Docstoc

PROIECT TEHNIC - DOC

Document Sample
PROIECT TEHNIC - DOC Powered By Docstoc
					Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu:
Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea
dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera
Giurgiu-Ruse




Elaborator:
SC ECO CONCRETE SRL
Data:
MAI 2009
                                                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

          Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                                                     Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Cuprins

Cuprins ................................................................................................................................................ 2
Date generale ................................ Error! Bookmark not defined.Error! Bookmark not defined.
Tipuri de dezastre si caracteristicile acestora ................................................................................ 16
Fenomene naturale distructive in Judetul Giurgiu ....................................................................... 30
Demografie ........................................................................................................................................ 42
Definirea populatiei tinta a studiului .............................................................................................. 51
Definirea surselor potentiale ale inundatiilor in zona de studiu .................................................. 53
Impactul inundatiilor si fenomenelor asociate asupra calitatii vietii .......................................... 83


Lista figurilor

Figure 1 Harta Europa: Romania ........................................................................................................ 8
Figure 2 Harta Europa: Bulgaria ...................................................................................................... 13
Figure 3 Harta Regiunea Ruse ........................................................................................................... 14
Figure 4 Ponderea tipurilor de dezastre naturale survenite ............................................................... 22
Figure 5 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora .................... 22
Figure 6 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru .............................................. 23
Figure 7 Repartitia tipurilor de dezastre naturale ............................................................................... 26
Figure 8 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora .................... 27
Figure 9 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru .............................................. 27
Figure 10 . Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea
seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei................................................................................... 31
Figure 11 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani . Cod P100-
1/2006 (Elaborator UTCB)................................................................................................................. 32
Figure 12 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de
raspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB) ................................................................................. 32
Figure 13 Evolutia istorica a populatiei in Judetul Giurgiu ............................................................. 44
Figure 14 Evolutia populatiei Judetului Giurgiu dupa recensamantul populatiei din 2002 ............... 45
Figure 15 Repartizarea populatiei Judetului Giurgiu pe sexe dupa recensamantul populatiei din 2002
............................................................................................................................................................ 46
Figure 16 Repartizarea populatiei regiunii Ruse pe sexe ................................................................... 48
Figure 17 Analiza comparativa a evolutiei populatiei totale in cele doua regiuni ............................. 49
Figure 18 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul urban .............................................. 49
Figure 19 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul rural ................................................ 50
Figure 20 Analiza comparativa a repartizarii populatiei pe sexe ....................................................... 50
Figure 21 Evolutia populatiei in zona transfrontaliea ........................................................................ 53
Figure 22 Zonarea bazinelor hidrografice ale Bulgariei .................................................................... 66
Figure 23 Bazinul fluviului Dunarea ................................................................................................. 66
Figure 24 Spatiul hidrografic Arges -Vedea ...................................................................................... 69
Figure 25 Albie rau ............................................................................................................................ 71
Figure 26 Nivelul PIB Romania si Bulgaria (Eurostat 2003) ........................................................... 84




                                                                                                                                                             2
                                                                Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                              Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                    trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                         Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




1.   Denumirea lucrarii:          - “Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                      judetul Giurgiu: Perceptia populatiei si solutii
                                     alternative de preintampinarea dezastrelor, in
                                     special a inundatiilor din zona transfrontaliera
                                     Giurgiu-Ruse”
2. Sef proiect:                   - d-na Adriana Udroiu
                                     Sef Serviciu –Consiliul Judetean Giurgiu
3. Faza de proiectare:            - Studiu de specialitate
4. Beneficiar:                    - Consiliul Judetean Giurgiu
5. Furnizare date necesare         - Consiliul Judetean Giurgiu
                                    - ISU GIURGIU
                                     - ADMINSTRATII PUBLICE LOCALE
                                     - Populatia afectata
6. Proiectant General                 - SC ECO CONCRETE SRL
                                        STR. TEILOR NR 42 , SLOBOZIA ,
                                        JUD. IALOMITA


7. Surse de obtinere a datelor: - DIRECTIA DE TOPOGRAFIE MILITARA (harti)
                                     - U.T.C.B. ( harti risc seismic )




                                                                                                                       3
                                                                Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                              Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                    trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                         Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




Date generale privind privind fenomenele naturale distructive

Pe teritoriul Romaniei se produc cu o frecventa mai mare sau mai mica , fenome naturale distructive
de tipul : cutremurelor de pamant , inundatiilor si alunecarilor de teren care provoaca adesea
pierderea de vieti omenesti, mari pagube materiale si importante prejudicii cadrului natural .
In acest context, administratiilor publice centrale si locale le revine sarcina de a adopta toate
masurile necesare in vederea prevenirii si atenuarii efectelor acestor fenomene .


Obiectivele specifice si rezultatele estimate a fi obtinute

       Obiectivele specifice ale proiectului sunt caracteristice domeniilor protectiei populatiei, a
infrastructurilor si a mediului inconjurator, care se refera la analiza consecintelor factorilor naturali
de risc si la analiza de impact a acestora. Datele experimentale privind istoricul, periodicitatea,
amploarea si consecintele diverselor dezastre naturale precum si perceptia populatiei afectate dar si
a pagubelor umane si materiale produse de acestea, cu scopul evidentierii riscului crescut la care
sunt supuse: populatia, infrastructura si mediul inconjurator, iar ca finalitate posibilitatea de
informare in timp util, in vederea luarii masurilor oportune, a factorilor decizionali la nivel local si
central.


Situatia pe plan international privind abordarea dezastrelor naturale


        Un eveniment periculos produs , datorat unui hazard natural devine un “dezastru natural”
atunci cand efectele sale asupra vietii si proprietatii oamenilor, precum si asupra mediului reprezinta
consecinte de severitate majora. Cu cat o regiune este mai saraca, cu atat este mai sever impactul
social al dezastrului.
Reducerea efectelor dezastrelor naturale (conform statisticilor , inundatiile provoaca cca.70% din
totalul pagubelor mondiale), reprezinta un obiectiv de prima necesitate in cadrul actiunilor privind
cooperarea internationala precum si in cadrul Uniunii Europene.
       In acest context in decembrie 1989, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat
Rezolutia nr.44/236 care in mod unanim a instituit „Deceniul International pentru Reducerea
Dezastrelor Naturale -IDNDR„ .Institutia isi propune : „ .reducerea prin actiune internationala
concertata in special in tarile in curs de dezvoltare , a pierderilor de vieti omenesti, a pagubelor
economice si a disfunctiilor economico-sociale cauzate de dezastre naturale precum inundatiile,
cutremurele, alunecarile de teren„ .
        Una din prerogativele de baza a IDNDR a constat in „ amplificarea masurilor de evaluare,
predictie si micsorare a dezastrelor naturale prin programe de asistenta tehnica si transfer de
tehnologie, proiecte pilot, de educare si instruire a cadrelor specializate conform cu locul si dezastru
specific„. Ulterior aceasta rezolutie s-a materializat printr-un plan de actiune realizat in martie 1991
de catre experti de larga recunoastere mondiala.




                                                                                                                       4
                                                            Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                          Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                     Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

       In conformitate cu planul de actiune in perioada 1991-2000 s-au realizat cu diferite
grade de aprofundare urmatoarele obiective considerate ca parte din acordurile planurilor
regionale de dezvoltare durabila:
      Determinari la scara mondiala a probabilitatii de producere a dezastrelor si riscului
       aferent,
      Elaborare de planuri si programe de prevenire le scara nationala si/sau locala a
       dezastrelor,
      Acces atat la sistemul de alerta mondial, cat si la sistemele regionale, nationale, locale.
      Aceste trei obiective cu caracter general s-au realizat prin implementarea unui plan
   detaliat, care contine urmatoarele proiecte:
Identificarea zonelor de producere a evenimentelor periculoase si evaluarea acestora evenimente
are ca rezultat al acestei actiuni obtinerea de harti cuprinzand identificarea , caracterizarea
evenimentelor distructive sau hazardurilor naturale precum si masurile necesare privind
prevenirea si atenuarea efectelor .

 Prezentul proiect” Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu:
Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor
din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse” , corespunde si indeplineste aceste cerinte.
       Determinarea vulnerabilitatii si a riscului precum si analiza de tip cost/beneficiu Se
urmareste evaluarea cantitativa a costului masurilor de prevenire si a cheltuelilor conexe,
raportat la valoarea pagubelor evitate pe durata normata a lucrarilor propuse pentru un
eveniment cu o anumita frecventa de aparitie. Calculele de eficienta economica sunt necesare
stabilirii totalitatii sistemelor sau schemelor de amenajare privind lucrarile necesare pentru
arealele situate in zonele de risc,
      Reducerea gradului de periculozitate al dezastrelor prin elaborarea unor politici coerente
privind constientizarea si controlul hazardurilor naturale. In acest sens se propun si se dezvolta
planuri de dezvoltare pentru gasirea unor solutii optime. Este cazul elaborarii planurilor de
aparare si interventie la nivel judetean in cadrul Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta,
      Stabilirea sistemelor informationale, de monitorizare, predictie si prognoza. Scopul
sistemelor informationale este de a identifica si a oferi o prognoza timpurie si corecta care sa
permita luarea deciziilor corespunzatoare privind atenuarea efectelor,
      Planificarea de lunga durata si realizarea de lucrari structurale de prevenire a efectelor
dezastroase, precum si conceperea de masuri nestructurale de reducere a consecintelor acestora. In
cadrul masurilor structurale este cazul elaborarii planurilor de aparare contra inundatiilor, a
schemelor directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice si a planurilor
de urbanism si amenajarea teritoriului, in curs de realizare. Masurile nestrucrurale constituie
mijloace complementare de aparare foarte eficace,
      Planificarea de scurta durata a masurilor de preintampinare a dezastrelor, precum si a
masurilor de urgenta in cazul producerii acestora. In acest sens au fost redactate “Manualul
Prefectului “ si     “Manualul Primarului “        precum si alte documentatii redactate de
Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta privind masurile ce trebuie aplicate din primele faze
ale producerii fenomenelor,.
      Luarea de masuri de interventie anterior evenimentelor periculoase. Aceste masuri se
refera la asigurarea din timp a disponibilitatilor de echipament de salvare adecvat precum si

                                                                                                                   5
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                       Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

materiale necesare consolidarii lucrarilor de aparare existente. Aceste masuri intra in
atributiile Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta, primariilor precum si forurilor judetene,
      Instruirea personalului care urmeaza a fi implicat in perioada dezastrului sau dupa
producerea acestuia in paralel cu informarea populatiei. Conform “Manualul Prefectului “ si
“Manualul Primarului “ este necesar sa se organizeze cursuri , demonstratii practice pe
diverse cazuri de simulare ale fenomenelor,
       Dezvoltarea si diversificarea transferului de tehnologie. In cadrul acestui program se
mentioneaza ca tarile care au tehnologie si experienta bogata in acest domeniu este necesar sa
transfere si sa beneficieze aceste sisteme eficace sub forma de know how in folosul tarilor cu
posibilitati materiale si tehnologice mai reduse.
       Amplificarea cercetarilor privind dezvoltarea tehnologiilor si a managementului dezastrelor.
Participarea colectiva a tarilor la efortul de cercetare, a elaborarii modelelor si metodelor de
previziune si prognoza precum si a masurilor de de informare, salvare a bunurilor si vietilor
omenesti, constituie un factor activ (in care si Romania este implicata) al institutiilor si
forurilor europene din cadrul U.E.


        In acest context international al participarii colective a tarilor la efortul de cercetare, a
elaborarii modelelor si metodelor de previziune si prognoza precum si a masurilor de informare si
salvare a bunurilor si vietilor omenesti , in care si Romania este implicata ca si membru U.E. s-a
impus ca necesara realizarea acestui studiu de specialitate avand ca tema ” Studiu privind
fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu: Perceptia populatiei si solutii alternative
de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera Giurgiu-
Ruse.


Euroregiunea Danubius


Creata in 2002, la initiativa Consiliului Judetean Giurgiu si a Prefecturii Ruse, Euroregiunea
Danubius este o asociatie care cuprinde judetul Ruse, din partea bulgara, si judetul Giurgiu din
partea romana.
Scopul principal al asociatiei este de a incuraja cooperarea transfrontaliera in toate domeniile de
activitate, prin realizarea unor programe si proiecte comune, finantate din surse externe.
Activitatile de baza ale Asociatiei sunt:

      sprijinirea organelor centrale si locale in realizarea Conventiei Europene pentru colaborare
       transfrontaliera intre societatile si organele teritoriale, precum si identificarea solutiilor
       pentru rezolvarea problemelor transfrontaliere comune /taxele pentru trecerea frontierei.
      incurajarea, consultarea si coordonarea colaborarii transfrontaliere intre Bulgaria si Romania
       in domeniul: dezvoltarii economice, transporturilor, mediului, invatamantului, turismului,
       pietei muncii, protectiei sanatatii si agriculturii.
      dezvoltarea relatiilor intre membri sai prin schimb reciproc, coordonare si consultatii in
       domenii echivalente de raspundere.




                                                                                                                     6
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                         Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

O prioritate in activitatea Asociatiei o reprezinta primariile satelor din regiunile Ruse si Giurgiu.
Astfel, a fost realizat un proiect pentru infratire si colaborare transfrontaliera. De asemenea, o
atentie deosebita este acordata si colaborarii intre agentii economici din cele doua zone.

         Orasele Giurgiu (Romania) si Ruse (Bulgaria) situate pe maluri opuse ale Dunarii sunt
confruntate cu acelasi tip de probleme de dezvoltare si oportunitati pe care le pune procesul de
tranzitie, desi la nivele diferite ca amploare si scop, privind dezvoltarea lor durabila pe termen lung,
in acord cu strategiile nationale respective. Ele impart aceeasi responsabilitate referitoare la
utilizarea durabila si siguranta ecologica a fluviului Dunarea.
         Din partea municipalitatilor din Ruse si Giurgiu se acord un interes special relatiilor de
colaborare transfrontaliere si a economiei in contextul dezvoltarii durabile, in care industria de
turism ocupa un loc important.
         Dunarea , reprezinta cel mai important fluviu international al Europei, strabatand-o de la
Vest la Est, pe 2860 Km, din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. Pe teritoriul Romaniei, intre
Buzias si Marea Neagra, Dunarea parcurge circa 1075 Km, pe traseul sau, integral navigabil,
distingandu-se patru sectoare cu trasaturi peisagistice si turistice distincte. Dintre acestea, sectorul
Portile de Fier – Calarasi care include si zona Giurgiu, face parte din Dunarea navigabila (pentru
vase cu pescaj de circa 2 m) si are valente economice si turistice exceptionale. Dunarea - actor
principal                        al                      Euroregiunii                      Ruse-Giurgiu
   Alaturi de Carpati si de Marea Neagra, Dunarea reprezinta una din componentele majore ale
cadrului natural fata de care definim asezarea Romaniei pe continent. Ea aduna toate raurile de pe
teritoriul tarii noastre determinand caracterul unitar al retelei hidrografice. Aproape o doime din
lungimea cursului navigabil al Dunarii se gaseste pe teritoriul Romaniei. Izvoraste din Muntii
Padurea Neagra din Germania, are doua izvoare si dupa ce uda teritoriul a 10 tari si a 4 capitale se
varsa in Marea Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Caracteristicile fluviului sunt
mult influentate de relieful strabatut si de conditiile climatice. Dunarea margineste teritoriul
orasului inspre S-E, pe o distanta de 7,3 km. Din Dunare se formeaza, in dreptul orasului, canalele
Cama si Sf. Gheorghe , iar in aval de oras bratele Smarda si Ara.




                                                                                                                      7
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                         Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU



Judetul Giurgiu




Figure 1 Harta Europa: Romania

Asezarea geografica


        Judetul Giurgiu este situat in partea de sud a tarii, in cadrul marii unitati geografice numita
Campia Romana, cu o suprafata de 3.526 km2. Altitudinea maxima este de 136 m, inregistrata in
nordul judetului, iar altitudinea minima este de 12 m, in Lunca Dunarii.
        Municipiul Giurgiu este port la Dunare si dispune de 2 km chei amenajat la Dunare si 1,5
km la canalul SF. Gheorghe.
        Din punct de vedere al infrastructurii judetul Giurgiu beneficiaza de intalnirea intr-un centru
plurinodal a trei sisteme de circulatie: rutier feroviar si naval. Pe langa legatura rutiera si feroviara
europeana est –vest si nord-sud in Giurgiu exista punct de control la trecerea frontierei si terminal
vamal pentru marfuri pe artera E85. Un terminal de containere nou se afla in curs de realizare in
Zona Libera Comerciala Giurgiu. Transportul international de marfuri si calatori in tranzit se
realizeaza prin 3 puncte de control trecere frontiera: PCTF si terminalul vamal pentru marfuri legat
de podul de peste Dunare – “Podul Prieteniei” singurul pod ce leaga Romania de Bulgaria peste
granita naturala ce o constituie Dunarea, Punct Control de Trecere a Frontierei (PCTF) Mocanasul
si Ramadan legat de transportul cu bacul peste fluviu.
Portul Giurgiu este unul dintre porturile principale pe sectorul fluvial al Dunarii. In Zona Libera
Giurgiu se afla un terminal de containere. In domeniul turistic exista posibilitate de asigurare de
servicii pentru pasageri, cu linie de ferry-boat din Giurgiu pana in portul Ruse, de cealalta parte a
Dunarii.

                                                                                                                      8
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

         Podul de peste Dunare, construit in perioada 1952- 1954, denumit simbolic “Podul
Prieteniei” este singurul pod peste Dunare dintre Romania si Bulgaria cu o lungime totala de 2,8 km
si 30 m inaltime. Structura podului este pe doua nivele, cu partea superioara pentru trafic rutier si
partea inferioara pentru trafic feroviar.Sectiunea din mijloc a podului poate fi ridicata functie de
inaltimea vaselor care se deplaseaza pe Dunare.
         Pozitia geografica a judetului in Campia Burnazului a favorizat statutul de judet agricol
pentru Giurgiu. Pe langa productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului sunt
preponderente industria textila, a confectiilor si cea alimentara.
         Relieful judetului Giurgiu este unul tipic de campie si lunca. si este caracterizat de o
varietate de forme, specifice pozitionarii de-a lungul fluviului Dunarea: lunca, zone terasate, insule,
balti, canale.
        Teritoriul orasului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa si lunca si reprezinta
unitatea geomorfologica cea mai tanara a reliefului, in mare parte rezultat al actiunii Dunarii,
constituit fiind din lunca, insule, balti si canale (brate). Suprafata dintre fluviu si Campia
Burnazului, cu latimi de peste 10 km, este subdivizata in: grind, lunca interna, lunca externa si
uneori terasa de lunca, dispuse longitudinal si inegal dezvoltate; langa albia minora se desprinde
fasia grindurilor, cu inaltimi de 1-5 m si cu latimi de la cateva zeci pana la cateva sute de metri.

       Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile care dreneaza teritoriul judetului, din aceasta
categorie facand parte Argesul cu afluentii sai principali (Dambovita, Sabarul, Neajlovul); fluviul
Dunarea reprezinta colectorul general si pe o lungime de 72 km desparte judetul de Bulgaria; cel
mai important lac este Comana, situat in lunca Neajlovului.
       Resursele naturale sunt putine si sunt reprezentate de: zacamintele de petrol din partea de
nord a judetului, pietrisurile si nisipurile care se extrag din Dunare si din albiile raurilor Arges,
Neajlov.
       Rezervatiile naturale sunt:
                   padurea Comana – este o rezervatie floristica situata la nord de lacul Comana, la
30 Km de Bucuresti, ce ocupa o suprafata de 630,5 ha;
                    padurea Manafu - situata la cca.36 km sud-vest de Bucuresti, in comuna
Izvoarele, fiind declarata rezervatie forestiera cu o suprafata de 278 ha.

Administratia locala

        In judetul Giurgiu, reteaua de invatamant cuprinde in anul 2007-2008, 110 unitati scolare
dintre care 6 gradinite independente, 86 scoli generale, 4 licee teoretice si vocationale, 9 grupuri
scolare, o scoala de muzica, clubul sportiv scolar, Palatul copiilor, o scoala postliceala si un centru
de recuperare educare si integrare.
        in municipiul Giurgiu functioneaza o sectie de invatamant superior a Academiei de Studii
Economice Bucuresti, un Centru Teritorial ID al Universitatii Spiru Haret, un Centru Euporean
Interuniversitar Romano Bulgar (BRIE) si un Incubator de Afaceri (situat in parcul Tehnologic si
Industrial Giurgiu Nord).
        La nivelul anului 2007, reteaua sanitara cuprinde 5 spitale, 1 unitate medico-sociala, 2
ambulatorii de spital, 4 dispensare medicale, 115 cabinete medicale individuale de familie, 37
cabinete stomatologice individuale, 9 cabinete medicale de specialitate, 3 cabinete medicale scolare,
7 puncte farmaceutice, 1 centru de sanatate si 1 centru de transfuzie sanguina.
        Probleme la nivelul judetului:
          lipsa spatiilor pentru institutiile nou infintate (sediu Serviciul Judetean de Ambulanta);
          lipsa spatiilor in mediul rural pentru implementarea unor proiecte care necesita imobile
             (cladirea Spitalului de Pneumoftiziologie Izvoru com. Vanatorii Mici este revendicata);

                                                                                                                     9
                                                                Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                              Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                    trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                          Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

         redimensionarea capacitatii centrului de hemodializa si dotarea lui (aparatura cu numar
                                       de ore de functionare depasit);
            lipsa resursei umane calificate la nivelul primariilor.


Economia

       Domenii de activitate cu cea mai mare pondere in economia judetului
                                                                         -%-
          Nr.
          crt.                  Domeniile de activitate                    100,0

               1      agricultura                                                         36,3
               2      industrie total, din care:                                          13,2
               3         - extractiva                                                      3,1
               4         - prelucratoare                                                   9,1
               5         - energie electrica si termica, gaze si apa                       1,0
               6      constructii                                                          6,4
               7      comert                                                               5,5
               8      celelalte domenii                                                   38,6

Industria
                            Structura productiei industriale pe principalele activitati
                                                                                       - %-

                                           TOTAL                                             100,0

            Industria extractiva                                                              15,3

               Extractia hidrocarburilor si servicii anexe                                        2,1
               Alte activitati extractive                                                       13,2
            Industria prelucratoare                                                            68,7
               Alimentara si bauturi                                                             34,4
               Textila si produse textile                                                        5,8
               Confectii din textile, blanuri si piele                                           3,4
               Pielarie si incaltaminte                                                          0,5
               Prelucrarea lemnulului (exclusiv mobila)                                          1,2
               Chimie si fibre sintetice si artificiale                                          0,1
               Alte produse din minerale nemetalice                                              3,2
               Metalurgie                                                                        2,2
               Constructii metalice si produse din metal                                         3,6
               Masini si echipamente                                                             2,5
               Mijloace de transport rutier                                                      0,1
               Alte mijloace de transport                                                        11,5
               Mobilier si alte activitati neclasificate                                         0,2
            Energie electrica si termica, gaze si apa                                           16,0
               Productia, transportul si distributia de energie electrica si                    13,8
               termica, gaze si apa calda

                                                                                                                       10
                                                                 Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                               Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                     trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                          Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

               Gospodarirea resurselor de apa, captarea, tratarea si                               2,2
               distributia apei

        Indicatorii statistici pentru productia industriala:
        - indicii productiei industriale –serie bruta (anul 2007 fata de 2006) = 107,2%
        - indicii volumului cifrei de afaceri (anul 2007 fata de 2006) = 109,2%.

        In judet exista 2 parcuri industriale:
        - Parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord - unde isi desfasoara activitatea 13
societati comerciale cu cca. 1.500 salariati cu posibilitati de extindere de pana la 3.500 salariati, in
domeniile urmatoare: tesatorie, finisaj, confectii, chimicale, prelucrarea si fasonarea sticlei plate,
mobila;
        - Parcul Industrial Bolintin Deal – in suprafata de 143 ha nu este inca functional.
        In municipiul Giurgiu functioneaza de asemenea S.C. Administratia Zonei Libere Giurgiu
S.A., care este intinsa pe o suprafata de 160 ha si care beneficiaza de lucrari de infrastructura, de
suprastructura, legaturi telefonice prin fibra optica, spatii libere pentru productie si comert. In
prezent aici isi desfasoara activitatea cca. 3000 de persoane in cele peste 200 de societati comerciale
cu capital strain, mixt sau romanesc, precum si firme straine.
        Interesul pentru Zona Libera Giurgiu nu se limiteaza la facilitatile fiscale si vamale,
investitorii apreciind amplasamentul favorabil care confera legaturi de transport cu principalele
culoare de trafic rutiere, feroviare si fluviale internationale. Printre companiile care isi desfasoara
activitatea in Zona Libera Giurgiu mentionam: Flamingo Computers, Ager Business Tech, MB
Distribution, Hyundai Auto Romania, etc.
        Pentru atragerea de noi clienti, Administratia Zonei Libere Giurgiu a inceput o noua
activitate, de operare containere si marfuri generale in Terminalul din Zona Libera Giurgiu. Pana la
momentul deschiderii acestui prim terminal, in nici unul dintre porturile fluviale si fluvial-maritime
romanesti nu a existat nici un terminal de containere pe Dunare, atat in sectorul de navigatie la
granita dintre Romania si Bulgaria, cat si in sectorul strict romanesc.
        Obiectivul este integrat intr-o structura generatoare de fluxuri de trafic prin legaturile cu
principalele terminale la Dunare (din tari ca Ungaria, Slovacia, Austria, Germania), cu terminalele
de containere din Constanta, dar si cu traficul de marfuri din Orientul apropiat catre Europa de Vest.

Agricultura
         Fondul funciar al judetului in profil teritorial in suprafata de 352.602 ha, cuprinde 277.965
ha teren agricol (din care 99% in sectorul privat ) si 74.637 ha teren neagricol.
         Suprafata arabila este de 261.082 ha din care 99% in domeniul privat, vii 4.194 ha, livezi
831 ha, pasuni 11.776 ha si fanete 82 ha.
         In prezent pe teritoriul judetului Giurgiu functioneaza 192 exploatatii cu personalitate
juridica cu o suprafata arabila utilizata de 90.162 ha, 315 exploatatii de tip familial cu o suprafata
arabila utilizata de 5.642 ha, restul suprafetei arabile de 165.278 ha (63,3%) se regaseste in
gospodariile individuale ale populatiei.
         Tipul de sol care predomina este cernoziomul (incadrat in zona I de fertilitate in sudul
judetului, in zona II de fertilitate in centrul si estul judetului) si sol brun roscat si brun de padure (in
zona III de fertilitate in nordul judetului).
         Sub aspectul suprafetelor cat si al productiilor obtinute predomina culturile de grau (75.908
ha), porumb (65.081 ha) si floarea soarelui(36.539 ha). Alte plante cultivate: orz, orzoaica, soia,
rapita, legume, plante de nutret.
         In sectorul zootehnic, la nivelul judetului Giurgiu, reprezentative sunt efectivele de bovine
(37.840 capete), porcine(53.531 capete), ovine (70.519 capete) si pasari (2.087.168 capete).

                                                                                                                        11
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

        Pescuitul, ca meserie si agrement, este facilitat de existenta unui fond piscicol impresionant
si divers (crap, caras, somn, salau, stiuca, etc.) intins pe o suprafata de 2.444 ha luciu de apa
administrate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, filiala Calarasi. Pe raza judetului
Giurgiu exista 28 unitati de productie in acvacultura cu o suprafata de 2.383 ha, 3 asociatii de
pescuit sportiv, o asociatie de pescari profesionisti pentru pescuitul comercial exercitat in apele
fluviului Dunarea.

Comert, servicii si turism
       La 31.12.2007, la nivelul judetului Giurgiu, erau inregistrati 7775 de agenti economici, din
care: 2 regii autonome, 149 societati pe actiuni, 5276 societati cu raspundere limitata, 2333
persoane fizice si asociatii familiale, 15 societati cooperatiste.

             Lista societatilor comerciale premiate conform TOP-ului firmelor pe 2006
                  intocmit de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Giurgiu

                        Nr. crt.    Denumire agent economic
                        1           AGROHOLDING S.A.
                        2           ADMINISTRATIA ZONEI LIBERE S.A.
                        3           AMM S.R.L.
                        4           ALTIUS INTERNATIONAL S.R.L.
                        5           AVANTI S.R.L.
                        6           ARMONIA RUTIERA S.A.
                        7           AZOCHIM S.R.L.
                        8           BURDULEA CONSTRUCT S.R.L.

Indicatori statistici pentru comertul international:
    -       exporturile FOB de marfuri in perioada 01.01-31.10.2007 = 30.187 mii euro
    -       importurile CIF de marfuri in perioada 01.01-31.10.2007 = 214.778 mii euro.

        Pozitia geografica, precum si cadrul natural si cel cultural istoric favorizeaza diferitele
forme de turism: de circulatie, cultural, rural, de vanatoare si pescuit. Rezervatia din padurea
Comana este monument al naturii, un paradis al faunei si florei specifice Campiei Dunarii.
Unicitatea rezervatiei este datorata existentei bujorului romanesc, in luna mai desfasurandu-se
„Sarbatoarea Bujorului”.
        Pe teritoriul judetului sunt in prezent 11 unitati de cazare turistica, din care: 3 hoteluri, un
hostel, 4 moteluri, o pensiune turistica urbana si 2 motonave.
Indicatori statistici pentru turism:
    -       sosiri in principalele structuri de primire turistica (in anul 2007): 22.842
    -       innoptari in principalele structuri de primire turistica (in anul 2007): 80.740.

Tendinte si prioritati
        Inexistenta retelei de distributie a gazului metan in municipiul Giurgiu, la care se adauga
starea proasta a drumurilor judetene, au constituit principalele motive care i-au determinat pe
potentialii investitori sa ocoleasca municipiul si judetul Giurgiu.
        Avand in vedere specificul judetului Giurgiu, exista potential de dezvoltare nevalorificat in
urmatoarele domenii:
        - agricultura, cu accent pe spatii de colectare a produselor agricole, pe valorificarea
             superioara a materiei prime si pe irigarea terenurilor arabile;
        - Parc Industrial Bolintin Deal la Nord si la Sud de autostrada Bucuresti-Pitesti;

                                                                                                                     12
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

       - Turism si agroturism, cu focalizare pe insulele Dunarii, Parcul Natural Comana, siturile
           arheologice;
       - Servicii.
       In anul 2008 se va finaliza aductiunea de gaze naturale pentru municipiul Giurgiu si va fi
racordata prima zona (zona centru) a municipiului Giurgiu.


Infrastructura

        Reteaua de drumuri ce strabate judetul Giurgiu se afla intr-o stare puternica de degradare,
situatia prezentandu-se astfel:
        - Drumuri judetene: 526,5 km din care 363,1 km necesita lucrari de reabilitare.
        - Este in derulare anul acesta programul de reabilitare a 57 km de drumuri judetene
            finantat din imprumutul bancar de 30.000.000 lei contractat de Consiliul Judetean
            Giurgiu. Tot anul acesta se vor reabilita 18 km de drumuri judetene cu finantare de la
            bugetul de stat(TVA), venituri proprii si asocieri cu consiliile locale. Pentru reabilitarea
            celorlalti 288,1 km de drum judetean este necesara suma de 170.000 mii lei.
        - Poduri judetene: 33 poduri din care 5 necesita reparatii capitale pentru care
            este necesara suma de 11.600 mii lei.
Probleme la nivelul judetului:
        - starea tehnica a DN 5A – total necorespunzatoare;
        - podul CF peste raul Arges – grav avariat prin distrugerea structurii de rezistenta si
            prabusirea acestuia;


Regiunea Ruse




Figure 2 Harta Europa: Bulgaria


                                                                                                                      13
                                                             Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                           Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                 trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

          Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                   Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

        Ruse este una dintre cele 28 de regiuni din Bulgaria. Este alcatuita din opt municipalitati :
Ruse, Byala, Ivanovo, Tsenovo, Borovo, Silvio pole, Dve Mogili si Vetovo, capitala administrativa
fiind orasul Ruse cu o populatie de 162,131 locuitori.

        Frontiera de nord a regiunii coincide cu frontiera de stat de-a lungul fluviului Dunarea.
Pozitia sa geografica o caracterizeaza ca pe un nod de transport important European. Aici este
singurul pod peste Dunare ce leaga Romania de Bulgaria.
        Suprafata regiunii este de 2,803 km2, 2.5% din totalul teritoriului Bulgariei, avand ca
vecinatati regiunile Razagrad, Silistra, Targovishte, Veliko turonovo si la Nord fluviul Dunarea.
Populatia regiunii este de 264,232 locuitori, 3.4% din populatia tarii, plasand regiunea pe locul 12
din cele 28 de regiuni ale Bulgariei1.
Densitatea populatiei este de 94 locuitori/km2 valoare superioara mediei nationale de 71 loc/km2.
In regiune sunt 83 asezari si 6 orase (Ruse, Bayala, Dve Mogili, Vetovo, Borovo si Senovo)
impartite in 8 municipalitati.
Orasul Ruse, cel mai mare oras din Bulgaria, este situat pe partea dreapta a Dunarii la o altitudine
de aproximativ 50m deasupra nivelului marii la o distanta de 496 m fata de cursul Dunarii. Este
amplasat la 320km Nord-Est de capitala Sofia, 203km Nord-Est de Varna, 106km Nord-Est de
VelikoTuronovo, fiind si cel mai important oras de pe malul Dunarii.




Figure 3 Harta Regiunea Ruse


1
    Conform datelor statistice din anul 2002

                                                                                                                    14
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                         Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Relieful variaza intre ondulator si plat si extinde peste parti din Campia Dunarii si zona Ludogorie.
Aceasta zona are un bogat trecut istoric, ca evidentiat prin numeroasele sale repere arheologice.
Aceasta a fost locuit de triburi tracice si dupa 1 d.Hr. Romanii au construit un castel la Sextaginta
Prista, acesta fiind marcajul de frontiera a Imperiului. Dupa infiintarea statului orasului a devenit o
puternica cetate, precum si un centru comercial si administrativ. Ramasitele arheologice de la acel
moment includ orasul medieval de Cherven si bisericile de la Ivanovo, care sunt sub protectia
UNESCO. Sub dominatia otomana, Ruse si regiunea sa a fost un important centru militar,
comercial, de productie si de centru cultural. Din 1864 orasul a servit ca sediu al tonului Villaet
(Regiunea Dunarii) din Imperiul Otoman. In 1866 constructia primei caii ferate din Bulgaria de la
Ruse la Varna, a contribuit in continuare la dezvoltarea economica a regiunii.
Clima este temperat continentala, principalele rauri sunt Yantra si Rusenski Lom.
Din punct de vedere al resurselor naturale zona este relativ saraca fiind exploatate cariere de quart si
calcar.
Regiunea Ruse are un avantaj major din punct de vedere economic datorita amplasarii sale.
Climatul si solul regiunii sunt favorabile dezvoltarii sectorului agricol, aici fiind una dintre cele mai
vechi statiuni de cercetare agricole in localitatea Slivo Pole.
Fiind una dintre cele mai dezvoltate regiuni orasul Ruse este cel mai mare centu industrial al
Bulgariei jucand un rol important in economia tarii si a relatiilor de cooperare internationale. In
Ruse fiind una dintre cele mai mari rafinarii dar care totusi nu opereaza la capacitata maxima; de
asemenea zona libera de pe teritoriul orasului favorizeaza aportul de capital strain in zona.
Rata somajului a crescut in zona incepand cu anul 1992 datorita restructurarilor din sectorul
industrial si din agricultura de asemenea observandu-se o scadere a populatiei.
Sectorul energetic al regiunii este reprezentat de una dintre cele mai mari centrale termoelectrice din
Bulgaria. Cel mai important sector industrial este cel de constructii de masini, constructii si reparatii
de nave, urmat indeaproape de sectorul alimentar. Alte sectoare industriale cu o mai mica pondere
din punct de vedere economic sunt reprezentate de industria cauciucului si materialelor textile.
Suprafata teritoriului arabil al regiunii este de 58% din suprafata regiunii, un sfert din acesta fiind
irigat. Ca si culturi predominante mentionam cerealele, floarea soarelui, sfecla de zahar, vita de vie.
Un alt sector al agriculturii este reprezentat de cresterea bovinelor, ovinelor si a porcinelor, de
asemenea sericicultura si apicultura nefiind neglijate.
Venitul mediu pe regiune a fost stabilit cu 11.8% mai mic decat venitul mediu la nivel national in
anul 2002. Daca luam in considerare numai sectorul agricol, acesta a fost cu 14% mai mare decat
media nationala.
Rata somajului fiind de 17.4% in regiunea Ruse fiind superioara ca valoare ratei nationale.
Lungimea retelei de drumuri a regiunii masoara 501 km cu o densitate superioara celei nationale.
Importanta caii ferate Ruse-Varna fiind in crestere odata cu cresterea transportului international pe
Coridorul European 7.
Orasul Ruse are de asemenea un aeroport civil si port international.
Toate asezarile sunt conectate la reteaua electrica si de alimentare cu apa. In regiune sunt 124
unitati de invatamant, inclusiv o universitate tehnica, regiunea acopera nevoile de la scoala primara
la nivel tertiar. Pe parcursul anului scolar 2002/2003, au existat 7 244 de studenti in colegii si
universitati, dintre care majoritatea au fost la nivel universitatar. In plus, 555 de profesori au fost
inregistrati, reprezentand 22,4% din toate cadrele didactice din regiunea de Nord.
Serviciile medicale sunt asigurate de diverse spitale, cu o medie de 8 paturi/1000 locuitori. La
inceputul anului 2003 erat 667 medici, 132 medisci stomatologi si 1264 asistenti medicali; vlorile
insumate reprezentand 19% din personalul total al regiunii centrale si de nord.




                                                                                                                      15
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU



Tipuri de dezastre si caracteristicile acestora


Prin dezastre se intelege:
a) fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui
numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa. In aceasta
categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecarile si prabusirile de teren, inundatiile si fenomenele
meteorologice periculoase, epidemiile si epizotiile;
b) evenimente cu urmari deosebit de grave, asupra mediului inconjurator, provocate de accidente.
In acesta categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice, nucleare, in subteran, avarii la
construtiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masa si exploziilor, accidentele
majore la utilaje si instalatii tehnologice periculoase, caderile de obiecte cosmice, accidente
majore si avarii mari la retelele de instalatii si telecomunicatii.
Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms
related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar catastrofa) se
intelege:
        Grava intrerupere a functionarii unei societati, generand pierderi umane, materiale sau
modificari nefaste ale mediului, care nu poate fi refacuta prin resursele acesteia.

Dezastrele se pot clasifica fie dupa modul de manifestare (lente sau rapide), fie dupa cauza (naturale
sau antropice).
         O alta forma de a defini dezastrele este formula urmatoare:
         Dezastrele=Vulnerabilitati+Hazard
Termenii formulei au urmatoarele semnificatii:
         Vulnerabilitati = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educatie, cresterea populatiei,
fragilitatea economiei, saracie, structuri de urgenta birocratice etc.
         Hazard = fenomen rar sau extrem de natura umana sau naturala care afecteaza viata,
proprietatile si activitatea umana iar a carui extindere poate duce la dezastre;
         Tipuri de hazard :
             o geologice (cutremure, eruptii vulcanice, alunecari de teren);
             o climatice (cicloane, inundatii, seceta); de mediu (poluarea mediului, epizootii,
                 desertificare, efrisare paduri);
             o epidemii si accidente industriale; razboiul (inclusiv terorismul).
Conform acestei terminologii, se mai definesc:
         Criza = situatie interna sau externa a carei evolutie poate genera o amenintare asupra
valorilor, intereselor si scopurilor prioritare ale partilor implicate (separat sau impreuna);
         Accident = intamplare neprevazuta venita pe neasteptate, curmand o situatie normala, avand
drept cauza activitatea umana;
         Accident complementar = accident care are loc pe timpul sau dupa desfasurarea unui
dezastru naturale, datorat acestuia.

Definitii pentru fenomene naturale distructive de origine biologica sau meteorologica, ori
imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de
masa
        Alunecare de teren = deplasare a rocilor care formeaza versantii unor munti sau dealuri,
pantele unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari de imbunatatiri funciare;
        Cutremur = ruptura brutala a rocilor din scoarta terestra, datorita miscarii placilor tectonice,
care genereaza o miscare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane si distrugeri materiale;

                                                                                                                     16
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

        Epidemii = raspandirea in proportii de masa a unei boli transmisibile la animale;
        Fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afecteaza violent zone
relativ mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si
degradarea mediului ambiant;
        Inundatii = acoperirea terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin
marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor socialeconomice din zona afectata.

       Fise caracteristice principalelor tipuri de fenomene naturale distructive

Cutremur

Cauza fenomenului: vezi definitia.
Caracteristici generale: miscare vibratorie generata de undele seismice care poate genera prabusiri
de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului si alunecari de teren.
predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung si mediu cu o mare probabilitate de reusita.
Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reusita redusa. Predictibilitatea se bazeaza pe
monitorizarea activitatii seismice, istoricul acesteia si observatii in teren.
Factori de vulnerabilitate: construirea de localitati in zone cu risc seismic ridicat; cladiri cu
structuri de rezistenta antiseismica neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare
de locuinte si populatie pe suprafete reduse; informarea redusa (in special a populatiei) despre
cutremure.
Efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor cladiri sau a altor tipuri de infrastructura,
incendii, accidente hidrotehnice, alunecari de teren etc.); pierderi umane ( procent ridicat mai ales in
zonele des populate sau pentru cladirile prost conformate antiseismic); sanatate publica (numar
ridicat de persoane ce necesita interventii chirurgicale, contaminarea apei potabile si probleme de
asigurare a conditiilor sanitare minime de supravietuire).
Masuri de reducere a riscului: proiectarea lucrarilor de investitii conform normelor de zonare
seismice; informarea, pregatirea si antrenarea populatiei privind normele de comportament in caz de
cutremur.
Masuri de pregatire specifice: instiintarea populatiei, intocmirea si exersarea masurilor cuprinse in
planurile de protectie si interventie.
Masuri postdezastru: evaluarea distrugerilor si pierderilor, cautaresalvare, asistenta medicala de
urgenta, reabilitarea facilitatilor economico sociale. afectate, distribuirea de ajutoare.
Instrumente de evaluare a impactului: scarile de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli,
MSK, japoneza, etc.).

Alunecare de teren

Cauza fenomenului: vezi definitia.
Caracteristici generale: prezinta mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare
ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, eruptii vulcanice, etc.),
fiind considerat cel mai raspandit fenomen geologic.
Predictibilitate: dupa frecventa de aparitie, extinderea fenomenului si consecintele generate de
acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.
Factori de vulnerabilitate: cladiri construite pe versantii dealurilor si muntilor, drumuri si linii de
comunicatii in zone muntoase, cladiri cu fundatii slabe, conducte aeriene sau ingropate.
Efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicatie sau a cursurilor
de apa, reducerea productiei agricole sau forestiere; pierderi umane.

                                                                                                                      17
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Masuri de reducere a riscului: realizarea hartilor cu zone de risc, realizarea unei legislatii in
domeniu, asigurarea bunurilor si persoanelor.
Masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii posibil a fi efectuata, realizarea unui sistem de
monitorizare, instiintare si evacuare.
Masuri postdezastru: cautaresalvare, asistenta medicala, adapostirea de urgenta a persoanelor
sinistrat.
Instrumente de evaluare a impactului: echipe de expertii.

Inundatii

Cauza fenomenului: vezi definitia.
Caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, inaltimea viiturii, durata si frecventa acesteia.
Predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu si scurt, in functie de nivelul tehnic al
sistemului de monitorizare al vremii si al cursurilor de apa.
Factori de vulnerabilitate: cladiri construite in zona inundabila, lipsa sistemului de avertizare a
populatiei, capacitate redusa de absorbtie a solului, cladiri si fundatii cu capacitate de rezistenta
slaba, stocuri de alimente neprotejate.
Efecte: distrugeri materiale, pierderi umane si contaminarea surselor de apa.
Masuri de reducere a riscului: lucrari de aparare si amenajare a digurilor.
Masuri de pregatire specifice: sisteme de detectie si alarmare, educarea si participarea comunitatii,
planificarea executarii lucrarilor de aparare.
Masuri postdezastru: evaluarea efectelor dezastrului, cautaresalvare, asistenta medicala,
aprovizionarea pe termen scurt cu apa si alimente, purificarea apei si adapostire temporara.
Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.

Seceta

Cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii apei oceanelor,
cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a caror forme de
manifestare depinde de o serie de factori (existenta sistemului de irigatii, etc.).
Predictibilitate: perioadele de precipitatii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice.
Prognozele meteorologice fac posibila avertizarea timpurie asupra posibilitatii de producerea a
fenomenului.
Factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate in zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unor
resurse de alimentare cu apa, lipsa unei planificari privind alocarea resurselor in zonele de risc, etc.
Efecte: scaderea productiei agricole, viticole si zootehnice, cresterea preturilor, cresterea ratei
inflatiei, reducerea starii nutritionale a populatiei, imbolnaviri, criza energetica, etc.
Masuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare si instiintare imediata.
Masuri de pregatire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de aparare impotriva
efectelor dezastrului;
Masuri postdezastru: mentinerea stabilitatii preturilor, distribuirea centralizata a hranei, asigurarea
rezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apa, etc.
Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea situatiei meteorologice si hidrologice,
nutritionale si economico-sociale.




                                                                                                                      18
                                                             Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                           Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                 trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                       Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Poluarea mediului

Cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marina, poluarea apei potabile, cresterea globale a
temperatirii, distrugerea stratului de ozon.
Predictibilitate: poluarea este considerata si raportata la consumul pe cap de locuitor, astfel ca in
tarile in curs de dezvoltare ea este in crestere.
Factori de vulnerabilitate: industrializarea si lipsa legilor in domeniu, lipsa resurselor pentru
contracararea fenomenului.
Efecte: distrugerea recoltelor agricole, padurilor si sistemului acvifer, distrugeri materiale,
inrautatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea temperaturii etc.
Masuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de
politici pentru promovarea si protectia surselor de apa, controlul producerii de aerosol si produselor
de freon, etc.
Masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan de protectie si siguranta a mediului la nivel
national, includerea problemelor de mediu in programele guvernamentale de dezvoltare etc.
Instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestra si aeriana a solului si apei,
evolutia climei, etc.

Defrisare paduri

Cauza fenomenului: incendiile de masa, boli ale masei lemnoase, exploatare nerationala.
Caracteristice generale: declansarea altor hazarde prin slabirea stabilitatii solului, masa lemnoasa
moarta.
Predictibilitate: depinde de politica tarii respective in domeniul si existenta unei baze de date
privind modul de manifestare al fenomenului.
Factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependenta de lemn ca sursa de energie, lipsa unei
politici de exploatare, cresterea rapida a populatiei etc.
Efecte: distrugerea culturilor traditionale si cresterea necesitatilor de import, inundatii, seceta,
foamete etc.
Masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii, promovarea unor alternative la folosirea
lemnului ca combustibil.
Instrumente de evaluare a impactului: cartografierea padurilor si supravegherea acestora,
monitorizarea programelor de reimpaduriri.

Epizootiile

Cauze: vezi definitia.
Caracteristici generale: se datoreaza unei combinatii de mai multi factori cum ar fi temperatura,
introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei si migrarea animalelor.
Predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.
Factori de vulnerabilitate: numarul mare si variat de animale, lipsa de control asupra importurilor
etc.
Efecte: imbolnavirea in proportii de masa la nivelul comunitatii, foametea etc.
Masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan national de aparare, programe de pregatire a
responsabililor guvernamentali si a fermierilor, etc.
Instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidentei si severitatii infectiei.




                                                                                                                    19
                                                                   Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                 Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                       trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                            Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU



Epidemii

Cauza fenomenului: conditii sanitare precare, saracie, contaminarea apei si alimentelor etc.
Caracteristici generale: posibilitate ridicata de raspandire, existenta unor dezechilibre economice si
sociale, lipsa personalului specializat, etc.
Predictibilitatea: studiile si rapoartele epidemiologice pot creste capacitatea de diagnoza si
prognoza, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubatie, etc.
Factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutritie deficitara, apa potabila de
slaba calitate etc.
Efecte: bolnavi si morti, pierderi economice, panica etc.
Masuri de reducere a riscului: monitorizarea evolutiei factorului de risc medical de urgenta,
elaborarea unui plan de protectie cu alocarea resurselor necesare.
Masuri de pregatire specifice: verificare si confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, gasirea
surselor epidemice, controlul evolutiei cazurilor, etc.
Masuri postdezastru: existenta unui serviciu medical de urgenta, ajutor medical.
Instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologica, evaluarea periodica a
eficientei serviciului medical de urgenta.

Accident chimic si industrial

Cauza fenomenului: greseli de exploatare a instalatiilor, nerespectarea regulilor de depozitare,
manipulare si transport, accidente pe caile de comunicatii, etc.
Predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va creste incidenta acestora.
Factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare si alarmare, neinstruirea populatiei posibil
a fi afectata, necunoasterea si nerespectarea legislatiei in domeniu.
Efecte: distrugeri ale instalatiilor si structurilor industriale, generarea unor incendii de masa,
contaminarea apei, terenului si aerului, morti, raniti, etc.
Masuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregatire si interventie la nivel local.
Masuri de pregatire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc,
elaborarea si testarea planurilor de protectie si interventie, etc.
Masuri postdezastru: evacuarea din zona de risc, cautare salvare, decontaminare zonei afectate si a
personalului, masuri de prim ajutor, etc.;
Instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.


Situatia dezastrelor naturale in Romania

In continuare sunt prezentate informatii statistice cu privire la fenomenele naturale distructive ce au
avut loc in Romania in ultimii ani.

                                    Numarul evenimentelor         70
                                    Nr. Morti                     777
                                    Nr. Morti annual              30
                                    Populatie afectata            401,697
                                    Populatie afectata annual     15,450
                                    Pagube ( US$ x 1000)          2,425,190
                                    Pagube annual (US$ x 1000)    93,277
Table 1 Situatia dezastrelor naturare intre anii 1983 si 2008


                                                                                                                          20
                                                                      Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                    Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                          trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                               Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU



                                     Seceta                           0.08
                                     Cuteremure de pamant             0.12
                                     Epidemii                         0.12
                                     Temperaturi extreme              0.54
                                     Inundatii                        1.46
                                     infestari cu insecte             ...
                                     Mass mov. dry:                   ...
                                     Mass mov. wet:                   0.04
                                     Eruptii vulcanice                ...
                                     Furtuni                          0.35
                                     Incendii de padure               ...
Table 2 Repartitia tipurilor de dezastre naturale ca medie anuala

                        Tipul                           Data       Populatie afectata
                        Inundatii                       1997       122,320
                        Inundatii                       2000       60,431
                        Inundatii                       2005       30,800
                        Inundatii                       2006       17,071
                        Inundatii                       1991       15,000
                        Inundatii                       2005       14,669
                        Inundatii                       2004       14,128
                        Inundatii                       2004       14,000
                        Inundatii                       1998       12,000
                        Inundatii                       2001       10,803
Table 3 Clasificarea dezastrelor naturale in functie de populatia afectata de acestea

                        Tipul                            Data      Nr. Morti
                        Inundatii                        1991      108
                        Temperaturi extreme              2006      68
                        Temperaturi extreme              1998      60
                        Temperaturi extreme              2007      38
                        Inundatii                        2005      33
                        Inundatii                        1998      31
                        Inundatii                        2006      30
                        Temperaturi extreme              2007      30
                        Temperaturi extreme              2004      27
                        Temperaturi extreme              2006      26
Table 4 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functe de numarul de persoane decedate in urma acestora

                        Disaster                       Date         Cost (US$ x 1000)
                        Inundatii                      2005         800000
                        Seceta                         2000         500000
                        Inundatii                      2005         313000
                        Inundatii                      2005         200000
                        Inundatii                      1998         150000
                        Inundatii                      2001         120000
                        Inundatii                      1997         110000
                        Inundatii                      2000         100000
                        Inundatii                      1991         50000
                        Inundatii                      1999         50000

                                                                                                                             21
                                                                           Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                         Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                               trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                                     Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Table 5 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functie de pagubele materiale provocate



                         Repartitia tipurilor de dezastrelor naturale




                    Furtuni, 6%

               Cutremure de
                pamant, 1%

                                                                        Inundatii
                                                                        Temperaturi extreme
                                                   Inundatii, 51%
          Temperaturi                                                   Cutremure de pamant
         extreme, 42%                                                   Furtuni




Figure 4 Ponderea tipurilor de dezastre naturale survenite


               Repartitia procentuala a populatia afectata de dezastre naturale


                        Furtuni, 2%

                   Cutremure de
                    pamant, 2%

                   Epidemii, 1%




                                                                                  Inundatii
                                                                                  Epidemii
                                                                                  Cutremure de pamant
                                                                                  Furtuni




                                      Inundatii, 95%




Figure 5 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora




                                                                                                                                  22
                                                                         Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                       Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                             trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                                  Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU


                Valoarea pagubelor m ateriale in functie de tipul dezastrului



                                                                 1925190

   2000000

   1800000

   1600000
   1400000

   1200000

   1000000
    800000                    500000
    600000

    400000

    200000

         0
                         Seceta                            Inundatii


Figure 6 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru



Clasificarea tipurilor de dezastre naturale survenite in Romania in ultimii 10 ani precum si efectele
produse de acestea sunt prezentate in continuare:




                         Tip                         Date                  nr. Morti
                         Temperaturi extreme         20/01/2006            68
                         Temperaturi extreme         12/1/2008             43
                         Temperaturi extreme         10/12/2007            38
                         Inundatii                   14/08/2005            33
                         Inundatii                   30/06/2006            30
                         Temperaturi extreme         6/1/2007              30
                         Temperaturi extreme         1/7/2004              27
                         Temperaturi extreme         29/06/2006            26
                         Inundatii                   12/7/2005             24
                         Inundatii                   16/08/2005            18
Table 6 Fenomenele naturale distructive in ultimii 10 ani in functie de numarul persoanelor decedate in urma
acestora

                                                                                    Populatie
                           Tip                          Date                        afectata
                           Inundatii                    5/4/2000                    60431
                           Inundatii                    21/09/2005                  30800
                           Inundatii                    13/03/2006                  17071
                           Inundatii                    12/7/2005                   14669
                           Inundatii                    28/07/2004                  14128


                                                                                                                                23
                                                                      Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                    Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                          trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                               Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

                            Inundatii               27/08/2004                    14000
                            Inundatii               19/06/2001                    10803
                            Inundatii               8/1/2008                      10520
                            Inundatii               20/06/2006                    5712
                            Inundatii               2/7/2005                      5102
Table 7 Clasificarea dezastrelor dupa numarul populatiei afectate


                                                                                  Pagube
                                                                                  (US$ x
                            Tip                      Date                         1000)
                            Inundatii                12/7/2005                    800000
                            Seceta                   6/1/2000                     500000
                            Inundatii                14/08/2005                   313000
                            Inundatii                21/04/2005                   200000
                            Inundatii                19/06/2001                   120000
                            Inundatii                5/4/2000                     100000
                            Inundatii                4/3/2001                     15000
                            Inundatii                3/1/2000                     500
                            Inundatii                6/8/2002                     290
Table 8 Clasificarea dezastrelor dupa pagubele materiale provocate


                                                                                        Ppoulatie      Pagube
                                                          nr.                           totala         (000
                                                          Evenimentelor    Morti        afectata       US$)
          Seceta                   Seceta                 1                -            -              500000
                                   medie/ev.                               -            -              500000
                                   Boli dat infectiilor
          Epidemii                 virale                 1                -            1              -
                                   medie/ev.                               -            1              -
          Temperaturi extreme      Valuri de frig         4                101          20             -
                                   medie/ev.                               25.3         5              -
                                   Temperaturi
                                   scazute                1                68           -              -
                                   medie/ev.                               68           -              -
                                   Canicula               5                102          800            -
                                   medie/ev.                               20.4         160            -
          Flood                    Unspecified            1                3            960            -
                                   medie/ev.                               3            960            -
                                   Viituri                5                27           24712          -
                                   medie/ev.                               5.4          4942.4         -
                                   Inundatii              25               184          187365         1548790
                                   medie/ev.                               7.4          7494.6         61951.6
          Furtuni                  Unspecified            2                5            1200           -
                                   medie/ev.                               2.5          600            -
                                   Extratropical
                                   cyclone                1                -            90             -
                                   medie/ev.                               -            90             -
                                   Furtuni locale         3                24           1500           -
                                   medie/ev.                               8            500            -

Table 9 Tabel centralizator al feneomenelor naturale distructive in ultimii 10 ani in Romania


                                                                                                                             24
                                                                     Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                   Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                         trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                              Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




Situatia dezastrelor naturale in Bulgaria

                                Numarul evenimentelor            32
                                Nr. Morti                        108
                                Nr. Morti annual                 4
                                Populatie afectata               23,476
                                Populatie afectata annual        838
                                Pagube ( US$ x 1000)             478,104
                                Pagube annual (US$ x 1000)       17,075
Table 10 Situatia dezastrelor naturare intre anii 1983 si 2008

                                     Seceta                          0.07
                                     Cuteremure de pamant            0.11
                                     Epidemii                        ...
                                     Temperaturi extreme             0.21
                                     Inundatii                       0.43
                                     infestari cu insecte            ...
                                     Mass mov. dry:                  ...
                                     Mass mov. wet:                  ...
                                     Eruptii vulcanice               ...
                                     Furtuni                         0.18
                                     Incendii de padure              0.14
Table 11 Repartitia tipurilor de dezastre naturale ca medie anuala

                        Tipul                           Data       Populatie afectata
                        Inundatii                       2005       12000
                        Furtuni                         1993       5000
                        Cutremure de pamant             1986       3060
                        Inundatii                       2007       1000
                        Furtuni                         1999       850
                        Cutremure de pamant             2006       527
                        Temperaturi extreme             1998       323
                        Inundatii                       1997       200
                        Inundatii                       2005       200
                        Incendii de padure              2000       167
Table 12 Clasificarea dezastrelor naturale in functie de populatia afectata de acestea

                        Tipul                           Data       Nr. Morti
                        Temperaturi extreme             2006       18
                        Inundatii                       2005       17
                        Temperaturi extreme             2008       10
                        Inundatii                       2007       8
                        incendii de padure              2000       7
                        Temperaturi extreme             2000       7
                        Inundatii                       2005       7
                        Inundatii                       2005       7
                        Inundatii                       2005       6
                        Cutremure de pamant             1986       3
Table 13 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functe de numarul de persoane decedate in urma acestora

                                                                                                                            25
                                                                        Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                      Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                            trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                                 Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU



                        Disaster                        Date        Cost (US$ x 1000)
                        Inundatii                       2005        247000
                        Inundatii                       2005        200000
                        Incendii de padure              2000        17600
                        Inundatii                       2005        10000
                        Incendii de padure              2007        2454
                        Inundatii                       2002        1000
                        Temperaturi extreme             2000        50
                        Furtuni                         1981        0
                        Seceta                          1983        0
                        Cutremure de pamant             1986        0
Table 14 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functie de pagubele materiale provocate


                             Repartitia tipurilor de dezastre naturale




                  Incendii de padure,
                           9%

                    Furtuni, 2%

         Cutremure de pamant,
                 4%                                                                  Inundatii
                                                                                     Temperaturi extreme
                                                     Inundatii, 48%
                                                                                     Cutremure de pamant
                                                                                     Furtuni
         Temperaturi extreme,                                                        Incendii de padure
                37%




Figure 7 Repartitia tipurilor de dezastre naturale




                                                                                                                               26
                                                                          Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                        Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                              trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                                     Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU


                   Repartitia procentuala a populatiei afectata de dezastre naturale




                   Furtuni, 25%

                                                                                       Inundatii
                                                                                       Temperaturi extreme
                                                                                       Cutremure de pamant
                                                     Inundatii, 58%
        Cutremure de pamant,                                                           Furtuni
                15%
              Temperaturi extreme,
                     2%




Figure 8 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora

                      Valoarea pagubelor m ateriale in functie de tipul dezastrului




                                     458000
    500000

    450000

    400000

    350000

    300000

    250000

    200000

    150000

    100000                                                                20054
     50000

          0
                               Seceta                             Inundatii


Figure 9 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru

Clasificarea tipurilor de dezastre naturale survenite in Bulgaria in ultimii 10 ani precum si efectele
produse de acestea sunt prezentate in continuare:

                            Tip                       Data                      Nr morti
                            Temperaturi extreme       22/01/2006                18


                                                                                                                                 27
                                                                    Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                  Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                        trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                             Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

                        Inundatii                 2/7/2005              17
                        Temperaturi extreme       1/1/2008              10
                        Inundatii                 4/8/2007              8
                        Temperaturi extreme       6/1/2000              7
                        Incendii de padure        1/7/2000              7
                        Inundatii                 14/08/2005            7
                        Inundatii                 4/8/2005              7
                        Inundatii                 26/05/2005            6
                        Furtuni                   24/12/2001            2
Table 15 Fenomenele naturale distructive in ultimii 10 ani in functie de numarul persoanelor decedate in urma
acestora
                                                                        Populatie
                           Tip                      Data                afectata
                           Inundatii                4/8/2005            12000
                           Inundatii                22/05/2007          1000
                           Cutremure de pamant      20/02/2006          527
                           Inundatii                2/7/2005            200
                           Incendii de padure       1/7/2000            167
                           Inundatii                16/11/2007          60
                           Temperaturi extreme      6/1/2007            50
                           Temperaturi extreme      22/01/2006          20
                           Inundatii                4/8/2007            10
                           Incendii de padure       7/1/2007            9
Table 16 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functe de numarul de persoane decedate in urma acestora



                                                                          Pagube (US$
                           Tip                      Data                  x 1000)
                           Inundatii                2/7/2005              247000
                           Inundatii                14/08/2005            200000
                           Incendii de padure       1/7/2000              17600
                           Inundatii                26/05/2005            10000
                           Incendii de padure       7/1/2007              2454
                           Inundatii                10/8/2002             1000
                           Temperaturi extreme      6/1/2000              50
Table 17 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functie de pagubele materiale provocate



                                                                                                              Pagube
                                                 nr.                                                          (US$ x
                                                 Evenimente      nr. Morti     Total populatie afectata       1000)
  Seceta                   Seceta                1               -             -                              -
                           medie/ev.                             -             -                              -
                           Cutremure        de
  Cutremure de pamant      pamant                1               -             527                            -
                           medie/ev.                             -             527                            -
  Temperaturi extreme      Valuri de frig        2               10            -                              -
                           medie/ev.                             5             -                              -
                           Temperaturi
                           scazute               1               18            20                             -
                           medie/ev.                             18            20                             -


                                                                                                                           28
                                                                          Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                        Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                              trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

         Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                                  Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

                              Canicula               2                 9             50                             50
                              medie/ev.                                4.5           25                             25
    Inundatii                 Unspecified            1                 1             -                              1000
                              medie/ev.                                1             -                              1000
                              Inundatii              10                51            13270                          457000
                              medie/ev.                                5.1           1327                           45700
    Furtuni                   Unspecified            1                 2             -                              -
                              medie/ev.                                2             -                              -
                              Furtuni locale         1                 -             -                              -
                              medie/ev.                                -             -                              -
    Incendii                  Unspecified            1                 2             -                              -
                              medie/ev.                                2             -                              -
                              Incendii de padure     3                 8             176                            20054
                              medie/ev.                                2.7           58.7                           6684.7

Table 18 Tabel centralizator al feneomenelor naturale distructive in ultimii 10 ani in Bulgaria




Concluzii si interpretari

In urma analizarii datelor statistice poate fi concluzionat ca pentru cele doua tari la nivel global
fenomenele naturale distructive sunt reprezentate ca pondere majoritara de inundatii, urmate de
temperaturile extreme2 .
Se constata totusi aici o diferenta intre cele doua tari la capitolul pagube provocate de furtuni la
nivelul populatiei afectate, pentru Bulgaria fiind mai mare procentul populatiei afectate de acest
fenomen comparativ cu Romania.
Concluzia si aspectul principal este reprezentat de faptul ca pentru amandoua tarile inundatiile sunt
fenomenul natural distructiv cu cel mai mare efect atat din punct de vedere al populatiei afectate cat
si din punct de vedere economic; evident de aici rezultand un impact semnificativ negativ asupra
perceptiei populatiei cu privire la dezastrele naturale.
Perceptia negativa a populatiei este intarita in special de frecventa ridicata de aparitie a acestui
fenomen comparativ cu celelalte fenomene distructive cu toate ca din punct de vedere al pierderilor
de vieti omenesti, teoretic pot fi luate masuri de evitare atat de ordin tehnic cat si de ordin
institutional.
La nivel comparativ se constata ca Romania este mai predispusa la inundatii decat Bulgaria cu o
medie de 1.46 comparativ cu 0.43 pentru Bulgaria , a inundatiilor dintr-un an in perioada 1983 –
2008.
De asemenea si la capitolul “numarul evenimentelor” Romania este mai defavorizata de natura prin
incinenta unui numar de 70 evenimente comparativ cu 32 in Bulgaria in aceiasi perioada de studiu.
Ca urmare a acestor evenimente si numarul persoanelor decedate este mult superior in Romania cu
o valoare de aproximativ 7 ori mai mare decat Bulgaria.
O alta concluzie ce poate fi trasa in mod direct este aceea ca Romania a suferit din punct de vedere
economic mai mult decat Bulgaria , pierderile suferite fiind de aproximativ 5 ori mai mari in
Romania, referinta de calcul a fost moneda USD.



2
 Prin temperaturi extreme se inteleg acele valori ale temperaturilor care provoaca pagube materiale prin valoare si
durata sau o combinatie a celor doua. Referirea este facuta atat pentru valorile ridicate ale temperaturilor generatoare de
canicula in timpul verii, cat si pentru valorile scazute din timpul iernii.

                                                                                                                                 29
                                                            Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                          Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

         Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                   Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Concluzia esentiala in urma interpretarii datelor statistice este ca inundatiile ca fenomen natural
distructiv trebuiesc tratate in mod special, propunandu-se masuri atat de ordin tehnico-economic
pentru limitarea pagubelor produse de acestea, considerandu-se ca asupra cauzalitatii acestora
factorul antropic are o influenta ce nu poate fi estimata.

Masurile tehnico-economice constau in amenajari, regularizari, indiguiri, drenaje, infrastructura,
etc. Obligatoriu pentru eficienta acestor masuri tehnice ele trebuiesc completate cu masuri de
educare, informare si constientizare a populatiei.


Fenomene naturale distructive in Judetul Giurgiu

Cutremure de pamant

Pe teritoriul judetului indeosebi in zonele vaii Tarnavei Mici si Tarnavei Mari pot avea loc seisme
de amplitudine intre 4 – 6 grade pe scara Richter.
Ca urmare a conditiilor geografice si geologice, in judetul Giurgiu nu exista pericolul real al
manifestarii actiunilor distructive a unor cutremure de pamant, alunecari de teren si/sau dezastre
complementare acestora.
Judetul Giurgiu fiind situat in partea de sud a tarii si este supus efectelor unui tip de miscare
seismica.
Activitatea seismica
     Zona seismica este o sursa activa si persistenta de cutremure de pamant cu caracter specific.
     In zona Vrancea exista si focare seismice care produc cutremure de pamant normale,
intracrustale, cu adancimi mai mici de 60 km .
     Proiectia verticala a focarelor cutremurelor vrancene cu M > 4 (M – intensitatea cutremurelor
pe scara Richter, magnitudinea ) evidentiaza doua zone seismice:
o zona situata in scoarta terestra cu o grosime de 38 km si inclinatie 55 grade sub Carpati. Focarele
se gasesc la adancimi de 14-45 km,o zona situata in mantaua superioara cu o grosime de 44 km si
inclinatie de 68 grade sub Carpati. Focarele se gasesc la adancimi cuprinse intre 40-70 km. Exista si
o lacuna seismica, o zona cu un minim de activitate la adancimi cuprinse intre 40-70 km .
     Distributia cutremurelor in timp cu magnitudinea M > 4 produse in zona Vrancea arata ca cea
mai importanta activitate seismica s-a observat in anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990,
1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005.
          Analizand aceste perioade se poate concluziona ca miscarile seismice manifesta tendinta de
a se produce in grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 si 1977), fenomen destul de rar in
domeniul cutremurelor intermediare .
         Magnitudinea maxima a cutremurelor produse in regiunea Vrancea este estimata pe baza :
datelor de observatie; consideratiilor seismtectonice; corelatia dintre activitatea seismica si
magnitudinea maxima observata.
        Activitatea seismica posibila este definita de catre : indicele de seismicitate – nr. mediu
anual de cutremure de pamant cu M3>4 ; activitate de risc – nr. mediu anual de cutremure cu M>4
care afecteaza unitatea de suprafata si indica valori deosebit de ridicate pentru regiunea Vrancea;
riscul seismic – probabilitatea de aparitie a unui cutremur distrugator in regiunea Vrancea, intr-o
anumita perioada de timp.
     Zonarea seismica in ROMANIA a fost realizata prin analiza critica a informatiilor
macroseismice in ultimii 900 de ani si studii seismice efectuate in perioada 1960 – 1992 .


3
    Magnitudine Gutemberg-Richter

                                                                                                                   30
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

      Concluziile care reies din analiza regiunii seismice Vrancea spun ca aceasta este zona cea mai
importanta dintre cele zece in ROMANIA, caracterizata prin :
-energia mare a cutremurelor de pamant ;
-arie eliptica alungita pe directia NE-SV, cu izoseismele dinspre muntii Carpati mai strans
distantate ;
-caracterul persistent al epicentrelor ;
-perioade de revenire de 30 – 50 ani a unor cutremure violente (perioada 1800 – 1977) -succesiune
sistematica: 50 cutremure cu M > 5 grade pe scara Richter incepand cu anul 1900 ;
- prezenta numeroaselor fracturi superficiale;
- prezenta in zona a focarelor de cutremure normale, cu adancimi pana la 60 km si factori de
distributie a energiei .
       Analiza riscului seismic stabileste ca exista probabilitatea de 90% ca in regiunea seismica
Vrancea sa se produca un cutremur de pamant cu magnitudinea maxima de cel putin M = 7,5 grade
pe scara Richter, in perioada anilor 1999 – 2011
        Miscarea seismica poate fi insotita de aparitia unor fluidizari, tasari, falieri, surpari,
alunecari de teren (locale) datorita apelor subterane, a infiltratiilor din apele meteorice de suprafata,
care modifica capacitatea de rezistenta, de forfecare a rocilor si stivelor de depuneri sedimentare.
Distanta fata de zona epicentrala Vrancea este de 140 km.
Teritoriul judetului se macrozoneaza din punct de vedere seismic intr-o singura zona, zona D,
conform Normativului P 100-1/2006.

       Caracteristici ale cutremurelor de pamant specifice judetului Giurgiu:




Figure 10 . Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea seismica.
Macrozonarea teritoriului Romaniei




                                                                                                                      31
                                                                    Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                  Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                        trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                             Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




Figure 11 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare
ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani . Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)




Figure 12 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns.
Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)


                                                                                                                           32
                                                                           Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                         Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                               trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

        Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                                   Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




Riscul seismelor intracrustale/intermediare (I), din zona epicentrala Vrancea, cu caracteristicile:
   - adancimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 130 – 150 km;
   - magnitudinea maxima asteptata = 7,5 grade R;
   - intensitatea maxima asteptata I IX MSK;
   - coeficient de acceleratie – Zona A, ks = 0,32;
   - perioada spectrului de proiectare Tc = 1,5 s;
   - succesiunea seismica: 50 – 92 seisme pe an, cu M = 5 grade R;
Riscul seismelor de suprafata din zona cutremurelor fagarasene, cu caracteristicile:
   - adancimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 70 km;
   - magnitudinea maxima asteptata = 7 grade R;
   - intensitatea maxima asteptata I VIII MSK;
   - coeficient de acceleratie – Zona C, ks = 0,20;
   - perioada spectrului de proiectare Tc = 1 s;
   - succesiunea seismica: la o perioada de 73 de ani, cu M = 5 grade R.

Datele specifice pentru Judetul Giurgiu:

    -   Valoare de varf a acceleratiei de proiectare ag= 0.2g
    -   Perioada de colt a timpului de raspuns Tc= 1s

Vulnerabilitatea

                                        Tip                                     Numar
                                        Cladiri vulnerabile                     17.106
                                        Gospodarii vulnerabile                  26.298
                                        Populatie posibil afectata in:
                                        - locuinte                               51.318
                                        - gospodarii                             78.894
Table 19 Vulnerabilitate

Volumul probabil de distrugeri si pierderi

                    Numar de cladiri vulnerabile                             Numar gospodarii vulnerabile
          I          17.106                                                  26.298
          MSK                         Distrugeri                                             Distrugeri
                    Avarii            Partiale              Totale           Avarii          Partiale
                    25-35%            5-10%                 2-3%             10-15%          1-2%                    Totale
          VIII      4276–5987         855-1710              342-513          2629-3944       262-525
Table 20 Volumul probabil de distrugeri si pierderi

Numar de locuitori in cladiri vulnerabile

         NOAPTEA                                                  ZIUA
         Locuitori in cladiri vulnerabile = 51.318                Locuitori in cladiri vulnerabile = 34.212
         Pierderi              din care:                          Pierderi              din care:
         generale                                                 generale
                               Urgente absolute        139                              Urgente absolute                 92
                               Tratament               185                              Tratament                        120
         536                   ambulatoriu                        352                   ambulatoriu
                               Raniti foarte usor      46                               Raniti foarte usor               30
                               Victime depasite        93                               Victime depasite                 62

                                                                                                                                  33
                                                                            Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                          Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                                trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

          Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                                     Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

                           Morti                    73                                      Morti                         48
Table 21 Numarul locuitorilor in cladiri vulnerabile

Alunecari de teren

Alunecare de teren - deplasare a rocilor si/sau a masivelor de pamant care formeaza versantii
unor munti sau dealuri, a pantelor unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari funciare, ce
poate produce victime umane si pagube materiale.
Din punct de vedere al pierderilor si distrugerilor provocate de alunecarile de teren aceste nu sunt
semnificative in sine ci prin efectele secundare generate de blocare unor obiective aflate in imediata
vecinatate a zonei afectate de fenomen, cum ar fi drumuri, constructii hidrotehnice, cursuri de ape,
lucrari de imbunatatiri funciare, etc.
Alunecarile de teren au doua cauze probabile :
    - fenomene naturale
    - antropice

Principalele caracteristici ale alunecarilor de teren specifice teritoriului national:

                    Clasificare                Tip                                    Descriere
                    Adancimea suprafetei                de suprafata;                <1m
                    de alunecare                        de mica adancime;            = 1-5 m
                                                        adanci;                      = 5-20 m
                                                        foarte adanci                > 20 m
                    Viteza de alunecare        extrem de rapida;                      > 3 m/s
                                               foarte rapida;                         = 3 m/s-0,3 m/min
                                               rapida;                                = 0,3 m/min-1,5 m/zi
                                               moderata;                              = 1,5 m/zi-1,5 m/luna
                                               lenta;                                 = 1,5 m/luna-1,5 m/an
                                               foarte lenta;                          = 1,5 m/an-0,06 m/an
                                               extrem de lenta.                       < 0,06 m/an
                    Distanta de deplasare      alunecari propriu-zise;
                                               alunecari tip curgeri de teren.
                    Distanta de evolutie a     alunecari deplasive de la baza versantului in directia opusa
                    alunecarii pe versant          deplasarii acumulatorului – deci caracter regresiv.
                                               Alunecari detrusive – evolutie in directia acumulatului de
                                                   alunecare – caracter progresiv.

Table 22 Caracterisiticile alunecarilor de teren



Zone de risc natural : Unitati administrativ teritoriale afectate de alunecari de teren4

          Nr. Crt    Judet      Unitatea administrativ        Potentialul de producere a          Tipul alunecarilor
                                teritoriala                   alunecarilor
                                                                                                  Primara       Reactiva

                     Giurgiu
                           Comuna
       402                 Daia                               scazut                                                -
Table 23 UAT-uri afectate de alunecari de teren




4
    Conform Lege 575 din 2001 publicat in MO nr. 726 din 14 Nov 2001

                                                                                                                                   34
                                                                           Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                         Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                               trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

        Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                                   Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Pe data de 6 aprilie 2006 are loc o alunecare de teren in Judetul Giurgiu in comuna Prundu sat
Puieni , alunecare de teren propriu zisa, de suprafata, pe o lungime de 150m si latime de 60m.
Conform datelor furnizate de ISU au fost afectate :
   - ulita satului pe o lungime de 150m, cu producerea unei falii avand lungimea de 25m, latime
        de 8m si adancime de 1.5m.
   - stalp de sustinere a liniilor de alimentare cu energie electrica deplasat din fundatie cu cca
        1.5m orizontal si 8 m in plan vertical balans, fara perturbarea alimentarii cu energie electrica
        a consumatorilor.
   - Un numar de 6 locuinte individuale :

Proprietar      Constructie                                       Stadiu                                            Nr persoane
                                                                                                                    afectate
Ciobanu             -      casa 2 camere, in curs de refacere     pericol de prabusire – stare de colaps –          2
Dumitru                    dupa un incendiu partial in 2005       nelocuibila
                    -      constructie     din      paianta   –   falie paralela cu curbele de nivel de
                           invelitoare din azbociment- 2 ape      aprox. 50 cm adancime, in locuinta
Stavarna            -      casa 6 camere – constructie din        falie aprox. 50 cm adancime, paralelea            2
Gheorghe                   chirpici – sarpanta 2 ape,             cu curbele de nivel, la limita constructiei
                           invelitoare din tigla                  – pericol, nu poate fi locuita
Poenaru             -      casa, constructie din chirpici, 3      crapaturi la pereti datorita unor deplasari       0
Nicolae                    camere                                 mai vechi ale terenului
Bratu Marian        -      casa 2 camere constructie din          deplasari de teren curte, falie paralela cu
                           paianta      –     invelitoare   din   curbele de nivel
                           azbociment
Paduraru            -      casa 3 camere – constructie din        , deformata – alunecari – tasari aprox.
                           chirpici – invelitoare din tigla       50 cm – falie paralela cu curbele de
                                                                  nivel (in fata casei aprox. 1 m)
Serbu Lina          -  casa 2 camere constructie din              – tasari aprox. 50 cm – falie paralela cu         1
                       chirpici – invelitoare din tigla           curbele de nivel
Table 24 Locuinte afectate

Inundatii

Inundatie - acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau in miscare, care, prin marime si
durata, poate provoca victime umane si distrugeri materiale, ce deregleaza buna desfasurare a
activitatilor social-economice din zona afectata.
Pe raza Judetului Giurgiu exista o bogata retea hidrografica (cu o lungime de 837 km), fapt ce
predispune zona natural fenomenelor de inundare, in special in anotimpurile cu ploi abundente
primavara (in special datorita topirii zapeziilor) si toamna.

 Nr.       Cursul de apa                           Km                        Lungimea (Km)                Suprafata         B.H.
 crt.                                                                                                     (Km²)
           Arges                                   191-350                   113-100                      363
           Neajlov                                 86-186                    100                          420
           Baracu                                  21-29                     8                            11
           Chipicanu                               28-49                     21                           33
           Crevedia                                11-12                     1                            1
           Dambovnic                               86-110                    24                           90
           Ilfovat                                 0-39                      39                           114
           Balaria                                 0-18                      18                           66
           Vartop                                  0-11                      11                           22
           Calnistea                               50-112                    62                           132
           Valea lui Damian                        0-11                      11                           51
           V. Porumbeilor                          0-24                      24                           166


                                                                                                                                  35
                                                                    Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                  Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                        trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

        Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                             Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

 Nr.      Cursul de apa                       Km                       Lungimea (Km)               Suprafata         B.H.
 crt.                                                                                              (Km²)
         Silistea                            0-12                      12                          56
         Raiosu                              3-12                      9                           28
         Ismar                               0-27                      27                          161
         Glavacioc                           95-120                    25                          52
         Milcovat                            20-47                     24                          39
         Bratilov                            0-29                      27                          67
         Racu                                0-7                       7                           37
         Iordana                             0-11                      11                          47
         Dadilovat                           0-7                       7                           80
         Gurbanu                             0-11                      11                          72
         Sabar                               79-174                    58                          141
         Bai                                 30-35                     5                           4
         Ciorogarla                          4-57                      18                          32
         V. Mamina                           0-38                      16                          37
         Dambovita                           190-197                   7                           18
         Ilfov                               82-93                     11                          6
         Ilfovat                             -                         5                           12
 TOTAL B.H. ARGES                                                      712-699                     2358
         Dunare                              -                         75                          520
         Parapanca                           0-29                      29                          427
         Ciuvica                             0-8                       8                           63
         V.Oncesti                           0-9                       9                           84
         Zboiu                               0-28                      17                          74
 TOTAL B.H. DUNARE                                                     138                         1168
 TOTAL GENERAL                                                         850                         3526
Table 25 Descrierea cursurilor de apa din Judetul Giurgiu

Inundatiile cele mai frecvente sunt cauzate de revarsari apelor curgatoare sau formarii unor torente,
ca urmare a unor ploi abundente de lunga durata, a topirii rapide a straturilor de zapada, a blocarii
cursurilor de apa de catre gheturi sau crearii unor baraje datorate formarii aluviunilor si a colmatarii
albiilor in zonele podurilor si podetelor, sau a ruperii digului de protectie construit d-ea lungul
fluviului Dunarea.
Procesul de revarsare din albiile raurilor care poate cuprinde intinse suprafete de teren este insotit
de crearea unui front de apa-unda de viitura – care depinde ca marime de cantitatea, durata
precipitatiilor si distributia in cazul bazinului hidrografic.
Pe teritoriul judetului cursurile de apa au un caracter liniar cu varsare in bazinul dunarean, toate
raurile care compun bazinul hidrografic al judetului, isi au originea izvoarelor in teritorii
administrative ale altor judete.
Fenomenele de iarna (gheata la mal, podul de gheata, scurgeri de sloiuri) incep sa apara pe rauri in
prima decada a lunii noiembrie si se pot mentine pana la inceputul lunii martie, in aceasta perioada,
datorita schimbarilor climaterice rapide se pot depasi cotele normale, apa revarsandu-se pe
suprafete intinse.


Zone de risc natural : Unitati administrativ teritoriale afectate de inundatii




             Nr. Crt    Judetul   Unitatea administrativ teritoriala   Tipuri de inundatii


                                                                                                                           36
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

                                                                 Pe cursuri de ape        Pe torenti

                       Giurgiu
                                Orasul
             636                Bolintin Vale                                                  -
                                Comuna
            637                 Bolintin Deal                                                  -
            638                 Bucsani                                                        -
            639                 Bulbucata                                                      -
            640                 Calugareni                                                     -
            641                 Calejani                                                       -
            642                 Colibasi                                                       -
            643                 Comana                                                         -
            644                 Crevedia Mare                                                  -
            645                 Floresti- Stoenesti                                            -
            646                 Gaieseni                                                       -
            647                 Ghimpati                                                       -
            648                 Gostinari                                                      -
            649                 Hotarele                                                       -
            650                 Iepuresti                                                      -
            651                 Joita                                                          -
            652                 Letca Noua                                                     -
            653                 Marsa                                                          -
            654                 Mihai Bravu                                                    -
            655                 Ogrezeni                                                       -
            656                 Roata de Jos                                                   -
            657                 Schitu                                                         -
            658                 Singureni                                                      -
            659                 Stoenesti                                                      -
            660                 Ulmi                                                           -
            661                 Valea Dragului                                                 -
            662                 Varasti                                                        -
            663                 Vanatorii Mici                                                 -
Table 26 Zone de risc natural UAT afectate de inundatii

Inundatii produse pe teritorriul Judetului Giurgiu si efectele acestora

Urmare a precipitatiilor abundente inregistrate in judetul Giurgiu si judetele limitrofe cat si a topirii
stratului de zapada s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile Neajlov, Dimbovnic, Sabar si
Glavacioc, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Neajlov la PH Vadu Lat 230 cm in data
de 17.02.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 30 cm, Neajlov la PH Calugareni 278 cm in data
de 19.02.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 18 cm si Sabar la Poienari 220 cm in data de
18.02.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 20 cm. Aceste depasiri de cote si niveluri au produs
urmatoarele efecte negative:
- au fost afectate 8 localitati (7 din revarsarea raului Neajlov respectiv Crevedia Mare, Bucsani,
Clejani, Bulbucata, Iepuresti, Singureni si Calugareni si o localitate din revarsarea raului Glavacioc
respectiv Ghimpati);
- situatia pagubelor pe localitati se prezinta astfel:
Crevedia Mare – 50 ha teren agricol cultivat, 50 ha pasune, 150 m DC si 1 podet;
Bucsani – 30 ha teren agricol cultivat, 31 ha pasune si 20 m DC;
Clejani – 250 ha teren agricol cultivat, 200 ha pasune si 80 m DC;
Bulbucata – 20 ha teren agricol cultivat si 20 m DC;
Iepuresti – 100 ha teren agricol cultivat, 90 ha pasune si 2 podete;
                                                                                                                      37
                                                                 Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                               Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                     trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                          Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Singureni – 1 ha teren agricol cultivat si 15 ha pasune;
Calugareni – 5 gospodarii, 6 ha teren agricol cultivat, 150 ha pasune;
Ghimpati – 35 ha pasune;
- circulatia pe drumurile afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost intrerupta pentru anumite
perioade de timp.

aprilie – mai 2005 datorita precipitatiilor inregistrate in judetul Giurgiu si judetele limitrofe s-au
produs cresteri de niveluri si debite pe raurile care strabat judetul Giurgiu, scurgeri de pe versanti si
inundari ale unor terenuri. Aceste depasiri de cote si niveluri ca si cantitatea mare de precipitatii
cazuta intr-un interval scurt au produs urmatoarele efecte negative:
- 110 ha culturi, 3885 ha paduri si 37 ha islazuri;

01-16 iulie 2005 datorita precipitatiilor, cu caracter de torentialitate, ce au depasit in unele localitati,
in 24 de ore media multianuala inregistrata in luna iulie, cazute in judetul Giurgiu si judetele
limitrofe s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile care strabat judetul Giurgiu,
inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Malu Spart 234 cm in data de
13.07.2005, fiind depasita cota de atentie cu 24 cm, Arges la PH Gradinari 347 cm in data de
14.07.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 97 cm, Arges la PH Budesti (jud. Calarasi) 367 cm
in data de 13.07.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 57 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 182 cm in
data de 06.07.2005, fiind depasita cota de atentie cu 32 cm, Neajlov la PH Calugareni 342 cm in
data de 07.07.2005 fiind depasita cota de pericol cu 17 cm si Glavacioc la PH Crovu 330 cm in
data de 04.07.2005 fiind depasita cota de pericol cu 30 cm precum si scurgeri de pe versanti.

15-25 august 2005 datorita precipitatiilor cazute in bazinele superioare ale raurilor Arges, Neajlov si
Sabar s-au produs cresteri de niveluri si debite, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime:
Arges la PH Malu Spart 292 cm in data de 18.08.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 52 cm,
Arges la PH Budesti (jud. Calarasi) 317 cm in data de 22.08.2005, fiind depasita cota de inundatie
cu 17 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 170 cm in data de 19.08.2005, fiind depasita cota de atentie cu
20 cm, Neajlov la PH Calugareni 292 cm in data de 21.08.2005 fiind depasita cota de inundatie cu
32 cm, Glavacioc la PH Crovu 220 cm in data de 19.08.2005 fiind depasita cota de atentie cu 20
cm si Sabar la PH Poienari 218 cm fiind depasita cota de inundatie cu 18 cm precum si scurgeri de
pe versanti.
        Depasirile de cote si niveluri si scurgerile de pe versanti produse in lunile iulie si august au
avut urmatoarele efecte negative:
- au fost afectate 26 localitati astfel :
Giurgiu – 28 case si 4 anexe gospodaresti avariate;
Bolintin Vale – 1 constructie hidrotehnica;
Mihailesti – 1 podet;
Adunatii Copaceni – 1 pod, 1295 ha teren agricol si 10 fantani;
Bucsani – 1 podet;
Calugareni – 2 case avariate, 1,5 km de drum judetean, 235 ha teren agricol si 100 fantani;
Colibasi – 1 constructie hidrotehnica;
Crevedia Mare – 0,28 km DJ+DC si 2 poduri;
Gradinari – 1 podet;
Gaiseni – 2 podete;
Gogosari – 1 casa avariata;
Gostinari – 1 podet si o constructie hidrotehnica;




                                                                                                                        38
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Ghimpati – 24 case distruse, 13 avariate, 34 anexe gospodaresti afectate, 1 obiectiv social-economic
(casa parohiala), 4 poduri si podete, 3 km DJ+DC, 640 ha teren agricol, 152 fantani si 2 constructii
hidrotehnice;
Greaca – 1 casa avariata;
Isvoarele – 3 case distruse, 6 avariate, 5 anexe gospodaresti avariate, 201,1 ha teren agricol, 801
fantani, 139 animale moarte si o constructie hidrotehnica avariata;
Izvoarele – 5 case avariate, 2 anexe gospodaresti, 3 poduri si podete, 1,8 km DJ+DC, 757,12 ha
teren agricol, 11 fantani si 2 constructii hidrotehnice;
Hotarele – 26 case distruse, 89 avariate, 10 anexe gospodaresti, 1 obiectiv social-economic
(biserica), 900 ha teren agricol, 1500 fantani si 3 constructii hidrotehnice;
Heresti – 2 case avariate, 1 km de DC si 32 punti pietonale;
Joita – 1 podet si o constructie hidrotehnica;
Letca Noua – 1 casa avriata, 2 anexe gospodaresti, 1 obiectiv social-economic (canton silvic), 61 ha
teren agricol si o constructie hidrotehnica;
Ogrezeni – 1 constructie hidrotehnica;
Rasuceni – 3 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodaresti, 1 podet, DJ+DC 0,5 km si 187,8 ha
teren agricol;
Schitu – 2 case distruse, 11 avariate, 9 anexe gospodaresti, 2 poduri si podete, 1,798 km DJ+DC,
63,6 ha teren agricol, 7 fantani si 2 constructii hidrotehnice;
Stoenesti – 1 casa avariata, 11 anexe gospodaresti, 3 podete, 0,5 km DJ+DC, 390 ha teren agricol si
85 fantani;
Vinatorii Mici – 0,3 km DJ si DC;
Varasti – 2 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodaresti, 446,8 ha teren agricol si 10 fantani;
- circulatia pe drumurile judetene afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost blocata pentru
anumite perioade de timp.
- 20 de localitati au ramas fara alimentare cu energie electrica, echipe ale societatii electrica
actionand pentru remedierea defectiunilor aparute la 150 posturi de transformare;
- circulatia pe linia 103 Bucuresti – Progresu – Giurgiu a fost intrerupta datorita deplasarii pilei nr. 2
a podului amplasat peste raul Arges, sat Gradistea, comuna Comana, structura metalica a podului
prabusindu-se in albia raului Arges, legatura feroviara intre Bucuresti si Giurgiu fiind deviata pe
relatia Videle;


        19-28 septembrie 2005 datorita precipitatiilor cazute in aceasta perioada s-au produs cresteri
de niveluri si debite, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Gradinari 482 cm
in data de 22.09.2005, fiind depasita cota de pericol cu 132 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 313 cm in
data de 23.09.2005, fiind depasita cota de pericol cu 53 cm, Neajlov la PH Calugareni 385 cm in
data de 24.09.2005 fiind depasita cota de pericol cu 35 cm, Glavacioc la PH Crovu 288 cm in data
de 24.09.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 38 cm si Sabar la PH Poienari 298 cm in data de
23.09.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 98 cm precum si scurgeri de pe versanti:
        Depasirile de cote si niveluri si scurgerile de pe versanti produse in aceasta perioada au avut
urmatoarele efecte negative:
                   - au fost afectate 32 localitati astfel:
                        1. Giurgiu - 7 case avariate, 1 anexa si 2 fantani;
                        2. Mihailesti – 42 de case avariate, 7 in pericol de prabusire, 18 anexe
                            avariate, 2 anexe distruse si 100 fantani,;
                        3. Bolintin Vale – 4 case avariate, 1 in pericol de prabusire, 1 anexa
                            avariata, 100 fantani, 0,5 km drum forestier, 50 ha pepiniera, 10.000
                            puieti, 26 mc masa lemnoasa ;

                                                                                                                      39
                                                            Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                          Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                      Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

                      4. Adunatii Copaceni – 6 case avariate, 1 in pericol de prabusire, 1 casa
                          distrusa, 8 anexe avariate, 4 anexe distruse, DN 5 afectat pe o portiune de
                          0,2 km, DJ 412 A afectat pe o portiune de 500 m,;
                      5. Bolintin Deal – 5 case avariate, 800 fantani si DC afectate pe o suprafata
                          de 0,8 km;
                      6. Bucsani – 1 pod afectat, 20 fantani, 1,5 km DC si o traversare pietonala ;
                      7. Bulbucata – 1 casa avariata, 3 anexe avariate, DC 4 km, 30 fantani, 50 ha
                          teren agricol cultivat si 30 ha pasune;
                      8. Cosoba – 10 case avariate, 60 de fantani, strazi 4,2 km si DJ 601 A 2,2
                          km;
                      9. Crevedia Mare – 1 casa avariata, 20 fantani, DC 0,2 km, 1 podet si 100 ha
                          teren agricol cultivat,;
                      10. Colibasi –1 casa avariata;
                      11. Clejani – 5 case avariate, 3 anexe avariate, 30 fantani, DC 140 0,9 km;
                      12. Calugareni – 16 case avariate, DC 107 1 km, 1 podet pe DC 107, 100
                          fantani, 423 ha teren agricol cultivat si 600 ha pasune;
                      13. Comana – 14 case avariate;
                      14. Floresti Stoenesti – 2 case avariate, 100 fantani, 100 ha teren agricol
                          cultivat si 1 pod din lemn peste raul Sabar pe DC 152;
                      15. Gaiseni – 4 case avariate, DJ 401A 0,2 km, 300 ha teren agricol cultivat
                          si 50 pasuni;
                      16. Ghimpati – DJ 603 deversat pe o portiune de 200 m si 1 podet;
                      17. Hotarele - 16 case distruse, 186 case avariate;
                      18. Izvoarele – 10 case avariate, 27 anexe, 10 poduri si podete si 15 fantani;
                      19. Iepuresti – 3 case afectate, 1 anexa, 1 podet peste raul Neajlov pe DC
                          105, 15 fantani, DJ 411 0,15 km si 400 ha teren agricol cultivat;
                      20. Joita – pod peste raul Ciorogarla distrus, DJ 601 A 1,7 km, si DJ 602 1,1
                          km;
                      21. Letca Noua – 1 case avariata, 10 ha teren agricol cultivat si 22 ha pasune;
                      22. Marsa – 1 casa avariata, 1 anexa avariata si 100 fantani;
                      23. Ogrezeni –100 fantani;
                      24. Roata de Jos – 4 fantani, 7 traversari pietonale si 30 fantani;
                      25. Rasuceni – 1 casa avariata;
                      26. Sabareni – 4 case avariate, DJ602 2,5 km, podet pe DC 143, si 40 ha
                          teren agricol cultivat;
                      27. Schitu – 18 anexe gospodaresti,18 curti, 3 podete, 22 fantani, 70 ha teren
                          agricol cultivat si 240 ha pasune ;
                      28. Stoenesti – 1 casa avariata;
                      29. Toporu - DJ 503 afectat de apa pe o suprafata de 2000 m;
                      30. Singureni – 3 case avariate, 2 anexe avariate, DJ 411 1 km, 20 fantani si
                          gradini 0,13 ha;
                      31. Ulmi –32 case avariate, 1 anexa, DJ 601 E 1,5 km, strazi 4 km;
                      32. Varasti – 6 case avariate;
- circulatia pe drumurile nationale afectate s-a desfasurat cu dificultate si a fost blocata pentru
anumite perioade de timp.
- circulatia pe drumurile judetene afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost blocata pentru
anumite perioade de timp.




                                                                                                                   40
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

02-08 octombrie 2005 datorita precipitatiilor abundente inregistrate in zilele de 02-03.10.2005 ce au
depasit capacitatea de preluare a rigolelor si sistemului de canalizare precum si scurgerilor de pe
versanti au fost afectate:
- 5 localitati respectiv Cosoba, Clejani, Hotarele, Ulmi si Varasti;
- situatia pagubelor pe localitati se prezinta astfel:
Cosoba – 11 case;
Clejani – 1 casa si 5 curti;
Hotarele – 4 case;
Ulmi – 25 curti + anexe gospodaresti si incinta scolii din satul Ghionea;
Varasti – 2 curti si 50 ha teren agricol;
Datorita depasirii cotei de pericol, pe fluviul Dunarea:
Pagubele produse in perioada 01.04-17.04.2006:
4265 ha padure, din care 260 ha impaduriri si regenerari naturale;
1350 mc material lemnos;
150 ha terenuri neproductive
s-a intrerupt alimentarea cu energie electrica a depozitului de carburanti Cioroiu, a unui atelier
flotant apartinand CNF Giurgiu – Nav si a unui post de transformare de la Prefabricate Giurgiu;
alimentarea cu apa a mun. Giurgiu a fost restrictionata pe timp de noapte datorita dificultatii
evacuarii apelor uzate epurate in fluviul Dunarea.

Incendii de padure

Zona impadurita care apartine Directiei Silvice Giurgiu este gestionata de patru ocoale silvice, si
anume Giurgiu, Comana, Bolintin Vale si Ghimpati.
Fondul forestier este situat in zone usor accesibile, in interiorul carora sunt amenajate cai de acces,
fiind practicabile in orice anotimp al anului.
Suprafata fondului forestier din judetul Giurgiu este de 38.279 ha, din care 36.152 ha administrate
de Regia Nationala a Padurilor, reprezentand 94,4 % din suprafata impadurita a judetului, fiind
repartizata in cadrul a patru ocoale silvice. Din totalul suprafetelor ocupate de paduri, 40% sunt
paduri de rasinoase, 39% fag, 12% stejar, 6% diverse de esenta tare, 3% diverse de esenta moale.
Densitatea medie a padurilor este de 0,6. Altitudinea medie a fondului forestier este de 150 m.
Zonele cel mai greu accesibile tehnicii de stingere a incendiilor sunt cele de deal, Padurea Golasei –
Bucsani, unde datorita tehnicii de interventie cu deplasament foarte greu, peste 20 de tone si in cea
mai mare parte uzata fizic, se poate ajunge foarte greu.
Vulnerabilitatea la incendii a fondului forestier creste primavara, inaintea aparitiei vegetatiei si
toamna, dupa uscarea vegetatiei, in perioadele de seceta si in perioadele de flux sporit de turisti.
Zonele cele mai vulnerabile la incendii sunt:
     - Padurea Balaria, Ocolul Silvic Ghimpati, in teritoriul careia se gasesc puturi de sonda, unele
in exploatare altele in conservare;
      - Padurea Rusii lui Asan, Ocolul Silvic Bolintin Vale, care este traversata de trasee electrice
de inalta tensiune si de autostrada Bucuresti – Pitesti.
Descarcarile electrice, principala sursa de producere a incendiilor la paduri, sunt frecvente pe toata
suprafata fondului forestie




                                                                                                                     41
                                                           Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                         Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                               trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                     Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




Demografie

Judetul Giurgiu

Judetul Giurgiu are in anul 2008 o populatie de 282,554 locuitori repartizata conform Institutului
National de Statistica pe localitati astfel:




                                                                                                                  42
                                                  Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                      trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

     Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L             Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

                                   TOTAL    MASCULIN                 FEMININ
GIURGIU                            282554    137893                   144661
MEDIU URBAN                        87602      42093                    45509
MUNICIPIUL GIURGIU                 68083      32589                    35494
ORAS BOLINTIN-VALE                 12159      5985                     6174
ORAS MIHAILESTI                     7360      3519                     3841
MEDIU RURAL                        194952     95800                    99152
ADUNATI-COPACENI                    6565      3190                     3375
BANEASA                             5237      2606                     2631
BOLINTIN -DEAL                      6209      3058                     3151
BUCSANI                             3765      1867                     1898
BULBUCATA                           1478       727                      751
BUTURUGENI                          3969      1995                     1974
CALUGARENI                          6239      3076                     3163
CLEJANI                             3402      1662                     1740
COLIBASI                            3526      1756                     1770
COMANA                              7413      3645                     3768
COSOBA                              2403      1162                     1241
CREVEDIA MARE                       4987      2492                     2495
DAIA                                2803      1369                     1434
FLORESTI-STOENESTI                  8778      4307                     4471
FRATESTI                            5731      2823                     2908
GAISENI                             5442      2663                     2779
GAUJANI                             2572      1275                     1297
GHIMPATI                            5608      2763                     2845
GOGOSARI                            2012       989                     1023
GOSTINARI                           2609      1260                     1349
GOSTINU                             2194      1052                     1142
GRADINARI                           3253      1611                     1642
GREACA                              2435      1139                     1296
HERASTI                             2225      1089                     1136
HOTARELE                            3719      1805                     1914
IEPURESTI                           2041       974                     1067
ISVOARELE                           1951       949                     1002
IZVOARELE                           4020      1949                     2071
JOITA                               3289      1630                     1659
LETCA NOUA                          3564      1791                     1773
MALU                                2522      1267                     1255
MARSA                               2763      1391                     1372
MIHAI BRAVU                         2530      1230                     1300
OGREZENI                            4614      2262                     2352
OINACU                              3626      1799                     1827
PRUNDU                              4494      2227                     2267
PUTINEIU                            2736      1379                     1357
RASUCENI                            2443      1205                     1238
ROATA DE JOS                        8223      4057                     4166
SABARENI                            2586      1276                     1310
SCHITU                              1973       930                     1043
SINGURENI                           3106      1474                     1632
SLOBOZIA                            2543      1288                     1255
STANESTI                            2996      1462                     1534
STOENESTI                           2081      1005                     1076
TOPORU                              2264      1078                     1186
ULMI                                7546      3698                     3848
VALEA DRAGULUI                      3004      1485                     1519
VANATORII MICI                      4630      2234                     2396
VARASTI                             5869      2899                     2970
VEDEA                               2964      1480                     1484


                                                                                                         43
                                                                             Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                           Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                                 trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

                Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                             Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Table 27 Repartitia populatiei judetului Giurgiu

Incepand din anul 1977 se constata o scadere a populatiei judetului, scadere accentuata mai ales
dupa 1999 cand se constata o migrare accentuata a populatiei catre marele centre urbane si mai ales
scadere coroborata cu o rata a natalitatii semnificativ diminuata.


                                                        Evolutia populatiei

               350,000


               300,000


               250,000


               200,000
   Populatie




               150,000


               100,000


                50,000


                    0
                     1920     1930      1940     1950      1960     1970      1980        1990       2000        2010        2020
                                                                    Ani


Figure 13 Evolutia istorica a populatiei in Judetul Giurgiu

                                                                       Numarul                   Locuitori       /
               Judetul Giurgiu                                         locuitorilor              km2
               1930                                                    269,577                   76.5
               1948                                                    313,793                   89.0
               1956                                                    325,045                   92.2
               1966                                                    320,120                   90.8
               1977                                                    327,494                   92.9
               1992                                                    313,352                   88.9
               2002                                                    297,859                   84.5
               2008                                                    282,554                   80.2
Table 28 Densitatea populatiei judetului Giurgiu

Repartitia la nivel judetean pe sexe dupa recensamantul populatiei din anul 2002 se prezinta astfel,
urmand acelasi trend descendent la nivel global




                                                                                                                                    44
                                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

                Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                               Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




Judetul Giurgiu                   2002             2003                  2004        2005         2006          2007         2008
Total (numar de persoane)
 - Ambele sexe                    291784           289484                288018      286208       284501        283408       282,554
 - Masculin                       142435           141179                140473      139540       138804        138320       137893
 - Feminin                        149349           148305                147545      146668       145697        145088       144661
Urban (numar de persoane)
 - Ambele sexe                    90022            89914                 89164       89012        88741         88347        87602
 - Masculin                       43717            43541                 43121       42975        42813         42614        42093
 - Feminin                        46305            46373                 46043       46037        45928         45733        45509
Rural (numar de persoane)
 - Ambele sexe                    201762           199570                198854      197196       195760        195061       194,952
 - Masculin                       98718            97638                 97352       96565        95991         95706        95800
 - Feminin                        103044           101932                101502      100631       99769         99355        99152
Locuitori / km2                   82.8             82.1                  81.7        81.2         80.7          80.4
Table 29 Repartitia pe sexe a populatiei judetului Giurgiu


                                                     Evolutia populatiei dupa 2002


               294000


               292000


               290000
   populatie




               288000


               286000


               284000


               282000
                    2001        2002        2003          2004        2005         2006          2007           2008           2009
                                                                       An


Figure 14 Evolutia populatiei Judetului Giurgiu dupa recensamantul populatiei din 2002




                                                                                                                                      45
                                                                                Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                              Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                                    trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

                Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                                Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU


                                                     Repartizarea populatiei pe sexe


               152000

               150000

               148000

               146000

               144000
   Populatie




                                                                                                                              Masculin
               142000
                                                                                                                              Feminin
               140000

               138000

               136000

               134000

               132000
                          2002        2003           2004         2005          2006           2007            2008
                                                                   An


Figure 15 Repartizarea populatiei Judetului Giurgiu pe sexe dupa recensamantul populatiei din 2002

Migratia populatiei in Judetul Giurgiu se prezinta astfel:

        Judetul Giurgiu                                            Total                  Urban                Rural
        Plecati                                                    3907                   1390                 2517
        Sositi                                                     4444                   1025                 3419
        Sold                                                       537                    -365                 902
Table 30 Migratia populatiei judetului Giurgiu

Balanta pozitiva a migratiei populatiei in judet are ca explicatie o migrare de tip intern, in special
catre mediul rural datorat in mare parte reducerii activitatilor industriale in mediul rural reprezentat
de cele doua orase ale judetului si municipiul Giurgiu, fapt ce orienteaza populatia catre o
agricultura de subzistenta in mediul rural. O alta explicatie rezida in dezvoltarea cu precadere a
zonelor limitrofe Judeului Ilfov, respectiv zonele cele mai apropiate de Bucuresti si de linia de
centura a acestuia, zona caracterizata de o infuzie de capital pe piata investitiilor imobiliare din anii
trecuti, multi dezvoltatori preferand aceasta optiune pentru a compensa valoarea crescuta a
terenurilor intravilane din Judetul Ilfov cu valoarea relativ scazuta a proprietatilor in judetul
Giurgiu. Aceste tendinte sunt evidentiate in special in Mihailesti si zona limitrofa acestuia, pe
drumul national 5B, Adunatii Copaceni pe drumul national 5; fenomene similare avand loc si in
apropierea Municipiului Giurgiu.

Regiunea Ruse

La data de 31.12.2008 populatia regiunii Ruse era de 251,236 locuitori conform Institutului
National de Statistica, repartizata astfel:




                                                                                                                                        46
                                                                                 Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                               Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                                     trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

                  Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                                Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU



Districts         Total                                       Urban                                  Rural
Municipalities    Total      Male                  Female     Total        Male        Female        Total        Male          Female
Ruse              251,236 121,814                  129,422    189,870      91,679      98,191        61,366       30,135        31,231
Borovo            6,793      3,298                 3,495      2,346        1,142       1,204         4,447        2,156         2,291
Byala             15,213     7,529                 7,684      9,137        4,511       4,626         6,076        3,018         3,058
Vetovo            15,153     7,462                 7,691      10,133       4,995       5,138         5,020        2,467         2,553
Dve Mogili        10,574     5,184                 5,390      4,385        2,145       2,240         6,189        3,039         3,150
Ivanovo           10,633     5,255                 5,378      -            -           -             10,633       5,255         5,378
Ruse              174,648 84,105                   90,543     160,678      77,284      83,394        13,970       6,821         7,149
Slivo Pole        11,832     5,806                 6,026      3,191        1,602       1,589         8,641        4,204         4,437
Tsenovo           6,390      3,175                 3,215      -            -           -             6,390        3,175         3,215
Table 31 Populatia regiunii Ruse

Similar judetului Giurgiu in regiunea Ruse se constata o scadere a numarului locuitorilor incepand
din anul 20045 astfel:


                                              Evolutia populatiei in Regiunea Ruse

                  260000
                  259000
                  258000
                  257000
                  256000
      Populatie




                  255000
                  254000
                  253000
                  252000

                  251000
                  250000
                       2003           2004             2005             2006              2007                2008               2009
                                                                        An


Table 32 Evolutia populatiei in Regiunea Ruse

Ruse       Total                              Urban                                              Rural
An         Total      Male        Female      Total      Male                       Female       Total          Male          Female
2008       251236     121814      129422      189870     91679                      98191        61366          30135         31231
2007       253008     122649      130359      190036     91775                      98261        62972          30874         32098
2006       255315     123821      131494      191294     92363                      98931        64021          31458         32563
2005       256835     124534      132301      187765     90580                      97185        69070          33954         35116
2004       259,173    125,828     133,345     188,759    91,172                     97,587       70,414         34,656        35,758
Table 33 Repartizarea populatiei pe sexe in regiunea Ruse

Repartizarea populatiei pe sexe in regiunea Ruse


5
    An de incepere a analizei conform datelor statistice disponibile

                                                                                                                                        47
                                                                      Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                    Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                          trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

               Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                       Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




                                      Repartizarea populatiei regiunii Ruse pe sexe

               136000
               134000
               132000
               130000
               128000
   Populatie




                                                                                                                  Masculin
               126000
                                                                                                                  Feminin
               124000
               122000
               120000
               118000
               116000
                            2004             2005          2006           2007                  2008
                                                           an


Figure 16 Repartizarea populatiei regiunii Ruse pe sexe

Analiza comparativa a populatiei in cele doua regiuni supuse analizei, respectiv Judetul Giurgiu si
Regiunea Ruse.

Comparatie a evolutiei populatiei in cele doua zone

Giurgiu                 Total                          Urban                        Rural
An                      Total     Male       Female Total         Male     Female Total                  Male        Female
2004                    288,018 140,473 147,545 89,164 43,121 46,043 198,854                             97,352      101,502
2005                    286,208 139,540 146,668 89,012 42,975 46,037 197,196                             96,565      100,631
2006                    284,501 138,804 145,697 88,741 42,813 45,928 195,760                             95,991      99,769
2007                    283,408 138,320 145,088 88,347 42,614 45,733 195,061                             95,706      99,355
2008                    282,554 137,893 144,661 87,602 42,093 45,509 194,952                             95,800      99,152
Table 34 Evolutia comparativa a populatiei in judetul Giurgiu si regiunea Ruse partea 1
Ruse                    Total                          Urban                         Rural
An                      Total     Male       Female Total          Male    Female Total                  Male         Female
2004                    259,173 125,828 133,345 188,759 91,172 97,587 70,414                             34,656       35,758
2005                    256,835 124,534 132,301 187,765 90,580 97,185 69,070                             33,954       35,116
2006                    255,315 123,821 131,494 191,294 92,363 98,931 64,021                             31,458       32,563
2007                    253,008 122,649 130,359 190,036 91,775 98,261 62,972                             30,874       32,098
2008                    251,236 121,814 129,422 189,870 91,679 98,191 61,366                             30,135       31,231
Table 35 Evolutia comparativa a populatiei in judetul Giurgiu si regiunea Ruse partea 2




                                                                                                                             48
                                                                             Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                           Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                                 trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

               Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                              Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU


                                        Analiza comparativa a evolutiei populatiei


               300,000


               290,000


               280,000
   Populatie




               270,000
                                                                                                            Regiunea Ruse
                                                                                                            Judetul Giurgiu
               260,000


               250,000


               240,000


               230,000
                           2004          2005            2006           2007           2008
                                                         An


Figure 17 Analiza comparativa a evolutiei populatiei totale in cele doua regiuni


                                      Analiza comparativa populatie in mediul urban


               250,000



               200,000



               150,000
   Populatie




                                                                                                   Ruse populatie urban
                                                                                                   Giurgiu populatie urban
               100,000



                50,000



                    0
                           2004        2005         2006         2007          2008
                                                    An


Figure 18 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul urban




                                                                                                                                    49
                                                                             Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                           Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                                 trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

               Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                              Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU


                                       Analiza comparativa populatie in mediul rural


               250,000



               200,000



               150,000
   Populatie




                                                                                                     Ruse populatie rural
                                                                                                     Giurgiu populatie rural
               100,000



                50,000



                    0
                           2004         2005        2006         2007           2008
                                                     An


Figure 19 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul rural


                                         Analiza comparativa a populatiei pe sexe


               160,000

               140,000

               120,000

               100,000                                                                                   Ruse -- Masculin
   Populatie




                                                                                                         Giurgiu - Masculin
                80,000
                                                                                                         Ruse - Feminin
                60,000                                                                                   Giurgiu - Feminin


                40,000

                20,000

                    0
                           2004           2005            2006          2007            2008
                                                          An


Figure 20 Analiza comparativa a repartizarii populatiei pe sexe

        Scopul analizei comparative este de a demonstra similitiudinea dintre cele doua zone
studiate in special in ceea ce priveste evolutia populatiei la nivel de regiune si tendinta generala de
scadere a numarului de locuitori datorat in special aspectelor economice generate de o scadere a
sectorului industrial atat in Romania cat si in Bulgaria pe fondul trecerii de la un sistem majoritar de

                                                                                                                                    50
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

stat la un sistem privat in care fostele centre industriale nu isidovedesc rentabilitatea, fapt ce se
traduce in mod direct atat in evolutia populatie cat si in nivelul de trai in special in mediul urban.
O diferenta majora intre cele doua regiuni o reprezinta repartizare populatiei pe medii, Regiunea
Ruse fiind net superioara la populatie stabilita in mediul urban impartit in 8 astfel de centre
comparativ cu 3 ale judetului Giurgiu.


Definirea populatiei tinta a studiului

Avand in vedere tema studiului si particularizarea acestuia pe inundatiile din zona transfrontaliera
Giurgiu-Ruse elaboratorul propune definirea publicului tinta al studiului pe baza criteriului
principal: populatie afectata de fenomene distructive respectiv inundatii din cele doua regiuni din
Romania si Bulgaria.
Referindu-ne la zona transfrontaliera si tinand cont ca granita dintre cele doua state este
reprezentata de fluviul Dunarea vor fi analizati ca factori determinanti in definirea publicului tinta
urmatorii:
    - populatie afectata de inundatii pe cursuri de rauri interioare in zona transfronataliera
    - populatie afectata de inundatii pe Dunare in zona transfrontaliera

Judetul Giurgiu

Definirea regiunii transfrontaliere:
       Definirea regiunii transfrontaliere se face urmand zona efectiva de granita a Romaniei cu
Bulgaria si enumerarea Unitatilor Administrativ Teritoriale aflate in acesta zona astfel:
   - Prundu
   - Gostinu
   - Oinacu
   - Giurgiu
   - Slobozia
   - Malu
   - Vedea
   - Gaujani

Regiunea Ruse

   -   Slivo Pole
   -   Ruse
   -   Ivanovo
   -   Borovo
   -   Tsenovo


Poulatie totala la nivelul anului 2008 in zonele regiunii transfrontaliere:




                                                                                                                      51
                                                                    Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                  Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                        trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                               Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

                       Judetul                  TOTAL         MASCULIN          FEMININ
                       GIURGIU                  88998         42977             46021
                       MUNICIPIUL
                       GIURGIU                  68083         32589             35494
                       Prundu                   4494          2227              2267
                       Gostinu                  2194          1052              1142
                       Oinacu                   3626          1799              1827
                       Slobozia                 2543          1288              1255
                       MALU                     2522          1267              1255
                       Vedea                    2964          1480              1484
                       Gaujani                  2572          1275              1297

                       Populatie Urban          68083          32589            35494
                       Populatie Rural          20915          10388            10527
Table 36 Populatia zonei transfrontaliere studiate in judetul Giurgiu

De notat repartizarea populatiei tinta a studiului pe medii, urban si rural facuta cu scopul principal
de a evidentia faptul ca populatia care locuieste in mediul urban, respectiv municipiul Giurgiu
preponderenta ca numar in definirea populatiei tinta nu poate fi considerata populatie real afectata
ca numar global, datele istorice prezentate indicand un numar real restrans de populatie afectata din
Municipiul Giurgiu de fenomene distructive particulare, respectiv inundatiile.

Districts                 Total                          Urban                            Rural
Municipalities            Total    Male       Female Total        Male        Female      Total        Male        Female
Slivo Pole                11832    5806       6026       3191     1602        1589        8641         4204        4437
Ruse                      251236 121814 129422 189870 91679                   98191       61366        30135       31231
Ivanovo                   10633    5255       5378       -        -           -           10633        5255        5378
Borovo                    6793     3298       3495       2346     1142        1204        4447         2156        2291
Tsenovo                   6390     3175       3215       -        -           -           6390         3175        3215
Table 37 Populatia zonei transfrontaliere studiate in regiunea Ruse



Evolutia populatiei in zona transfrontaliera luata in calcul




                                                                                                                           52
                                                                                      Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                                    Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                                          trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                                                     Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU


                               Evolutia populatiei in zona transfrontaliera Ruse


                                   300000

                                   250000

                                   200000
                                                                                                                                        2004
                          populatie 150000
                                                                                                                                        2005
                                    100000                                                                                              2006
                                                                                                                                        2007
                                     50000                                                             2008
                                                                                                                                        2008
                                                                                                   2006
                                         0
                                             Slivo Pole                                                   an

                                                          Ruse
                                                                                                2004



                                                                 Ivanovo


                                                                           Borovo


                                                                                    Tsenovo
                                        localitatate


Figure 21 Evolutia populatiei in zona transfrontaliea

In concordanta cu evolutia generala a populatiei prezentata in capitolul anterior pe zonele definite
ca tinte ale acestui studiu se constata aceiasi tendinta descrescatoare a populatiei fata de anul de
referinta 2004 astfel:

                                   Slivo
                       An          Pole       Ruse       Ivanovo Borovo                                   Tsenovo
                       2004
                       2005        1.35%      0.90%      1.98%       1.85%                                3.29%
                       2006        1.28%      0.59%      2.45%       1.58%                                2.41%
                       2007        1.10%      0.90%      0.32%       1.74%                                3.14%
                       2008        2.11%      0.70%      2.62%       2.75%                                3.75%
Table 38 Evolutia populatiei afectate de fenomene naturale distructive

Conform datelor statistice prezentate se constata ca scaderea populatiei nu pare sa fie influentata in
mod semnificativ de fenomene naturale distructive survenite datorate in special inundatiilor din anul
2005 in regiunea Ruse.

Definirea surselor potentiale ale inundatiilor in zona de studiu

Dupa cum am mentionat in capitolul de definire a tintelor, exista doua tipuri de surse care pot
provoca inundatii in zona mentionata:
   1. inundatii provenite de cresterea debitului fluviului Dunarea
   2. inundatii provenite de cresterea debitelor pe cursuri de rauri interioare

    1. Fluviul Dunarea, regimul hidrologic si hidrografia


    Regimul hidrologic al Dunarii este complex, fluviul aducand in Marea Neagra, in medie, un
debit de apa de 6500 m³/s si 79 milioane tone aluviuni anual. Pe anumite portiuni, Dunarea ingheata
in iernile aspre. Urmarind limitele bazinului hidrografic, acesta are forme de relief diverse, mult

                                                                                                                                             53
                                                                Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                              Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                    trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

        Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

accidentate, astfel ca 36% este situat la peste 1000 m altitudine, iar 64% sub 1000 m, altitudinea
medie a bazinului dunarean fiind de 475 m.
    In linie dreapta, de la izvoare la varsare, bazinul sau are o lungime de1630 km, cu o latime
maxima de 600 km, cuprinsa intre meridianul 8°09’ longitudine E, in zona izvoarelor, in Muntii
Padurea Neagra si 29°45’ longitudine E, locul de varsare in mare (Sf. Gheorghe–Delta). Limita
nordica depaseste paralela 50° latitudine nordica (50°51’ izvoarele raului Morava ceha), iar limita
sudica este paralela 42°05’ latitudine nordic a (Crna Gora).Suprafata bazinului hidrografic este de
805.300 km², din care 221.700 km², respectiv 27%, pe teritoriul Romaniei. Dunarea, cunoscuta din
antichitate cu denumirile Danubius, Istrossau Donaris, este al doilea fluviu in Europa, ca lungime
(2860 km) si debit, dupa fluviul Volga.

   Sectoarele Dunarii

    Din perspectiva diversitatii zonelor pe care le parcurge, Dunarea se imparte in trei sectoare:
    · Sectorul superior sau sectorul alpin al Dunarii, de la izvoare si pana la Bratislava/ Viena, este
tipic montan, cu o vale ingusta si adanca, cu pante abrupte si cu sase trepte de acumulare a
voluminosilor afluenti alpini, care isi au izvoarele in ghetarii de inaltime: Iler, Lech, Isar si Inul, cel
mai mare dintre acestia.
    · Sectorul mijlociu sau sectorul panonic, de la Bratislava/ Viena pana la Bazias, din punct de
vedere morfologic , poate fi divizat in doua sectoare: primul, pana la defileul de la Vác si cel de-al
doilea, in aval.
    Dunarea strabate bazinele Vienei si Bratislavei, “antecamera” marelui bazin Panonic, in cadrul
carora strapunge doua bariere muntoase, prin por tile/defileele de la Bratislava (sau Poarta Devin) si
de la Visegrad (Poarta de la Dorog sau Gran). Dupa defileul Poarta de la Visegrad, in dreptul
localitatii Vác, apele fluviului isi schimba brusc directia de curgere, catre sud, curgand, pe circa 400
km, pe directia meridianului, drenand median campia usor denivelata a Panoniei, unde valea este
larga, cu albia meandrata si cu o lunca larga. In Depresiunea Panonica, Dunarea primeste afluenti
neinsemnati, care-i scad debitul. Abia in sudul acestei depresiuni primeste cei mai puternici afluenti
ai sai: Drava si Sava (din Alpi), Morava (din Alpii Dinarici) si Tisa (din Carpati).
    · Sectorul inferior sau carpato -balcanic , de la Bazias si pana la varsare, are o lungime de 1075
km. Acest sector este cel mai important pentru Romania, deoarece, pe tot acest parcurs, fluviul uda
pamantul tarii noastre
   10




                                                                                                                       54
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




     Hidrografia este elementul esential al caracteristicilor fizico-geografice. Dunarea are peste 300
de afluenti direc ti, dintre care cei mai importanti sunt:
       Cursul superior al Dunarii sau sectorul aplin : Iller, Lech, Isar si Innul , cel mai mare
dintre acestia. Innul este important, deoarece vine de departe din sud, din Alpii Retici, de pe
teritoriul Elvetiei, unde este strajuit de cea mai mare inaltime din bazin, varful Bernina (4050 m).
Inn- ul are un curs longitudinal, apoi primeste din sud un afluent remarcabil, Salzach, pe care se afla
orasul Salzburg. In Austria, Dunarea primeste alti doi afluenti aplini: Traun si Enns. Toate aceste
rauri care coboara din Alpi sunt incarcate cu puternice aluviuni ce au impins cursul Dunarii spre
nord si au tendinta sa-l obtureze, fapt ce a necesitat importante lucrari hidroameliorative, atat pe ele
(baraje de retentie), cat si pe Dunare (diguri laterale) pentru consolidarea malurilor. La nord,
bazinul este ingust si are afluenti scurti, cu debite relativ reduse: Wörnitz, Altmühl, Naab, Regen,
pana la gr anita cu Austria.
     Dunarea, care incepe modest, ca un rausor, devine un rau mediu la Singmaringen, dar capata
importanta datorita afluentilor sudici, cu aport important de apa. Debitele afluentilor fac sa creasca
treptat debitul general al Dunarii. Astfel, debitul mediu anual al fluviului este la Linz de 745 m 3 /s,
si se dubleaza cu apele Innului, ajung and la 1500 m3 /s.
Bazinul superior al Dunarii se termina cu Poarta Devin, determinata de apropierea ultimului
segment al Alpilor, Muntii Leitha si inceputul Carpa tilor, prin Carpa tii Mici. Locul este marcat si
de confluenta cu raul Morava , care vine dinspre nord, unde a desfasurat un bazin ramificat in
Cehia (26 658 km2), cu o mica por tiune apartinand Poloniei (prin raul Orava).
Cursul mijlociu al Dunarii sau sectorul panonic - Dunarea primeste afluenti ne insemnati, ceea
ce duce la scaderea debitului. Abia in marginea de sud a acestei depresiuni prime ste cei mai
puternici afluenti ai sai: Drava, cu origini departe in vest, in Alpii Orientali (Alpii Carnici si
Hohe Tauern), pe el aflandu-se orasele austriac Klagenfurt si slovac Maribor; Sava , care se afla
pe dreapta si are un bazin de 95000 km . Este al doilea afluent important al Dunarii. Are izvoarele
in Austria. Afluentii sai dreneaza versantul sudic al Alpilor Calcarosi de Sud, dar mai ales o buna
parte a Alpilor Dinarici, ajungand cu izvoarele pana in Albania si Macedonia. Pe Sava se afla ora
                                                                                                                     55
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

sele Zagreb, iar la confluenta Savei cu Dunarea, Belgradul. Morava , ultimul afluent important al
Dunarii inainte de Por tile de Fier , constituit din Morava de Est si Morava de Sud (alta Morava dec
at afluentul de langa Bratislava), dreneaza Mun tii Macedo-Tracici. Tisa , al doilea afluent al
Dunarii pe stanga, cu un bazin de 157000 km2, aduna apele raurilor de pe versantul sudic si estic al
Carpatilor (Viseu, Some s, Crisurile, Mures), ceea ce ii confera un regim hidrologic de tip montan,
in ciuda faptului ca Tisa este, pe traseul sau orientat nord-sud, un rau de campie. Afluentii nordici,
mai ales cei slovaci (Morava, Raba, Vah, Hron, dar si Enns), aduc 800 m 3/s, astfel ca la parasirea
Ungariei, Dunarea are un debit de 2480 m /s. In sectorul sarbesc, debitul creste de 2,2 ori, prin
aportul marilor rauri Sava, Drava si Tisa , ajungand la 5500m3/s.
Cursul inferior sau sectorul carpato-balcanic cu urmatorii afluenti: pe partea stanga (care nu
sunt importanti ca debite, desi au originea in Carpati): Jiul (331 km , bazin de 10070 km2), Oltul
(670 km si bazin de 24010 km2), Argesul (327 km si 12590 km 2 ), Ialomita (400 km si 10.430 km
2
  ). Intre acesti afluenti se intercaleaza vai mai scurte, cu origini in Podis ul Getic sau chiar in
campie: Desnatuiul, Vedea, Mostistea, Calmatuiul. Ultimii afluenti importanti ai Dunarii sunt
Siretul (726 km, cu bazin de 47610 km2) si Prutul (67 km, cu bazin de 27540 km2). Nera izvoraste
din Muntii Semenic, str abate zone calcaroase, unde creeaza forme carstice impresionante, cautate
de turisti. Cerna coboara din Muntii Godeanu, sapandu-si o cale pitoreasca intre Muntii Cernei si
Mehedinti, trece prin Sta tiunea Baile Herculane, dreneaza apoi sectorul sudic al Culoarului Timis-
Cerna, unde prime ste ca afluent raul Mehadica, si se varsa in Dunare, langa Orsova. Topolnita,
Drincea si Desnatuiul sunt afluenti marunti ai Dunarii, ultimele doua rauri izvorand din Piemontul
Balacitei, si au debite reduse. Jiul se formeaza din doua rauri care str abat depresiunea Petrosani,
venind din sens opus: Jiul de Vest, care izvor as te din Muntii Godeanu si strabate cea mai mare
parte din depresiune si Jiuletul, care izvoras te din Parang, adunand un intreg manunchi de ape din
estul depresiunii. Dupa ce strabate Carpatii formand unul dintre cele mai frumoase defilee din tara
(Bumbe sti – Livezeni), Jiul intr a in depresiunea subcarpatica de la Targu Jiu, unde primeste si
Tismana cu o serie de afluenti. Aproape de ie sirea din campie , la Filiasi, strange trei mari afluenti:
Motrul pe dreapta, Gilortul pe stanga si ceva mai jos Amaradia. Se varsa in Dunare langa Bechet,
avand un debit de 86 m3/s. Apele Jiului sunt folosite de centralele carbonifere din Depresiunea
Petrosani, de centrele industriale din Oltenia (Targu Jiu, Craiova) sau de marile termocentrale de la
Petrosani, Rogojelu si Isalnita. Oltul , unul dintre cele mai complexe rauri ale tarii, izvoraste din
Hasmasul Mare (Carpa tii Orientali) si curge la inceput spre sud, prin Depresiune a Ciucului (este
inca un rau mic). In defileul de la Tusnad isi recapata aspectul de rau de munte, pentru ca , intr and
in Depresiunea Bras ovului, sa curga din nou lent si intortocheat. Aici primeste primii afluenti de
seama: raul Negru si Barsa. Traverseaza apoi Muntii Persani, prin defileul de la Racos , dupa care
primeste cele doua Homoroade. Strabate Depresiunea Fagarasului si, inainte de a trece de Carpatii
Meridionali, prime ste raul Cibin, unit cu Hartibaciu (care vine din sudul Podisului Tarnavelor) si
raul Sadului, un rau vijelios de munte, pe care s-a construit prima hidrocentrala din tara in 1898,
iar mai recent hidrocentrala Sadu V. Dupa confluenta se orienteaza spre sud si ferastruieste
Carpatii Meridionali, formand al treilea s i cel mai lung defileu al sau intre Turnu Rosu si Cozia.
Aici primeste pe dreapta Lotru (cu Lacul Vidra). In campie primeste Oltetul si se varsa in Dunare
langa Turnu Magurele. In lungul Oltului se insira o “salba” de lac uri de acumulare cu rol de
regularizare a debitului si surs a de alimentare cu apa a sistemelor de iriga tii. Argesul aduna apele
ce izvorasc de pe versantul sudic al culmii Fagaras, ape ce se aduna la nord de Pite sti: Valsan si
Raul Doamnei unit cu Raul Targului si Argesel. In campie aduna afluenti ca: Neajlovul,
Glavaciocul si Calnistea. Pe stanga mai prime ste Dambovita unita cu Colentina, care trec prin
capitala tarii. Se varsa in Dunare langa Oltenita. Alti afluenti: Vedea , unita cu Teleormanul,
Mostistea si Calmatuiul . Ialomit a izvoras te din Muntii Bucegi, dintr-o vale glaciara de sub
Varful Omul. Strabate cateva chei pitoresti (Tataru, Zanoaga, Orzei), sapate in calcare si
conglomerate. In zona de munte primeste pe Ialomicioara. La Targoviste, unde paraseste dealurile

                                                                                                                     56
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

apuca spre est. Cel mai de seama afluent al sau este Prahova, care culege toate apele dintre Bucegi
si Muntii Ciuca sului, prin afluentii sai Doftana si Teleajenul. Mai departe conflueaza si Cricovul
Sarat, un rau capricios, care aproape seaca in toiul verii. Travers and Baraganul, raul Ialomita
suporta dogoarea si uscaciunea verilor din stepa, din care cauza, in loc sa creasca, debitul sau scade
usor spre varsare (38,8 m /s), mai ales ca apele ii sunt folosite pe parcurs si la irigatii. Siretul
izvoraste din Comunitatea Statelor Independente, intra in tara langa orasul Siret si strabate , mai
intai, Podisul Sucevei, apoi formeaza un culoar larg intre Subcarpati si Podisul Moldovei. De la
Marasesti intra in Campia Romana, varsandu-se in Dunare langa Galati cu un debit mediu de 190
m3/s, fiind sub acest raport cel mai mare rau al tarii. El are un bazin asimetric, primind afluenti mai
mari pe dreapta, care aduna apele din C arpa tii Orientali. Dintre acestia, cei mai de seama sunt:
Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna, Ramnicul, Buzaul. Singurul afluent al Siretului pe partea
stanga este: Barladul. Prutul izvoraste din Carpatii Padurosi, in apropiere de izvoarele Tisei,
intrand pe teritoriul Rom aniei in apropiere de Darabani. Acest rau formeaza cea mai mare parte a
hotarului de est al tarii noastre, pana la varsarea sa in Dunare, la est de Galati. Are o vale larga si
mlastinoasa. Prutul are afluenti putini si mici. Cel mai important este Jijia, care dreneaza Campia
Moldovei, avand ca afluenti Bahluiul, care trece prin Iasi. Jijia se varsa in Prut dupa ce curge in
aceea si lunca, paralel cu raul principal, aproape 70 km.
Pe partea dreapta afluentii sunt in general scurti, cu debite reduse: Timokul, Isker (cel mai lung si
important), Vit , Osam , Iantra , Lom si Carasu.
  In cursul inferior, Dunarea is i sporeste debitul cu peste 900 m3/s (la Patlageanca), in mare parte
datorita afluentilor directi din tara noastra (Nera, Cerna, Topolnita, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt,
Vedea, Arges, Ialomita, Calmatui, Siret, Prut). La Patlageanca debitul total mediu al Dunarii este
de 6470 m³/s (egal cu al Volg ai), iar la varsarea in mare ajunge la un debit total mediu de 6500
m3/s.
Dintre bratele Dunarii, Chilia transport a cea mai mare cantitate de apa 58 %, bratul Sulina 18,8 %
si bratul Sfantu Gheorghe 23,2 %. Debitul solid este de 58,7 milioane tone aluviuni pe an, din care
o parte sunt depuse in Delta, iar cealalta parte este transportata in mare; la varsarea in mare se
formeaza, datorit a aluviunilor, Delta secundara a Chiliei, bara de la Sulina si insulele Sacalin.
Specificul peisajelor si al hidrografiei este dat de suprafetele lacustre, cele mai importante lacuri
fiind Dranov (cel mai intins), Ros ca, Merhei, Matita, Fortuna, Obretin, Gorgova, Bogdaproste,
Isac, Puiu, Puiulet si Rosu.
In sudul Deltei se afla situata laguna Razim-Sinoe, cel mai mare complex lacustru (700 km²),
format din lacurile Razim (415 km²), Sinoe, Zmeica, Golovita. Este despartit de mare prin
grindurile Chituc si Perisor, are ape salmastre, adancimi mici, doua insule (Popina, mai inalt a, de
48 m, rezerva tie de fauna si insula Gradistea). In prezent laguna este domeniu de pescuit.
Lunca Dunarii are ape freatice la suprafata , bogate, alimentate partial din Dunare, ale caror oscila
tii frecvente pot crea saraturi. O data la cativa ani (2-3 in trecut, acum la o diferenta mai mare)
Dunarea inghea ta , rareori de la un mal la altul; frecvent insa, sloiurile (in timpul dezghetului) se
acumuleaza, creandu-se zapoare care stanjenesc navigatia.



Lunca Dunarii in sectorul romanesc de campie

Sectorul romanesc de campie al Dunarii este cel mai important prin lungimea sa considerabila de
900 km. De la iesirea din defileu pana la cotul de la Galati, Dunarea margineste Campia Romana. In
acest sector, lunca se desfasoara doar pe malul romanesc (cel nordic), cel sudic formandu-l
platforma prebalcanica si cea dobrogeana, ridicate deasupra fluviului. Lunca Dunarii are dimensiuni
variabile de la vest la est, de la Turnu Severin (cativa km latime) la Braila (25 km).

                                                                                                                     57
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                         Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Lunca Dunarii are un relief complex. In profil transversal se disting, imediat langa albia minora,
grinduri fluviatile 17, o larga zona depresionara, panta de racord cu terasa, un tapsan format din
material acumulat la baza terasei.
Zona depresionara este cea mai importanta si cuprinde urmatoarele forme de relief:
    - gradiste (popine), resturi de terase, croite de jur imprejur si niciodata depasite de ape;
    - dune , acumulari de nisip ce acopera alte forme de relief;
    - lacuri, acumulari permanente de apa situate in depresiunile cele mai adanci, avand de la
        cateva sute la cateva mii de hectare, alimentate natural din Dunare; lacuri foarte mari
        (Greaca, Potelu, Maharu, Jijia, Brates, Crapina etc.). Marginea lacurilor este invadata de stuf
        si papura;
    - balti, acumulari temporare de apa, de mica adancime, putand disparea complet la secete
        mari, acoperite partial de stuf si papur a.
    - mlastini, balti colmatate complet, cu un sol imbibat de apa, cu vegetatie de stuf;
    - japse , stadii avansate de continentalizare, cu vegeta tie de balta in zonele mai adanci si
        pasune in cale mai ridicate;
    - brate , albii mai vechi ale Dunarii, active, dar cu debite mai reduse decat ale cursului
        principal al fluviului , unele in curs de colmatare sau adancire, altele navigabile;
    - garle , brate vechi, colmatate puternic, in care exista inca un curs de ape permanent, cu
        debite reduse si care unesc diferite balti, lacuri sau brate;
    - privale , avand forma de garle (albii de scurge re a apei), dar uscate de obicei si care au apa
        doar in cursul viiturilor.
“Amenajarea” luncii Dunarii are un istoric de lunga durata si complicat. Primele lucrari efectuate
aici dateaza din vremea romanilor, care si-au construit diguri ce serveau drept cai de acces. Ideea de
indiguire a Dunarii in vederea obtinerii de terenuri agricole prin asanarea baltilor si secarea luncii
dateaza din anul 1910, cand erau date agriculturii 7100 ha. Aceasta lucrare apar tine inginerului A.
Saligny, care nu vedea decat partea tehnica a lucrarii. Prin “Legea pentru punerea in valoare a
pamanturilor din zona inundabila a Dunarii” se prevede indiguirea aproape totala a luncii prin diguri
continue, insubmersibile. Se exclud de la indiguire Balta Mare a Brailei, lacurile mari din Dobrogea
si Lacul Brates. Lui Saligny i s-a alaturat si G. Ionescu-Sisesti, eminent agronom, care vedea in
aceasta lucrare numai profitul agricol. Conceptia lor era de indiguire totala a intregii lunci, cu diguri
insumersibile chiar si la cele mai severe viituri si valorificarea agricola a intregii suprafete de
573000 ha, cat cuprinde lunca (exceptand Delta). Cel care s-a opus acestei idei a fost naturalistul G.
Antipa, cel mai bun cunoscator al Dunarii din punct de vedere biologic, care a aratat ca secarea
totala ar duce cu timpul la distrugerea terenului agricol, la modificari drastice in scurgerea apelor
Dunarii, dar mai ales la distrugerea patrimoniului piscicol. Astfel, lunca urma sa aiba o folosinta
impartita intre paduri, pasuni-fanete, agricultura si piscicultura. Dupa moartea lui Saligny in 1925,
la insistentele lui Antipa, sustinutsi de temeinicele studii efectuate de I. Vidrascu, este adoptat
punctul de vedere al inundarii temporare si partiale a luncii, formulat in "Legea pentru
administrarea pescariilor statului si amelioratiunile regiunii inundabile a Dunarii”, prin care se lasau
pisciculturii majoritatea marilor lacuri, Balta Mare a Brailei si Ialomitei si se prevedeau diguri
submersibile discontinue.
Amenajarea si valorificarea luncii Dunarii reprezinta una din cele mai grave agresiuni ecologice de
pe teritoriul tarii noastre. S-a produs astfel un adevarat dezastru in piscicultura, au fost distruse
adevarate raiuri peisagistice care ar fi putut constitui extraordinare domenii turistice (lacurile din
lunca Dunarii din preajma Bucurestiului sau mirificele paduri inundate temporar din Balta Borcea
sau Balta Mare a Brailei), au fost poluate apele Dunarii etc.
La sectorul Campiei Romane si al Luncii se adauga mica portiune de la cotul Dunarii la Gala ti,
unde lunca, foarte larga la gura Prutului, se ingusteaza pe partea romaneasca, dar se largeste pe
partea basarabeana. Ingustarea se datoreaza Muntilor Macinului, care domina si care coboara treptat

                                                                                                                      58
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                         Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

cu mai multe terase pana la nivelul luncii. In aval, pe malul rom anesc se pastreaza singurul mare
lac nesecat, Crapina, iar pe malul ucrainian marile lacuri Kahul si Ialpug.

Particularitati climatice in lunca si Delta Dunarii

Clima sectorului Dunarii Superioare prezinta unele aspecte atlantic - continentale, cu exceptia zonei
de izvoare care apartine tipului boreal.
Bazinul Dunarii de Mijloc, din punct de vedere climateric, are caracteristici pregnant continentale,
in special in Marea Campie Panonica. In aceste sectoare, temperatura medie anuala este de 10º.
In sectorul Dunarii Inferioare, clima este influentata de Dunare si relieful jos, de lunca. Clima este
in general continentala, doar in defileul Cazane si Portile de Fier are aspect montan, cu usoare inf
luente mediteraneene. Temperatura medie anuala este, pentru Lunca Dunarii si Delta, cea mai
ridicata din tara (peste 11 °C) datorita temperaturilor medii ridicate din iulie (24 °C) si din ia nuarie
(-1 °C, in sud, -2 °C in Delta).
Nuantele climatice pe care le prezinta Dunarea in aceasta zona sunt insa ale regiunilor
inconjuratoare, nu ale fluviului propriu zis:
    - influente submediteraneene, pana la Zimnicea;
    - climat de tranzitie, intre Zimnicea si Oltenita;
    - climat cu nuante de ariditate, pana la Tulcea;
    - climat cu influente pontice, in delta.
Zilele tropicale , similare celor din sudul Campiei Romane si Baraganului, sunt atenuate de
umiditatea mai ridicata a aerului, cauzata de evaporarea apei in lungul Dunarii si in lunca, unde
panza freatic a este la suprafata sau aproape de suprafata. Clima deltei este determinata atat de
pozitia ei in extremitatea estica, unde predomina climatul continental mai arid, cat si de altitudinea
coborata si de influentele marii (relativ reduse totusi), care ii dau o nuanta pontica.
Conditiile climaterice sunt deosebite, cu mici variatii de temperatura, cu ierni blande si veri fara
canicula. Temperatura medie anuala este de peste 10 °C.
Delta este regiunea cu cele mai putine precipitatii din tara (400-450 mm/an). Precipita tiile scad spre
est, iar lipsa lor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Bat
frecvent, dar sensibil atenuate de relieful “de adapost” al Luncii Dunarii, C rivatul din NE, Austrul
in partea de vest a sectorului romanesc al fluviului si brizele diurne.

Debitele maxime ale Dunarii

 Anul 1954 este un an de varf pentru bazinul superior si mediu al Dunarii: 10200 m3/s la Krems
(granita germano -austriaca), 10401 m 3/s la Bratislava (granita austriaco-slovaca), 6811 m 3 /s la
Mohacs (granita ungaro-sarba), 10360 m3 /s la Veliko Gradiste (granita sarbo- romana) si 10150
m3/s la Ceatal Ismail (in Delta).

Municipiul , orasul , comuna                    Obiective afectate
                                                Fizic
GIURGIU                                         Nr. case din care:
                                                    - distruse
                                                    - avariate
                                                    - in pericol de prabusire
                                                    - nr. anexe gospodaresti
                                                    - nr. obiective socio-economice
                                                    - alte obiective
                                                    - nr poduri si podete

                                                                                                                      59
                                                         Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                       Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                             trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                   Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Municipiul , orasul , comuna               Obiective afectate
                                           Fizic
                                               - km DN
                                               - km DJ-DC- 0,1
                                               - km strazi-0,1
                                               - ha teren agricol cultivat -145
                                               - km retele de alimentare cu apa si
                                                  canalizare
                                               - nr fantani
                                               - nr. constructii hidrotehnice
                                               - km retele electrice
                                               - km retele telefonice
                                               - ha plantatii si pepiniere- 47,9
                                               - buc. Puieti forestieri distrusi-29938
                                               - mc material lemons- 360
                                               - rupture si doboraturi – se vor evalua
                                                  dupa retragerea apelor
BANEASA                                    Nr. case din care:
                                               - distruse
                                               - avariate
                                               - in pericol de prabusire
                                               - nr. anexe gospodaresti
                                               - nr. obiective socio-economice
                                               - alte obiective
                                               - nr poduri si podete
                                               - km DN
                                               - km DJ-DC
                                               - ha teren agricol cultivat -222,5
                                               - ha teren agricol necultivat-208,0
                                               - km retele de alimentare cu apa si
                                                  canalizare
                                               - nr fantani
                                               - nr. constructii hidrotehnice
                                               - km retele electrice
                                               - km retele telefonice

GOSTINU                                    Nr. case din care:
                                               - distruse
                                               - avariate
                                               - in pericol de prabusire
                                               - nr. anexe gospodaresti
                                               - nr. obiective socio-economice
                                               - alte obiective
                                               - nr poduri si podete
                                               - km DN
                                               - km DJ-DC
                                               - ha teren agricol cultivat -195
                                               - ha teren agricol necultivat-600
                                               - km retele de alimentare cu apa si

                                                                                                                60
                                                         Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                       Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                             trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                   Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Municipiul , orasul , comuna               Obiective afectate
                                           Fizic
                                                  canalizare
                                               - nr fantani
                                               - nr. constructii hidrotehnice
                                               - km retele electrice
                                               - km retele telefonice
                                               - ha plantatii si pepiniere- 35,9
                                               - buc.puieti forestieri distrusi-22438
                                               - mc material lemons- 1268
                                               - rupture si doboraturi – se vor evalua
                                                  dupa retragerea apelor

OINACU                                     Nr. case din care:
                                               - distruse
                                               - avariate
                                               - in pericol de prabusire
                                               - nr. anexe gospodaresti
                                               - nr. obiective socio-economice
                                               - alte obiective-
                                               - nr poduri si podete
                                               - km DN
                                               - km DJ-DC
                                               - ha teren agricol cultivat -535
                                               - ha teren agricol necultivat-400
                                               - km retele de alimentare cu apa si
                                                  canalizare
                                               - nr fantani
                                               - nr. constructii hidrotehnice
                                               - km retele electrice
                                               - km retele telefonice
                                               - ha plantatii si pepiniere- 92,4buc
                                               - puieti forestieri distrusi-57750
                                               - mc material lemons- 169,3
                                               - rupture si doboraturi – se vor evalua
                                                  dupa retragerea apelor

PRUNDU                                     Nr. case din care:
                                               - distruse
                                               - avariate
                                               - in pericol de prabusire
                                               - nr. anexe gospodaresti
                                               - nr. obiective socio-economice
                                               - alte obiective- 1 CANTON (50MP)
                                               - nr poduri si podete
                                               - km DN
                                               - km DJ-DC
                                               - ha teren agricol cultivat
                                               - ha teren agricol necultivat

                                                                                                                61
                                                         Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                       Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                             trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                   Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Municipiul , orasul , comuna               Obiective afectate
                                           Fizic
                                               - km retele de alimentare cu apa si
                                                  canalizare
                                               - nr fantani
                                               - nr. constructii hidrotehnice
                                               - km retele electrice
                                               - km retele telefonice
                                               - ha plantatii si pepiniere- 6,3
                                               - puieti forestieri distrusi-3938
                                               - mc material lemons- 537
                                               - rupture si doboraturi – se vor evalua
                                                  dupa retragerea apelor

GREACA                                     Nr. case din care:
                                               - distruse
                                               - avariate
                                               - in pericol de prabusire
                                               - nr. anexe gospodaresti
                                               - nr. obiective socio-economice
                                               - alte obiective
                                               - nr poduri si podete
                                               - km DN
                                               - km DJ-DC
                                               - ha teren agricol cultivat
                                               - ha teren agricol necultivat
                                               - km retele de alimentare cu apa si
                                                  canalizare
                                               - nr fantani
                                               - nr. constructii hidrotehnice
                                               - km retele electrice
                                               - km retele telefonice
                                               - ha plantatii si pepiniere- 9,5
                                               - puieti forestieri distrusi-5938
                                               - mc material lemons- 603
                                               - rupture si doboraturi – se vor evalua
                                                  dupa retragerea apelor

SLOBOZIA                                   Nr. case din care:
                                               - distruse
                                               - avariate
                                               - in pericol de prabusire
                                               - nr. anexe gospodaresti
                                               - nr. obiective socio-economice
                                               - alte obiective- 1 CANTON (50MP)
                                               - nr poduri si podete
                                               - km DN
                                               - km DJ-DC
                                               - ha teren agricol cultivat -271

                                                                                                                62
                                                         Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                       Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                             trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                   Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Municipiul , orasul , comuna               Obiective afectate
                                           Fizic
                                               - ha teren agricol necultivat-70
                                               - ha piscicultura-140
                                               (se vor evalua dupa retragerea apelor)

                                              -   km retele de alimentare cu apa si
                                                  canalizare
                                              -   nr fantani
                                              -   nr. constructii hidrotehnice
                                              -   km retele electrice
                                              -   km retele telefonice
                                              -   ha plantatii si pepiniere- 25,1
                                              -   puieti forestieri distrusi-15687
                                              -   mc material lemons- 1866
                                              -   rupture si doboraturi – se vor evalua
                                                  dupa retragerea apelor

MALU                                       Nr. case din care:
                                               - distruse
                                               - avariate
                                               - in pericol de prabusire
                                               - nr. anexe gospodaresti
                                               - nr. obiective socio-economice
                                               - alte obiective- 1 CANTON (50MP)
                                               - nr poduri si podete
                                               - km DN
                                               - km DJ-DC
                                               - ha teren agricol cultivat -40
                                               - ha teren agricol necultivat-60
                                               - km retele de alimentare cu apa si
                                                  canalizare
                                               - nr fantani
                                               - nr. constructii hidrotehnice
                                               - km retele electrice
                                               - km retele telefonice
                                               - ha plantatii si pepiniere- 11,9
                                               - buc. puieti forestieri distrusi-7437
                                               - mc material lemons- 473
                                               - rupture si doboraturi – se vor evalua
                                                  dupa retragerea apelor

VEDEA                                      Nr. case din care:
                                               - distruse
                                               - avariate
                                               - in pericol de prabusire
                                               - nr. anexe gospodaresti
                                               - nr. obiective socio-economice
                                               - alte obiective- 2 CANTOANEN

                                                                                                                63
                                                         Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                       Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                             trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                   Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Municipiul , orasul , comuna               Obiective afectate
                                           Fizic
                                                  (2x50MP)
                                               - nr poduri si podete
                                               - km DN
                                               - km DJ-DC
                                               - ha teren agricol cultivat -100
                                               - ha teren agricol necultivat
                                               - km retele de alimentare cu apa si
                                                  canalizare
                                               - nr fantani
                                               - nr. constructii hidrotehnice
                                               - km retele electrice
                                               - km retele telefonice
                                               - ha plantatii si pepiniere- 31
                                               - buc. puieti forestieri distrusi- 19375
                                               - mc material lemons- 390
                                               - rupture si doboraturi – se vor evalua
                                                  dupa retragerea apelor

GAUJANI                                    Nr. case din care:
                                               - distruse
                                               - avariate
                                               - in pericol de prabusire
                                               - nr. anexe gospodaresti
                                               - nr. obiective socio-economice
                                               - alte obiective- 2
                                                  CANTOANE(2x50MP)
                                               - nr poduri si podete
                                               - km DN
                                               - km DJ-DC
                                               - ha teren agricol cultivat -40
                                               - ha teren agricol necultivat
                                               - km retele de alimentare cu apa si
                                                  canalizare
                                               - nr fantani
                                               - nr. constructii hidrotehnice
                                               - km retele electrice
                                               - km retele telefonice
                                               - ha plantatii si pepiniere- 15,6
                                               - buc. puieti forestieri distrusi-9750
                                               - mc material lemons- 180
                                               - rupture si doboraturi – se vor evalua
                                                  dupa retragerea apelor
                                               - si canalizare
                                               - nr fantani
                                               - nr. constructii hidrotehnice
                                               - km retele electrice
                                               - km retele telefonice

                                                                                                                64
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Municipiul , orasul , comuna                    Obiective afectate
                                                Fizic
                                                    - ha plantatii si pepiniere- 11,9
                                                    - buc. puieti forestieri distrusi-7437
                                                    - mc material lemons- 473
                                                    - rupture si doboraturi – se vor evalua
                                                       dupa retragerea apelor

TOTAL JUDET                                     Nr. case din care:
Nr localitati afectate                              - distruse
                                                    - avariate -8
                                                    - in pericol de prabusire
                                                    - nr. anexe gospodaresti -3
                                                    - nr. obiective socio-economice
                                                    - alte obiective- 6 CANTOANE
                                                        (6x50MP)
                                                    - nr poduri si podete
                                                    - km DN
                                                    - km DJ-DC-0,1
                                                    - KM STRAZI -0,1
                                                    - ha teren agricol cultivat -1548,5
                                                    - ha teren agricol necultivat-1338
                                                    - ha piscicultura-140
                                                    (se vor evalua dupa retragerea apelor)

                                                    -   km retele de alimentare cu apa si
                                                        canalizare
                                                    -   nr fantani
                                                    -   nr. constructii hidrotehnice
                                                    -   km retele electrice
                                                    -   km retele telefonice
                                                    -   ha plantatii si pepiniere- 275,6
                                                    -   puieti forestieri distrusi-172251
                                                    -   mc material lemons- 5846,3
                                                    -   rupture si doboraturi – se vor evalua
                                                        dupa retragerea apelor

Table 39 Obiective afectate de inundatii



2.1. Bulgaria, reteaua hidrografica si principalii alfuenti ai Dunarii potentiali generatori de inundatii
in zona de studiu

Urmand directiva cadru a apei Uniunii Europene (2000/60/EC) teritoriul Bulgariei este impartit in
4 bazine fiecare cu un management independent dupa cum urmeaza:
   - bazinul fluviului Dunarea avand sediul in orasul Pleven
   - bazinul Marii Negre avand sediul in orasul Varna
   - bazinul de est al Marii Egee avand sediul in orasul Plovdiv
   - bazinul de vest al marii Egee avand sediul in orasul Blagoevograd

                                                                                                                      65
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




Figure 22 Zonarea bazinelor hidrografice ale Bulgariei

Zona de interes a acestui studiu o reprezinta Bazinul fluviului Dunarea, acesta acoperind 45% din
suprafata Bulgariei in special partea de Nord;
Bazinul Dunarii include doua unitati majore din punct de vedrere morfologic si structural: Campia
Dunarii caracterizata prin teritorii joase si un relief deluros si partea de nord a acesteia caracterizata
de zona muntoasa a Balkanilor care la randul ei este imparta in doua zone: Lantul principal
Balkanic si Zona colinara; Lantul muntos principal are o altitudine medie de 900m, iar zona
colinara o altitudine de 384m.




Figure 23 Bazinul fluviului Dunarea

Pentru bazinul Dunarii, in contextul Directivei 2000/60/EC au fost determinate numarul corpurilor
de apa de suprafata astfel:
                                                                                                                      66
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

          Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                     Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU



Bazinul                Corpuri de apa de
                                         Categorie
hidrografic            suprafata
                       Nr. total         Ape     de Rauri Lacuri CAPM6        CAA7
                                         coasta
                                                                 Rauri Lacuri Rauri Lacuri
Dunarea                236               0          160   0      35    28     0     13
Table 40 Corpuri de apa in bazinul hidrografic

Tot in acest bazin principalii afluenti ai Dunarii si bazinele acestora sunt:
Bazinul Ogosta – 37 corpuri de apa
Bazinul Yantra –
Bazinul Iskar
Bazinul Vit
Bazinul Osam
Bazinul Rusenski Lom

Dintre acestia in regiunea Ruse facem referire la Yantra si Ruseski Lom.

In bazinul Dunarii numarul lucrarilor hidrotehnice pe cursurile de apa interioare este de 214,
constand in :
   - 53 baraje pentru hidrocentrale
   - Taluzari >30cm – 70
   - Diguri de aparare impotriva inundatiilor – 76
   - Rezervoare de apa 15 (5 pentru apa potabila)


2.2 Romania, reteaua hidrografica si principalii alfuenti ai Dunarii potentiali generatori de inundatii
in zona de studiu

Bazinul hidrografic pentru judetul Giurgiu este spatiul hidrografic administrat deDirectia Apelor
Arges – Vedea Pitesti, care cuprinde 3 bazine hidrografice (si o parte din bazinul Dunarii – intre
confluenta cu raul Olt si cea cu raul Arges) situate in sudul Romaniei, toate tributare fluviului
Dunarea: Arges, Vedea si Calmatui. Suprafata totala a acestui spatiu este de 21.479 km2 .
Spatiul hidrografic Arges-Vedea ocupa 9% din suprafata Romaniei.
Reteaua hidrografica a Argesului cuprinde 178 cursuri de apa, cu o lungime totala de 4579 km,
avand o densitate medie de 0,36 km/km2.
Zona de obarsie a Argesului o formeaza muntii Fagaras unde densitatea retelei hidrografice este
mare, depasind de multe ori 1,4 km/km2. Altitudinea medie in aceasta zona montana variaza intre
1200 si 1000 m, astfel ca si panta medie are valori mari (150 – 80 ‰). Pe sectorul mijlociu (intre
Curtea de Arges si Gaesti), Argesul dreneaza impreuna cu afluentii sai zona dealurilor subcarpatice,
zona colinara si de piemont – cu o altitudine medie de circa 800 m, unde densitatea retelei
hidrografice este de 0,3 – 0,5 km / km2 si panta medie are valori de 10 – 15‰.
Sectorul cursului inferior se desfasoara intre Ionesti (Gaesti) si varsare si se caracterizeaza printr-o
vale larga, cu numeroase meandre avand o panta de scurgere ce variaza intre 9 si 6 ‰.



6
    Corp de apa puternic modificat
7
    Corp de apa artificial

                                                                                                                      67
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Intreaga retea hidrografica a bazinelor Vedea si Calmatui se inscrie intr-o zona cu o densitate foarte
mica ce variaza de la 0,4 km/km2 in partea superioara a bazinelor, la 0,2 – 0,3 km/km2 in partea
centrala si ajunge la 0,1 km/km2 in partea inferioara.
Bazinul hidrografic al raului Vedea are o retea formata din 81 cursuri de apa ce totalizeaza 2036
km, densitatea medie fiind de 0,37 km/km2.
Calmatuiul are 10 cursuri de apa, totalizand 331 km, cu o densitate medie de 0,23 km/km2.
 In bazinul Dunarii mai exista alte 5 cursuri de apa, cu o importanta redusa (Pasarea, Parapanca,
Oncesti, Zboiul) (lungime totala 93 km).
Pe teritoriul Spatiul Hidrografic Arges Vedea, exista un numar de 59 de sectoare de rau regularizate
pe o lungime totala de 399,35 km. Analizand parametrii hidromorfologici ai acestora in
conformitate cu criteriile pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative, se constata ca
un numar de 10 lucrari de regularizare totalizand 148.3 km pot fi considerate presiuni
hidromorfologice semnificative.
Din indiguirile din Spatiul Hidrografic Arges Vedea, in numar de 62 , insumand o lungime de
308,26 km, ce au fost analizate prin prisma criteriilor mai sus mentionate, pot fi considerate presiuni
hidromorfologice semnificative doar un numar de 3, avand o lungime totala de 154.16 km.
Regularizarile si indiguirile (fig. 3.15), produc in principal ca presiune hidromorfologica, modificari
ale morfologiei cursurilor de apa, alterari ale caracteristicilor hidraulice si intreruperi ale
continuitatii laterale.




                                                                                                                     68
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                       Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




Figure 24 Spatiul hidrografic Arges -Vedea




Bazinul hidrografic al raului Arges este cuprins intre urmatoarele coordonate geografice:
43o54’50" - 45o36’30" latitudine nordica si 24o30’50"- 26o44’25" longitudune estica. Se
invecineaza la nord cu bazinul hidrografic Olt, la vest cu bazinele hidrografice Olt si Vedea, la sud
cu bazinul Dunarii si la est cu bazinul hidrografic al Ialomitei, avand o suprafata de 12.550 km2.
Component al bazinului dunarean si situat in partea de sud a tarii, bazinul hidrografic al raului
Vedea are o suprafata de 5430 km2 si este cuprins pe directia nord-sud intre paralele de
45o03’20’’ si 43o42’13’’ latitudine nordica, iar pe directia vest-est intre meridianele de 24o27’26’’ si
25o36’56’’ longitudine estica, fiind limitat de bazinele hidrografice ale Oltului, Calmatuiului si
                                                                                                                     69
                                                             Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                           Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                 trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                      Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Argesului.
Bazinul hidrografic Calmatui este limitat de bazinele hidrografice ale Oltului (la vest), Vedea (la
est) si fluviul Dunarea la sud. Are o suprafata mai mica, de numai 1413 km2.
Restul suprafetei spatiului hidrografic este reprezentat de o parte a bazinului Dunarea (intre
confluenta cu Oltul si cea cu Argesul – 2086 km2).
Din punct de vedere administrativ, acest spatiu hidrografic ocupa aproape integral judetele Arges,
Giurgiu, Teleorman, Ilfov (inclusiv municipiul Bucuresti) si parti mai mici din judetele Dambovita,
Olt si Calarasi.
Populatia din aceasta zona este de circa 3,8 milioane locuitori, avand o densitate medie de 178
locuitori/km2 (tabelul 2.1). Dintre acestia, 2,65 milioane traiesc in cele 30 orase. Cele mai
importante dintre acestea sunt: Bucuresti, Pitesti, Giurgiu, Alexandria.

Analiza fenomenelor naturale distructive, respectiv inundatii majore in Bugaria.

La sfarsitul lunii mai, inceputul lunii iunie 2005 Bulgaria a suferit inundatii masive in urma ploilor
torentiale, cauzand pagube materiale asupra infrastructurii, respectiv asupra drumurilor si podurilor
de asemenea , asupra agriculturii. De la inceputl lunii iulie, cand pagubele produse initial inca nu
erau repaarate, ploile au continuat ajungand pana la 106 l/m2 in cateva zile. Ca urmare a acestor
precipitatii abundente raurile Yantra, Kamchia, Rusensky Lom si afluentii acestora si-au crescut
debitele iesind din matca, depasind albia majora.
Inundatiile provocate de acestea au afectat 265 462 ha de teren agricol, mai mult de 100 sate si
aproximativ 30 munipalitati din urmatoarele regiuni : Targovishte, Ruse, Velico Tarnovo, Satara
Zagora, Haskovo, Pazardzik, Shoumen si Bourgas.
Aproximativ 45000 persoane au fost afectate de inundatii din care 10000 afectati in mod direct si
aproximativ 6000 persoane au fost evacuate din propriile locuinte,nefiind raportate decese in urma
inundatiilor, situatia sintetizata fiind prezentata in tabelul urmator.




Table 41 Zonele afectate de inundatii

Impactul principal al inundatiilor a fost asupra infrastructurii si agriculturii, sectoare care au
inregistrat pierderi masive avand un impact semnificativ asupra economiei. Conform Agentiei de
Stat pentru Protectie Civila pierderile datorate inundatiilor au fost estimate la 150 milioane de leva
(approximativ 75 milioane de euro), Bulgaria apeland la ajutor de la UE pentru investitii de capital.


                                                                                                                    70
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                       Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Un numar estimat de 3500 imobile au fost raportate partial sau complet avariate, locuitorii fiind
mutati in adaposturi provizorii, de cele mai multe ori in scoli sau adaposturi.
Cele mai importante pagube au fost suferite de sectorul agricol in zonele rurale, terenurile cultivate
care in mod normal produceau elementele de baza in alimentatia populatiei respective au fost
inundate si in plus contaminate de apele uzate provenite din fosele septice.
Concluzia de baza este ca efectele inundatiilor au afectat o mare parte a populatiei, numarul
persoanelor afectate fiind mult mai mare decat cele afectate in mod direct e inundatii, lasand
populatia intr-o situatie foarte dificila din punct de vedere economic.

Masurile adoptate de autoritatile locale

Ca urmare a inundatiilor survenite autoritatile au declarat starea de urgenta in regiunile afectate,
guvernul stabilind un comitet de coordonare la nivel central. Unitatile de protectie civila la nivel
regional au fost mobilizate si activate, comitelele la nivel regional si municipal au fost coordonate
de primari, implicand autoritatile responsabile de protectia sanatatatii publice. Municipalitatile care
nu au fost afectate au ajutat zonele calamitate atat cu resurse materiale cat si umane.
Ministerul Sanatatii a raspuns prompt la mobilizarea activand centrul national de coordonare
medicala la nivel regional.
Evaluari imediate si activitati de cautare si salvare au fost intreprinse de Agentia de Stat pentru
protectie civila impreuna cu autoritatile responsabile de sanatate publica guvern si alte persoane
interesate in zonele afectate de calamitati.

Evaluari ale impactului economico-social al inundatiilor in zonele calamitate asupra calitatii vietii

Majoritatea localitatilor din mediul rural au un sistem unitar de canalizare incluzand canalizarea
menajera, pluviala si drenaj.
Perceptia populatiei indica o slaba intretinere a retelelor de canalizare, coroborata de asemenea cu
opinia lipsei lucrarilor de intretinere a albiilor raurilor.




Figure 25 Albie rau



In cazul inundatiilor urmatoarele aspecte pot avea un impact asupra calitatii vietii respectiv a
sanatatii populatiei:
   - alimentare cu apa
   - instalatii sanitare si igiena
   - supraveghere epidemiologica si ingrijire medicala
   - riscuri chimice
   - alimentatie

                                                                                                                     71
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

        Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                       Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

    -   informare publica

Alimentare cu apa

In zonele afectate de inundatii sursele de alimentare cu apa constau in: alimentare cu apa din reteaua
municipala, alimentare cu apa din rele locale si foraje de mica si medie adancime in locuinte
individuale.
Majoritatea localitatilor din mediul rural au ca sursa de alimentare cu apa retele locale, neexistand
insa o evaluare exacta a numarului locuintelor care inca folosesc forajele individuale.
Tanand cont de degradarea locuintelor a fost efectuata ulterior viiturii si o verificare a retelelor de
alimentare cu apa, neexintand probleme semnificative pe reteaua de alimentare.
Acest aspect devine extrem de important in cazul unei contaminari incrucisate in cazul poluarii
sursei de alimentare cu apa.
Pe de alta parte, forajele individuale au fost contaminate de apele uzate menajere provenite in
general din fosele existente in locuintele individuale datorate atat viiturilor cat si datorate cresterii
nivelului apelor freatice.

In regiunea Ruse tratarea rezervoarelor retelelor de alimentare cu apa prin clorinare este o practica
uzuala, de asemenea si prelevarea de probe (de trei ori pe zi).
La inceputul lunii iulie, dupa a doua cadere masiva de precipitatii una dintre sistemele de alimentare
cu apa locale a fost inundata in localitatea Krassen de revarsarea raului Roussenki Lom, apa
devenind astfel contaminata. Ca masura imediata a fost oprita distributia apei potabile catre
populatie, trecandu-se pe o soluti de by-pass din sistemul de alimentare al orasului Ruse.

Instalatii sanitare si igiena

             -   Ape uzate menajere (canalizare)

In majoritatea localitatilor rurale nu exista un sistem de canalizare functional, neexistand un sistem
de epurare a apelor uzate menajere, fiind utiliazate ambele tipuri de fose, atat septice cat si fose
neecologice; majoritatea dintre ele fiind inundate.

             -   Servicii de colectare a deseurilor

Serviciile de colectare a deseurilor au functionat normal in timpul inundatiilor atat deseurile
menajere cat si deseurile voluminoase provenite din degradarea datorita inundatiilor a obiectelor de
uz casnic (mobila, aparatura, etc) fiind transportate la depozite de deseuri existente.

             -   Locuinte si cadavre de animale

In regiunea Ruse protectia Civila a pus la dispozitia locuitorilor motopompe de epuisment pentru
evacuarea din gospodarii a apelor, in special din pivnitele afectate, incepand totodata si procesul de
desinfectie.
Populatia a raportat problema daunatorilor prezenti in curtile acestora cum ar fi sobolanii, serpi,
broaste si insecte, fapt ce a dus la continuarea procesului de desinfectie si dupa terminarea
inundatiilor.
Regiunea Ruse si Veliko Turnovo s-au confruntat cu un numar mare de cadavre de ovine si
cabaline, acestea luate de viitura si decedate prin inec. Cadavrele au fost colectate de echipe
speciale ale departamentului veterinar al municipalitatii si ingropate sau incinerate.

                                                                                                                      72
                                                             Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                           Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                 trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                       Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU



           -   dezinsectie, deratizare desinfectie (DDD)

La nivel local sunt consituite unitati in acest scop, care au ca activitate periodica deratizarea,
desinfectia si dezinsectia in special in spitale, scoli, regiile de apa actionand dupa un plan anual.
Opinia reprezentantilor municipalitatilor a fost ca datorita reducerii bugetelor aceste activitati au
fost restranse in ultimii ani.

Supraveghere epidemiologica si ingrijire medicala

Exista un protocol pentru colectarea datelor cu privire la aparitia epidemiilor atat la nivel regional
cat si la nivel local, neexistand variatii semnificative in numarul raportarilor in acea perioada in
special la epidemiile cu virusi purtati de apa, inclusiv in perioada imediat urmatoare.

Datele epidemiologice la nivelul regiunii Ruse au fost revizuite si comparate cu cele similare cu un
an in urma relevand ca nu au survenit variatii majore.
S-a recomandat urmarirea in contiuare a starii de sanatate a populatiei, evenimente semnificative in
acest sens neaparand nici dupa trecerea perioadei de incubatie a virusilor cum ar fi Hepatita A.

Perceptia populatiei a fost reprezentata de panica si deznadejde in special in randul persoanelor in
varsta care s-au pierdut proprietatile in urma inundatiilor.

Riscuri chimice

Pericolul de poluare chimica este redus datorita lipsei industriei chimice in zona in special.
Majoritatea substantelor chimice disponibile in zona sunt pesticidele si fertilizantii folositi in
agricultura, dar neexistand cantitati semnificative grupate, acestea fiind procurate in cantitati
moderate in functie de necesitati.

Au fost efectuate analize de laborator a apei, rezultand in zona Ruse o depasire a cantitatii de
fertilizanti intr-una dintre probele prelevate urmata de recomandarea imediata de a nu folosi apa
pentru consum.

Alimentatia

Alimentaia nu a reprezentat o problema majora cu toate ca majoritatea locuitorilor isi depozitau
rezervele de hrana in pivnitele care au fost inundate.
Acest aspect este in stransa legatura cu efectul cauzal al inundatiilor cu privire la fenomenul de
saracie, pierderea rezervelor ducand la o necesitate de achizitioonare a bunurilor de larg consum,
fapt ce poate duce la dezechilibrul bugetului familial in special acolo unde veniturile sunt
preponderente din agricultura.

Informare publica

Desi campaniile de informare publica referitoare la calitatea apei potabile si a alimentelor posibil
degradate de contactul cu apa au functionat au existat si cazuri in care aceste recomandari au fost
ignorate nu din lipsa de eficienta a metodelor de informare ci datorate unui nivel de cultura redus
coroborat cu aspectele economice ale populatiei afectate.


                                                                                                                    73
                                                                  Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                      trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                           Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




Analiza fenomenelor naturale distructive, respectiv inundatii majore in Romania

Caracterizarea hidrometeorologica a anului 2005

1.1 Caracterizarea meteorologica
Anul 2005 s-a caracterizat printr-un regim termic mai scazut in toata tara cu 0,10C decat normala
climatologica din perioada de referinta(1961-1990). Apropierea de valorile normale s-a datorat
faptului ca pe parcursul anului regimul termic pe tara sa caracterizat prin abateri pozitive cuprinse
intre 0.2–2.40C in sase luni din an (ianuarie, mai, iulie-septembrie, decembrie) si a prezentat valori
mai scazute cu 0.3– 2.60C in celelalte sase luni ale anului: februarie-aprilie, iunie, octombrie,
noiembrie.
La nivelul intregii tari in anul 2005 cantitatea medie de precipitatii a fost de 866.5 mm(fata de
normala climatologica-647.0 mm). Cantitatile de precipitatii, excedentare din lunile ianuarie-mai,
iulie-septembrie, decembrie si cele deficitare din lunile iunie, octombrie, noiembrie au facut ca
regimul pluviometric anual sa prezinte un excedent de 33,9%, fata de perioada de referinta
In luna ianuarie regimul termic s-a situat peste valorile normale pe aproape intreg teritoriul tarii,
numai izolat in zona montana acesta a fost apropiat de valorile normale. Regimul pluviometric a
fost excedentar in nordul, centrul, sud-estul si in cea mai mare parte a sudului tarii. Pe zone
restranse din vestul si estul tarii, precipitatiile au fost sub valorile normale, iar in restul teritoriului s-
au incadrat in limite normale.
 In luna februarie regimul termic s-a situat sub valorile normale, iar cel pluviometric a fost
excedentar. Pe parcursul lunii, la nivelul intregii tari s-a mentinut un strat de zapada consistent. A
fost depasita cea mai mare cantitate lunara de precipitatii pentru luna februarie, la statiile
meteorologice situate in sudul si sud-estul tarii. De asemenea a fost depasita cantitatea maxima de
precipitatii cazuta in 24 de ore, la statiile meteorologice Baia Mare(37.8 mm) si Adamclisi(23.5
mm).
In luna martie regimul termic s-a situat sub valorile normale in nord-vestul, vestul si centrul tarii,
iar in rest a fost apropiat de valorile normale pentru aceasta luna. A fost depasita cea mai mare
cantitate de precipitatii a lunii martie, la statiile meteorologice Bailesti(118.2 mm) si Cuntu(130.9
mm). Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore a fost depasita la statiile meteorologice:
Bailesti(102.4 mm), Bucin (36.8 mm), Rosia Montana (22.6 mm), Sannicolau Mare (24.2 mm),
Siria (30.5 mm).
Luna aprilie, din punct de vedere termic a fost apropiata de valorile normale.Regimul pluviometric
a fost excedentar in Maramures, Crisana, Banat, Transilvania, nordul si centrul Moldovei si
Dobrogea, deficitar in Muntenia si normal in restul teritoriului.
A fost depasita cea mai mare cantitate de precipitatii a lunii aprilie, precipitatiile cazute depasind
200 mm la statiile meteorologice: Oravita(226.4 mm), Resita( 205.3 mm), Lugoj(201.2 mm),
Caransebes( 200.6 mm) - din Banat si in Moldova la Radauti(125.6 mm). A fost depasita cantitatea
maxima de precipitatii cumulata in 24 de ore, pentru luna aprilie la statiile
meteorologice:Resita(79.2 mm), Caransebes(67.6 mm), Bozovici(66.4 mm), Timisoara(63.0 mm),
etc.
In luna mai temperaturile medii au fost apropiate de valorile normale in sudul si estul tarii si au
depasit normala climatologica in cea mai mare parte a regiunilor din centru si vest. Regimul
pluviometric a fost excedentar in Moldova, Muntenia, sud-estul Olteniei, sud-estul Transilvaniei,
deficitar in cea mai mare parte a Dobrogei si nordvestul tarii, iar in rest normal. A fost depasita cea
mai mare cantitate de precipitatii a lunii mai, la statiile meteorologice: Penteleu(159.9 mm) si


                                                                                                                         74
                                                                 Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                               Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                     trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                          Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Slatina(162.3 mm). Precipitatiile cazute in 12 ore la posturile pluviometrice au inregistrat la: Halos-
Casin (218 l/mp), Dofteana(184 l/mp) si la Magura (170 l/mp).
A fost depasita cantitatea maxima de precipitatii cumulata in 24 de ore, pentru luna mai, la statiile
meteorologice: Slatina(50.6mm), Targoviste(137.6 mm), Sacueni(53.0 mm), Toplita(42.0 mm),
Sighetul Marmatiei(43.6 mm),
In luna iunie regimul termic a fost normal, exceptand estul si sud-estul tarii, unde s-a situat sub
valorile normale. Cantitatile de precipitatii au fost excedentare local in Moldova, estul Olteniei si
sudul Transilvaniei, deficitare in nord-vestul, vestul, sud-vestul tarii si normale in rest. A fost
depasita cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore, pentru luna iunie, la statiile
meteorologice Baisoara(66.2 mm) si Tg. Lapus(43.8 mm). S-au realizat cele mai coborate
temperaturi minime si maxime zilnice din sirul de observatii la majoritatea statiilor meteorologice
de referinta. In zona montana a nins.
In luna iulie temperatura medie lunara s-a situat peste valorile normale in cea mai mare parte a tarii,
exceptand sudul unde a fost normala. In general, in prima decada a lunii s-au realizat cele mai
coborate temperaturi maxime si minime zilnice, iar in ultima decada s-au realizat cele mai ridicate
temperaturi maxime si minime zilnice din sirul de observatii. A fost depasita cea mai mare cantitate
de precipitatii a lunii iulie, inregistranduse cantitati insemnate de precipitatii la statiile
meteorologice: Bacles(202.0 mm), Baile Herculane(225.1 mm), Bucin (223.3 mm), Corugea(214.6
mm), Galati(210.1 mm), Jurilovca(217.1 mm), Medgidia(149.9 mm), Negresti(212.2 mm),
Odorheiu Secuiesc (235.6 mm), Tg. Logresti(210.3 mm), Voineasa(222.9 mm), Campu lui
Neag(165 l/mp).
In intervalele 1-19.07, 23-24.07, 27-28.07 au cazut ploi cu caracter de aversa, insotite de descarcari
electrice, intensificari ale vantului si grindina, Cantitati semnificative (peste 100 mm.) s-au
inregistrat local in nordul Dobrogei si in vestul si sudul Moldovei (chiar peste 150 mm in zone
restranse din judetele Bacau, Vrancea, Galati). Precipitatiile au fost insemnate cantitativ pe cea mai
mare parte din teritoriul tarii (31 judete), provocand inundatii, pierderi de vieti omenesti si
importante pagube materiale.
In luna august, temperatura medie s-a situat in jurul valorilor normale, cu abateri pozitive in zona
litorala, Delta Dunarii, Carpatii Orientali si negative, local, in sudul si vestul tarii. Pe parcursul lunii
precipitatiile au fost frecvente, ploile avand un caracter torential, iar cantitatile de apa cazute in 24
de ore au depasit cantitatile maxime ale lunii august in special in Moldova, Oltenia, Muntenia,
Maramures, Transilvania, Crisana si Banat, Precipitatiile au fost insotite de intensificari de vant cu
aspect de vijelie. In zona montana inalta a nins.
In luna septembrie, regimul termic s-a situat peste valorile normale in nordvestul, nordul si sud-
estul tarii, a fost sub valorile normale in sud, in restul teritoriului incadrandu-se in limite normale.
Regimul pluviometric a fost excedentar in sudul, sud-estul, sud-vestul tarii, sudestul Transilvaniei si
deficitar, pe arii restranse in nordul, nord-estul si estul tarii. Ploile au avut caracter torential, fiind
inregistrate cantitati insemnate( peste 200 mm), in partea centrala a Campiei Romane, estul
Podisului Getic si sudul litoralului. Cantitati exceptionale de precipitatii s-au inregistrat la
Mangalia: 330.4 mm. (normala climatologica = 32.0 mm) si la Bucuresti Filaret: 316.5 mm.
(normala climatologica = 44.8 mm).
In luna octombrie, temperatura medie s-a situat in jurul valorilor normale. Regimul pluviometric a
fost deficitar in cea mai mare parte a tarii si excedentar in nord-est si sud-est. La statiile
meteorologice: Bucuresti-Baneasa, Bucuresti-Filaret, Fetesti, Slobozia, Titu si Baile Herculane, a
fost depasita cantitatea maxima de precipitatii a lunii octombrie.
In luna noiembrie, regimul termic s-a situat sub valorile normale pe aproape intreg teritoriul tarii,
iar in nord-vest si sud-est s-a incadrat in limite normale. Regimul pluviometric a fost deficitar in
vestul si nord-vestul tarii, excedentar in sud-est, local in centru si est, iar in rest a fost normal.


                                                                                                                        75
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

In luna decembrie, temperatura medie lunara a fost peste valorile normale in sudul si estul tarii si
apropiata de valorile normale in rest. Regimul pluviometric a fost excedentar in nord-vestul, vestul
si centrul tarii, local deficitar in sud si normal in rest.
Aproape in toate lunile anului s-au produs depasiri ale COTELOR DE APARARE pe cursurile de
apa, cele mai importante inundatii inregistrand-se in intervalul aprilie-septembrie 2005, cand s-au
produs viituri insemnate pe majoritatea raurilor, unele cu debite istorice, care au cuprins areale
extinse si au condus la pierderi de vieti omenesti si pagube materiale deosebit de importante.
Desi in ultimii 40-50 ani s-au mai produs viituri importante in majoritatea bazinelor hidrografice,
niciodata in ultimii 100 ani, viiturile nu s-au intins pe o durata atat de mare de timp (din februarie si
pana in septembrie). De asemenea viiturile anterioare dintre care se evidentiaza cele produse in anii
1970 si 1975, s-au desfasurat pe areale mult mai restranse decat cele produse in anul 2005.

Fluviul Dunarea a avut o evolutie deosebita in perioada de primavara a anului 2005(martie – mai),
debitul mediu la intrarea in tara inregistrand un maxim de 12900 mc/s in luna aprilie. In luna martie
debitul maxim a fost de 12500 mc/s iar in luna mai de 10800 mc/s . Acestea au condus la inundarea
unor gospodarii in Delta Dunarii si au determinat masuri urgente pentru apararea orasului Sulina
prin practicarea controlata a unei brese in Cordonul litoral Sulina – Sf. Gheorghe – zona Sonda.
Cele mai scazute valori ale debitelor la intrarea in tara (in jurul valorii de 3000 m3/s) au fost
inregistrate in luna noiembrie. Aceste valori scazute ale debitelor au determinat, la unele statii
hidrometrice de pe sectorul romanesc al Dunarii(aval Portile de Fier) niveluri sub cotele etiajului
navigabil(statiile hidrometrice Gruia, Calafat si Giurgiu).

Efectele inundatiilor si ale fenomenelor meteorologice periculoase

Inundatiile din revarsari ale cursurilor de apa, deversari si avarieri ale digurilor si acumularilor mici,
scurgeri de pe versanti, precum si fenomenele meteorologice periculoase (indeosebi intensificari de
vant, grindina si descarcari electrice), produse in anul 2005 au afectat toate judetele tarii si 1734 de
localitati, valoarea totala a pagubelor fiind estimata la 5.975.201,5 mii RON Au decedat 76
persoane. Au fost avariate 93.976 case si anexe gospodaresti, 1063 obiective sociale si economice,
iar peste 656.392 ha teren agricol au fost grav afectate.
Infrastructura a suferit pagube importante, inregistrandu-se avarii la 9860,63 km drumuri judetene si
comunale, 560,4 km drumuri nationale, 2465,84 km strazi in localitati, 2644,9 km drumuri
forestiere, 9113 poduri si podete, 23,8 km cale ferata, retele de alimentare cu apa, retele electrice si
telefonice. A fost de asemenea grav avariat un numar de 630 constructii hidrotehnice cu rol de
aparare impotriva inundatiilor, in principal diguri, consolidari si aparari de maluri, regularizari ale
cursurilor de apa, care au necesitat lucrari urgente de refacere.
In anul 2005, cele mai afectate de inundatii si fenomene meteorologice periculoase( in functie de
marimea valorii pagubelor) au fost judetele: Vrancea (507.841,9 mii RON), Buzau (462.227,5 mii
RON), Timis (406.069,3), Caras-Severin (363.209,8 mii RON), Bacau (338.641,9 mii RON),
Teleorman (320.122,6 mii RON), Mehedinti (258.224,7 mii RON), Olt (220.672,1 mii RON),
Galati (214.470,4 mii RON), Botosani (209.215,0 mii RON), Dolj (203.397,1 mii RON), Suceava
(202.092,0 mii RON), Satu Mare (195.276,9 mii RON).




                                                                                                                      76
                                                                 Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                               Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                     trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                          Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU



Situatia pagubelor la nivelul judetului Giurgiu.




Table 42 Situatia pagubelor produse de inundatii si fenomene meteorologice periculoase in perioada ianunarie-
decembrie 2005

Principalele cauze ale producerii inundatiilor, au fost urmatoarele:
            caderea unor cantitati importante de precipitatii(cumulat peste 200 l/mp), care in
               perioada de primavara s-au suprapus peste stratul de zapada existent (in unele zone
               acesta depasind 1 m), conducand la volume ale viiturii exceptionale(pe raul Timis, in
               sectiunea Sag, volumul viiturii a fost de 770 mil. mc., depasind pe cel din anul 2000,
               care a fost de 250 mil. mc)
            avarierea digurilor ca urmare debitelor produse, care au depasit debitele de calcul
               proiectate ale digurilor, precum si a timpului extrem de mare de solicitare al
               acestora(peste 20 zile, la maxim 5 zile aparand in general fenomenele de tasare si
               infiltratii);
            crearea unor brese in acumularile piscicole din administrarea Consiliilor Locale si
               persoanelor fizice, ca urmare a intretinerii deficitare, obturarii evacuatoarelor sau
               efectuarii unor suprainaltari neautorizate;
            defrisarea padurilor si efectuarea necorespunzatoare a unor lucrari agrotehnice care
               faciliteaza procesele de eroziune si conduc la marirea coeficientului de scurgere pe
               versanti si antrenarea unor cantitati mari de aluviuni;
            inexistenta rigolelor si a santurilor de scurgere a apelor pluviale sau neintretinerea
               celor existente, in multe localitati rurale;
            colmatarea, subdimensionarea sau neintretinerea retelelor de canalizare a
               localitatilor, care sunt neadecvate regimurilor torentiale de scurgere;
            amplasarea unor obiective neautorizate (case, anexe gospodaresti, etc) in zonele
               inundabile;
            construirea locuintelor, in zone inundabile, pe fundatii necorespunzatoare si din
               materiale de foarte slaba calitate;
            depasirea capacitatii de transport a sectiunii podurilor si podetelor, atat datorita
               subdimensionarii cat si datorita obturarii sectiunilor de scurgere cu materiale
               lemnoase, deseuri menajere sau reziduri tehnologice, depozitate in albia raurilor sau
               antrenate de pe versanti; nerealizarea de catre detinatori a lucrarilor pentru asigurarea
               scurgerii in zona podurilor in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
            lipsa sau insuficienta stocurilor de materiale si mijloace de interventie, la nivelul
               comitetelor locale pentru situatii de urgenta;


                                                                                                                        77
                                                                Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                              Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                    trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                         Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

             neasigurarea permanentei la unele primarii din mediul rural, ceea ce intrerupe
              functionarea fluxului informational pentru avertizarea-alarmarea populatiei;
             necunoasterea de catre administratia publica locala si de catre populatie a atributiilor
              si respectiv, a masurilor ce trebuie luate in situatii de urgenta generate de inundatii si
              fenomene meteorologice periculoase.

Sinteza situatiilor de urgenta produse ca urmare a inundatiilor pe teritoriul judetului Gurgiu in anii
2005-2006


Anul 2005
16-20 februarie 2005 datorita precipitatiilor abundente inregistrate in judetul Giurgiu si judetele
limitrofe cat si a topirii stratului de zapada s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile
Neajlov, Dimbovnic, Sabar si Glavacioc, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Neajlov la
PH Vadu Lat 230 cm in data de 17.02.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 30 cm, Neajlov la
PH Calugareni 278 cm in data de 19.02.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 18 cm si Sabar la
Poienari 220 cm in data de 18.02.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 20 cm. Aceste depasiri de
cote si niveluri au produs urmatoarele efecte negative:
                        - au fost afectate 8 localitati (7 din revarsarea raului Neajlov respectiv
                Crevedia Mare, Bucsani, Clejani, Bulbucata, Iepuresti, Singureni si Calugareni si o
                localitate din revarsarea raului Glavacioc respectiv Ghimpati);
                        - situatia pagubelor pe localitati se prezinta astfel:
                               1. Crevedia Mare – 50 ha teren agricol cultivat, 50 ha pasune, 150 m
                                   DC si 1 podet;
                               2. Bucsani – 30 ha teren agricol cultivat, 31 ha pasune si 20 m DC;
                               3. Clejani – 250 ha teren agricol cultivat, 200 ha pasune si 80 m DC;
                               4. Bulbucata – 20 ha teren agricol cultivat si 20 m DC;
                               5. Iepuresti – 100 ha teren agricol cultivat, 90 ha pasune si 2 podete;
                               6. Singureni – 1 ha teren agricol cultivat si 15 ha pasune;
                               7. Calugareni – 5 gospodarii, 6 ha teren agricol cultivat, 150 ha
                                   pasune;
                               8. Ghimpati – 35 ha pasune;
       - circulatia pe drumurile afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost intrerupta pentru
anumite perioade de timp.

         aprilie – mai 2005 datorita precipitatiilor inregistrate in judetul Giurgiu si judetele limitrofe
s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile care strabat judetul Giurgiu, scurgeri de pe
versanti si inundari ale unor terenuri. Aceste depasiri de cote si niveluri ca si cantitatea mare de
precipitatii cazuta intr-un interval scurt au produs urmatoarele efecte negative:
                        - 110 ha culturi, 3885 ha paduri si 37 ha islazuri;
         01-16 iulie 2005 datorita precipitatiilor, cu caracter de torentialitate, ce au depasit in unele
localitati, in 24 de ore media multianuala inregistrata in luna iulie, cazute in judetul Giurgiu si
judetele limitrofe s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile care strabat judetul Giurgiu,

                                                                                                                       78
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                         Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Malu Spart 234 cm in data de
13.07.2005, fiind depasita cota de atentie cu 24 cm, Arges la PH Gradinari 347 cm in data de
14.07.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 97 cm, Arges la PH Budesti (jud. Calarasi) 367 cm
in data de 13.07.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 57 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 182 cm in
data de 06.07.2005, fiind depasita cota de atentie cu 32 cm, Neajlov la PH Calugareni 342 cm in
data de 07.07.2005 fiind depasita cota de pericol cu 17 cm si Glavacioc la PH Crovu 330 cm in
data de 04.07.2005 fiind depasita cota de pericol cu 30 cm precum si scurgeri de pe versanti.

        15-25 august 2005 datorita precipitatiilor cazute in bazinele superioare ale raurilor Arges,
Neajlov si Sabar s-au produs cresteri de niveluri si debite, inregistrandu-se urmatoarele niveluri
maxime: Arges la PH Malu Spart 292 cm in data de 18.08.2005, fiind depasita cota de inundatie cu
52 cm, Arges la PH Budesti (jud. Calarasi) 317 cm in data de 22.08.2005, fiind depasita cota de
inundatie cu 17 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 170 cm in data de 19.08.2005, fiind depasita cota de
atentie cu 20 cm, Neajlov la PH Calugareni 292 cm in data de 21.08.2005 fiind depasita cota de
inundatie cu 32 cm, Glavacioc la PH Crovu 220 cm in data de 19.08.2005 fiind depasita cota de
atentie cu 20 cm si Sabar la PH Poienari 218 cm fiind depasita cota de inundatie cu 18 cm precum si
scurgeri de pe versanti.
        Depasirile de cote si niveluri si scurgerile de pe versanti produse in lunile iulie si august au
avut urmatoarele efecte negative:
                   - au fost afectate 26 localitati astfel :
                       1. Giurgiu – 28 case si 4 anexe gospodaresti avariate;
                        2. Bolintin Vale – 1 constructie hidrotehnica;
                        3. Mihailesti – 1 podet;
                        4. Adunatii Copaceni – 1 pod, 1295 ha teren agricol si 10 fantani;
                        5. Bucsani – 1 podet;
                        6. Calugareni – 2 case avariate, 1,5 km de drum judetean, 235 ha teren
                            agricol si 100 fantani;
                        7. Colibasi – 1 constructie hidrotehnica;
                        8. Crevedia Mare – 0,28 km DJ+DC si 2 poduri;
                        9. Gradinari – 1 podet;
                        10. Gaiseni – 2 podete;
                        11. Gogosari – 1 casa avariata;
                        12. Gostinari – 1 podet si o constructie hidrotehnica;
                        13. Ghimpati – 24 case distruse, 13 avariate, 34 anexe gospodaresti afectate,
                            1 obiectiv social-economic (casa parohiala), 4 poduri si podete, 3 km
                            DJ+DC, 640 ha teren agricol, 152 fantani si 2 constructii hidrotehnice;
                        14. Greaca – 1 casa avariata;
                        15. Isvoarele – 3 case distruse, 6 avariate, 5 anexe gospodaresti avariate,
                            201,1 ha teren agricol, 801 fantani, 139 animale moarte si o constructie
                            hidrotehnica avariata;

                                                                                                                      79
                                                               Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                             Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                   trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                         Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

                        16. Izvoarele – 5 case avariate, 2 anexe gospodaresti, 3 poduri si podete, 1,8
                            km DJ+DC, 757,12 ha teren agricol, 11 fantani si 2 constructii
                            hidrotehnice;
                        17. Hotarele – 26 case distruse, 89 avariate, 10 anexe gospodaresti, 1 obiectiv
                            social-economic (biserica), 900 ha teren agricol, 1500 fantani si 3
                            constructii hidrotehnice;
                        18. Heresti – 2 case avariate, 1 km de DC si 32 punti pietonale;
                        19. Joita – 1 podet si o constructie hidrotehnica;
                        20. Letca Noua – 1 casa avriata, 2 anexe gospodaresti, 1 obiectiv social-
                            economic (canton silvic), 61 ha teren agricol si o constructie
                            hidrotehnica;
                        21. Ogrezeni – 1 constructie hidrotehnica;
                        22. Rasuceni – 3 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodaresti, 1 podet,
                            DJ+DC 0,5 km si 187,8 ha teren agricol;
                        23. Schitu – 2 case distruse, 11 avariate, 9 anexe gospodaresti, 2 poduri si
                            podete, 1,798 km DJ+DC, 63,6 ha teren agricol, 7 fantani si 2 constructii
                            hidrotehnice;
                        24. Stoenesti – 1 casa avariata, 11 anexe gospodaresti, 3 podete, 0,5 km
                            DJ+DC, 390 ha teren agricol si 85 fantani;
                        25. Vinatorii Mici – 0,3 km DJ si DC;
                        26. Varasti – 2 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodaresti, 446,8 ha teren
                            agricol si 10 fantani;
         - circulatia pe drumurile judetene afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost blocata
pentru anumite perioade de timp.
        - 20 de localitati au ramas fara alimentare cu energie electrica, echipe ale societatii electrica
actionand pentru remedierea defectiunilor aparute la 150 posturi de transformare;
         - circulatia pe linia 103 Bucuresti – Progresu – Giurgiu a fost intrerupta datorita deplasarii
pilei nr. 2 a podului amplasat peste raul Arges, sat Gradistea, comuna Comana, structura metalica a
podului prabusindu-se in albia raului Arges, legatura feroviara intre Bucuresti si Giurgiu fiind
deviata pe relatia Videle;

         19-28 septembrie 2005 datorita precipitatiilor cazute in aceasta perioada s-au produs
cresteri de niveluri si debite, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Gradinari
482 cm in data de 22.09.2005, fiind depasita cota de pericol cu 132 cm, Neajlov la PH Vadu Lat
313 cm in data de 23.09.2005, fiind depasita cota de pericol cu 53 cm, Neajlov la PH Calugareni
385 cm in data de 24.09.2005 fiind depasita cota de pericol cu 35 cm, Glavacioc la PH Crovu 288
cm in data de 24.09.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 38 cm si Sabar la PH Poienari 298 cm
in data de 23.09.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 98 cm precum si scurgeri de pe versanti:

                                                                                                                      80
                                                             Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                           Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                 trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                       Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

       Depasirile de cote si niveluri si scurgerile de pe versanti produse in aceasta perioada au avut
urmatoarele efecte negative:
                  - au fost afectate 32 localitati astfel:
                      33. Giurgiu - 7 case avariate, 1 anexa si 2 fantani;
                      34. Mihailesti – 42 de case avariate, 7 in pericol de prabusire, 18 anexe
                          avariate, 2 anexe distruse si 100 fantani,;
                      35. Bolintin Vale – 4 case avariate, 1 in pericol de prabusire, 1 anexa
                          avariata, 100 fantani, 0,5 km drum forestier, 50 ha pepiniera, 10.000
                          puieti, 26 mc masa lemnoasa ;
                      36. Adunatii Copaceni – 6 case avariate, 1 in pericol de prabusire, 1 casa
                          distrusa, 8 anexe avariate, 4 anexe distruse, DN 5 afectat pe o portiune de
                          0,2 km, DJ 412 A afectat pe o portiune de 500 m,;
                      37. Bolintin Deal – 5 case avariate, 800 fantani si DC afectate pe o suprafata
                          de 0,8 km;
                      38. Bucsani – 1 pod afectat, 20 fantani, 1,5 km DC si o traversare pietonala ;
                      39. Bulbucata – 1 casa avariata, 3 anexe avariate, DC 4 km, 30 fantani, 50 ha
                          teren agricol cultivat si 30 ha pasune;
                      40. Cosoba – 10 case avariate, 60 de fantani, strazi 4,2 km si DJ 601 A 2,2
                          km;
                      41. Crevedia Mare – 1 casa avariata, 20 fantani, DC 0,2 km, 1 podet si 100 ha
                          teren agricol cultivat,;
                      42. Colibasi –1 casa avariata;
                      43. Clejani – 5 case avariate, 3 anexe avariate, 30 fantani, DC 140 0,9 km;
                      44. Calugareni – 16 case avariate, DC 107 1 km, 1 podet pe DC 107, 100
                          fantani, 423 ha teren agricol cultivat si 600 ha pasune;
                      45. Comana – 14 case avariate;
                      46. Floresti Stoenesti – 2 case avariate, 100 fantani, 100 ha teren agricol
                          cultivat si 1 pod din lemn peste raul Sabar pe DC 152;
                      47. Gaiseni – 4 case avariate, DJ 401A 0,2 km, 300 ha teren agricol cultivat
                          si 50 pasuni;
                      48. Ghimpati – DJ 603 deversat pe o portiune de 200 m si 1 podet;
                      49. Hotarele - 16 case distruse, 186 case avariate;
                      50. Izvoarele – 10 case avariate, 27 anexe, 10 poduri si podete si 15 fantani;
                      51. Iepuresti – 3 case afectate, 1 anexa, 1 podet peste raul Neajlov pe DC
                          105, 15 fantani, DJ 411 0,15 km si 400 ha teren agricol cultivat;
                      52. Joita – pod peste raul Ciorogarla distrus, DJ 601 A 1,7 km, si DJ 602 1,1
                          km;
                      53. Letca Noua – 1 case avariata, 10 ha teren agricol cultivat si 22 ha pasune;
                      54. Marsa – 1 casa avariata, 1 anexa avariata si 100 fantani;
                      55. Ogrezeni –100 fantani;
                      56. Roata de Jos – 4 fantani, 7 traversari pietonale si 30 fantani;
                      57. Rasuceni – 1 casa avariata;
                      58. Sabareni – 4 case avariate, DJ602 2,5 km, podet pe DC 143, si 40 ha
                          teren agricol cultivat;
                      59. Schitu – 18 anexe gospodaresti,18 curti, 3 podete, 22 fantani, 70 ha teren
                          agricol cultivat si 240 ha pasune ;
                      60. Stoenesti – 1 casa avariata;
                      61. Toporu - DJ 503 afectat de apa pe o suprafata de 2000 m;


                                                                                                                    81
                                                                     Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                                   Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                         trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

         Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                            Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

                      62. Singureni – 3 case avariate, 2 anexe avariate, DJ 411 1 km, 20 fantani si
                          gradini 0,13 ha;
                      63. Ulmi –32 case avariate, 1 anexa, DJ 601 E 1,5 km, strazi 4 km;
                      64. Varasti – 6 case avariate;
- circulatia pe drumurile nationale afectate s-a desfasurat cu dificultate si a fost blocata pentru
anumite perioade de timp.
- circulatia pe drumurile judetene afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost blocata pentru
anumite perioade de timp.

        02-08 octombrie 2005 datorita precipitatiilor abundente inregistrate in zilele de 02-
03.10.2005 ce au depasit capacitatea de preluare a rigolelor si sistemului de canalizare precum si
scurgerilor de pe versanti au fost afectate:
                       - 5 localitati respectiv Cosoba, Clejani, Hotarele, Ulmi si Varasti;
                       - situatia pagubelor pe localitati se prezinta astfel:
                              1. Cosoba – 11 case;
                                 2. Clejani – 1 casa si 5 curti;
                                 3. Hotarele – 4 case;
                                 4. Ulmi – 25 curti + anexe gospodaresti si incinta scolii din satul
                                     Ghionea;
                                 5. Varasti – 2 curti si 50 ha teren agricol;



          Anul 2006
         Datorita depasirii cotei de pericol, pe fluviul Dunarea:

Pagubele produse in perioada 01.04-17.04.2006:

     - 4265 ha padure, din care 260 ha impaduriri si regenerari naturale;
     - 1350 mc material lemnos;
     - 150 ha terenuri neproductive
     - in incintele indiguite , apa balteste pe 1200 ha , datorita excesului de umiditate
     - s-a intrerupt alimentarea cu energie electrica a depozitului de carburanti Cioroiu, a unui
         atelier flotant apartinand CNF Giurgiu – Nav si a unui post de transformare de la
         Prefabricate Giurgiu;
     - alimentarea cu apa a mun. Giurgiu a fost restrictionata pe timp de noapte datorita dificultatii
         evacuarii apelor uzate epurate in fluviul Dunarea.



Datorita alunecarilor de teren produse in comuna Prundu sat Puieni semnalate in data de 06.04.2006



In zona Ulita lui Brezoi in partea de sud-est a satului s-a produs o alunecare de teren pe o fasie de
cca 60 m latime de o parte si de alta a ulitei fiind afectate :

                                                                                                                            82
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

   a) ulita satului pe o lungime de cca 150 m , cu producerea unei falii aproximativ la jumatatea
       fasiei , cu urmatoarele dimensiuni: lungime cca . 25m , latime cca.8 m , adancime cca. 1,5m
       .
   Tot in aceasta zona a fost afectat si un stalp de alimentare cu energie electrica care s-a deplasat
   cu cca. 1,5 m si s-a prabusit dar a ramas functional
   b) au fost afectate un numar de 6 case , dupa cum urmeaza :
   - Ciobanu dumitru ( casa 2 camere , in curs de refacere dupa un incendiu partial in 2005 –
       pericol de prabusire –stare de colaps – nelocuibila-constructie din paianta-invelitoare din
       azbociment -2 ape – locuita de 2 persoane de 74 ani, respectiv 72 ani dorm afara –falie
       paralela cu curbele de nivel de aprox. 50 cm adancime in locuinta );
   - Stavarna Gheorghe ( casa 6 camere- constructie din chirpici –sarpanta 2 ape, invelitoare
       tigla –falie aprox. 50 cm adancime , paralela cu curbele de nivel , la limita constructiei –
       pericol , nu poate fi locuita-2 persoane );
   - Poenaru Nicolae ( casa , constructie din chirpici , 3 camere , nelocuita –crapaturi la pereti
       datorita unor deplasari mai vechi ale terenului) ;
   - Bratu Marian ( casa 2 camere –pericol –stare de colaps-constructie din paianta –invelitoare
       din azbociment –locuinta dispusa paralel cu curbele de nivel –deplasari de teren curte , falie
       paralela cu curbele de nivel );
   - Paduraru – casa 3 camere-constructie din chirpici-invelitoare din tigla , deformata –alunecari
       –tasari aprox. 50 cm –falie paralela cu curbele de nivel ( in fata casei aprox. 1m)
   - Serban Lina ( casa 2 cam –pericol de prabusire –stare de colaps –constructie din chirpici –
       invelitoare din tigla –alunecari –tasari aprox. 50 cm –falie paralela cu curbele de nivel.


Impactul inundatiilor si fenomenelor asociate asupra calitatii vietii

Situatia economica

Daca utilizam PIB-ul pe cap de locuitor drept unul dintre indicatorii macroeconomici principali,
Bulgaria si Romania au cele mai scazute randamente economice din UE. Drept rezultat, cetatenii
Bulgariei si ai Romaniei au cel mai scazut nivel de trai. Diferenta dintre nivelul de trai din cele doua
tari si UE este mai mare decat diferenta dintre PIB-urile corespunzatoare pe cap de locuitor. In
ultimii ani, procesul postaderare al celor doua tari a fost marcat de rate de crestere mari si de o buna
refacere economica, fara insa ca acestea sa genereze o crestere substantiala a veniturilor la nivelul
gospodariilor.




                                                                                                                     83
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                       Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU




Figure 26 Nivelul PIB Romania si Bulgaria (Eurostat 2003)

Bulgaria si Romania prezinta un nivel ridicat al lipsurilor in ceea ce priveste standardul de viata,
inregistrand niveluri de 3,9, respectiv 3,4 pe indexul lipsurilor (pe baza a sase articole considerate
necesare traiului). In aceasta privinta, cele doua tari intra in contrast cu cele sase tari cu cele mai
scazute venituri din UE, care au un index global al lipsurilor de 2,5, si in special cu tarile din UE25,
care inregistreaza un index al lipsurilor de 1,0. Nivelul lipsurilor se masoara pe baza a sase articole
pe care o gospodarie nu si le poate permite: incalzirea adecvata a locuintei; o masa cu carne o data
la doua zile, daca se doreste; inlocuirea mobilierului uzat; cumpararea de imbracaminte noua mai
degraba decat la mana a doua; banii necesari pentru o saptamana de concediu pe an; a invita la masa
sau la o bautura prietenii sau rudele cel putin o data pe luna. Indexul lipsurilor este o incercare de a
construi indici de saracie care sa masoare excluderea separat de nivelul de trai minim. Studiul a
relevat faptul ca multor persoane nu le sunt satisfacute aceste nevoi de baza in Bulgaria si Romania.

Conditiile economice generale predominante in Bulgaria si Romania influenteaza si masura in care
gospodariile isi produc propriile alimente. In ambele tari, mai mult de jumatate dintre locuitori au
declarat ca intretin culturi agricole sau cresc animale pentru a-si asigura necesarul de alimente. In
Bulgaria, 64% dintre gospodariile din cvartila celor mai mici venituri se bazeaza pe propriile
activitati de producere a hranei pentru asigurarea necesarului de alimente in gospodarie; in
Romania, situatia este si mai acuta, cu 75% dintre gospodariile cele mai sarace bazandu-se pe
productia proprie de alimente pentru asigurarea necesarului. Cifrele corespunzatoare pentru cele
sase tari UE cu cele mai scazute venituri si respectiv pentru UE25 sunt semnificativ mai scazute, de
56% si respectiv de 19% dintre gospodariile din cvartila celor mai mici venituri, bazandu-se pe
productia proprie de alimente pentru asigurarea necesarului. Acest tip de agricultura de subzistenta
reprezinta o solutie limitata si pe termen scurt pentru conditiile de viata dificile din Bulgaria si
Romania. Desi s-a dovedit o strategie utila de supravietuire, aceasta nu poate fi considerata o solutie
pe termen lung de dezvoltare a celor doua tari inspre economia bazata pe cunoastere.

Acest fapt releva in mod direct ca influenta unor fenomene naturale distructive cum sunt inundatiile
este semnificativa asupra calitatii vietii, afectand insasi sursa de obtinere a necesarului de alimente.
Inundatiile afecteaza atat terenurile agricole care stau la baza obtinerii alimentelor de baza cat si
animalele crescute in gospodariile individuale in sistem descentralizat in doua moduri: prin pagube
de ordin material respectiv decesul animalelor datorat viiturilor (deces prin inec de regula) si al
doilea prin diminuarea semnificativa a hranei acestora, parte din culturi fiind in general furaje
pentru animale.


                                                                                                                     84
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Sanatatea si ingrijrea sanatatii

O stare buna de sanatate este o conditie esentiala pentru o buna calitate a vietii starea de sanatate a
populatiei din Bulgaria si Romania se situeaza sub media din UE25. 15%, respectiv 16% dintre
respondentii din Bulgaria si Romania au declarat ca au o stare de sanatate proasta – aproximativ
dublu fata de media din UE25. Mai mult, un sfert din populatia din Bulgaria si respectiv Romania
declara are boli cronice sau infirmitati care o impiedica intr-o anumita masura sa duca o viata activa
si independenta.
Cetatenii varstnici din Bulgaria si Romania au adesea o stare proasta de sanatate. Grupurile cu
venituri mici, somerii, cei cu studii modeste si cei care traiesc in zone urbane sunt mai expusi
riscului de a avea probleme de sanatate. Cu exceptia populatiei urbane, nivelul de satisfactie fata de
starea proprie de sanatate in cadrul tuturor grupurilor mentionate este sub media nationala.

Pe langa alimentatie ca factor determinat in asigurarea sanatatii in cazul producerii inundatiilor
riscul epidemiologic reprezinta aspectul cel mai important in cazul producerii dezastrelor naturale
avand in cazul inundatiilor urmatoarele componente majore:
    - riscul asupra sanatatatii datorat poluarii surselor de alimentare cu apa potabila in special in
        zonele unde nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa
    - riscul asupra sanatatii datorat dezvoltarii insectelor purtatoare de virusi
    - riscul contaminarii solului cu substante chimice, urmat de contactul direct cu acestea, aici
        intrand si contaminarea provocata de deversarea foselor (de cele mai multe ori neecologice)

De mentionat faptul ca in urma interviurilor in zona de studiu pe teritoriul Romaniei in zona
transfrontaliera inundatiile de pana acum nu au avut impact asupra sanatatii populatiei in mod
semnificativ, pagubele constand in principal in pagube de ordin material provenite de infiltrarea
apei pe sub corpul digului de aparare impotriva inundatiilor de-a lungul Fluviului Dunarea.
Edilii intervievati au mentionat ca populatia nu a fost afectata in mod direct, neexistand morti sau
raniti in urma debitelor istorice inregistrate pe Dunare.

De asemenea populatia intervievata a mentionat numai pierderi materiale referindu-se la culturile
din anul respectiv, dar totodata precizand ca fenomenele de infiltratie nu sunt o problema disparata,
cu mici exceptii fiecare primavara produce astfel de fenomene odata cu cresterea nivelului Dunarii.
O alta problema semnalata este in stransa legatura cu prima si e reprezentata de cresterea nivelului
apelor freatice in forajele de alimentare cu apa (foraje individuale) in general in prima panza
freatica a caror executie din punct de vedere tehnic este precara.

In ceea ce priveste analiza perspectivelor de stramutare elaboratorul studiului nu considera necesara
o astfel de masura din cauza faptului ca nu exista constructii (locuinte) in imediata vecinatate a
digului de aparare impotriva inundatiilor, in zona inundabila, vatra satelor fiind situata pe o cota
superioara zonei predispuse la inundatii.
Posibilitatea de stramutare a localitatilor precum Gostinu si Oinacu poate fi luata in calcul in cazul
producerii unei avarii majore la digul de apare care insa este in stare buna fiind intretinut de ANIF
(Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare).
O alta problema semnalata de primarul comunei Gostinu este eroziunea malului Dunarii in albia
majora a acestuia, distanta intre cursul actual si digul de aparare ajungand pe alocuri la 10-20 m.
fapt ce poate prezenta un risc major de eroziue a digului in cazul unor nivele crescute ale Dunarii.
Acesta problema a fost semnalata autoritatilor responsabile si sunt asteptate masurile de remediere
insemnand consolidarea malului pe sectorul respectiv, proiect ce ar trebui sa se desfasoare in
colaborare cu Consiliul Judetean Giurgiu si ANIF

                                                                                                                     85
                                                            Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                          Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                      Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Sectorul din Bulgaria al Dunarii nu intampina astfel de probleme in principal din cauza terenului
natural, care prezinta cote mult superioare fata de cursul Dunarii.
Fenomenele de infiltratine nu afecteaza populatia, perdeaua vegetala de protectie amplasata in albia
majora fiind in stare foarte buna.




                                                                                                                   86
                                                                Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                              Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                    trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

       Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                         Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU



  Concluzii - “Masa rotunda” organizata In cadrul proiectului “Studiu privind fenomenele
    naturale distructive din judetul Giurgiu: perceptia populatiei si solutii alternative de
preIntâmpinarea dezastrelor, In special a inundatiilor din regiunea transfrontaliera Giurgiu –
                                            Ruse”.



         In data de 16.06.2009 la sediul Consiliului Judetean Giurgiu a avut loc “Masa rotunda”
organizata in cadrul proiectului “Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu:
perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din
regiunea transfrontaliera Giurgiu – Ruse”.
         Aceasta masa rotunda a fost organizata pentru consultarea cu actorii locali implicati in
managementul situatiilor de urgenta si stabilirea, de comun acord cu acestia pe baza rezultatelor
studiului elaborat, unei harti preliminare a celor mai afectate localitati in urma producerii de inundatii
in cadrul celor doua zone transfrontaliere.
         In cadrul aceastei activitati , a fost prezentat draftul studiului de specialitate care a continut
 date referitoare la zonele cu risc de inundatii din zona transfrontaliera Giurgiu si Ruse.
          Draftul studiului,atat in varianta pe hartie cat si in varianta electronica, a fost pus la
 dispozitia fiecarui participant in vederea completarii cu date relevante din domeniul sau de
 activitate.
         La intalnire au participat membrii echipei de implementare a proiectului precum si
reprezentanti ai institutiilor din ambele tari Romania si Bulgaria care au atributii in gestionarea
situatiilor de criza, respectiv:

   1. Presedintele Consiliului Judetean Giurgiu – Dumitru Beianu
   2. Todor Petrov – Asociatia ECOLINKS Ruse Bulgaria, in calitate de partener in proiect,
       acesta fiind si membru al echipei de proiect
   3. Constantin Stoenescu - Asociatia "Societatea ecologista Noua Alianta", Giurgiu, România ,
       membru in echipa de proiect
   4. Natalia Koleva - expert in Bazinul Dunarii Directia Plevna, filiala Ruse
   5. Marinescu Olimpiu- Administratia Nationala "Apele Române", Directia Apelor Arges-
       Vedea Pitesti, Sistemul de Gospodarire al Apelor Giurgiu, (reprezentant al domnului Dragos
       Stoica - Director)
   6. Petrus Marin - Sef Statie Hidrologica Giurgiu
   7. Juzlam Kamberova - sef departament Ministerul dezvoltarii regionale, filiala Ruse
   8. Petrus Gabriela – Consilier Agentia pentru Protectia Mediului Giurgiu, membru al echipei
       de implementare
   9. Dimitar Pavlov - comisar in Ministerul de Interne, Directia Ruse
   10. Veselin Marcov - inspector In Ministerul de Interne, Directia Ruse
   11. Stefan Kuzarov – adjunct al Inspectorului Sef al Ministerului de Interne, Directia Ruse
   12. Dirstaru Ion – Inspectoratul pentru situatii de urgenta "VLASCA" Giurgiu
   13. Botoroaga Madalina - Inspectoratul pentru situatii de urgenta "VLASCA" Giurgiu
   14. Mardale Nicu – director Consiliul Judetean Giurgiu

       Scopul acestei informari il reprezinta mediatizarea evenimentului desfasurat in cadrul
proiectului in vederea diseminarii informatiilor legate de riscul , prevenirea si limitarea efectelor
inundatiilor in scopul informarii, educarii si constientizarii cetatenilor.


                                                                                                                       87
                                                              Studiu privind fenomenele naturale distructive din
                                                            Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea
                                                                                  trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

      Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L                        Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

        In urma prezentarii studiului si a hartii cu zonele de risc la inundatii definite, au fost
discutate aceste zone in special in sectorul romanesc si a rezultat ca aceasta harta va fi actualizata
ulterior cu informatii suplimentare din partea bulgara, cu toate ca a fost subliniat ca malul bulgaresc
al Dunarii are o cota superioara celui romanesc, nefiind supus inundatiilor.
       Participantii au fost de acord cu propunerea facuta de consultant privind zonele de risc la
inundatii si motivarea acestuia in alegerea acestor zone.




                                                                                                                     88

				
DOCUMENT INFO