Docstoc
EXCLUSIVE OFFER FOR DOCSTOC USERS
Try the all-new QuickBooks Online for FREE.  No credit card required.

159

Document Sample
159 Powered By Docstoc
					                                                          PARTEA         I
Anul XII Ñ Nr. 159                    LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE                                     Luni, 17 aprilie 2000


                                                            SUMAR


                                                                                              Pagina

                                            DECIZII ALE CURÞII CONSTITUÞIONALE
                                 Decizia nr. 21 din 3 februarie 2000 referitoare
                                       la excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor
                                       art. 911Ð915 din Codul de procedurã penalã .........     1Ð8




      DECIZII                 ALE            CURÞII                   CONSTITUÞIONALE
                                                 CURTEA CONSTITUÞIONALÃ

                                                    D E C I Z I A Nr. 21
                                                      din 3 februarie 2000

                 referitoare la excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 911Ð915
                                       din Codul de procedurã penalã
   Lucian Mihai              Ñ   preºedinte                        Silviu Dimitrie Eftimie, Gabriel Negoescu, Dumitru Popescu,
   Costicã Bulai             Ñ   judecãtor                         Valentin Vasilescu, Marian Chiaþã, Zenobie Ioan Aldulescu,
   Constantin Doldur         Ñ   judecãtor                         Bogdan Corin Aldulescu, Stelian Gheorghe, Daniela
   Kozsok‡r G‡bor            Ñ   judecãtor                         Nicoleta Negoescu, Sorin Cristian Roºca, ªtefan Andreiaº,
   Ioan Muraru               Ñ   judecãtor                         Chahin Nizar, Hitam Silim ºi Jamal Al Atm.
   Nicolae Popa              Ñ   judecãtor                             Dezbaterile au avut loc în ºedinþa publicã din data de
   Lucian Stângu             Ñ   judecãtor                         25 ianuarie 2000, fiind consemnate în încheierea din acea
   Florin Bucur Vasilescu    Ñ   judecãtor                         datã, când Curtea a amânat pronunþarea pentru data de
   Romul Petru Vonica        Ñ   judecãtor                         2 februarie 2000 ºi apoi pentru data de 3 februarie 2000.
   Iuliana Nedelcu           Ñ   procuror
   Claudia Miu               Ñ   magistrat-asistent ºef                                         C U R T E A,
   Pe rol se aflã soluþionarea excepþiei de neconstituþionali-     având în vedere actele ºi lucrãrile dosarului, constatã
tate a dispoziþiilor art. 911Ð915 din Codul de procedurã           urmãtoarele:
penalã, excepþie ridicatã în Dosarul nr. 20/1999 al Curþii            Prin Încheierea din 11 octombrie 1999, Curtea Militarã
Militare de Apel de Gheorghe Truþulescu, Ioan Suciu,               de Apel a sesizat Curtea Constituþionalã cu excepþia de
Cãtãlin Tãnase, Constantin Minea, Liviu Constantin Lazãr,          neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 911Ð915 din Codul

Compression by CVISION Technologies’ PdfCompressor. For Evaluation Purposes Only
   2                         MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 159/17.IV.2000

de procedurã penalã, excepþie ridicatã de Gheorghe                   vieþii sale private ºi a corespondenþei sale, iar amestecul
Truþulescu, Ioan Suciu, Cãtãlin Tãnase, Constantin Minea,            unei autoritãþi publice în exercitarea drepturilor fundamen-
Liviu Constantin Lazãr, Silviu Dimitrie Eftimie, Gabriel             tale este permis numai dacã este prevãzut prin lege ºi
Negoescu, Dumitru Popescu, Valentin Vasilescu, Marian                dacã acesta constituie o mãsurã care, într-o societate
Chiaþã, Zenobie Ioan Aldulescu, Bogdan Corin Aldulescu,              democraticã, este necesarã securitãþii naþionale, siguranþei
Stelian Gheorghe, Daniela Nicoleta Negoescu, Sorin                   publice, bunãstãrii economice a þãrii, apãrãrii ordinii ºi pre-
Cristian Roºca, ªtefan Andreiaº, Chahin Nizar, Hitam Silim           venirii infracþiunilor, protecþiei sãnãtãþii sau a moralei, pro-
ºi Jamal Al Atm. Excepþia a fost motivatã prin cerere                tecþiei drepturilor ºi libertãþilor altor persoane. Or, se
scrisã, depusã la dosarul instanþei de judecatã de                   susþine în continuare, nu este prevãzutã ºi condiþia exis-
apãrãtorii lui Dumitru Popescu ºi Sorin Cristian Roºca, iar          tenþei datelor sau indiciilor temeinice privind pregãtirea ori
apãrãtorii celorlalþi autori ai excepþiei menþionaþi au              sãvârºirea unor infracþiuni pentru care urmãrirea penalã se
achiesat, prin susþinerile orale, la motivele astfel invocate.       face din oficiu, aºa cum prevãd dispoziþiile legale criticate.
     Obiectul cauzei în care s-a ridicat excepþia de necon-          Nici dispoziþiile art. 26 ºi 28 din Constituþie nu prevãd cã,
stituþionalitate îl constituie soluþionarea apelurilor declarate     în cazul în care existã asemenea date sau indicii, este
împotriva Sentinþei penale nr. 19 din 18 februarie 1999 a            permis amestecul autoritãþilor publice în exercitarea dreptu-
Tribunalului Militar Teritorial Bucureºti, prin care autorii         rilor la viaþa intimã, familialã ºi privatã ºi la secretul cores-
excepþiei de neconstituþionalitate au fost condamnaþi pentru         pondenþei. Prin urmare, drepturile fundamentale menþionate
sãvârºirea infracþiunilor de contrabandã, complicitate la con-       nu pot fi restrânse.
trabandã, asocierea pentru sãvârºirea de infracþiuni, fals, uz           Se aratã totodatã cã dispoziþiile art. 911Ð915 din Codul
de fals, mãrturie mincinoasã, cãlcare de consemn ºi reþine-          de procedurã penalã nu numai cã sunt neconstituþionale,
rea sau distrugerea de înscrisuri. Pentru dovedirea fapte-           dar ele lasã loc arbitrariului, afectând însãºi substanþa
lor penale imputate autorilor excepþiei au fost folosite ca          dreptului. În sprijinul acestei susþineri este invocatã jurispru-
mijloace de probã, printre altele, ºi înregistrãri audio ºi          denþa Curþii Europene a Drepturilor Omului, care în cazul
video, reglementate prin dispoziþiile art. 911Ð915 din Codul         ”Malone contra Regatului UnitÒ, 1985, a statuat cã statele
de procedurã penalã.                                                 semnatare ale convenþiei trebuie ca, în dreptul lor intern,
     În motivarea excepþiei autorii acesteia considerã cã se         sã ofere protecþie indivizilor împotriva amestecului arbitrar
impune ca dispoziþiile art. 911Ð915 din Codul de procedurã           al puterii publice în exerciþiul drepturilor garantate de
penalã sã fie raportate la dispoziþiile Constituþiei ºi la pre-      dispoziþiile art. 8 pct. 1 din convenþie.
vederile Convenþiei pentru apãrarea drepturilor omului ºi a              Autorii excepþiei criticã dispoziþiile art. 911Ð915 din Codul
libertãþilor fundamentale, þinându-se seama cã, potrivit             de procedurã penalã ºi pentru faptul cã acestea, datoritã
art. 11 alin. (2) ºi art. 20 alin. (2) din legea fundamentalã,       necorelãrii lor cu dispoziþiile art. 26 ºi 28 din Constituþie ºi
acestea fac parte din dreptul intern ºi au prioritate. Potrivit      cu cele ale art. 8 din convenþie, ”sunt eliptice, de naturã
prevederilor convenþiei cauzele privind încãlcarea drepturilor       sã dea naºtere la interpretãri abuziveÒ. Se aratã cã înre-
fundamentale ale omului se soluþioneazã pe plan local                gistrãrile audio ºi video se efectueazã cu autorizaþia procu-
”pentru a permite valorificarea imediatã a acestor drepturi          rorului pentru durata de pânã la cel mult 30 de zile,
ºi a se evita astfel deciziile de condamnare din partea              autorizaþia putând fi prelungitã de procuror pentru acelaºi
jurisdicþiilor de la StrasbourgÒ. Se susþine în continuare cã        numãr de zile. În opinia autorilor excepþiei dispoziþiile
prevederile art. 6 din convenþie impun statelor semnatare            legale criticate nu conþin garanþii procesual penale care sã
”garantarea unei bune justiþiiÒ. În legãturã cu obligaþia de         stãvileascã abuzurile ºi sã ofere cadrul legal persoanei
protecþie a acestor drepturi fundamentale se invocã juris-           interesate sã conteste legalitatea înregistrãrilor, în sensul
prudenþa Curþii Europene a Drepturilor Omului care a stabi-          de a se verifica dacã au fost respectate dispoziþiile legale
lit, în mod constant, cã prin convenþie se fixeazã doar ”un          privind înregistrarea ºi certificarea înregistrãrilor. Se preci-
nivel minim de protecþie, pe care statele sunt încurajate sã         zeazã cã singura posibilitate a celui vãtãmat, în mod
îl asigure, însã nu pot coborî mãsurile de protecþie sub             nejustificat, prin activitatea de interceptare a convorbirilor
acest nivel minimÒ. În mod concret autorii excepþiei susþin          telefonice, dispusã prin mandat, este aceea de a se
cã dispoziþiile art. 911Ð915 din Codul de procedurã penalã           adresa cu plângere, în temeiul art. 278 din Codul de pro-
încalcã prevederile art. 26 ºi 28 din Constituþie, care con-         cedurã penalã, prim-procurorului sau procurorului ierarhic
sacrã dreptul la viaþa intimã, familialã ºi privatã ºi, respec-      superior, dupã caz. Se apreciazã cã un asemenea control
tiv, dreptul la secretul corespondenþei, drept în care este          a posteriori este insuficient pentru a garanta legalitatea
inclus ºi secretul convorbirilor telefonice. În opinia autorilor     înregistrãrilor, având în vedere cã procedura de autorizare
excepþiei dispoziþiile art. 26 ºi 28 din Constituþie ”nu             a acestor operaþiuni este datã în competenþa exclusivã a
prevãd posibilitatea restrângerii drepturilor garantate ºi pen-      procurorului desemnat fie de prim-procurorul parchetului de
tru cazul existenþei datelor sau indiciilor temeinice privind        pe lângã curtea de apel, fie de procurorul general, fãrã sã
pregãtirea sau sãvârºirea unor infracþiuni avute în vedere           existe un control din partea altui organ. Se susþine cã lipsa
de art. 911 din Codul de procedurã penalãÒ. Pe de altã               unui control jurisdicþional al înregistrãrilor audio-video, chiar
parte, mai susþin autorii excepþiei, dispoziþiile legale criticate   dacã un asemenea control este posibil numai dupã finali-
încalcã ºi dreptul persoanei la respectarea vieþii sale pri-         zarea lor, reprezintã o încãlcare a dispoziþiilor art. 21 din
vate ºi de familie, consacrat prin art. 8 din convenþie, text        Constituþie, privitoare la accesul liber la justiþie. Pe de altã
conform cãruia orice persoanã are dreptul la respectarea             parte, dispoziþiile legale criticate sunt neconstituþionale ºi

Compression by CVISION Technologies’ PdfCompressor. For Evaluation Purposes Only
                            MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 159/17.IV.2000                                       3

pentru cã acordã posibilitatea procurorului sã îºi prelun-         procedurã penalã Ñ ºi numai dacã se impune, dupã caz,
geascã propria mãsurã de autorizare. Acest atribut se              pentru apãrarea siguranþei naþionale, desfãºurarea instrucþiei
impune sã aparþinã ”unei persoane independente, respectiv          penale ºi alte finalitãþi expres enumerate.
unui judecãtorÒ.                                                       În conformitate cu dispoziþiile art. 24 alin. (1) din Legea
    Se mai aratã cã dispoziþiile art. 911Ð915 din Codul de         nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost
procedurã penalã nu reglementeazã obligaþia organului de           comunicatã preºedinþilor celor douã Camere ale
urmãrire penalã ºi a procurorului de a depune în dosarul           Parlamentului ºi Guvernului pentru a transmite punctele lor
penal acele acte ºi materiale care au fost avute în vedere         de vedere.
de procuror atunci când a acordat sau a prelungit auto-                În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã cã
rizaþia de înregistrare, în scopul de a se putea verifica          susþinerea privind încãlcarea dispoziþiilor art. 8 din
legalitatea autorizãrii. De asemenea, aceleaºi dispoziþii nu       Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor
reglementeazã mãsuri de precauþie, astfel încât                    fundamentale este nefondatã, întrucât, conform pct. 2 al
înregistrãrile efectuate sã fie ”intacte ºi complete, [...] în     art. 8, ”o ingerinþã în exercitarea libertãþii de comunicare
scopul de a fi controlate, eventual, de cãtre judecãtori ºi        este admisibilã dacã vizeazã, printre altele: protejarea
de cãtre apãrareÒ.                                                 securitãþii naþionale, a ordinii publice ºi pentru prevenirea
    Se susþine, în altã ordine de idei, cã dispoziþiile legale     faptelor penaleÒ. În acest sens se invocã jurisprudenþa
criticate au permis Serviciului Român de Informaþii,               Curþii Europene a Drepturilor Omului, concretizatã în cau-
Serviciului de Informaþii Externe, Parchetului de pe lângã         zele: ”Klass ºi alþii contra GermanieiÒ, 1978, ”Malone contra
Curtea Supremã de Justiþie ºi Tribunalului Militar Teritorial      Regatului UnitÒ, 1985, ”Huvig contra FranþeiÒ, 1990. Aºadar,
Bucureºti sã încalce drepturile fundamentale prevãzute la          datele sau indiciile temeinice la care fac trimitere
art. 21, 26 ºi 28 din Constituþie, prin aceea cã:                  dispoziþiile art. 911 din Codul de procedurã penalã sunt
    Ñ Serviciul Român de Informaþii ºi Serviciul de                incluse în motivele pentru care, în conformitate cu art. 8
Informaþii Externe au refuzat sã punã la dispoziþie celor          din convenþie, se poate dispune interceptarea convorbirilor
interesaþi documentaþia în baza cãreia au solicitat ºi au          telefonice. În ceea ce priveºte susþinerea cã dispoziþiile
obþinut autorizaþia de interceptare, pentru a se putea veri-       legale criticate sunt neconstituþionale pentru cã nu prevãd
fica legalitatea acþiunii;                                         obligarea organelor de urmãrire penalã sã depunã la dosar
    Ñ procurorul a refuzat sã punã la dispoziþie inculpaþilor,     probele pe care s-au întemeiat atunci cînd s-a dispus pre-
avocaþilor ºi judecãtorilor, cu ocazia judecãþii, documentaþia     lungirea autorizaþiei de înregistrare, precum ºi în ceea ce
în baza cãreia s-a acordat autorizaþia de interceptare ºi          priveºte invocarea unor împrejurãri ivite în cursul judecãþii,
astfel a fost imposibil sã se verifice legalitatea acþiunii;       de naturã sã aducã atingere drepturilor apãrãrii, Guvernul
    Ñ Serviciul de Informaþii Externe a prezentat Parche-          apreciazã cã problemele ridicate nu reprezintã o criticã de
tului Militar acte din care au fost scoase diverse pasaje,         neconstituþionalitate, ele þinând de modul de aplicare a
necomunicând interceptãrile integrale nici la cererea tribu-       legii. Se mai aratã cã sunt nefondate ºi susþinerile privind
nalului, iar procurorul general al Parchetului de pe lângã         încãlcarea prevederilor art. 26 ºi 28 din Constituþie, întrucât
Curtea Militarã de Apel a prezentat tribunalului note de           dispoziþiile art. 911Ð915 din Codul de procedurã penalã
constatare a unor convorbiri telefonice înregistrate neautori-     îndeplinesc condiþiile cerute de art. 49 din Constituþie pen-
zat sau vãdit fragmentate prin scoaterea unor pasaje;              tru restrângerea exerciþiului unor drepturi sau al unor
    Ñ Tribunalul a refuzat sã verifice cum a intrat Parchetul      libertãþi, respectiv legalitatea mãsurii, scopul acesteia vizând
în posesia unor tabele telefonice din reþelele telefonice          desfãºurarea instrucþiei penale, precum ºi proporþionalitatea
G.S.M. ”DialogÒ sau ”ConnexÒ.                                      mãsurii cu situaþia care a determinat-o.
    Instanþa de judecatã, exprimându-ºi opinia asupra                  Preºedinþii celor douã Camere ale Parlamentului nu au
excepþiei de neconstituþionalitate ridicate, considerã, în         transmis punctele lor de vedere.
principiu, cã ridicarea acesteia este admisibilã, întrucât în          Cu ocazia dezbaterilor în faþa Curþii Constituþionale
cauzã ”existã dovezi din care rezultã cã au fost luate             autorii excepþiei de neconstituþionalitate au adus noi argu-
mãsuri, au fost desfãºurate activitãþi ºi s-au întocmit acte       mente în motivarea aspectelor de neconstituþionalitate,
cu caracter de probã în temeiul art. 90 alin. 2 ºi la art. 91      care, în esenþã, au urmãtorul conþinut:
din Codul de procedurã penalãÒ. Cadrul general al acti-                1. Cu privire la restrângerea exerciþiului dreptului la
vitãþilor privind interceptãrile convorbirilor telefonice este     secretul corespondenþei unii reprezentanþi ai autorilor
reglementat prin dispoziþiile Codului de procedurã penalã          excepþiei au susþinut cã exerciþiul acestui drept nu poate fi
care constituie ºi temeiul legal pentru folosirea ca probe în      restrâns, deoarece art. 28 din Constituþie stabileºte fãrã
procesul penal a datelor obþinute. Se apreciazã cã, întrucât       echivoc cã el este inviolabil ºi nu prevede nici o limitare
în baza dispoziþiilor art. 911Ð915 din Codul de procedurã          specialã a acestei garanþii fundamentale. Faptul cã în
penalã s-au fãcut acte procesuale ºi s-au administrat              structura Constituþiei textul art. 49, privind restrângerea
probe pe baza cãrora s-a întocmit actul de sesizare,               exerciþiului unor drepturi sau al unor libertãþi, este situat la
soluþionarea cauzei depinde de acestea. Instanþa considerã         sfârºitul cap. II, referitor la drepturile ºi libertãþile funda-
cã aceste dispoziþii sunt constituþionale, întrucât, potrivit      mentale, din cadrul titlului II, creeazã aparenþa cã ar putea
prevederilor art. 49 alin. (1) din legea fundamentalã,             fi restrâns oricare dintre drepturi ºi libertãþi. Însã, de exem-
exerciþiul unor drepturi sau al unor libertãþi poate fi restrâns   plu, dispoziþiile art. 22 din Constituþie, care consacrã drep-
numai prin lege Ñ astfel cum este, în speþã, Codul de              tul la viaþã ºi integritate fizicã ºi psihicã, prevãd cã acest

Compression by CVISION Technologies’ PdfCompressor. For Evaluation Purposes Only
   4                         MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 159/17.IV.2000

drept nu poate fi restrâns, el fiind garantat în mod                 curorului se rezolvã pe linie ierarhicã, în cadrul organizato-
necondiþionat. De asemenea, se susþine cã nu poate fi                ric al parchetelor. Prin Decizia nr. 486/1997 Curtea
restrâns exerciþiul dreptului la protecþia copiilor ºi a tinerilor   Constituþionalã a constatat cã aceste dispoziþii sunt con-
sau exerciþiul dreptului la protecþia persoanelor cu handi-          stituþionale numai în mãsura în care nu-l opresc pe cel
cap, drepturi consacrate de art. 45 ºi 46 din Constituþie.           nemulþumit de soluþionarea unei astfel de plângeri sã se
Atunci când legiuitorul constituant a voit sã restrângã              adreseze justiþiei. Aceastã decizie însã a fost pronunþatã
exerciþiul unor drepturi, a enunþat ºi cazurile de restrângere       ulterior interceptãrii convorbirilor telefonice efectuate în
ori a prevãzut cã se vor stabili prin lege limitele ºi               cauzã, iar efectele sale, potrivit prevederilor art. 145
condiþiile de exercitare în chiar textul prin care le-a consa-       alin. (2) din Constituþie, se produc numai pentru viitor, aºa
crat. Astfel, exerciþiul dreptului la libertatea individualã, pre-   încât persoanele interesate, pãrþi în proces, nu au putut la
cum ºi exerciþiul dreptului la inviolabilitatea domiciliului,        acel moment al interceptãrii sã se adreseze justiþiei.
prevãzute la art. 23 ºi 27 din Constituþie, pot fi restrânse             5. În temeiul art. 25 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,
în condiþiile prevãzute cumulativ la art. 23 ºi 49, respectiv        republicatã, s-a solicitat extinderea excepþiei de necon-
la art. 27 ºi 49 din legea fundamentalã. Dispoziþiile art. 40        stituþionalitate ºi asupra dispoziþiilor art. 119 alin. 2 din
din Constituþie, care consacrã dreptul la grevã, prevãd cã           Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora expertizele de
”Legea stabileºte condiþiile ºi limitele exercitãrii acestui         specialitate se pot efectua de un laborator medico-legal, de
drept [...]Ò. S-a mai susþinut cã legiuitorul constituant nu a       un laborator de expertizã sau de un institut de specialitate.
lãsat la libera apreciere a legiuitorului ordinar posibilitatea      S-a considerat cã în faþa instanþei de fond se impune sã
de a restrânge exerciþiul oricãruia dintre drepturile funda-         se efectueze o expertizare a vocii ºi a vorbirii, înregistratã
mentale, ci a precizat expres posibilitatea restrângerii prin        pe bandã magneticã, de cãtre Institutul Naþional de
lege a exerciþiului unor drepturi, atunci când a considerat          Expertize Criminalistice Ñ I.N.E.C., înfiinþat prin Hotãrârea
necesarã mãsura restrângerii, în condiþiile prevãzute la             Guvernului nr. 368/1998, adãugându-se însã cã acest insti-
art. 49 din Constituþie.                                             tut nu are dotarea necesarã pentru identificarea vocii
    Alþi reprezentanþi ai autorilor excepþiei au considerat cã       inculpaþilor ºi, prin urmare, nu existã garanþii pentru a
exerciþiul drepturilor prevãzute la art. 26 ºi 28 din                înlãtura arbitrariul în procesul penal.
Constituþie poate fi restrâns prin ingerinþa autoritãþii publice
                                                                                                 C U R T E A,
în scopul înregistrãrii convorbirilor telefonice, însã numai în
cadrul procesului penal, care se declanºeazã prin acte pro-          examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
cedurale. Astfel, în temeiul art. 21 din Constituþie, persoana       Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, conclu-
lezatã s-ar putea plânge cã nu au existat date ºi indicii            ziile procurorului, susþinerile pãrþilor, dispoziþiile legale criti-
temeinice care sã justifice mãsura luatã.                            cate, raportate la prevederile Constituþiei ºi ale Convenþiei
    2. S-a mai susþinut cu ocazia dezbaterilor cã restrânge-         pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor funda-
rea exerciþiului dreptului la secretul convorbirilor telefonice      mentale ºi la jurisprudenþa Curþii Europene a Drepturilor
atacã însãºi substanþa dreptului, fiind încãlcat principiul pro-     Omului, precum ºi Legea nr. 47/1992 privind organizarea
porþionalitãþii prevãzut la art. 49 alin. (2) din Constituþie.       ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, reþine urmãtoarele:
    3. Cu privire la cerinþa care izvorãºte din jurisprudenþa            În temeiul art. 144 lit. c) din Constituþie ºi al art. 23 din
Curþii Europene a Drepturilor Omului, pentru ca ingerinþa            Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea Constituþionalã este
autoritãþii publice în exercitarea unor drepturi sã fie consi-       competentã sã soluþioneze excepþia de neconstituþionalitate
deratã prevãzutã de lege s-a arãtat cã trebuie ca norma              cu care a fost legal sesizatã.
internã care constituie baza legalã a ingerinþei sã fie sufici-          Obiectul excepþiei de neconstituþionalitate îl constituie
ent de accesibilã ºi previzibilã. Or, dispoziþiile legale criti-     dispoziþiile art. 911Ñ915 din Codul de procedurã penalã,
cate nu sunt suficient de precise ºi ele nu prevãd garanþii          cuprinse în titlul III cap. II secþiunea V1 ”Înregistrãrile audio
adecvate. S-a invocat practica jurisdicþionalã a Curþii              sau videoÒ, care reglementeazã înregistrãrile audio sau
Europene a Drepturilor Omului, care a statuat în cazurile            video ca mijloace de probã, în sensul dispoziþiilor art. 64
”Huvig contra FranþeiÒ, 1990, ºi ”Kruslin contra FranþeiÒ,           din acelaºi cod, dispoziþii potrivit cãrora: ”Mijloacele de
1990, cã legile care autorizeazã ascultarea convorbirilor            probã prin care se constatã elementele de fapt ce pot servi ca
telefonice trebuie sã fie redactate în termeni ”deosebit de          probã sunt: declaraþiile învinuitului sau ale inculpatului,
preciºiÒ, þinând seama cã procedeele tehnice utilizate se            declaraþiile pãrþii vãtãmate, ale pãrþii civile ºi ale pãrþii respon-
perfecþioneazã rapid.                                                sabile civilmente, declaraþiile martorilor, înscrisurile,
    4. Cu privire la lipsa unor garanþii din cuprinsul dis-          înregistrãrile audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale
poziþiilor art. 911Ð915 din Codul de procedurã penalã, care          de probã, constatãrile tehnico-ºtiinþifice, constatãrile medico-
sã ofere protecþie contra abuzurilor autoritãþilor publice, s-a      legale ºi expertizele.Ò
susþinut cã dispoziþiile legale criticate sunt neconstituþionale,        Dispoziþiile legale criticate au urmãtorul cuprins:
pentru cã nu cuprind enumerarea cazurilor în care este                   Ñ Art. 911: ”Înregistrãrile pe bandã magneticã ale unor
admisã interceptarea convorbirilor telefonice, permiþând ast-        convorbiri efectuate cu autorizarea motivatã a procurorului de-
fel ca aceastã mãsurã sã poatã fi luatã arbitrar. De ase-            semnat de prim-procurorul Parchetului de pe lângã Curtea de
menea, s-a arãtat cã aceleaºi dispoziþii nu conþin nici o            Apel, în cazurile ºi în condiþiile prevãzute de lege, dacã sunt
garanþie procesual penalã, întrucât, potrivit art. 278 din           date sau indicii temeinice privind pregãtirea sau sãvârºirea
Codul de procedurã penalã, plângerea contra actelor pro-             unei infracþiuni pentru care urmãrirea penalã se face din oficiu,

Compression by CVISION Technologies’ PdfCompressor. For Evaluation Purposes Only
                              MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 159/17.IV.2000                                               5

iar interceptarea este utilã, pentru aflarea adevãrului, pot servi          Ñ Art. 28: ”Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor tri-
ca mijloace de probã, dacã din conþinutul convorbirilor înregis-        miteri poºtale, al convorbirilor telefonice ºi al celorlalte mijloace
trate rezultã fapte sau împrejurãri de naturã sã contribuie la          legale de comunicare este inviolabil.Ò ;
aflarea adevãrului.                                                         Ñ Art. 49: ”(1) Exerciþiul unor drepturi sau al unor libertãþi
     Autorizarea procurorului se dã pentru durata necesarã              poate fi restrâns numai prin lege ºi numai dacã se impune,
înregistrãrii, pânã la cel mult 30 de zile, în afarã de cazul în        dupã caz, pentru: apãrarea siguranþei naþionale, a ordinii, a
care legea dispune altfel. Autorizarea poate fi prelungitã în ace-      sãnãtãþii ori a moralei publice, a drepturilor ºi a libertãþilor
leaºi condiþii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelun-     cetãþenilor; desfãºurarea instrucþiei penale; prevenirea conse-
gire neputând depãºi 30 de zile.                                        cinþelor unei calamitãþi naturale ori ale unui sinistru deosebit de
     Înregistrãrile prevãzute în alin. 1 pot fi fãcute ºi la cererea    grav.
motivatã a persoanei vãtãmate privind comunicãrile ce-i sunt                (2) Restrângerea trebuie sã fie proporþionalã cu situaþia
adresate, cu autorizarea procurorului anume desemnat de pro-            care a determinat-o ºi nu poate atinge existenþa dreptului sau
curorul general.Ò ;                                                     a libertãþii.Ò
     Ñ Art. 912: ”Despre efectuarea înregistrãrilor menþionate              Dispoziþiile Convenþiei pentru apãrarea drepturilor omului
în art. 911, organul de urmãrire penalã întocmeºte un proces-           ºi a libertãþilor fundamentale, invocate în motivarea
verbal în care se menþioneazã autorizaþia datã de procuror              excepþiei, au urmãtorul cuprins:
pentru efectuarea interceptãrii, numãrul sau numerele posturi-              Ñ Art. 6: ”1. Orice persoanã are dreptul la judecarea în
lor telefonice între care se poartã convorbirile, numele persoa-        mod echitabil, în mod public ºi într-un termen rezonabil a
nelor care le poartã, dacã sunt cunoscute, data ºi ora fiecãrei         cauzei sale, de cãtre o instanþã independentã ºi imparþialã,
convorbiri în parte ºi numãrul de ordine al rolei sau casetei pe        instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturi-
care se face imprimarea. Convorbirile înregistrate sunt redate          lor ºi obligaþiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei
integral în formã scrisã ºi se ataºeazã la procesul-verbal, cu          oricãrei acuzaþii în materie penalã îndreptate împotriva sa.
certificarea pentru autenticitate de cãtre organul de urmãrire          Hotãrârea trebuie sã fie pronunþatã în mod public, dar accesul
penalã, verificat ºi contrasemnat de procurorul care efectueazã         în sala de ºedinþã poate fi interzis presei ºi publicului, pe
sau supravegheazã urmãrirea penalã în cauzã. La procesul-               întreaga duratã a procesului sau a unei pãrþi a acestuia, în inte-
verbal se ataºeazã, de asemenea, caseta sau rola care                   resul moralitãþii, al ordinii publice ori al securitãþii naþionale
conþine înregistrarea convorbirii, în original, sigilatã cu sigiliul    într-o societate democraticã, atunci când interesele minorilor
organului de urmãrire penalã.Ò ;                                        sau protecþia vieþii private a pãrþilor la proces o impun sau în
     Ñ Art. 91 3 : ”Modalitãþile ºi condiþiile de efectuare a           mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instanþã atunci
înregistrãrilor arãtate în art. 911ºi 912 sunt aplicabile ºi în cazul   când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de naturã sã
oricãrei alte înregistrãri a convorbirilor pe bandã magneticã,          aducã atingere intereselor justiþiei.
autorizate conform legii.Ò ;                                                2. Orice persoanã acuzatã de o infracþiune este prezumatã
     Ñ Art. 914: ”Dispoziþiile art. 911 sunt aplicabile ºi în cazul     nevinovatã pânã ce vinovãþia sa va fi legal stabilitã.Ò ;
înregistrãrii de imagini, iar procedura de certificare a acestora           Ñ Art. 8: ”1. Orice persoanã are dreptul la respectarea
este cea prevãzutã în art. 912, cu excepþia redãrii în formã            vieþii sale private ºi de familie, a domiciliului sãu ºi a corespon-
scrisã, dupã caz.Ò ;                                                    denþei sale.
     Ñ Art. 915: ”Mijloacele de probã prevãzute în prezenta                 2. Nu este admis amestecul unei autoritãþi publice în exer-
secþiune pot fi supuse expertizei tehnice la cererea procuroru-         citarea acestui drept decât în mãsura în care acest amestec
lui, a pãrþilor ori din oficiu.                                         este prevãzut de lege ºi dacã constituie o mãsurã care, într-o
                                                                        societate democraticã, este necesarã pentru securitatea
     Înregistrãrile prevãzute în prezenta secþiune, prezentate de
                                                                        naþionalã, siguranþa publicã, bunãstarea economicã a þãrii,
pãrþi, pot servi ca mijloace de probã, dacã nu sunt interzise de
                                                                        apãrarea ordinii ºi prevenirea faptelor penale, protejarea
lege.Ò
                                                                        sãnãtãþii sau a moralei, ori protejarea drepturilor ºi libertãþilor
     Autorii excepþiei susþin cã aceste dispoziþii legale sunt
                                                                        altora.Ò ;
neconstituþionale în principal pentru cã sunt contrare preve-
                                                                            Ñ Art. 17: ”Nici o dispoziþie din prezenta convenþie nu
derilor art. 21, 26, 28 ºi 49 alin. (2) din Constituþie, precum
                                                                        poate fi interpretatã ca implicând, pentru un stat, un grup sau
ºi prevederilor art. 6, 8, 17, 18 ºi 60 din Convenþia pentru
                                                                        un individ, un drept oarecare de a desfãºura o activitate sau de
apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale.
                                                                        a îndeplini un act ce urmãreºte distrugerea drepturilor sau a
     Prevederile constituþionale invocate în motivarea                  libertãþilor recunoscute de prezenta convenþie sau de a aduce
excepþiei au urmãtorul cuprins:                                         limitãri mai ample acestor drepturi ºi libertãþi decât acelea
     Ñ Art. 21: ”(1) Orice persoanã se poate adresa justiþiei           prevãzute de aceastã convenþie.Ò ;
pentru apãrarea drepturilor, a libertãþilor ºi a intereselor sale           Ñ Art. 18: ”Restrângerile care, în termenii prezentei con-
legitime.                                                               venþii, sunt aduse respectivelor drepturi ºi libertãþi nu pot fi apli-
     (2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.Ò ;     cate decât în scopul pentru care ele au fost prevãzute.Ò ;
     Ñ Art. 26: ”(1) Autoritãþile publice respectã ºi ocrotesc              Ñ Art. 60: ”Nici o dispoziþie din prezenta convenþie nu va fi
viaþa intimã, familialã ºi privatã.                                     interpretatã ca limitând sau aducând atingere drepturilor omului
     (2) Persoana fizicã are dreptul sã dispunã de ea însãºi,           ºi libertãþilor fundamentale care ar putea fi recunoscute con-
dacã nu încalcã drepturile ºi libertãþile altora, ordinea publicã       form legilor oricãrei pãrþi contractante sau oricãrei alte convenþii
sau bunele moravuri.Ò ;                                                 la care aceastã parte contractantã este parte.Ò

Compression by CVISION Technologies’ PdfCompressor. For Evaluation Purposes Only
   6                           MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 159/17.IV.2000

    De asemenea, în examinarea constituþionalitãþii textelor              acordul persoanei vizate, constituie, într-adevãr, o
legale Curtea ia în considerare ºi prevederile art. 20 din                restrângere a exerciþiului dreptului la respectarea ºi ocroti-
Constituþie, potrivit cãrora: ”(1) Dispoziþiile constituþionale pri-      rea de cãtre autoritãþile publice a vieþii intime, familiale ºi
vind drepturile ºi libertãþile cetãþenilor vor fi interpretate ºi apli-   private, precum ºi a exerciþiului dreptului la inviolabilitatea
cate în concordanþã cu Declaraþia Universalã a Drepturilor                secretului convorbirilor ºi al celorlalte mijloace legale de
Omului, cu pactele ºi cu celelalte tratate la care România este           comunicare, drepturi fundamentale consacrate prin art. 26
parte.                                                                    alin. (1) ºi art. 28 din Constituþie. Pe de altã parte însã,
    (2) Dacã existã neconcordanþe între pactele ºi tratatele              Curtea mai constatã cã însãºi Constituþia prevede la
privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care                 art. 49 posibilitatea restrângerii exerciþiului unor drepturi ºi
România este parte, ºi legile interne, au prioritate                      libertãþi fundamentale, în cazuri ºi în condiþii limitativ ºi
reglementãrile internaþionale.Ò                                           precis determinate. Sub acest aspect respectarea
    Totodatã Curtea are în vedere ºi prevederile art. 11 din              condiþiilor stabilite de Constituþie pentru restrângerea
Constituþie, potrivit cãrora: ”(1) Statul român se obligã sã              exerciþiului drepturilor consacrate prin art. 26 alin. (1) ºi
îndeplineascã întocmai ºi cu bunã-credinþã obligaþiile ce-i revin         art. 28, precum ºi asigurarea garanþiilor împotriva unor
din tratatele la care este parte.                                         îngrãdiri abuzive ale exerciþiului drepturilor respective
    (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte      rezultã din analiza redactãrii textelor de lege criticate.
din dreptul intern.Ò                                                           a) Astfel condiþia restrângerii exerciþiului dreptului ”numai
    În ceea ce priveºte obiectul excepþiei de neconstituþiona-            prin legeÒ se reflectã prin însuºi faptul reglementãrii aces-
litate, Curtea observã cã, deºi autorii excepþiei susþin                  teia, în detalii, prin secþiunea V1 a titlului III din Codul de
neconstituþionalitatea întregii secþiuni V1 a titlului III din            procedurã penalã, care, ca naturã juridicã, este o lege.
Codul de procedurã penalã, totuºi, din analiza argumentelor                    b) Condiþia ca restrângerea exerciþiului dreptului sã fie
invocate în motivarea excepþiei rezultã cã în realitate sunt              impusã pentru ”desfãºurarea instrucþiei penaleÒ este îndepli-
criticate numai dispoziþiile art. 911, respectiv: posibilitatea           nitã prin indicarea în alin. 1 al art. 911 din Codul de pro-
autorizãrii de cãtre procuror a înregistrãrii pe bandã                    cedurã penalã a cerinþei ca autorizarea înregistrãrii
magneticã a unor convorbiri efectuate; posibilitatea prelun-              convorbirilor sã se facã numai ”dacã sunt date sau indicii
girii autorizaþiei; nereglementarea cãii de atac în justiþie              temeinice privind pregãtirea sau sãvârºirea unei infracþiuni
împotriva autorizaþiei date de procuror sau a prelungirii                 pentru care urmãrirea penalã se face din oficiu, iar intercepta-
acesteia; neobligarea organului de urmãrire penalã la depu-               rea este utilã, pentru aflarea adevãruluiÒ, precum ºi a cerinþei
nerea probelor avute în vedere la solicitarea ºi la autoriza-             cã pot servi ca mijloace de probã numai înregistrãrile din
rea înregistrãrii. Articolele urmãtoare din secþiunea V1                  al cãror conþinut ”rezultã fapte sau împrejurãri de naturã sã
reglementeazã condiþiile de formã ale înregistrãrilor, ale                contribuie la aflarea adevãruluiÒ.
certificãrii autenticitãþii ºi ale redãrii acestora, obligativitatea           c) Condiþia proporþionalitãþii este în mod evident îndepli-
modalitãþilor ºi condiþiilor de efectuare a înregistrãrilor               nitã, dacã se are în vedere importanþa valorilor apãrate
prevãzute la art. 911 ºi în cazul oricãrei alte înregistrãri a            împotriva infracþiunilor, valori prevãzute la art. 1 din Codul
convorbirilor, ca ºi în cazul înregistrãrii de imagini, precum            penal (”Legea penalã apãrã, împotriva infracþiunilor, România,
ºi posibilitatea supunerii expertizei tehnice a mijloacelor de            suveranitatea, independenþa, unitatea ºi indivizibilitatea statu-
probã prevãzute în secþiunea V1. De altfel, în cauza în                   lui, persoana, drepturile ºi libertãþile acesteia, proprietatea, pre-
care s-a ridicat excepþia de neconstituþionalitate au fost                cum ºi întreaga ordine de dreptÒ), valori raportate la gradul
folosite ca mijloace de probã numai înregistrãri pe bandã                 de restrângere a exerciþiului unor drepturi pentru potenþialii
magneticã ale unor convorbiri interceptate, iar modul con-                infractori, iar faptul cã însãºi existenþa dreptului sau a
cret în care în speþã au fost realizate interceptarea,                    libertãþii nu este atinsã rezultã din dispoziþiile alin. 2 al
înregistrarea ºi redarea convorbirilor nu constituie o pro-               art. 911 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora
blemã care sã fie supusã controlului de constituþionalitate               restrângerea nu poate fi decât vremelnicã, autorizarea
a legilor, ci este o problemã de aplicare a legii, asupra                 interceptãrii ºi înregistrãrii convorbirilor acordându-se doar
cãreia Curtea Constituþionalã nu se poate pronunþa,                       pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea eventualei pre-
aceasta rãmânând în competenþa instanþei judecãtoreºti                    lungiri pentru motive temeinic justificate.
care soluþioneazã procesul penal.                                              Examinând       susþinerile       autorilor    excepþiei     de
    Examinând conþinutul prevederilor legale criticate prin               neconstituþionalitate, referitoare la lipsa garanþiilor procedu-
excepþia de neconstituþionalitate, Curtea reþine cã, potrivit             rale pentru prevenirea sau înlãturarea eventualelor abuzuri
art. 1 alin. (3) din Constituþie, ”România este stat de drept,            în aplicarea dispoziþiilor legale criticate, Curtea
democratic ºi social, în care demnitatea omului, drepturile ºi            Constituþionalã constatã cã acestea nu sunt întemeiate.
libertãþile cetãþenilor, libera dezvoltare a personalitãþii umane,        Într-adevãr, în textele art. 911Ñ915 din Codul de procedurã
dreptatea ºi pluralismul politic reprezintã valori supreme ºi sunt        penalã sunt prevãzute suficiente garanþii, prin reglementa-
garantateÒ. Apãrarea eficientã a tuturor acestor valori pre-              rea în detaliu a justificãrii emiterii autorizaþiei, a condiþiilor
supune, în unele cazuri ºi în condiþii riguros reglementate,              ºi a modalitãþilor de efectuare a înregistrãrilor, a con-
restrângerea exerciþiului chiar ºi al unor drepturi ºi libertãþi          semnãrii ºi certificãrii autenticitãþii convorbirilor înregistrate,
fundamentale.                                                             a redãrii integrale a acestora, iar eventuala nerespectare
    Curtea reþine, de asemenea, cã interceptarea ºi înregis-              de cãtre organul de urmãrire penalã a acestor reglementãri
trarea unor convorbiri sau înregistrarea unor imagini, fãrã               nu constituie, astfel cum s-a mai arãtat anterior, o

Compression by CVISION Technologies’ PdfCompressor. For Evaluation Purposes Only
                              MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 159/17.IV.2000                                              7

problemã de constituþionalitate a textelor legale, ci una de            în mãsura strict necesarã apãrãrii instituþiilor democraticeÒ.
aplicare a lor, ceea ce însã excede competenþei Curþii                  S-a considerat totodatã cã legislaþia trebuie sã aibã un
Constituþionale, întrucât, potrivit tezei a doua a alin. (3) al         scop legitim, privit din perspectiva convenþiei, ºi anume ”de
art. 2 din Legea nr. 47/1992, republicatã, ”Curtea                      a proteja securitatea naþionalã ºi de a asigura apãrarea
Constituþionalã nu se poate pronunþa asupra modului de inter-           ordinii ºi prevenirea infracþiunilorÒ. De asemenea, Curtea
pretare ºi aplicare a legii, ci numai asupra înþelesului sãu con-       Europeanã a Drepturilor Omului a reþinut cã ”societãþile
trar ConstituþieiÒ. Aºa fiind, examinarea ºi soluþionarea               democratice sunt ameninþate în zilele noastre de forme
acestor aspecte sunt de competenþa exclusivã a instanþei                foarte complexe de spionaj ºi de terorism, astfel încât statul
de judecatã învestite cu soluþionarea procesului penal.                 trebuie sã fie capabil, pentru a combate eficient aceste
    În lumina dispoziþiilor art. 11 ºi 20 din Constituþie Curtea        ameninþãri, sã supravegheze în secret elementele subver-
constatã, de asemenea, cã dispoziþiile legale criticate nu              sive care opereazã pe teritoriul sãu. Ea trebuie deci sã
încalcã nici prevederile actelor internaþionale aplicabile în           admitã cã existenþa unor dispoziþii legislative care acordã
materie.                                                                puteri de supraveghere secretã a corespondenþei, a trimite-
    De altfel, în cadrul preocupãrilor pentru perfecþionarea            rilor poºtale ºi a telecomunicaþiilor este necesarã într-o
legislaþiei, inclusiv sub aspectul realizãrii reformei procedurii       societate democraticã, pentru securitatea naþionalã ori
penale, dispoziþiile art. 911Ñ915 au fost introduse în Codul            apãrarea ordinii ºi pentru prevenirea infracþiunilorÒ.
de procedurã penalã prin Legea nr. 141/1996 tocmai în                        Celelalte cazuri din jurisprudenþa Curþii Europene a
scopul punerii de acord a reglementãrilor interne cu regle-             Drepturilor Omului, invocate de autorii excepþiei, nu con-
mentãrile internaþionale pertinente.                                    firmã neconstituþionalitatea dispoziþiilor legale criticate.
    Astfel Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a            Într-adevãr, Curtea europeanã a statuat în cazul ”Malone
libertãþilor fundamentale admite prin prevederile art. 8                contra Regatului UnitÒ, 1985, ca ºi în cazurile ”Kruslin contra
pct. 2 amestecul unei autoritãþi publice în exercitarea drep-           FranþeiÒ, 1990, ºi ”Huvig contra FranþeiÒ, 1990, cã legea
tului la respectarea vieþii private ºi familiale a persoanei, a         care prevede posibilitatea unor ingerinþe ale autoritãþilor
domiciliului sãu ºi a corespondenþei sale, ”în mãsura în care           publice în viaþa intimã, familialã ºi privatã a persoanei ori
acest amestec este prevãzut de lege ºi dacã constituie o                în secretul corespondenþei sale, respectiv restrângerea
mãsurã care, într-o societate democraticã, este necesarã                exerciþiului unor drepturi ºi libertãþi fundamentale, trebuie sã
pentru securitatea naþionalã, siguranþa publicã, bunãstarea             aibã ”suficientã claritate pentru a da individului o protecþie
economicã a þãrii, apãrarea ordinii ºi prevenirea faptelor              adecvatã împotriva arbitraruluiÒ ºi sã fie accesibilã ”pentru
penale [É]Ò. Culegerea de informaþii ºi date cu privire la              persoana în cauzã, care, în plus, trebuie sã poatã sã-i pre-
pregãtirea sãvârºirii unor infracþiuni sau la derularea acþiuni-        vadã consecinþele în privinþa saÒ. Din perspectiva acestor
lor cu caracter infracþional se realizeazã, fãrã îndoialã, în           statuãri Curtea Constituþionalã constatã cã textele
scopul ”desfãºurãrii instrucþiei penaleÒ (chiar dacã se face            art. 911Ñ915 din Codul de procedurã penalã sunt clare ºi
anterior momentului începerii urmãririi penale) ºi constituie           conþin garanþii corespunzãtoare împotriva interpretãrii ºi
unul dintre cele mai eficiente mijloace de ”prevenire a                 aplicãrii lor arbitrare, precum ºi cã, fiind publicate în
faptelor penaleÒ.                                                       Monitorul Oficial al României, Partea I, orice cetãþean are
    Art. 12 din Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului,             posibilitatea sã ia cunoºtinþã de ele ºi sã prevadã conse-
adoptatã ºi promulgatã de Adunarea generalã a O.N.U.                    cinþele ce decurg din lege.
prin Rezoluþia nr. 217A (III) din 10 decembrie 1948, pre-                    Curtea, trecând la examinarea susþinerilor autorilor
vede cã ”Nimeni nu va fi obiectul unor imixtiuni arbitrare în           excepþiei, potrivit cãrora dispoziþiile legale criticate încalcã
viaþa sa particularã, în familia sa, în domiciliul sãu ori în cores-    prevederile art. 21 din Constituþie, deoarece nu permit
pondenþã, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputaþiei sale.        accesul liber în justiþie printr-o cale de atac împotriva auto-
Orice persoanã are dreptul la protecþia legii împotriva unor ast-       rizaþiei date de procuror, constatã cã nici acestea nu pot fi
fel de imixtiuni sau atingeriÒ. Acelaºi document internaþional          reþinute. Într-adevãr, posibilitatea atacãrii în justiþie a unei
prevede însã, la pct. 2 al art. 29, cã ”În exercitarea dreptu-          mãsuri dispuse de procuror în timpul urmãririi penale pre-
rilor ºi libertãþilor sale fiecare persoanã este supusã numai           supune comunicarea mãsurii respective cãtre persoana
îngrãdirilor stabilite de lege în scopul exclusiv al asigurãrii recu-   vizatã. Or, dupã cum a statuat ºi Curtea Europeanã a
noaºterii ºi respectului drepturilor ºi libertãþilor celorlalþi ºi în   Drepturilor Omului în cazul ”Klass ºi alþii contra GermanieiÒ,
vederea satisfacerii cerinþelor juste ale moralei, ordinii publice      1978, ”faptul de a nu informa pe cel interesat la terminarea
ºi bunãstãrii generale într-o societate democraticãÒ.                   supravegherii [É] nu ar putea fi incompatibil cu art. 8,
    În examinarea excepþiei de neconstituþionalitate Curtea             întrucât tocmai aceastã abþinere este aceea care asigurã
Constituþionalã are în vedere, de asemenea, ºi jurispru-                eficienþa mãsuriiÒ.
denþa Curþii Europene a Drepturilor Omului privind suprave-                  De altfel, legislaþia proceduralã penalã românã asigurã
gherea secretã a comunicaþiilor poºtale ºi telefonice, în               controlul prin justiþie ºi în acest domeniu. Instanþa de jude-
conformitate cu dispoziþiile art. 8 din Convenþia pentru                catã cãreia i se prezintã ca mijloace de probã înregistrãri
apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale.             ale convorbirilor sau înregistrãri de imagini are datoria sã
Astfel, în cazul ”Klass ºi alþii contra GermanieiÒ, 1978, Curtea        examineze valabilitatea acestora sub toate aspectele lega-
Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã ”puterea de a               litãþii ºi temeiniciei autorizãrii ºi efectuãrii înregistrãrilor. De
supraveghea în secret cetãþenii este o caracteristicã a                 asemenea, în conformitate cu dispoziþiile art. 278 din Codul
statului poliþist ºi nu este toleratã de cãtre convenþie decât          de procedurã penalã, orice persoanã care se considerã

Compression by CVISION Technologies’ PdfCompressor. For Evaluation Purposes Only
   8                             MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 159/17.IV.2000

lezatã în drepturile sau interesele sale prin actele sau                        cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituþie ºi cu cele ale
mãsurile luate ori dispuse de procuror poate introduce                          art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,
plângere pe cale ierarhicã în sistemul organelor Ministerului                   excepþiile de neconstituþionalitate a unor legi sau ordonanþe
Public. În plus, pe baza Deciziei Curþii Constituþionale                        ori a unor dispoziþii ale acestora pot fi ridicate doar în faþa
nr. 486 din 2 decembrie 1997, referitoare la constituþionali-                   instanþelor de judecatã, iar nu ºi direct în faþa Curþii
tatea dispoziþiilor art. 278 din Codul de procedurã penalã,                     Constituþionale. În al doilea rând, pentru cã extinderea con-
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105                   trolului de constituþionalitate, conform dispoziþiilor art. 25
din 6 martie 1998, s-a deschis calea acþiunii în justiþie pen-                  alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicatã, se poate face
tru persoana nemulþumitã de modul de soluþionare a                              doar în cazul admiterii excepþiei ridicate în faþa unei
plângerii sale în cadrul ierarhiei organelor Ministerului                       instanþe de judecatã, Curtea Constituþionalã urmând a se
Public, în cauzele care nu ajung în faþa instanþelor de                         ”pronunþa ºi asupra constituþionalitãþii altor prevederi din actul
judecatã, fãcându-se aplicarea în mod direct a prevederilor                     atacat, de care, în mod necesar ºi evident, nu pot fi disociate
art. 21 din Constituþie.                                                        prevederile menþionate în sesizareÒ, iar în cauza de faþã
    În sfârºit, Curtea analizeazã solicitarea formulatã de                      excepþia de neconstituþionalitate nu este admisã nici cu pri-
apãrãtorii unora dintre autorii excepþiei, cu ocazia dezbate-                   vire la textele de lege criticate prin sesizare. În al treilea
rii cauzei la Curtea Constituþionalã, în sensul de a se                         rând, Curtea reþine cã existenþa sau inexistenþa dotãrilor
extinde controlul de constituþionalitate, în conformitate cu                    tehnice, precum ºi posibilitatea sau imposibilitatea efectuãrii
prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republi-                   unei expertizãri concludente sunt probleme care vizeazã
catã, ºi asupra dispoziþiilor art. 119 alin. 2 din Codul de                     modul de punere în aplicare a prevederilor legale, iar nu
procedurã penalã, întrucât nici un institut de specialitate din                 constituþionalitatea acestora. De altfel, instanþa de judecatã,
þarã nu are în prezent dotarea tehnicã necesarã pentru a                        la cererea oricãreia dintre pãrþi sau din oficiu, poate dis-
putea efectua expertizarea înregistrãrilor audio sau video,                     pune expertizarea înregistrãrilor, iar în funcþie de pertinenþa
în special expertizarea autenticitãþii vocii. Sub acest aspect                  concluziilor expertizei apreciazã dacã ºi în ce mãsurã înre-
Curtea constatã cã o asemenea cerere nu poate fi primitã                        gistrãrile vor fi admise ca mijloc de probã pentru soluþiona-
din trei motive. În primul rând, pentru cã, în conformitate                     rea cauzei.

         Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 21, 26, 28, 49, al art. 58 alin. (2), al art. 144 lit. c) ºi al art. 145
alin. (2) din Constituþie, precum ºi al art. 2 alin. (3), al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 ºi al art. 25 alin. (1) ºi (2) din
Legea nr. 47/1992, republicatã, cu majoritate de voturi,

                                                                        CURTEA

                                                                    În numele legii

                                                                       DECIDE:
        Respinge excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 911Ñ915 din Codul de procedurã penalã, ridicatã în
Dosarul nr. 20/1999 al Curþii Militare de Apel de Gheorghe Truþulescu, Ioan Suciu, Cãtãlin Tãnase, Constantin Minea,
Liviu Constantin Lazãr, Silviu Dimitrie Eftimie, Gabriel Negoescu, Dumitru Popescu, Valentin Vasilescu, Marian Chiaþã,
Zenobie Ioan Aldulescu, Bogdan Corin Aldulescu, Stelian Gheorghe, Daniela Nicoleta Negoescu, Sorin Cristian Roºca,
ªtefan Andreiaº, Chahin Nizar, Hitam Silim ºi Jamal Al Atm.
        Definitivã ºi obligatorie.
        Pronunþatã în ºedinþa publicã din data de 3 februarie 2000.

           PREªEDINTELE CURÞII CONSTITUÞIONALE,
                             LUCIAN MIHAI
                                                                                                    Magistrat-asistent ºef,
                                                                                                        Claudia Miu




                                           EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR

                   Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5, Bucureºti,
                                    cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti
                                    ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.
                   Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,
                                    ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33.
                   Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,
                                    E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro


Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159/17.IV.2000 conþine 8 pagini.                            Preþul 2.360 lei      ISSN 1453Ñ4495


Compression by CVISION Technologies’ PdfCompressor. For Evaluation Purposes Only

				
DOCUMENT INFO