Asigurari_reasigurari by mariukandreea

VIEWS: 157 PAGES: 29

									Asigurarea riscurilor catastrofice                                                    Asigurari si reasigurari           2


          Cuprins:


I. Introducere...........................................................................................................3
II. Clasificarea dezastrelor.....................................................................................6
III. Evaluarea riscurilor de catastrofă şi predispoziţia la dezastre...................12
  III.1. Caracterizare generala..............................................................................12
  III.2. Caracteristicile asigurării riscurilor catastrofice....................................15
          III.2.1.Frecvenţa de apariţie a riscurilor........................................................15
          III.2.2.Mărimea evenimentului......................................................................16
          III.2.3.Locaţia...............................................................................................16
  III.3. Evaluarea riscurilor catastrofice din perspectiva Swiss Re..................17
          III.3.1.Modulul riscului..................................................................................18
          III.3.2.Modulul Vulnerabilităţii.......................................................................19
          III.3.3.Modulul Distribuţiei valorii..................................................................20
          III.3.4.Modulul condiţiilor de asigurare.........................................................21
          III.3.5.Combinarea celor 4 module...............................................................23
IV. Aspecte ale reasigurării riscurilor catastrofice............................................24
          IV.1. Pagubele potenţiale maxime...............................................................24
          IV.2. Reasigurarea riscurilor catastrofice.....................................................25
V. Riscul de catastrofă în România şi asigurarea acestuia..............................26
          V.1.Riscul de catastrofă în ţara noastră.......................................................26
          V.2.Asigurarea clădirilor, a altor construcţii şi a conţinutului acestora
          împotriva pagubelor produse de calamităţile naturale.................................28
VI. Bibliografie......................................................................................................30
Asigurarea riscurilor catastrofice                              Asigurari si reasigurari   3




       I. Introducere
       Calamităţile naturale au un potenţial foarte ridicat de a produce pagube
materiale şi pierderi de vieţi omeneşti de mari proporţii. Expunerea la aceste riscuri
a crescut din ce în ce mai mult. Potenţialul de catastrofă determinat de cresterea
populaţiei, înfiinţarea unor localitaţi în zone anterior nelocuite, cresterea numărului
de construcţii, de locuinţe, de unităţi economice pentru producţie, comerţ, servicii,
dezvoltarea economică în regiunile mai expuse, apariţia de aglomerări urbane,
dezvoltarea tehnologiei, densitatea mare a valorilor în oraşe şi zone industriale
preocupă tot mai mult întreaga comunitate. Din acest motiv este nevoie de o
documentare detaliată asupra tipurilor şi forţei catastrofelor naturale cu rol în
luarea deciziilor economice şi politice.
       Pericolul de catastrofă este potenţat şi de schimbările mediului datorită
activităţii oamenilor, modificarea climei cu implicaţii asupra creşterii nivelului mării,
modificarea vegetaţiei, cresterea volumului precipitaţiilor şi reaşezarea zonelor cu
precipitaţii foarte ridicate sau foarte scazute. Pagubele materiale, pierderile de vieţi
omeneşti, şocul psihologic puternic suferit de populaţie, efectul producerii acestora
pe termen lung, determină cresterea interesului pentru elaborarea unor studii
privind riscurile de catastrofă, studierea atentă a fenomenului şi sub aspectul
asigurării care ar putea prin rolul şi natura ei să facă mai puţin simţite pagubele
materiale şi să repună pe cei afectaţi în situaţia patrimonială existentă înainte de
producerea dezastrului.
       Deoarece riscurile de catastrofă sunt în general asigurabile este necesară o
analiză şi o documentaţie detaliată a asigurărilor care să prezinte tipurile,
dimensiunile şi intensitatea dezastrelor şi implicaţiile lor în scopul adoptării
deciziilor optime.
       Bazându-se pe situaţiile anterioare, în ultimele decenii s-au elaborat hărţi
pentru zonele cu potenţial de catastrofă în funcţie de care se fac estimări pentru
viitor. Catastrofele naturale cu mare potenţial distructiv sunt cutremurele, tsunami,
eruptiile   vulcanice,   cicloanele,   tornadele,   furtunile   extratropicale,    furtunile
regionale, furtunile musonice, ploaia, grindina, fulgerul, înghetul, inundatiile,
Asigurarea riscurilor catastrofice                                           Asigurari si reasigurari      4


alunecările de teren, schimbarea climatului, incendiul, deriva icebergurilor. Dintre
acestea cutremurul, tsunami, tornadele şi cicloanele sunt cele mai distructive forţe
ale naturii, care alături de pagubele materiale pe zone foarte întinse, au şi un
impact psihologic profund şi de lungă durată pentru populaţie.1
        În ultimele două decade dezastrele de mediu au constituit cauza a peste 8
milioane de decese şi a peste 800 milioane de oameni îmbolnaviţi de diferite
maladii. Totodată acestea au condus la un volum impresionant de pierderi şi
distrugeri de bunuri materiale a căror valoare depaşeşte 30 miliarde de dolari.
        În raportul prezentat de Gerard LeClaire consultant la Centrul Naţiunilor
Unite pentru Asistenţă în caz de urgenţă de mediu (UNCUEA) la 1 octombrie 1983
privind “urgenţele de mediu” termenii de “urgenţa”, “accident” şi “dezastru” nu sunt
definiţi în mod special. Totuşi dezastul este definit de către departamentul
Afacerilor Umanitare în cadrul Naţiunilor Unite (DHA) ca o serioasă şi gravă
ruptură a funcţionării unei societaţi ce cauzează pierderi umane, materiale sau de
mediu depăşind posibilităţile societăţii afectate de a face faţă situaţiei folosind
resursele proprii. Ministerul Sănătăţii şi al Bunăstării din Suedia defineşte dezastrul
ca un dezechilibru între nevoile acute şi resursele disponibile.
        Potrivit raportului menţionat mai înainte urgenţa se poate transforma într-o
veritabilă criză atunci când în activitatea de raspuns la o astfel de situaţie există
aspecte în neregulă. Urgenţa poate fi transformată într-un dezastru datorită
depăşirii posibilităţilor de a face faţă situaţiilor. Termenul răspuns se referă la orice
acţiune ce are loc în cazul unei urgenţe pentru a reduce efectele negative ale
acesteia asupra activitaţilor economice, sanătăţii umane şi mediului înconjurator.
Acest termen este parte componentă a ciclului de management a dezastrului care
include prevenirea, pregatirea, raspunsul şi redresarea.
        Organizaţia Mondiala a Sănătăţii defineşte dezastrul ca fiind orice
eveniment care cauzează pagube, distrugeri ecologice, pierderi de vieţi omeneşti,
deteriorarea sănătaţii la o scară suficient de mare încât să justifice un extraordinar
raspuns sau intervenţie din afara comunităţii afectate.

1
 Exemple în acest sunt cutremurul din zona Armenia ( Columbia ) din 25 ianuarie 1999 care a dus la
dispariţia a peste 1000 de oameni izolare si foamete, tsunami din zona Asiei de sud-est din 25 decembrie
2004, inundaţiile din Europa Centrala şi de Est din vara anului 2005
Asigurarea riscurilor catastrofice                           Asigurari si reasigurari   5


       Legislatia din România privind apărarea împotriva dezastrelor defineşte
dezastrele ca fiind fenomene naturale distructive de origine geologică sau
meteorologică sau îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale
produse în mod brusc ca fenomene de masă. Aici sunt incluse cutremurele,
alunecările de teren, prabuşirile de teren, inundaţiile, fenomenele meteorologice
periculoase, epidemiile şi epizootiile. Tot în categoria dezastre intră şi
evenimentele cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate
de accidente cum ar fi: accidentele chimice, biologice, nucleare,în subteran,
incendiile de masă şi exploziile, accidentele majore pe căile de comunicaţie,
accidentele majore la instalaţiile şi utilajele tehnologice periculoase, căderea de
obiecte cosmice periculoase, accidentele şi avariile la reţelele de instalaţii şi
telecomunicaţii.


       Necesitatea practicării asigurarilor împotriva catastrofelor naturale
       Asigurările s-au născut din nevoia acută de protecţie a omului şi a bunurilor
sale împotriva forţelor distructive ale naturii, accidentelor şi bolilor, din nevoia
constituirii unor mijloace de exstenţă în condiţiile pierderii sau reducerii capacităţii
de muncă.
       Dezvoltarea societăţii a însemnat o continuă strădanie a omului în găsirea
celor mai bune soluţii în rezolvarea acestor probleme.
       Diferitele fenomene imprevizibile şi distructive ale forţelor naturii au avut şi
mai exercită încă influienţe dăunătoare asupra valorilor materiale şi chiar spirituale,
create de munca oamenilor. Calamităţile naturale pot provoca mari prejudicii
materiale economiei unei ţări, deopotrivă agentilor economici şi cetăţenilor.
       Cu toate că oamenii au obţinut mari succese în reducerea pagubelor
provocate de fenomenele naturale, ei sunt încă neputincioşi în faţa unor calamităţi
ale naturii pentru care stiinţa nu a găsit încă mijloacele tehnice suficiente de luptă
aducând societăţii mari prejudicii.
       Din acest motiv, omului i-a rămas calea solidarizării şi ajutorării reciproce
pentru suportarea în comun a efectelor calamităţilor naturii, şi anume , calea
Asigurarea riscurilor catastrofice                               Asigurari si reasigurari   6


asigurării prin care pagubele provocate de un eveniment sunt suportate de mai
multe persone fizice sau juridice cuprinse în asigurare.
       Pentru prevenirea, limitarea, combaterea şi compensarea daunelor,
persoanele fizice şi agenţii economici îşi pot constitui din resursele lor unele
rezerve materiale şi băneşti. Însă acest lucru este ineficient deoarece volumul
rezervelor trebuie să fie egal cu valoarea bunurilor pentru care aceştia contituie
rezervele, ceea ce duce la o imobilizare a resurselor şi o gestionare ineficientă a
acestora. Aceasta a dus la ivirea necesitaţii folosirii unei căi mai convenabile şi mai
eficiente şi anume trecerea riscurilor asupra unor societăţi specializate în domeniul
asigurărilor şi reasigurărilor, care constituie la nivelul lor fonduri de rezervă şi de
asigurare.
       Reasigurările sunt o completare firească a asigurărilor care favorizează
menţinerea stabilităţii rezultatelor financiare ale societăţilor de asigurare prin
omogenizarea şi dispersia riscurilor.


       II.Clasificarea dezastrelor
       Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătaţii dezastrele sunt clasificate în felul
următor:
a. După natura acestora:
      Dezastre naturale;
      Dezastre datorate activităţilor umane.
b. După perioada de instalare dezastrele pot fi:
      Cu o perioadă de instalare scurtă ( inundaţii, cutremure, tsunami);
      Cu o perioadă de instalare lentă (secetă şi foamete).
c. După origine dezastrele pot fi:
      De origine meteorologică (uragane, cicloane, tornade taifunuri, ploi
       torenţiale, furtuni, viscole, inundaţii, secete, canicule, geruri);
      De origine topografică (alunecări de pământ, prabuşiri de teren, avalanşe);
      De origine tectonică şi telurică (cutremure de pământ, erupţii vulcanice);
      De origine tehnologică produse de acţiunea omului (accidente chimice
       industriale, incendii, explozii, razboaie, conflicte civile, avarii de structuri);
Asigurarea riscurilor catastrofice                           Asigurari si reasigurari   7


      De origine epidemiologică (febra galbenă şi alte boli virale, holera,
       meningita).
   În unele ţări, riscurile de catastrofă naturală sunt extrem de ridicate,
determinând o anumită politică de asigurare privind acoperirea parţială sau chiar
excluderea anumitor riscuri. În mod normal statul trebuie să se implice deşi nu
poate să ofere protecţia totală pentru pierderile catastrofale. De aceea este
necesar un parteneriat în domeniul riscului în care să fie implicaţi asiguraţi,
asigurători, reasigurători alături de stat, fiecare parte asumându-şi o cotă din risc şi
finanţând unele măsuri adecvate de management al riscului. Acesta este singurul
mod fezabil de acoperire cuprinzătoare şi eficientă a riscurilor de catastrofă.
Trebuie acceptat ca progresul nu se poate concepe fără un sistem de asigurări şi
reasigurări la nivel naţional bine organizat şi condus. În cele mai multe ţări
implicarea guvernului în cazul catastrofelor este o condiţie “sine qua non” pentru
protejarea economiei şi bunul mers al societăţii.
       1. Cutremurul şi mişcarile tectonice
       Privit la nivel mondial, riscul de cutremur ocupă detaşat locul întâi
comparând pierderile materiale pe termen lung şi numarul victimelor cauzate de
dezastrul natural. Frecvenţa de producere a cutremurelor se poate determina în
funcţie de “istoria seismică”, în timp ce potenţialele pierderi economice şi de vieţi
omeneşti sunt putin previzibile. Într-un interval scurt de timp pierderile datorate
cutremurelor au crescut datorită evoluţiei rapide a economiei şi societăţii. Factorii
care au contribuit la acestea sunt:
      cresterea de patru ori a populaţiei mondiale la începutul secolului ceea ce
       înseamnă o expunere mult mai mare la risc a populaţiei, a locuinţelor, a
       locului în care îşi desfăşoară activitatea;
      cresterea investiţiei pe locuitor;
      cresterea densităţii şi numarului construcţiilor cu caracter commercial şi
       privat. Tebuie subliniat că durata medie de viaţă a unei cladiri moderne este
       de 50 de ani, dar multe au o vechime mai mare expunându-se astfel la un
       risc mai mare.
Asigurarea riscurilor catastrofice                                  Asigurari si reasigurari   8


         Cresterea cheltuielilor cu reparaţiile este determinată de faptul că părţile
          componente au preţuri din ce în ce mai mari. În medie ele reprezintă 80%
          din daunele fizice generate de cutremur şi solicită o cantitate mare de
          muncă, salarii şi directe legate de salarii în crestere în ultimii ani în cele mai
          multe ţări, fapt ce conduce de multe ori la luarea deciziei de a distruge
          clădirile avariate şi nu de a le repara;
         Preţurile ridicate ale terenurilor precum şi dorinţa de a limita transportul au
          adus la aglomerări considerabile.
      Unii asigurători corelează riscul de cutremur cu intensitatea acestuia la care se
produc pagubele (de exemplu 6 grade pe scara Mercalli). Peste 90 % din
cutremure se produc în regiunile în care se întâlnesc mari plăci tectonice, în zonele
de convergentă în special în mijlocul oceanelor.


       Expunerea la cutremur este clasificată în 5 zone conform urmatorului tabel:


                                                      Intensitatea maximă probabilă odată
                       Zona                            la 50 de ani (cu o probabilitate de a
                                                                   depăşi 10% )
                          0                                          V sau sub
                          1                                              VI
                          2                                              VII
                          3                                              VIII
                          4                                         IX sau peste

       Tabelul nr.1 Zonarea seismică în funcţie de intensitatea maximă probabilă2


          2. Erupţiile vulcanice
          Erupţiile vulcanice sunt riscuri din care decurg şi alte evenimente numite
riscuri asociate: căderi şi nori de cenusă,maree, scurgeri de lavă şi noroi,
cutremure vulcanice. Riscurile diferă ca intensitate şi dimensiune de la un vulcan la
altul. Căderile de cenusă şi mereele crează pagube pe suprafeţe mari în timp ce
scurgerile de lavă şi noroi, norii de cenusă şi cutremurele vulcanice, au efecte

2
    Sursa: Munich Re, World Map Of Natural Hazards, 1998
Asigurarea riscurilor catastrofice                                            Asigurari si reasigurari   9


numai în vecinatatea imediată. Aceste tipuri de risc sunt greu de cuantificat
deoarece frecvenţa erupţiilor este redusă ceea ce nu permite o evaluare bine
fundamentată şi desprinderea unor tendinţe clare pentru viitor. Astfel din punctul
de vedere al asigurărilor, clasificarea în funcţie de intensitate nu este relevantă.
         3. Valurile seismice - Tsunami3
         Tsunami este o catastrofă naturală ce afectează în special coastele Asiei
aparând după producerea cutremurelor sau ca urmare a unor alunecări de teren
ale fundului mării deseori induse de cutremure sau erupţii vulcanice în mare sau pe
uscat. Valurile se propagă în toate direcţiile şi cu mare viteză. Ele depind de
adâncimea apei şi de dimensiunea bazinului maritim, astfel că în bazinele maritime
mari viteza valurilor poate atinge 700 km/h.
         Valurile seismice se pot deplasa pe distanţe de 10.000 de km sau chiar mai
mari fără să se atenueze ca intensitate afectând zone aflate în reguni îndepartate.4
Magnitudinea tsunami-urilor se măsoară cu ajutorul unei scări de 5 grade ( de la 0
la 4), luându-se în considerare şi adâncimea apei. Riscurile de tsunami sunt
datorate extinderii activităţii industriale şi comerciale, aglomerărilor urbane, şi a
dezvoltării turismului în zonele afectate.
         4. Inundaţiile
         Inundaţiile afectează aproape toate ţările lumii cu excepţia celor deşertice.
Aceste riscuri au cea mai mare frecvenţă de apariţie şi sunt responsabile pentru
mari pierderi materiale şi moartea unui număr mare de oameni. Rezervele totale
de apă ale pământului sunt de 1.6 miliarde km cubi, circa 450.000 km cubi de apă
se evaporă annual, din care peste 90% revin în oceane şi sub 10% ajung pe
continent luaţi de curenţii de aer.5
         5. Ploile torenţiale
         Precipitaţiile medii anuale la nivel mondial se situează în jurul valorii de
1000 l/m pătraţi. Ele diferă de la o regiune la alta în funcţie de latitudine, altitudine
şi alţi factori cu caracter local. În definirea potenţialului de inundaţie de o mare
importanţa este cunoaşterea valorii medii anuale a precipitaţiilor.

3
  Denumire din limba japoneza, Japonia fiind mult afectata de acest risc
4
  Japonia a fost afectata in 1960 de valurile produse ca urmare a cutremurului din Chile
5
  Sursa: Flooding and Insurance, Munich Re, 1997
Asigurarea riscurilor catastrofice                           Asigurari si reasigurari 10


       6. Furtunile
       Furtunile sunt la nivel mondial printre cele mai importante calamităti din
punctul de vedere al daunelor şi al zonelor afectate. În perioada 1988 -2002 două
treimi din totalul daunelor plătite în valoare de aproximativ 150 miliarde de dolari au
reprezentat despăgubiri plătite ca urmare a furtunilor. În categoria furtunilor există
două categorii mari de catastrofe grupate în funcţie de viteza vântului, zona şi
perioada de producere:
      Furtuni tropicale ( uragan, taifun, ciclon ) – ating 12 grade pe scara
       Beaufort, adică peste 118 km/h. Acestea au denumiri diferite în funcţie de
       zona de producere, şi anume: uragan în zona oceanului Atlantic şi a
       Pacificului de nord-est, ciclon în zona Oceanului Indian, Mările Australiene
       şi Pacificul de Sud şi taifun în zona pacificului de nord-vest. Furtunile
       tropicale afectează zone largi, 200 - 250km lăţime, de-a lungul coastelor şi
       în zonele insulare atingând viteze chiar de 300 km/h. Ca efecte indirecte ale
       furtunilor tropicale amintim ploile şi inundaţiile;
      Furtunile extratropicale – apar în zonele de tranziţie dintre regiunile
       subtropicale. Intensitatea furtunilor depinde în mod direct proporţional de
       diferenţa de temperatură dintre masele de aer rece polar şi masele de aer
       subtropical, fiind mai frecvente toamna şi iarna. De aceea aceste furtuni se
       mai numesc şi furtuni de iarnă. Potenţialul ridicat de catastrofă rezidă în
       viteza mare a vântului de aproximativ 140 – 200 km/h ajungând chiar la 250
       km/h şi afectând suprafeţe mari până la 2000 km.


       7. Tornadele
       Tornadele sunt vânturi foarte puternice care se deplaseaza pe distanţe de
mai mulţi km au formă cilindrică sau conică, cu un diametru al coşului de circa 100
de metri. La capătul tornadei, viteza maximă poate atinge 500 km/h deşi frecvent
depăşeşte cu putin 100 km/h. O singură tornadă poate crea singură pagube de
sute de milioane de dolari.
Asigurarea riscurilor catastrofice                            Asigurari si reasigurari 11


       8. Fulgerul şi trasnetul
       Fulgerele sunt cauza multor pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti,
evaluate la aproximativ 1500 concomitente pe pământ. Uneori sunt cauza
incendiilor provocate pădurilor,      cauza    arderii echipamentelor electrice        şi
electronice, a transformatoarelor de înaltă tensiune şi a releelor de transmisie şi
traficul aerian este supus acestui risc, motiv pentru care se încearcă evitarea pe
cât posibil a acestor regiuni. Zonele cu cel mai mare risc sunt Europa Centrala şi
de Est şi Florida.
       9. Grindina
       Este un fenomen atmosferic care constă în formarea unor bucăţi de gheaţă
de formă, dimensiune, greutate, densitate diferită care pot cadea pe obiectul
asigurat avariindu-l sau distrugându-l. Ca risc de catastrofă produce mari pagube
agriculturii, vehiculelor, clădirilor, etc. Viteza grindinei depinde de dimensiunea
bucăţilor şi variază între 50 km/h pentru bucăţi de 1 cm şi de 150 km/h pentru
bucăţi de 9 cm. Severitatea pagubelor depinde nu numai de dimensiunea şi
greutatea lor ci şi de viteza vantului în timpul grindinei. Alături de cutremur
considerat ca fiind cel mai mare risc potenţial de catastrofă şi nivel al pierderilor, şi
grindina poate determina pierderi ce pot fi comparate ca nivel şi întindere de cele
produse de cutremur. Cele mai afectate zone de grindină sunt Europa, Orientul
Mijlociu, Asia de Est şi de Sud-est, Australia şi zona Central-Sudica a Americii de
Sud.
       10. Alunecările de teren
       Reprezintă miscarea în jos a terenului, pietrelor şi solului, avându-şi originea
în miscarea de gravitaţie. Sunt cauzate de alte riscuri precum: ploi torenţiale,
inundaţii, cutremure sau de distrugerea echilibrului pe termen lung al plantelor,
suprafeţei pământului consecinţa operaţiunilor industriale sau a lucrărilor de
construcţii. Întâlnite frecvent în Noua Zeelandă, acestea au un mare potenţial de
catastrofă.
       11. Avalanşele
       Sunt cantităţi de zăpadă sau gheaţă care încep să se mişte brusc pe pantă
şi se prăbuşesc la vale. Sunt determinate de greutăţile maselor mari de zăpadă cu
Asigurarea riscurilor catastrofice                            Asigurari si reasigurari 12


umiditate ridicată la care se adaugă interacţiunea mai multor factori cum ar fi:
teren, cantitatea de zăpadă, vânt, structura zapezii de suprafaţă, temperatura. Se
întâlnesc în zonele de munte în Franţa, Elveţia, Austria, Nordul Italiei casele din
zonele expuse avalanşelor fiind construite astfel încât să reziste la presiunea
zăpezii. Avalanşele pot determina şi producerea şi a altor calamităţi precum
inundaţiile şi alunecările de teren.
         12. Deriva icebergurilor
         Afectează în principal traficul maritim având efecte pe o durată îndelungată
iar datorită schimbării climei previziunile în privinţa manifestării lor sunt dificil de
făcut.
         13. Incendiile
         Incendiile au provocat de-a lungul timpului şi continuă să provoace şi astăzi
importante pierderi materiale. Declanşate de trasnete, creşterea temperaturii peste
anumite limite, explozii, scurtcircuite, neglijenţă sau acţiuni criminale, incendiile
sunt un factor perturbant ce afectează activitatea economică, viaţa oamenilor şi
echilibrul ecologic. Pagubele produse de acestea sunt valori materiale utile uneori
greu sau imposibil de înlocuit, întrerup activitatea de producţie, afectează
transporturile, pun în pericol viaţa şi integritatea corporală a oamenilor.
         Ca exemplu, numai în perioada 1970-1995, în lume s-au produs 637 de
mari incendii care au provocat pagube de 12.589 milioane de dolari, localizate în
proporţie de 47,3% pe continentul nostru.


         III.Evaluarea riscurilor de catastrofă şi predispoziţia la
dezastre
         III.1. Caracterizare generala
         Estimarile privind predispoziţia la dezastrele serioase ale unei anumite ţări
sau zone sunt de obicei determinate de cunosterea din trecutul apropiat. Aceste
previzuni nu sunt nici cantitative nici obiective. Din acest motiv este nevoie să se
stabilească un mijloc de determinare cantitativă a riscului naţional asociat cu
efectele dezastrelor.
Asigurarea riscurilor catastrofice                          Asigurari si reasigurari 13


       Efectul unui dezastru dintr-o ţară depinde în mare masură de nivelul
economic al acestei ţări. Un eveniment care afectează un anumit număr de
persoane cauzator de pagube poate avea un efect dezastros asupra unei ţări cu
economie slabă, în timp ce un dezastru cu un grad de distrugere similară într-o
ţară cu o economie puternică, poate fi trecut cu vederea. Cu toate acestea, chiar în
cazul unor economii puternice, frecvenţa şi severitatea dezastrelor sunt luate în
considerare în funcţie de pierdere.
       Efectele catastrofelor naturale sunt puternice şi constau, alături de
distrugerile imediate, în efecte de lungă durată dintre cele mai diverse, cum ar fi:
crearea şi menţinerea efectului de seră pe o perioadă nedeterminată, ploi de lungă
durată, inundaţii, furtuni pe Coasta Pacificului din America de Nord şi Sud şi în
zona Africii de Est, cresterea activităţii ciclonului din Pacificul de Est, uragane în
Atlanticul de Nord şi Caraibe, secete şi incendii pt păduri în partea vestică a
Pacificului, în Australia, Indonezia, Filipine şi în subcontinentul Indian, Africa de
Sud, zona Sahelului şi America de Sud Est.
       În 1990, “Organizaţia Naţiunilor Unite pentru rezolvarea dezastrelor” a
efectuat aşa numitul “Studiu preliminar asupra identificării ţărilor predispuse la
dezastre pe baza impactului economic” în care au fost analizate 195 de ţări în
vederea stabilirii impactului evenimentelor dezastroase asupra economiilor
acestora.
       În funcţie de impactul dezastrelor asupra economiilor, primele 10 ţări cele
mai predispuse aşa cum reiese din studiu sunt date în clasamentul următor:



                          Poziţia                    Ţara
                            1                     Montserrat
                            2                      Vanuatu
                            3                     Nicaragua
                            4                   Burkina Faso
                            5                     Dominica
                            6                   Insulele Cook
                            7                        Ciad
                            8                       Bolivia
                            9                    Santa Lucia
                           10                      Yemen
Asigurarea riscurilor catastrofice                                             Asigurari si reasigurari 14



          Pentru multe dintre ţările incluse în studiu rezultatele au confirmat
expunerea acestora la dezastre pe baza experienţei UNDRO în acele ţări. Cu toate
acestea, unele rezultate au fost totuşi destul de surprinzătoare deoarece gradul în
care unele ţări au fost afectate de dezastre a fost neaşteptat.
         Pentru domeniul asigurărilor, este important să se urmarească evoluţiile
acestor fenomene cu puternic potenţial distructiv în scopul adoptării unor măsuri
adecvate pentru o evaluare corectă a riscurilor. Ca urmare a schimbării climei, este
posibilă existenţa unor valori extreme pentru un număr mare de parametri care
sunt relevanţi pentru asigurări în aproape toate regiunile lumii.
         Metodele uzuale de evaluare şi stabilire a primelor de asigurare pentru
riscurile de catastrofă nu pot fi utilizate datorită frecvenţei rare, din punct de vedere
statistic şi al apariţiei, acestor riscuri. Cu toate că pot să survină pagube imense la
care asiguratorii se expun prin asigurare, ele sunt considerate riscuri asigurabile.
         În procesul de asigurare a riscurilor catastrofice se disting 3 etape:
                 Determinarea frecvenţei evenimentului, pe baza datelor disponibile, a
                  măsurătorilor sau descrierilor istorice de acest tip; acest lucru face
                  posibilă o estimare a probabilităţii de apariţie a riscurilor.
                 Evaluarea localizării riscurilor, care are o influienţă mare asupra
                  ratelor de primă.
                 Posibilitatea de apariţie a daunelor. În mod deosebit este vorba de
                  catastrofe mari de la mijlocul anilor ‟80 , cum a fost cazul
                  următoarelor evenimente:
                       o Cutremurele din Chile şi Mexic din 1985;
                       o Nortridge în 1994;
                       o Kobe în 1995;
                       o Furtunile din Europa anilor „90
                       o Taifunul Mireille din 1991;
                       o Uraganul Andrew din 1992 şi altele6.


6
 Violeta Ciurel “Asigurări si reasigurări-Abordări teoretice si practice internaţionale”, Editura All Beck,
2000, Bucureşti, pg.396-397
Asigurarea riscurilor catastrofice                              Asigurari si reasigurari 15


         III.2.Caracteristicile asigurării riscurilor catastrofice
         Rolul asigurătorului este de a-şi asuma riscul şi acoperirea eventualelor
pagube dacă acesta are loc in schimbul unei prime. Pentru ca acesta să poată să
işi indeplinească obligaţiile sale financiare in urma producerii riscului, trebuie să
evalueze cât mai exact posibil riscul care il ia asupra sa, de exemplu prin stabilirea
pagubelor potenţiale şi frecvenţa de apariţie a acestuia. In aceasta analiză sunt
luaţi in considerare doi parametri:
               Pierderile anuale estimate; asigurătorul trebuie să estimeze cât de
                mare vor fi pagubele anuale de acoperit pentru un anumit risc sau
                pentru intreg portofoliul de riscuri. Aceasta are rol in calculul primelor.
               Pierderile cauzate de evenimente extreme; asigurătorul trebuie să
                estimeze cât de mari vor fi pierderile in urma producerii unui
                eveniment extraordinar cum sunt catastrofele. Această informaţie
                poate fi folosită pentru prevenirea lipsei de lichidităţi de exemplu
                pentru a defini capitalul de bază pentru companii pentru a determina
                gradul de acoperire prin reasigurare.
         Aceşti doi parametri sunt calculaţi in moduri diferite pentru că depinde de
tipul de risc asigurat. De exemplu sunt diferenţe majore intre riscuri comune cum
este focul, şi catastrofe naturale care presupun o abordare diferită din punct de
vedere analitic.
         III.2.1.Frecvenţa de apariţie a riscurilor
         Probabilitatea ca o singură cladire să sufere un incendiu este scăzută. Dar
in cazul unui intreg portofoliu de asigurare pierderile in urma unor incendii sunt
relativ frecvente şi sunt consistente intr-o anumită perioadă. Datorită presei şi
televiziunii se creaază impresia că catastrofele naturale sunt frecvente. La nivel
global acest lucru este adevărat. Dar probabilitatea ca un portofoliu să fie afectat
de un asemena eveniment este scazută. Acest lucru inseamna că după zeci de ani
fără pagube se poate ca deodată să fie un an cu pagube foarte mari. Astfel faţă de
incendii, pagubele cauzate de riscurile catastrofice fluctuează radical de la un an la
altul.
Asigurarea riscurilor catastrofice                             Asigurari si reasigurari 16


       In cazul asigurărilor de incendii, pagubele produse in câtiva ani la rând sunt
analizate folosind metode statistice pentru a se prognoza viitoarele pierderi. In
cazul catastrofelor naturale datele despre pagubele produse nu sunt reprezentative
şi prin urmare nu pot fi folosite in analize datorită fluctuaţiilor ce au loc in frecvenţa
de apariţie a acestora. Pentru a se determina totuşi asemenea catastrofe naturale
trebuie să se folosească tehnici stiinţifice specializate.
       III.2.2.Mărimea evenimentului
       Un incendiu afectează in mod normal o clădire, un complex de cladiri sau
capacitate de productie industrială. Sistemele de prevenire şi stingere a incendiilor,
efortul pompierilor şi distanţa dintre cladirire şi celelalte clădiri din vecinătate pot
limita extinderea incendiilor şi potenţialele pagube. Pe de altă parte, o catastrofă
naturală cauzează pagube pe arii geografice extinse, intre 10000 şi 100000 km
pătraţi, şi implică o multitudine de riscuri individuale. In acest caz asigurătorul are
deaface cu o “acumulare catastrofică” Suma pagubelor individuale poate atinge
proporţii enorme, putând depăşi de câteva ori veniturile anuale din prime. Dacă
asemenea evenimente nu au avut loc de foarte mult timp, este prezentă o tendinţă
de a subestima primele de asigurare necesare pentru acoperirea acestor
evenimente. Pentru a se asigura echilibrul financiar al firmei de asigurare este de
preferat ca riscurile din portofoliul să facă parte din regiuni geografice diferite
pentru a se impărţi riscul.
       Cu experienţă, expertize şi inspecţii la faţa locului este posibil să se facă o
evaluare exactă a pagubelor ce ar putea fi provocate de un incendiu de proporţii,
atâta timp cât incendiul râmane intre anumite limitele. Dar este mult mai dificil să
se estimeze pagubele in urma unei catastrofe naturale. Cantitatea de riscuri a
catastrofelor naturale necesită modele care analizează regiuni geografice intinse şi
un număr mare de obiecte asigurate.
       III.2.3.Locaţia
       In asigurarea catastrofelor naturale, riscul poate varia foarte mult pe distanţe
scurte. Astfel atenţia trebuie indreptată şi asupra factorului locaţie, la fel de mult ca
şi asupra fluctuaţiilor extreme ale pagubelor şi asupra pericolului acumulărilor
catastrofice. In asigurarea incendiilor locaţia clădirilor nu este aşa de importantă,
Asigurarea riscurilor catastrofice                                   Asigurari si reasigurari 17


pentru un asigurător nu are importanţă dacă cladirea este situată intr-un colţ sau
altul al ţării. Insă in ceea ce priveşte catastrofele naturale, locaţia are o importanţă
foarte mare. Uraganele sunt o ameninţare mare in Florida in lunile de vară iar
populaţia din California este supusă permanent riscului de cutremur.
          Foarte importante pentru asigurători sunt datele privitoare la catastrofele
naturale. Inregistrarea datelor in diferite regiuni geografice şi alte informaţii
referitoare la un potenţial de producere de pagube legat de obiectele asigurate se
numeşte controlul acumulărilor. Controlul asigurărilor este o precondiţie esenţială
in evaluarea riscului financiar ce poate fi produs de catastrofele naturale. Este
imposibil să se estimeze un nivel mediu al pagubelor sau un nivel maxim pe o
perioadă de câţiva ani sau prin inspecţii la faţa locului. Trebuie implementate
modele speciale pentru a se obţine asemenea rezultate.


                                                                                      7
          III.3. Evaluarea riscurilor catastrofice din perspectiva Swiss Re
          Experienta Swiss Re in domeniul asigurărilor şi reasigurărilor a condus la
binemeritata        asemanare       a    riscurilor   catastrofice   cu   jocurile   cu   zaruri.
Imprevizibilitatea producerii catastrofelor naturale i-au influienţat in realizarea unor
modele simplificate reprezentând realitatea, modele in care fac uz de lumea
virtuală a calculatoarelor pentru a simula catastrofele naturale şi pierderile aferente
acestora.
          In concepţia Swiss Re. Riscul la care un asigurător al riscurilor catastrofice
se expune depinde de 4 seturi de informaţii de bază privind:
                  Riscul
                  Vulnerabilitatea
                  Distribuţia valorii
                  Condiţiile asigurării
          Această analiză poate fi aplicată tuturor formelor de dezastre naturale. Cea
mai simplă modalitate de a evalua pierderea potenţială a unui portofolil de asigurări
este aceea de a simula producerea catastrofelor naturale individuale. Dezavantajul
acestui mod de analiza este acela că deşi permite evaluarea unui singur
7
    http://www.swissre.com/
Asigurarea riscurilor catastrofice                                Asigurari si reasigurari 18


eveniment ce poate provoca pagube, nu mai este valabil atunci când se iau in
considerare toate celelalte evenimente care pot aparea.
       Astăzi pentru a evita analize „probabilistice” se utilizează analize
intermadiate de calculator. Swiss Re Cat Peril a dezvoltat pe această bază modele
care conduc la analiza probabilistică a celor mai riscante catastrofe: cutremurul,
furtuna şi inundaţiile. Cu ajutorul acestor modele riscul asociat catastrofelor
naturale poate fi estimat atât pentru portofolii de riscuri cât şi pentru riscuri
individuale de asigurat. Modele au la bază 4 module, amintite şi mai sus: riscul,
vulnerabilitatea, distribuţia valorii şi condiţiile asigurării.


       III.3.1.Modulul riscului
       Baza modului o reprezintă cataloage de date istorice, arhive de date in
legatură cu diferite riscuri catastrofice. Cu cât aceste date sunt mai vechi şi mai
complete, cu atât conduc la estimări cât mai fiabile ale respectivelor riscuri.
       Daca o societate de asigurări doreşte să ajungă la o evaluare a riscului cât
mai realistă, se impune simularea in modulul riscului selecţiilor reprezentative ale
tuturor evenimentelor posibile. Analizale, studiile trebuie să fie susţinute de
cercetări stiinţifice ale genezei şi dinamicii riscurilor naturale.
       Misiunea de a construi un set de evenimente sigure reprezintă o provocare
stiintifică majoră.
       Intensitatea catastrofelor naturale depinde de mulţi factori care pot fi definiţi
diferit, in funcţie de analiza realizată. Scopul simulării riscurilor naturale este acela
de a permite evaluarea pierderilor ulterioare.
       In modelul probabilistic, diferiţi parametri sunt luaţi in considerare când sunt
descrise intensităţile evenimentelor. In cazul cutremurelor este vorba de scala
intensităţii Mercalli modificata (MMI) , in cazul furtunilor de viteza cea mai mare a
rafalei şi viteza susţinută a vantului sunt luate in considerare iar in cazul inundaţiilor
nivelul cel mai mare al apei, cantitatea depunerilor, acumulărilor, şi durata lor sunt
măsuri cheie ale intensităţii.
       Datele istorice au arătat că există o corelaţie strânsă intre intensitatea
acestor parametri şi nivelul pierderilor.
Asigurarea riscurilor catastrofice                            Asigurari si reasigurari 19


       Swiss Re oferă clienţilor şi persoanelor interesate o gamă variată de
informaţii pe „CatNet”, inclusiv informaţii despre catastrofele produse in trecut şi
analize ale diferitelor comportamente ale societăţilor de asigurare privind aceste
dezastre.
       III.3.2.Modulul Vulnerabilităţii- ilustrează proporţia pagubelor.
       Orice producere a unei catastrofe generează niveluri diferite de pagube care
pot varia chiar şi in cazurile când intensitatea evenimentelor ramâne constantă.
Felul in care o clădire va fi afectată depinde de tipul constructiei, vechimea
acesteia, inălţimea sa.
       Rata medie a pagubelor ( Mean Damage Ratio (MDR)) este determinată nu
numai de intensitatea evenimentelui dar şi de caracteristicile obiectului asigurat.
Rolul modulului vulnerabilităţii este acela de a defini rata medie a pagubelor pentru
diferite bunuri asigurate pe baza intensităţii unui eveniment simulat.
       Bunurile sunt grupate pe clase, iar pentru fiecare clasă este trasată o
anumită curbă a vulnerabilităţii:




       Vulnerabilitatea pierderii variază mult intre segmentele de clienţi, bunuri
asigurate. In cazul cel mai fericit, curbele vulnerabilităţii ar trebui să fie bazate pe
date autentice a cât mai multe evenimete posibile şi cu cât aceste evenimente sunt
mai recente cu atât mai bine. Asigurătorii şi reasigurătorii folosesc adesea date
tehnice pentru a-i ajuta in evaluarea pe care o realizează.
Asigurarea riscurilor catastrofice                              Asigurari si reasigurari 20


       Curbele vulnerabilităţii cele mai precise joacă un rol cheie in procesul
modelării riscurilor naturale deşi o atenţie semnificativă este adesea indreptată
spre dezvoltarea modulului riscului prezentat anterior.
       Este important să se inţeleaga bine că toate cele 4 module au impact
asupra rezultatelor evaluării riscurilor catastrofice, iar curbele vulnerabilităţii sunt la
fel de importante in calitate de set de evenimente reprezentativ.
       III.3.3.Modulul Distribuţiei valorii
       Localizarea şi tipul bunului asigurat sunt factori importanţi in estimarea
pierderilor, dar pentru a afla valoarea acestor pierderi este necesar a fi cunoscută
valoarea bunurilor asigurate.
       Este esenţial pentru companiile de asigurare să obţină informaţii, valori cât
mai precise pentru intreg portofoliul de riscuri asigurate pentru a fi capabile de a
modela, analiza catastrofele naturale. Sunt utilizate in acest caz standarde precum
CRESTA şi UNICEDE in furnizarea informaţiilor necesare.
       Trebuie accentuat că atunci când este vorba de a testa un model al
pierderii, se foloseşte intotdeauna costul de inlocuire (RC) a bunului distrus
indiferent de valoarea asigurată iniţial (SI). Acesta este mai ales relevant pentru
asigurările industriale sau comerciale unde suma asugurată este de obicei mai
scăzuta decât totalul valorii.
       In graficul urmator sunt ilustrate diferenţa dintre costul de inlocuire (RC) şi
suma asigurată(SI) pe exemplul a trei companii din domeniul industrial A, B, C,
care deţin fabrici identice dar se asigură in mod diferit. Un eveniment cauzator de
pagube determină o pierdere de 30% din valoarea fiecărei cladiri. Astfel se poate
arată că rata pierderii in costul de inlocuire rămâne constantă in timp ce rata
pierderii in suma asigurată variază continuu.
Asigurarea riscurilor catastrofice                              Asigurari si reasigurari 21




     III.3.4.Modulul condiţiilor de asigurare- furnizează informaţii legate de
proporţia pierderii asigurate.
     Condiţiile asigurării incluzând limitele şi deducerile sunt instrumente
importante ce dau posibilitatea asigurătorilor şi reasigurătorilor să-şi păstreze in
limite rezonabile partea din fiecare pierdere.
     Aceste instrumente au două efecte cheie:
             Restricţionează suma pe care asigurătorul /reasigurătorul este obligat
              să o platească in eventualitatea unei pierderi;
             Reduce povara administrării de către asigurător/reasigurător prin
              evitarea nevoii de a prelucra valori mari a unor revendicări minore
       Chiar şi deducerile minime au un impact semnificativ asupra responsabilităţii
valorii ce trebuie asigurată de asigurător. La fel de important este şi faptul că astfel
de deduceri reduc dramatic numărul de cereri de despăgubire necesare a fi
realizate. Asigurătorii se confruntă deseori cu numeroase cereri de despagubire de
Asigurarea riscurilor catastrofice                             Asigurari si reasigurari 22


mică valoare care suportă un cost de administrare foarte mare in comparaţie cu
paguba respectivă. Acest lucru se poate observa şi in graficul urmator:




     Astfel, suma pe care asiguratul trebuie să o platească poate fi redusă şi
asigurarea limitată acolo unde acoperirea nu se poate realiza altfel.
     Rolul modulului condiţiilor de asigurare este acela de a calcula pierderea netă
a asigurătorului in raport cu pierderile de bază.
     Condiţiile variază in funcţie de piaţa riscurilor catastrofice şi bunul asigurat şi
cele mai frecvent aplicate sunt:
                   Deducerile ca :
                            Procentaj din suma asigurată;
                            Procentaj din pierdere;
                            Sumă fixă;
                            Franciza( pierderile sub cuantumul       francizei nu sunt
                             despăgubite, pierderile care depăşesc franciza sunt
                             despagubite in totalitate fără nici o deducere)
                   Limitele ca:
                            Procentaj din suma asigurată;
                            Sumă fixă.
   Aceste condiţii se aplică unei asigurări individuale (de exemplu a unei cladiri)
sau mai multor bunuri asigurate in acelaşi timp (de exemplu cladirea şi conţinutul
acesteia, etc). Mai mult, anumite condiţii implică componenta timp ( de exemplu
limitele anuale de pierdere) sau localizarea riscului pentru stabilirea limitelor unui
eveniment anume.
Asigurarea riscurilor catastrofice                              Asigurari si reasigurari 23


   Dupa cum condiţiile de asigurare sunt prezentate intr-o varietate largă şi pot
avea un impact major in pierderea asigurată, este vital să se asigure ca informaţiile
sunt fiabile, corecte.
   In plus, pentru a impărţi povara pierderii cu asiguratul, asigurătorul poate utiliza
şi alte tehnici de limitare a pierderilor potenţiale, a riscurilor individuale cum ar fi
reasigurări facultative sau coasigurări proporţionale cu alte societăţi de asigurare.


     III.3.5.Combinarea celor 4 module
     Ultimul pas in procesul de estimare a peirderilor implică combinarea celor 4
module definite, şi numite: risc, vulnerabilitate, distribuţia valorii şi condiţiile de
asigurare.
     Aceasta      dă     posibilitatea   reasigurătorului/asigurătorului   să   furnizeze
răspunsuri la intrebările apărute cu privire la pierderile anuale aşteptate şi
cuantificarea pierderilor extreme. Rezultatele unei analize a pierderilor sunt
frecvent prezentate in forma curbei frecvenţei pierderii (loss frecvency curve
(LFC)). Fiecare din cele 4 module poate influienţa rezultatele modelului in mod
dramatic.
     In procesul analizei pierderilor datorate riscurilor catastrofice, modului riscului
este de obicei sigur, fix şi nu poate fi modificat de utilizator. De asemenea, curbe
standardizate sunt de obicei sugerate pentru modulul vulnerabilităţii. Cu toate
acestea, distribuţia valorii şi condiţiile de asigurare ale portofoliului supus analizei
trebuie să fie stabilite, apreciate de utilizator.
     In concluzie, in ultimele decenii s-a inregistrat un progres substanţial in
evaluarea riscului potenţial al catastrofelor naturale. O serie de societăţi
comerciale, brokeri sau reasigurători au dezvoltat instrumente software pentru
simularea asigurării pierderilor generate de riscurile catastrofice.
     Swiss Re utilizează propriile programe de modelare, simulare probabilistică
pentru riscurile catastrofice precum cutremure (la nivel global), cicloane tropicale
(la nivel global, incluzând furtuni, inundaţii), furtuni de iarna (vijelii in Europa),
inundaţii in zone precis stabilite, grindină (Europa Centrală).
Asigurarea riscurilor catastrofice                            Asigurari si reasigurari 24


     IV.Aspecte ale reasigurării riscurilor catastrofice
     IV.1.Pagubele potenţiale maxime
     Are loc o creştere a numărului obiectelor supuse riscului datorită creşterii
populaţiei dar şi datorită concentrării valorilor şi un nivel ridicat de vulnerabilitate.
Aceasta inseamnă că industria asigurărilor este expusă unor pierderi in urma unor
asemenea evenimente mult mai mari decât oricare dintre cele care au avut loc
deja. Swiss Re foloseşte modelul său pentru catastrofe naturale pentru a
monitoriza câteva zeci de scenarii ale catastrofelor naturale din lume şi, publică
evaluări ale potenţialelor pagube anual atât pentru piaţă cât şi pentru propriu
portofoliu.. Cel mai complet scenariu cuprinde cutremure şi furtuni in SUA, Japonia
şi Europa. In ceea ce priveşte pagubele asigurate, densitatea asigurărilor, ce
reprezintă procentul asigurat din totalul obiectelor asigurabile impotriva unei
catastrofe naturale, este factorul cheie ce trebuie luat in considerare pe lângă
expunerea la risc. California este acum zona cu cel mai mare potenţial de
producere al pagubelor cu o densitate a asigurării de 20%, un cutremur in Los
Angeles produce industriei asigurărilor costuri estimate la 75 de miliarde de dolari.




    Zonele din lume cu potenţial foarte mare de pierderi in urma unor fenomene
                                      catastrofice
Asigurarea riscurilor catastrofice                            Asigurari si reasigurari 25



     IV.2.Reasigurarea riscurilor catastrofice
     Asiguraţii, asigurătorii, reasigurătorii şi in unele cazuri statul sunt responsabili
de pagubele produse in urma unei catastrofe naturale. Rolul reasigurătorului este
de a-şi asuma responsabilitatea pentru a acoperi pagubele apărute in urma
evenimentelor extreme dar rare.
     Sunt multe soluţii de reasigurare destinate să protejeze impotriva catastrofelor
naturale. Când se reasigură intreg portofoliul, aşa numitele acoperiri proporţionale,
sunt comune pe pieţe.
     Acoperirea neproporţională numită şi pierderi catastrofice excesive, devin din
ce in ce mai folosite din moment ce sunt facute speial pentru catastrofele naturale.
In acest sistem reasiguratorul se pune de acord cu asiguratul să platească
acestuia, pe eveniment, acea parte din totalul pagubelor care depăşeşte un anumit
nivel. Această modalitate de reasigurare implică un volum mare de bani, costurile
sunt impărţite pe nivele.
     Prima cerută de un reasigurător are mai multe componente. Pagubele
estimate ale evenimentului ce sunt generate cu ajutorul unor modele de catastrofe
naturale şi formează baza pentru calculul pagubelor anuale asteptate pentru
acoperirea dorită, sunt importante in totalul primei. In plus la aceasta se adaugă
comisionul reasigurătorului pentru că acesta să işi acopere costurile interne şi
externe şi costul capitalului, cât şi o marjă de profit.




     Diagrama acoperirii non-proporţionale care acoperă segmental dintre 50 şi 75
de milioane de dolari pe eveniment:
Asigurarea riscurilor catastrofice                             Asigurari si reasigurari 26


     a) pagubele in evenimentul A până in 50 de milioane trebuie suportate de
asigurătorul direct;
     b) pagubele in evenimentul B sunt cuprinse intre 50 şi 75 de milioane prin
urmare ce depăşeşte 50 de milioane este suportat de reasigurător;
     c) pagubele in evenimentul C depăşesc limita superioară de acoperire, prin
urmare reasigurătorul plăteşte maxim 25 de milioane şi ce depăşeşte 75 de
milioane cade in sarcina asigurătorului.


     V.Riscul de catastrofă in România şi asigurarea acestuia
     V.1.Riscul de catastrofa in ţara noastră
       Cel mai distructiv dintre catastrofele naturale in ţara noastră este
cutremurul, urmat de inundaţie şi fenomenele atmosferice de mare amploare dar
care se manifestă local (grindina, furtuna, ploaie torenţială şi altele).
       Ciclicitatea cutremurelor puternice din ţara noastră cu epicentrul in Vrancea
este de circa 30-40 de ani. Aproape jumatate din teritoriul României se află in
această zonă seismică unde există potenţial economic ridicat şi sunt concentrate
mari aglomerări urbane inclusiv capitala Bucureşti, Ploieşti, Brăila, Galaţi, Focşani.
       In istoricul cutremurelor din Romania există informaţii care datează incă din
sec.al XV-lea privind producerea cutremurelor de peste 6 grade pe scara Richter.
Sunt menţionate cutremure mari in anii 1471,1620,1738,1802 ( “cutremurul cel
mare”) 1838,1868,1908, 10.noiembrie 1940 (7,4 grade pe scara Richter), 4 martie
1977 (7,2 grade pe scara Richter).
       Incepând cu anii 1800, frecvenţa de producere a cutremurelor puternice
având epicentrul in zona Vrancea este cuprinsă intre 30 şi 50 de ani şi aproximativ
100 de ani in alte zone.
       La cutremurul din 1977 s-au inregistrat 1570 pierderi de vieţi omeneşti,
11.300 răniţi, şi pagube materiale in valoare de 2 miliarde de dolari.
       Inundaţiile sunt o a doua cauză a pagubelor catastrofice din România.
Datorită reliefului echilibrat şi a unui număr mare de ape care ii strabat teritoriul,
aproape in fiecare an au loc inundaţii in special primăvara odată cu topirea zăpezii.
Asigurarea riscurilor catastrofice                                 Asigurari si reasigurari 27


Zonele cele mai afectate sunt văile, depresiunile, dealurile şi câmpiile in Moldova,
din sud şi din zona centrală şi vestică.
       Din istoricul inundaţiilor din ţara noastră, cauzatoare de pagube importante
pot fi menţionate cele care au avut loc in anii 1926, 1927 in zona Dunării când au
murit aproape 1000 de persoane, in luna mai 1970 in nordul ţării când au murit
aproape 200 persoane, iar pierderile materiale au fot de 525 milioane de dolari,
iulie 1975 in partea de nord şi nord vest a ţării când au murit 62 de persoane iar
pierderile au sărit peste 50 milioane de dolari.
       In anul 2005, in urma inundaţiilor au decedat 69 de persoane din 23 de
judete: 16 in judeţul Harghita, 15 in judeţul Vrancea, câte 5 in judeţele Bacau, Dolj
şi Olt. In restul judeţelor unde s-au produs pierderi de vieţi omeneşti, au fost
inregistrate câte unul, două sau trei decese.
       Conform evaluărilor, valoarea totală a pagubelor produse de inundaţii in
perioada aprilie - august 2005 este de 54.447 miliarde lei vechi, astfel:
                  10.447 miliarde lei vechi in domeniul infrastructurii rutiere şi
                   feroviare;
                  aproximativ 6.000 miliarde lei vechi - valoarea estimată a caselor
                   avariate, distruse şi a celor in pericol de prăbuşire ;
                  9.462 miliarde lei vechi in agricultură, silvicultură şi imbunătăţiri
                   funciare;
                  351 miliarde lei vechi in domeniile educaţiei şi culturii;
                  591 miliarde lei vechi la unităţile sanitare;
                  6.770 miliarde lei vechi pagube inregistrate la lucrările de apărare
                   impotriva inundaţiilor (diguri, baraje, aparări de maluri, regularizări
                   cursuri de apă).
       Au fost salvate peste 6.400 de persoane, au fost evacuate peste 12.100
persoane sinistrate şi a fost asanată apa din peste 5000 gospodarii şi 1.400
fântâni.
Asigurarea riscurilor catastrofice                               Asigurari si reasigurari 28


       V.2.Asigurarea clădirilor, a altor construcţii şi a conţinutului acestora
impotriva pagubelor produse de calamităţile naturale
       In poliţele de asigurare a cladirilor şi a conţinutului acestora, unele societăţi
stabilesc condiţii particulare de asigurare pentru riscurile civile şi pentru riscurile
comerciale şi industriale, iar alte societăţi emit condiţii unice indiferent dacă
acestea se referă la bunuri cu destinaţie civilă (cladiri, anexe) sau la bunuri cu
destinaţie comercială sau industrială (magazine, depozite de mărfuri, unităţi de
producţie, prestări de servicii, ateliere). In ambele cazuri, cotele de primă se
diferenţiază in funcţie de felul şi destinaţia bunurilor respective. Există şi societăţi
care practică poliţe de asigurare ce acoperă toate riscurile ce pot afecta bunurile
incluse in asigurare.
       In cazul incheierii unei asemenea poliţe, dacă asiguratul doreşte să fie
protejat doar impotriva unora dintre aceste riscuri, se va face menţiune specială in
poliţă, urmând ca prima să se reducă proporţional. Unele societăţi practică poliţe
de asigurare prin care se despăgubesc doar daunele directe şi materiale produse
bunurilor asigurate de un anumit tip de catastrofă. In cazul incheierii unei astfel de
poliţe se acoperă şi alte riscuri decât cel menţionat numai dacă in poliţă s-au
prevăzut clauze speciale cu privire la asemenea riscuri şi dacă s-a plătit in
prealabil o primă de asigurare suplimentară.
       De obicei in cadrul asigurării cladirilor, a altor construcţii şi a conţinutului
acestora impotriva pagubelor produse de calamităţi naturale sunt cuprinse
următoarele tipuri de bunuri:
           a) Cladirile şi alte contrucţii care servesc drept locuinţe, birouri,
               magazine, restaurante, bufete, depozite de mărfuri, ateliere, teatre,
               cinematografe, cluburi, muzee, expoziţii, dependinţe, ( se au in
               vedere atât clădirile şi construcţiile propriu-zise, cât şi instalaţiile fixe
               de incălzire, electricitate, instalaţii sanitare, ascensoarele incorporate
               in acestea), clădirile in curs de construcţie, imprejmuirile etc.
           b) Maşinile,     utilajele,   instalaţiile,   motoarele,   uneltele,   inventarul
               gospodăresc şi alte mijloace fixe;
           c) Obiectele de inventar;
Asigurarea riscurilor catastrofice                              Asigurari si reasigurari 29


           d) Mărfurile, materiile prime şi auxiliare, materialele, semifabricatele,
               produsele finite şi alte mijloace circulante.
       Riscurile cuprinse in asigurare sunt: incendiul, trăsnetul, exploziile, ploaia
torenţială, grindina, inundaţiile, furtuna, uraganul, cutremurul de pământ,
prăbuşirea sau alunecările de teren, greutatea stratului de zăpadă sau de gheţă,
avalanşele de zăpadă, cadere pe cladiri sau alte construcţii a unor corpuri etc.
       Sumele asigurate se stabilesc după cum urmează:
              Separate pentru fiecare cladire sau altă construcţie;
              In cazul bunurilor:
                   a) Global pentru toate bunurile care se incadrează in aceeaşi
                       grupă prevazută in tarifele de prime;
                   b) Separat pentru fiecare bun sau pentru bunuri din aceeaşi
                       grupa prevazute in tarifele de prime.
       Primele datorate de asigurat la incheierea unei asigurări impotriva
calamităţilor sunt diferenţiate pe tipuri de localităţi şi pe grupuri de bunuri.
Asigurarea riscurilor catastrofice                             Asigurari si reasigurari 30




       VI.Bibliografie:


       1. Dan Anghel Contantin, Radu Odiatiu, Radu Constantin, Asigurarea
riscurilor din mediul inconjurător, Colectia Naţională, Bucureşti, 2002
       2.   Ghe    Bistriceanu,      Sistemul   asigurărilor   din   România,     Editura
Economică, Bucureşti, 2002
       3. Iulian Văcărel, Florian Bercea, Asigurări şi Reasigurări, Editura Expert,
Bucureşti, 2004
       4. Marinică Dobrin, Asigurări şi Reasigurări, Editura Fundaţia “România
de mâine”, Bucureşti, 2000
       5. Violeta Ciurel, Asigurări şi Reasigurări, Abordări teoretice şi practice
internaţionale, Editura All Beck, Bucureşti, 2000
       6. www. swissre.com
       7. Munich Re, World Map of Natural Hazards, 1998

								
To top