Prefata Traditie si innoire in muzica europeana la sfarsitul secolului al XIX-lea Ciochina Paula www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com
Prefa
Muzica a constituit dintotdeauna un mod de exprimare a aspira iilor umane, reflectând via a în forme multiple, reprezentând un mijloc de comunicare afectiv între oameni. „F r muzic via a noastr ar fi o r t cire”, scria Friederich Nietzsche. Evolu ia muzicii de-a lungul timpului reprezint un proces continuu, deosebit de complex. Marile crea ii ale muzicienilor din toate timpurile nu pot fi desprinse din contextul general, social-istoric în care apar, ele constituinduse în momente distincte de sintez a unor acumul ri succesive, de îmbog ire i extindere prin inova ii cutez toare, problemele i mai ales solu iile purtând pecetea geniului creator al omului. În acest context, procesul crea iei muzicale de la sfâr itul secolului al XIX-lea este unul dintre cele mai complexe fenomene din întreaga istorie a muzicii, atât sub aspectul cantit ii i calit ii crea iilor, cât mai ales sub aspectul semantic al înnoirii gramaticilor compozi ionale. Sfâr itul de secol XIX (aproximativ 1870-1915) a fost o perioad de mari efervescen e estetice i stilistice, în care evenimentele artistice s-au succedat i s-au interferat cu repeziciune într-o aglomerare continu , iar crea ia muzical a surprins prin tendin ele tot mai accentuate de amplificare a procesului diversific rilor stilistice, al înnoirilor.
7
Prefata Traditie si innoire in muzica europeana la sfarsitul secolului al XIX-lea Ciochina Paula www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com
În dubla ipostaz de profesor de canto i interpret, am con tientizat c nu este posibil o abordare adecvat a structurii esen iale a cântului, atât în contextul întregului proces cultural muzical, cât i al în elegerii diferitelor stiluri i moduri de interpretare, f r o viziune istoric menit a se integra în ecua ia educ rii muzicale a noilor genera ii. În cadrul formelor de expresie muzicale i artistice cântul, dup cum afirma Consuelo Rubio de Usc tescu, este „o manier specific omului… de a da form poetic sentimentelor sale i de a se realiza pe sine însu i în chip poetic. Nu se poate aborda temeinic preg tirea muzical a tinerelor genera ii de ast zi f r s se in seama, pe parcursul procesului însu i de formare, de leg tura intim existent între modalit ile stilistice i expresive ale fiec reia din formele estetice care intr în componen a cântului, f r a le prezenta acestor tineri, supunând deci con tiin ei lor, în elegerii i inteligen ei lor, natura procesului istoric i structural al muzicii vocale ca atare, i al diferitelor variet i culte ale cântului, ca realizare estetic superioar ”.1 Dedic acest volum studen ilor mei i colegilor lor de genera ie, a c ror prezen activ la cursuri i seminarii, dar mai ales în s lile Filarmonicii i Operei este atât de tonic i reconfortant . El nu ar fi putut s apar f r exigenta îndrumare a distinsului prof. univ. dr. Mihail Cozmei de la Universitatea de Arte „George Enescu” din Ia i, c ruia îi sunt profund recunosc toare. Mul umesc editorului pentru condi iile grafice ale acestei lucr ri, prietenului prof. univ. dr. Liviu Suhar pentru copert i nu în ultimul rând rotarienilor din Vaslui pentru generozitatea lor.
1
Consuelo Rubio de Usc tescu, Arta cântului, Edit. Muzical , Bucure ti, 1989, pag. 5.
8