2009 nu a fost finalizata);
în anul 2008 s-au colectat 267 t deşeuri biodegradabile (materiale nedestinate consumului
uman de la aeroportul Bucureşti – Otopeni, magazine de tip METRO, restaurante, cadavre
animale) care au fost prelucrate în făinuri proteice la unitatea SC Protan SA – Sucursala
Popeşti Leordeni. O parte din deşeurile biodegradabile colectate au fost transformate în mraniţă
la serele floricole ce deservesc oraşele Buftea, Voluntari, Popeşti Leordeni. Chitila, Pantelimon,
Măgurele, Otopeni, Bragadiru.
În graficul următor se prezintă realizările anilor 2005 şi 2006, 2007, 2008, 2009 în ce priveşte
managementul şi gestionarea deşeurilor municipale generate, colectate în amestec, colectate
separat, biodegradabile, DEEE, necolectate.
Cantitatea de deşeuri necolectate a scăzut de la 30180 tone în anul 2004 la 14725 tone în anul
2005, la 14397 tone în anul 2006. În anul 2007 cantitatea de deşeuri necolectată a fost de
8544 tone, concomitent cu reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate definitiv la depozitele de
deşeuri conforme şi autorizate (Vidra şi Glina, s-a depozitat şi la depozitul Iridex - Rudeni). În
anul 2008 cantitatea de deşeuri generate şi necolectate a fost de 4436 t.
În anul 2009 toate cantităţile de deşeuri generate au fost colectate şi depozitate la depozitele de
deşeuri conforme şi autorizate cu Autorizaţie integrată de mediu.

                                                194
 În anul 2007 reducerea la depozitare definitivă a deşeurilor menajere şi asimilabile (din comerţ,
industrie, instituţii) a fost de 2021 tone, în anul 2008 a fost de 2043,45 t, iar în anul 2009 a fost
de 2038,35 t.
Tabelar se prezintă cantităţile de deşeuri menajere şi asimilabile (din comerţ, industrie, instituţii)
ajunse la depozitare în cele 3 depozite conforme de deşeuri nepericuloase, autorizate cu
autorizaţie integrată de mediu, ce desfăşoară activitatea în Regiunea 8 Bucureşti Ilfov.

Tabel 7.2.1.5.
 Distribuţia deşeurilor nepericuloase pentru depozitare finala la cele 3 depozite de deşeuri
conforme, autorizate cu Autorizaţi e integrată de mediu, şi precizarea cantităţilor de deşeuri
necolectate depozitate pe depozite neconforme, neautorizate
   anul                                           2007           2008          2009
   depozit conform Vidra - Eco Sud (u.m = tone)   3630           4937          15722
   depozit conform Glina -Ecorec (u.m = tone)     13670          37418         45281
   depozit conform Rudeni - Iridex (u.m = tone)   16819          17798         15797
   depozite neconforme (u.m = tone)                                            0
                                                  8544           4436
   deşeuri necolectate
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov


Grafic 7.2.1.1. Reprezentare grafica şi Evoluţia depozitarii deşeurilor nepericuloase în Judeţul
Ilfov în anii 2007, 2008 şi 2009. Cantităţile de deşeuri nepericuloase generate şi neajunse la
depozitele de deşeuri nepericuloase conforme, din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov (Glina-SC Ecorec
SA, Vidra-SC Ecosud SRL, SC Rudeni-SC Iridex Grul SRL), au scazul la 0 în anul 2009 de la
4436 tone în anul 2008 şi 8544 tone în anul 2007

                                            localizarea depozitarii deseurilor nepericuloase in judetul Ilf ov, in anii 2007, 2008, 2009



                             50000


                             45000


                             40000


                             35000


                             30000


              cantitati (tone) 25000


                             20000


                             15000


                             10000


                              5000


                                  0
                                       depozit conf orm Vidra -                                        depozit conf orm Rudeni-            depozite neconf orme,
                                                                   depozit conf orm Glina-Ecorec
                                               Ecosud                                                           Iridex                      deseuri necolectate

                               2007             3630                            13670                            16819                             8544
                               2008             4937                            37418                            17798                             4436
                               2009             15722                           45281                            15797                               0
                                            depozitele conf orme -in numar de 3, (depozitele neconf orme au f ost inchise si ecologizate la 16.07.2009)




      Legenda:
- depozit conform - se refera la depozit autorizat cu autorizaţi e integrată de mediu;
- depozitari neconforme se refera la depozitari pe depozite neautorizate ce au deservit
comunitatile locale până la data de 16.07.09.
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

De reţinut:
                                                                                      195
Acolo unde au fost depozite de deşeuri nepericuloase, neconforme şi neautorizate, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, din punct de vedere mediu, s-a procedat în anul
2009 la închiderea simplificată a acestor depozite. Atenţionăm că locaţiile aferente localităţilor:
Bragadiru, Măgurele, Clinceni, Cornetu, Găneasa, Brăneşti, Ciolpani, Periş, Gruiu, Mogoşoaia,
Buftea, Dobroeşti, Tunari, Petrăchioaia, Grădiştea, Jilava unde au fost îngropate cantităţi
importante de deşeuri nepericuloase trebuie monitorizate pe durata a cel puţin 15 ani (cel puţin
până în anul 2025) din punct de vedere comportare la tasare şi al formarii pungilor de gaz de
depozit (gazul de depozit conţine cel puţin 55 % metan), cât şi din punct de vedre al poluării
apei subterane.



Tabel 7.2.1.6.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri nepericuloase (menajere şi asimilabile), în Kg/loc/an, perioada
2002-2009:
                   Populaţie
       An de
                   Număr locuitori, în conformitate cu PJGD pentru Judeţul Ilfov
       referinţă
                   u.m = Kg. deşeuri generate/loc/an
       2002        275,6
       2003                  275,75
       2004                             275,35
       2005                                      222,07
       2006                                               221,79
       2007                                                         212,95
       2008                                                                    243,38
       2009                                                                             269,92

Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov




                                               196
Grafic 7.2.1.2.
                                     m anage m e ntul de s e urilor ne pe riculoas e ge ne rate , cole ctate in am e s te c de la populatie , cole ctate s e parat, de s e uri pe riculos e din
                                                                        de s e uri m e naje re , DEEE, de s e uri biode grdabile , de s e uri ne cole ctate



                          90000




                                                      76800
                          80000




                                              64589
                          70000




                          60000
                                      51843
                                   48480




                                                                                        48814
                                  47998
       cantitati (tone)




                          50000
                                                                                40786


                          40000
                                                                        28198




                          30000
                                                                21048
                                                                20776




                          20000




                                                                                                                                                                                              14725
                                                                                                                                                                                             14397
                                                                                                            13092




                                                                                                                                                                                                      8544
                          10000
                                                                                                 5798
                                                                                                5332
                                                                                                5114
                                                                                                5001




                                                                                                                                                                                                             4436
                                                                                                                                                             4000
                                                                                                                                                          1800
                                                                                                                                                         688
                                                                                                                           390




                                                                                                                                                        520
                                                                                                                           335
                                                                                                                           346
                                                                                                                           376

                                                                                                                           249




                                                                                                                                                        256




                                                                                                                                                                      230
                                                                                                                                                                      267
                                                                                                                                                                      248
                                                                                                                                                                      163
                                                                                                                                                                      198




                                                                                                                                                                                                                    0
                             0
                                  deseuri municipale,            deseuri menajere               deseuri colectate       deseuri periculoase, din           DEEE     deseuri biodegradabile   deseuri necolectate
                                      generate                colectate in amestec de               separat                deseuri menajere
                                                                    la populatie
                                                                                                                    tipuri de de s e uri ge s tionate


                                                                                                              2005      2006     2007    2008      2009


Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM Ilfov
                                                                                                                           197
Tabel 7.2.1.7. Distribuţia operatorilor de salubrizare în localităţi le Judeţului Ilfov
                                                                                     Date de contact
                                                       Aria      de       operare
   Denumire, categorie licenţă
                                                       (localităţi din judeţ)
    SC Urban SA - Sucursala Otopeni (punct de                                      tel/fax:
                                                 Otopeni, Tunari,
    lucru), Aut. de mediu nr. 195/29.06.2007,                                      0213514602/
    Aut. ANRSC nr. 709/23.11.2005;                                                 0213514601
                                                 Clinceni, Bragadiru,
    SC Urban SA- Sucursala Bucureşti                                               0213514603
                                                 Otopeni (AIHCB),
                                                 Săftica,   Snagov,      ,
    SC Compania Romprest Service SA, Ştefăneştii de Jos,
                                                                                   tel/fax:
    Otopeni, tel/fax: Aut. de mediu nr. Dascălu,              Grădiştea,
                                                                                   0212041155/021/
    198/08.08.2005-revizuita în 27.07.2006, Aut. Brăneşti,      Baloteşti,
                                                                                   0212014856
    ANRSC 82/19.03.2007                          Moara       Vlasiei     ,
                                                 Petrăchioaia,     Gruiu,
                                                 Nuci,
                                                 Pantelimon,      Chitila,
    SC Rosal Ecologic & Recycling Şistem SRL, Buftea, Periş, Snagov,
                                                                                   tel/fax:
    Bucureşti, Aut. de mediu nr. 1/28.11.2005, Dragomireşti          Vale,
                                                                                   0212554982
    Aut. ANRSC 178/18.06.2004                    Popeşti Leordeni,
                                                 Pipera - Tunari,
     SC Ecovol SRL, Aut. de mediu 209/2006,                                        tel/fax:
                                                 Voluntari
    Aut. ANRSC 775/2004;                                                           0212703013
    SC Ecoland SRL, Aut. de           mediu nr.                                    tel/fax:021569245
                                                 Voluntari
    291/04.09.2007                                                                 2

                                             Corbeanca,    Jilava,
    SC RER Ecologic Service Bucureşti REBU                         tel/fax:
                                             Cernica,
    SA, Bucureşti, Aut. de mediu nr.                               0214105037/0214
                                             Ciorogârla,  Chiajna,
    255/21.06.2007, Aut. ANRSC 01/08.01.2007                       105987
                                             Cornetu, Domneşti

    SC Salserv Ecoşistem SRL, Bucureşti, Aut.          Măgurele,       Afumaţi,
    de mediu nr. 335/19.12.2006, Aut. ANRSC            Bragadiru,      Popeşti tel/fax:
    34/12.02.2007                                      Leordeni,       Chiajna, 0214562486
    (licenţă cat II)                                   Berceni,
    SC Servicii Salubritate Bucureşti SA,                                         tel/fax:
                                                oraş                      Chitila
    Bucureşti, Aut. de mediu nr. 336/05.07.2006                                   0212332167/0212
                                                com.                     Tunari,
    - revizuita                                                                   038953
                                                                            tel/fax:
    SC Supercom SA, Bucureşti, , Aut. ANRSC
                                            Tunari                          0212402686/0212
    11/13.01.2006
                                                                            402333
                                                                            Tel/fax:
      SC Sal Trans Exim SRL, Măgurele             Afumaţi,        Berceni,
                                                                            0214574058/0745
                                                  Măgurele
                                                                            031184
   Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov




                                                198
Tabel 7.2.1.8.
Consilii Locale care îşi gestionează serviciul de salubrizare
          C.L Ciolpani
                               Ciolpani             tel/fax: 0212255881
         C.L Copăceni
                               Copăceni              Tel/fax: 0214687174
         C. L Vidra
                               Vidra                 Tel/fax: 0214680773
         C.L Glina
                               Glina                 Tel/fax: 0214671483/4671214
         C. L Dobroeşti,
                               Găneasa               Tel/fax: 0213513050/3513060

         C.L Mogoşoaia         Mogoşoaia             Tel/fax :0213516692
        C.L Voluntari       Voluntari           Tel/fax:0213507322
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase,
APM Ilfov

Consilii Locale ce deţin servicii de salubrizare.
În Ilfov există următoarele consilii locale care au propriul serviciu de salubritate :
          ● Ciolpani
          ● Dobroeşti                                   ● Mogoşoaia
          ● Glina                                       ● Copăceni
          ● Vidra                                      ● Voluntari

Tabel 7.2.1.9.
        Operatorii licenţiaţi de salubrizare ce desfăşoară activităţi în judeţul Ilfov şi forma de
capital
                          Forma de capital
                                                                           Integral      Publică
Denumire operator                                            Autohton
                          Integral de Majoritar Majoritar                  privat cu de
de salubritate                                               integral
                          stat          de stat    privat                  capital       interes
                                                             privat
                                                                           mixt          local
SC Urban SA -
                                                   x
Sucursala Otopeni
SC          Compania
Romprest       Service                             x
SA, Otopeni,
SC Rosal Ecologic &
Recycling      Şistem                                        x
SRL, Bucureşti,
 SC Ecoval SRL                          x
SC Ecoland SRL                          x
SC RER Ecologic
Service      Bucureşti                  x
(REBU SA)
SC Salserv Ecoşitem
                                                             x
SRL, Bucureşti
SC             Servicii
Salubritate Bucureşti                              x
SA
                                                199
                                    Forma de capital
                                                                                                                       Integral            Publică
Denumire operator                                                                    Autohton
                  Integral de Majoritar                            Majoritar                                           privat cu           de
de salubritate                                                                       integral
                  stat        de stat                              privat                                              capital             interes
                                                                                     privat
                                                                                                                       mixt                local
SC Supercom SA,
                                            x
Bucureşti
SC Sal Trans Exim
                                            x
SRL, Măgurele
CL Ciolpani                                                                     x
CL Dobroeşti                                                                    x
CL Copăceni                                                                     x
CL Vidra                                                                        x
CL Glina                                                                        x
C.L Mogoşoaia                                                                   x
CL Voluntari                                                                    x
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Tabel 7.2.1.10.
Distribuţia contractelor de salubrizare în localităţi pe operatori de salubrizare în Judeţul Ilfov




                                                                                                                                                                SalTrans
                                                                                                       SCEcoland SRL




                                                                                                                                          S Supercom SA
                                                                                       SC Ecovol SRL




                                                                                                                          Ecoşistem SRL
                                                              ROMPREST
                                               Bucureşti**
                                               -Sucursala

                                               -Sucursala




                                                                                                                          SCSalserv




                                                                                                                                                          Exim SRL
                                                                         Recycling
           Localitate




                                               Otopeni,*
                         Popuaţie




                                               URBAN




                                                                         ROSAL
                                        REBU




                                                                                                                                                          SC
1     Buftea            20195                                            5500*
                                                                                                       390
2     Voluntari         29792                                            102**       4670*
                                                                                                       0*
                                                         AI”HC
3     Otopeni           9876                    2750*                                                                     X**
                                                         ”
4     Chitila           11889                                            2432*
                                                                                                                          900
5     Măgurele          7689                                                                                                                              800
                                                                                                                          *
      Pantelim
6                       15836                                            3996*
      on
      Popeşti
7                       14498                                            3897*                                            X**
      Leordeni
8     Bragadiru         7898                    2250**                                                                    X**
9     Snagov            5698                             1450*
10    Periş             6860                 300*                 2200*
11    Ciolpani          4240          are serviciu de salubrizare
12    Gruiu             6576                             1600*
13    Nuci              2852                             850*
14    Grădiştea         2729                             400*
      Moara
15                      5612                             1600*
      Vlaşiei
16    Baloteşti         6193                    300*     1440*
      Corbeanc                        1019
17                      3568
      a                               *
                                                             200
                                                                                                                                                        SalTrans
                                                                                                 SCEcoland SRL




                                                                                                                                  S Supercom SA
                                                                                 SC Ecovol SRL




                                                                                                                 Ecoşistem SRL
                                                          ROMPREST
                                           Bucureşti**
                                           -Sucursala

                                           -Sucursala




                                                                                                                 SCSalserv




                                                                                                                                                  Exim SRL
                                                                     Recycling
          Localitate




                                           Otopeni,*
                        Popuaţie




                                           URBAN




                                                                     ROSAL
                                    REBU




                                                                                                                                                  SC
      Mogoşoai
18             5132                are serviciu de salubrizare
      a
                                   2190
19    Chiajna          7679                                                                                      X**
                                   *
      Dragomir
20                     3982                                          1130*
      eşti Vale
                                   1340
21    Ciorogirla 4695
                                   *
22    Clinceni         4332                 1230**
                                   1240
23    Cornetu          4361
                                   *
      1
                                   1650
24    Decembri 5778
                                   **
      e
25    Copăceni 3008                are serviciu de salubrizare
                                   2460
26    Jilava           8633                                                                                      X**
                                   *
27    Vidra            7810        are serviciu de salubrizare
28    Glina            6371        are serviciu de salubrizare
                                   2550
29    Cernica          9021
                                   *
30    Brăneşti         7972                           2270*
                                   3200
31    Găneasa          4319
                                   *
      Ştefăneşt
32                     4011                          1140*
      ii de Jos
      Petrăchio
33                     2477                          1480*
      aia
34    Tunari           3506                 350*                                                                                 300*
                                                                                                                                                  170
35    Afumaţi          6092                          X**
                                                                                                                                                  0*
36    Dascălu   2340                                 660*
      Dărăşti-                     1300
37              2535
      Ilfov                        *
38    Dobroeşti 6151               are serviciu de salubrizare
                                                                                                                                                  103
39    Berceni          3616                          430*
                                                                                                                                                  0*
                             1630
40    Domneşti         5812
                             *
*) reprezintă familii cu contracte de salubrizare. O familie este formata din ≈3,5 persoane.
**) contracte cu agenţi economici de pe teritoriul localităţi i şi de pe Şoseaua de centură
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov


                                                         201
       7.2.2. Deşeuri biodegradabile

        Termenul de “deşeuri biodegradabile” desemnează atât deşeurile de la populaţie şi din
activităţi comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă, cât şi deşeurile
alimentare şi vegetale, hârtia şi cartonul (de calitate joasă). Deşi hârtia şi cartonul fac parte din
grupa deşeurilor biodegradabile, este indicată reciclarea şi recuperarea acestora, mai ales în
cazul unei calităţi ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse pentru reciclarea şi
recuperarea materialelor reciclabile.
        În regiunea      Bucureşti Ilfov deşeurile biodegradabile reprezintă o componentă
importantă din deşeurile municipale. În această categorie sunt cuprinse:
• deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;
• deşeuri vegetale din parcuri, grădini;
• deşeuri biodegradabile din pieţe;
• componentele biodegradabile din deşeurile stradale;
• nămolul de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;
• hârtia: teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al prevederilor din
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu
va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate,
care nu poate fi reciclată.
Pentru a atinge ţintele pe termen scurt privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile
(25% în 2010) cu implicarea unor investiţii minime, este necesară concentrarea asupra
cantităţilor de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate uşor şi tratate. Acestea includ în
general hârtia, cartonul, lemnul şi ambalajele pentru reciclare, deşeurile din grădini şi parcuri
şi deşeurile alimentare pentru compostare.
Conform Directivei Europene nr.1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, transpusă în
legislaţia naţională prin H.G.Nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, ţintele privind
reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile municipale sunt următoarele :
• 16 iulie 2010 - Cantitatea depozitată trebuie să se reduca la 75 % din cantitatea totală
(exprimată gravimetric) produsă în anul 1995) ;
• 16 iulie 2013 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 50 % din cantitatea totală
(exprimată gravimetric) produsă în anul 1995) ;
• 16 iulie 2016 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 35 % din cantitatea totală
(exprimată gravimetric produsă în anul 1995).

    Tabel 7.2.2.1.
Deşeuri biodegradabile colectate în anul 2007
     Tip deseuri                 Cantitate (tone)                 Procente(%)
     Biodegradabile              281.3019                         39.6805
         Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M. 2007




                                                202
Tabel 7.2.2.2.
 Evoluţia cantităţilor de deşeuri biodegradabile în judeţul Ilfov
                                                          Anul
 Nr.
                                             Cod          u.m. = tone
 crt. Tipuri de deşeuri biodegradabile
                                             deşeu        2005 2006 2007 2008 2009
      deşeuri biodegradabile rezultate în
 1    gospodării şi unităţi de alimentaţie 20.01.08 163           198 230  267     248
      publică
      deşeuri vegetale din parcuri,
 2                                           20.02.01 2018 2042 2054 2052 1701
      grădini;
 3    deşeuri biodegradabile din pieţe       20.03.02 296         300 302  305     306
      componenta biodegradabilă din
      deşeurile stradale (s-a considerat
      un procent de 20 % din cantitatea
      totala de deşeuri stradale ajunsă la
 4    depozitele de deşeuri, în anul 2005 20.03.03 67             75  83   86      -
      şi un procent de 21 % din
      cantitatea      totala  de     deşeuri
      stradale ajunsă la depozitele de
      deşeuri, în anul 2006);
      nămol de la epurarea apelor uzate
 5                                           19.08.05 70          71  72   72      -
      menajere
 TOTAL deşeuri biodegradabile                             2614 2686 2741 2782 2255
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Cantităţile mai mari de deşeuri biodegradabile din gospodării şi alimentaţie publică reflectă un
grad mai mare de utilizare a serviciilor de alimentaţie publică de către populaţie şi creşterea
gradului de urbanizare din judeţ (în anul 2009 au existat 8 oraşe care s-au dezvoltat:
Bragadiru, Pantelimon, Măgurele, Chitila, Otopeni, Voluntari, Buftea, Popeşti Leordeni). A
crescut numărul persoanelor care utilizează desfacerea mărfurilor agricole în pieţe organizate.
S-a extins reţeaua de drumuri şi străzi betonate şi asfaltate. Cantitatea de nămol a rămas la
aceeaşi valoare întrucât staţiile de epurare pentru ape uzate menajere sunt cele existente
înainte de anul 1989 (staţia de epurare Baloteşti, Măgurele, Buftea, Arteca Jilava, Snagov -
Santu Floreşti, Periş; începând din luna iulie 2008 staţia de epurare Buftea s-a închis). S-a
luat în calcul cantitatea de hârtie ce nu mai poate fi reciclata. Estimăm că va creşte cantitatea
de deşeuri biodegradabile prin creşterea gradului de colectare selectivă şi pătrunderea
serviciilor de salubrizare în toate comunele şi satele judeţului Ilfov, cât şi prin luarea în
considerare a deşeurilor rezultate din activităţile agricole de creştere a animalelor şi păsărilor.




                                               203
Grafic 7.2.2.1.
                                                          Evolutia cantitailor de deseuri biodegrdabile , in judetul Ilfov, in anii 2005,2006,2007,2008, 2009




                                     2500




                                                                                                                                                     2052
                                                                                                                     2054
                                                          2018




                                                                                    2042




                                                                                                                                                                                     1701
                                     2000




                                     1500
                  cantitati (tone)




                                     1000




                                                                                                                                                            305
                                                                                                                            302




                                                                                                                                                                                            306
                                                                                           300
                                                                 296




                                                                                                                                                                            248
                                     500




                                                                                                                                            267
                                                                                                           230
                                               163




                                                                            198
                                                                       70
                                                                       67




                                                                                                                                  83




                                                                                                                                                                  86
                                                                                                      71
                                                                                                 75




                                                                                                                                                                       72
                                                                                                                                       72




                                                                                                                                                                                                      0
                                                                                                                                                                                                  0
                                       0
                                                      2005                        2006                            2007                            2008                            2009
                                                                                                           anii de referinta


                                      des. biodegradabile din magazine de tip METRO, CARREFUR, SELGROS              des.biodegradabile din parcuri si gradini
                                      des. biodegradabile din piete                                                 des. biodegradabile din deseuri stradale
                                      namol din statii de epurare


Datorita consultării înscrisului Cartea verde –privind gestionarea deşeurilor biologice în
Uniunea Europeană, au fost scoase din menţiuni nămolurile din staţiile de epurare, resturile
din deşeurile stradale.
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

        În judeţul Ilfov, în anul 2009, nu s-au identificat instalaţii care să composteze deşeurile
biodegradabile cu producerea de biogaz, compost şi instalaţiile de compostare a deşeurilor
biologice (pentru îngrăşământ). La nivel local (în sate şi comune) se compostează dejecţiile
animaliere cu producere de gunoi de grajd care se împrăştie pe sol şi se introduce sub
brazdă. În anul 2009 s-a emis un Permis de aplicare nămol (pentru SC Agro Fip Com SRL).
- staţia de epurare a localităţii Baloteşti, administrată de SC Compania Romprest Service SA,
a fost în reparaţii capitale şi extindere capacitate şi în anul 2009;
- staţia de epurare a oraşului Buftea nu a funcţionat (decât până în luna iulie 2008) deoarece
oraşul a fost conectat la canalizarea municipiului Bucureşti.
       Ca urmare a realizării Planului Regional pentru Gestionarea Deşeurilor pentru Regiunea
8 Bucureşti – Ilfov şi a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în Judeţul Ilfov avem
convingerea că vor apărea şi investitori care să realizeze şi gestionarea deşeurilor
biodegradabile în sensul producerii de biogaz şi compost şi a celor biologice pentru
producerea de biogaz şi compost de calitate superioară. Planul încurajează gospodărirea
deşeurilor biodegradabile prin realizarea de compost în “spatele casei”. Singura condiţie care
apare este cuantificarea cantităţilor de către autoritatea publică locală şi transmiterea
informaţiei la Autoritatea Competenta de Mediu. Compostarea aerobă trebuie să respecte
legislaţia de mediu cu o atenţie foarte mare acordată protejării aglomerărilor umane.




                                                                                                                 204
       7.2.3. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

Deşeurile periculoase sunt definite în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 78/2000 privind
regimul deşeurilor aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin O.U.G. nr.
61/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007. Tipurile de deşeuri
periculoase generate din activităţile economico-sociale sunt cuprinse în Lista privind deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase, aprobată prin H.G. nr. 856/2002.

Tabel 7.2.3.1.
Deşeuri municipale periculoase, conform Catalogului European de Deşeuri
      Referinţă                                       Categorie
      UE
      20 01 13    Solvenţi
      20 01 14    Acizi
      20 01 15    Alcali
      20 01 17    Fotochimice
      20 01 19    Pesticide
      20 01 21    Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur
      20 01 23    Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi
      20 01 26    Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25
      20 01 27    Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe
                  periculoase
      20 01 29    Detergenţi care conţin substanţe periculoase
      20 01 31    Medicamente citotoxice şi citostatice
      20 01 33    Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
      20 01 35    Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele
                  decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând
                  componente periculoase
      20 01 37    Lemn conţinând substanţe periculoase

Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare impact asupra mediului înconjurător şi
sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate,
corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase să
fie abordate într-un mod riguros.
Principalele activităţi generatoare de deşeuri periculoase din Municipiul Bucureşti sunt :
- activităţi industriale
- activităţi de reparaţii auto ( service-uri auto) :deşeuri de uleiuri uzate, baterii şi acumulatori;
- activităţi medicale;
În cadrul gospodăriilor sau al firmelor mici se foloseşte un număr destul de mare de materiale
periculoase, care sunt, în final, eliminate împreună cu deşeurile municipale.
În prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri asimilabile
deşeurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de
descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua
pânza freatică.
Şi în anul 2009, în judeţul Ilfov s-a făcut o evidenţiere a deşeurilor periculoase din deşeurile
menajere, din punct de vedere cantitativ pe următoarele coduri, structurate din HG nr.
856/2002: 15.10.11* 15. 20 0119*20 0121*20 0123*20 0126*20 0133*20 0131*20 0129*20 01
37*.
În anul 2009 au fost gestionate 249* tone deşeuri periculoase din deşeuri menajere şi
deşeuri de construcţii şi demolări. Cantitatea (constând în mare parte din deşeuri cu conţinut
de azbest) a fost depozitată la depozitele conforme: Glina-Ecorec, Vidra-Ecosud, Rudeni-
Iridex, în celule separate.
                                                   205
La nivelul Consiliilor locale este necesară conştientizarea populaţiei şi administraţiei publice
locale în ce priveşte gradul de pericol pe care îl prezintă deşeurile periculoase din deşeurile
menajere şi în special prezenţa azbestului din deşeurile de construcţii şi demolări. Este
necesar ca aceste tipuri de deşeuri să facă obiectul colectării separate de către operatorii
economici. Este necesar ca deşeurile periculoase în special cele cu prezenţa azbestului să fie
etichetate. Deşeurile periculoase din deşeurile menajere cât şi deşeurile de azbest trebuie
depozitate la depozite conforme în celule separate. O mare parte din deşeurile periculoase
sortate din deşeurile menajere la staţiile de sortare din judeţ, au fost coincinerate la fabricile
de ciment. Deşeurile de azbest au fost depozitate definitiv la depozitele conforme din judeţ.
Este necesar ca la nivelul Consiliilor locale să existe o evidenţă minuţioasă în ceea ce
priveşte tipurile şi cantităţile de deşeuri periculoase.
În comunicate de presă şi în întâlniri de conştientizare să se facă referiri clare privind tipurile
de deşeuri periculoase generate la nivelul comunităţilor locale şi modul de gestionare a
acestora.




       7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Deşeurile valorificabile din deşeurile municipale (hârtie, carton, material plastic, deşeuri
metalice, deşeuri textile, sticlă, etc) sunt colectate de către operatori specializati/autorizaţi şi
predate unităţilor de reciclare din Municipiul Bucureşti sau din alte judeţe ale ţării.
        Pe raza Municipiului Bucureşti există o staţie de sortare a fluxului de deşeuri colectate
selectiv care aparţine S.C. URBAN RÂMNICU VÂLCEA S.A., care are o capacitate de 15000
t/an, cu două linii de sortare, cea de-a doua fiind în curs de instalare. De asemenea este în
funcţiune şi o staţie de balotare, linia tehnică având 4 prese, pentru balotarea deşeurilor
reciclabile de plastic, carton şi aluminiu, cu o capacitate de 15000 t/an. Tratarea sortului
ramas de la staţia de sortare, în special deşeuri vegetale şi voluminoase, se realizează prin
mărunţire mecanică în staţia de tratare, care are o capacitate de 20000 t/an. Pe parcursul
sortării sunt eliminate deşeurile cu compoziţie PVC şi cauciuc pentru a reduce la minim
procentul de clor din produsul final. Procesarea mecanică (mărunţirea) se realizează în
concasor (tocător), iar deşeurile rezultate sunt preluate cu o bandă transportoare pe care este
montat un separator magnetic ce are rolul de a reţine deşeurile metalice. Produsul obţinut din
fracţia uşoară rezultată este denumit material pregătitor pentru combustibil alternativ şi are
puterea calorică de 18-24 MJ/kg. El este ulterior valorificat energetic ( coincinerare), prin S.C
ECOVALOR.
În judeţul Ilfov se practică colectarea deşeurilor municipale „la grămadă” datorită stării precare
a infrastructurii de transport rutier în oraşele şi comunele judeţului. În localităţile Otopeni şi
Voluntari există un proiect pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje – colectare
sticle PET- desfăşurat de SC Urban SA ca urmare a unui proiect ce se desfăşoară începând
cu anul 2004. La agenţii economici se face o colectare selectivă, deşeurile fiind predate
pentru valorificare la agenţi economici specializaţi în astfel de activităţi.
Prin Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Ilfov, aprobat de Consiliul
Judeţean Ilfov s-au precizat procentele de colectare selectivă a ambalajelor de la agenţi
economici.




                                                206
  Tabel 7.2.4.1.
  Procente de colectare selectiv, realizate în anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 şi prognozate
  pentru anul 2010
%       colectare
ambalaje          2005         2006          2007          2008        2009           2010
industrie,                                                             realizat       prognoza
comerţ, etc.
Ambalaje       de 10           50            70            90          90             92
hârtie şi carton
Deşeuri        de 10           10            70            90          90             91
ambalaje       de
plastic
Ambalaje       de 10           10            70            90          90             90
sticlă
Ambalaje       de 10           10            70            90          90             91
metale
Ambalaje       de 10           10            10            75          75             76
lemn
  Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
  Ilfov

 Ambalajele de lemn, deşi sunt colectate sunt utilizate ca şi combustibil de foc.
 La cele 2 depozite ecologice de deşeuri (depozitul Vidra şi depozitul Glina), după descărcarea
 deşeurilor din mijloacele de transport, se face o colectare selectivă a deşeurilor care nu
 trebuie să ajungă la depozitarea definitivă. La sfârşitul anului 2006 la depozitul conform de
 deşeuri “Glina - Ecorec” a fost finalizată investiţia la Staţia de sortare deşeuri municipale
 colectate “la grămadă”. Începând cu anul 2007, luna martie, această investiţie a început să
 genereze: deşeuri de hârtie şi carton – 1089 t, deşeuri de material plastic – 436 t, deşeuri de
 sticla – 3048 t, deşeuri metalice – 700 t, deşeuri de lemn - anvelope uzate, alte tipuri de
 deşeuri.
 În anul 2008 la Staţia de sortare deşeuri din deşeurile menajere şi de tip menajer, colectate “la
 grămadă ” s-au selectat următoarele tipuri şi cantităţi de deşeuri: deşeuri de hârtie şi cartoane-
 1120 t, deşeuri de material plastic-501 t, deşeuri de sticlă-3075 t, deşeuri metalice-724 t,
 deşeuri de lemn, anvelope uzate, alte tipuri de deşeuri. În anul 2009 la Staţia de sortare
 deşeuri din deşeuri menajere şi asimilabile colectate la grămadă s-au selectat următoarele
 tipuri de deşeuri: aluminiu-12.4 tone, mase plastice (inclusiv PET-uri) - 97 tone, H+C -348.06
 tone. Au fost procesate 11080 tone deşeuri colectate la grămadă .
  La depozitul conform Vidra – Ecosud , în anul 2008, a intrat în probe tehnologice o nouă
 staţie de selectare deşeuri cu valoare economică, din deşeurile colectate “la grămadă ”.
 Se selectează, din deşeurile colectate “la grămadă ”, următoarele deşeuri: hârtie şi cartoane,
 materiale plastice (ambalaje PET. PE, PP, PST, PVC), materiale metalice feroase, neferoase,
 aluminiu (doze), textile, lemn, sticlă, baterii şi acumulatori auto, baterii de uz casnic şi
 industrial. Semnalăm că deşeurile reciclabile şi refolosibile prezintă sincope în gestionarea
 ritmică, în sensul că se creează stocuri care sunt valorificate în funcţie de cerere şi ofertă.
 Staţia de sortare deşeuri din deşeuri colectate “la grămadă ”, aferentă depozitului conform
 Vidra-Ecosud a fost autorizată în anul 2009. cantităţile de deşeuri reciclabile/refolosibile, pe
 tipuri, sortate din deşeurile colectate “la grămadă “sunt mase plastice (inclusiv PET-uri) – 362
 tone, aluminiu-12,4 tone.




                                                207
Deşeuri de hârtie şi carton


Tabel 7.2.4.2.
 Situaţia generării, colectării şi valorificării deşeurilor de hârtie şi carton în anul 2009,
comparativ cu anul 2004 şi 2005 şi 2006, 2007, 2008
                                                                                    u.m=tone
    ani          2004           2005           2006           2007           2008         2009
    cantitate    28347          27853          25629,5        25977,129 25770,224 24340,326
    generată     (cantitate     (cantitate     (cantitate     (cantitate     (cantitate
                 din            din            din            din            in           (cantitate
                 deşeurile      deşeurile      deşeurile      deşeurile      deşeurile    in
                 municipale municipale municipale municipale municipale deşeurile
                 colectate      colectate      colectate      colectate      colectate    municipale
                 în amestec în amestec în amestec în amestec in amestec colectate
                 şi separat şi separat şi separat şi separat de                        la in amestec
                 de          la de          la de          la de          la populaţie , de          la
                 populaţie, populaţie, populaţie, populaţie, instituţii şi populaţie ,
                 instituţii,    instituţii,    instituţii,    instituţii,    agenţi       instituţii şi
                 unitati        unitati        unitati        unitati        economici) agenţi
                 industriale) industriale) industriale) industriale)                      economici)
    cantitate
                 17828          22832          24297,5        21527,493 20325,594 19286,263
    colectată
    cantitate
                 10519          22830          24482,9        21538,214 16628,943 16421.959
    valorificata
    În anul 2009, diferenţa de 5054,063 tone se regăseşte sub forma de stocuri – 1095,691
    tone la agenţi economici autorizaţi sa colecteze şi sa valorifice hârtie şi cartoane şi la alţi
    agenţi economici generatori în vederea valorificării (2864,304 tone).
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov


Tabel 7.2.4.3.
Principalii agenţi economici colectori şi valorificatori de deşeuri de hârtie şi carton
   u.m = tone
                                                                                  stoc       la
   agent economic                          colectat        valorificat
                                                                                  31.12.2009
   SC Romrecycling SRL                     1789,286        1735,698               53,588
   SC Remat Bucureşti Nord SA               1423,346       1413                    10,346
    SC Repap SRL                     8765                  8586                    121
    SC Amplitecna SRL                6765                  5456                    1309
    SC Doraly SRL                    57,1                  52                      5,1
    SC Urban SA – Sucursala Otopeni 2649                   2524                    115
    SC Plastic Recycling Export SRL  646,128               365,36                  280,278
    SC RER Ecoologic REBU SA         980,593               778,623                 201,97
    SC Recycle International SRL     453,26                360,684                 92,576
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor         şi substanţe chimice    periculoase, APM
Ilfov



                                                 208
Grafic 7.2.4.1. Situaţia generării, colectării şi valorificării deşeurilor de hârtie şi carton în anul
2009, comparativ cu anul 2004 şi 2005 şi 2006, 2007, 2008




Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Colectorii de hârtie şi cartoane sunt în primul rând operatorii de salubritate, dar şi persoane
fizice. Beneficiarii acestei materii prime secundare deosebit de valoroasă din punct de vedere
economic sunt unităţile industriale producătoare de hârtie şi cartoane din ţară. În judeţul Ilfov
nu există agenţi economici producători de hârtie şi cartoane având ca materie primă lemnul,
paiele, hârtia şi cartonul reprocesat.
Agenţii economici menţionaţi sunt autorizaţi şi deţin instalaţii pentru tratarea deşeurilor de
hârtie şi carton, respectiv prese pentru balotat. APM Ilfov urmăreşte lunar fluxul de deşeuri de
hârtie şi carton şi raportează la ANPM şi ARPM Bucureşti. Deşeurile de hârtie şi carton provin
în cea mai mare parte din ambalaje, dar şi de la birouri şi firme care procesează hârtia, de la
agenţii economici care desfăşoară activitatea de tipografie (cărţi, ziare, reviste). În
conformitate cu Directiva nr. 94/62CE. În judeţul Ilfov există următoarele ţinte de atins:
- până la 31.12.2009 trebuie să se atingă următoarele procente de reciclare:
- 60 % - pentru hârtie şi cartoane,
- 38 % - pentru sticlă,
- 50 % - pentru metale.
Procentul global de reciclare este de 38% la termenul de 31.12.2009, iar cel de recuperare
sau incinerare în instalaţii de coincinerare de 45%. În anul 2009 (informativ) au fost atinse
următoarele obiective:
- 60 % din greutate hârtie şi carton reciclată,
- 50% din greutate ambalaje metalice reciclate.




                                                 209
Deşeuri de materiale plastice - ambalaje de sticle PET – post consum

Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje – sticle PET, postconsum – a început să se
desfăşoare alert după anul 2002, când a fost transpusă în legislaţia naţională Directiva nr.
94/62/CE referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje prin HG nr. 349/2002, abrogată în
anul 2005 şi înlocuită de HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de
ambalaje.
       Deşeurile de sticle PET – postconsum au făcut obiectul unei HG nr. 166/2004 pentru
aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET,
postconsum, în vederea reciclării” completată cu Ord. de Ministru nr. 117/2004 modificat şi
completat în 2005, republicat – Norme metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004. HG nr.
166/2004 a fost modificată şi completă prin HG nr. 989/2005..

Tabel 7.2.4.4.
 Deşeuri de material plastic – sticle PET, postconsum      - colectate şi valorificate în anii 2003,
2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009
   Deşeuri de ambalaje – sticle PET, postconsum                                u.m.= tone
   ani         2003     2004        2005     2006           2007        2008        2009
   Cantităţi   289,8    330,3       413,3    318,5          323,323     398,407     451,254
   colectate                                 din care:      din care:   din care: din care:
                                             PET            PET         PET         PET
                                             199,5          141,66      240.089     236,541


   Cantităţi     245,6    258,3     325,8      516,6        320,653     419,219      436,576
   valorificat                                 din care:    din care:   din care:    din care:
   e                                           PET          PET         PET          PET
                                               392,3        285,590     257.371      189.465


   Cantităţi     157,7    167,5     255,0      70,6      73,289         52.477       57,165
   stocate                                     din care: din care:      din care:    din care:
                                               PET 62,6 PET             PET          PET
                                                         63,690         43.408       57.155

Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

În judeţul Ilfov, în oraşul Otopeni, SC Urban SA desfăşoară proiectul pilot – cu fonduri proprii -
de colectare selectivă a deşeurilor din sticle PET - postconsum prin amplasarea a 300 pubele
cu V =0,24 m3.
Cantităţile de deşeuri de ”sticle PET – postconsum” sunt valorificate la SC Green Tech SRL
Buzau. Agenţii economici care realizează colectare deşeuri PET sunt: SC EcoServ
International SRL, SC Reinar Import Export SRL, SC Romrecyicling SRL, SC Remat Bucureşti
Nord SA, SC Lematec Inter Impex SRL, SC Polimer Group SRL, SC Sal Trans Exim SRL, SC
Atra Eco SRL. Asemenea deşeuri sunt stocate în cantităţi mari datorită preţurilor fluctuante ale
pieţii. Agenţii economici SC EcoServ International SRL, SC Reinar Import Export SRL, SC
Romrecyicling SRL colectori şi valorificatori de pet -uri, deţin şi mori pentru măcinat la stadiul
de „fulgi”.




                                               210
Grafic 7.2.4.2.
Evoluţia colectării şi valorificării deşeurilor „sticle PET – postconsum”
                            Evolutia gestionarii deseurilor de m ase plastice colectate, valorificate, stocate in anii
                                                      2003,2004,2005,2006,2007,2008,2009


                      500

                      450

                      400

                      350
   canttiati (tone)




                      300

                      250

                      200

                      150

                      100

                      50

                       0
                              2003           2004              2005               2006               2007            2008   2009

                                                                          anii de referinta

                                                    cantitati colectate     cantitati valorificate   cantitati stocate

Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

În anul 2009 cantităţile colectate de deşeuri „sticle PET – postconsum” au fost mai mari cu 4,2
% faţă de anul 2008. Se impune să se acţioneze cu mai multă fermitate la nivelul Cosiliilor
Locale (din oraşe şi comune) pentru a se obţine o implicare mai mare a autorităţilor locale în
ce priveşte realizarea spaţiilor de stocare a cantităţilor de ambalaje (sticle PET) colectate
selectiv în şcoli, instituţii publice; conlucrarea cu agenţii economici care comercializează
cantităţi mari de mărfuri ambalate pentru introducerea „sistemului depozit”, a sistemului
„ambalaj la schimb”; plantarea de containere adecvate sau pubele pentru colectarea selectivă
a deşeurilor de ambalaje la serbările organizate în aer liber, la stadioane sau alte întâlniri cu
aglomerări de oameni. La nivelul Consiliilor Locale trebuie sa se asigure resurse financiare
pentru realizarea unui grad înalt de recuperare a deşeurilor reciclabile, recuperabile,
reutilizabile, folosindu-se fonduri europene post aderare. Pentru gestionarea în condiţii de
protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului, cât şi ca urmare a negocierilor cu UE, în România
s-a înfiinţat SC Ecorom Ambalaje SA agent economic autorizat de MMGA să realizeze
inventarul şi să ţină evidenţa cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţa românească. Acest
agent economic reprezintă punctul verde (grüne punct) al UE în Romậnia. Alături de SC
Ecorom Ambalaje SA au mai fost autorizaţi agenţii economici: SC Ecologic 3 R SRL, SC Eco
–X SRL, SC Sota Ggrup 21 SRL, SC Intersemat SRL. În Planul Judeţean pentru Gestiunea
Deşeurilor pentru Judeţul Ilfov sunt prevăzute acţiuni pentru îmbunătăţirea managementului
deşeurilor de materiale plastice.




                                                                                  211
Deşeuri de anvelope uzate
Baza legală referitoare la gestionarea anvelopelor uzate este HG nr. 170/2004. Potrivit acestei
HG în anul 2005 trebuia să se atingă ţinta de 60 % anvelope valorificate din cantitatea de
anvelope introdusă pe piaţă în anul 2004, în anul 2006 ţinta de atins a fost de 70%, pentru ca
în anul 2007 şi următorii ţinta de atins sa fie de 80 % din cantitatea de anvelope introdusă pe
piaţă în anii precedenţi. În judeţul Ilfov această ţintă a fost atinsă. În judeţul Ilfov existau în
anul 2005, 1492 tone de anvelope uzate depozitate la SC Remat Bucureşti Nord SA.
Ca urmare a înfiinţării SC Ecoanvelope SA - agent economic autorizat de MMGA să
gestioneze în condiţii ecologice anvelopele uzate – stocul de anvelope uzate s-a diminuat an
de an astfel ca în anul 2009 a ajuns la 462.819 tone. Diminuarea cantităţilor de anvelope
uzate s-a făcut prin: coincinerare în instalaţii de ardere aferente fabricilor de ciment, prin
reşapare şi prin alte utilizări economice (roţi la mijloacele de transport rurale, pudreta de
cauciuc).

Tabel 7.2.4.5. Situaţia cantităţilor de anvelope uzate colectate, valorificate, stocate
      Anvelope                                                                        uzate
      u.m.= tone
      ani            2003       2004       2005     2006      2007        2008      2009
      Cantitate      124        140        140      326,83 270,41 790,80 758.45
      colectată                                     4         1           8         7
      Cantitate      200        170        1785     417,99 295,99 410,22 295.63
      valorificată                                  8         5           9         8
      Cantitate      2206       2136       491      399,8     374,21 380,67 462.81
      stocată                                                 9           1         9
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

În continuare este necesar să se realizeze un sistem informaţional mai rapid în ce priveşte
cantităţile de anvelope uzate coincinerate, ajunse pudretă, reşapate, utilizate în mediul rural
pentru mijloace de transport, utilizate în alte scopuri. De asemenea, este necesar să se
realizeze controale mai dese la depozitele de deşeuri conforme pentru a preîntâmpina
ajungerea anvelopelor uzate întregi în corpul depozitului.

Tabel 7.2.4.6. Pentru coincinerare în cuptoarele de ciment, în anul 2009, s-au mai eliminat
termic următoarele tipuri şi cantităţi de deşeuri
         tip deşeu          Cantitate agent           economic agent        economic
                            (tone)       generator               valorificator
         Lacuri//vopsele 1,94            SC Elvila SA
         Emulsii uzate      19,66        Turbomecanica        SA
                                         Bucureşti
                                         SC Mol Ro Comerţ
                                         Bucureşti               SC            Lafarge
         Ulei uzat          44,85        SC Mol Ro Comerţ        Romậnia SA
                                         Bucureşti
         Şlam petrolier     46,95        Ecomaster Servicii SRL
         Deşeuri            39,24        SC Nestle Romậnia SRL
         municipale
         amestecate
         Detritus           341,35       M1 Progas Bucureşti
         (deşeu       de
         foraj)
                                                 212
        Fluid de foraj  51,49      M1 Progas Bucureşti
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Tipurile de deşeuri coincinerate au înlocuit cantităţi apreciabile de combustibil clasic – păcură,
CLU, motorină.

În graficul următor se prezintă variaţia colectării, valorificării şi stocului de anvelope uzate în
judeţul Ilfov

Grafic 7.2.4.3.
                                Evolutia gestionarii anvelopelor uzate in anii 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 (colectare,
                                                                     valorificare, stocare)



                     2500.000


                                2206.000


                                                   2136.000

                     2000.000

                                                                  1785.000




                     1500.000
  cantitati (tone)




                     1000.000

                                                                                                                              790.808


                                                                                                                                          758.457


                      500.000                                         491.000                                                   410.229
                                                                                                        374.219
                                                                                          417.998
                                                                                                                                          462.819
                                                                                            399.800
                                                                                                                             380.671
                                                                                                               270.411
                                                      170.000                          326.834                                            295.638
                                200.000
                                                                      140.000                            295.995
                                124.000          140.000
                        0.000
                            2003               2004               2005                2006              2007               2008                2009
                                                                                anii de referinta


                                                                         colectate      valorificate    stoc


Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Instalaţii de tratare în Judeţul Ilfov

Potrivit Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor: „Promovarea tratării deşeurilor
municipale în vederea asigurării unui management ecologic raţional se va realiza prin:
• încurajarea investiţiilor în domeniul tratării deşeurilor municipale, se are în vedere realizarea
compostării aerobice şi anaerobice (cu producţie de biogaz şi compost), reciclarea deşeurilor
din construcţii şi demolări, utilizarea gazului de depozit,
• construcţia tuturor capacităţilor necesare pentru tratarea deşeurilor municipale (deşi există
câteva capacităţi de sortare a deşeurilor din deşeurile municipale şi asimilabile colectate la
grămadă, în judeţ mai sunt necesare şi alte instalaţii).
                                                  213
Termenul de tratare se defineşte prin totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care
schimbă caracteristicile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului periculos al
acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor.
În acest sens se poate arăta:
- agenţii economici care prestează servicii de alimentaţie publică de tip ”Mc Donalds” – în
oraşul Otopeni, „Metro” – în oraşul Voluntari, „Sel Gross” – în oraşul Pantelimon, deţin prese
pentru micşorarea volumului şi asigurarea unei manipulări uşoare a deşeurilor generate,
- SC Stericare Romậnia SRL, cu sediul în comuna Jilava, str. Prelungirea Soselei Giurgiului,
nr. 5 realizează sterilizarea deşeurilor rezultate din activitatea medicala pentru eliminarea
caracterului periculos al acestora. În 2009 a fost sterilizată o cantitate de 1940, 024 tone, din
care: 221,125 tone din Judeţul Ilfov, 857,325 tone din Bucureşti, 861.574 tone din judeţele
Prahova, Călăraşi, Braşov, Cluj, Ialomiţa, Teleorman, Galaţi, Argeş, Iaşi. Cantitatea de
1939,184 tone deşeuri sterilizate (nepericuloase) a fost depozitată, final, la depozitul conform
de deşeuri nepericuloase Vidra-SC Ecosud SRL, în celulă separată,
- CN Aeroprtul Internaţional „Henri Coandă” SA Otopeni - coordonat de Ministerul
Transportului, Construcţiei şi Locuinţei - deţine un incinerator care în anul 2009 a incinerat
următoarele cantităţi de deşeuri:
▬ 0,75 tone deşeuri medicale înţepătoare – tăietoare,
▬ 0,00123 tone deşeuri constând din medicamente cu termen expirat ,
▬ 9,78 tone deşeuri medicale infecţioase.
Au mai fost incinerate materiale de tip” Catering” rezultate de pe aeronavele de transport sau
ca urmare a instituirii „carantinei sanitare” – 840,31 tone. Cenuşa de ardere a fost depozitată
la depozitul ecologic Vidra - SC Ecosud SRL.
- SC Protan SA – Sucursala Popeşti Leordeni, deţine un incinerator la care nu s-a incinerat în
anul 2009 datorită lucrărilor de retehnologizare, începând cu luna octombrie 2006.
- SC Cartogate Group SRL din sat Căţelu, Com. Glina, deţine un incinerator la care în anul
2007 s-au incinerat următoarele tipuri de deşeuri:
- deşeuri de ţesuturi animale – 14,66 tone,
- aşternuturi de grajd (dejecţii animaliere) – 64,859 tone,
- deşeuri periculoase din activitate sanitar-veterinară – 1,1896 tone,
În Judeţul Ilfov nu se practică procedeul de compostare deşeuri biologice sau biodegradabile
în scopul producerii de biogaz şi compost şi sistemul de tratare mecano-biologică a deşeurilor.
Este necesar să se interzică incinerarea deşeurilor de orice fel în instalaţii de incinerare
neecologice sau în spaţii deschise. O atenţie mare trebuie acordată modului de gospodărire a
anvelopelor uzate ştiut fiind că incinerarea acestora în spaţii deschise sau în instalaţii
neecologice (pentru prepararea varului, pentru fierberea răchitei, pentru topirea bitumului)
produce o poluare a aerului pe arii foarte întinse.



      7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale

DEPOZITE ECOLOGICE

      Construcţia, locaţia şi cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt
descrise tehnic de către Directiva privind Depozitele Ecologice. În esenţă, un depozit ecologic
este o locaţie care furnizează o protecţie a mediului şi a sănătăţii adecvată pentru eliminarea
deşeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat în mod caracteristic cu:
       - o zonă intermediară;
       - un drum bun şi accesibil pentru camioane;
       - un corp de gardă pentru păstrarea evidenţei şi a controlului;
       - un cântar;
                                              214
        - un mic laborator pentru controlul deşeurilor;
        - straturi intermediare de membrană geo textilă pentru a păstra apa uzată adunată şi
pentru a sprijini încărcăturile mecanice;
        - un sistem de monitorizare;
        - staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri);
        - celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (în fiecare zi);
        - ventilator pentru gazul metan generat (câteodată colectat pentru generarea de
electricitate).
       Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ:
  - înregistrarea cantităţilor de deşeuri;
  - controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise;
  - acoperirea zilnică a deşeurilor;
  - compactarea suprafeţelor de acoperire;
  - asigurarea acoperirii şi închiderii;
  - controlul apei freatice;
  - monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.
       Valorificarea energetică:
  - a decide sau nu pentru recuperarea gazului metan pentru încălzire centrală şi a apei şi
pentru producerea de electricitate.
       Avantajele depozitelor ecologice includ un impact asupra mediului mult mai limitat (fără
mirosuri, fără animale, fără incendii), riscuri de îmbolnăvire reduse drastic şi un control mult
mai bun asupra deşeurilor decât la depozitele necontrolate de deşeuri.
       Pe raza Municipiului Bucureşti se află Depozitul Chiajna Rudeni, depozit pentru deşeuri
ne-periculoase ”b” administrat de S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.

     Depozitul Chiajna Rudeni/S.C. Iridex Group Import Export S.R.L:

       Documentul de autorizare declară depozitul a fi în conformitate cu directiva europeană
privind depozitele de deşeuri. Aceasta înseamnă că un sistem mineral de etanşare este folosit
în combinaţie cu o membrană geotextilă şi cu o folie de plastic ca barieră finală împotriva
pătrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare şi tratare a
apei şi a gazului şi cu un sistem de control al apelor subterane, prin puţuri adânci în amonte şi
în avalul direcţiei de curgere a apelor subterane.
Taxele percepute sunt între 5-7 euro/tonă, ceea ce este puţin pentru un depozit ecologic.
Investiţia pentru un asemenea depozit este de 2,5 – 5€/t. Trebuie ţinut cont şi de investiţia
pentru zona de intrare, incluzând puntea de cântărire, sistemul de tratare şi colectare a apei şi
a gazului precum şi costurile de operare.
       Capacitatea depozitului este suficientă pentru următorii 12-15 ani dacă sunt depozitate
anual 250.000 -300.000 t.
       Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare şi pregătire. Depozitul este operat de 54 de
persoane.
       Drumul de acces este pregătit pentru vreme de iarnă. Vehiculele sunt descărcate lângă
rampă de acces şi va rezultă un strat de deşeuri gros de câţiva metri. Acest lucru va cauza o
rată de compactare scăzută. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3.
Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinţi în timpul
verii, sau poate lua foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de construcţie şi
demolări.
       Depozitul are un număr suficient de buldozere, compactoare BOMAG, IFFRON. Un turn
de colectare de gaz este localizat în partea stângă a zonei de descărcare. Apa uzată este
colectată într-un bazin, care este conectat la o staţie de epurare pilot cu osmoză inversă, tip
PALL- epuratul este descărcat în sursa de suprafaţă, în limitele NTPA 001. Apele meteorice
se scurg de pe suprafaţă depozitului într-un canal colector ce înconjoară depozitul, iar apa din
                                              215
canalul colector este combinată cu levigat ca rezultat al unei neprotejări a depozitului , în
special pe versanţi.
      În partea nouă a depozitului, suprafaţa are o pantă mică, pentru colectarea apei.
      Pe lângă depozit este organizată activitatea de compactare şi separare a PET-urilor.
      În ceea ce priveste modul de colectare a biogazului, pe amplasament sunt montate 30
puţuri de captare a gazului de depozit.
       Cantitatea totală de deşeuri depozitată pe parcursul anului 2009 la depozitul Chiajna-
Rudeni a fost de 470471.62 tone.
      Lângă depozit este localizată o staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, de tip
Muffle.
      În momentul de faţă capacitatea de incinerare a deşeurilor periculoase existentă este de
6000 t/an, inclusiv deşeurilor periculoase din deşeurile municipale la IRIDEX. Se intenţionează
ca în viitor această capacitate să fie crescută până la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu
un compartiment de ardere secundară, dispoziţiv de curăţare a gazelor de ardere printr-un
proces umed şi cu un dispoziţiv de analiză a compoziţiei gazelor de ardere, care este
important atât pentru controlul procesului de incinerare în sine precum şi pentru controlul
indicatorilor de mediu. Echipamentul de depoluare cuprinde: tuburi radiante cu rol de reţinere
primară a particulelor; filtru cu saci şi scruberul umed cu soluţie alcalină.
Incineratorul dispune, în comun cu depozitul de deşeuri, de o instalaţie de epurare a apelor
uzate cu osmoză inversă, tip PALL.
Deşeurile municipale (menajere, stradale şi industriale asimilabile) acceptate la depozitul
Chiajna-Rudeni sunt cele care îndeplinesc criteriile stabilite prin Ord. Nr.95/2005 şi clasificate
conform H.G. nr.856 / 2002.
      Deşeurile municipale colectate în Municipiul Bucureşti sunt eliminate în trei depozite
ecologice (unul în Bucureşti –Depozitul Chiajna Rudeni/S.C. Iridex Group Import Export
S.R.L.) şi două în judeţul Ifov (depozitul ecologic Vidra pentru deşeuri menajere al S.C.
ECOSUD S.R.L. şi Glina- Ochiul Boului al S.C. ECOREC S.A.)

Pentru orizontul de timp 2017, pentru zona Bucureşti - Ilfov, se are în vedere realizarea unui
incinerator care să incinereze mai mult de 150.000 tone/an (cantitatea estimată se va
produce spre orizontul de timp 2017) deşeuri municipale incinerabile (după ce sunt sortate
deşeurile reciclabile/refolosibile/reutilizabile).
În Judeţul Ilfov nu se practică incinerarea deşeurilor municipale datorită faptului că la nivelul
Uniunii Europene se permite coincinerarea deşeurilor cu valoare energetică. O analiză mai
atentă (mai laborioasă) a cantităţilor de deşeuri municipale generate prin luarea în considerare
a cantităţilor ce pleacă în alte judeţe (deşeuri energetice), prin luarea în considerare a
cantităţilor de deşeuri depozitate în „depozite uitate de timp” şi având în vedere tendinţa pe
plan european de a rezolva multe probleme de mediu la nivel de regiune de mediu credem că
realizarea unui incinerator generator de enegie termică şi electrică ar fi posibilă. Bineînţeles
trebuie făcut un studiu de fezabilitate şi trebuiesc găsite fonduri de investiţie şi investitori.


   7.3. Deşeuri de producţie

        Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor generate din diferite activităţi
economice, acestea putând fi deşeuri nepericuloase sau periculoase.
Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de către
agenţii economici pe baza chestionarelor de anchetă statistică.
Aceste date sunt analizate, prelucrate şi utilizate anual de către Institutul Naţional de Statistică
la elaborarea Anuarului Statistic al Romaniei. La data întocmirii prezentului raport nu este
definitivată prelucrarea datelor din ancheta statistică pentru anul 2008.

                                                216
În Judeţul Ilfov, în anul 2009, au desfăşurat diverse activităţi aproximativ 13.000 agenţi
economici (în oraşe şi comune). Tipurile de deşeuri generate din activităţile desfăşurate au
fost:
- hârtie şi carton rezultate din gestionarea ambalajelor, din activităţi de birou, din procese de
producţie, din activităţi de comercializare şi depozitare,
- mase plastice de diverse compoziţii: polietilenă de joasă densitate (PE), polietilenă de înaltă
densitate (HDPE), polipropilenă (PP), polistiren (PS), policlorura de vinil (PVC),
polietilenterftalat (PET), poliamidă (PA), poliacetat de vinil (PCV), polimetilmetacrilat (PMMA),
cauciuc, etc. rezultate din activităţi de ambalare, îmbuteliere, producţie, comercializare,
activităţi de producţie încălţăminte, prelucrare mase plastice, producţie de ambalaje etc.,
- materiale compozite (carton+masă plastică, carton+aluminiu, metal+masă plastică,
carton+masa plastic+metal), textile impregnate rezultate din activităţi de comercializare, din
activităţi de cercetare, din activităţi de producţie,
- cioburi de sticla rezultate din activităţi de prestări servicii, din activităţi de producţie, din
activităţi de îmbuteliere, din demolări de construcţii,
- uleiuri uzate (de motor, de transmisie, de ungere, hidraulice) rezultate din activităţi de
prestări servicii de reparaţii mecanice auto, din activităţi de transport, din activităţi de transport
energie electrică,
- baterii şi acumulatori, rezultate din activitatea de reparaţii mijloace auto, transporturi auto,
transport energie electrică,
- şpan feros şi neferos rezultat din activitatea de prelucrare mecanică prin aşchiere,
- nămoluri din instalaţiile de epurare şi preepurare (apă, aer) existente în dotarea unor agenţi
economici,
- deşeuri de lemn, inclusiv rumeguş rezultat din activităţi de prelucrare lemn, producţia de
ambalaje de lemn, dezafectare ambalaje lemn, producţia de mobilă, etc.,
- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv, fracţiuni colectate
separat,
- deşeuri metalice (bucăţi, capete) rezultate din activitatea de confecţii metalice, din ambalaje
dezafectate, etc.,
- deşeuri de echipamente electrice şi electronice rezulte din activităţi de producţie, prestări
servicii de reparaţii, comercializare produse electrice, electronice şi electrocasnice,
- deşeuri din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz,
- deşeuri de amestecuri cu conţinut de mercur şi mercur ca metal,
- anvelope uzate rezultate din activitatea de transport, producţie de anvelope, reşapări de
anvelope, prestări servicii de reparaţii mecanice auto,
- deşeuri textile rezultate din activitatea de prelucrare fibra şi ţesături,
- echipamente electrice şi electronice,
- deşeuri din construcţii şi demolări, din activitatea de construcţii civile şi industriale.



       7.3.1. Generarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase)

Impactul depozitării deşeurilor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu
agresaţi fiind solul, aerul, apele (de suprafaţă şi subterane). De asemenea o problemă
importantă constă în pericolele pe care le reprezintă pentru sănătatea locuitorilor din zonă.
Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor generate
din procesele de producţie.
Principalele categorii sunt:
- hârtie şi carton din: gestionarea ambalajelor, activităţi de birou, procese de producţie,
activităţi de comercializare/depozitare;

                                                 217
- mase plastice de diverse compoziţii: polietilenă de joasă densitate (PE), polietilenă de înaltă
densitate (HDPE), polipropilenă (PP), polistiren (PS), policlorura de vinil (PVC),
polietilenterftalat (PET), poliamidă (PA), poliacetat de vinil (PCV), polimetilmetaacrilat
(PMMA), cauciuc, etc. rezultate din activităţi de ambalare, îmbuteliere, producţie,
comercializare, activităţi de producţie încălţăminte, prelucrare mase plastice, producţie de
ambalaje etc.;
- materiale compozite (carton şi mase plastice, carton şi aluminiu, metal şi masă plastică,
carton şi masă plastică şi metal), textile impregnate rezultate din: activităţi de comercializare,
activităţi de cercetare, activităţi de producţie;
- cioburi de sticlă rezultate din: activităţi de prestări servicii, de producţie, de îmbuteliere;
- uleiuri uzate (de motor, de transmisie, de ungere, hidraulice) rezultate din: activităţi de
prestări servicii, reparaţii mecanice auto, din activităţi de transport, din activităţi de transport
energie electrică);
- baterii şi acumulatori, rezultaţi din: activităţi de reparaţii mijloace auto, transporturi auto,
transport energie electrică;
- şpan feros şi neferos rezultat din activitatea de prelucrări mecanice prin aşchiere;
- deşeuri de lemn, inclusiv rumeguş rezultat din activităţi de prelucrare lemn, producţia de
ambalaje de lemn, dezafectare ambalaje lemn, producţia de mobilă, etc.;
- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv, fracţiuni colectate
separat;
- deşeuri metalice (bucăţi, capete) rezultate din activitatea de confecţii metalice, din amblaje
dezafectate, etc.;
- deşeuri de echipamente electrice şi electronice rezultate din activităţi de producţie, prestări
servicii, de reparaţii, comercializare produse electrice, electronice şi electrocasnice;
- deşeuri din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz;
- deşeuri de mercur şi mercur metalic;
- anvelope uzate rezultate din activitatea de transport, producţie de anvelope, prestări servicii -
reparaţii mecanice auto;
- deşeuri textile rezultate din activitatea de prelucrare fibră şi ţesături;
- echipamente electrice cu conţinut de PCB sau PCT;
- deşeuri din: construcţii şi demolări, activitatea de construcţii civile şi industriale.
APM Ilfov, prin compartimentul gestiunea deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase
urmăreşte fluxurile de deşeuri periculoase de la generator până la valorificator. Se urmăreşte
fluxul de deşeuri periculoase: baterii şi acumulatori auto, uleiuri uzate, compuşi desemnaţi
(PCB/PCT). În cazul bateriilor şi acumulatorilor se verifică instalaţiile de reciclare şi de tratare
până la obţinerea produselor finite şi eliminarea deşeurilor nereactive, pe baza prevederilor
HG 1132/2008 – privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.
          De asemenea APM Ilfov emite şi verifică documente pentru transporturile interne de
deşeuri periculoase pe teritoriul Judeţului Ilfov pe baza prevederilor HG 1061/2008 .

Tabel 7.3.1.1. Generatori şi tipuri de deşeuri periculoase
                                         Cantitate
                                         generată      / Mod             de
 Agent economic        Tip deşeu                                                Observaţii
                                         2009            gestionare
                                         (tone)
                       Filtre de ulei, 0,033             Stocat temporar        Se incinerează
 C.    N    Aeroportul auto                              în spaţii închise      cu recuperare de
 Internaţional „Henri                                                           metal
 Coandă” SA            Ulei uzat         0.450           Stocat temporar        Este livrat pentru
                                                         în butoi metalic       regenerare      la
                                                         de 200 l               Ploieşti

                                                218
                          Ulei uzat       11,248           Stocat temporar      Este livrat pentru
                                                           în butoi metalic     regenerare      la
                                                           de 200 l şi în       Ploieşti
                                                           rezervor
                                                           subteran
 SC Cefin Romania Alte deşeuri 0,756                                   Au fost eliminate
                                                           Stocate separat
 SRL              cu conţinut                              la gospodăria de
                                                                       la incineratorul
                  de substanţe                             deşeuri     din     localitatea
                  periculoase                              municipale  Rudeni-Chitila.
                  Filtre de ulei, 0,078                                Se valorifica la
                                                           Sunt stocate în
                  auto                                                 metale după ce
                                                           incinta acoperita
                                                                       se îndepărtează
                                                                       filtrul
   Petrom     SA     – Ulei uzat     12,7            Sunt stocate în Sunt           livrate
   Competrol, Agenţia                                rezervor          pentru
   Comercială Bucureşti                              suprateran        regenerare , la
   Sud                                                                 Ploieşti
   SC       Automobile Ulei uzat     54,94           Stocat în butoaie Livrat ritmic la
   Bavaria SRL                                       de 200 l          SC Maxi Breb
                                                                       SRL, Judeţul Olt,
   SC URBB SRL          Ulei uzat    1,94            Stocat în butoaie Livrat    la     SC
                                                     de 200 l          Getic Prod Com
                                                                       SRL          pentru
                                                                       regenerare
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov



       7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase)

Gestionarea deşeurilor de producţie constă în: colectarea, valorificarea, eliminarea, şi
stocarea temporară a deşeurilor de producţie. Organizarea activităţii de gestionare a
deşeurilor de producţie este obligaţia generatorului. Începând cu anul 1995 colectarea şi
procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantităţile de deşeuri s-a făcut în conformitate
cu cerinţele europene de clasificare ( Catalogul European al Deşeurilor, înlocuit în anul 2002
cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase ) şi de raportare la EUROSTAT şi
la Agenţia Europeană de Mediu.

       Tabel 7.3.2.1. Deşeuri industriale nepericuloase din Municipiul Bucureşti în 2007
      Total deşeuri din producţie generate Cantitate           deşeuri     nepericuloase
      (tone)                                     colectate (tone)
                    326 912,80                                    322 341,64
           Sursa: Ancheta Statistică 2007

APM Bucureşti emite şi verifică documente pentru transporturile interne de deşeuri
periculoase pe teritoriul Municipiului Bucureşti, pe baza prevederilor H.G. nr. 1061 din 10
septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul
României. în anul 2009 s-au eliberat 76 Formulare pentru aprobarea transportului de deşeuri
periculoase.
       În Bucureşti sunt autorizate următoarele firme pentru colectarea şi transportul
deşeurilor periculoase:
                                             219
Tabel 7.3.2.2. Societăţi autorizate pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase
   Nr. Agentul economic                  Tipuri de deşeuri *
   crt.                                  medicale           alte tipuri
   1     S.C. PERFECT CURIER medicale                       marfuri periculoase
         S.R.L
   2     S.C. URBAN S.A.                                    Salubrizare şi transport deseuri
                                                            periculoase
   3     S.C. EUROTRANS CHEM deseuri medico- deseuri chimice periculoase
         SERVICES S.R.L.                 farmaceutice
   4     S.C.                  ROMAX                        deseuri chimice, periculoase-
         TRADING&MARKETING                                  solutii fotografice 0901, PCB,
         S.R.L.                                             PCT, hidrocarburi, mercur, s.a.
   5     S.C.                SERVICII deseuri               deseuri periculoase
         SALUBRITATE                     medicale
         BUCUREŞTI S.A.
   6     S.C.    TEHNO        DENTAL medicale
         SERVICE         APARATURA
         STOMATOLOGICA S.R.L.
   7     S.C. MEDICAL WASTE deseuri medico-
         S.R.L                           farmaceutice
                                         periculoase
   8     S.C.      ARI       PETROL                         transport ulei uzat, tratare ulei
         CHEMICAL S.R.L.                                    uzat      şi   deseuri       chimice
                                                            periculoase
   9     S.C.             COMPANIA                          deseuri chimice periculoase (ulei
         ROMPREST SERVICE S.A.                              uzat , DEEE-uri cu substante
                                                            periculoase,baterii/acumulatori
                                                            uzati ),ambalaje contaminate cu
                                                            subst.periculoase
   10 SC CVD COLECT SRL                  deseuri
                                         medicale
                                         periculoase
   11 S. C. DNN '95 TRANS S.R.L colectare               şi
                                         transport
                                         deseuri
                                         medicale
                                         periculoase
   12 S.C.ECOMASTER                                         decontaminare,               tratare,
         SERVICII        ECOLOGICE                          eliminare,    transport      deseuri
         S.R.L.                                             periculoase      (uleiuri     uzate,
                                                            DEEE,deseuri              industriale
                                                            periculoase solide şi lichide)
        Sursa: APM Bucureşti- Raportări agenţi economici

Conform raportărilor trimestiale către ANPM referitoare la întocmirea bazei de date privind
transportul intern de deşeuri periculoase ( desfăşurat în baza Hotarârii nr. 1061/2008 privind
transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României), în Municipiul
București cantitățile de deșeuri periculoase generate (industriale şi medicale) în anul 2009 se
prezintă conform tabelului următor:


                                                220
    Tabel 7.3.2.3.
      Trim. I        Trim. II       Trim. III      Trim. IV         TOTAL 2009
      610,865 t      535,189 t      527,42 t       546,328 t        2219,802 t
     Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deseurilor si substante chimice periculoase,
APM Bucuresti

Tabel 7.3.2.4.
Cantităţi şi tipuri de deşeuri (inclusiv periculoase) – în anul 2009 – judeţul Ilfov
                              Cod,
                                           Cantitate     Cantitate      Cantitate      Cantitate
                              conform
Tip deşeu                                  generată      valorificată   stocată        eliminată
                              HG
                                           (tone)        (tone)         (tone)         (tone)
                              856/2002
Deşeuri          municipale
amestecate colectate de
                              20.03.01 71440             4850           -              66590
la    agenţi      econimici
idustriali
Baterii uzate                 16.06.01* 384,545          384,545        -              -
                       11.05.02
Deşeuri cu conţinut de                   42,488         39,625          2,863          -
                       11.05.01
zinc
                                                                                       3447.653
                                                                                       (eliminare în
Anvelope uzate               16.01.03    3909,7         3447,653        462,047
                                                                                       industria
                                                                                       cimentului)
Uleiuri minerale uzate       13.02.08* 2533,46          2407,094        126,366        -
Filtre ulei                  16.01.07* 12,325           11,779          0,546          -
Deşeuri
                             20.02.03    2,765          2,765           -              -
nebiodegradabile
Hârtie,      carton    din
                             15.01.01                                   66,65          78
ambalaje                                 4029,605       3884,955
                             20.01.01
şi alte activităţi
                           04.01.08
Deşeuri din tăbăcărie                    208,606        -               82,648         125,958
                           04.01.02
                           16.01.99
                           02.03.99
                           04.01.99
Alte              deşeuri 04.02.99
                                         2938.605       1834,63         202,15         901,925
nespecificate              12.01.99
                           10.03.99
Piese     de       polizor
                           12.01.21      0,52           -               0,52           -
mărunţite
                                                                                       4.378
Alte deşeuri cu conţinut                                                               eliminate
de            substanţe 11.01.98* 5,0328                -               0,6548         prin
periculoase                                                                            incinerare
                                                                                       controlată
Materiale compozite          04.02.09    14,789         12,889          1,9            -

                                                 221
                                                                                     9.899
                              15.01.09
                                                                                     (eliminare
Ambalaj textil, textile       20.01.11                                -
                                         34,685        24,786                        prin
                              19.12.08
                                                                                     coincinerare)
                                                                                     1219,614
Materiale         plastice,                                                          (eliminare
                              19.12.04   1321,27       101,656        -
cauciuc                                                                              prin
                                                                                     coincinerare
Sticlă                        16.01.20   426           406,391        13,965         5.644
                                         7461,886                                    26,245
                              19.08.05                 7425,088
                                         nămol cu                                    (eliminat prin
Nămoluri de epurare           19.02.06                 valorificat    10,553
                                         umiditate                                   depozitare
                              04.01.06                 pe soluri
                                         95 %                                        finala)
                                                                                     0,721
Ambalaje cu conţinut de                                                              (eliminate
                        15.01.10* 0,746                -              0,025
substanţe periculoase                                                                prin
                                                                                     incinerare)
Deşeuri de tonere             08.03.18   1,886         1,54           0,346          -
Materiale plastice din
                              15.01.02   1776,876      1776,876       -              -
ambalaje
Pilitura şi şpan feros        16.01.17   2575          2535,1         40,9           -
Ambalaje de lemn              15.01.03   2874,71       2864.724       9,986          -
Mase plastice moi             16.01.19   63,5          63,5           -
Metale                        20.01.40   2760,8        2660           100,8          -
Plăcuţe de frână              16.01.12   1,58          0,84           0,74           -
Lemn şi rumeguş               03.01.05   834,136       813,619        20,517         -
Aluminiu                      17.04.02   80,58         80,58          -              -
Nămoluri        de     la
                              19.09.02   193,5         -              -              193,5
limpezirea apei
Deşeuri inerte beton,
                              17.01.07   4145          4065           -              80
cărămizi
                                    110074,59
TOTAL                                            39965,635      1144,1758 68964,785
                                    58
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice prriculoase, APM
Ilfov


   7.4. Deşeuri generate de activităţi medicale


       Strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unităţile sanitare de
asistenţă medicală, de cercetare medicală şi învăţământ medical de stat şi privat şi asigurarea
condiţiilor de aducere la îndeplinire a acestora intră în responsabilitatea Ministerului Sănătăţii.
       Ministerul Sănătăţii evaluează totodată impactul produs de deşeurile medicale
periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi elaborează norme de igienă pentru colectarea,
îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide şi reglemenţări specifice pentru gestionarea
deşeurilor provenite de la unităţile sanitare, de asistenţa medicală, de cercetare medicală şi de
învăţământ medical, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
       Din datele centralizate în anul 2008, cantitatea totală de deşeuri colectate de la unităţile
spitaliceşti din Municipiul Bucureşti este de 5522.265 tone.
       În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul negocierilor de
aderare la Uniunea Europeană pentru domeniul deşeurilor periculoase se impune
                                                222
implementarea unui sistem modern de management al deşeurilor la nivelul fiecărei unităţi
medicale, astfel încât eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase să se realizeze în
condiţii corespunzătoare, utilizând metode de eliminare finală cu impact minim asupra
mediului.
        Deşeurile medicale periculoase pot fi neutralizate/eliminate numai în instalalaţii
autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului.
        Planul de implementare a Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor prevede
în cazul deşeurilor medicale periculoase următoarele alternative de eliminare:
   - neutralizare prin sterilizare termică conform prevederilor Ord. comun nr. 698/940 al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului sănătăţii privind aprobarea Procedurii
de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deşeurilor rezultate din
activitatea medicală, publicat în Monitorul Oficial nr. 858/23.09.2005;
   - incinerare în unităţi existente pe teritoriul României, care deţin autorizaţie de mediu;
   - incinerare în posibile instalaţii noi.
         Societăţile autorizate pentru colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor
medicale au fost prezentate în tabelul 7.3.2.2.
S.C. MEDICAL WASTE S.R.L. este autorizată pentru eliminarea preliminară a deşeurilor
medicale (tratează prin sterilizare deşeuri medicale periculoase), iar pentru eliminarea finală
(incinerare) a deşeurilor medicale periculoase este autorizată S.C.IRIDEX GROUP IMPORT
EXPORT S.R.L.
Ca urmare a închiderii Capitolului 22 Mediu, cu U.E., problematica gestionării deşeurilor
generate de activităţi medicale a căpătat o nouă dimensiune. Şi în judeţul Ilfov gestiunea
deşeurilor rezultate din activităţi medicale este realizată de Direcţia de Sănătate Publică a
Judeţului Ilfov pe baza Ord. M.S nr. 219/2002, completată şi modificată cu OMS nr. 994/2004
şi 1029/2004.
În conformitate cu prevederile Ord. MS nr. 219/2002 deşeurile rezultate din activităţile
medicale, în condiţii de colectare prin separare la locul producerii, se gestionează pe categorii
stabilite, astfel:
- în saci negri sau transparenţi se colectează deşeuri menajere şi asimilabile (ambalaje pentru
materiale sterile, flacoane de perfuzie, care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide
biologice, resturi alimentare (cu excepţia celor provenite de la boli infecţioase), hârtie, bonete
şi măşti de unică folosinţă, gips necontaminat cu lichide biologice, mase plastice, recipiente de
sticlă ce nu au venit în contact cu sânge sau alte lichide biologice. Aceste deşeuri se codifică
conform HG nr. 856/2002 cu codurile:18.01.04; 18.02.03; 18.01.09; 18.01.02;
- sacii de culoare galbena se folosesc pentru colectarea deşeurilor infecţioase, de exemplu:
părţi anatomice şi anatomopatologice (fetuşi, placente, material biopsic), tampoane, comprese
îmbibate cu sânge, sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, materiale, instrumente şi
echipamente medicale de unică folosinţă, membrane de dializă, pungi de material plastic
pentru colectarea urinei, materiale de laborator. Aceste deşeuri se codifică: 18.01.03*;
18.01.06*; 18.01.08*; 18.02.02*; 18.01.10* (* indică faptul ca deşeurile sunt periculoase);
- cutii cu pereţi rigizi, se folosesc pentru colectarea deşeurilor înţepătoare, cum ar fi: seringi de
unică folosinţă, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatură şi ace, lame de bisturiu de unică
folosinţă, sticlărie, deşeuri de la secţii de hemodializă. Aceste deşeuri se codifică: 18.01.03*,
18.02.02* (*indică faptul că deşeurile sunt periculoase). Aşadar din activităţile medicale rezultă
deşeuri de tip menajer (deşeuri nepericuloase), care se depozitează în depozitele de deşeuri
nepericuloase; deşeuri periculoase dar la care caracterul periculos poate fi eliminat prin
tratamente de sterilizare, deşeuri periculoase care necesită incinerare.
În anul 2009, din activităţile medicale desfăşurate in jud. Ilfov au rezultat




                                                223
Tabel 7.4.1.:
 Deşeuri        rezultate      din       activităţi     medicale,       in      jud.       Ilfov
 u.m. = tone
                                                                    Au fost depozitate la
 Deşeuri    menajere    şi      asimilabile,    cod:
                                                       494,256      rampe      ecologice    de
 18.01.04;18.02.03;18.01.09
                                                                    deşeuri
                                                                    Au fost sterilizate şi
 Deşeuri             infecţioase,               cod:
                                                       229,654      depozitate     la    rampe
 18.01.03*;18.01.06*;18.02.02*
                                                                    ecologice de depozitare
  Deşeuri înţepătoare, cod: 18.01.03*;18.02.02*;
                                                 128,338      Au fost incinerate
  şi anatomopatologice
*) indică faptul ca deşeurile sunt periculoase.
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice priculoase, APM
Ilfov

Deşeurile infecţioase şi înţepătoare au fost sterilizate la SC Stericare România SRL.
Deşeurile periculoase inclusiv anatomopatologice au fost incinerate la incineratorul ce
deserveşte Regiunea 8 Bucureşti Ilfov – Rudeni – Iridex, oraş Chitila.
Pentru distrugerea deşeurilor medicale potenţial - periculoase şi infecţioase s-a acceptat
metoda de sterilizarea termica cu abur sub presiune. A fost autorizat agentul economic SC
Stericare România SRL, com. Jilava.
Stadiul implementării prevederilor HG 128/2002, modificată şi completată cu HG 268/2005
privind incinerarea deşeurilor, la 31.12.2009
În anul 2009 s-au emis:
Avize de mediu pentru sistarea activităţii de incinerare deşeuri medicale periculoase la:
Spitalul din localitatea Bălăceanca, Spitalul din Buftea, Spitalul comunal Periş, Centrul
Medico-Social Domneşti,
Avize de mediu pentru sistarea activităţii de distrugere termică la Institutul Naţional de
Geriatrie şi Gerontologie – Clinica III Otopeni, Spitalul Penitenciar Bucureşti - Secţia Jilava,
SC Romvac Company SRL,
Autorizaţie de mediu - SC Stericare Romania SRL pentru desfăşurarea activităţii de sterilizare
deşeuri medicale periculoase şi infecţioase pe un amplasament din com. Jilava.
         În anul 2009 s-a sterilizat cantitatea de 1939,184 tone deşeuri infecţioase şi potenţial
periculoase, din care din judeţul Ilfov – 220,285 tone.
Deşeurile nepericuloase rezultate din activitatea de sterilizare termica au fost depozitate la
depozitul, conform, de deşeuri nepericuloase Vidra-SC Ecosud SRL.




                                               224
Tabel 7.4.2. Analiza anului 2009 privind incinerarea (distrugere termica) şi eliminarea
caracterului periculos prin sterilizare termica cu abur sub presiune a deşeurilor medicale:
                Anul 2009                                 Anul 2009
   Anul         instalaţii de incinerare                  instalaţii de sterilizare termica
   2009         existente = 1 (incineratorul Rudeni- existente = 1
                Iridex)                                   - mod de funcţionare -
   Nu       au - mod de funcţionare -
   mai                                                                                Încărcarea
   existat                                 Încărcare                                  orară            a
   crematorii Zile                Ore/an orară         a Zile         Ore/an          instalaţiei    de
                /săptămână                 incineratorul /săptă-                      sterilizare
                                           ui             mână
                5/                1800     640 Kg/h                                   504,9 Kg/h
                săptămână                  Au       fost                              Au            fost
                                           incinerate     6           2640            sterilizate:
                                           25,996 tone                (a staţionat - din Bucureşti
                                           deşeuri                    pentru          şi      Ilfov    :
                                           periculoase                reparaţii       927,056 tone;
                                           antomopatol                312 ore)        -     din     alte
                                           ogice                                      judeţe:
                                                                                      1012,128tone
   În anul 2009 s-au sterilizat 1939,184 tone de deşeuri medicale infecţioase la sterilizatorul
   existent în comuna Jilava. Din cantitatea de 1939,184 tone deşeuri medicale sterilizate,
   1012,128 tone provin din judeţele Giurgiu, Prahova, Teleorman, Dâmboviţa, Braşov, Cluj,
   Călăraşi, Ialomiţa, Iaşi.
       Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice priculoase,
APM Ilfov
Cantitatea de 128,338 tone deşeuri anatomopatologice (periculoase) şi medicamente expirate
au fost incinerate: la incineratorul din Timişoara (SC Pro Air Clean SRL) = 22 tone, la
incineratorul din Rudeni-Iridex = 22,996 tone, la 2 incineratoare din Suceava (SC Mondeco
SRL şi SC Superstar SRL) = 30,946 tone şi la incineratorul din Bucureşti (SC Madical Waste
SRL) = 52,396 tone.
Tabel 7.4.3.
u.m = tone
                   2005             2006           2007               2008             2009
  deşeuri
  menajere şi 139                   145            492                491,856          494,256
  asimilabile
  medicament
                   5                25             20                 24,7             3,578
  e expirate
  deşeuri
  medicale
  infecţioase şi 50                 130            248.67             249,354          300,884
  potenţial
  periculoase
  deşeuri
  medicale
  periculoase,
                                                                      137.1            128,338
  inclusiv
  anatomopato
  logice

                                                  225
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice priculoase, APM
Ilfov


Grafic 7.4.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţi medicale, pe tipuri de
deşeuri, menajere şi asimilabile, periculoase, medicamente şi chimicale expirate, pentru anii
2005 şi 2006 şi 2007, 2008, 2009
                                          Evolutia gestiunii deseurilor generate de activitati m edicale, in anii
                                                                2005,2006,2007,2008,2009


                                                      128.338
                       2009                                                          300.884
                              3.578
                                                                                                                       494.256

                                                        138.238
                       2008                                                249.354
                                 24.7
                                                                                                                      491.856
   anii de referinta




                                                       137.1
                       2007                                                248.67
                                20
                                                                                                                      492


                       2006                           130
                                    25
                                                         145

                                         50
                       2005     5
                                                        139
                                                                           cantitai (tone)

            deseuri menajere si asimilabile                                     medicamente expirate
            deseuri medicale infectioase si potential periculose                deseuri medicale periculoase, inclusiv anatomo-patologice

Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice priculoase, APM
Ilfov


Tabel 7.4.4. Evoluţia sterilizării deşeurilor medicale periculoase şi a medicamentelor expirate
pentru anii 2005 şi 2006, 2007

                                          2005                  2006                 2007                2008                 2009
    deşeuri
    medicale                                               249,354       300,884
    infecţioase  120          230          248.67
    şi potenţial
    periculoase
    medicament                                             24,7          3,578
                 5            25           20
    e expirate
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice priculoase, APM
Ilfov




                                                                               226
Grafic 7.4.2. Evoluţia sterilizării deşeurilor medicale periculoase şi a medicamentelor expirate
pentru anii 2005 şi 2006, 2007,2008,2009
                                  Evolutia gestionarii deseurilor sterilizate in anii 2005,2006,2007,2008,2009




                                                                              300.884




                                                                                                                      3. 578
                       2009




                                                                    249.354




                                                                                                             24. 7
                       2008
   anii de referinta




                                                                    248.67




                                                                                                          20
                       2007
                                                              230




                                                                                                     25
                       2006
                                            120




                                                                5




                       2005




                              0        50               100                   150            200       250           300       350
                                                                                cantitati (tone)

                                            deseuri medicale infectioase si potential periculose   medicamente expirate


    Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice priculoase, APM
Ilfov

La unitatea de sterilizare din judeţul Ilfov sunt aduse deşeuri medicale periculoase şi
infecţioase şi din alte judeţe. Deşeurile sterilizate, la care s-a înlăturat caracterul periculos, au
fost depozitate definitiv la depozitul de deşeuri nepericuloase, conform, Vidra-SC Ecosud
SRL
Datorită obligaţiilor de mediu rezultate din negocierea Capitolului 22 Mediu cu U.E pentru
judeţul Ilfov s-a stabilit un program de obţinere a Avizului de Mediu la încetarea activităţii de
distrugere termica a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, conform tabelului 7.4.5..




Tabel 7.4.5.
Amplasament      Ani de închidere/
                 Obligativitatea solicitării şi obţinerii Avizului de Mediu la sistarea activităţii
                 de distrugere termică a deşeurilor medicale periculoase
jud. Ilfov       2005          2006              2007       2008               2009
1. Sp. Judeţean                                             În anul 2008 a Crematoriul a fost
Sf.        Imp.                                             obţinut Aviz de dezafectat
Constantin    şi                                            mediu       pentru
Elena                                                       sistarea
                                                            activităţii    de
                                                            distrugere
                                                            termică          a
                                                                                            227
Amplasament       Ani de închidere/
                  Obligativitatea solicitării şi obţinerii Avizului de Mediu la sistarea activităţii
                  de distrugere termică a deşeurilor medicale periculoase
jud. Ilfov        2005          2006              2007       2008              2009
                                                             deşeurilor
                                                             medicale,    nr.
                                                             68/16.11.2008
2*.    Sp.     de a     sistat a obţinut         Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de
Psihiatrie        incinerarea incinerare.
„Domnita                        A fost dezafectat
Bălaşa”
3*.          Sp. A     sistat a obţinut     Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de
orăşenesc.       incinerarea incinerare.
Dr. M Burghele                A fost dezafectat
4.* Sp. comunal  A     sistat a obţinut     Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de
Periş            incinerarea incinerare.
                              A fost dezafectat
5.*      Centru A      sistat a obţinut     Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de
Medico-Social    incinerarea incinerare.
                              A fost dezafectat
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice priculoase, APM
Ilfov

Cele 4 crematorii (2*,3*,4*,5*) cu termen de închidere 2005 au obţinut Aviz de Mediu pentru
sistarea activităţii de incinerare şi stabilirea obligaţiilor de mediu, in anul 2006.
Au fost autorizate sa desfăşoare activităţi de incinerare:
- deşeuri periculoase medicale şi din activitatea de catering: Aeroportul Internaţional “Henri
Coandă” Bucureşti Otopeni,
- şi materii nedestinate consumului uman, rezultate din activitatea sanitara veterinara: SC
Protan SA - Sucursala Popeşti Leordeni, SC Cartogate Romania SRL. SC Protan SA nu a
incinerat deşeuri animaliere datorită faptului că parcurge un program de retehnologizare ca
urmare a unui Program de Acţiuni.



    7.5. Fluxuri speciale de deşeuri


        7.5.1. Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de
ambalaje stabileşte măsuri care au ca scop:
- prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje;
- reutilizarea ambalajelor;
- reciclarea deşeurilor de ambalaje;
- alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la reducerea cantităţilor
eliminate prin depozitare finală.
Cantităţi importante de deşeuri de ambalaje se regăsesc în deşeurile menajere colectate de la
populaţie (deşeuri de ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal, sticla) cât şi în deşeurile
asimilabile colectate din industrie, instituţii, comerţ, etc.

                                                228
Transpunerea Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deseurile de ambalaje, în legislaţia
naţională s-a realizat prin H.G. nr.621/2005, precum şi Ordinul nr. 927/2005 privind procedura
de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, responsabilitatea
implementării acestui document revenind operatorilor economici care produc/importă şi
introduc pe piaţă ambalaje si/sau produse ambalate, cât şi Consiliilor Locale Orăşeneşti .
Situaţia gestionării ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje la nivelul anului 2008 este prezentată
în tabelul de mai jos:

Tabelul 7.5.1.1. Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă şi deşeuri de ambalaje preluate în
vederea valorificării în anul 2008, tone
                       Ambalaje        Ambalaje                  Deşeuri de ambalaje
                       introduse pe corespunzătoare              preluate     în    vederea
    Materialul         piaţa internă produselor        ambalate valorificării    de    către
                       (tone)          introduse pe piaţă de agenţii              economici
                                       către    producători  şi autorizaţi (tone)
                                       importatori (tone)
    Sticlă             252.72          13467.118                 4201.83
    Plastic            6249.17         12013.783                 13157.68
    Hârtie       şi 14116.83
                                               19606.868         8636.62
    carton
    Metale             7594.82         4373.002                  3565.79
    Lemn               3049.22         15725.73                  2277.15
    Altele             20.39           170.284                   49.50
    Total              31283.15        65356.785                 31888.57
      Sursa: Baza de date APM Bucureşti

Gestionarea deşeurilor de ambalaje cuprinde: colectarea separată, sortarea, reciclarea sau
valorificarea energetică a acestora şi numai în ultimul rând eliminarea prin depozitare sau
incinerare.
În conformitate cu planul de implementare a Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi
deşeurile de ambalaje şi a Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 ce reglementează gestionarea
ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale
impreună cu alţi factori implicaţi, au obligaţia să realizeze proiecte pilot privind colectarea
selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie.
          Realizarea acestor proiecte pilot reprezintă unul din angajamentele pe care Romania
şi le-a asumat în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană.
          În vederea întocmirii bazei de date la nivel naţional pentru anul 2009, s-au solicitat
informaţii cu privire la proiectele pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje aflate în
derulare în municipiul Bucureşti.
          S-a realizat monitorizarea semestrială a extinderii implementării sistemului de
colectare selectivă la nivelul întregii ţări concomitent cu introducerea sau modernizarea
serviciului de colectare.
Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de
specialitate din cadrul Consiliilor Locale), sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe
bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).
          Colectarea selectivă a deşeurilor municipale (ambalajele şi deşeurile de ambalaje), se
realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot, iniţiate de către societăţile de salubrizare
şi primării. Aceste proiecte sunt în derulare în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru
populaţie), şcoli, instituţii şi agenţi economici, fiind în continuă extindere.
       În Municipiul Bucureşti se derulează proiecte pilot pentru colectare selectivă şi pentru
reciclare PET-uri, sticlă, hârtie şi carton (colectate şi sortate)în sectoarele 1, 3 şi 4, iar în

                                                229
sectoarele 2, 5 şi 6 colectarea selectivă se extinde prin înfiinţarea unor noi puncte de
depunere voluntară.

Tabelul 7.5.1.2.a. Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în
anul 2009
                                             Cantităţi de deşeuri de ambalaje
                    Nr. locuitori arondati
         Sector                              colectate selectiv, tone
              1                   238 217    1697965
              2                   359107     267670
              3                    40.000    996852
              4                   154 000    209197
              5                   120000     0
              6                   360000     969462
      Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice priculoase,
APM Bucureşti

De menţionat este faptul că în sectorul 5, cu toate că s-au amplasat 32 eurocontainere de 1,1
mc, locuitorii depun în amestec deşeurile.

Tabelul 7.5.1.2.b. Facilităţi şi dotări pentru colectarea selectivă în anul 2009

          Sectorul
          care      a                                                       Modul     de
                                         Tipul de containere
          implementat Fracţii de deşeuri                                    gestionare
                                         destinate       colectării
          sistemul de colectate selectiv                                    a deseurilor
                                         selective
          colectare                                                         colectate
          selectivă
                                         90 eurocontainere 2.5
                                         mc        tip      clopot
                      hârtie-carton,
                                         197 eurocontainere 1.1
          1           PET, PE, metal,
                                         mc
                      sticlă
                                         1602 europubele 240 l
                                         14000 coşuri stradale
                                         1090 saci de plastic
                      hârtie-carton,     150 containere tip IGLU            Fracţiile
          2
                      PET, PE, sticlă    de          2.5       mc           colectate
                                         30 containere de 1.1 mc            selectiv
                                         472 eurocontainere de              sunt
                      hârtie-carton,     1,1                   mc           predate
          3
                      PET, PE, sticlă    80 eurocontainere de               către unităţi
                                         2,4 mc                             autorizate
                                         191 containere de1,1               în vederea
                                         mc                      3          reciclării
                                         containere de 4 mc
                                         3 containere de 20 mc
                      hârtie-carton,
          4                              3 prescontainere de 20
                      PET, PE, sticlă
                                         mc                    27
                                         europubele de 120 l
                                         162 europubele de 240 l
                                         3000 buc saci
                                                230
                       hârtie-carton,
          5                              32 containere de 1,1 mc
                       PET, PE, sticlă
                       hârtie-carton,
          6                              423 containere de 3 mc
                       PET, PE, sticlă
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice priculoase, APM
Bucureşti

Ca urmare a dezvoltării sistemelor de colectare a deşeurilor reciclabile, se vor avea în vedere
crearea şi dezvoltarea unor instalaţii de sortare şi procesare a deşeurilor în vederea reciclării.

În baza prevederilor legale, în judeţul Ilfov obiectivele de valorificare prin reciclare şi
recuperare sau incinerare în instalaţii de coincinerare au fost, în anul 2009 cele din tabelul
7.5.1.3.

   Tabel 7.5.1.3.
                                                                             Obiectivul
                Obiectivul minim de          valorificare prin Obiectivul    global     de
                reciclare/tip de material                      global     de recuperare
                                                               valorificare  sau
  Anul
                                                               prin          incinerare in
                hârtie                                         reciclare     instalaţii de
                şi        plastic   sticlă    metale lemn      %             coincinerare
                carton    %         %         %          %                   %
                %
    2007
                   55,7   10        21,5     39,2    4,7      28              34
    realizat
    2008
                   60,1   11,3      32       50      7,4      33              40
    realizat
    2009
    Prognoza*
    (realizatul
    va          fi
                   66,8   12,3      38       56,9    8,5      38              45
    disponibil
    in      luna
    septembrie
    2010)
    2010
                   71,5   13,8      44       64,4    12,2     42              48
    Prognoza*
*)la data întocmirii Starea factorilor de mediu in Judeţul Ilfov pentru anul 2009-capitolul
Gestiunea deşeurilor, datele privind gestiunea ambalajelor sunt la faza de introducere in baza
de date
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Gestiunea deşeurilor de ambalaje in judeţul Ilfov este funcţie de:
- numărul populaţie, care pentru anul 2009 este de 284520 locuitori;
- diversificarea comerţului;
- creşterea economică;
- pătrunderea operatorilor de salubritate autorizaţi de ANRSC şi specializaţi în colectarea
diverselor tipuri de ambalaje;
- existenţa punctelor de colectare;
- existenţa cererii de materie primă secundară;
                                              231
- existenţa formelor de cointeresare şi recompensare pentru populaţia „prietenoasă mediului;
- aplicarea cu fermitate a prevederilor legale privind protecţia factorilor de mediu.
Planul Regional pentru Gestiunea Deşeurilor pentru Regiunea 8 Bucureşti Ilfov prevede o rată
de creştere a deşeurilor de ambalaje de:
- 10%/ an între 2003 şi 2006,
7%/ an între 2007 şi 2009, şi
5%/ an între 2010 şi 2013.
Această rată de creştere a deşeurilor de ambalaje se menţine şi în PJGD, iar tabelele
prezentate reflectă aceasta. Anul 2002 este luat în considerare deoarece este anul când s-a
făcut o chestionare statistică privind cantităţile de materiale utilizate în producerea
ambalajelor.
Procentele de mai sus aproape că dublează cantitatea de deşeuri de ambalaje pe un interval
de 10 ani. Se estimează că 40% din total vor proveni din industrie şi 60% de la gospodării şi
activităţi comerciale.
În cel de-al II-lea tabel – categoriile diferite de ambalaje: hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal
şi lemn, au prognozate aceleaşi procente.
Structura deşeurilor din ambalaje prezentată este luata din baza de date ANPM, fiind redată
în tabelul 7.5.1.4.

               Tabel 7.5.1.4.
                        Categorie        de Procent
                        ambalaje
                        Hârtie şi carton    23,60%
                        Plastic             29,00%
                        Sticlă              21,80%
                        Metale              9,00%
                        Lemn                12,00%
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Această structură a fost considerată constantă pe întreaga perioadă de prognoză 2007-2009.


Tabel 7.5.1.5. Evoluţia gestionării deşeurilor de ambalaje pentru anii 2008 şi 2009 şi prognoza
anului 2010, în judeţul Ilfov
An        2007                  2008                  2009                     2010

          planifica realizat      planificat   realizat   planificat   prognozat planifi
                                                                                            Realizat
          t tone    tone          (tone)       (tone)     (tone)       (tone)    cat
                                                                                            (tone)
                                                                                 (tone)
Total     36844     19848        39451       34593      42262          35904     44652
Hârtie
şi        9767      5051         10456       11276      11175     11275     11833
carton
Plastic   11054     4601         11838       6324*      12653     8857      13394
Sticla    7367      6800         7888        10117      8637      6477      8930
Metal     4327      2200         4635        2336*      4897      4408      5244
Lemn      4327      1196         4635        4540       4897      4887      5244
*) din punct de vedere cantitativ, lipsesc datele gestionate de SC Ecorom Ambalaje SA.
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

                                                 232
      Tabel 7.5.1.6. Evoluţia generării specifice de deşeuri de ambalaje– kg/loc/an - a cantităţilor generate funcţie de creşterile % - ale stabilite -
      Judeţul Ilfov




                                       Creştere de 10 % /an                                  Creştere de 7 % /an                  Creştere
                                                                                                                                  de      5
                                                                                                                                  %/an
          an                2002       2003         2004         2005           2006         2007       2008        2009          2010
          Număr
                            275 775    280 590      282 320      283 409        283 496      283 567    283 674     284520        285480
          locuitori
          Kg/loc/an         82,72      91,04        100,20       110,28         121,37       129,93     139,09      148.9         156,41
          Cantitate     -
          t/an              22 813,1   25 544,9     28 288,5     31 254,3       34 407, 9    36 843,8   34951,35    42365         44652
          planificata
                                                                                                                    42 486
          Realizata-t/an    22 811,66 24 892,44     27 985,35    30 869,26      33 986,38    36326,45   34593,31
                                                                                                                    informativ

      Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM Ilfov


                   Tabel 7.5.1.7. Evoluţia generării specifice – Kg/loc/an - a tipurilor de ambalaje în Judeţul Ilfov în anii 2002, 2003, 2004, 2005,
2006, 2007, 2008, 2009, 2010




           an               2002       2003         2004         2005           2006        2007        2008        2009         2010
           Cantitate
                            22813      25 544,9     28 288,5     31 254,3       34 407, 9   36 843,8    39406       42365        44652
           t/an
                                                                          233
    Număr
                     275 775   280 590     282 320     283 409       283 496    283 567     283500   284520   285480
    locuitori
    Hârtie      şi
    carton           23,42     24,10       26,50       29,20         32,16      34,43       36,85    39,45    41,44
    (kg/loc)
    Plastic
                     24,40     27,30       30,10       33,10         36,40      38,97       39,45    44,67    46,92
    (kg/loc)
    Sticla
                     16,20     18,20       20,00       22,05         24,27      25,98       27,81    30.68    31,28
    (kg/loc)
    Metal
                     9,33      10,70       11,80       12,95         14,26      15,26       16,34    17,5     18,37
    (kg/loc)
    Lemn
                     9,33      10,70       11,80       12,95         14,26      15,26       16,34    17,5     18,37
    (kg/loc)

Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM Ilfov




                                                               234
Tabel 7.5.1.8. Evoluţia cantitativă a tipurilor de ambalaje în Judeţul Ilfov
                                                                                                   2008              2009             2010
       an             2002          2003          2004           2005            2006   2007
                                                                                                   realizat          prognozat        prognoza
       hârtie   şi
                     6465,22    6767,87      7481,5         8279,82      9120,1        9767,43      11276            11275            11833
       carton
       plastic       6734,37    7665,75      8497,8         9385,08      10322,05      11054,83     6324*            8857             13394
       sticlă        4467,55    5106,7       5646,4         6249,16      6880,44       7367,07      10117            6477             8930
       metal         2572,98    3002,3       3331,4         3670,14      4042,65       4327,23      2336*            4408             5244
       lemn          2572,98    3002,3       3331,4         3670,14      4042,65       4327,23      4540             4887             5244
       TOTAL
                     22813,1    25544,9      28288,5        31254,3      34 407,9      36 843,8     34593,31         35904            44652
       (tone)
       Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM Ilfov

Potrivit PRGD pentru Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov realizările pentru anii 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, prognozatul pentru anul 2009 şi
prognoza gestiunii deşeurilor de ambalaje, pe tipuri, pentru anul 2010 in judeţul Ilfov reiese din următoarele tabele :
Ţintele privind deşeurile din ambalaje, exprimate în tone
Tabel 7.5.1.9. Procente de reciclare şi refolosire totală, realizate şi prognozate, pentru deşeurile de ambalaje, în judeţul Ilfov
                                                                                                                  2009             2010
    Procent      de
                    2003           2004             2005             2006           2007           2008           prognozat        prognoza
    reciclare %
    H+C            49,8         52             53,3            53,8           55,7           60               66,8               71,5
    Plastic        3,77         6              7               8              10             11               12,3               13,8
    Sticlă         12,8         15,9           18,6            20,6           21,5           32               38                 44
    Metal          32           33,2           35,7            37,8           39,2           50               56,9               64,4
    Lemn           0            0              1,7             4,1            4,7            7,4              8,5                12,2
    Reciclare                                                                                                 37,5               41,9
                   21           23             24,7            26,1           27,6           33
    totală
    Refolosire                                                                                                45                 48
                   21           25             30              32             34             40
    totală
       Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM Ilfov


                                                                               235
Tabel 7.5.1.10. Cantităţi totale de ambalaje şi tipuri de ambalaje reciclate şi prognozate în
Judeţul Ilfov (tone/an)
                                                                         2009      2010
                                                              2008
              2003      2004      2005    2006        2007               prognoz progno
                                                              realizat
                                                                         at        za
    Total     5270      6407      7601    8550        10021,5 16297      16476     18240
    H+C       3368      3895      5566    4743        5434    8076       8344      8455
    Plastic 288         509       655     799         1104    1879       1803      1847
    Sticlă    653       899       1161    1371        1582    3823       3800      3922
    Metal     960       1103      1310    1477        1696    2067       2046      3377
    Lemn      0         0         62      160         203     452        483       639
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Din 2006 până in 2013, colectarea separată, valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje
va creşte semnificativ de la aproape 8.550 t la 21.750 t/an.
Ţintele privind reciclarea hârtiei şi cartonului măresc cantitatea ce urmează a fi reciclată din
judeţul Ilfov cu 45% de la 5827 t în 2008 la 11.500 t în 2013. În 2008, fabricile de hârtie au
reciclat aproximativ 122.325 t/an hârtie şi carton secundar, din care din judeţul Ilfov 8076 t.
Pentru 2013, vor trebui să fie reciclate 200 - 250.000 t/an de hârtie şi carton, din care din
judeţul Ilfov 11.500 t.
În 2013 capacitatea totală pentru reciclarea plasticului şi a PET-urilor va trebui să atingă în
judeţul Ilfov un nivel de 3608 t. In anul 2008 - o cantitate însemnată de materiale plastice
inclusiv PET-uri au fost prelucrate in alte state ale UE.
Cantitatea de sticla reciclată în judeţul Ilfov, în 2013, va spori de la 3823 t in 2008 la 4200
t in 2013 t/an. La nivelul judeţului Ilfov trebuie să se caute soluţii:
- pentru mărirea utilizării cantităţii de cioburi de sticla în reţetele de fabricaţie, fără a conduce
la diminuarea calităţii sticlei şi fără a conduce la poluarea factorilor de mediu;
- pentru procesarea cioburilor de sticlă colorată;
- pentru colectarea şi valorificarea ambalajelor de sticlă reutilizabile prin implementarea
prevederilor HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje
modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006.
Industria de prelucrare a metalelor din România procesează 4.000.000 t/an de metale.
Creşterea propusă pentru cantitatea reciclată de metale provenite din gospodării şi sectorul
comercial, în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov este de 250.000 t/an pentru 2013, din care din
judeţul Ilfov 5.200 t. În anul 2008 s-au reciclat, din judeţul Ilfov , 6400 tone.
Ambalajele de lemn nepericuloase au fost preponderent utilizate ca şi combustibil alternativ
la gaze naturale şi combustibili lichizi.
Potrivit HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje modificată
şi completată prin HG nr. 1872/2006, ambalajele de lemn nepericuloase pot fi excluse din
calcul la stabilirea obiectivelor de reciclare pentru operatorii economici care au obligaţii privind
reciclarea ambalajelor puse pe piaţa, daca 60 % sunt orientate către utilizare ca şi combustibil
alternativ.
Obiectivul prioritar, din punct de vedere mediu, pentru Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov
este reducerea presiunii asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol, aglomerări umane, floră,
faună) datorată gestionării necorespunzătoare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. De
aceea ne punem o mare speranţă în capacitatea autorităţilor publice locale de a asigura
implementarea cu multa fermitate a prevederilor legale în vigoare privind protecţia factorilor
de mediu. Oferta de mediu în acest moment este aplicarea de sancţiuni contravenţionale
tuturor celor care atentează cu buna ştiinţa la sănătatea oamenilor şi poluează mediul

                                                236
aducând prejudicii greu cuantificabile asupra resurselor economice neregenerabile sau
regenerabile.
Pe parcursul anilor 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov a
colaborat bine şi chiar foarte bine cu autorităţile publice locale, judeţene şi cu diverse instituţii.




       7.5.2. Deseuri de echipamente electrice şi electronice

Sunt reglementate de Directiva 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi
electronice, Directiva 2003/108/EC de modificare a Directivei 2002/96/EC şi de Directiva
2002/95 CE privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele
electrice şi electronice.
A avut o perioadă de tranziţie. La 31 decembrie 2008 această perioadă de tranziţie s-a
încheiat.
Principalele obiective ale Directivei 2002/96/EC sunt:
● prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea,
reciclarea şi alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deşeuri pentru a minimiza în bună
măsură cantitatea de deşeuri, de acest tip;
● îmbunătăţirea performanţelor de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al
echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în mod
special al agenţilor economici direct implicaţi în tratarea DEEE. Având în vedere dinamica
schimbării EEE, funcţie de cerinţele pieţii, în cazul DEEE se poate vorbi de luarea în
considerare a ciclului de folosire al produselor electrice şi electronice.
Principalele cerinţe ale acestei Directivei sunt:
● crearea de sisteme care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea, gratuit sau
contra unei compensaţii, DEEE la punctele de colectare;
● asigurarea colectării de către distribuitorii de echipamente electrice şi electronice a DEEE,
de acelaşi tip şi în aceeaşi cantitate cu echipamentul /echipamentele furnizate;
● asigurarea unei rate a colectării selective de cel puţin 4 kg/locuitor/an de DEEE din
gospodăriile populaţiei până la 31.12.2008;
● asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii, pe întreg teritoriul ţării, a punctelor de colectare
necesare, ţinând cont în special de densitatea populaţiei ;
● atingerea unor obiective de valorificare de 80 % din greutatea medie pe echipament şi de
75 % valorificare materiala pentru:
▫ aparate de uz casnic de mari dimensiuni,
▫ distribuitoare automate;
● atingerea unor obiective de valorificare de 75 % din greutatea medie pe echipament şi de
65 % valorificare materiala pentru:
▫ echipamente informatice şi de telecomunicaţii,
▫ echipamente de larg consum;
● atingerea unor obiective de valorificare de 70 % din greutatea medie pe echipament şi de
50 % valorificare materiala pentru:
▫ aparate de uz casnic de mici dimensiuni,
▫ echipamente de iluminat,
▫ unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni),
▫ jucării, echipamente sportive şi de agrement,
▫ instrumente de supraveghere şi control;
● pentru lămpile cu descărcare în gaz, rata valorificării materiale va fi de 80 % din greutate.

În legislaţia naţională a fost transpusă prin:
                                                 237
a) H.G. nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;
b) Ord. MMGA nr. 1223/2005 (modificat şi completat) privind procedura de înregistrare a
producătorilor şi modul de raportare a datelor;
c) Ord. MMGA nr. 901/2005 privind componentele periculoase din DEEE;
d) Ord. nr. 1225/2005 (modificat şi completat) privind procedura de autorizare a organizaţiilor
colective pentru preluarea responsabilităţii gestionarii DEEE.

Gestionarea deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice (DEEE) are ca
obiective principale prevenirea producerii de deşeuri, refolosirea, reciclarea sau alte forme de
valorificare a acestora, precum şi reducerea volumului de deşeuri eliminate.

Tabel 7.5.2.1. Cantităţi de DEEE colectate din judeţul Ilfov în anii 2004, 2005, 2006, 2007 şi
2008:
        Colectori, valorificatori       Cantităţi colectate                 (tone/an)
                                        2004      2005       2006      2007     2008
        S.C. Romrecycling S.R.L.        56        74         177       101      147
        S.C. Remat SA Bucureşti Nord 50           67         87        125      82
        S.C. Lematec Trade Inter
                                        58        52         160       75       25
        Impex S.R.L.
        Magazin METRO
                                        0         10         3,80      5        6
         Voluntari
        S.C. Atra Eco S.R.L.            0         5          90        94,      24
        S.C.     Stena-DTM        Waste
        Recycling S.R.L.
                                        20        33         0,13      242      1405
        (incintă S.C. ARTECA S.A.
        Jilava)
        S.C. Remat S.A. Iaşi                                 4,2
        -Punct de lucru Popeşti 10                15                   37       74
        Leordeni
        S.C. 3 R GREEN SRL
                                        0         0          0         0        29
        oraş Chitila
        S.C. Praktiker România S.R.L.
        - Magazin de construcţii şi 0             0          0         0        0,6
        amenajari , oraş Voluntari
        S.C. CNDPI ROMSOFT S.A.
        (Bucureşti)                     0         0          0         0        19

        S.C. Ugur Yapisan S.R.L.,
                                          0         0        0        0         0
        com. Ciolpani
        S.C. Remat Bucureşti Sud
        S.A.                              0         0        0        0         0
        - punct de lucru com. Jilava
        S.C. Sal Serv Ecosistem
        S.R.L.,                           0         0        0        0
        oraş Bragadiru
        S.C. Cameleon Invest S.R.L.,
                                          0         0        0        0         0
        com Ştefăneştii de Jos
        S.C. Rosal Grup S.R.L.
                                          0         0        0        0         2,2
         oraş Pantelimon
        S.C. Tahu Company S.R.L.,
                                          0         0        0        0         0
        com. Tunari

                                              238
              S.C. BRICOSTORE România
              S.A.
              - punct de lucru Centrul 0                                                                                                         0                         0                           0                     3
              Comercial Bricostore
              Com. Chiajna

              TOTAL                                                                                               194                            256                       522,13                      679                   1816,8

Sursa datelor: Baza de date a APM Ilfov



Fig.7.5.2.1. Cantităţi DEEE [tone] colectate în anul 2009, în judeţul Ilfov
                                                                                 cantitati de DEEE colectate in anul 2009, in judetul Ilfov (tone)



                                SC Tahu Company SRL
                                                                                                                                                                               SC Lematec Trade Inter Impex SRL
                               com. Tunari, 445.000, 8%
                                                                                                SC Remat Bucuresti Nord SA                                                           Bragadiru, 9.000, 0%
                                                                                                    Buftea, 61.000, 1%                  SC Atra Eco SRL
         SC Cameleon Invest SRL                                                                                                        Chiajna, 27.000, 0%                                         SC METRO Romania SRL
      Stefanestii de jos , 22.000, 0%                                               SC Romrecycling SRL                                                                                             Voluntari , 14.000, 0%
                                                                                     Jilava, 130.000, 3%                                                                                      SC Praktiker Romania SRL
         SC Sal Serv Ecosistem SRL
     punct de lucru Bragadiru, 150.000, 2%                                                                                                                                                      Voluntari, 0.500, 0%
                                                                                                                                                                                                 SC BRICOSTORE Romania SRL
    SC Remat Iasi-punct de lucru Popesti Leordeni,                                                                                                                                                    Chiajna, 0.700, 0%
                     30.000, 0%
                                                                                                                                                                          SC Ugur Yapisan SRL
                             SC Rosal Grup SRL                                                                                                                             Ciolpani, 1.000, 0%
                           Pantelimon, 26.000, 0%

                                                          SC 3 R Green SRL                                                                                   SC Remat Bucuresti Sud SRL
                                                          Chitila, 85.000, 1%                                                                                     Jilava, 0.000, 0%




                                                                                                                                                                                 SC STENA DTM SRL
                                                                                                                                                                                Jilava , 5,400.000, 85%




                  SC Romrecycling SRL                               SC Remat Bucuresti Nord SA                        SC Atra Eco SRL                                   SC Lematec Trade Inter Impex SRL
                  Jilava                                            Buftea                                            Chiajna                                           Bragadiru

                  SC METRO Romania SRL                              SC Praktiker Romania SRL                          SC BRICOSTORE Romania SRL                         SC Ugur Yapisan SRL
                  Voluntari                                         Voluntari                                         Chiajna                                           Ciolpani

                  SC Remat Bucuresti Sud SRL                        SC STENA DTM SRL                                  SC 3 R Green SRL                                  SC Rosal Grup SRL
                  Jilava                                            Jilava                                            Chitila                                           Pantelimon

                  SC Remat Iasi-punct de lucru Popesti Leordeni     SC Sal Serv Ecosistem SRL                         SC Cameleon Invest SRL                            SC Tahu Company SRL
                                                                    punct de lucru Bragadiru                          Stefanestii de jos                                com. Tunari




Sursa datelor: Baza de date a APM Ilfov

În Municipiul Bucureşti există 16 operatori economici autorizaţi pentru activităţi de colectare a
deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice (cu 22 de puncte de lucru):
- S.C. AS METAL COM S.R.L.
- S.C. URBAN S.A. Ramnicu Vâlcea
- S.C. SUPERCOM S.A .
- S.C. REMATHOLDING Co S.R.L.
- S.C. REMAT BUCUREŞTI SUD
- RER ECOLOGIC SERVICE BUCUREŞTI REBU S.A
- CENTRUL NAŢIONAL DE DIFUZARE PRODUSE INFORMATICE ROMSOFT S.A.
- S.C. ROSAL GRUP S.R.L.
- S.C. GREENWAY S.R.L.
- S.C. AGROPROMPT '93 IMPEX S.R.L.

                                                                                                                               239
- S.C. CORE MATALIAT EXIM S.R.L.
- S.C. ACTIV GENERAL TRANSPORT S.R.L.
- S.C. EDMEE REC DIAMANT S.R.L.
- S.C. ANDRADA SERVEXIM S.R.L.
- S.C. MAGNET DEŞEURI S.R.L.
- S.C. DETACO IMPEX 2000 S.R.L.

În judeţul Ilfov există 17 operatori economici autorizaţi pentru activităţi de colectare:
- S.C. ROMRECYCLING S.R.L. - Jilava
- S.C. REMAT BUCUREŞTI NORD S.A. - Buftea
- S.C. LEMATEC TRADE INTER IMPEX S.R.L. - Bragadiru
- S.C. ATRA ECO S.R.L. - Chiajna
- S.C. STENA DTM S.R.L. - Jilava
- S.C. UGUR Yapisan S.R.L. - Ciolpani
- S.C. Remat Iaşi S.A. - Popeşti Leordeni
- S.C. Remat Bucureşti Sud S.A. - Jilava
- S.C. 3 R GREEN S.R.L. - Chitila
- S.C. ROSAL GRUP S.R.L. - Pantelimon
- S.C. BRICOSTORE România S.A. - autostrada Bucureşti-Piteşti, Km. 11-12, Chiajna
- S.C. Cameleon Invest S.R.L. - Ştefăneştii de Jos
- S.C. Praktiker România S.R.L. - Magazin de construcţii şi amenajări - Voluntari
- S.C. METRO Cash & Carry România S.R.L. - Voluntari
- S.C. Sal Serv Ecosistem S.R.L. - Bragadiru
- S.C TAHU COMPANY S.R.L. - Tunari
- S.C. EASTERN EUROPE LOGISTIC & MANAGEMENT S.R.L. - Jilava

În urma constituirii bazei naţionale de date pentru anul 2008, validate de Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului, situaţia colectării, valorificării şi tratării DEEE în Municipiul
Bucureşti se prezintă astfel:

Tabel 7.5.2.2. Situaţia colectării DEEE în anul 2008
                                     DEEE          valorificate
          DEEE colectate (tone)                                   DEEE exportate (tone)
                                     (tone)
         1550.817                   1441.209                      35
Sursa datelor: Raportările operatorilor economici

În cursul anului 2009 s-au derulat 10 ediţii ale campaniei „MAREA DEBARASARE”
desfăşurate la nivel naţional, iniţiată de Ministerul Mediului. Factorii implicaţi în organizarea şi
desfăşurarea acestei campanii au fost primăriile de sector în parteneriat cu operatorii de
salubritate autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare a acestui tip de deşeu, APM
Bucureşti, precum şi asociaţiile colective legal constituite şi autorizate în acest scop de
Ministerul Mediului pentru îndeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare şi reciclare a
DEEE colectate selectiv.
Colectarea DEEE-urilor se realizează prin puncte de colectare înfiinţate conform prevederilor
H.G. nr. 448/2005, art. 5, alin. 3) şi H.C.G.M.B. nr. 296/07.12.2006 privind aprobarea
punctelor de colectare de la populaţie a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi
prin agenţi economici autorizaţi. Spaţiile pentru punctele de colectare au fost puse la
dispoziţie de către autorităţile administraţiei publice locale.
Categoriile de DEEE colectate sunt cele prevăzute în Anexele 1 A şi 1 B, din H.G. nr.
448/2005.

                                                240
Punctele de colectare la nivelul fiecărui sector din Municipiul Bucureşti au fost organizate
după cum urmează:
- Sectorul 1: Intrarea Străulesti nr. 17-35;
- Sectorul 2: Ion Heliade Rădulescu nr. 33;
- Sectorul 3: 1. Str. Iuliu Barasch nr. 44;
                       2. Str. Th. Speranţia intersecţie cu Str. Cezar Bolliac;
                       3. Bd. Burebista nr. 1;
                       4. Aleea Banu Udrea nr. 10;
                       5. Str. Alexandru Magatti intersecţie cu Str. Gh. Petraşcu;
                       6. Str. Liviu Rebreanu Parc IOR;
                       7. Str. Rotundă nr. 4;
                       8. Str. Fizicienilor nr. 21;
                       9. Şos. Mihai Bravu intersecţie cu Str. Laborator;
                       10. Splaiul Unirii nr. 59;
                       11. Str. Conacului nr. 2;
                       12. Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 8;
                       13. Str. Codrii Neamţului nr. 15;
                       14. Şos. Industriilor – staţia de înaltă tensiune;
                       15. Str. Gh. Tătărăscu – în spatele bl. D16;
                       16. Bd. 1 Decembrie 1918 – poarta 4;
                       17. Str. Fumăriţei;
- Sectorul 4: Aleea Niculiţel nr. 6 ;
- Sectorul 5: 1. Aleea Sălaj, intersecţie cu str. Soldat Pricopan şi str. Dunavăţ;
                       2. Calea Ferentari 123;
- Sectorul 6: Bd. Preciziei nr. 40A.
       În cadrul celor 10 ediţii desfăşurate în Municipilu Bucureşti, în anul 2009, au fost
colectate în total de la populaţie, gospodării şi instituţii 72.5387 tone DEEE. De menţionat
este că aproape toate primăriile de sector au propriile campanii de colectare, care se
desfăşoară lunar, ale căror date sunt cunoscute de locuitorii sectoarelor respective, după cum
urmează:
 - Sectorul 2: în ultima sâmbătă a fiecărei luni;
 - Sectorul 3: în fiecare sâmbătă operatorul de salubritate S.C. ROSAL GRUP S.R.L.
colectează DEEE-urile din faţa fiecărui bloc din sector.
       - Sectorul 6: în ultima sâmbătă şi duminică a fiecărei luni.
       În tabelul de mai jos este prezentată situaţia colectării DEEE în campaniile desfăşurate
pe parcursul anului 2009 în Municipiul Bucureşti. În total s-au colectat 72.5387 t.

Tabel 7.5.2.3.
Situaţia     colectării      DEEE        în    Campania     “MAREA     DEBARASARE”
desfăşurată în municipiul Bucureşti în anul 2009:
                       04.04                    04.07 01.08 05.09 03.10 07.11 05.12
                              02.05.
 PRIMĂRI 14.03. .                       06.06. .      .      .    .     .     .
                              2009
 A           2009      2009             2009    2009 2009 2009 2009 2009 2009
                               (t)
             (t)       (t)              (t)     (t)   (t)    (t)  (t)   (t)   (t)
 Sectorului
             5.87      1.314 0.662 7.701 1.122 2.858 3.823 0.632 6.816 2.923
 1
 Sectorului
             6.958 3.7        2.1       2.5     1     1.2    2.2  1.085 1.463 0.7
 2
 Sectorului
             0.7       0.795 0.58       0.35    0.38  0      0.28 0     0.35  0.34
 3
 Sectorului
             0.9       0.7    0.523 0.6         0.5   0.52   0.7  1.06  0.55  1
 4
                                             241
Sectorului                     0.586
             1.071     0.356            0.09         0.07    0.31    0          0       0       0
5                              7
Sectorului
             0.85      0.4     0.4      0.35         0.3     0.35    0.325      0.275   0.3     0.25
6
             16.34           4.851 11.59
TOTAL (t)            7.265                  3.372            4.038   7.328      3.052   9.479   5.213
             9               7      1
Sursa datelor: Baza de date a APM Bucureşti

Tabel 7.5.2.4.
Generarea deşeurilor pentru anii 2006, 2007, 2008, 2009 şi prognoza anului 2010, în jud. Ilfov
                  Codul           Realizări                              Prognoza
   Categorii de deşeului          (u.m. = tone)                          -tone-
   deşeuri                        2006     2007     2008        2009     2010


    DEEE           20 03 07      520           681          1800         4000       1216
Sursa datelor: Baza de date a APM Ilfov

Numărul producătorilor de EEE înscrişi în Registrul Producătorilor şi Importatorilor de
echipamente electrice şi electronice în judeţul Ilfov până în septembrie 2009 este de 44
(sursa ANPM).
În România, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, costurile suplimentare de
gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, sunt preluate în prezent de 6
organizaţii colective autorizate pentru preluarea responsabilităţilor şi anume: ECOTIC,
ROREC, RECOLAMP, ENVIRON, S.C. Logistic Systems RO S.R.L., S.C. Asociaţia Ecosys
Recycling S.R.L.( sursa APM Ilfov ).




       7.5.3. Vehicule scoase din uz

         Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU) a fost transpusă în
legislaţia naţională prin H.G. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu
modificările şi completările ulterioare (H.G. nr. 1313/20.09.2006).
Directiva 2000/53/CE stabileşte:
- măsurile care au ca scop prevenirea apariţiei deşeurilor provenite de la vehicule precum şi
reutilizarea, reciclarea şi alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz şi
componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deşeuri eliminate precum şi
îmbunăţăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor economici implicaţi în ciclul de
viaţă al vehiculelor.
- se aplică vehiculelor şi vehiculelor scoase din uz incluzând componentele şi materialele
acestora.
- reutilizarea, reciclarea şi valorificarea energetică într-o proporţie cât mai mare a vehiculelor
scoase din uz.
În Municipiul Bucureşti există 9 operatori economici care deţin toate autorizaţiile (RAR, Poliţie,
Mediu) în vederea colectării şi tratării vehiculelor scoase din uz, dintre care 2 operatori sunt
autorizaţi să dezmembreze doar vehiculele din parcul auto propriu. În anul 2008 a fost reluat
Programul Naţional de stimulare a înnoirii Parcului Naţional Auto (acţiune începută în anul
2006), prin care se urmăreşte scoaterea vehiculelor vechi din circulaţie şi stimularea prin
acordarea sumei de 3000 lei a celor care predau vehiculele pentru dezmembrare, cu

                                                242
posibilitatea achiziţionării unui autovehicul nou, precum şi reducerea poluării produse de
autovehiculele vechi cu sisteme non euro sau mai mici de euro III.
Operatorii economici care au colectat şi valorificat VSU în anul 2008 sunt:
 • S.C. REMAT BUCUREŞTI SUD S.A.
 • S.C. AS METAL COM S.R.L.
 • S.C. REMAT VEST S.A.
 • S.C. REMAT HOLDING CO S.R.L.
        Situaţia vehiculelor scoase din uz colectate pe parcursul anului 2008 în Municipiul
Bucureşti este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 7.5.3.1.
Vehicule scoase din uz colectate în Municipiul Bucureşti în anul 2008
    Număr                               Fabricate Fabricate Cantitate            Cantitate
    total de Categoria Categoria înainte de după                  totală         totală
    vehicule   M1           N1          1980         1980         colectată      valorificată
    colectate                                                     (tone)         (tone)

      6194          6147          47          1018        5176                    5057.296
                                                                     5071.528
Sursa datelor: Baza de date APM Bucureşti 2008

Obligaţii de mediu în judeţul Ilfov
- constituirea unei reţele de colectare, până la 31.12.2006;
- responsabili: producătorii de vehicule individuali sau o asociaţie a acestora;
- creşterea graduală a reutilizării, reciclării şi valorificării energetice a componentelor din VSU
pentru atingerea obiectivului de 85 % , până la 31.12.2006;
- responsabili: asociaţia producătorilor şi reciclatorilor de vehicule;
- promovarea de soluţii de reciclare pentru plastic, sticlă, fluide cu excepţia uleiului uzat ,
provenit de la VSU;
- responsabili: producătorii şi reciclatorii de vehicule;
- codificarea, marcarea şi etichetarea componentelor din material plastic, până la data de
31.12. 2006;
- responsabili : producătorii de vehicule.
Stadiul implementării la 01.01.09
S-a constituit o reţea de colectare –tratare Vehicule scoase din uz, astfel:
În localitatea comuna Jilava, str. Drumul Sabarului, str. Şoseaua Giugiului nr. 288:
- SC Rom Recycling SRL – punct de colectare, com. Jilava pentru SC Porsche Romania SRL
pentru mărcile AUDI, Volkswagen, Toyota, Dacia ;
- SC Mar Product Construct SRL- punct de colectare com Jilava pentru VSU de tip Dacia,
Toyota, Nissan, Mockbuчu, Lada ;
În localitatea Buftea, str. Răsăritului nr. 57, str. Răsăritului nr 4A :
- SC Remat Bucureşti Nord SA - pentru vehicule scoase din uz de tip Dacia ;
- SC M SRL- pentru vehicule scoase din uz de tip Dacia, Fiat, Cielo, Daewoo ;
În localitatea Bragadiru, str. Şoseaua de centura, nr. 5-7 :
- SC Lematec Trade Inter Impex SRL – punct de colectare vehicule scoase din uz pentru
vehicule de tip Dacia, Mercedes, Trabant, Wartburg ;
În localitatea Ştefăneştii de Jos, str. Viilor nr. 2 :
-SC Econet Auto SRL pentru tipurile de autovehicule : Dacia, Seat, Ford, Kia, Daewoo.
În localitatea Voluntari :
-SC Remat IIfov, SRL, cu punct de lucru în oraş Pantelimon, str. Soseaua de centura, nr. 10
pentru colectarea-tratarea VSU de tip Dacia, Nissan, Renault, Volks wagen şi altele.
În localitatea Popeşti-Leordeni, str. Şoseaua Oltenitei ne. 202 A :
                                               243
- SC Rommetal com SRL, pentru VSU de tip Dacia, Renault, Opel, Seat.
Agenţii economici SC Rom Recycling SRL , SC Remat Bucureşti Nord SA , SC Lematec
Trade Inter Impex SRL comercializează piese şi subansamble din vehicule scoase din uz.
SC DTM Waste Recycling SRL funcţionează ca o STATIE DE TRANFER deşeuri industriale
periculoase şi nepericuloase, pe un amplasament din com. Jilava, gestionând în condiţii de
siguranţă pentru mediu diverse deşeuri inclusiv deşeuri rezultate din dezmembrarea
vehiculelor scoase din uz.
Numărul de vehicule în judeţul Ilfov:
Tabel 7.5.3.2. Distribuţia şi numărul de vehicule în judeţul Ilfov la anul 2010
    Numărul vehiculelor Categoria M1 – în 2003
    Vechimea         0 – 5 ani        6 – 10 11 – 15 16 – 20 >20 ani Total
    vehiculelor                       ani         ani           ani
    Numărul     de 22770              21810       18729         18769       21972 104050
    vehicule
                     21,88            20,96 %     18 %          18,04 % 21,11     100 %
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Grafic 7.5.3.1.
Configuraţia vehiculelor M1
                                 Configuraţia
                                vehiculelor M1



                    >20                                            0-5
                     21,11                                          21,88
                                                                   ani
                    ani
                     %                                              %

                                                                                 6 - 10
             16 - 20                                                               20,96
                                                                                 ani
               18,04
             ani                                                                   %
                                                   11 - 15
               %                                     18
                                                   ani
                                                     %




                 0-5 ani
                             6 - 10 ani                 16 - 20 ani    >20 ani
                                          11- 15 ani


Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov
În jdeţul Ilfov sunt înregistrate aproximativ 104.050 vehicule. Din acestea 87% sunt berline şi
13% vehicule comerciale. 21972 vehicule (21,11% ) au o vechime mai mare de 20 ani, 18769
(18,04%) au o vechime între 16 -20 ani şi 18729 (18%) au o vechime între 11 -15 ani (datele
sunt în legătură cu anul 2003).




                                                             244
Tabel 7.5.3.3. Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale, în Judeţul Ilfov în 2003
    Numărul şi vechimea vehiculelor N1 în Regiunea 8
    Tipul de vehicul    0 – 5 6 – 10 11 – 15 16 – 20 > 20 ani Total
                        ani       ani         ani         ani
    Vehicule mixte      845       543         181         136            116        1820
    Vehicule speciale 170         2           7           5              7          187
    Vehicule comune 61            172         124         86             72         516
    Basculante       şi 4000      3943        1570        1173           587        11277
    containere
    Total     vehicule 5076       4660        1882        1400           782        13800
    categoria N1
                        36%       34%         14%         10%            6%         100%
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Grafic 7.5.3.2. Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale




                   Vehicule categoria N1, în Judeţul Ilfov, în 2003


           16-20 ani                        >20 ani                     0-5 ani
             10%                              6%                         36%



            11-15 ani
              14%




                                             6-10 ani
                                               34%




Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov




                                                                  245
Ţinte privind valorificarea şi reciclarea:
Tabel 7.5.3.4. Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz
     16.1.2. Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare           Începând cu
     judeţ. (În prezent este prevăzut 1 punct de colectare pentru Ilfov)          2006
     16.1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor maşinilor scoase   Începând cu
     din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi         2007
     reciclate.
     16.1.4. Valorificarea a cel puţin 75% din maşinile produse înainte de        Începând   cu
     1980                                                                         2007.
     16.1.5. Valorificarea a cel puţin 85% din maşinile produse după 1980         Începând   cu
                                                                                  2007.
     16.1.6. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 70% din maşinile               Începând   cu
     produse înainte de 1980                                                      2007.
     16.1.7. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 80% din maşinile               Începând   cu
     construite după 01.01. 1980                                                  2007
     16.1.8.Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 95% din vehiculele           Începând   cu
     scoase din uz                                                                2015
     16.1.9. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 85% din vehiculele             Începând   cu
     scoase din uz                                                                2015
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

În următorii ani, aproximativ 13.000 de maşini private şi comerciale trebuie colectate,
dezmembrate, refolosite parţial, şi într-un final presate, tăiate şi mărunţite. Capacitatea
necesară anuală nu ar trebui să fie sub 10.000 de vehicule pe an.
În judeţul Ilfov sunt înregistraţi 8 agenţi economici privaţi care se ocupă cu colectarea şi
dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:
SC Romrecycling SRL
SC Bucureşti Nord SA
SC M SRL
SC Lematec Trade Inter Impex SRL
SC Econet Auto SRL
SC Remat Ilfov SRL
SC Mar Product Construct SRL
SC Rommetal Com SRL

În Regiunea 8 există un shredder/mărunţitor aparţinând unei companii private (SC Romaier
SA). Există câteva cifre privind colectarea şi dezmembrarea, pentru anul 2009:

Tabel 7.5.3.5. Colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz
                           2003 2004 2005 2006 2007 2008                          2009
            -   vehicule 378      443    508     711     715      1598            2356
            categoria
            M1
            -   vehicule 236      244    332     428     402      1329            1773
            categoria
            N1

                                                246
           Total        614     687     840     1139 1117 2927 4129
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Această capacitate anuală trebuie mărită pentru a atinge ţintele ce necesită o capacitate
anuală de colectare şi tratare de aproximativ 1200-1500 maşini.
Această capacitate poate fi atinsă numai prin instalaţii bine mecanizate care necesită multă
investiţii. Costul de dezmembrare a maşinilor depinde direct de piaţa materialelor secundare
şi costurile de eliminare a componentelor periculoase.
În anul 2009 au desfăşurat activitate de colectare–tratare VSU 8 puncte de colectare în
judeţul Ilfov. Având în vedere că berlinele necesită un spaţiu de depozitare de cel puţin 8-10
m²/maşină, sunt necesare spaţii mari pentru depozitarea provizorie a vehiculelor scoase din
uz.

Tabel 7.5.3.6. Cantitatea de deşeuri periculoase rezultate din dezmembrarea VSU în anul
2009
       Tip vehicul      Bucăţi/cantitate    Deşeuri rezultate
       scos din uz      (tone)              Tip deşeu            Cod, conf. Cantitate
                                                                 HG         (tone)
                                                                 856/2002
       Dacia 1300       2538/ 2030,4 t      Acumulatori auto 16.06.01* 38,6
                                            uzaţi
       Trabant          30/18 t             Uleiuri minerale 13.02.04* 1,15
                                            uzate
       ARO              25 /23 t            Lichide      (altele 16.01.13* 0,03
                                            decât                /16.01.14*
                                            combustibil)
       Skoda            70 /56 t            Filtre de ulei       16.01.07* 0,10
       Opel             36 /31 t            catalizatori         16.08.02* 36 bucăţi
       Lada             16 / 15,2           Componente           16.01.17   8,00
                                            metalice
       Renault          60 / 50,4 t         Anvelope uzate       16.01.03   4,8
       Wolksvagen       460 / 345 t         Componente           16.01.19   37,72
                                            mari de plastic
       Moskvici         6 / 5,88 t          sticla               16.01.20   1,5
       Autocamioane 60 / 72 t               Materiale            16.01.17   49,44
       (Roman,                              feroase (otel)
       Bucegi)
       Oltcit           130 / 111,8 t       Materiale            16.01.18   67,6
                                            neferoase
                                            (aluminiu, cupru,
                                            alama,      bronz,
                                            mercur)
       Hyundai          106 / 90,1 t        altele               16.01.99   7,88
       Toyota           13 / 10,14 t
       Datsun           17 / 15,3 t
       Ford             70/ 60,2 t
       Audy             24 / 21,6 t
       Fiat             36 / 30,24 t
       Peugeot          17 / 12,75 t
       Mercedes         400 / 380 t

                                             247
       Tip vehicul      Bucăţi/cantitate     Deşeuri rezultate
       scos din uz      (tone)               Tip deşeu         Cod, conf. Cantitate
                                                               HG         (tone)
                                                               856/2002
       Autoutilitara  15 / 15 t
       TV
       Autocamion     11 / 24 t
       Saviem
       Motorete       2 / 0,3 t
       TOTAL          273,4 t
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Tabel 7.5.3.7. Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz în anul 2009
     Date de identificare operator Localizare                 Activitatea desfăşurată
     economic autorizat
                                    localitatea      Jilava,
                                                              cod CAEN: 3831/3832, 3900,
     SC Romrecycling SRL            str. Drumul Sabarului
                                                              4676/4677
                                    nr. 5
                                    localitatea     Buftea,
     SC Bucureşti Nord SA                                     cod CAEN: 3831/3832, 3900,
                                    str. Răsăritului nr. 57
                                                              4676/4677
                                    Bucureşti Târgovişte,
                                    Buftea,              str.
     SC M SRL                                                 cod CAEN: 3831/3832, 3900,
                                    Răsăritului nr. 4A
                                                              4676/4677
                                 Localitatea
      SC Lematec Trade Inter Bragadiru,               str. cod CAEN: 3831/3832, 3900,
      Impex SRL                  Şoseaua de centura, 4676/4677
                                 nr. 5
      SC Econet Auto SRL         localitatea Ştefăneştii cod CAEN: 3831/3832, 3900,
                                 de Jos                    4676/4677
                                 Oraş       Pantelimon.
      SC SC Remat IlfovSRL                                 cod CAEN: 3831/3832, 3900,
                                 Str. Şoseaua de
                                                           4676/4677
                                 centura, nr. 10
                                 Com       Jilava,    str.
      SC    SC     Mar   Product                           cod CAEN: 3831/3832, 3900,
                                 Şoseaua        Giugiului
      Construct SRL                                        4676/4677
                                 nr. 288
                                 Oraş           Popeşti-
                                 Leordeni,            str. cod CAEN: 3831/3832, 3900,
      SC Rommetal Com SRL
                                 Şoseaua        Oltenitei, 4676/4677
                                 nr. 202 A
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Tabel 7.5.3.8. Evoluţia numărului de vehicule scoase din uz colectate şi tratate, în funcţie de
anul de fabricaţie
                     Nr. VSU colectate Nr.               VSU Nr.
                                       tratate               VSU în stoc
        an           Fabricate Fabricat Fabricate Fabricat Fabricate Fabricate
                     înainte de e după înainte de e după înainte de după
                     1980       1980    1980      1980     1980      1980
                                             248
        2001
        2002
        2003         354        260        354         260      0             0
        2004         378        309        378         309      0             0
        2005         450        390        432         245      18            145
        2006         439        700        439         340      0             360
        2007         675        754        481         525      94            229
        2008         1658       1269       1658        862      0             407
       2009       1965        2164     1965       1638      0           526
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov


       7.5.4. Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori

În urma apariţiei Hotărârii de Guvern nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor
şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori care conţin substanţe periculoase, prin care s-a impus
producătorilor să organizeze un sistem propriu de colectare a deşeurilor de baterii şi
acumulatori, S.C. CARANDA BATERII SRL şi S.C. START ENERGIA S.R.L. au organizat un
sistem de colectare a acestui tip de deşeu, prin care preiau la schimb acumulatorii uzaţi auto,
industriali şi acumulatori pentru sistemul feroviar (redresoare de locomotive 320-360 MG ).
În general, bateriile şi acumulatorii uzaţi folosite în gospodării sunt returnate punctelor de
vânzare (la schimb cu baterii noi) sau unor firme specializate de reciclare şi colectare.
De asemenea, în Municipiul Bucureşti sunt autorizate 63 de centre de colectare a bateriilor şi
acumulatorilor uzaţi auto, industriali şi portabili, dintre care 36 sunt funcţionale. Acestea
colectează, în general, doar acumulatori de tip auto şi industrial, neexistând încă o reţea de
colectare a celor de tip portabil.
După colectare, bateriile sunt trimise către centre de tratare de pe raza administrativă a altor
judeţe, unde sunt înlăturate substanţele periculoase.
Situaţia gestionării deşeurilor de baterii şi acumulatori colectate pe parcursul anului 2009 este
prezentată în tabelul următor:
Tabel 7.5.4.1. Cantităţi de deşeuri de baterii şi acumulatori auto şi industriali gestionate în
2009
       Cantitatea       de                                                 Cantitatea      de
                              Cantitatea       de Cantitatea           de
       acumulatori auto                                                    acumulatori auto
                              acumulatori auto acumulatori auto
       şi industriali în                                                   şi       industriali
                              şi        industriali şi         industriali
       stoc la 01.01.2009                                                  rămase în stoc la
                              colectaţi (tone)      valorificaţi (tone)
       (tone)                                                              31.12.2009 (tone)
                47.3              8755.69               8594.764                208.227
Sursa datelor: APM Bucuresti, raportări operatori economici

În tabelul următor se prezintă Evoluţia cantităţilor de deşeuri de baterii şi acumulatori auto
colectate şi valorificate în anii 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 din judetul Ilfov:




                                              249
Tabel 7.5.4.2. Evoluţia deşeurilor de baterii şi acumulatori auto
 Deşeuri de baterii şi acumulatori auto                                                                                                                         u.m. = tone
 ANUL          2004       2005           2006          2007                                                                                             2008       2009
 Cantităţi                                                                                                                                              15585,098 9844.942
               18.423     19.533         19781,00      21265,990
 colectate
 Cantităţi                                                                                                                                              16475,859      9319.848
               18.623     19.654         19682,990 21364,990
 valorificate




Grafic 7.5.4.1. Grafic evoluţia colectării şi valorificării deşeurilor de baterii şi acumulatorizaţi
                                     Evolutia gestionarii deseurilor de baterii si acum ulatori uzati in anii
                                                         2004,2005,2006,2007,2008,2009
                                  9844.942




                                                                            9319.848




                       2009
                                             15585.098




                                                                                                     16475.859




                       2008
                                                                 21265.99




                                                                                                                                     21364.99
   anii de referinta




                       2007
                                                                                                                          19682.99
                                                             19781




                       2006
                                                            19533




                                                                                                                         19654




                       2005
                                                         18263




                                                                                                                 18623




                       2004



                              0   5000                   10000              15000         20000          25000           30000                  35000     40000     45000
                                                                                           cantitati (tone)

                                                                               cantitati colectate   cantitati valorif icate


Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
ilfov

În judeţul Ilfov agenţii economici care realizează reciclarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi
cu conţinut de Pb, Cd sunt SC Neferal SA şi SC April Investiţii SRL. Reciclarea consta în
recuperarea plumbului şi a altor metale prin metode care asigură protecţia factorilor de mediu
şi asigurarea sănătăţii umane, reciclarea materialului plastic şi recuperarea electrolitului.




                                                                                                     250
       7.5.5. Uleiuri uzate

H.G. nr.235/2007 reglementează activităţile de gestionare a uleiurilor uzate, inclusiv a filtrelor
de ulei uzate, pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra
mediului. În această Hotărâre sunt specificate condiţiile de colectare şi asocierea în categorii
de colectare a tipurilor de uleiuri uzate, condiţii ce trebuie respectate de către generatorii de
uleiuri uzate.
Conform legislaţiei specifice, principalii factori implicaţi în colectarea, recuperarea şi reciclarea
uleiurilor uzate sunt:
-       staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi alţi operatori economici              care
comercializează uleiuri de motor şi de transmisie;
-       producătorii şi importatorii de uleiuri;
-       generatorii de uleiuri uzate;
-       valorificatorii de uleiuri uzate
Valorificarea uleiurilor uzate se realizează cu prioritate prin regenerare, în cazul în care
uleiurile uzate se pretează acestei operaţii. În cazul în care condiţiile tehnice şi economice fac
neviabilă regenerarea, valorificarea uleiurilor uzate se realizează prin coincinerare şi prin alte
operaţii de valorificare. În cazul în care valorificarea nu este aplicabilă, se realizeaza
eliminarea prin incinerare.
Situaţia gestionării uleiurilor uzate la nivelul anului 2009 este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 7.5.5.1. Uleiuri uzate generate/valorificate în anul 2009, tone

 Categoria de Cantitatea generată în anul 2009 Cantitatea valorificată în anul 2009
 deşeu        (tone)                           (tone)
 Uleiuri uzate   794,169                               746,368
Sursa datelor: APM Bucuresti - raportări operatori economici

Tabel 7.5.5.2. Evoluţia cantităţilor de uleiuri minerale uzate in judetul Ilfov:
      Deşeuri               de               uleiuri             minerale               uzate
      u.m.= tone
      Anul             2004        2005      2006      2007         2008           2009
      Cantităţi        106         153,7     216,0 515,080          531,112        483,08
      generate                               0
      Cantităţi        101         128,2     216,3 292,060          294,494        357,836
      colectate
      Cantităţi        98,5        34,6      34,3      36,980       38,874         40,918
      regenerate
      Cantităţi                              185       186,040      197,774        278,8
      valorificate
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice            periculoase, APM
Ilfov

La cantităţile regenerate se adaugă cantităţile de uleiuri minerale uzate utilizate drept
combustibil la cuptoarele fabricilor de ciment, care în anul 2009 a fost de 198 tone.
Graficul arată că s-a început colectarea uleiurilor minerale uzate în ritm alert după
transpunerea în legislaţia a Directivelor menţionate mai sus.



                                                251
Grafic 7.5.5.1.
                                                            Evolutia cantitatilor de uleiuri m inerale uzate, colectate, valorificate, regenerate in judetul Ilfov, in anul
                                                                                         2009, com parativ cu anii 2004,2005,2006,2007,2008



                                                      600                                                                                                                              300


                                                                                                                                                                             278.8

                                                                                                                                                    531.112

                                                      500                                                                        515.08                                                250
                                                                                                                                                                             483.08




                                                      400                                                                                           197.774                            200
            cantitati uleiuri minerale uyate (tone)




                                                                                                                                                                                             cantiati regenerate, valorificate (tone)
                                                                                                            185                  186.04
                                                                                                                                                                             357.836



                                                                                                                        292.06
                                                      300                                                                                           294.494                            150




                                                                                                            216
                                                                                                            216.33
                                                      200                                                                                                                              100

                                                               98.5             153.7



                                                                                        128.2
                                                                106
                                                      100             101                                                                        38.874                                50
                                                                                        34.6               34.3                36.98
                                                                                                                                                                             40.918




                                                       0                                                                                                                               0
                                                             2004                 2005                 2006                2007                2008                       2009

                                                                                                          anii de referinta

                                                                        cantitati generate      cantitati colectate     cantitati regenerate     cantitati valorificate


Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

La nivel de judeţ au apărut agenţi economici care transportă astfel de deşeuri la unităţi de
regenerare din Ploieşti şi Râmnicu Sărat. Agentul economic SC Mirval International SRL şi-a
încetat activitatea de regenerare uleiuri uzate.
Principalii agenţi economici generatori de uleiuri minerale uzate sunt prezentaţi în continuare:
SC Automobile Bavaria SRL, SC Avia Motors SRL, SC E.V.W Holding SRL, SC Porsche
Romania SRL, SC Protruck SRL
Potrivit legislaţiei în vigoare trebuie să se implementeze sistemul de colectare a uleiurilor
minerale uzate pe categorii, conform tabelului:




                                                                                                                  252
Tabel 7.5.5.3. Categorii de uleiuri minerale uzate pentru colectare
                                                                                       Cod       ,
                                                                                       conform
Tip ulei
                                                                                       HG      nr.
                                                                                       856/2002
Categoria de colectare 1
uleiuri minerale de ungere uzate, fără halogeni (cu excepţia emulsiilor)               12.01.07*
uleiuri sintetice de ungere uzate                                                      12.01.10*
uleiuri de ungere uşor biodegradabile                                                  12.01.19*
Uleiuri hidraulice, deşeuri (cu excepţia: uleiuri hidraulice cu conţinut de 13.01 *
PCB(13.01.01*), emulsii clorurate(13.01.04*), uleiuri hidraulice minerale
clorinate (13.01.09*), alte uleiuri hidraulice (13.01.13*)
uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, deşeuri (cu excepţia: uleiuri 13.02 *
minerale clorurate de motor, de transmisie şi de ungere (13.02.04*), alte uleiuri
de motor, de transmisie şi de ungere (13.02.08*
uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii, deşeuri , cu excepţia: uleiuri izolante 13.03 *
şi de transmitere a căldurii cu conţinut de PCB (13.03.01*), uleiuri minerale
clorinate şi de transmitere a căldurii (13.03.06*- altele decât cele specificate la
13.03.01*), alte uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii (13.03.10*)
uleiuri de santina                                                                     13.04 *
Categoria de colectare 2
uleiuri uzate cu halogeni (neemulsionate) de la maşini unelte                          12.01.06*
deşeuri de combustibili lichizi                                                        13.07 *
uleiuri hidraulice cu conţinut de PCB                                                  13.01.01*
emulsii clorurate                                                                      13.01.04*
uleiuri hidraulice minerale clorinate                                                  13.01.09*
alte uleiuri hidraulice                                                                13.01.13*
uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şi de ungere                        13.02.04*
alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere                                      13.02.08*
uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii cu conţinut de PCB                       13.02.01*
uleiuri minerale clorinate şi de transmitere a căldurii, altele decât cele specificate 13.03.06*
la 13.03.01*
alte uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii                                     13.03.10*
ulei de la separatoarele ulei/apa                                                      13.03.06*
alte deşeuri uleioase nespecificate , cu excepţia 13.08.99*                            13.08. *
Categoria de colectare 3
deşeuri de la separarea ulei/apa, cu excepţia :13.05.06*- ulei de la 13.05 *
separatoarele ulei/apa
Alte deşeuri nespecificate                                                             13.08.99*
*) deşeuri periculoase. Astfel de deşeuri trebuie sa fie colectate în recipiente închise etanş,
rezistente la soc mecanic şi termic, iar stocarea să se facă în spatii corespunzător amenajate,
împrejmuite şi securizate, pentru prevenirea scurgerilor necontrolate.
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Trebuie sa se acorde o atenţie mărită colectării şi introducerii în circuitul economic a uleiurilor
minerale rezultate din dezmembrarea mijloacelor auto scoase din uz, ca urmare a intrării în
vigoare a HG nr. 2406/2004.
                                               253
       7.5.6. Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari

Bifenilii policlorurati şi alti compusi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizati în scop industrial
atat în aplicatiile /sistemele inchise cat şi în aplicatiile deschise, inca din anul 1929 în SUA,
descoperirea lor fiind considerata un miracol stiintific datorita caracteristicilor lor deosebite pe
care le prezentau în exploatare.
Au fost utilizati la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice, foita,
cerneala, ruj de buze.
        Din anul 1976 fabricarea lor a fost interzisa în SUA şi ulterior şi în alte tari, dupa
descoperirea impactului negativ asupra sanatatii şi mediului. Cu toate acestea bifenilii
policlorurati deja contaminasera planeta.
Unii compusi apartin substantelor care au efecte similare dioxinei, ce dauneaza sanatatii
oamenilor şi animalelor, actionand asupra dezvoltarii sistemului hormonal al acestora.
        In cazul aplicatiilor deschise PCB-urile sunt în contact direct cu mediul inconjurator pe
care il pot usor contamina. Datorita acestui fapt contaminarea cu PCB este o problema mult
mai importanta în cazul aplicatiilor deschise decat în cazul celor inchise. Din aceasta cauza în
Europa utilizarea PCB-urilor în aplicatii deschise precum cerneluri de imprimerie şi adezivi a
fost interzisa incepand cu anul 1979.
In aplicatiile /sistemele inchise compusii bifenili policlorurati sunt izolati, fiind inchisi ermetic
intr-o incinta. în conditii normale, PCB-ul continut nu intra în contact direct cu mediul sau cu
utilizatorii, totusi emisiile de PCB pot aparea în timpul remedierii unor defectiuni, al scoaterii
din functiune, sau ca rezultat al unor avarii. în Romania compusii bifenil policlorurati se
gasesc în mod special în condensatoarele de putere din instalatiile de distributie.

CADRUL LEGISLATIV

- Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policlorurati şi a trifenililor
policlorurati (PCB/PCT)
- Hotărârea de Guvern nr.173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului
special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari,
modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005), Hotărârea de
Guvern nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007), Hotărârea de Guvern nr. 975/2007 (MO nr.
598/30.08.2007)
- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1018/2005 (MO nr. 966/1.11.2005)
privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei Deşeuri şi Substanţe chimice periculoase a
Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, modificat de Ordinul Ministrului Mediului şi
Gospodăririi Apelor nr. 257/2006 (MO nr. 249/20.03.2006) şi de Ordinul Ministrului Mediului
şi Dezvoltării Durabile nr. 1349/2007 (MO nr. 629/13.09.2007)
       APM Bucureşti a efectuat în anul 2009, acţiuni pentru monitorizarea stadiului eliminării
echipamentelor cu conţinut PCB/PCT deţinute de agenţii economici, pe raza municipiului
Bucureşti.




                                                   254
 Tabel 7.5.6.1. Situaţia condensatorilor în funcţiune în Municipiul   Bucureşti la nivelul anului
 2009
                                               Stoc           Stoc              Planific
                             Planifi                                  Planifi
              Situatia                           sf.          sf.               at
                             cat      Elimin           Elimin         cat
              juridica                         sem            dec.              pentru       Agent
                         Nr. pentru at-                at             pentru
Agent         (Functi                          .     I        200               eliminar     ec.
                         bu elimin sem. I              sem.           elimin
economic      oneaza/                          200            9***              e      sf.   elimin
                         c* are-      2009             II             are
              Falimen                          9***           *****             exist.       ator
                             2009     (buc)            (buc)          2010
              t)                               (buc           (buc              utile
                             (buc)                                    (buc)
                                               )              )                 (buc.)
                desfiint
              at
              Unitate
SC
              a        a
Energorepa
              predat
ratii SA (a
              obligaţii 13
fost preluat                 0        0        135
              le     de 5
sediul    de
              mediu
SC AGAM
              către
SRL)
              SC
              AGAM
              SRL
SC            nu
Tehnologica function 81 0             0        81
Tub SRL       eaza
SC
Ventilatorul             4   0        0        4
SA
ICME          Functio
                         54 27        0        54      0      54
ECAB SA       neaza
MAHARAS
HTRA
SEAMLESS
LIMITED-
INDIAN
PIPE       (a
cumparat
utilajele şi
echipament
              Falimen
ele       SC
              t          67
Republica                    0        0        673            673
              L85/20 3
SA        -in
              06
faliment)
reprezentat
a prin RVA
INSOLVEN
CY
SPECIALIS
TS      SPRL
BUCUREŞ
TI
                                              255
                                            Stoc               Stoc              Planific
                           Planifi                                     Planifi
              Situatia                        sf.              sf.               at
                           cat       Elimin           Elimin           cat
              juridica                      sem                dec.              pentru       Agent
                       Nr. pentru    at-              at               pentru
Agent         (Functi                       .     I            200               eliminar     ec.
                       bu elimin     sem. I           sem.             elimin
economic      oneaza/                       200                9***              e      sf.   elimin
                       c* are-       2009             II               are
              Falimen                       9***               *****             exist.       ator
                           2009      (buc)            (buc)            2010
              t)                            (buc               (buc              utile
                           (buc)                                       (buc)
                                            )                  )                 (buc.)
SC Timpuri Functio
                         5    0      0       5        0        5       5         0
Noi SA     neaza
SC Textila dezafec
                         8    0      0       8
Unirea SA  tat
           Nu
           function
           eaza
           AVIZ
SC Textila
           INCHID        29   0      0       29
Dacia SA
           ERE
           3/29.01
           .2008
           NS
           Functio
           neaza
           societat
           e      în
SC Tubinox
           conserv       60   0      0       60                60      0         60
SA
           are din
           24
           sept.20
           09
                                                                                              SC
SC Isovolta Functio      11                                                                   ECO
                              60     35      82       25       57      57
SA          neaza        7                                                                    DAV
                                                                                              SRL
                                                                                              SC
                                                                                              PRES
SC                                                                                            TOSE
              Funcţio
Tesatoriile              63   63     28      35       35       0       0         0            RV
              nează
Reunite SA                                                                                    GENE
                                                                                              RAL
                                                                                              SRL
SC Antilopa   Funcţio
                         48   0      0       48
SA            nează
SC
              Functio    13
Romaero                       0      0       136      0        136     0         136
              neaza      6
SA
              desfiint
Uzitex SA                16   0      0       16
              at
              Functio                                                                         Setca
Zentiva SA               38   0      0       38       38       0       0         0
              neaza                                                                           r SA

                                             256
                                               Stoc               Stoc              Planific
                              Planifi                                     Planifi
                 Situatia                        sf.              sf.               at
                              cat       Elimin           Elimin           cat
                 juridica                      sem                dec.              pentru       Agent
                          Nr. pentru    at-              at               pentru
Agent            (Functi                       .     I            200               eliminar     ec.
                          bu elimin     sem. I           sem.             elimin
economic         oneaza/                       200                9***              e      sf.   elimin
                          c* are-       2009             II               are
                 Falimen                       9***               *****             exist.       ator
                              2009      (buc)            (buc)            2010
                 t)                            (buc               (buc              utile
                              (buc)                                       (buc)
                                               )                  )                 (buc.)
SC
Cascade
Consult
                           41           0       41
SRL
Nou
inventariat
SC Romstal                                                                                       S.C.
Imex SRL         function                                                                        Petro
cf. contract     are/                                                                            mar
                          19    0       0       19       19       0       0         0
VC               reamen                                                                          Interm
R.3097/29.0      ajare                                                                           ed
9.2005                                                                                           S.R.L.
SC
ELECTROT
EHNICA
ECHIPAME
NTE
ELECTRIC
                 Functio
E (a preluat               29   0       0       29       0        29      0         0
                 neaza
de la SC
Electroapar
ataj       SA
Bucureşti
obligatiile
de mediu)
SC        ICE
Felix      SA
predat
obligatiile
de mediu la
SC GREEN                                                                                         Nu s-
                 Functio
NET       SA,              24   0       0       24       0        24      24        0            a
                 neaza
care        la                                                                                   stabilit
randul ei le-
a predat la
SC
FARMEXIM
SA




                                                257
                                           Stoc               Stoc              Planific
                          Planifi                                     Planifi
             Situatia                        sf.              sf.               at
                          cat       Elimin           Elimin           cat
             juridica                      sem                dec.              pentru       Agent
                      Nr. pentru    at-              at               pentru
Agent        (Functi                       .     I            200               eliminar     ec.
                      bu elimin     sem. I           sem.             elimin
economic     oneaza/                       200                9***              e      sf.   elimin
                      c* are-       2009             II               are
             Falimen                       9***               *****             exist.       ator
                          2009      (buc)            (buc)            2010
             t)                            (buc               (buc              utile
                          (buc)                                       (buc)
                                           )                  )                 (buc.)
                                                                                             SC
                                                                                             PRES
                                                                                             TO
                                                                                             SERV
                                                                                             GENE
                                                                                             RAL
                                                                                             SRL –
                                                                                             prelua
SC   FIROS Functio                                                                           re.
                       60   60      0       60       60       0       0         0
SA         neaza                                                                             Elimin
                                                                                             area -
                                                                                             la SC
                                                                                             Pro
                                                                                             Air
                                                                                             Clean
                                                                                             SRL
                                                                                             Timis
                                                                                             oara
SC
              function
GRANTME                24 0         0      24                            24
              eaza
TAL SA
SC
AVERSA        function
                       32 0         0      32     0        32            32
SA      Nou eaza
inventariat
 Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
 Bucureşti




                                            258
     Tabel 7.5.6.2. Situaţia condensatorilor scoşi din uz (care nu mai pot fi folosiţi) în Municipiul
     Bucureşti la nivelul anului 2009
                                                                                     Plan
                                                                                     ificat
                                                                                     pent
              Situatia        Planificat           Stoc    Nr.              Stoc sf.
                       Nr.               Eliminat-                                   ru
              juridica        pentru                sf.    buc.- Eliminat dec.
Agent                  buc.-             semestrul                                   elimi Agent      ec.
              (Functio        eliminare-           sem. I sem II sem.    II 2009***
economic               seml I            I    2009                                   nare eliminator
              neaza/F         2009                 2009*** 2009* (buc)      *****
                       2009*             (buc)                                       201
              aliment)        (buc)                (buc) ****               (buc)
                                                                                     0
                                                                                     (buc
                                                                                     )
SC
Tehnologic             88     0          0         88
a Tub SRL
SC
Ventilatorul           11     0          0         11
SA
SC
Republica
SA
reprezentat
              Falimen
a prin RVA
              t                                                                             SC SETCAR
INSOLVEN               495 495           0         495     495 495          0
              L85/200                                                                       SA Braila
CY
              6
SPECIALIS
TS SPRL
BUCUREŞ
TI
SC Timpuri Functio
                       722 0             0         722     722 0            722      722
Noi SA        neaza
SC      Vlist
Internation
al
              function
Transport              27     0          0         27      27    0          27       27
              eaza
Services
Romania
SRL
SC Textila dezafec
                   15       0         0          15
Unirea SA tat
SC Textila dezafec
                   58       0         0          58
Dacia SA tat




                                                      259
                                                                                    Plan
                                                                                    ificat
                                                                                    pent
            Situatia         Planificat           Stoc    Nr.              Stoc sf.
                      Nr.               Eliminat-                                   ru
            juridica         pentru                sf.    buc.- Eliminat dec.
Agent                 buc.-             semestrul                                   elimi Agent       ec.
            (Functio         eliminare-           sem. I sem II sem.    II 2009***
economic              seml I            I    2009                                   nare eliminator
            neaza/F          2009                 2009*** 2009* (buc)      *****
                      2009*             (buc)                                       201
            aliment)         (buc)                (buc) ****               (buc)
                                                                                    0
                                                                                    (buc
                                                                                    )
            Functio
            neaza
            societat
            e      în
SC Tubinox
            conserv 106 0               0         106     106 0            106      106
SA
            are din
            24
            sept.20
            09
SC
            function
Romaero               20     0          0         20      0     0          20       0
            eaza
SA
                                                                                           SC PRESTO
                                                                                           SERV
                                                                                           GENERAL
                                                                                           SRL          –
SC FIROS Functio
                      1      1          0         1       0     1          0        0      preluare.
SA          neaza
                                                                                           Eliminarea -la
                                                                                           SC Pro Air
                                                                                           Clean     SRL
                                                                                           Timisoara
SC
            function
GRANTME               88     0          0         88      88    0          88       88
            eaza
TAL SA
SC CELPI
SA          function                                                                       SETCAR
                      33     0          28        5       5     0          5        5
Nou         eaza                                                                           BRAILA
inventariat
 TOTAL
BUCUREŞ               1664 1            28        1636
TI
     Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
     Bucureşti




                                                   260
Tabel 7.5.6.3.
 Situatia transformatorilor în funcţiune care conţin PCB şi nu pot fi transportaţi (datorită
gabaritului)

                                                                                       Plan
                                                             Nr.
                            Nr.                     Stoc                       Stoc    ificat   Planifi
                                   Planifi                   buc.
                   Situatia buc.           Eliminat sf.                        sf.     pent     cat
                                   cat                       -       Cantit
                   juridica -              -        sem                        dec.    ru       pentru
                                   pentru                    sem     ate
Agent              (Functi sem             semestr .     I                     200     elimi    elimin
                                   elimin                    estr    ulei***
economic           oneaza/ estr            ul     I 200                        9***    nare     are sf.
                                   are-                      ul II   ***
                   Falimen ul I            2009     9***                       *****   201      exist.
                                   2009                      200     (litri)
                   t)       200            (buc)    (buc                       (buc    0        utile
                                   (buc)                     9***
                            9*                      )                          )       (buc     (buc.)
                                                             **
                                                                                       )
MAHARASH
TRA
SEAMLESS
LIMITED-
INDIAN PIPE
(a cumparat
utilajele     şi
echipamentel
                   Falimen
e           SC
                   t
Republica SA               1       0       0         1       1                 1
                   L85/20
-in    faliment
                   06
reprezentata
prin       RVA
INSOLVENC
Y
SPECIALIST
S         SPRL
BUCUREŞTI
)
SC ICE Felix
SA a predat
obligatiile de
mediu la SC
GREEN NET
SRL-care la        Functio
                             2     0       0         2       2       2200      2       2        0
randul ei, le-a    neaza
predat la SC
FARMEXIM
SA
Nou
inventariat
 Total
                             3     0       0         3
Bucureşti

Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deseurilor şi substante chimice periculoase, APM
Bucureşti


                                               261
În judeţul Ilfov, în cursul anului 2009, s-a acţionat pentru:
- eliminarea de către SC ENEL DISTRIBUTIE Muntenia SA – Sucursala Ilfov a 54 bucăţi
condensatori electrici, scoşi din funcţiune, care conţineau cca 615 l ulei contaminat cu PCB.
Eliminarea s-a făcut la instalaţiile de eliminare aparţinând SC Setcar SRL Brăila în trimestrul I
2009;
Planul de eliminare au fost aprobat de APM Ilfov şi transmise în copii la ISU Ilfov.
Pe teritoriul judeţului Ilfov îşi desfăşoară activitatea şi ANIF RA – SUC Olt - Argeş, Unitatea
de Administrare Ilfov (a apărut în trim III al anului 2007 ca urmare a reorganizării ANIF RA).
Nu deţine echipamente cu conţinut de PCB, PCT sau alţi compuşi desemnaţi. Aceeaşi situaţie
- nu deţine echipamente cu compuşi desemnaţi - este şi la SC Griviţa SA mutată în judeţul
Ilfov, oraş Voluntari.




       7.5.7. Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

      Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când
nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură, precizează
responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorului staţiei de epurare şi anume:
       - elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;
       - identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;
       - anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei
unor poluanţi în nămol;
       - contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a
nămolului;
       - obţinerea permisului de aplicare a nămolului.
Aceasta Directivă încurajează utilizarea nămolului în agricultură şi reglementează utilizarea lui
astfel încât să prevină efectele nocive asupra solului, plantelor, animalelor şi populaţiei. În
agricultură se folosesc nămolurile cu conţinut organic şi de nutrienţi, aşa cum sunt nămolurile
orăşeneşti şi cele rezultate de la epurarea apelor uzate din industria alimentară.
Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate
orăşeneşti.
          În prezent, se află în stadiul de modernizare o instalaţie de epurare a apelor uzate.
          În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate, pâna la
această dată, solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului
provenit din staţiile de epurare. Estimând că în următorii ani 2 milioane de locuitori vor fi
conectaţi la staţia de epurare, va fi produsă o cantitate importantă de nămol.
70 g/loc./zi de “Substanţă Uscată” (TS)” vor fi produse prin tratarea biologică a apelor uzate.
140 t de “Substanţă Uscată” vor fi produse pe zi sau 51.000 t/zi.
În judeţul Ilfov, în anul 2009:
- s-au elaborat planuri de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;
- s-a emis Permis de aplicare nămol, pentru Staţia de epurare ape menajere ce deserveşte
oraşul Buftea, pe baza Studiului Agrochimic Special emis de OSPA Giurgiu şi aprobat de
Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, judeţ Ilfov.
În anul 2007 s-au emis Permise de aplicare nămol pe baza Studiului Agrochimic Special emis
de OSPA Giurgiu şi aprobat de Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala, judeţ Ilfov
următorilor beneficiari: SC Compania Romprest Service SA pentru nămol generat de staţia
de epurare Baloteşti, SC Romsuintest Periş SA pentru nămol generat de staţia de epurare ce

                                               262
deserveşte creşterea animalelor, SC IBNA Baloteşti SA pentru nămol generat de instalaţiile
de preepurare ce deservesc creşterea animalelor.
În anul 2008 nu s-a emis nici un permis de aplicare nămol neexistând solicitări în acest sens.
În anul 2009 s-a emis 1(unul) Permis de aplicare nămol pentru SC AGRO FIT COM SRL
(nămolul s-a aplicat pe terenurile Societarii Agricole „ORIZONT”S.A, oraş Pantelimon).

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

De la epurarea apelor uzate orăşeneşti, în anul 2009, au rezultat 7950 tone nămoluri (cu
umiditatea 95 %). S-au colectat date de la staţiile de epurare, după cum urmează: staţia de
epurare Buftea ce deserveşte oraşul Buftea, dar care preia ape uzate şi de la 8 agenţi
economici; în anul 2009 staţia a funcţionat parţial deoarece oraşul Buftea a fost conectat la
reţeaua de canalizare a apelor uzate ce deserveşte municipiul Bucureşti-a generat 150 tone
nămol stocat pe patul de uscare; staţia de epurare Baloteşti ce deserveşte comuna Baloteşti,
dar şi agenţi economici din comuna Corbeanca; în anul 2008 staţia de epurare Baloteşti a fost
în reparaţie capitală şi modernizare; în anul 2009 a funcţionat concomitent cu finalizarea
operaţiilor de modernizare-a generat 220 tone nămol (stocat pe patul de uscare); staţia de
epurare Măgurele ce deserveşte oraşul Măgurele a generat 26 tone ; staţia de epurare
Bragadiru ce deserveşte oraşul Bragadiru (staţia nu mai este funcţională din anul 2004);
staţia de epurare Arteca ce deserveşte agentul economic SC Arteca Jilava SA dar şi o parte
din blocurile de locuinţe din comuna Jilava - a generat 6 tone, staţia de epurare Snagov -
Santu Floreşti-foloseşte procedeul de epurare cu nămol activ; staţia de epurare (de capacitate
mică) care deserveşte agentul economic SC Doraly SRL , comuna Afumaţi; staţia de
preepurare ce deserveşte complexul agrozootehnic al Societăţii Agricole „ORIZONT”, oraş
Pantelimon; staţia de epurare ape uzate ce deserveşte complexul agrozootehnic a SC
ROMSUINTEST SA Periş-a generat 7550 tone nămol cu umiditatea 95%. Deţine permis de
aplicare din anul 2007. Nămolurile colectate s-au împrăştiat pe terenuri agricole pe baza
permisului de aplicare obţinut de unii agenţi economici în anul 2007. Staţia de epurare Buftea,
aferentă oraşului Buftea a obţinut Permis de aplicare nămol ca urmare a Studiului Agrochimic
Special efectuat de OSPA Giurgiu şi a Avizului favorabil obţinut de la DADR Ilfov.

Tabel 7.5.7.1. Nămol din staţii de epurare ape uzate menajere – compoziţie (conform
buletinelor de analiza) – judeţul Ilfov

          Component nămol           Unitate         de Staţie de epurare
                                    măsura             Baloteşti       Măgurele
                                                       2007            2009*
          pH                        unităţi            6,75            7,42
          umiditate                 %                  89              63,28
          cenuşă                    %                  39,6%
          substanţă organică        %                                  21,58
          substanţă anorganică      %                                  15,14
          materie organică          mg/kg.s.u                          165000
          materie anorganică        mg/kg.s.u                          376000
          sulf total                mg/kg.s.u                          1639,7
          azot total                mg/kg.s.u          2459            15735
          fosfor total              mg/kg.s.u          1123            2159
          Aluminiu                  mg/kg.s.u                          36837
          Siliciu                   mg/kg.s.u                          25731
          Calciu                    mg/kg.s.u                          15836
          Fier                      mg/kg.s.u                          41363

                                              263
          Component nămol           Unitate         de Staţie de epurare
                                    măsura             Baloteşti       Măgurele
                                                       2007            2009*
           Mangan                       mg/kg.s.u                      252,7
           Magneziu                     mg/kg.s.u                      123945
           cadmiu                       mg/kg.s.u      <1              23,36
           cupru                        mg/kg.s.u      21              153,74
           arsen                        mg/kg.s.u      <1
           crom                         mg/kg.s.u      9,3
           mercur                       mg/kg.s.u      <1              nedetectabil
           nichel                       mg/kg.s.u      3,9             34,8
           plumb                        mg/kg.s.u      11,5            61,8
           zinc                         mg/kg.s.u      169             884
           PAH          (hidrocarburi mg/kg.s.u        <0,02           <0,02
           aromatice policiclice)
           PCB                (bifenili mg/kg.s.u    <0,002          nedetectabil
           policlorurati)
           dioxine                      mg/kg.s.u
*)Buletin de analiza nămol evacuat din staţia de epurare Măgurele, datat: 20.05.2009
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Dacă şi apa uzată evacuată în râul Sabar are conţinut mare de azot (N) şi fosfor (P) este
necesară retehnologizarea staţiei de epurare Măgurele prin introducerea treptei de epurare
terţiară pentru reducerea concentraţiei azotului şi fosforului la valori sub 15 mg/l (pentru
azot, respectiv sub 2 mg/l pentru fosfor).
Retehnologizarea şi introducerea treptei de epurare terţiară este necesară cu atât mai mult cu
cât România a declarat toate zonele de recepţie ape uzate epurate ca fiind zone sensibile la
eutrofizare.
Nămoluri generate de apele uzate industriale

Staţii de epurare ce deservesc agenţi economici, în judeţul Ilfov, există la: SC Arteca Jilava
SA- a generat 6 tone nămol, SC Pielorex SA- a generat 9 t nămol, depozitat la depozitul
conform Glina-SC Ecorec SA, SC Romsuintest SA (a generat în 2009, 7550 tone nămol; a
împrăştiat nămolul pe suprafeţe agricole pe baza Permisului de aplicare obţinut în anul 2007,
SC Romvac Company SA, SC Tuborg SA (o staţie de epurare cu treaptă biologică).
Cantităţile de nămol generate de aceste staţii sunt uscate în pături de uscare şi eliminate la
depozitele de deşeuri ecologice existente pe teritoriul judeţului Ilfov. Se fac eforturi pentru
preluarea nămolului uscat de către fabricile de ciment pentru coincinerare. În anul 2009 nu s-
a semnalat coincinerarea nămolului la agenţi economici din industria cimentului.
Tabel 7.5.7.2. Nămol din staţii de epurare ape uzate industriale tip agrozootehnic –
compoziţia (conform buletinelor de analiză) – judeţul Ilfov
           Component nămol           Unit. de măsură        SC Romsuintest SA,
                                                            Periş
           pH                        unitati                6,8
           umiditate                 %                      62,97
           Cenusă                    %
           Substanţă organică        %                      77,3
           Materie organică          mg/kg.s.u
           Materie anorganică        mg/kg.s.u
           Sulf total                mg/kg.s.u
                                              264
         Azot total                   mg/kg.s.u         16600
         Fosfor                       mg/kg.s.u         11400
         Aluminiu                     mg/kg.s.u
         Siliciu                      mg/kg.s.u
         Calciu                       mg/kg.s.u         2,45
         Fer                          mg/kg.s.u
         Mangan                       mg/kg.s.u         558
         Magneziu                     mg/kg.s.u         0,47
         Cadmiu                       mg/kg.s.u         0,6
         Cupru                        mg/kg.s.u         301
         Arsen                        mg/kg.s.u
         Crom                         mg/kg.s.u
         Mercur                       mg/kg.s.u         0,935
         Nichel                       mg/kg.s.u         20
         Plumb                        mg/kg.s.u         25
         Zinc                         mg/kg.s.u         672
         PAH           (hidrocarburi mg/kg.s.u
         aromatice policiclice)
         PCB (bifenili policlorurati) mg/kg.s.u
         dioxine                      mg/kg.s.u
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov



Tabel 7.5.7.2. Cantităţi de nămol generate în anul 2009 – judeţul Ilfov
      Staţie de epurare                      Cantitate nămol Observaţii
                                             cu         95%
                                             umiditate
      Buftea – staţia orăşenească (a 150 tone                nămol menajer
      funcţionat parţial)
      Măgurele – staţia orăşenească          26 tone         nămol menajer
      Snagov-Santu Floreşti – staţia
      comunala, cu treaptă biologică
      Baloteşti – staţia comunală, a 220                     nămol menajer, stocat pe
      funcţionat parţial datorită lucrărilor                 patul de uscare
      de modernizare
      Pielorex, Jilava – staţie industriala 9 tone           nămol industrial, eliminat la
                                                             depozitul conform Glina-
                                                             Ecorec
      Arteca, Jilava – epurare ape 5 tone                    nămol menajer, stocat pe
      uzate                                                  patul de uscare
      Arteca, Jilava - staţie industrială    1,0 tone        nămol menajer
      SC Romsuintest, Periş – staţie 7550 tone               nămol        din      dejecţii
      agrozootehnică                                         animaliere, împrăştiat pe
                                                             sol
      SC Agro Fit Com SRL- oraş 400 tone                     A fost împrăştiat pe
      Pantelimon, staţie de preepurare                       terenurile         Societăţii
      ce      deserveşte        complexul                    agricole „OROZONT: pe
      agrozootehnic de creştere a                            baza       Permisului     de
      porcinelor                                             aplicare emis de APM Ilfov
                                              265
      Staţie de epurare                    Cantitate nămol Observaţii
                                           cu         95%
                                           umiditate
                                                           în anul 2009
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov
Staţia de epurare aferenta localităţii 1 Decembrie este funcţională în proporţie de 55 %
(construcţie neterminată). A obţinut proiect de execuţie pentru retehnologizare pe fonduri
europene, lucrările sunt în curs de desfăşurare.



       7.5.8. .Deşeuri din construcţii şi desfiinţări

Termenul de “deşeuri din construcţii şi demolări” face referinţă la deşeurile rezultate din
activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a
clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor.
Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt: deşeuri din beton, deşeuri de cărămizi,
deşeuri de ţigle, deşeuri de materiale ceramice, deşeuri de lemn, deşeuri de sticlă, deşeuri de
materiale plastice şi deşeuri de metale (inclusiv aliajele acestora).
Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor prevede:
- deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea
construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările
de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract;
- primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor provenite din construcţii şi
demolări;
- producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea
deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor operatori economici
autorizaţi, în vederea valorificării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de construcţie şi
demolări în vederea eliminării trebuie să se efectueze pe bază de contract.
În prezent cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări este mult mai mică în comparaţie
cu statele membre ale Uniunii Europene. În paralel cu dezvoltarea economică a ţării,
activităţile de construire a clădirilor noi, de reconstrucţie şi renovare a clădirilor existente şi
demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creste substanţial cantitatea de deşeuri
din construcţii şi demolări şi se va schimba mult calitatea acestora, fapt pentru care este
necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea, recuperarea şi eliminarea deşeurilor
rezultate.

Tabel 7.5.8.1. Situaţia deşeurilor din construcţii şi desfiinţări în 2009
                        Categoria                               Cantitatea (tone)
                 Deşeuri din construcţii                             38583.47
             Deşeuri de pamânt şi demolări                           239136.51
Sursa datelor: Primăria Municipiului Bucureşti

Tabel 7.5.8.2. Cantităţile de deşeuri din construcţii   şi demolări generate 1999-2004 – judeţul
Ilfov
    Principalel Coduri de 1999           2000           2001     2002       2003         2004
    e tipuri de deşeuri      (tone)      (tone)         (tone)   (tone)     (tone)       (tone)
    deşeuri
    Deşeuri din 17           5778        5470           5281     5168       18037        25153
    construcţii
                                                266
  şi demolări
  din care
  Deşeuri       17 03 02 1350           1450        1382      1178       8077       11356
  inerte        17 01 01
                17 01 02
  Deşeuri       17 09 04 4428           4020        3899      3990       9960       13797
  mixte         17 01 07
Sursa datelor: PJGD pentru Judeţul Ilfov a probat prin HCJ Ilfov nr. 59/16.04.2009.

În 2009, în judeţul Ilfov exista în zona oraşului Popeşti Leordeni şi zona oraşului Chitila un
agent economic care colectează deşeuri din construcţii şi demolări pentru a produce şi
valorifica diverse materiale reciclabile (deşeuri metalice feroase, neferoase, beton spart,
cărămizi, lemn, sticla, materiale plastice) utilizate în construcţii.
Date validate în ceea ce priveşte cantitatea anuală generată de deşeuri din construcţii şi
demolări trebuie sa fie raportate de birourile de mediu existente la fiecare Consiliu Local cu
atât mai mult cu cat OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobata prin legea
265/2006 (modificată şi completată) prevede existenţa birourilor de mediu la fiecare Consiliu
Local
Consiliile Locale trebuie să specifice locurile de eliminare sau platformele de reciclare a
deşeurilor din construcţii şi demolări.

Tabel 7.5.8.3. Cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări generate în 2005
        Cod deşeu                                                            Cantitate
        (conform                                                             generata
                     Tip deşeu
        HG       nr.                                                         (tone/an)
        856/2002)                                                            2005



        17 01 01       Beton                                                 14739




        17 01 02       Cărămizi                                              11400




        17 01 03       Ţigle şi materiale ceramice                           107



                       Amestecuri sau fracţii separate de beton,
        17 01 06*      cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice cu 58
                       conţinut de substanţe periculoase




                                              267
Cod deşeu                                                   Cantitate
(conform                                                    generata
             Tip deşeu
HG       nr.                                                (tone/an)
856/2002)                                                   2005


             Amestecuri sau fracţii separate de beton,
17 01 07     cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice altele 14725,5
             decât cele specificate la 17 01 06



17 02 01     Lemn                                           88




17 02 02     Sticlă                                         337




17 02 03     Materiale plastice                             585




             Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut
17 02 04*                                                    64
             de/sau contaminate cu substanţe periculoase




17 04 01     Cupru, bronz, alamă                            1




17 04 02     Aluminiu                                       38




17 04 03     Plumb                                          180




17 04 04     Zinc                                           -



                                   268
       Cod deşeu                                                          Cantitate
       (conform                                                           generata
                    Tip deşeu
       HG       nr.                                                       (tone/an)
       856/2002)                                                          2005



       17 04 05      Fier şi oţel                                         2571




       17 04 06      Staniu                                               -




       17 04 07      Amestecuri metalice                                  1,5




                     Deşeuri metalice      contaminate   cu   substanţe
       17 04 09*                                                          8
                     periculoase



                     Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte
       17 04 10*                                                  5
                     substanţe periculoase




       17 04 11      Cabluri, altele decât cele specificate la 170410     34




       TOTAL         ///                                                  44942




Sursa datelor: PJGD pentru Judeţul Ilfov aprobat prin HC Judeţean Ilfov nr. 59/16.04.2009
                                            269
Tabel 7.5.8.4.
Cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate în 2005
               Cod deşeu                                               Cantitate
               (conform HG Tip Deşeu                                   colectată
               nr. 856/2002)                                           (tone/an)
               17 01 01        Beton                                   10238
               17 01 02        Cărămizi                                9345
               17 01 03        Ţigle şi materiale ceramice             88
                               Amestecuri sau fracţii separate de
                               beton, cărămizi, ţigle, sau materiale
               17 01 06*                                               -
                               ceramice cu conţinut de substanţe
                               periculoase
                               Amestecuri sau fracţii separate de
                               beton, cărămizi, ţigle, sau materiale
               17 01 07                                                -
                               ceramice       altele   decât      cele
                               specificate la 17 01 06
               17 02 01        Lemn                                    57
               17 02 02        Sticlă                                  300
               17 02 03        Materiale plastice                      500
                               Sticlă, materiale plastice sau lemn
               17 02 04*       cu conţinut de/sau contaminate cu -
                               substanţe periculoase
               17 04 01        Cupru, bronz, alamă                     1
               17 04 02        Aluminiu                                38
               17 04 03        Plumb                                   180
               17 04 04        Zinc                                    -
               17 04 05        Fier şi oţel                            2023
               17 04 06        Staniu                                  -
               17 04 07        Amestecuri metalice                     -
                               Deşeuri metalice contaminate cu
               17 04 09*                                               4
                               substanţe periculoase
                               Cabluri cu conţinut de ulei, gudron
               17 04 10*                                               5
                               sau alte substanţe periculoase
                               Cabluri,      altele    decât      cele
               17 04 11                                                25
                               specificate la 170410
               TOTAL           ///                                     22804
Sursa datelor: PJGD pentru Judeţul Ilfov aprobat prin HC Judeţean Ilfov nr. 59/16.04.2009

Cantităţile de cărămizi colectate reprezintă aportul persoanelor neautorizate. Acelaşi lucru se
poate spune şi despre o parte din cantităţile de metale feroase şi neferoase colectate.
Lemnul colectat a fost utilizat pentru încălzirea locuinţelor.
Betonul colectat cât şi o parte din alte materiale (metalice feroase şi neferoase, sticla,
materiale plastice) reprezintă şi aportul agentului economic SC Ecorecycling SRL cu sediul
social în Bucureşti,str. Bahluiului, nr. 11, ap.. 4, sector 1, iar punctul de lucru în oraş Popeşti
Leordeni, cod cadastral 1952/1,1953/1, tarlaua 1 cat şi pe raza oraşului Chitila. Agentul
economic este autorizat cu Autorizaţi a de mediu nr. 47/17.02.2006 şi este dotat cu instalaţie
de concasat.




                                               270
Tabel 7.5.8.5.
      Cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate în 2006
                     Cod     deşeu                       Cantitate
                     (conform HG       Tip Deşeu         colectată
                     nr. 856/2002)                       (tone/an)
                     17 01 01       Beton                10440
                     17 01 02       Cărămizi             8450
                                    Ţigle             şi
                     17 01 03       materiale            52
                                    ceramice
                                    Amestecuri sau
                                    fracţii separate
                                    de           beton,
                                    cărămizi, ţigle,
                     17 01 06*      sau materiale -
                                    ceramice         cu
                                    conţinut         de
                                    substanţe
                                    periculoase
                                    Amestecuri sau
                                    fracţii separate
                                    de           beton,
                                    cărămizi, ţigle,
                     17 01 07       sau materiale -
                                    ceramice altele
                                    decât          cele
                                    specificate la 17
                                    01 06
                     17 02 01       Lemn                 84
                     17 02 02       Sticlă               85
                                    Materiale
                     17 02 03                            502
                                    plastice
                                    Sticlă, materiale
                                    plastice       sau
                                    lemn             cu
                     17 02 04*      conţinut de/sau -
                                    contaminate cu
                                    substanţe
                                    periculoase
                                    Cupru, bronz,
                     17 04 01                            0.86
                                    alamă
                     17 04 02       Aluminiu             27.65
                     17 04 03       Plumb                184
                     17 04 04       Zinc                 -
                     17 04 05       Fier şi oţel         2049
                     17 04 06       Staniu               -
                                    Amestecuri
                     17 04 07                            -
                                    metalice
                                    Deşeuri
                     17 04 09*      metalice             2
                                    contaminate cu

                                              271
                                  substanţe
                                  periculoase
                                  Cabluri       cu
                                  conţinut de ulei,
                   17 04 10*      gudron sau alte 3.6
                                  substanţe
                                  periculoase
                                  Cabluri, altele
                                  decât       cele
                   17 04 11                         24
                                  specificate    la
                                  170410
                                                    21 904.11
                   TOTAL          ///
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov
Tabel 7.5.8.6.
Cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate în 2007
         Cod deşeu                                                   Cantitate
         (conform       Tip Deşeu                                    colectata
         HG       nr.                                                (tone/an)
         856/2002)
         17 01 01       Beton                                        11125
         17 01 02       Cărămizi                                     9406
         17 01 03       Ţigle şi materiale ceramice                  553.8
                        Amestecuri sau fracţii separate de beton, -
         17 01 06*      cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice cu
                        conţinut de substanţe periculoase
                        Amestecuri sau fracţii separate de beton, -
         17 01 07       cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice
                        altele decât cele specificate la 17 01 06
         17 02 01       Lemn                                         61
         17 02 02       Sticlă                                       88.46
         17 02 03       Materiale plastice                           503.65
                        Sticlă, materiale plastice sau lemn cu -
         17 02 04*      conţinut de/sau contaminate cu substanţe
                        periculoase
         17 04 01       Cupru, bronz, alamă                          1.085
         17 04 02       Aluminiu                                     36
         17 04 03       Plumb                                        180
         17 04 04       Zinc                                         -
         17 04 05       Fier şi oţel                                 2066
         17 04 06       Staniu                                       -
         17 04 07       Amestecuri metalice                          -
                        Deşeuri metalice contaminate cu substanţe 1.6
         17 04 09*
                        periculoase
                        Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte 2.66
         17 04 10*
                        substanţe periculoase
                        Cabluri, altele decât cele specificate la 28
         17 04 11
                        170410
         TOTAL          ///                                          24017.25

                                          272
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov

Tabel 7.5.8.7.
Cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate în 2008
          Cod deşeu                                                    Cantitate
          (conform HG Tip Deşeu                                        colectată
          nr. 856/2002)                                                (tone/an)
          17 01 01        Beton                                        11254
          17 01 02        Cărămizi                                     9316
          17 01 03        Ţigle şi materiale ceramice                  545.74
                          Amestecuri sau fracţii separate de           -
                          beton, cărămizi, ţigle, sau materiale
          17 01 06*
                          ceramice cu conţinut de substanţe
                          periculoase
                          Amestecuri sau fracţii separate de           -
                          beton, cărămizi, ţigle, sau materiale
          17 01 07
                          ceramice altele decât cele specificate la
                          17 01 06
          17 02 01        Lemn                                         66
          17 02 02        Sticlă                                       89.456
          17 02 03        Materiale plastice                           524.65
                          Sticlă, materiale plastice sau lemn cu       -
          17 02 04*       conţinut     de/sau    contaminate      cu
                          substanţe periculoase
          17 04 01        Cupru, bronz, alamă                          1.095
          17 04 02        Aluminiu                                     37
          17 04 03        Plumb                                        178
          17 04 04        Zinc                                         -
          17 04 05        Fier şi oţel                                 2458
          17 04 06        Staniu                                       -
          17 04 07        Amestecuri metalice                          -
                          Deşeuri metalice contaminate cu              1.3
          17 04 09*
                          substanţe periculoase
                          Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau      2.76
          17 04 10*
                          alte substanţe periculoase
                          Cabluri, altele decât cele specificate la    27
          17 04 11
                          170410
          TOTAL           ///                                          24501.001
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe        chimice periculoase, APM
Ilfov

Tabel 7.5.8.8.
Cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate în 2009
   Cod deşeu                                                       Cantitate
   (conform HG            Tip Deşeu                                colectată
   nr. 856/2002)                                                   (tone/an)
   17 01 01          Beton                                         10731
   17 01 02          Cărămizi                                      9313
   17 01 03          Ţigle şi materiale ceramice                   515
   17 01 06*         Amestecuri sau fracţii separate de beton, -
                                              273
                     cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice cu
                     conţinut de substanţe periculoase
                     Amestecuri sau fracţii separate de beton, -
    17 01 07         cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice
                     altele decât cele specificate la 17 01 06
    17 02 01         Lemn                                        67
    17 02 02         Sticlă                                      79
    17 02 03         Materiale plastice                          527
                     Sticlă, materiale plastice sau lemn cu -
    17 02 04*        conţinut     de/sau     contaminate      cu
                     substanţe periculoase
    17 04 01         Cupru, bronz, alamă                         1
    17 04 02         Aluminiu                                    37
    17 04 03         Plumb                                       178
    17 04 04         Zinc                                        -
    17 04 05         Fier şi oţel                                2258
    17 04 06         Staniu                                      -
    17 04 07         Amestecuri metalice                         -
                     Deşeuri      metalice    contaminate     cu 1
    17 04 09*
                     substanţe periculoase
                     Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau 2
    17 04 10*
                     alte substanţe periculoase
                     Cabluri, altele decât cele specificate la 23
    17 04 11
                     170410
      TOTAL          ///                                         23732
Sursa datelor:   Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM
Ilfov



   7.6. Acţiuni desfăşurate pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea activităţilor de
        gestionare a deşeurilor


Prin aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” a crescut gradul de conştientizare a riscului
generat de deşeuri asupra sănătăţii umane şi a mediului.
A devenit tot mai necesară impunerea restricţiilor pentru depozitarea deşeurilor (se vor
depozita numai în locuri special amenajate), a limitării concentraţiilor emisiilor de gaze
rezultate din fermentaţie, precum şi monitorizarea şi post monitorizarea depozitelor de
deşeuri.
Principalele activităţi care trebuie realizate şi care contribuie în acelaşi timp la implementarea
prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, sunt :
-    realizarea unei reţele de colectare/colectare selectivă a deşeurilor, transport şi transfer,
reciclare şi valorificare;
-      reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate;
-      închiderea depozitelor de deşeuri municipale neconforme;
-      închiderea depozitelor rurale şi ecologizarea amplasamentelor;
-      extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deşeurilor
municipale);

                                               274
-       campanii de informare şi conştientizare/educare a populaţiei şi agentilor economici faţă
de colectarea deşeurilor pe categorii ( prin condiţiile impuse şi prin autorizaţiile de mediu
emise ).
    Astfel, se vor urmări şi se va avea în vedere implementarea colectării selective la sursa a
deşeurilor (ambalaje, deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere) precum şi asigurarea
volumului şi numărului suficient de containere pe tipuri de deşeuri în funcţie de tipul clădirilor
şi a numărului de locuitori.
De asemenea, importante pentru îmbunătăţirea activităţilor de gestionare a deşeurilor au fost
activitatile institutiei, cum ar fi: participarea la seminarii privind modalităţile de gestionare a
deşeurilor şi chimicalelor, procedura de transmitere a datelor privind deşeurile şi chimicalele,
campaniile lunare sau naţionale de colectare a DEEE, etc.


Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Problematica existentei planurilor de gestionare a deşeurilor:
- în anul 2007 a fost aprobat şi a intrat în vigoare Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor,
Reg. 8 Bucureşti-Ilfov;
- în anul 2009 a fost aprobat de Consiliul Judeţean Ilfov, Planul Judeţean de Gestionare a
Deşeurilor pentru Judeţul Ilfov.
Închiderea depozitelor de deşeuri nepericuloase, neconforme şi neautorizate din judeţul Ilfov:
- la data de 30 septembrie 2009, APM Ilfov prin ANPM şi ACPM, a raportat că s-au închis şi
ecologizat toate cele 28 amplasamente pentru depozitarea deşeurilor nepericuloase,
neconforme şi neautorizate (listate în PRGD , Reg. 8 Bucureşti-Ilfov). Închiderea s-a făcut cu
respectarea prevederilor Ordinului de ministru nr. 1274/2005 (modificat şi completat).
Gestiunea deşeurilor menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni
colectate separate
Deşeurile menajere şi asimilabile sunt raportate la populaţia judeţului Ilfov.
Pentru anul 2009 s-a luat în calcul numărul de 284520 locuitori, din care : în mediul urban
88900 locuitori, în mediul rural 195620 locuitori
Cantităţi de deşeuri (DMS- deşeuri municipale solide) generate: 76800 tone.
- toată cantitatea generată a ajuns la depozitele de deşeuri nepericuloase din judeţ, astfel:
- la depozitul conform Glina-Ecorec: 45281 tone (are durata de viata : până în anul 2045);
- la depozitul conform Vidra –Ecosud: 15722 tone (are durata de viata: până în anul 2023);
- la depozitul conform Rudeni-Iridex: 15797 tone (acest depozit este pe teritoriul municipiului
Bucureşti)
Pătrunderea operatorilor de salubrizare în judeţul Ilfov:
       - toate consiliile locale din judeţul Ilfov au asigurat serviciul de salubritate astfel:
   - 33 consilii locale au concesionat serviciul de salubritate unor operatori licenţiaţi şi
autorizaţi;
   - 7 consilii locale deţin propriul serviciu de salubrizare.
Sortarea deşeurilor reciclabile, refolosibile/reutilizabile din deşeurile menajere şi asimilabile
colectate la grămadă :
● la staţia de sortare deşeuri , aferenta depozitului conform Glina-Ecorec, s-au sortat în anul
2009, 133,56 tone deşeuri cu valoare economică;
● la staţia de sortare deşeuri, aferenta depozitului conform Vidra-Ecosud, s-au sortat, 370,4
tone deşeuri cu valoare economică.
În judeţ, la agentul economic SC Rosal Grup SRL, exista o staţie de sortare deşeuri
(sortarea se face manual) din deşeurile colectate de la stradă.
Gestiunea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE):
La acest tip de deşeu, România este obligată să realizeze 4 kg DEEE/locuitor/an, începând
cu anul 2009 (potrivit HG nr. 448/2005, modificată şi completată).
                                               275
În judeţ exista 16 operatori economici ce au în activitate gestionarea DEEE, astfel:
- 2 agenţi economici care realizează colectare şi tratare DEEE;
- 14 agenţi economici care realizează colectare şi valorificare DEEE.
La nivel naţional exista BAZA DE DATE, în care fiecare Autoritate judeţeană de mediu
introduce datele referitoare la gestionarea DEEE.
Precizări
- în anul 2007, în judeţul Ilfov s-au colectat 681 tone DEEE, cea mai mare cantitate din ţară
(dar a fost un exerciţiu),
- în anul 2008 s-au colectat 1836 tone, ceea ce reprezintă 6,26 tone/locuitor.
- în anul 2009 s-au colectat 5320 tone DEEE, ceea ce reprezintă 18,6 kg/locuitor (datele sunt
informative deoarece nu s-a finalizat colectarea datelor din teritoriu (se respectă prevederile
Ord. nr. 1223/2005)).
APM Ilfov, în perioada 06.07.2009-18.07.2009 a procedat la verificarea în teren a tuturor
amplasamentelor de deşeuri nepericuloase, neconforme şi neautorizate. S-au purtat discuţii
cu Primarii localităţilor pentru capacitarea acestora în vederea închiderii şi ecologizării tuturor
amplasamentelor neautorizate. S-au precizat primarilor, în calitatea lor de Şefi ai serviciilor de
administraţie publică la nivel local, necesitatea marcării cadastrale, pe harta administrativă a
localităţii, a amplasamentelor neautorizate ce au servit pentru depozitarea deşeurilor până la
data de 16.07.2009.
APM Ilfov, în perioada 06.06.2009-28.06.2009, a transmis în teritoriu, la toate consiliile locale
deţinătoare de depozite de deşeuri neconforme şi neautorizate, adrese pentru capacitarea
acestora în vederea concesionării serviciilor de salubrizare sau creării propriului serviciu de
salubrizare.
ARPM Bucuresti realizează o monitorizare lunară a circuitului unor deşeuri periculoase
(baterii şi acumulatori auto, uleiuri minerale uzate, cât şi a altor tipuri de deşeuri: hârtie şi
cartoane, mase plastice, în special PET-uri, lemn).
La nivel naţional exista o BAZĂ DE DATE privind statistica deşeurilor în care se introduc
date, colectate statistic, de la diverşi agenţi economici din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov.
La nivel naţional există o BAZĂ DE DATE privind gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de
ambalaje, în care se introduc date raportate de agenţii economici care gestionează ambalaje
şi deşeuri de ambalaje - cu respectarea prevederilor Ord. nr. 927/2005.

Sunt respectate Regulamentele, Directivele şi Deciziile Comisiei Europene, astfel:
- în baza Regulamentului nr. 1005/2009 sunt inventariate anual tipurile/cantităţi de substanţe,
modul de gestionare, inclusiv cantităţi de deşeuri pe tipuri de substanţa care depreciază statul
de ozon, inclusiv halonii. În Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov există cel mai important agent
economic SC Midal Group SRL care gestionează substanţele ce depreciază stratul de ozon,
SC TAROM SA care gestioneză halonii (utilizaţi în aviaţie). Precizăm că halonii sunt utilizaţi şi
de zona militară.
- în baza Regulamentului nr. 842/2006 sunt inventariate anual tipurile/cantităţi de substanţe,
modul de gestionare, inclusiv cantităţi de deşeuri pe tipuri de substanţă care au proprietăţi
refrigerante dar datorită conţinutului de fluor din structură sunt considerate gaze cu efect de
seră.
Cei mai mari consumatori din asemenea substanţe sunt SC Den Braven Romania SRL şi
agenţii economici care asigură mentenanţa instalaţiilor de condiţionare aer din încăperi şi
spaţii de producţie. Agenţii economici care asigură mentenanţa instalaţiilor de condiţionare
aer din încăperi şi spatii de producţie nu sunt autorizaţi din punct de vedere mediu.
- în baza Regulamentului nr. 689/2009 se fac inventarieri de substanţe şi preparate chimice
periculoase, restricţionate şi sever restricţionate (în special pesticide). Baza de date este la
ANPM.


                                               276
- în baza Directivei nr. 1987/217/CE privind azbestul transpusă prin HG nr. 124/2003 sunt
inventariaţi deţinătorii de produse cu conţinut de azbest, producători şi importatori. Baza de
date este la ANPM.
- în baza Directivei nr. 1987/101/CE transpusă prin HG nr. 235/2007 privind uleiurile uzate se
fac inventarieri de generatori, colectori şi procesatori de uleiuri uzate . Baza de date este la
ANPM..
- în baza Regulamentului nr. 1907/2006 se fac inventarieri privind importatorii, producătorii,
utilizatorii, inclusiv a deşeurilor, de substanţe şi preparate chimice acordându-se atenţie
acelor substanţe şi preparate care sunt periculoase pentru factorii de mediu şi pentru
sănătatea oamenilor; este vorba de benzene, toluene, ehylmethyl cetone, cromaţi şi
bicromaţi, substanţe cu efect asupra reproducerii sau cele care produc mutaţii genetice,
substanţe şi preparate foarte periculoase pentru mediul acvatic.




   7.7. Tendinţe privind generarea deşeurilor


Deşeurile rezultate din activităţile umane, constituie o problemă de o deosebită actualitate,
datorată atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora (care prin degradare şi
infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea
populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materiale refolosibile şi energie care
pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.
Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale
practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor
segmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii
social-economice, precum şi autorităţi publice.
Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii dintre
activităţile umane şi mediu. Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de consum şi
de producţie. De exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte o dată cu
creşterea nivelului de trai.
Creşterea producţiei economice, dar şi gestionarea ineficientă a resurselor, conduc la
generarea de cantităţi mari de deşeuri.
Pentru a preciza tendinţa privind generarea deşeurilor trebuie să ne raportăm la prevederile
Directivei nr. 2008/98/CE. Potrivit Directivei menţionate pentru perioada următoare se va
acorda prioritate :
- prevenirii generării deşeurilor;
- pregătirii pentru reutilizare;
- reciclării;
- altor operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificării energetice;
- eliminării. Cantităţile eliminate trebuie să scadă prin aplicarea metodelor de pregătire pentru
reutilizare şi reciclării.
O tendinţă din ce în ce mai atent pusă în practică este compostarea deşeurilor biologice cât şi
compostarea anaerobică a deşeurilor biodegradabile pentru producţia de biogaz şi compost.
În ce priveşte deşeurile de ambalaje tendinţa este de reutilizare şi refolosire a unor ambalaje
cu ciclu de viaţă lung.
Credem că în următorii ani din ce în ce mai mulţi comercianţi se vor orienta spre introducerea
sistemului depozit şi gestionarea ambalajelor.
O problemă de urmărit în următorii ani este etichetarea deşeurilor periculoase în special a
celor cu conţinut de azbest.

                                               277
Deşeurile din construcţii şi demolări trebuie să atingă procentul de 70%, deşeuri reciclate
până la sfârşitul anului 2014.




       7.7.1. Prognoza generării deşeurilor municipale

Pentru a prognoza generarea deşeurilor municipale este necesar să se ţină seama de
următorii factorii de influenţă :
- evoluţia populaţiei;
- dezvoltarea economică (evoluţia venitului local);
- prognoza activităţilor de construcţii;
- comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie);
- educaţia privind mediul înconjurător;
- nivelul de trai.
- procentul de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri
Deşi pe termen scurt şi mediu principala opţiune de gestionare a deşeurilor va rămâne
depozitarea, obiectivul principal este acela de a promova alternative de gestionare, astfel
încât să se asigure alinierea la practicile europene şi de a evita, pe cât posibil, soluţiile de
eliminare finală (depozitare, incinerare).
Cantităţile prognozate de deşeuri de ambalaje generate sunt calculate conform Planului
pentru Implementarea Directivei nr. 94/62/EC privind deşeurile de ambalaje, modificată prin
procedura nr. 2004/12/EC. Cantităţile de ambalaje sunt calculate pe baza datelor puse la
dispoziţie de furnizori, ca fiind cosumul intern din România.
Cât despre cantităţile de deşeuri generate, există două fracţii de deşeuri pentru care trebuie
sporită colectarea selectivă şi reciclarea: deşeurile biodegradabile şi de ambalaje. O parte a
deseurilor biodegradabile vor fi redirectionate de la depozitare şi cel mai probabil vor fi
compostate sau tratate printr-o alta metoda (pe baza anului de referinţă 1995 şi a ţintelor date
de reducere a cantităţilor) precum şi o parte a deşeurilor de ambalaje.
Conform prognozelor de generare din PRGD şi PJGD se preconizează o creştere a
cantităţilor de deşeuri municipale datorită creşterii consumului de bunuri la populaţie,
creşterea fiind estimată la 0,8% locuitor/an.
Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat, de asemenea, o
creştere medie de 0,8% pe an în ceea ce priveşte generarea.
Pornind de la cantităţile de deşeuri estimate a fi generate şi ţinând seama de obiectivele
stabilite privind extinderea sistemului de colectare şi implementarea colectării selective, au
fost estimate cantităţile de deşeuri care vor fi colectate, precum şi cantităţile de deşeuri care
urmează a fi colectate separat.
O reducere importantă a cantităţilor de deşeuri municipale depozitate se va înregistra prin
dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă, deoarece cantităti importante din deşeurile
reciclabile din deseurile menajere vor intra în circuit de valorificare/reciclare şi nu se vor mai
regăsi în deşeurile depozitate.




                                               278
       7.7.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie

Strategia Naţională de gestionare a deşeurilor şi Planul Naţional de gestionare a deşeurilor
aprobate prin HG nr.1470/2004 reprezintă un rol important în dezvoltarea unei gestiuni
durabile în domeniul deşeurilor.
Se prognozează o creştere privind generarea şi valorificarea deşeurilor de producţie cu cca.
10% pe an, iar cantităţile de deşeuri rezultate din industrie şi comerţ reciclate vor creşte în
medie cu cca. 10% pe an.
       Valorificarea energetică va rămâne ca alternativă, într-un procent mai mic în perioada
următoare, dar se estimează că după anul 2017, aceasta va depăşi 10% ca urmare a
dezvoltării activităţilor de incinerare a deşeurilor.



       7.7.3. Îmbunătăţirea calităţii gestionării deşeurilor

Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a
administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra
mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ. Conform legislaţiei în vigoare,
obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de
Gestionare a Deşeurilor, este dezvoltarea unui system integrat de gestionare a deşeurilor,
eficient din punct de vedere economic, şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a
mediului.
Obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt:
- asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale, în
vederea unei cât mai eficiente valorificări şi eliminări a acestora pentru asigurarea unui
management ecologic raţional;
- reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau eliminării şi eliminarea
corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări;
- prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a nămolurilor orăşeneşti
provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate;
- adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor de
ambalaje, asigurării valorificării şi reciclării şi minimizarea riscului determinat de substanţele
periculoase din ambalaje, proiectele integrate de management al deşeurilor se vor desfasura
în conformitate cu Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, cu Planul Regional de
Gestionare a Deşeurilor şi cu Planul Judeţean de Gestionare a Deseurilor.
Pentru conformarea cu cerinţele legislative în ceea ce priveşte managementul deşeurilor se
vor respecta urmatoarele optiuni: prevenire, colectare, colectare selectivă, valorificare,
reciclare, tratare şi eliminare.
În acest scop, este necesară crearea unui sistem modern de management al deşeurilor, care
să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate.
În paralel, este necesară şi realizarea unor actiuni de informare-educare-conştientizare a
populaţiei, având în vedere faptul că, pentru realizarea sistemelor eficiente de gestionare
integrată a deşeurilor nu este suficientă doar dezvoltarea infrastructurii, ci şi implicarea
populaţiei.
Reducerea volumului de deşeuri depozitate şi protejarea resurselor naturale presupun
implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, valorificarea şi reciclarea
deşeurilor refolosibile.




                                               279
8. CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE


   8.1. Introducere

      Începând cu 1 ianuarie 2007 România a devenit Stat Membru al Uniunii Europene. Ca
urmare, în România se aplică prevederile regulamentelor din Aquis-ul comunitar de mediu.
      O nouă politică UE privind chimicalele o reprezintă Regulamentul 1907/2006 (CE) al
Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea,
evaluarea, restricţionarea şi autorizarea substanţelor chimice – REACH - care a intrat în
vigoare la 1 iunie 2007 şi înlocuieşte o serie de directive europene printr-un sistem unic.
Însăşi denumirea REACH este un acronim pentru trei, din cele patru elemente cheie ale
Regulamentului – Inregistrarea, Evaluarea, Autorizarea şi Restricţionarea substanţelor
chimice.
•       Obiectiv: Dezvoltare durabilă
–       Protejarea sănătăţii umane şi a mediului
–       Menţinerea/îmbunătăţirea inovării/competitivităţii
–       Menţinerea pieţii interne
–       Creşterea transparenţei şi conştientizării consumatorilor
–       Integrare cu eforturile internaţionale
–       Promovarea altor teste decat cele pe animale
–       Conformare cu obligaţiile OMC
•       Introduce UN Sistem unic coerent pentru substanţe noi (neetapizate) şi existente
(etapizate)
•       Elemente cheie:
–       Înregistrarea de către industrie a substanţelor chimice fabricate/importate > 1 tona/an
(termene etapizate pe 11 ani)
–       Creşterea gradului de informare şi comunicare în lungul întregului lanţ de
furnizare/aprovizionare
–       Evaluarea anumitor substanţe înregistrate (Agenţia şi statele membre)
–       Autorizare numai pentru utilizarea substanţelor de foarte mare interes
–       Restricţii: “Safety net” (acţiune la nivelul Comunitatii)
–       Agenţia pentru Chimicale pentru gestionarea eficientă a sistemului
        La 20 ianuarie 2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a
Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.
1907/2006 . Acest Regulament are scopul şi domeniul de aplicare:
-       armonizarea criteriilor de clasificare a substanţelor şi amestecurilor şi a regulilor privind
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor periculoase;
-       garantarea unui nivel ridicat de protecţie a sănataţii umane şi a mediului, precum şi
libera circulaţie a substanţelor, amestecurilor şi articolelor.
-       eficientizarea funcţionării pieţei interne a substanţelor, a amestecurilor şi a articolelor
respective poate fi obţinută printr-o abordare unitară cu cea a Uniunii Europene.
Noile reguli privind CLP prevăd că substanţele trebuie sa fie reclasificate până la 1
decembrie 2010 şi amestecurile până la 1 iunie 2015.




                                                280
Perioada de tranziţie:
                                                               Tabel nr. 8.1.1
                                                                               2019
  Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 în
                                                                               continuare
                       Clasificare,
                       etichetare şi
                       ambalare în
                       conformitate
                       cu      DSD.
                       Dacă       se Clasificare deopotrivă în
                       aplica CLP conformitate cu DSD şi
            Substanţe nu se mai CLP;
  CLP
                       face          Etichetare şi ambalare
  termene                                                      Clasificare, etichetare    şi
                       etichetarea în conformitate cu CLP.
  de                                                           ambalare în conformitate cu
                       şi
  aplicare                                                     CLP
                       ambalarea
  (art. 61)
                       în
                       conformitate
                       cu DSD.
                       Clasificare, etichetare şi ambalare în
                       conformitate cu DPD. Dacă se aplica
            Amestecuri CLP atunci etichetarea şi ambalarea
                       nu se mai face în conformitate cu
                       DPD.

               ↑                   ↑                         ↑
Intrarea în viguare a CLP;       Obligaţia de aplicare a CLP             Obligaţa de aplicare
a CLP pentru amestecuri.
Abrogarea Anexei I din DSD            pentru substanţe        Nu este necesară re-etichetarea
şi re-ambalarea conform CLP
       20 ianuarie 2009                   1 decembrie 2010       pentru substanţe/amestecuri
deja introduse pe piaţa înainte de
                                                                     2010/2015     până     la
2012/2017



   Obligatiile operatorilor economici:
                                                                Tabel nr. 8.1.2
    Obligaţiile                                                          Fabrica
                                         Importato                                 Distribuito
    operatorilor    Producători                    Utilizatori din aval nţi     de
                                         ri                                        ri
    economici                                                            articole
    Clasificare     X                    X          X
    Etichetare şi
                   X                     X          X                              X
    ambalare
    Clasificarea
    substanţelor
                   X                     X                               X
    care nu sunt
    încă introduse

                                              281
     pe piaţă care
     fac     obiectul
     înregistrării
     sau notificării
     Notificare      a
                       X                  X
     Agenţiei

         În prezent în Romania a intrat în vigoare HG nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind
 clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase publicata în monitorul oficial
 nr. 813 din 4 decembrie 2008, instituie cadrul legal pentru clasificarea, ambalarea şi
 etichetarea substanţelor periculoase pentru om şi mediu, în vederea introducerii pe piaţă a
 acestora( cu anexele 1 - 6).
         Începând cu data de 10.08.2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr.790/2009 de
 modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic şi ştiinţific, a Regulamentului (CE) nr.
 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi
 ambalarea substanţelor şi a amestecurilor.



    8.2. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)

 CADRUL LEGISLATIV
        • Regulamentului 689/2008 privind importul/exportul anumitor produse chimice
 periculoase
        • Hotarâre nr. 305/2007 (MO nr. 226/03.04.2007) privind unele măsuri pentru aplicarea
 Regulamentului nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi
        • Ordinul comun nr. 1239/2007 (MO nr. 667/2007) privind modalităţile de realizare a
 controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităţile de
 colaborare dintre autorităţi, conform Hotărârii Guvernului nr. 305/2007 privind unele măsuri
 pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003
 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi.
  În cursul anului 2009, la nivelul regiunii Bucureşti Ilfov s-au identificat operatorii economici
 care în decursul anului au importat substanţe/preparate chimice periculoase sub incidența
 Regulamentului 689/2008 privind importul/exportul anumitor produse chimice periculoase.
         În municipiul Bucureşti următoarele societăţi comerciale au realizat activităţi de import
 produse chimice periculose:

 Tabel nr. 8.2.1
                                                  Procentul            Cantitate
Operator     Denumire        Denumire             substantei           amestec
                                                                                     Utilizare
economic     amestec         substanta            in        amestec    importat
                                                                                     specifică
importator   importat        importata            importat             (kg)
                                                  (%)
Aectra                                                                               Se foloseste
             Alfacipermet
Agrochemi                    Alfacipermetrin      97                   400,00        ca insecticid
             rin
cals SA
HSH          Rocima 224      Permetrin            12,5 -< 15,0         50,00         Produse
Chemie                                                                               pentru
SRL          Rocima 226      Permetrin            12,5-< 15,0          340,00        biocide
             Rocima 363      Diuron               15,0-< 20,0          100,00

                                               282
                                               Procentul               Cantitate
Operator     Denumire      Denumire            substantei              amestec
                                                                                      Utilizare
economic     amestec       substanta           in        amestec       importat
                                                                                      specifică
importator   importat      importata           importat                (kg)
                                               (%)
             Rocima 363    Diuron              15,0-< 20,0             200,00

             Rocima 363    Diuron              15,0-< 20,0

SC
MAKHTES
HIM AGAN THIONEX 35
                    ENDOSULFAN                 35                      44.800,00      Raticid
ROMANIA EC
- MAROM
SRL
             CERLIT        fluroxipir          25                      2.880,00       erbicid
NATUREV
                           2,4-dinitro-6-(1-
O SRL        KARATHAN
                           metilheptil) fenil 35                       1.440,00       erbicid
             E GOLD 350
                           crotonat
                           Deltametrin          2,8                    11 920,00
                           Calciu               >1,00 -< 25,00
                           bis(tetrapropilen- >1,00 -< 5,00
             DECIS 2,5 benzensulfonat           > 25,00
             EC            2-metilpropan-1-                                           insecticid
S.C
                           ol
BAYER
                           Solvent      naftha
SRL
                           (petrol)       usor
                           arom.
             Acid cromic Acid           cromic 100                     21.600,00
                                                                                      auxiliar
             cristale      cristale
                                                                                      tratari
             Trioxid   de Trioxid de crom
                                                                                      metale
             crom (VI)     (VI)
 Sursa datelor : APM Bucureşti- Raportări agenţi economici

 În judeţul Ilfov, agenţii economici care distribuie, importă şi pun pe piaţă substanţe şi
 preparate chimice periculoase ce intră sub incidența Regulamentului 689/2008 privind
 importul/exportul anumitor produse chimice periculoase sunt:

 Tabel nr.8.2.2

   Agent economic/adresa/tel/fax                   Locaţia depozitului în judeţul Ilfov

   ►SC Monsanto România SRL – Şoseaua Distribuitor de produse şi preparate chimice
   Bucureşti Nord nr. 10, (Global City Business
   park, Clădirea O21, etj. 5, oraş Voluntari
   tel/fax: 0213057140;0213057165

   ►SC         Bayer     CropScience       SRL Oraş Otopeni, str. Horia, Cloşca şi Crişan,
   Bucureşti, b-dul Poligrafiei, nr. 3°, Sector nr. 61-63
   1/tel/fax: 5295929/5295992                   Tel/fax: 2582566/;2030000/2030001- firma

                                             283
                                               distribuitoare – SC Karl Heinz Dietrich
                                               Internaţional Exped SRL
  ►SC NaturEVO SRL                             Com. Bragadiru, Şoseaua Alexandriei, nr.
  Bucureşti, str. Şoseaua Panduri, nr. 29, Bl. 109, /tel/fax: 4480980
  P2A, etj. 1, ap. 4 Sector 5/ tel/fax:
  4113656/4113409

  ►SC MAKHTESHIM AGAN ROMÂNIA- Com. Ştefăneştii de Jos
  MAROM SRL, Bucureşti, str. Mihai
  Eminescu, nr. 44-48, etj. 5, ap. 11, Sector 1
  , tel/fax: 2228224/2229530

  ►SC Alcedo SRL, Bucureşti, str. Sborului, Com. 1 Decembrie, str. Şoseaua Giurgiului,
  nr. 1 Sector 3/ tel/fax:3237645/3124252   nr. 86;
                                            Com. Vidra, Şoseaua Principală;
                                            Com Măgurele, str. Mincu, nr. 13

 Sursa datelor : APM Ilfov - Raportări agenţi economici



   8.3. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)


       8.3.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul
            1005/2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră

       În anul 1985 a avut loc Convenţia de la Viena pentru Protecţia Stratului de Ozon, tot
atunci descoperindu-se şi “gaura” din stratul de ozon (rarefierea stratului de ozon) de
deasupra Antarcticii, care a şocat întreaga lume. Aceasta a devenit foarte repede urgentă
pentru prevenirea şi eliminarea dezastrelor cauzate mediului. Ceea ce nu este foarte
cunoscut este faptul că , încă din 1974, oamenii de ştiinţă au transmis o avertizare că stratul
de ozon va fi rapid depreciat dacă nu se stopeză utilizarea chimicalelor care au aceste
proprietăţi destructive. Eliberate în atmosferă, acestea se ridică şi sunt descompuse de
lumina solară, clorul reacţionând şi distrugând moleculele de ozon (până la 100000 de
molecule de ozon la o singură moleculă de CFC).
       În fiecare an, ziua de 16 Septembrie marchează dată în care a fost semnat acordul
internaţional de la Montreal, cunoscut drept Protocolul de la Montreal pentru Protejarea
Stratului de Ozon. Pentru a sublinia importanţa Protocolului, în 1994 Adunarea generală a
Naţiunilor Unite a proclamat data de 16 septembrie drept Ziua Internaţională pentru
Protejarea Stratului de Ozon.
Substanţele care distrug stratul de ozon şi principalele lor aplicaţii sunt:
           -cloroflorocarburi (CFC) - utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici
şi cosmetici, agenţi de expandare,
          - haloni - substante împotriva incendiilor,
           - hidrocarburi parţial halogenate (HCFC) - ca agenţi frigorifici,
           - tetraclorura de carbon şi metilcloroformul – ca solvenţi.
             - bromura de metal
       În anul 2009, în urma realizării inventarului (pentru anul 2008) agenţilor economici
care desfăşoară activităţi cu substanţele reglementate prin Regulamentul Parlamentului

                                                 284
European şi Consiliului (CE) nr. 2037/2000 privind substanţele care epuizează stratul de
ozon, situaţia existenţa în Municipiul Bucureşti se prezintă conform tabelului de mai jos:
                                                               Tabel nr. 8.3.1.1.
          Judet        Tipuri de ODS Cantitate            Cantităţi
                                        utilizată         recuperate/reciclate
                                        (kg)              (kg)
          Bucureşti Agenti              60713                     850
                       frigorifici
          Bucureşti Agenti              67
                       spumare
          Bucureşti Tetraclorura        1.4
                       de carbon
          Bucureşti Solventi            24396
                       halogenati

         Sursa datelor : APM Bucureşti- Raportări agenţi economici

        Pentru anul 2009, s-a realizat inventarului agenţilor economici care desfăşoară
activităţi (introducerea pe piață și utilizare) în conformitate cu prevederile Regulamentului
Parlamentului European și Consiliului (CE) nr. 1005/2009 privind substanțele care diminuează
stratul de ozon.
       Au fost identificaţi agenţii economici care au utilizat Hidrofluorocarburi (HFC), agenţi de
spumare şi diverşi solvenţi în anul 2009. Aceştia sunt:

-      AEROLUX SERVICE SRL
-      SC BILLA ROMANIA SRL
-      CARREFOUR UNIRII
-      ROMANIA HYPERMARCHE (CORA )
-      ITU REFRIGERATION SRL
-      S.C. ROMAERO S.A.
-      S.C. IMPEX CRIS TIM SRL
-      SC JOHNSON CONTROLS INTERNATIONAL ROMANIA SRL
-      MIDAL GROUP
-      SC ISOVOLTA SA
-      ZENTIVA SA
-      S.C. ARCA MONDO CHIM S.R.L.
-      SC.TOP CLEAN SRL
-      SC TURBOMECANICA SA
-      ICME ECAB SA
-      CLIMALUX CENTER SRL




                                               285
                                                       Tabel nr.8.3.1.2

                   STOC LA CANTITATE STOC LA CANTITATE                       CANTITATE
                   01.01.2009 UTILIZATA 01.01.2010 RECUPERATA                DE
                   (KG)       (KG)      (KG)       în 2009                   SOLVENT
                                                   (KG)                      DISTRUS
                                                                             (KG)
  AGENT           8653,44     59639,325     8540,94       48                 -
  FRIGORIFIC
  AGENTI          2061        81.3          2028          -                  -
  SPUMARE
  SOLVENŢI        1729,12     25991         2188,2        18                 992,8
  CLORURAŢI
Sursa datelor : APM Bucureşti- Raportări agenţi economici

Utilizatori de CFC şi haloni in judetul Ilfov:

- SC Angst SA – Punct de lucru Buftea, deţine în instalaţii frigorifice de producţie: 400 Kg
freon R 404a; 700 Kg freon R22; 20 Kg freon R407c; în instalaţii de climatizare spaţii de lucru
şi de depozitare : 49,5 kg freon R 407c; în instalaţii de răcire mobile (pe mijloace aut) 36 Kg
freon R 407c
- SC Termoport SRL deţine 390 Kg freon 12 , stoc la 01.01.08;
- Compania naţională TAROM SA deţine:
● 558,85 Kg, halon 1301 în extinctoare de incendiu pe avioane comerciale,
● 131,6 Kg halon 1211 în extinctoare de incendiu pe avioane comerciale,
a recuperat, 21 Kg. halon 1211.
- SC Uguar Yuapisan SRL deţine în stoc, la 31.12.09, 480 Kg. freon 22, şi a vehiculat în
2009, 1044 Kg. freon 22;
- SC Transfrigotren Internaţional SRL deţine în stoc, la 31.01.09, 22 Kg freon 12, recuperat
prin înlocuire cu alt agent frigorific (R 134 a).
- SC Midal Grup SRL din Bucureşti a comercializat în 2009, 1600 Kg freon 12, deţine în stoc
(31.12.09) 1600 Kg freon 22. În 2009, nu a recuperat nici un fel de freon.
- Compania Naţională Aeroportul Internaţional “Henri Coandă“ SA Bucureşti Otopeni deţine în
instalaţii frigorifice 600 Kg. Freon 22.



       8.3.2. Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze
            fluorurate cu efect de seră

CADRU LEGISLATIV
•      Regulamentul nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2006
privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră
•      Regulament (CE) nr. 1493/2007 al Comisiei din 17 decembrie 2007 de stabilire, în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a
formatului raportului care trebuie transmis de producătorii, importatorii şi exportatorii de
anumite gaze fluorurate cu efect de seră
•      Regulamentul (CE) nr. 1494/2007 al Comisiei din 17 decembrie 2007 de stabilire, în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a
formei etichetelor şi a cerinţelor de etichetare suplimentare privind produsele şi
echipamentele care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră

                                                 286
•       Regulamentul (CE) nr. 1497/2007 al Comisiei din 18 decembrie 2007 de stabilire, în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a
cerinţelor de verificare standard în vederea detectării scurgerilor pentru sistemele staţionare
de protecţie împotriva incendiilor, care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră
•       Regulamentul (CE) nr. 1516/2007 al Comisiei din 19 decembrie 2007 de stabilire, în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a
cerinţelor de verificare standard în vederea detectării scurgerilor pentru echipamentele
staţionare de refrigerare, de climatizare şi pentru pompele de căldură care conţin anumite
gaze fluorurate cu efect de seră.
        Principalul obiectiv al Regulamentului 842/2006 este izolarea, prevenirea şi, astfel,
reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră, care intră sub incidenţa Protocolului
de la Kyoto si, astfel, protecţia mediului. Majoritatea gazelor fluorurate cu efect de seră care
intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto (Anexa A) şi a regulamentului (Anexa 1) au un
potenţial de încălzire globală ridicat. Regulamentul se referă la:
-       izolarea, utilizarea, recuperarea şi distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră
enumerate de anexa I: hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) şi hexafluorura de
sulf (SF6) şi preparatele care conţin aceste substanţe
-       etichetarea şi eliminarea produselor şi echipamentelor care conţin gazele respective;
-       raportarea informaţiilor referitoare la gazele respective;
-       controlul utilizărilor menţionate la articolul 8 şi interzicerea introducerii pe piaţă a
produselor şi echipamentelor menţionate la articolul 9 şi de anexa II;
-       formarea şi certificarea personalului şi a societăţilor comerciale implicate în activitaţile
prevăzute de prezentul regulament .
       În anul 2009 s-a realizat inventarierea operatorilor economici utilizatori de HFC pentru
anul 2008. Agenţii economici care au raporat au fost: MIDAL GROUP (28520,9 kg ) , ITU
REFRIGERATION SRL (823 kg ), SC BILLA ROMANIA SRL (1690kg ), SC UGUR-YAPISAN
SRL (150 kg), SC TURBOMECANICA SA (91 kg), METRO CASH&CARRY ROMANIA
MAGAZIN BANEASA ( 3720 kg ), ZENTIVA SA (310 kg), Mega Image SRL (7298 kg ),
Climalux Center SRL (1839 kg), CARREFOUR ROMANIA (in 7 magazine tip Hypermarket-
16306 kg ), S.C. ROMAERO S.A.( 28,6 kg).

Utilizatori de HFC in judetul Ilfov :
- SC Angst SA Buftea deţine în instalaţii frigorifice, Refrigerenat gas R 404 – 150 Kg;
- SC Midal Group SRL, din Bucureşti deţine în stoc, 31.12.09, Refrigerent gas R134 a – 700
Kg.; Refrigerent gas R 410 a – 90 Kg, Refrigerent gas R 407 c – 200 Kg, Refrigerent Gas R
404 a – 400 Kg. În anul 2009 a vehiculat pentru activităţi de service: Refrigerent gas R 134 a
– 27,2 Kg, Refrigerent gas R407 c - 1,5 Kg,
Refrigerent gaz R 404 a – 24,2 Kg.
-SC Den Braven România Conex SRL, prelucrează anuala 4,7 tone din gazul refrigerant
R134a;
- SC Uguar Yapisan SRL deţine în stoc , 31.12.09, Refrigerent gas R 134 a – 252 Kg şi a
vehiculat în 2009 – 21,5 Kg.
Refrigerent gas R 404 – 81 Kg (stoc 31.12.09) şi a vehiculat, în anul 2009,105 Kg.
Utilizatori de solvenţi
- SC Arteca Jilava SA deţine în stoc, 31.12.09, percloretilenă – 2425, 6 Kg şi a utilizat în 2009
– 103,501 Kg.
- SC Top Clean SRL deţine în stoc, 31.12.09, tricloretilenă – 1100 Kg.




                                                287
   8.4. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat                 deprodusele biocide şi
       pentru protectia plantelor


   8.5. Poluanţi organici persistenţi

CADRU LEGISLATIV
•       Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29
aprilie 2004 privind poluanţii organici persistenţi şi de modificare a Directivei 79/117/CEE
•       Hotărâre nr. 561 din 28/05/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii
organici persistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE
•       Legea 261 din 16 iunie 2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici
persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001
•       Ordin 396 din 2 septembrie 2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a
produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active
•       Ordin 911 din 1 octombrie 2005 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului
agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi ministrului apelor şi
protecţiei mediului nr.396/707/1.944/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a
produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active
        În Uniunea Europeană reglementarea activităţilor în care sunt implicaţi produşi organici
persistenţi este realizată de Regulamentul 850/2004/CE. În România a fost adoptată Legea
nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la
Stockholm la 22 mai 2001. Poluanţii organici persitenţi sunt substanţe chimice cu proprietăţi
toxice, rezistente la degradare, se acumulează în organisme vii şi se transportă pe calea
aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale fiind depozitate
departe de locul lor de emisie unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice.
În anul 2009 s-au solicitat operatorilor economici din regiunea Bucureşti Ilfov informaţii privind
utilizarea, producția, emisiile, pierderile și alternativele la substanțele noi incluse în Anexele
A, B și C ale Conventiei de la Stockolm (Endosulfan, Hexabromociclododecan , Alcani
clorurați cu catenă scurtă, C10-C13. Un singur agent economic, S.C. MAKHTESHIM AGAN
ROMANIA MAROM SRL a importat în anul 2009 o cantitate de 44800 litri de THIONEX 35 EC
- produs pt protecţia plantelor - insecticid/raticid cu conţinut de endosulfan.
Convenţia de la Stockholm, transpusă în România prin legea 261/2004, ia în considerare
riscul produs de cei 12 mari dăunători chimici, consideraţi ca cei mai periculoşi. Lista
cuprinde: 8 pesticide organo-clorurate: aldrin, chlordan, DDT, dieldrin, eldrin, heptachlor,
mirex şi toxafen; 2 produse chimice industriale : hexachlorbenzen, bifenilpolichlorurati (PCB,
PCT) ; 2 grupe de produse secundare: dioxinele şi furanii. Există propuneri pentru a fi incluse
în Protocol următoarele substanţe chimice: octaBDE- substanţă sever restricţionată;
pentaBDE – substanţă sever restricţionata; naphtalină polichlorurată, paraphinachlorurată
(SCCPs); dicofol; endosulphon.
În regiunea Bucureşti Ilfov nu au fost identificate substanţe din grupele menţionate, dar se
utilizează în anumite condiţii substanţa DDT pusa pe piaţă de SC Alcedo SRL , dintr-un
depozit situat pe teritoriul judeţului Giurgiu. Din categoria produşilor organici persistenţi
(POPs) fac parte şi produsele chimice şi preparatele listate în Anexa I, Partea 3 la
Regulamentul 689/2008/CE. Sunt produse care se supun procedurii APS şi au fost precizate
în Convenţia de la ROTTERDAM. Următoarele produse (substanţe şi preparate) listate în
Anexa I, Partea 3 nu pot fi exportate: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, heptachlor,
hexaclorbenzen, toxafen.


                                               288
   8.6. Metalele grele- mercur, nichel

        La nivelul Comunităţii Europene există Directiva 2007-51-CE a Parlamentului
European şi a Consiliului de modificare a Directivei 76-769-CE referitoare la restricţiile privind
introducerea pe piaţă de dispozitive ce conţin mercur .
        La 1 decembrie 2008 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) 1102/2008 privind
interzicerea exporturilor de mercur metalic și de anumiți compuși și amestecuri de mercur și
depozitarea în condiții de siguranță a mercurului metalic.
       În urma inventarului realizat la nivelul regiunii Bucureşti Ilfov a agenţiilor economici
care desfăşoară activităţi cu mercur metalic, compuşi sau amestecuri de mercur (respectiv
import, utilizare, export, precum şi gestionarea deşeurilor cu conţinut de mercur) rezultă
următoarele:

Situatie Mercur metalic pe stoc la 01.09.2009
                                                        Tabel nr. 8.6.1




      Judet BUCUREŞTI     Tipuri de articole cu Cantitate conţinută Cantitate Hg
                          mercur                  (kg)              recuperat
                                                                    (kg)
      S.C AVERSA S.A      AMC industriale         12
                          (kg mercur continut)
                          Mercur pur (kg)
      SC Biofarm SA       Deseu                                     13,745
      SC         Cadbury termometre            de                   19
      Romania SA          laborator
                          Deseu                                     5.8
                          AMC industriale         0.2
      Spitalul clinic Sf. (kg mercur continut
      Pantelimon
                          Termometre medicale 0.363
                          (kg mercur continut)

                                                289
Spitalul       clinic Termometre medicale    2.178
Universitar           (kg mercur continut)
                      Sfigmomanometre        0.24
                      (kg mercur continut)
Spitalul       clinic AMC industriale        0.033
Bagdasar Arseni       (kg mercur continut
                      Termometre medicale    0.491
                      (kg mercur continut)
Spitalul       clinic Termometre medicale    0,562
Sf.Ioan               (kg mercur continut)
Spitalul       clinic Termometre medicale    1,032
M.S.Curie             (kg mercur continut)
Spitalul clinic de Termometre medicale       3,055
Urgenta               (kg mercur continut)
Universitatea     de Termometre medicale     0,016
Stiinte Agricole şi (kg mercur continut)
Medicina Veterinara
Fac. Biotehnologie
                      Mercur pur (kg)        8,7785
Universitatea         AMC industriale        10     etuve      cu
Bucureşti                                    termometru
Facultatea        de
Chimie
                      Termometre medicale    55
                      Lampi cu vapori Hg     4 buc. (microscop
                      (buc)                  cu fluorescenta); 1
                                             lampa            pt.
                                             vizualizare
                                             cromatogramelor
                  Mercur pur (kg)            2.24
                  Deseu                      8.0
S.C. ICE FELIX - Mercur pur (kg)             10,969
Fabrica        de
Calculatoare
Electronice SA
                  AMC industriale            0.22
                  (kg mercur continut)
                  Termometre medicale        0.001
                  (kg mercur continut)
                  Deseu                                              7.665(din
                                                                     care       4.2
                                                                     mercur)
SC                   Deseu                                           19.68
LASSELSBERGER                                                        eliminat( cu
SA                                                                   o       firma
                                                                     specializata)
SC     MECANICA AMC industriale              280 termometre 5
FINA SA                                      manometre cu tub
                                             şi rezervor - în stoc


                                     290
SC                     Deseu(Mercur                  125(min
PROSPECŢIUNI           metalic)                      95%
SA                                                   mercur)
S.C. ROMAERO           Mercur pur (kg)    10.67
SC OVM ICCPET          Termometre tehnice 0.9047
SA Laborator de        (kg mercur)
incercari
combustibili      şi
aspecte de mediu/
S.C. STIROM S.A.Lampi cu vapori Hg          22
                (buc)
                AMC industriale             0.03
Sucursala       AMC industriale             0.06
Electrocentrale (kg mercur continut)
Bucureşti - CET Termometre
Vest            medicale(kg    mercur       0.02
                continut)
                Lampi cu vapori Hg
                (buc)                       1480




Sucursala       AMC industriale       6.026
Electrocentrale (kg mercur continut)
Bucureşti - CET Termometre
Sud             medicale(kg    mercur 0.0015
                continut)
                Lampi cu vapori Hg
                (buc)                 300

Sucursala       AMC industriale       2.016
Electrocentrale (kg mercur continut)
Bucureşti - CET Termometre
Progresu        medicale(kg    mercur 0.001
                continut)
                Lampi cu vapori Hg
                (buc)                 420

Sucursala       AMC industriale      0.022
Electrocentrale (kg mercur continut)
Bucureşti - CET Lampi cu vapori Hg
Titan           (buc)                164

TERMODENSIROM AMC industriale               10.75
              (kg mercur continut)
              Mercur pur(KG)                1541,5
              DESEU                                  311,5 (circa
                                                     90%)

                                      291
     SC                    AMC industriale        8.044
     TURBOMECANICA         (kg mercur continut)
     SA                    Termometre
                           medicale(kg     mercur 0.04
                           continut)
                           Mercur pur (kg)
                                                  38.422


     SC VULCAN SA          deşeuri cu conţinut de                        24,098
                           mercur     predat    în
                           totalitate        catre
                           TERMODENSIROM
                           SA
     Distrigaz Sud SA      Mercur pur              1072                  314
     SC FAUR SA            Deseur         mercur 13.77                   0.5
                           metalic




                       Termometre                  0.001
                       Mercur pur                  10.969
                       Deseu mercur                3.823
     ICIM              Mercur pur                  38 Kg
                       Mercur extrapur             2
     S.C.    CHIMESTER Lampi cu vapori Hg          75
     BV SA
                           tuburi fluorescente     2 buc



Au fost reconfirmate stocuri de mercur metalic provenit în principal din recuperarea Hg din
aparatură de laborator sau AMC casate

Situaţie Compuşi cu mercur pe stoc la 01.09.2009             Tabel nr. 8.6.2
Judet BUCUREŞTI Denumirea compusului             Cantitate                     Cantităţi
                                                 utilizată/importată/exportată recuperate
                                                 (kg)                          (kg)
SC BIOFARM SA        COMPUSI:
                     Thimerosal                   0,169

                    Deseuri cu continut de 6.476
                    compusi cu mercur
Universitatea    de COMPUSI                10,049
Stiinte Agricole şi
Medicina
Veterinara     Fac.
Biotehnologie


                                            292
Universitatea  din    DESEURI:
Bucureşti             TOTAL                         13.361
Facultatea     de
Biologie
SC ICE FELIX -        Compusi                       0.084
Fabrica        de     Deseu                         0.083
Calculatoare
Electronice SA
SC                    Deseu                                                       0.4
LASSELSBERGER
SA
SC                   Clorură mercurică         ( 22
PROSPECŢIUNI         HgCl2)
SA
ROMAQUA              Compusi                      0825
GROUP            SA
Sucursala
COMCHIM
                     Deseu                        1.8
S.C.   ROMAERO Compusi                            2.357
S.A.
Sursa datelor : APM Bucureşti- Raportări agenţi economici

 Compuşii cu mercur inventariaţi sunt pentru activităţi de laborator.
 Nu deţinem semnalări privind importul sau exportul de mercur metalic sau compuşi,
aparatură cu conţinut de mercur în cursul anului 2009.
       În conformitate cu prevederile H.G. nr.347/2003 privind restricţionarea introducerii pe
piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase(cu modificările şi
completările ulterioare), a Ordinului nr. 1238/1461/718/2007 pentru modificarea şi
completarea Anexei nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 347/2003 şi având în vedere că la 1 iulie
2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) 552/2009 de modificare a Regulamentului (CE)
nr.1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor
chimice (REACH) în ceea ce priveşte anexa XVII, în perioada septembrie-octombrie 2009 in
regiunea Bucureşti Ilfov s-a realizat actualizarea inventarelor privind metalele restricţionate
(Ni, Cd, Pb, Cr, Sn, As) şi compuşii acestora, inclusiv gestionarea deşeurilor cu conţinut de
metale (Ni, Cd, Pb, Cr, Sn, As)
       Informaţiile aferente perioadei 2008 - 2009 şi situaţia existentă la data de 1 septembrie
2009 primite de la 41 agenţi economici din Municipiului Bucureşti sunt prezentate în tabelele
următoare:

      Metale restricţionate la 01.09.2009 (Nichel, Cadmiu, Plumb, Crom, Staniu, Arsen)
                                                                Tabel nr. 8.6.3
      Judet           Denumire Cantitate               Cantitate          Stoc      la
                      metal       utilizată/importată/ utilizată/import 01.09.2009
                                  exportată în 2008 ată/exportată         (Kg)
                                  (kg)                 în 2009
                                                       (kg)
      Bucureşti       Nichel      2014.15/7096/0       1323.25/0/0        424.9

      Bucureşti      Cadmiu      576.95/0/0           627.9/0/0         1005.9
      Bucureşti      Plumb       103/8110/0           0/1064/0          176
                                              293
      Bucureşti     Crom        50/0/0                 0/0/0           0

      Bucureşti     Staniu      7918.2/20644.5/0       9026.8/8151/0   2030.9

      Bucureşti      Arsen     0                    0                  0
      Bucureşti      Deşeuri      248680 deseuri
                     cu        din care:
                     conţinut  3296.332 Pb
                     de        6362.96 Ni
                     metale
                     (Ni,Cd,Pb
                     ,Cr,Sn,As
                     )
     Sursa datelor : APM Bucureşti- Raportări agenţi economici

Nota: Unii agenţi economici nu au utilizat metale restricţionate în anul 2008, dar au pe stoc
anumite cantităţi.

    Tabel nr. 8.6.4: Compuşi ai metalelor restricţionate
                                                               Tabel nr. 8.6.4

       Judet       Denumirea           Cantitate                       Cantităţi
                   compusului          utilizată/importată/exportată   recuperate
                                       (kg)                            (kg)
       Bucureşti compuşi            ai 2488.4 / 0/ 0
                 Nichelului
                 compuşi            ai 7148.69/ 0/ 0
                 Cadmiului

                   Compusi          ai 5439/ 0/ 0
                   plumbului
                   Compusi          ai 95053.745/19288.325 /
                   cromului
                   Compusi          ai 2658.28/2008.434 /
                   cobaltului
                   compuşi          ai 6.26/ 0/ 0
                   Arsenului

                   Deseuri        cu 8.25/ 0/ 0
                   continut de metale
                   (stoc           la
                   01.01.2008
                   Deseuri        cu 7089.808/ 0/ 0
                   continut de metale
                   generate
                   Deseuri        cu 7086.2/ 0/ 0
                   continut de metale
                   incinerate
Sursa datelor : APM Bucureşti- Raportări agenţi economici


                                             294
Nota: Unii agenţi economici nu au utilizat compuşi cu metale restricţionate în anul 2008, dar
au pe stoc anumite cantităţi.
În răspunsurile primite de la de 58 unităţi se menţionează că nu desfăşoară activităţi cu
metale restricţionate (Cd, Cr, Ni, Pb, Co, As) şi compuşi ai acestora sau cantitățile raportate
sunt nesemnificative (de ordinul gramelor, folosite în laboratoare de încercări).
  S-au identificat şi alte preparate cu proprietăţi cancerigene - bicromatul de sodiu, cromatul
de sodiu la urmatorii genţi economici din judetul Ilfov : SC Arnaud România Chemicals SRL,
SC Drukfarben România SRL, SC Romtechnochim SRL, SC Fabryo Corporation SRL.
În judeţul Ilfov, în cursul anului 2009 dar şi în 2008 s-au inventariat agenţi economici,
industriali şi din sectorul sanitar cât şi şcoli (din domeniul învăţământului) care deţin mercur
(ca atare) sau produse cu conţinut de mercur. Lista cu inventarul acestora a fost transmisă la
ANPM - Serviciul chimicale.


   8.7. Introducerea pe piaţă a detergenţilor


   8.8. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

        CADRUL LEGISLATIV
               Directiva 87/117/CEE privind prevenirea şi reducerea mediului cauzată de
azbest amendată de Directiva 83/478/CEE privind protecţia sǎnǎtǎţii şi securitǎţii lucrǎtorilor
faţǎ de riscurile datorate expunerii la azbest, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare
La nivel naţional reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată prin:
•       H.G. nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest;
•       H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.124/2003
•       H.G. nr. 210/2007
•       Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 108/2005 (MO nr.
217/15.03.2005) privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de
azbest în mediu.
•       Hotărârea 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi siguranţei muncitorilor faţă de
riscurile datorate expunerii la azbest, modificatǎ de Hotǎrârea 601/2007
        Conform HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu
azbest, cu modificările ulterioare, de la 1 ianuarie 2007 s-au interzis toate activităţile de
comercializare şi de utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest, cu excepţia
produselor care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de data de 1 ianuarie 2005,
care pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaţă al acestora. Principalele utilizǎri ale
produselor cu conţinut de azbest sunt urmǎtoarele:
- în articole: plăci de azbociment, tuburi din azbociment, produse de fricţiune, produse de
etanşare, membrane electrolitice, măşti pentru sudură, fir de azbest, carton azbest, deşeuri
cu azbest.
- în construcţii: pereţi cu azbest, acoperişuri cu azbest, materiale de izolaţie termică, deşeuri
cu conţinut de azbest.
        În vederea întocmirii a unei evidenţe a materialelor cu conţinut de azbest existente pe
teritoriul României, a fost actualizat inventarul privind azbestul în regiunea Bucureşti Ilfov la
data de 01.06.2009. Conform raportǎrilor agenţilor economici care figurau în baza de date
proprie, conform avizelor de mediu la încetarea activităţii sau vânzare, cu obligaţii de mediu
privind azbestul , pentru Bucureşti , situaţia este conform tabelului următor:




                                               295
                                                              Tabel nr. 8.8.1
Judet       Denumire     Suprafaţă          Articole       cu Cantităţi      Observatii
            a            (materiale      cu continut       de deşeuri cu
            construcţi   azbest)            azbest            azbest
            ei           (m2)               (kg)              (kg)
            S.C          Materiale       de Placi          de
            CHIMOP       izolaţie   termică azbociment
            AR S.A       20                 23780
Bucureşti                                   Produse        de
                                            etansare 400
                                            Fir de azbest 30
Bucureşti SC                                                  12.5           Ultimele cantitati
          IZOLATO                                                            de azbest au
          RUL SA                                                             fost eliminate de
                                                                             Eurotrans Chem
                                                                             cf.contract din
                                                                             22.12.2006
Bucureşti SC             Acoperisuri 372 Produse           de
          Doosan         Pereti 459         etansare
          IMGB SA                           20
Bucureşti ICE                                                 1338           Cantitatea     de
          FELIX SA                                                           deseuri,
                                                                             provenite      din
                                                                             placi          de
                                                                             azbociment,
                                                                             eliminate       cu
                                                                             S.C.STENA
                                                                             DTM S.R.L
Bucureşti SC                                                  1290           Eliminat 1,29 t
          LAROME                                                             (deseuri
          T SA                                                               provenite de la
                                                                             784            mp
                                                                             acoperis şi 225
                                                                             kg deseu cu
                                                                             azbest)         în
                                                                             august      2008
                                                                             prin        firma
                                                                             Petromer Impex
                                                                             SRL
Bucureşti SC             Acoperisuri 750
          IMVEST         Pereti 624
          SA
          Acoperisu
          ri
          Peret
Bucureşti SC        Acoperisuri 500
          FIROS     Pereti 2500
          SA

Bucureşti SC CELPI Acoperisuri 2134
          SA       Pereti 747

                                              296
Judet     Denumire     Suprafaţă         Articole        cu Cantităţi         Observatii
          a            (materiale     cu continut        de deşeuri      cu
          construcţi   azbest)           azbest             azbest
          ei           (m2)              (kg)               (kg)
Bucureşti SC           Acoperisuri 70                                      Predat     pentru
          ANTICOR                                                          eliminare       în
          OSIV SA                                                          12.05.2009
                                                                           catre         SC
                                                                           COMTURIST
                                                                           SRL Targoviste
Bucureşti SC     Acoperisuri 1.000                             Placi    de Placile        de
          FORADE                                               azbociment azbociment de
          X                                                    1300 m2     la Punctul de
          SA                                                               Lucru
                                                                           Straulesti(1.300
                                                                           m2)     au fost
                                                                           dezafectate     şi
                                                                           transportate la
                                                                           Depozitul S.C.
                                                                           FORADEX S.A.
                                                                           com. Floresti ,
                                                                           judetul Prahova
                                                                           ,unde a fost
                                                                           amenajat       un
                                                                           "SPATIU"
                                                                           special pentru
                                                                           depozitarea
                                                                           acestora .
Bucureşti PETROM                                               622         predate         în
          SA                                                               20.08.2008
                                                                           pentru
                                                                           depozitare finala
                                                                           la depozitul SC
                                                                           VIVANI
                                                                           SALUBRITATE
                                                                           SA
Bucureşti SC IOR Acoperisuri 750
          SA      Pereti 125
Bucureşti SC                              snur din fir de
          CHIMEST                        azbest şi garnituri
          ER   BV                        klingher
          SA                              17,2




                                           297
  Judet     Denumire     Suprafaţă           Articole         cu Cantităţi        Observatii
            a            (materiale       cu continut         de deşeuri     cu
            construcţi   azbest)             azbest              azbest
            ei           (m2)                (kg)                (kg)
  Bucureşti SC                                                   1300             Cantitatea   de
            AEROFIN                                                               1300 kg deseu
            A SA                                                                  provenit    din
                                                                                  placi
                                                                                  azbociment    a
                                                                                  fost predata în
                                                                                  data         de
                                                                                  11.06.2008
                                                                                  catre SC Vivani
                                                                                  Salubritate SA
                                                                                  Slobozia
  Bucureşti SC         Acoperisuri 1000
             GENERA
             L
             TRANSP
             ORT SA
Sursa datelor : APM Bucureşti- Raportări agenţi economici

      În judeţul Ilfov, în anul 2009 s-au identificat locaţii unde mai există produse ce conţin
azbest care, după terminarea ciclului de viaţă vor deveni deşeuri. Locaţiile identificate sunt:
com. Dărăşti - acoperişuri de casă cu plăci din azbociment; com. Găneasa – acoperişuri de
casă cu plăci din azbociment ; com Moara Vlăsiei – acoperişuri de casă cu placi din
azbociment; com. Berceni – acoperişuri de casă cu plăci din azbociment; com Jilava –
acoperişuri de casă cu plăci din azbociment; SC Bi-AL Aluminiu SRL din oraş Popeşti
Leordeni– o hală industrială acoperită cu placi din azbociment ; SC Conserv Buftea SA din
oraş Buftea – o hală industrială acoperită cu plăci de azbociment.
  S-au informat , prin adrese, Consiliile Locale şi agenţii economici deţinători de produse cu
conţinut de azbest că :
- de la 01.01.2007 nu se mai permite comercializarea şi utilizarea produselor care conţin
azbest ;
- produsele cu conţinut de azbest care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de
01.01.2005 pot fi utilizate până la terminarea ciclului de viata.
S-au furnizat informaţii,în conformitate cu prevederile legale în vigoare, tuturor solicitanţilor de
«mod de gospodărire a deşeurilor cu conţinut de azbest rezultate din construcţii şi demolări».
Este necesar ca actele de reglementare ce se refera la gestionarea substanţelor ,
preparatelor şi deşeurilor din construcţii şi demolări cu conţinut de azbest să informeze
beneficiarul înscrisului asupra faptului că prezenţa azbestului conduce la etichetarea
ambalajelor cu inscripţia “atenţie produs periculos , se manipulează numai sub jet de apă. Se
depozitează în depozite de deşeuri conforme, dar numai în celulă separată”.




                                                298
   8.9. Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi
        restricţionarea substanţelor chimice – REACH


Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie
2006 privind înregistrarea, evaluarea, restrictionarea şi autorizarea substantelor chimice -
REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat sa asigure un nivel ridicat de
protectie a sanatatii umane şi a mediului, sa gestioneze şi sa controleze potentialul risc pentru
sanatatea umana şi mediu datorat utilizarii produselor chimice în Uniunea Europeana, având
în vedere libera circulatie a substantelor ca atare, în amestecuri sau în articole.
        Prezentul regulament intrat în vigoare la 1 iunie 2007, stabileşte dispoziţii referitoare la
substanţe şi preparate. Aceste dispoziţii trebuie să se aplice fabricării, introducerii pe piaţă
sau utilizării unor asemenea substanţe ca atare sau în compoziţia preparatelor sau a
articolelor, precum şi introducerii pe piaţă a preparatelor.
        Regulamentul 1907/2006 se bazează pe principiul că este în sarcina fabricanţilor, a
importatorilor şi a utilizatorilor din aval să se asigure că fabrică, introduc pe piaţă sau
utilizează substanţe care nu au efecte negative asupra sănătăţii umane sau mediului.
Dispoziţiile sale se subordonează principiului precauţiei.

      ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI SPECIFICE STABILITE DE REACH

        Industria:Rolul companiilor în cadrul REACH este determinat de activităţile pe care le
efectuează legat de o substanţă. Se pot distinge următoarele tipuri de actori din industrie:
- Producători de substanţe: Marea majoritate a obligaţiilor conform REACH se aplică
producătorilor şi importatorilor de substanţe din UE.
- Importatori (de substanţe şi articole)
- Utilizatori din aval: Fabricanţii de preparate pe bază de formulă (ex. vopsea, clei, detergenţi,
plastic sau cauciuc), utilizatorii de substanţe (ex. uleiuri, lubrifianţi, spume de protecţie) în
procese industriale, utilizatori profesionali (ex. ateliere de reparaţii auto şi curăţătorii) sau
producători de articole (ex. componente electronice, computere, jucării sau automobile).
- Distribuitori. Distribuitorii şi consumatorii nu sunt consideraţi utilizatori din aval conform
REACH. Însă distribuitorii trebuie să se asigure că sunt oferite informaţiile privind siguranţa
(ex. fişa de date de siguranţă) odată cu substanţele pe care le vând şi că sunt transmise
informaţiile relevante în lanţul de aprovizionare.
   În vederea realizării de către România către Comisia Europenă şi Agenţia Europeană de
Substanţe Chimice a Raportului Anual referitor la implementarea Regulamentului 1907/2006
privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH),
în regiunea Bucureşti Ilfov, s-au colectat date aferente anului 2009 de la agenţii economici
care importă, produc şi/sau utilizează substanţe chimice ca atare, în amestecuri sau în
articole.
     Informaţiile solicitate s-au referit la toate domeniile de activitate în care sunt implicate
substanţe chimice vehiculate în cantităţi de cel puţin 1 tonă pe an.
      S-a realizat identificarea deţinătorilor de produse cu conţinut de substanţe POPs de tipul
HBCD. Astfel, la nivelul Municipiului Bucureşti 78 agenţi economici au raportat ca au importat,
produs și/sau utilizat substante chimice ca atare, în amestecuri sau în articole în cantităţi de
cel puţin 1 tonă pe an, iar in judeţul Ilfov au fost identificaţi 2 agenţi economici: SC Romsteel
Prod SRL şi SC Mike Internaţional SRL. Pe linia identificării agenţilor economici utilizatori de
substanţe şi preparate periculoase pentru om şi mediu, concret substanţe şi preparate cu
proprietăţi cancerigene de tipul: bicromat de sodiu, diclorura de cobalt, policlorura de vinil la
agenţii economici SC Brenntag SRL, SC Vesta Investment SRL


                                                299
9. CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA


      Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin dezintegrare
spontană radiaţii corpusculare şi/sau electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce
se manifestă în mediu.
      Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive (radionuclizi) de
origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele
radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc) şi radiaţia cosmică. Substanţele
radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor
este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul.
Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine
cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine
cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu
elemente stabile.
      Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural de
radiaţii care acţionează asupra organismelor vii.
      Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu
pe diferite căi: intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii
nucleare (centrale nuclear-electrice, reactoare de cercetare, etc.) şi accidental, în urma unor
defecţiuni la instalaţiile nucleare (ex. accidentul nuclear de la Cernobîl).


   9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

      Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din
Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul
Ministerului Mediului.
      Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul
Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului.
      Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer, prin aerosoli, depuneri
atmosferice umede şi uscate, ape, prin ape de suprafaţă, freatice şi potabile, sol, necultivat şi
cultivat, vegetaţie spontană şi cultivată) sunt realizate de Staţiile de Supraveghere a
Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi
administrativă a Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului, precum şi de staţiile automate
de monitorizare a debitului dozei gama absorbită în aer.
      Obiectivele activităţii de monitorizare a radioactivităţii mediului sunt:
  • detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelurilor de
radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional;
  • notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea cu
date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real;
  • controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului în acord
cu cerinţele legale şi limitele autorizate la nivel naţional;
  • evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii
datorate practicilor sau accidentelor radiologice;
  • urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea
consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;
  • furnizarea de informaţii către public.
      În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în situaţii de urgenţă schimbul
de date se realizează orar.

                                                300
În anul 2006, prin intermediul unui proiect Phare, a fost mărit numărul staţiilor automate care
fac parte din Sistemul Naţional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului în
timp real, la nivelul întregii ţări, ajungându-se la un număr de 88 staţii automate de
monitorizare a debitului dozei gamma absorbită în aer şi 5 staţii automate de monitorizare a
radioactivităţii apei.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov a primit în decembrie 2006, prin proiectul PHARE RO
2003/005-551.04.11.01 „Implementarea unui sistem adecvat de monitorizare şi raportare a
radioactivităţii mediului”, derulat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, o staţie de
monitorizare a radioactivităţii mediului.


   9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

      În cursul anului 2009 Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM)
Bucureşti a derulat un program standard de activitate monitorizare a radioactivitaţii factorilor
de mediu de 24 ore din 24, prin măsurarea:
   • activitaţii beta globale a probelor de: - aer
                                             - depuneri atmosferice
                                             - ape
                                             - vegetaţie
                                             - sol
   • măsurarea debitului dozei gamma absorbite în aer
în situaţii normale şi de urgenţă radiologică şi transmiterea acestor date către Serviciul
Laborator Radioactivitate (Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM ) care este
coordonatorul din punct de vedere tehnic şi ştiinţific al Reţelei Naţionale de Supraveghere a
Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.).
      Activitatea staţiei se desfăşoară conform documentului ANPM-DGMSC “Manualul de
Asigurare a Calităţii”, rev. 01/2007, care cuprinde procedurile de lucru la Staţiile de
Supraveghere a Radioactiviţii Mediului în situaţii normale şi în situaţii de urgenţă radiologică şi
în baza Normativelor de dotare şi a Specificatiilor tehnice pentru echipamente stabilite de
Serviciul Laborator Radioactivitate-Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM, în
conformitate cu ROF-ANPM în vigoare.
      Fluxul de date atât în situaţii normale, cât şi în situaţii de urgenţă, este asigurat de către
SSRM Bucureşti prin raportări zilnice, lunare şi anuale către LRM-ANPM, datele fiind
introduse în Baza Naţională de date de radioactivitate a mediului din România, ce este
conectată la sistemul informaţional al Uniunii Europene, realizându-se un transfer bidirecţional
de date între România şi reţelele de supraveghere din UE, pe platfoma EURDEP (European
Data Exchange Platform).
      Analizele de radioactivitate efectuate asupra probelor de mediu prelevate în cadrul
Programului standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, pe parcursul anului
2008, nu au indicat depăşiri ale limitelor operaţionale de avertizare/alarmare ale factorilor de
mediu urmăriţi. De asemenea, la nivelul anului 2009 nu s-au înregistrat evenimente de
contaminare radioactivă a mediului (conform valorilor de avertizare stabilite prin OM 338/
2002).
      Numărul total al analizelor beta globale efectuate în anul 2009 în cadrul SSRM
Bucureşti a fost de 6195.
      Probele prelevate de către SSRM Bucureşti sunt retransmise către SSRM Constanţa
pentru analizele gama spectrometrice.




                                                301
       9.2.1. Radioactivitatea aerului

        Aerosoli atmosferici

      Prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează în cadrul programului de lucru specific
Staţiei de Suprevegere a Radioactivităţii Bucureşti, cu un program de lucru standard de 24 h
efectuând 4 aspitaţii: 02 – 07, 08 – 13, 14 – 19 şi 20 – 01.
      Probele de aerosoli atmosferici sunt prelevate prin aspirare, timp de 5 ore, prin filtre,
care apoi sunt analizate beta global.
      Filtrele prelevate sunt analizate beta global după 3 minute de la încetarea aspiraţiei,
determinându-se activitatea beta globală imediată a aerosolilor. Măsurarea are ca scop
detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii mediului. Filtrele sunt
apoi remăsurate după 20 ore, determinându-se nivelul radioactivităţii naturale a
descendenţilor radonului şi toronului – gaze radioactive inerte (datorate emanaţiilor de
scoarţa terestră în mod natural). Ultima remăsurare a filtrelor se face după 5 zile de la
prelevare, determinând-se nivelul global al radioactivităţii artificiale a mediului.
      Influenţa variaţiilor diurne asupra activităţii beta globale a aerosolilor atmosferici aspiraţi
la SSRM Bucureşti se poate observa în Tabelul 9.2.1.1 şi figurile nr. 9.2.1.1 - 9.2.1.4


Tabel 9.2.1.1 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3).


Aspiraţii de zi

aspiraţia 08: 00 - 13:00

           Media        Maxima
Luna
           lunară       lunară
ianuarie   3,00         7,80
februarie  1,50         2,70
martie     0,80         2,60
aprilie    1,10         2,70
mai        1,00         1,80
iunie      1,00         1,70
iulie      1,00         1,80
august     1,30         3,20
septembrie 1,50         3,50
octombrie 2,00          4,50
noiembrie 2,80          5,90
decembrie 3,00          9,30




                                                302
aspiraţia 14: 00 - 19:00
               Media Maxima
 Luna
               lunară lunară
 ianuarie      2,60     5,40
 februarie     1,20     2,90
 martie        0,70     1,40
 aprilie       0,80     1,50
 mai           0,90     1,40
 iunie         0,80     1,60
 iulie         0,80     1,50
 august        1,10     2,20
 septembrie 1,50        3,90
 octombrie 2,00         4,70
 noiembrie 3,00         6,40
 decembrie 3,10         8,00

Aspiraţii de noapte

aspiraţia 20: 00 - 01:00
           Media       Maxima
Luna
           lunară      lunară
ianuarie   3,60        9,60
februarie  2,20        7,60
martie     1,90        4,70
aprilie    2,70        5,30
mai        3,20        7,00
iunie      2,90        8,40
iulie      2,80        7,10
august     3,90        7,30
septembrie 4,20        8,80
octombrie 3,90         9,30
noiembrie 4,30         9,50
decembrie 3,20         9,10


aspiraţia 02: 00 - 07:00
               Media Maxima
 Luna
               lunară lunară
 ianuarie      3,20     7,10
 februarie     2,30     7,30
 martie        2,80     8,60
 aprilie       3,50     7,20
 mai           4,10     8,30
 iunie         3,60     9,30
 iulie         3,60     8,10
 august        5,00     9,90
 septembrie 4,60        9,60
 octombrie 3,90         8,80
 noiembrie 4,60         9,90
 decembrie 3,90         9,60
                                303
Figura nr. 9.2.1.1
                                                                                                       Aerosoli atmosferici 08:00 - 13:00,
                                                                                                                                              -3
                                                                                                    activitati specifice imediate (Bq m )
                                                                           20,00
                                         Activitate specifica imediata


                                                                                            Limita de avertizare 50 Bq m -3

                                                                                                                                              media lunara
                                                                           15,00
                                                                                                                                              maxima lunara
                                                                         (Bq m )
                                                                         -3




                                                                           10,00


                                                                               5,00


                                                                               0,00




                                                                                                                                           em t
                                                                                                                          e
                                                                                              tie




                                                                                                                                 lie
                                                                                              rie
                                                                                      fe rie




                                                                                                                                                 ie
                                                                                                                                                  ie

                                                                                                                                       no rie

                                                                                                                                       de brie
                                                                                               ie

                                                                                                                   ai




                                                                                                                                                   s
                                                                                                                          ni



                                                                                                                                              gu




                                                                                                                                               br
                                                                                                                                               br
                                                                                            ril

                                                                                                                  m




                                                                                                                               iu
                                                                                           ar
                                                                                           ua
                                                                                            a




                                                                                                                                               b
                                                                                                                        iu
                                                                                         ap
                                                                                     nu




                                                                                                                                             m
                                                                                                                                             m

                                                                                                                                             m
                                                                                                                                   au
                                                                                         m
                                                                                        br




                                                                                                                                         ce
                                                                                                                                          to

                                                                                                                                          ie
                                                                                   ia




                                                                                                                                        pt

                                                                                                                                       oc
                                                                                                                                       se
  Figura nr. 9.2.1.2


                                                                                                  Aerosoli atmosferici 14:00 - 19:00,
                                                                                                                                                   -3
                                                                                                  activitati specifice imediate (Bq m )
                                             20,00
        Activitate specifica imediata




                                                                                          Limita de avertizare 50 Bq m-3

                                                                                                                                                    media lunara
                                             15,00                                                                                                  maxima lunara
                                        (Bq m )
                                        -3




                                             10,00


                                                                 5,00


                                                                 0,00
                                                                                                                                             pt st
                                                                                                                          e
                                                                                                   tie




                                                                                                                                 lie
                                                                                            ie
                                                                                     ie




                                                                                                                                                      ie
                                                                                                                                            oc rie

                                                                                                                                            no rie

                                                                                                                                            de brie
                                                                                                              e

                                                                                                                   ai

                                                                                                                          ni
                                                                                                             i




                                                                                                                                        gu
                                                                                            ar
                                                                                   ar




                                                                                                                                                    br
                                                                                                          ril

                                                                                                                  m




                                                                                                                               iu
                                                                                                  ar




                                                                                                                                                    b
                                                                                                                                                    b
                                                                                                                        iu
                                                                                          ru




                                                                                                         ap
                                                                           nu




                                                                                                                                                  m
                                                                                                                                                em


                                                                                                                                                  m

                                                                                                                                                  m
                                                                                                                                       au
                                                                                                 m




                                                                                                                                              ce
                                                                                        b




                                                                                                                                              to

                                                                                                                                               ie
                                                                         ia

                                                                                     fe




                                                                                                                                        se




      Probele de precipitaţii se obţin prin colectarea tuturor tipurilor de precipitaţii, de câte ori
se înregistrează de-a lungul fiecărei luni. După colectare şi pregătire, probele sunt
retransmise pentru analiza beta spectrometrică către SSRM Constanţa.




                                                                                                                        304
 Figura nr. 9.2.1.3

                                                              Aerosoli atmosferici 20:00 - 01:00,
                                                                                                      -3
                                                              activitati specifice imediate (Bq m )
                                       20,00
     Activitate specifica imediata



                                                        Limita de avertizare 50 Bq m-3

                                                                                                      media lunara
                                       15,00
                                                                                                      maxima lunara
                                     (Bq m )
                                     -3




                                       10,00


                                           5,00


                                           0,00




                                                                                                      em t
                                                                                   e
                                                         tie




                                                                                           lie
                                                         rie
                                                 fe rie




                                                                                                            ie
                                                                                                    to e
                                                                                                  no rie

                                                                                                  de brie
                                                          ie

                                                                            ai




                                                                                                             s
                                                                                   ni




                                                                                                             i
                                                                                                 gu




                                                                                                          br
                                                                                                          br
                                                       ril

                                                                           m




                                                                                         iu
                                                      ar
                                                      ua
                                                       a




                                                                                                          b
                                                                                 iu
                                                    ap
                                                 nu




                                                                                                        m
                                                                                                        m

                                                                                                        m
                                                                                             au
                                                    m
                                                   br




                                                                                                    ce
                                                                                                     ie
                                               ia




                                                                                                   pt

                                                                                                  oc
                                                                                                 se
      Valorile din figurile anterioare reprezintă media lunară a rezultalelor analizelor beta
globale obţinute zilnic de SSRM Bucureşti, pentru fiecare interval de aspitaţie.
      Valorile înregistrate în cursul nopţii sunt mai ridicate decât cele din cursul zilei (maxima
obţinâdu-se în intervalul de aspitaţie 02 - 07), datorită condiţiilor reduse de difuzie în
atmosferă.

Debitul dozei gama în aer

       Debitul dozei gama absorbită în aer este înregistrat din oră în oră, efectuându-se medii
zilnice pe durata programului de lucru (24h).

Tabel 9.2.1.2                                         Debitul dozei gamma externe (μGy/h).

                                                                              Media         Maxima
                                                                   Luna
                                                                              lunară        lunară
                                                                   ianuarie   0,118         0,144
                                                                   februarie  0,106         0,133
                                                                   martie     0,095         0,124
                                                                   aprilie    0,090         0,115
                                                                   mai        0,088         0,113
                                                                   iunie      0,087         0,102
                                                                   iulie      0,087         0,121
                                                                   august     0,091         0,121
                                                                   septembrie 0,096         0,116
                                                                   octombrie 0,106          0,137
                                                                   noiembrie 0,110          0,138
                                                                   decembrie 0,120          0,166



                                                                                 305
     Figura nr.9.2.1.5
                                                                Debitul dozei gamma externe,
                                                                             -1
                                                                   microGy h , anul 2009
            Debitul dozei gamma externe,               0,250
                                                                                                     media lunara
                                                       0,200                                         maxima lunara
                                           -1
                                           microGy h


                                                       0,150

                                                       0,100

                                                       0,050

                                                       0,000




                                                                                                 p t u st
                                                                                   e
                                                                   tie




                                                                                          lie
                                                                   rie
                                                           fe rie




                                                                                                          ie
                                                                                                oc brie

                                                                                                no brie