Libera circulaţie a persoanelor în C o n f e d e r a ţ i a E l ve ţ i a n ă ş i Principatul Liechtenstein
Iunie 2009 - Berna
1
Secţia Consulară a Ambasadei României la Berna
Brunnadernstrasse 20 CH – 3006 Berna
Tel: 0041-(0)31-352 35 21 (serviciu automat) 0041-(0)31-351 48 90 (in afara orelor de lucru cu publicul) Fax: 0041-(0)31-352 35 51 www.berna.mae.ro Email: consulat@roamb.ch
Publicat cu sprijinul Consului Onorific General al României la Zürich, Prinţul Dimitrie Sturdza
2
Cuprins
• • •
Condiţii generale de intrare şi regim de şedere …………………………pg.2 Asistenţa consulară…………………………………………………………pg.5 Libera circulaţie a cetăţenilor români în Elveţia – accesul pe piaţa muncii, studii, reşedinţă o Aspecte juridice ………………………………………………........pg.7 o Tratamentul egal…………………………………………………....pg.8 o Principiul priorităţii naţionale în selectarea angajaţilor……………………………………………………….......pg.8 o Introducerea graduală a liberei circulaţii ………………………...pg.8 o Perioade tranzitorii şi contingente anuale pentru cetăţenii români şi bulgari…...……………..................................pg.8 o Permise de rezidenţă, lucrători independenţi, servicii transfrontaliere…………………………………………….pg.10 o Protecţie socială, pensii, asigurări de sănătate…………...........pg.12 o Condiţii pentru obţinerea unui permis de muncă………………..pg.13 o Recunoaşterea diplomelor…………………………………….…..pg.14
• • • •
Înfiinţarea unei firme în Elveţia……………………………………...........pg.16 Libera circulaţie a cetăţenilor români în Liechtenstein………………....pg.19 Întrebări frecvente ………………………………………………………..pg.22 Adrese utile Elveţia şi Liechtenstein ……………………………………pg. 27
* *
*
Informaţiile şi recomandările cuprinse în prezentul ghid sunt generale şi orientative. Informaţii actualizate pot fi accesate online la www.berna.mae.ro
3
Condiţii generale de intrare şi regim de şedere
Cetăţenii români pot călători în Elveţia cu paşaportul sau cu cartea de identitate emise de autorităţile române. Ambele categorii de documente trebuie să fie valabile încă cel puţin şase luni de la data intrării pe teritoriul elveţian. • În atenţia cetăţenilor români care călătoresc în Elveţia pentru o perioadă de până la 3 luni Pentru şederea în Elveţia pentru o perioadă de până la 3 luni (90 de zile), nu este nevoie de permis de şedere. Autorităţile elveţiene pot solicita asigurarea de sănătate şi proba deţinerii mijloacelor financiare necesare întreţinerii în perioada şederii pe teritoriul elveţian. • În atenţia cetăţenilor români care intenţionează să staţioneze în Elveţia pentru o perioadă de timp care depăşeşte 3 luni Dacă doriţi să rămâneţi în Elveţia mai mult de 3 luni, indiferent de motivul şederii, aveţi nevoie de o autorizaţie de sejur (permis de şedere) eliberată de autoritatea locală competentă (canton). Nu omiteţi faptul că, în această situaţie, trebuie să vă anunţaţi şederea în Elveţia la autorităţile cantonale în termen de cel mult 40 de zile calendaristice de la data intrării pe teritoriul elveţian.
Condiţii privind traficul auto:
• Circulaţia auto: În Elveţia, circulaţia auto se efectuează pe partea dreaptă a drumului. Funcţionează sistemul priorităţii de dreapta. La intrarea in Elveţia este posibilă verificarea stării autoturismului, astfel încât acesta sa corespundă normelor tehnice conform reglementarilor legale elveţiene. La cererea autorităţilor de frontieră se vor prezenta documentele autoturismului, dovada proprietăţii, talonul de înmatriculare şi asigurarea (cartea verde). Accesul pe autostrăzi se face în baza unei vignete, valabile pentru un an calendaristic şi care se procură contra cost (40 CHF) de la punctele de trecere a frontierei, benzinării sau oficii poştale. Vigneta se lipeşte în mod obligatoriu pe parbrizul maşinii. Starea drumurilor: Starea generală a drumurilor şi infrastructurii este foarte bună. Folosirea telefonului mobil la volan: Este interzisă. Centura de siguranţă: Este obligatorie. Limite de viteză admise: - 30 - 50 km/h în localităţi; - 80 km/h pe drumurile principale; - 120 km/h pe autostrăzi. Depăşirea vitezei legale admise se sancţionează, după caz, contravenţional sau penal. Aparatele anti-radar şi de detectare a radarului: Pe teritoriul Elveţiei deţinerea, utilizarea şi comercializarea aparatelor de detectare a radarelor, precum şi a celor antiradar este total interzisă, constituind infracţiune şi pedepsindu-se conform legislaţiei cantonale.
• • • •
4
•
Permisul de conducere: Nu intră sub incidenta Acordului de Liberă Circulaţie a Persoanelor. În principiu, permisul de conducere românesc este recunoscut în Elveţia. Totuşi, pentru cetăţenii care dobândesc rezidenţa pe teritoriul elveţian, este necesară contactarea cantonului de reşedinţă în vederea verificării legislaţiei locale. Informaţii pentru cazurile de accident de circulaţie: Atenţie! Indiferent de gravitatea accidentului trebuie anunţată poliţia locală. Telefoane utile pentru informaţii privind traficul sau conduita în caz de accident: • • • • 117 - Serviciul de urgenţe poliţie 118 – Serviciul de urgenţe pompieri 144 - Serviciul de urgenţe salvare 112 - Serviciul de urgenţe generale
•
În caz de accident uşor, completaţi, împreună cu cealaltă parte implicată, formularul tip pus la dispoziţie de societăţile locale de asigurări. Notaţi elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat în accident şi ale societăţii de asigurare a acestuia. Adresaţi-vă pentru sprijin partenerului societăţii române de asigurări din ţara respectivă care figurează pe Cartea verde. Păstraţi documentele de plată până la înapoierea în ţară pentru a le prezenta societăţii de asigurare.
Sistemul medical:
Asigurarea medicală este obligatorie în Elveţia. Vă recomandăm să încheiaţi o asigurare medicală de călătorie şi de viaţă, pentru întreaga durată a deplasării. În cazul în care sunt necesare servicii medicale, trebuie luată în primul rând legătura cu agentul sau partenerul elveţian al societăţii de asigurări care a încheiat poliţa. Acesta va indica unitatea sau unităţile medicale care pot furniza serviciile medicale pe baza poliţei de asigurare. Serviciile medicale sunt prestate în conformitate cu clauzele prevăzute în poliţa de asigurare. Serviciile medicale suplimentare, neacoperite de poliţa de asigurare, vor fi achitate în mod individual de beneficiar. Începând cu 1 iunie 2009, prevederile Regulamentului Consiliului European nr.1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate socială salariaţilor, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunităţii, şi ale Regulamentului Consiliului nr.574/72/CEE, care stabileşte modalităţile de aplicare a Regulamentului 1408/71/CEE, sunt aplicabile şi în relaţia România-Elveţia.
Regimul medicamentelor:
Drogurile de orice tip şi substanţele dopante sunt interzise atât la intrarea în Elveţia, cât şi la ieşire. Turiştii pot avea asupra lor medicamentele uzuale, pentru stricta necesitate personală.
Reglementări vamale:
Regulamentul vamal elveţian conţine reglementări similare cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene. Limitele cantitative pentru anumite produse sunt: ţigări 200 bucăţi; 1 litru băuturi alcoolice; cadouri / suveniruri în valoare de maxim 200 CHF; alte obiecte în valoare de maxim 100 CHF. Atenţie! Elveţia îşi rezervă dreptul de a efectua controale asupra persoanelor, documentelor de călătorie, mijloacelor de transport auto şi bagajelor, atât la frontiere, cât şi pe teritoriul naţional. În cazul în care fac obiectul unui astfel de control, recomandăm cetăţenilor români să coopereze cu autorităţile vamale şi poliţieneşti şi să se supună legislaţiei locale în vigoare.
5
Regimul animalelor de companie:
Este permisă intrarea animalelor de companie (câini şi pisici), dacă acestea sunt însoţite de un certificat de origine şi de sănătate conţinând datele de identitate ale animalelor şi proprietarilor şi care atestă că animalele sunt sănătoase şi vaccinate antirabic.
Siguranţă şi criminalitate:
Elveţia este o ţară cu un nivel de criminalitate scăzut. Infracţiuni minore de tipul furtului din buzunare, înşelăciunilor sau furtului din maşini pot apărea în zone aglomerate (gări, staţii, parcări, centre comerciale, benzinării sau zone de servicii pe autostrăzi). Recomandări generale: • Păstraţi în locuri sigure documentele şi valorile personale, biletele de călătorie banii, cărţile de credit şi nu le expuneţi în mod vizibil asupra dumneavoastră sau în maşini; • Maşinile trebuie încuiate şi asigurate cu sisteme de alarmă; • În cazul călătoriei cu autobuzul sau trenul păstraţi atenţia asupra bagajelor pe întreaga durată a călătoriei; • Pentru ieşirile în oraşe, în special în zonele aglomerate, lăsaţi documentele personale la hotel şi păstraţi numai o copie a actelor de identitate (paşaport, permis de şedere). În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, vă recomandăm contactarea celui mai apropiat birou al poliţiei. În cazul pierderii documentelor de identitate româneşti, se recomandă sesizarea neîntârziata atât a biroului local de poliţie, cât şi a Secţiei consulare a Ambasadei României la Berna(a se vedea rubrica asistenţă consulară sau rubrica adrese utile). În cazul unor incidente grave (accidente, tâlhării), care necesită intervenţia imediată a autorităţilor elveţiene, trebuie apelate următoarele numere de urgenţă: • • • • 117 - Serviciul de urgenţe poliţie 118 – Serviciul de urgenţe pompieri 144 - Serviciul de urgenţe salvare 112 - Serviciul de urgenţe generale
Ameninţări teroriste:
Elveţia nu a suferit atacuri teroriste directe pe teritoriul naţional. Totuşi, terorismul este un fenomen global, nelocalizat, prin urmare nici Elveţia nu poate fi exclusă din faţa acestei ameninţări. Vă recomandăm să urmăriţi în permanenţă anunţurile şi recomandările făcute de autorităţile elveţiene şi să accesaţi periodic pagina web a Ministerului român al Afacerilor Externe (www.mae.ro).
6
Asistenţa consulară:
Cetăţenii români aflaţi pe teritoriul altor state se supun jurisdicţiei acelor state şi răspund pentru încălcarea legislaţiei în faţa autorităţilor locale. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, asemenea celor ale altor state, nu pot exonera persoanele reţinute, arestate sau condamnate de rigorile legii locale şi nici nu pot interveni în procedurile judiciare; asistenţa consulară în asemenea cazuri este limitată la asigurarea respectării drepturilor procesuale. În cazul în care consideraţi că aveţi nevoie de asistenţă consulară, contactaţi: Secţia Consulară a Ambasadei României la Berna: • • Adresa: Telefon: Brunnadernstrasse 20, 3006 Bern; 0041 – (0)31-351-48-90 şi 0041-(0)31-352 35 21, zilnic între orele 08.00 - 17.00 • Tel. urgenţe: 0041– (0)-31-352-35-22, zilnic între orele 17.00 - 08.00 • • Fax: Email: 0041-(0)31-352 35 51 consulat@roamb.ch
Ce poate face funcţionarul consular roman în situaţii curente:
• Acordă asistenţă şi protecţie cetăţenilor români în mod egal, fără deosebire de sex, rasă, vârstă, religie, în limitele prevăzute de normele de drept internaţional şi de reglementările locale în vigoare; • Abordează problemele dumneavoastră într-o manieră profesională şi în deplină concordanţă cu legislaţia în vigoare; • Tratează informaţiile oferite de dumneavoastră în conformitate cu reglementările în vigoare privind protecţia datelor personale; • Răspunde solicitărilor dumneavoastră în cel mai scurt timp posibil verbal şi/sau în scris; • Dă explicaţii clare pe baza prevederilor legale în vigoare; • Eliberează, la cerere, documente de călătorie provizorii (titluri de călătorie, paşapoarte temporare) sau vă sprijină pentru preschimbarea documentelor de identitate expirate; • Emite acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie); • Prestează anumite servicii notariale: autentificări, legalizări etc. • Vă sprijină în procurarea de acte judiciare sau extrajudiciare din ţară; • Vă acordă asistenţă pentru dobândirea/redobândirea cetăţeniei române;
7
Ce poate face funcţionarul consular roman în situaţii extreme (arestări, accidente, calamităţi naturale):
• Vă contactează în cel mai scurt timp din momentul în care află de situaţia dumneavoastră; • Face demersuri pe lângă autorităţile statului respectiv pentru a se informa asupra situaţiei; • Se asigură dacă vă sunt respectate drepturile şi face demersuri în acest sens; • Vă ajută să luaţi legătura cu familia sau cu autorităţile române, dacă doriţi; • Întreprinde măsuri speciale de ajutor în caz de forţă majoră (calamităţi, accidente etc.); • Vă asistă şi vă sprijină în cazuri de răpiri, dispariţii sau deces al persoanelor apropiate; • Dacă internarea se face pe o perioadă mai îndelungată, vă poate vizita şi urmări starea dvs., dacă doriţi; • Vă poate recomanda unităţi medicale care să vă asigure serviciile necesare; • Vă pune în contact cu specialişti care vă pot ajuta (avocat, traducător, firme de pompe funebre)* * Ministerul Afacerilor Externe şi Ambasada României-secţia consulară nu răspund de calitatea serviciilor acestor firme
Ce nu poate face funcţionarul consular roman:
• Nu poate să asigure eliberarea din închisoare în cazul unei condamnări; • Nu poate influenţa procedurile legale din ţara de reşedinţă; • Nu vă poate ajuta să intraţi pe teritoriul ţării de reşedinţă în cazul în care nu posedaţi documente de călătorie valabile; • Nu poate face demersuri care s-ar interfera cu politica de imigrare a statului de reşedinţă; • Nu poate face investigaţii în cazul unor delicte; • Nu se poate substitui avocaţilor în cazul unui proces; • Nu vă poate plăti facturile, datoriile sau să acorde împrumuturi; • Nu poate face aranjamente de călătorie pentru dvs. sau să vă găsească loc de muncă; • Nu vă poate asigura cazare; • Nu asigură servicii de traducere; • Nu poate obţine pentru dvs. un tratament preferenţial în instituţiile medicale sau în arest faţă de cele standard; • Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile procedurilor judiciare (reprezentare juridică, expertiză, translaţie); • Nu poate plăti cheltuieli medicale; • Nu poate reglementa situaţia unor eventuale angajamente ale dvs. rămase neonorate ca urmare a îmbolnăvirii sau accidentului; • Nu poate interveni la compania de asigurări şi formula pretenţii în numele dvs.; • Nu vă poate elibera un document care să înlocuiască permisul de conducere; • Nu poate facilita primirea de pachete (altele decât corespondenţa scrisă) din partea familiei sau a altor persoane, dacă acest lucru nu este permis de reglementările locale.
8
Libera circulaţie a cetăţenilor români în Elveţia – accesul pe piaţa muncii, studii, reşedinţă
Pot beneficia de libera circulaţie în Confederaţia Elveţiană cetăţenii români care au un contract de muncă valabil cu un angajator elveţian, sau desfăşoară activităţi lucrative independente, precum şi cei care pot demonstra suficiente resurse financiare pentru a se întreţine în Elveţia. Asigurarea de sănătate şi obţinerea unui permis de şedere sunt condiţii obligatorii în toate cazurile. IMPORTANT! Nu este necesară obţinerea vizei de lucru de la Ambasada Elveţiei la Bucureşti! Permisul de şedere se obţine ca urmare a demersurilor angajatorului la autorităţile cantonale elveţiene.
Aspecte juridice:
Acordul privind libera circulaţie a persoanelor dintre Elveţia şi Uniunea Europeană a intrat in vigoare la 1 iunie 2002. După extinderea UE din 2004, a fost semnat un Protocol care a intrat în vigoare începând cu 1 aprilie 2006. Detalii privind Acordul de liberă circulaţie UE-Elveţia pot fi obţinute la http://www.bfm.admin.ch. După aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, în vederea extinderii dreptului de liberă circulaţie şi pentru cetăţenii noilor state membre, Elveţia şi UE au negociat un al doilea protocol la Acordul de libera circulaţie a persoanelor. Protocolul II a fost semnat la 27 mai 2008 la Bruxelles, a fost avizat de Consiliul Federal (guvernul elveţian) şi, ulterior, validat de Parlamentul de la Berna la 13 iunie 2008. În urma referendumului din 8 februarie 2009, Protocolul II a fost aprobat şi a intrat în vigoare la 1 iunie 2009. Protocolul II reglementează accesul pe piaţa muncii, efectuarea studiilor şi stabilirea reşedinţei pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene pentru cetăţenii români şi bulgari. Detalii privind procedurile de aplicare la România şi Bulgaria pot fi obţinute la http://www.bfm.admin.ch. Acordul şi protocoalele de aplicare reglementează introducerea graduală a liberei circulaţii a persoanelor între Elveţia şi ţările membre UE şi stabilirea egalităţii de tratament, prin parcurgerea obligatorie a unor perioade tranzitorii de 7 până la 10 ani. În perioada tranzitorie, Elveţia va elibera un număr limitat de permise de şedere cetăţenilor statelor membre UE. Numărul permiselor va creşte de la un an la altul, în funcţie de evoluţiile de pe piaţa muncii. Tratamentul egal presupune nediscriminarea cetăţenilor europeni faţă de cetăţenii elveţieni în ceea ce priveşte lucrul, studiul şi/sau reşedinţa în Elveţia. Pentru statele UE 15, s-a trecut la libera circulaţie neîngrădită a persoanelor de la 01.06.2007. Pentru statele UE 10, Acordul se va aplica fără restricţii începând cu anul 2014. Pentru România şi Bulgaria, ţări membre UE din 2007, sunt instituite măsuri tranzitorii până în anul 2016, cu posibilitatea prelungirii până în anul 2019.
9
Tratamentul egal:
Principiul tratamentului egal presupune că cetăţenii UE beneficiază în Elveţia de următoarele drepturi: o Mobilitate ocupaţională şi geografică – dreptul de a schimba oricând locul de muncă şi/sau domiciliul; o o o Egalitate a condiţiilor de lucru; Coordonare a sistemelor de protecţie socială; Egalitate a asistenţei sociale (reduceri la transportul public, alocaţii pentru locuinţă, alte forme de sprijin); o o o o o o o Egalitate a sistemului de taxare şi impozitare; Dreptul la activitate lucrativă independentă; Recunoaşterea reciprocă a diplomelor; Reunificarea familiei; Dreptul membrilor de familie la un loc de muncă; Dreptul de a se stabili în Elveţia după încetarea raporturilor de muncă; Dreptul de a achiziţiona proprietate, în anumite condiţii.
Principiul priorităţii naţionale în selectarea angajaţilor:
În perioada măsurilor tranzitorii, lucrătorii proveniţi din ţările UE pot fi angajaţi dacă angajatorii nu pot recruta lucrători elveţieni cu calificări compatibile. Dacă doreşte să angajeze un lucrător străin, angajatorul este obligat să justifice autorităţilor motivul pentru care respectivul loc de muncă nu poate fi ocupat de un lucrător elveţian.
Introducerea graduală a liberei circulaţii între Elveţia şi Uniunea Europeană: Perioade tranzitorii şi contingente anuale pentru cetăţenii români şi bulgari:
1. Într-o primă etapă tranzitorie (2009 - 2016) sunt adoptate restricţii ale dreptului de angajare in Elveţia. Aceasta înseamnă ca un angajator elveţian poate angaja un lucrător din România şi Bulgaria numai dacă pentru locul de muncă respectiv nu a găsit pentru angajare un cetăţean elveţian sau un cetăţean din celelalte state membre ale UE (principiul priorităţii naţionale). 2. Cea de-a doua etapă tranzitorie (2016 - 2019), reprezintă perioada în care se poate aplica o clauză de protecţie specială (reducerea numărului de permise de rezidenţă, respectiv reintroducerea contingentelor*, numită şi clauză de salvgardare) în condiţiile unei imigraţii prea puternice.
*Numărul anual de permise de muncă este variabil si poartă denumirea de contingent :
10
Tabel contingente anuale pentru cetăţenii români şi bulgari:
7 ani (2009-2016)
Nr. permise anuale (tip B) -se prelungesc anual-
Nr. permis (tip L) -se prelungesc in mod excepţional-
2009 - 2010
362
3.620
2010 - 2011
523
4.987
2011 - 2012
684
6.355
2012 - 2013
885
7.722
2013 - 2014
1.046
9.090
2014 - 2015
1.126
10.457
2015 - 2016
1.207
11.664
11
Permise de rezidenţă, lucrători independenţi, servicii transfrontaliere
• Permise de rezidenţă:
În perioada măsurilor tranzitorii, prezenţa pe teritoriul elveţian pentru o perioadă mai lungă de 90 de zile pe an presupune obţinerea unui permis de şedere. Înregistrarea la autorităţile locale se face în termen de 40 de zile de la intrarea în Confederaţia Elveţiană pentru persoanele care doresc să caute un loc de muncă, să studieze sau să îşi stabilească reşedinţa în Elveţia, iar în termen de 8 zile pentru persoanele care doresc să desfăşoare o activitate lucrativă independentă. Permisul de şedere este obligatoriu în Elveţia şi este eliberat de autorităţile cantonale.
Permisele de lucru pentru cetăţenii români şi bulgari se acordă în ordinea solicitării, după principiul „primul venit, primul servit”, şi nu în baza unei distribuţii a acestora pentru cele două ţări.
•
Tipuri de permise de rezidenţă:
Tip B: valabil 1 an, cu posibilitate de prelungire până la 5 ani, eliberat pe baza unui contract de muncă valabil cel puţin 1 an; Tip L: eliberat pe baza unui contract de muncă valabil mai puţin de 1 an, sau a unei înregistrări de pregătire profesională pentru o perioadă de până la 1 an; Tip G: eliberat pentru lucrătorii transfrontalieri, valabil mai puţin de 1 an; Tip C: eliberat pentru stabilire în Confederaţia Elveţiană, în urma unei şederi de cel puţin 10 ani pe teritoriul elveţian. • Controlul salariilor şi a condiţiilor de lucru (măsuri de acompaniament):
Înainte de a elibera un permis de lucru, cantoanele sunt obligate să controleze salariul şi condiţiile de lucru astfel încât să prevină angajarea de lucrători străini pentru salarii mai mici sau condiţii de lucru inferioare. Munca în Confederaţia Elveţiană în absenţa unui contract de muncă (aşa numita „muncă la negru”) este interzisă. • Lucrătorii independenţi:
Condiţia acceptării cetăţenilor UE ce desfăşoară activităţi lucrative independente presupune acoperirea activităţii economice din resurse proprii şi pe riscul acestora. În perioada de instalare se acordă un permis de şedere temporar valabil 6 - 8 luni. Ulterior, în măsura în care se poate demonstra că lucrătorul independent este capabil să desfăşoare respectiva activitate, se solicită eliberarea unui permis de şedere valabil 5 ani. Sunt considerate dovezi ale unei activităţi independente extrasul contului bancar, certificatul de înregistrare a unei companii, extrasul asigurării sociale sau extrasul plăţii impozitelor. Lucrătorii independenţi beneficiază de dreptul la mobilitate ocupaţională şi geografică şi de dreptul la ocuparea unui loc de muncă, atunci când decid să renunţe la activitatea independentă.
12
•
Furnizarea de servicii transfrontaliere :
Acordul de liberă circulaţie a persoanelor UE-Elveţia prevede o liberalizare limitată a furnizării de servicii transfrontaliere. Se aplică furnizorilor de activităţi lucrative independente şi companiilor înregistrate într-o ţară membră UE care furnizează servicii în Confederaţia Elveţiană. Perioada acceptată de furnizare a serviciilor este limitată la 90 de zile.
Sunt exceptate serviciile reglementate prin acorduri bilaterale UE-CH, cum sunt cele de achiziţii publice, transport rutier, feroviar şi aerian. Pentru aceste servicii sunt eliberate permise pentru durata prevăzută de furnizare, chiar dacă depăşeşte 90 de zile. Activitatea de servicii din domeniile recrutare de personal sau servicii financiare nu intră în această categorie. Pentru furnizarea de servicii financiare este necesară autorizare.
Furnizorii de servicii în Confederaţia Elveţiană, indiferent de durata furnizării serviciilor, sunt obligaţi să se înregistreze la autorităţile locale în termen de 8 zile de la intrarea pe teritoriul elveţian. Persoanele care furnizează servicii în domeniile construcţii, finalizare construcţii, întreţinere industrială, horticultură şi securitate sunt supuse măsurilor tranzitorii (contingente permise de muncă, prioritatea angajării unui cetăţean elveţian, control salarial, calificare profesională recunoscută în Elveţia).
Furnizorii de servicii din domeniile asigurări, tehnologia informaţiei, educaţie, consultanţă şi cercetare nu sunt supuşi măsurilor tranzitorii, însă au obligaţia notificării autorităţilor elveţiene în prima zi de furnizare a serviciilor respective pe teritoriul elveţian. Firmele înregistrate într-o ţară UE pot trimite lucrători cetăţeni din terţe ţări (non-UE) în Confederaţia Elveţiană, dacă respectivii angajaţi deţin permis de muncă pe termen lung în ţara în care este înregistrată firma respectivă.
13
Protecţie socială, pensii, asigurări de sănătate
Ca urmare a liberei circulaţii, cetăţenii români care îşi desfăşoară activitatea în Elveţia vor putea beneficia de o mai bună protecţie socială, prestaţiile de securitate socială (pensiile, prestaţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prestaţiile familiale) fiind acordate în baza Regulamentului 1408/71, ce devine aplicabil în relaţia dintre România şi Elveţia de la 1 iunie 2009. Ce înseamnă aceasta pentru cetăţenii români care lucrează sau au lucrat în Elveţia: • Egalitate de tratament:
Cetăţenii români se vor bucura pe teritoriul elveţian de egalitate de tratament în domeniul securităţii sociale cu cetăţenii elveţieni. • Cumularea perioadelor de asigurare: sunt cumulate a pensiilor sau concediilor şi în Elveţia, cu
Pentru acordarea prestaţiilor de securitate socială, cu excepţia celor de şomaj, perioadele de asigurare realizate în ambele state. Pentru acordarea, spre exemplu, concediului şi a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţilor de maternitate, se cumulează perioadele lucrate în România şi precondiţia ca perioada lucrată în Elveţia să fi fost de minim 12 luni. • O singură legislaţie de securitate socială aplicabilă:
De la 1 iunie 2009, plata contribuţiilor de securitate socială trebuie efectuată într-un singur stat, România sau Elveţia. Principiu general: Statul în care persoana este asigurată şi unde trebuie să plătească contribuţiile de asigurări sociale este statul în care persoana desfăşoară o activitate salariată. Excepţii: lucrătorii detaşaţi, personalul întreprinderilor de transport internaţional, echipajul navelor, funcţionarii publici şi membrii misiunilor şi posturilor diplomatice. • Stabilirea dreptului la pensie:
Persoanele care au lucrat în Elveţia şi au contribuit la sistemul de asigurări sociale din Elveţia pot solicita luarea în considerare a acestor perioade la stabilirea drepturilor de pensie în România. • Determinarea dreptului şi calculul prestaţiilor (pensiilor) :
Are loc cumularea perioadelor de asigurare realizate în ambele state. Pentru calculul pensiilor pentru limită de vârstă, invaliditate şi urmaşi se foloseşte principiul pro rata temporis, adică acordarea prestaţiei proporţional cu perioada de asigurare realizată conform legislaţiei fiecărui stat. Perioadele de asigurare socială realizate conform legislaţiei româneşti sau elveţiene înainte de data de 1 iunie 2009 vor fi luate în considerare pentru determinarea dreptului şi cuantumului prestaţiilor de securitate socială. • Exportul pensiilor:
În cazul în care un pensionar se mută de pe teritoriul unui stat pe teritoriul celuilalt stat, pensia va fi plătită în noul stat de domiciliu de către instituţia de securitate socială care o acordă.
14
Condiţii pentru obţinerea unui permis de muncă in Elveţia
IMPORTANT! Nu este necesară obţinerea vizei de lucru de la Ambasada Elveţiei la Bucureşti! Permisul de şedere se obţine ca urmare a demersurilor angajatorului la autorităţile cantonale elveţiene. Recomandăm contactarea angajatorului elveţian şi obţinerea unui permis de muncă înainte de deplasarea pe teritoriul elveţian !
o
În perioada în care se află pe teritoriul Elveţiei în căutarea unui loc de muncă, cetăţeanul român trebuie sa facă dovada faptului ca deţine suficiente mijloace materiale pentru a se întreţine; În vederea obţinerii unui permis de muncă, fie de scurtă sau de lungă şedere, se impune existenţa unui contract de muncă ferm cu un angajator elveţian; Angajatorul elveţian are obligaţia de a lua legătura cu autoritatea cantonală care se ocupă cu forţa de muncă şi de a fundamenta dorinţa de a angaja un cetăţean român (să dovedească faptul că pentru locul de muncă respectiv nu a găsit un angajat cetăţean elveţian sau din celelalte state membre UE 25) – şi să solicite aprobarea autorităţii cantonale pentru a angaja persoana respectiva (cetăţean român); În cazul unui răspuns pozitiv din partea autorităţii cantonale, cetăţeanul român definitivează contractul de muncă cu angajatorul elveţian şi depune actele pentru obţinerea unui permis de muncă în Elveţia;
o
o
o
Controlul salariilor si aplicarea principiului priorităţii naţionale sunt în sarcina autorităţilor cantonale. Pe întreaga perioadă (2009-2019), condiţiile de salarizare şi muncă vor fi controlate în vederea evitării dumping-ului salarial (salarii mai mici decât cele care ar fi plătite pentru aceeaşi muncă unui cetăţean elveţian). Pentru emiterea unui permis de muncă, autorităţilor cantonale trebuie să controleze salariile şi condiţiile de lucru ale cetăţeanului român. Va oferim, ca exemplu, site-ul pus la dispoziţia cetăţenilor români de autorităţile locale ale cantonului Vaud cu privire la condiţiile de obţinere a unui permis de şedere: http://www.vd.ch/fr/themes/economie/emploi-chomage/espace-employeurs/permis-de-sejour-etde-travail/roumanie-bulgarie/
15
Recunoaşterea diplomelor
În principiu, în baza Acordului dintre Elveţia şi Uniunea Europeană, diplomele şi calificările profesionale UE sunt recunoscute reciproc. Uniunea Europeană a emis recomandări speciale pentru recunoaşterea câtorva meserii (profesii) precum: medic, dentist, farmacist, veterinar, soră medicală, avocat şi arhitect. Facem precizarea că este vorba numai de diplomele oficial recunoscute şi în statul emitent al acestora. Un acord bilateral de recunoaştere reciprocă a diplomelor este încheiat ulterior de Confederaţia Elveţiană cu fiecare dintre statele membre UE cărora li se aplică Acordul de liberă circulaţie. Instituţii elveţiene abilitate în recunoaşterea diplomelor pentru meseriile reglementate la nivelul UE (medic, dentist, farmacist, veterinar, soră medicală, avocat şi arhitect ): • Daca sunteţi medic, cu sau fără specializare, dentist, veterinar, farmacist şi doriţi să vă fie recunoscută diploma în Elveţia (fie pentru formarea de bază, fie titlul postgrad, trebuie să vă adresaţi Oficiului Federal pentru Sănătate Publică, OFSP : OFSP, CH 3003 Berne +41 (0) 31 322 94 83 http://www.bag.admin.ch • Dacă sunteţi învăţător, profesor, logoped sau terapeut psihomotor şi doriţi să lucraţi într-o instituţie de învăţământ public din Elveţia, adresaţi-vă Conferinţei directorilor cantonali de învăţământ public, CDIP : Secretariat général de la CDIP Maison de cantons Speichergasse 6 Case postale 660 CH 3000 Berne 7 +41 (0) 31 309 51 31 http://www.cdip.ch • Dacă aveţi calificarea necesară pentru a preda la o şcoală profesională şi de meserii şi doriţi să vă exercitaţi profesia în Elveţia, sau dacă aveţi o diplomă universitară într-unul din domeniile : tehnica şi tehnologia informaţiilor; arhitectură, construcţii ; chimie ; agricultură şi economie forestieră ; economie şi servicii ; design; muncă socială; muzică, artă; psihologie aplicată; lingvistică aplicată, adresaţi-vă Oficiului Federal pentru formare profesională şi tehnologie, OFFT : OFFT - Point de contact suisse pour reconnaissance des diplomes Effingerstrasse 27 CH 3003 Berne +41 (0)31 322 28 26 http://www.bbt.admin.ch/
•
16
•
Dacă aveţi formare universitară completă şi doriţi recunoaşterea diplomei dvs., adresaţi-vă Conferinţei rectorilor universitari elveţieni, CRUS : CRUS - Swiss ENIC Case postale 607 CH 3000 Berne 9 +41 (0) 31 306 60 41/42 http://www.crus.ch
•
Dacă doriţi să lucraţi ca osteopat, adresaţi-vă la Conferinţa directorilor cantonali pentru sănătate publică, CDS: CDS-Service juridique, Maison des cantons Speichergasse6 Case postale 684 CH 3000 Berne 7 +41 (0) 31 356 20 20 http://www.gdk-cds.ch
•
Dacă doriţi să lucraţi în Elveţia ca inginer geometru - topograf, adresaţi-vă Comisiei federale de examinări pentru ingineri geometri: Commision fédérale d’examens pour ingénieurs-géométres Swisstopo Seftingerstrasse 264 CH 3084 Wabern +41 (0) 31 963 23 03 http://www.swisstopo.ch
•
Dacă sunteţi avocat sau notar şi doriţi să vă exercitaţi profesia în Elveţia, adresaţi-vă autorităţii cantonale competente.
17
Înfiinţarea unei firme în Elveţia
Ca regulă generală, libertatea comerţului şi a activităţilor industriale, garantata prin Constituţia elveţiană, permite oricărei persoane, inclusiv nerezidenţilor, să opereze o afacere în Elveţia, să-şi înfiinţeze o companie sau să deţină interese in una existentă. In principiu, nu se impune, în acest scop, obţinerea prealabilă a unei aprobări din partea autorităţilor pentru permisul de rezidenţă şi de lucru. Pentru aceasta trebuie să vă adresaţi Oficiului cantonal al Muncii. Dacă aveţi întrebări legate de obţinerea certificatului cantonal/patenta, adresaţi-vă la unul de centrele de informare GastroSuisse. Principalele tipuri de societăţi (forma juridică): a) Desfăşurarea unor activităţi independente, în nume propriu (raison individuelle / Einzelunternehmen) Orice persoană poate iniţia si derula independent propria afacere, pe baze comerciale, fără a îndeplini formalităţi legate de constituire, înscriere la registrul comerţului, capital social, contabilitate. Întreprinzătorul are personalitate juridică şi desfăşoară activitatea economică în nume propriu. Înscrierea în Registrul comerţului este facultativă, dar devine obligatorie dacă veniturile anuale realizate depăşesc 100.000 CHF. Elementele de prezentare (numele) ale acestei forme de organizare trebuie să cuprindă obligatoriu numele întreprinzătorului individual care desfăşoară actul comercial iar în descrierea domeniului de activitate nu sunt permise referiri care să lase impresia existenţei unei societăţi. Nu este obligatorie constituirea unui capital social. Întreprinzătorul îşi desfăşoară activitatea în mod independent, însă responsabilitatea acestuia este totală şi se extinde inclusiv asupra bunurilor personale. b) Societate simplă sau parteneriatul (Société simple / einfache Gesellschaft) Este constituită, fără formalităţi speciale, în urma asocierii libere dintre două sau mai multe persoane fizice sau juridice cu scopul derulării unei afaceri pe baze comerciale. Repartizarea sarcinilor, mecanismul decizional şi distribuirea profitului sunt in general stabilite prin contractul de asociere. În cazul în care nu există contract de asociere se aplica prevederile Codului de Obligaţiuni, cu privire la societăţile simple. O societate simplă nu are nume, nu are personalitate juridică, nu se înscrie în Registrul comerţului şi nu este obligata sa tina contabilitatea. Responsabilitatea asociaţilor este solidară şi nelimitată şi se extinde şi asupra bunurilor personale ale acestora. Veniturile societăţii nu sunt taxate, însă membrii asociaţi sunt taxaţi individual. In cazul în care veniturile individuale anuale depăşesc 100.000 CHF, asociaţii sunt obligaţi să se înscrie (individual) în Registrul comerţului şi să ţină contabilitate proprie. c) Societate în nume colectiv (Société en nom collectif / Kollektivgesellschaft) Este constituită prin asocierea, recomandabil pe baza de contract de asociere, dintre doua sau mai multe persoane fizice (nu este accesibilă persoanelor juridice) în scopul derulării unei activităţi economice. În lipsa unui contract de asociere, relaţiile dintre asociaţi se supun prevederilor Codului de Obligaţiuni. Numele societăţii este alcătuit din numele de familie al tuturor asociaţilor sau din numele de familie a cel puţin unui asociat urmat de «& Cie» sau «Frères», spre exemplu, astfel incit sa rezulte natura raporturilor sociale intre asociaţi. Societatea trebuie înscrisa in Registrul comerţului (pentru activităţi comerciale înscrierea este declarativă, pentru activităţi ne-comerciale precum profesiuni libere, artizanat sau agricultura, cu cifra de afacere mai mica de 100.000 CHF, înscrierea este constitutivă) şi este obligată să ţină contabilitatea activităţilor desfăşurate. Constituirea capitalului este facultativa, daca in contractul de asociere nu este altfel prevăzut, iar în cazul în care se face, aportul asociaţilor la capital este acelaşi. Această formă de organizare nu are personalitate juridica dar societatea poate totuşi, sub numele propriu înscris în Registrul comerţului, să deţină drepturi, să aibă angajamente, să acţioneze şi să fie acţionată în justiţie. Răspunderea faţă de terţi este solidară şi nelimitată pentru toţi asociaţii, în primă instanţă răspunzând cu patrimoniul societăţii şi în subsidiar cu bunurile personale. Neavând personalitate juridică, societatea în nume colectiv nu este supusă impozitării, însă veniturile acesteia se distribuie membrilor asociaţi care sunt impozitaţi individual.
18
d) Societate cu responsabilitate limitată (Société à Responsabilité Limitée - S.A.R.L. / Gesellschaft mit beschränkter Haftung - GmbH) Societatea cu responsabilitate limitată este alcătuită prin asocierea, pe bază de statut, dintre două sau mai multe persoane sau societăţi comerciale (elveţiene sau străine). Societatea se constituie şi căpătă personalitate juridica odată cu înscrierea în Registrul comerţului, care este obligatorie. Capitalul social nu poate fi inferior valorii de 20.000 CHF dar nici nu poate depăşi 2.000.000 CHF. Acesta se împarte în părţi sociale de câte 1.000 CHF minim sau multiplu de 1.000 CHF, fiecare asociat având obligaţia să depună, la înfiinţare, 50% din participare. Impozitarea societăţii se face asupra profitului şi a capitalului, iar a asociaţilor, individual, asupra părţilor sociale (avere) şi asupra beneficiilor repartizate (ca venituri). Aceasta formă de organizare a unei afaceri nu este foarte răspândita în Elveţia. Ca urmare a modificării prevederilor legale cu privire la capitalul minim de constituire a unei societăţi pe acţiuni, care a crescut la 100.000 CHF, acest tip de entitate a devenit mai interesantă. Oricum, numărul de companii S.A.R.L. din Elveţia reprezintă doar 10% din numărul companiilor înregistrate ca S.A. e) Societate in comandită (Société en Commandite / Kommanditgesellschaft) Este o structură asemănătoare cu cea definită de societatea în nume colectiv cu deosebirea că, în cazul societăţii în comandită, asociaţii pot fi atât persoane fizice cât şi persoane juridice. Responsabilitatea este nelimitată şi solidară pentru unul sau mai mulţi dintre asociaţii persoane fizice şi doar până la concurenţa capitalului social subscris pentru ceilalţi asociaţi persoane fizice sau juridice (comanditarii). Societatea trebuie înscrisa în Registrul comerţului iar numele societăţii, ca şi în cazul societăţii în nume colectiv, este alcătuit din numele de familie al tuturor asociaţilor cu răspundere nelimitata sau din numele de familie a cel puţin unuia dintre aceştia urmat de «& Cie», «Frères», etc., in scopul evidenţierii raporturilor sociale între asociaţi. De asemenea, comandita, determinata prin contractul de societate, face obiectul înscrierii in Registrul comerţului. Nu exista limitări prin lege cu privire la capitalul social. Societatea nu are personalitate juridică: doar asociaţii sunt titulari de drepturi şi obligaţiuni. Totuşi, sub numele propriu înscris in Registrul comerţului, societatea poate să deţină drepturi, să aibă angajamente, să acţioneze şi să fie acţionata în justiţie. Raporturile între asociaţi sunt definite prin contractul de asociere, iar în cazul în care nu există contract de asociere se aplică reglementările legale valabile pentru societatea în nume colectiv, completate cu cele relativ la societatea în comandită. Societatea în comandită nu se impozitează însă participarea la capital şi veniturile societăţii sunt impozitate individual ca venituri proprii şi bunuri private ale asociaţilor. f) Societate pe acţiuni (Société anonyme - SA / Aktiengesellschaft - AG) Societatea pe acţiuni este forma de organizare care separă complet bunurile societăţii de bunurile private ale acţionarilor ceea ce face diferenţa marcanta fata de celelalte tipuri de societăţi. Numărul minim de asociaţi, persoane fizice sau persoane juridice, este de 3 dintre care cel puţin unul trebuie sa fie elveţian rezident în Elveţia. Pentru constituirea unei astfel de societăţi se apelează în general la firme de consultanta specializate, la notari sau avocaţi. Toate regulile referitoare la societate se definesc în statutul acesteia care, împreună cu actul constitutiv, trebuiesc autentificate notarial. Înscrierea în Registrul comerţului este obligatorie. Capitalul social minim, stabilit prin lege, este de 100.000 CHF, iar la înfiinţare, capitalul vărsat trebuie sa reprezinte 20% din capitalul social, dar nu mai puţin de 50.000 CHF. Valoarea minimă a unei acţiuni nominative sau la purtător este de 0.01 CHF. Administratorii, numiţi de Adunarea Generală, sunt angajaţi ai societăţii. Conform legislaţiei elveţiene, Consiliul de Administraţie trebuie sa fie compus in majoritate din elveţieni cu domiciliul in Elveţia. Societatea pe acţiuni este cel mai răspândit tip de companie în Elveţia. In cele mai multe cazuri firmele străine care operează aici optează pentru această formă de organizare a sucursalelor lor.
Detalii suplimentare referitoare la tipurile de societăţi din Elveţia pot fi accesate la http://www.swisslife.ch
19
Pentru informaţii complete privind înfiinţarea unei societăţi în Elveţia, informaţii despre fiecare forma juridică (firma individuală, societate colectivă, societate în comandită, societate anonimă SA, societate cu răspundere limitata SRL, cooperativa, asociaţie, fundaţie), despre proceduri si costuri de înfiinţare, informaţii despre Registrul Comerţului, informaţii despre sistemul de impozite si multe altele, recomandam vizitarea site-ului: www.kmu.admin.ch, selectare limba (germana, franceza, italiana): In germana: KMU-Themen > Firmengründung > Titlurile „Rechtsform” si „Unternehmensgründung in der Schweiz durch ausländische Staatsangehörige” In franceza: Thèmes PME > Création d’entreprise > Titlurile „Forme juridique” d’entreprise en Suisse par des ressortissants étrangers” si „Création
In italiana: Temi PMI > Costituzione di un’impresa > Titlurile „Forma juridica” si „Costituzione di un’impresa in Svizzera da parte di cittadini stranieri”
La adresa www.gruenden.ch (in l. germana): Informaţii despre înfiinţarea unei firme.
Pentru informaţii complete despre Elveţia, utile investitorului www.osec.ch, în limbile germană, franceză şi engleză:
străin,
recomandăm
site-ul
- În germană: Investieren in den Standort Schweiz > Publikationen > Titlurile “Handbuch für Investoren” si “Die Schweiz - Ihr Wirtschaftsstandort in Europa”; - În franceză: Investir en Suisse > Publications > Titlurile “Guide de l’investisseur” si “La Suisse - votre site d’implantation”; - În engleză: Investments into Switzerland > Publications > Titlurile “Handbook for Investors” “Switzerland – Your Business Location” ; si
20
Libera circulaţie în Principatul Liechtenstein
Condiţii de intrare şi regim de şedere:
Începând cu 1 iunie 2009, cetăţenii români pot călători în Principatul Liechtenstein cu paşaportul sau cartea de identitate, valabile cel puţin încă 6 luni de la data trecerii frontierei. La frontiera dintre Elveţia şi Liechtenstein nu există control vamal. Regulamentul de intrare în Principatul Liechtenstein este acelaşi ca pentru Confederaţia Elveţiană. Pentru mai multe informaţii puteţi consulta Immigration and Passport Office, Staedtle 38, 9490 Vaduz, Tel. +423 236 61 41, webpage www.liv.li. Mijloacele de transport in comun funcţionează eficient şi rapid, asigurând legături utile către toate zonele ţării. Puteţi vedea mersul trenurilor la adresele web: www.sbb.ch, www.oebb.ct, iar programul autobuzelor la adresa www.lba.li.
Rezidenţă:
In conformitate cu decizia Comitetului Mixt al Spaţiului Economic European, Liechtenstein oferă un anumit număr de permise de rezidenţă, în funcţie de o cotă stabilită de guvernul principatului. Aspecte relevante: • Înregistrarea muncitorilor transfrontalieri la Oficiul pentru migraţie este obligatorie. • Lucrătorii independenţi trebuie să se înregistreze la autorităţile locale în maximum 9 zile de la data intrării în principat. • Permisul de scurtă şedere (L) – este valabil numai pentru persoanele care au un contract de muncă de minimum un an. • Permisul de şedere tip (B) – Se acordă cetăţenilor care au un loc de muncă în principat, precum şi membrilor familiilor acestora. Poate avea o valabilitate de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire ulterioară anuală. • Permis de şedere de tip B primesc şi cetăţenii UE care deţin suficiente mijloace financiare pentru a se întreţine în Liechtenstein. • Permisul de lungă şedere de tip (C) – se acordă cetăţenilor europeni care au domiciliat in Liechtenstein in ultimii 10 ani, fără întrerupere.
Contingente:
Anual, Principatul Liechtenstein acorda anual un număr de maximum 28 de permise de lucru cetăţenilor din statele membre UE. Dacă există cereri suplimentare, autorităţile decid în privinţa oportunităţii suplimentării numărului de permise, fără a avea, însă, vreo obligaţie în acest sens. În ceea ce priveşte contingentul de permise de rezidenţă pentru cetăţenii UE care nu au un loc de muncă, acesta cuprinde un număr de 8 permise. Pentru ambele categorii de permise de şedere trebuie contactat Oficiul pentru Migraţie. Documente necesare pentru permis de muncă tip B: • Formular tip (se obţine de la Oficiul pentru Migraţie); • Copie paşaport; • Contract de muncă; • Organigramă firmă; • Diplome şi calificări profesionale; • Scrisoare de motivaţie. Detalii suplimentare la: http://www.tourismus.li/en/navpage_list-RegionLI-InformationLI.html http://www.firstlink.li/
21
Întrebări frecvente
Pentru cei care doresc să lucreze în Elveţia
• Pentru a lucra în Elveţia am nevoie de permis de muncă?
Pe durata perioadei tranzitorii (adică pana cel mai târziu în anul 2019) este obligatorie obţinerea unui de permis de muncă de către cetăţenii români. După aceasta dată nu mai este necesară solicitarea unui permis de muncă. Totuşi, va fi nevoie, în continuare, să primiţi un permis de rezidenţă pe care autorităţile cantonale îl vor emite dacă aveţi un contract de muncă. Vă oferim, ca exemplu, site-ul pus la dispoziţia cetăţenilor români de autorităţile locale ale cantonului Vaud cu privire la condiţiile de obţinere a unui permis de şedere: http://www.vd.ch/fr/themes/economie/emploi-chomage/espace-employeurs/permis-de-sejour-etde-travail/roumanie-bulgarie/ • Doresc să obţin un loc de muncă în Elveţia. Cum trebuie să procedez?
Atenţie! Pentru primele trei luni de şedere în Elveţia (90 de zile) nu este nevoie de permis de şedere. Daca nu găsiţi de lucru în primele trei luni, trebuie să cereţi un permis de şedere care să vă permită să căutaţi în continuare un loc de muncă pentru o perioadă de încă trei luni. Acest permis poate fi prelungit până la maximum un an dacă dovediţi că aţi căutat în mod onest un loc de muncă şi credeţi că sunt şanse reale să găsiţi unul. În această perioadă beneficiaţi de aceeaşi asistenţă din partea Oficiului Federal pentru Ocuparea Forţei de Muncă la fel ca şi cetăţenii elveţieni. Mai multe informaţii la: www.rav.ch . Atenţie! După încheierea unui contract de muncă, chiar dacă acesta a durat mai puţin de un an, puteţi rămâne în Elveţia şi să căutaţi altul. Aveţi dreptul la un permis de şedere valabil încă şase luni. Nu omiteţi faptul că, în această situaţie, trebuie să vă anunţaţi şederea în Elveţia la autorităţile cantonale în termen de cel mult 40 de zile calendaristice. • Pot obţine un loc de muncă în administraţia publică din Elveţia?
Da, in principiu aveţi acces la orice slujbă din Elveţia. Totuşi, anumite funcţii, precum cea de diplomat sau militar, revin în exclusivitate cetăţenilor elveţieni. • De unde pot obţine informaţii despre piaţa muncii în Elveţia?
Elveţia şi Uniunea Europeană au decis cooperarea în materie de distribuire a informaţiilor în vederea ocupării locurilor de muncă. Locurile de muncă vacante în Elveţia sunt anunţate pe site-ul http://europa.eu/eures. • Odată intrat pe teritoriul Elveţiei sunt obligat să mă înregistrez la autorităţile locale?
Trebuie să vă înregistraţi la autorităţile locale (comună) în primele 40 de zile de la intrarea dumneavoastră în Elveţia. Autorităţile cantonale vor trimite mai departe informaţia cu privire la înregistrară dumneavoastră către Biroul Federal pentru Migraţie. Dacă depăşiţi cele 40 de zile, sunteţi pasibil de amendă.
22
•
Se efectuează control la frontieră?
Autorităţile vamale elveţiene pot efectua, prin sondaj, sau când situaţia o impune, controlul persoanelor, bagajelor şi documentelor de călătorie la frontieră sau pe teritoriul elveţian. Vă sfătuim să cooperaţi cu autorităţile în astfel de situaţii şi să nu uitaţi că pe teritoriul elveţian trebuie să vă supuneţi legislaţiei statului în care vă aflaţi. • Câte tipuri de permise de şedere există în Elveţia?
Permis de lungă şedere tip B : Valabil pentru 5 ani; se emite la prezentarea unui contract de muncă pe o durată de cel puţin un an ; poate fi emis şi în locul unui permis de scurta şedere de tip L, dar cu o valabilitate de cel mult un an. Permis de scurtă şedere tip L : Se emite în cazul contractelor de muncă mai mici de un an ; valabilitatea permisului coincide cu cea a contractului de munca ; permisul poate fi reînnoit sau prelungit fără ca titularul să fie obligat să părăsească Elveţia ; permite mobilitate teritorială (schimbarea domiciliului) şi eventuala schimbare a locului de muncă ; în categoria permiselor de scurtă şedere se numără şi cele acordate pe o durată de până la patru luni. Totuşi, acestea nu se scad din contingentul anual alocat pentru scurta şedere, ci sunt emise independent. Permis tip G : Emis pentru muncitorii transfrontalieri care au un contract de munca mai mic de un an. Daca se va prezenta un contract de muncă pe o durată mai mare de un an, validitatea permisului va fi extinsă la cinci ani. Permis de studii tip L : Se acorda tinerilor cu vârste intre 18 si 30 de ani aflaţi la studii in Elveţia si înscrişi la şcoli sau universităţi recunoscute de stat. Permis de şedere permanentă tip C : Nu face obiectul Acordului de liberă circulaţie a persoanelor, dar se acordă in general cetăţenilor UE care au o şedere continuă în Elveţia de cel puţin 10 ani. Dreptul oferit de permisul C oferă rezidenţă nelimitată şi niciun fel de restricţie. • Am nevoie de permis de muncă dacă lucrez în Elveţia pentru o perioadă scurtă ?
Daca lucraţi în Elveţia pentru o perioadă de maximum trei luni, nu este necesară obţinerea unui permis de muncă. Pentru orice contract de muncă ce depăşeşte durata a trei luni este nevoie de permis de lucru. • Poate fi prelungită validitatea permisului de şedere pe termen scurt ?
Da, la obţinerea unui nou contract de munca, permisul de scurtă şedere se poate prelungi. Dacă veţi lucra la noul loc de muncă pentru o perioadă mai mică de un an, permisul se prelungeşte până la terminarea acestei perioade. Dacă obţineţi un loc de muncă pe o durată mai mare de un an, aveţi dreptul la un permis de lungă şedere. În ambele cazuri, nu este necesar sa părăsiţi Elveţia între doua contracte. • Dar permisele de lungă şedere pot fi prelungite?
Da, permisele de lungă şedere sunt prelungite, dar numai dacă la expirarea celor 5 ani de valabilitate a acestora, încheiaţi un nou contract de muncă pe o perioadă de minimum un an. Daca v-aţi aflat în şomaj involuntar pentru mai mult de 12 luni, permisul dumneavoastră de lungă şedere s-ar putea prelungi cu numai un an. • Pot fi permisele de şedere retrase în caz de boala, accident etc. ?
Dreptul dumneavoastră la şedere nu poate fi afectat de o incapacitate temporară de muncă. Acest lucru este valabil şi în cazul şomerilor. Totuşi, vă trebuie o adeverinţă de la Oficiul Forţei de Muncă pentru a face dovada că nu sunteţi în şomaj voluntar şi că aţi făcut toate eforturile necesare pentru obţinerea unui loc de muncă.
23
•
Dreptul de reşedinţă. Pot sa rămân în Elveţia dacă mă pensionez ? Da, în următoarele condiţii:
Dacă aţi lucrat in Elveţia 12 luni înainte de a ieşi la pensie şi aţi locuit în Elveţia cel puţin trei ani consecutiv, puteţi rămâne în Elveţia, după ieşirea la pensie. Au dreptul de a rămâne şi membrii dumneavoastră de familie. Daca dispuneţi de mijloace financiare suficiente pentru a vă întreţine, dacă beneficiaţi de o asigurare medicală recunoscută în Elveţia şi dacă primiţi acceptul cantonului în care doriţi să vă stabiliţi (respectiv un permis de şedere de lungă durată). • Pot rămâne în Elveţia dacă sunt în incapacitate permanentă de muncă?
Puteţi rămâne în Elveţia timp de doi ani. • Pot sa schimb domiciliul sau locul de muncă în Elveţia ?
Da, indiferent dacă aveţi un permis de scurtă sau de lungă şedere, aveţi dreptul să vă stabiliţi domiciliul sau locul de muncă oriunde în Elveţia. Atenţie! Trebuie să anunţaţi plecarea/venirea dumneavoastră la autorităţile locale din comuna în care vă aflaţi.
Pentru studenţi • Care sunt cerinţele pentru a beneficia de un permis de şedere în Elveţia în calitate de student ?
Pentru a beneficia de un permis de şedere în Elveţia în calitate de student, trebuie să îndepliniţi următoarele condiţii: o Să aveţi asigurare medicală ; o Să aveţi suficiente resurse materiale pentru a vă întreţine ; o Să dovediţi că scopul principal al venirii in Elveţia este acela de a studia la o instituţie de învăţământ recunoscută ; o Să dovediţi că sunteţi înregistrat ca student. • Cât timp este valabil permisul de şedere pentru studenţi ?
Permisul de şedere care vă este emis va acoperi întreaga perioadă de studii dacă acestea durează mai puţin de un an. Pentru studiile care durează mai mult de un an, permisul de şedere trebuie reînnoit anual până la terminarea studiilor. • Ca student al unui stat membru al Uniunii Europene pot avea un loc de muncă cu jumătate de normă în Elveţia?
Da, dar nu puteţi munci mai mult de 15 ore pe săptămână. Dacă doriţi să munciţi mai mult de 15 ore pe săptămână, veţi fi tratat ca restul forţei de muncă şi veţi avea nevoie de un permis de lucru până la sfârşitul perioadei tranzitorii. • Ca student român pot lua familia cu mine la studii în Elveţia?
Da, Acordul de liberă circulaţie a persoanelor permite ca soţul, soţia şi copiii minori să vă poată însoţi în Elveţia. Membrii familiei dumneavoastră, care vă însoţesc în Elveţia, au dreptul să muncească pe teritoriul elveţian indiferent dacă sunt la rândul lor cetăţeni ai unor state membre UE sau nu.
24
Pentru reunificarea familiei Cine este considerat ca parte din familie?
•
Soţul, soţia şi copiii de până la 21 de ani, aflaţi în întreţinere; părinţii şi socrii aflaţi în întreţinere; dacă sunteţi student : soţul, soţia si copiii aflaţi în întreţinere. • Am dreptul la reunificarea familiei în Elveţia?
Pe toată durata şederii aveţi dreptul la reunificarea familiei daca dispuneţi de resurse materiale suficiente pentru întreţinerea familiei. • Cât timp mă poate însoţi familia în Elveţia?
Permisul de şedere pentru membrii de familie are aceeaşi valabilitate ca şi în cazul dumneavoastră. • Soţul sau soţia pot lucra în Elveţia?
Da, soţul, soţia sau copiii dvs. pot lucra în Elveţia indiferent de naţionalitatea acestora sau dacă dumneavoastră aveţi sau nu un loc de muncă. • Dar in ce priveşte şcolarizarea sau formarea profesională pentru familia care mă însoţeşte în Elveţia?
Indiferent dacă dumneavoastră lucraţi sau nu în Elveţia, copiii pot frecventa o instituţie de învăţământ. • Dacă divorţam ? Pot rămâne membrii familiei mele în Elveţia ?
În cazul unui divorţ, membrii familiei nu mai au dreptul să rămână în Elveţia decât dacă ei intră sub incidenţa Acordului de Liberă Circulaţie a Persoanelor şi se pot întreţine singuri.
Permise de conducere si similare Nu intră sub incidenta Acordului de liberă circulaţie a persoanelor. Legislaţia variază de la canton la canton.
Taxe şi asigurări Unde trebuie să plătesc taxe ?
•
Dacă aveţi domiciliul în Elveţia, în principiu sunteţi supus impozitării din această ţară. Elveţia a încheiat acorduri bilaterale de evitare a dublei impozitări cu fiecare stat membru UE. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la Oficiul Federal pentru Impozite si Taxe (www.estv.admin.ch; Tel. +41 31 322 71 29).
25
Securitatea socială Sunt sistemele de securitate socială din UE identice cu cele din Elveţia ?
•
Nu, Acordul de Liberă Circulaţie a Persoanelor nu standardizează asigurările sociale, dar permite o mai bună coordonare între acestea. Fiecare ţară îşi păstrează propriul sistem social. • În ceea ce priveşte asigurarea de sănătate obligatorie, care legislaţie naţională se aplică ?
În principiu, se aplică legea unui singur stat, chiar dacă o persoană lucrează de exemplu în două state. Persoanele care lucrează exclusiv în Elveţia se supun sistemului de asigurări sociale din acest stat, chiar dacă sunt cetăţeni UE. Persoanele care lucrează în mai multe state, între care şi Elveţia, se supun sistemului social elveţian numai dacă locuiesc în Elveţia. Acelaşi lucru este valabil pentru cetăţenii care locuiesc în alt stat membru UE, dar lucrează exclusiv pentru un angajator elveţian. Oricine lucrează în Elveţia are obligativitatea încheierii unei asigurării de sănătate. Aceasta trebuie obţinută în primele trei luni de la stabilirea pe teritoriul elveţian. Alegerea asiguratorului este la latitudinea fiecărei persoane în parte. Mai multe informaţii pot fi accesate pe site-ul Oficiului Federal pentru Asigurări Medicale din Solothurn: ( www.kvg.org, Tel. +41 32 625 30 30).
Achiziţia de proprietăţi imobiliare în Elveţia În calitate de cetăţean UE pot cumpăra o proprietate in Elveţia?
•
Da, în calitate de cetăţean european aveţi aceleaşi drepturi ca şi un cetăţean elveţian în ceea ce priveşte legea proprietăţii. Este necesară deţinerea unui permis de lungă şedere emis de autorităţile cantonului unde vă doriţi să faceţi achiziţia imobiliară respectivă. Dacă plecaţi din Elveţia nu sunteţi obligat să vindeţi proprietatea.
26
Adrese utile
ELVEŢIA
Emigrare www.swissemigration.ch Căutarea unui loc de muncă European Employment Services (EURES) Network http://europa.eu/eures/ Regional Employment Centres www.rav.ch Turism în Elveţia www.myswitzerland.com Biroul Federal pentru Integrare Europeană Bundeshaus Ost CH-3003 Berne Tel. +41 31 322 22 22 Fax +41 31 312 53 17 europa@ib.admin.ch www.europa.admin.ch Emigrare, intrare, reşedinţă, piaţa muncii Federal Office for Migration (FOM) Quellenweg 6 CH-3003 Berne-Wabern Tel. +41 31 325 11 11 Fax +41 31 325 93 79
eu_immigration@bfm.admin.ch
Securitate socială Federal Social Insurance Office Effingerstrasse 20 CH-3003 Berne Tel. +41 31 322 90 11 Fax +41 31 322 78 80 info@bsv.admin.ch www.bsv.admin.ch Biroul Federal pt. Sănătate Schwarzenburgstrasse 165 CH-3097 Liebefeld Postal address: CH-3003 Bern Tel. +41 31 322 21 11 Fax +41 31 322 90 20 info@bag.admin.ch www.bag.admin.ch Pensionari, asigurări de invaliditate www.ahv.ch Asigurări de boală santésuisse Römerstr. 20 CH-4500 Solothurn Tel. +41 32 625 41 41 Fax +41 32 625 41 51 mail@santesuisse.ch www.santesuisse.ch Casa Naţională de asigurări de Sănătate Gibelinstrasse 25 CH-4500 Solothurn Tel. +41 32 625 30 30 Fax +41 32 625 30 90 info@kvg.org www.kvg.org
www.bfm.admin.ch
27
Asigurare în caz de accident Swiss National Accident Insurance Fund Suva Fluhmattstrasse 1 CH-6004 Lucerne Postal address: PO Box, CH-6002 Lucerne Tel. +41 848 830 830 Fax +41 848 830 831 www.suva.ch Swiss Insurance Association C. F. Meyer-Strasse 14 PO Box 4288 CH-8002 Zurich Tel. +41 44 208 28 28 Fax +41 44 208 28 00 info@svv.ch www.svv.ch Recunoaşterea diplomelor Federal Office for Professional Education and Technology Effingerstrasse 27 CH-3003 Berne Tel. +41 31 322 21 29 Fax +41 31 324 96 15 info@bbt.admin.ch www.bbt.admin.ch Ajutor social pentru şomaj State Secretariat for Economic Affairs (SECO) Effingerstrasse 31 CH-3003 Berne Tel. +41 31 322 00 91 Fax +41 31 311 38 35 info@seco.admin.ch www.seco. admin.ch Recunoaşterea gradelor universitare Swiss ENIC PO Box 607, CH-3000 Berne 9
Tel. +41 31 306 60 32 Fax +41 31 302 6811 iud@crus.ch www.crus.ch/deutsch/enic Burse de studii Grants and fellowships Office for Fellowships Wildhainweg 3/PO Box 8232 CH-3001 Berne Tel. +41 31 308 22 22 Fax +41 31 301 30 09 fellowships@snf.ch www.snf.ch
Programe aducaţionale (SER) General Education Unit CH-3003 Berne Tel. +41 31 322 96 98 Fax +41 31 322 78 54 info@sbf.admin.ch www.sbf.admin.ch Taxe Eigerstrasse 65 CH-3003 Berne Tel. +41 31 322 71 29 Fax +41 31 324 83 71 www.estv.admin.ch Achiziţia de proprietăţi imobiliare Bundesrain 20 CH-3003 Berne Tel. +41 31 322 41 20 Fax +41 31 322 42 25 www.bj.admin.ch Delegaţia Comisiei Europene la Berna Bundesgasse 18 CH-3011 Berne Tel. +41 31 310 15 30 Fax +41 31 310 15 49 delegationbern@ec.europa.eu
28
LIECHTENSTEIN
Migraţie şi permise de şedere Immigration and Passport Office Städtle 38, 9490 Vaduz Tel. +423 236 61 41 www.llv.li Transport în comun Liechtenstein Bus Anstalt LBA Städtle 38 9490 Vaduz Tel. +423 236 63 10 Fax +423 236 63 11 info.lba@tba.llv.li www.lba.li Turism Liechtenstein Tourismus Städtle 37 9490 Vaduz Tel. +423 239 63 00 Fax +423 239 63 01 info@tourismus.li www.tourismus.li
29
Ambasada României la Berna Secţia Consulară Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berne Tel. +41 31 351 48 90 Fax. +41 31 352 35 51 http://berna.mae.ro consulat@roamb.ch
Echipa editorială: Cristina Roman Carmen Elvira Zamfirache Secţia consulară a Ambasadei României la Berna
Iunie 2009, Berna
* *
*
30