Prefata Liedul postromatic german Ciochina Paula www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com
Prefa
De cele mai multe ori, în dic ionare, enciclopedii sau în studiile de specialitate, autorii, definind liedul, se refer mai ales la raportul dintre muzic i poezie, remarcând câ tigurile în evolu ia mijloacelor de exprimare i preciz rile de sens pe care muzica le aduce poeziei. i Enescu afirma c din contopirea dintre cuvânt i ton „s-au n scut i se vor na te opere divine, nemuritoare”. Într-adev r, nu putem uita c din cele mai vechi timpuri istoria leg turilor dintre muzic i cuvânt se confund cu istoria culturii muzicale. În structura liedului exist îns înc o rela ie binomic , al c rei rol nu este tratat întotdeauna cu acela i interes. Este vorba despre raportul dintre expresivitatea vocii i aceea a instrumentului sau a ansamblului acompaniator, care determin de fapt profilul unei partituri împlinind – în modalit i i cu mijloace specifice – imaginea poetico-muzical de ansamblu. Cu alte cuvinte, este vorba de vocalitate i instrumentalitate, aspecte pe care i-a propus s le analizeze i autoarea în prezentul volum. Pornind de la o anumit experien muzical-interpretativ i, cu deosebire, de la parcurgerea unei bogate bibliografii, în care figureaz lucr ri de estetic general i literar , de muzicologie, studii i articole diverse, partituri, webografie i discografie, a realizat un studiu complex, bine documentat i de o remarcabil articula ie muzicologic . În primul rând, i-a impus în demersul muzicologic o concep ie i o metod . Concep ia a pornit de la ideea lui J. J. Nattiez, expus înc din introducere, i anume: „Sem7
Prefata Liedul postromatic german Ciochina Paula www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com
nifica iile unui text (literar sau muzical) nu se pot explica decât în contextul unei epoci i a unei culturi.” Cât prive te metoda, aplicat sistematic în prezentarea fiec rui compozitor i a fiec rui lied, urm re te eviden ierea urm toarelor aspecte: scurte date biografice, apoi men ionarea poe ilor pe versurile c rora a compus lieduri compozitorul, temele generale ale liedurilor, caracterizarea scriiturii muzicale a crea iei de lieduri, rela ia voce/pian, în sfâr it, analiza propriu-zis a liedurilor propuse, înso it de exemple muzicale extrase din partituri tip rite, precum i din scheme (ritmice sau ale evolu iilor dinamice); scurte dar esen iale observa ii privind interpretarea liedului abordat i un paragraf de concluzii încheie fiecare analiz , anticipând astfel concluziile generale. În al doilea rand, credem, a reu it s asigure în desf urarea analizelor o dreapt cump n în urm rirea raportului dintre poezie i muzic , dintre vocalitate i instrumentalitate, de asemenea, între analiza stilistic adesea minu ioas i sugestiile privind interpretarea liedurilor analizate. Seriozitatea cu care a fost abordat tema rezult nu numai din bogata, diversa bibliografie i din analizele unui num r de peste 25 de lieduri, ci i din temeinica documentare, la care ne-am mai referit. Voi încheia afirmând c , indiscutabil, capitolele c r ii m rturisesc nu doar seriozitatea document rii, ci i intui ia p trunz toare, puterea autoarei de a caracteriza în fraze clar construite personalitatea unui compozitor, a unui gen muzical sau a unei partituri. A rezultat un volum valoros, o contribu ie remarcabil la cunoa terea liedului german de la cump na secolelor XIX-XX, atunci când genul vocal-instrumental cameral atinge punctual cel mai înalt al expresivit ii sale i, totodat , propune noi elemente de scriitur vocal i instrumental care vor domina evolu ia i afirmarea genului în deceniile urm toare. Prof. univ. dr. Mihai Cozmei
8