Strategia dezvoltarii activitatii educative scolare si extrascolare

Document Sample
Strategia dezvoltarii activitatii educative scolare si extrascolare Powered By Docstoc
					                  INSPECTORATUL ŞCOLA R                       A L JU D E Ţ U L U I      B U Z ĂU
                  B-dul Nicolae Bălcescu nr.20; Tel. 0238/721655, 716453; Fax 0238/414655
                                          e-mail isjbz@ hasdeu.bz.edu.ro




                STRATEGIA PENTRU
  ACTIVITATI EDUCATIVE FORMALE SI NON- FORMALE
                 Anul scolar 2008-2009

    1. CONTEXT

Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară reprezintă spaţiul aplicativ care permite transferul
şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor si competenţelor dobândite în sistemul de
învăţământ. Prin formele sale specifice, activitatea educativă formala si nonformala dezvoltă
gândirea critică şi stimulează implicarea copiilor si tinerilor în actul decizional, în contextul
respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale.
Direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al activităţii educative
şcolare şi extraşcolare cu cel al educaţiei formale, din perspectiva contribuţiei egale la
dezvoltarea personalităţii copilului şi a integrării lui sociale s-au conturat, avand in vedere:

               statutul activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune a procesului de
                învăţare permanentă;
               necesitatea recunoaşterii activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca parte
                esenţială a educaţiei obligatorii;
               importanţa activităţii educative şcolare şi extraşcolare pentru dezvoltarea
                sistemelor relaţionate de cunoştinţe, a abilităţilor şi competenţelor;
               oportunitatea oferită de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară pentru
                crearea condiţiilor egale/echitabile de acces la educaţie pentru dezvoltarea
                deplină a potenţialului personal şi reducerea inegalităţii şi excluziunii sociale;
               stimularea implicării tinerilor în promovarea valorilor şi a principiilor etice:
                dreptate, toleranţă, pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor copilului;
               utilizarea potenţialului activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca mijloc
                complementar de integrare socială şi participare activă a tinerilor în comunitate;
               promovarea cooperării în vederea utilizării diverselor abordări didactice necesare
                ridicării standardelor calităţii procesului educaţional;
               recunoaşterea activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune
                semnificativă a politicilor naţionale şi europene în acest domeniu.

        2. VIZIUNE

Strategia de dezvoltare a activităţii educative şcolare şi extraşcolare porneşte de la premiza că
abordarea educaţională complementară formal – non-formal asigură plusvaloarea sistemului
educaţional. Astfel se valorifică rolul definitoriu pe care educaţia îl exercită în pregătirea tuturor


                                                                                                         1
copiilor, de a deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică, în continuă schimbare, contribuind
totodată la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Strategia urmăreşte îmbunătăţirea calitativă a nivelului de educaţie, absolut necesară în contextul
unor schimbări complexe la nivelul vieţii de familie, al pieţei forţei de muncă, al comunităţii, al
societăţii multiculturale şi al globalizării. Educaţia de bună calitate presupune aplicarea modelului
diversităţii prin abordarea diferenţiată, iniţierea de proiecte în care să fie implicaţi elevi, cadre
didactice de diferite specialităţi, parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă,
media şi comunitate.

Pentru a stimula dezvoltarea personală, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară va avea
mereu în atenţie nevoia de adaptare la cerinţele individuale, diverse, ale tuturor copiilor, la
interesele de cunoaştere şi la potenţialul lor. Contextele create oferă posibilitatea abordărilor
interdisciplinare, cross-curriculare şi transdisciplinare, exersarea competenţelor şi abilităţilor într-
o manieră integrată, de dezvoltare holistică a personalităţii.

Prezenta strategie accentuează importanţa multiplicării experienţelor pozitive înregistrate în
domeniul activităţii educative formale si nonformale, la nivel judetean, şi impune extinderea
spaţiului de intervenţie în procesul educaţional curricular, în scopul valorificării tuturor
valenţelor educative ale conţinutului învăţării în interesul superior al copilului.

ANALIZA SWOT, in acest domeniu, a evidenţiat urmatoarele:

                 PUNCTE TARI

                    experienţe pozitive în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
                    personal didactic calificat, cu competenţele necesare evaluării şi valorificării
                     valenţelor educative derivate dintr-o problematică educativă diversă;
                    reţea coerentă de coordonare a activităţilor educative şcolare, extraşcolare şi
                     extracurriculare: inspectorul educativ şi inspectorul şcolar pentru programe şi
                     proiecte de cooperare internaţională - la nivel judeţean, coordonatorul de
                     programe şi proiecte educative, Consiliul Judetean al Elevilor, structurile
                     organizaţionale ale elevilor şi părinţilor la - la nivelul unităţii de învăţământ,
                     dirigintele şi corpul profesoral – la nivelul clasei;
                    diversitatea programului de activităţi educative la nivelul fiecărei unităţi de
                     învăţământ;
                    experienţa cadrelor didactice, dobândită în derularea proiectelor de
                     cooperare europeană;
                    instituţii specializate în activităţi educative extraşcolare : palatele şi cluburile
                     copiilor;
                    modalităţi alternative de petrecere a timpului liber prin activităţile derulate,
                     pe tot parcursul anului, în palatul şi cluburile copiilor;

                bază materială didactică modernă în unităţile de învăţământ si palatul şi cluburile
                 copiilor (spaţii, echipamente, material didactic etc.);
                existenţa ofertelor educaţionale actualizate, moderne si atractive, în unităţi de
                 învăţământ, palat şi cluburi ale copiilor;
                gratuitatea activităţilor de timp liber oferite de palat şi cluburile copiilor;
                experienţe pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea personală şi integrarea socială
                 a copiilor;


                                                                                                        2
   rezultate de excepţie ale copiilor la manifestări educative naţionale şi
    internaţionale;
   finalitatea proiectelor şi programelor educative ale copiilor prin participarea la
    competiţii judeţene, naţionale şi internaţionale (Calendarul Proiectelor
    Educative);
   vizibilitatea actului educaţional în comunitate şi societate prin mediatizarea
    activităţilor extraşcolare şi extracurriculare (spectacole, recitaluri, concursuri,
    competiţii, emisiuni la care participă copiii);
   transferul de metode didactice neconvenţionale centrate pe elev, utilizate în
    cadrul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare în vederea cresterii calităţii şi
    eficienţei actului educaţional;
   deschiderea oferită de disciplinele opţionale în conformitate cu interesele
    copiilor şi perspectivele de dezvoltare ale societăţii;
   existenţa parteneriatelor educaţionale cu familia, comunitatea, organizaţiile
    guvernamentale şi non-guvernamentale în vederea responsabilizării acestora în
    susţinerea şi îmbunătăţirea actului educaţional.

    PUNCTE SLABE

   în cadrul educaţiei formale, accentul cade, inca, pe transmiterea cunoştinţelor şi
    nu pe caracterul educativ al conţinutului;
   neglijarea impactului pozitiv pe care activitatea educativă extraşcolară şi
    extracurriculară l-ar putea avea asupra dezvoltării personalităţii elevului;
   minimalizarea rolului activităţii educative şcolare şi extraşcolare de către părinţi,
    cadre didactice, personalul de îndrumare şi control;
   formarea deficitara în domeniul managementului proiectelor educative si în
    domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
   nerecunoaşterea formala a activităţii educative a elevilor realizată în afara orelor
    de curs;
   deşi se înregistrează o creştere numerică in timp a iniţiativelor de parteneriat ale
    şcolilor cu autoritatea locala, părinţii etc, cu agenţii economici, raportat la numărul
    total al unităţilor de invatamant din judeţ, procentul celor implicaţi in astfel de
    parteneriate este încă foarte mic;

    OPORTUNITATI

   redimensionarea şcolii ca o comunitate autentică, temporal, contextual,
    racordată la viaţa publică, prin promovarea unor politici de compatibilizare între
    starea de fapt şi standardele de atins;
   valorificarea conţinutului, abilităţilor şi competenţelor dobândite în sistemul de
    învăţământ formal în contexte practice, bine ancorate în realitatea cotidiană;
   dimensiunea europeana, prin accesarea noii generaţii de programe şi proiecte de
    cooperare internaţională;
   parteneriatul educaţional în zona formării profesionalizate pe diferite tipuri de
    educaţie complementară;
   descentralizarea şi concurenţa pe piaţa educaţiei, fapt care conduce la
    diversificarea ofertei educaţionale si, implicit, la creşterea calităţii actului
    educaţional;



                                                                                           3
                recunoaşterea, in documentele europene, a statutului educaţiei non-formale
                 drept componentă esenţială a învăţării permanente;
                interesul elevilor de a participa la procesul de luare a deciziilor în şcoală;
                interesul elevilor de a se implica în cât mai multe activităţi extraşcolare;
                voluntariatul şi dezvoltarea conştiinţei utilităţii sociale a tinerilor;
                promovarea dialogului intercultural în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii;
                accesul creat cadrelor didactice, elevilor si părinţilor, prin aplicarea programelor
                 de implementare a tehnologiilor de comunicare si informare in mediul şcolar şi
                 comunitar;
                strategia judeţeană „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” cuprinde
                 acţiuni ce urmăresc creşterea procentului de cuprindere într-o formă de
                 învăţământ a copiilor din grupuri dezavantajate;
                iniţierea tinerilor în managementul de proiect, în activităţi antreprenoriale şi în
                 procesul decizional în vederea finalizării demersurilor lor.

                 AMENINTARI

                atitudinea şi demersurile pur formale sau menţinute la nivel tradiţional, în
                 organizarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;
                absenţa unui cadru legislativ coerent care să reglementeze şi să certifice
                 activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;
                neimplicarea cadrelor didactice/ managerilor unor unităţi de învăţământ în
                 susţinerea şi organizarea proiectelor educative;
                oferta negativă a străzii.
                abordarea discontinua si o valorificare insuficienta a potentialului educativ al
                 activitatilor extraşcolare, şi, în general o slaba coerenta între formal, informal şi
                 nonformal;
                mentinerea inegalităţilor între unele scoli din mediul rural şi şcolile din mediul
                 urban;
                pregătirea metodică iniţială deficitară a absolvenţilor de învăţământ superior care
                 optează pentru carieră didactică;

In judetul Buzau s-au pilotat programele nationale “ Educatie pentru Sanatate in Scoala
Romaneasca”si “Educatie pentru Cetatenie Democratica”(ECD), precum si proiecte incluse in
ECD, ca “Avocatul Elevului” si “Character First”. Cadrele didactice care au fost formate in
cadrul acestor programe si proiecte (peste 1000 de invatatori si profesori) au diseminat
informatiile la nivelul unitatilor lor precum si in cadrul activitatilor metodice la nivel judetean;
astfel, in majoritatea scolilor, exista materialele difuzate prin MEdCT, ghiduri, repere
metodologice, casete video si cd-uri si suporturi de curs, la care fac apel dirigintii pentru
pregatirea si abordarea mai competenta si mai pertinenta a unor teme in cadrul programelor de
consiliere precum si in alte activitati educative.

Democratizarea vietii scolare devine un fapt autentic si prin constituirea, la nivel national, a
Consiliului National al Elevilor, din care fac parte reprezentanti ai consiliilor judetene ale elevilor;
Consiliul Judetean al Elevilor din Buzau a desfasurat o serie de activitati in cadrul unor
proiecte civice, artistice, de voluntariat, sportive etc., ce se constituie intr-un program al CJE
Buzau, „Alternative”, menit sa ofere adolescentilor solutii de petrecere a timpului liber, care
contribuie la dezvoltarea personala a fiecaruia, la socializare si intercunoastere, si, in egala masura,
la prevenirea influentei factorilor de risc. In baza experientelor pozitive acumulate, precum si


                                                                                                      4
conform Regulamentului – cadru de organizare si functionare a CJE, activitatea elevilor din
aceasta structura va deveni mai eficienta si mai vizibila in scoli si in comunitate.

Se constata un progres în ceea ce priveşte antrenarea elevilor într-un număr cât mai mare de
activităţi extraşcolare şi în domenii diverse, dar si o abordare discontinuă şi o valorificare
insuficientă a potenţialului educativ al activităţilor extraşcolare, tratarea educaţiei non-formale
într-un plan secundar şi tendinţa de a plasa responsabilitatea, mai ales pentru influenţele nocive
din zona informalului, altor factori situaţi, evident, în afara şcolii.
Principala disfuncţionalitate este generată de slaba preocupare de a stabili parteneriate
comunitare, apelul la instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale fiind conjunctural şi
neconcretizat în proiecte comune.

Educaţia extraşcolară completează activitatea şcolară şi educaţia familială. Ca activitate
intenţionată şi orientată, educaţia extraşcolară/non-formală, permite dezvoltarea competenţelor
elevilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite
domenii.
 Ea permite folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative,
dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe,
dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter. Educaţia extraşcolară permite de
asemenea implicarea elevilor în activităţi opţionale în mai mare măsură decât este posibil pe baza
activităţilor curriculare, angrenându-i pe aceştia în forme specifice de verificare şi apreciere a
rezultatelor.

3. PRINCIPII ŞI VALORI

Aceasta strategie de dezvoltare a activităţii educative şcolare şi extraşcolare este proiectată
conform următorului set de principii:

                   principiul priorităţii educaţiei, ca responsabilitate asumată de Guvernul
                    României;
                   principiul accesului egal la educaţie – conform Constituţiei şi Convenţiei
                    ONU a Drepturilor Copilului, fiecare copil are dreptul la educaţie;
                   principiul interculturalităţii;
                   principiul complementarităţii formal – non-formal;
                   principiul flexibilităţii organizaţionale şi informaţionale;
                   principiul descentralizării autorităţii educaţionale şi al asigurării unităţii
                    demersurilor educaţionale locale prin coordonare;
                   principiul abordării globale, unitare, multidisciplinare şi integrate;
                   principiul cooperării – implementarea strategiei are la bază cooperarea
                    interinstituţională, atât la nivel judetean, naţional, cât şi internaţional.

Alături de respectarea şi promovarea acestor principii, la baza strategiei sta şi principiul
educaţiei centrate pe valori: respect, nondiscriminare, egalitate, solidaritate, toleranţă, adevăr,
libertate, integritate, demnitate, onoare, onestitate, originalitate, dragoste, încredere.

În acest context, valorile asigură cadrul în care normele sociale sunt stabilite şi explicate. Ele stau
la baza formării atitudinilor, a procesului de luare a deciziei şi influenţează puternic
comportamentul. Este importantă identificarea valorilor elevilor, profesorilor, adulţilor in general,
în vederea găsirii unui numitor comun al valorilor reprezentative ale comunităţii care să producă
schimbări pozitive la nivelul eficientizării sistemului educaţional.


                                                                                                     5
Împreună, copiii, profesorii şi părinţii pot face din şcoală un loc primitor, pentru toţi cei
implicaţi în procesul educativ, un mediu bazat pe încredere, comunicare, respect şi
flexibilitate.

4. OBIECTIVELE STRATEGICE vizează:

                   recunoaşterea in fapt a activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca
                    dimensiune fundamentală a procesului instructiv – educativ;
                   întărirea statutului activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca spaţiu de
                    dezvoltare personală;
                   recunoaşterea educaţiei non-formale ca spaţiu aplicativ pentru educaţia
                    formală;
                   profesionalizarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin dezvoltarea
                    acesteia pe tipuri de educaţie complementară si prin participarea cadrelor
                    didactice la programe de formare continua, in domeniu;
                   dezvoltarea dimensiunii europene a activităţii educative şcolare, extraşcolare
                    şi extracurriculare prin multiplicarea programelor şi proiectelor educative de
                    cooperare internaţională;
                   creşterea vizibilităţii eficienţei activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin
                    prevenirea şi reducerea fenomenelor antisociale, de abandon şcolar,
                    absenteism şi analfabetism;
                   asigurarea eficienţei activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin
                    monitorizarea şi evaluarea impactului acesteia în comunitate;
                   întărirea parteneriatului educaţional guvernamental – non-guvernamental în
                    vederea responsabilizării tuturor factorilor sociali implicaţi în susţinerea
                    procesului instructiv – educativ.

PROFILUL DE FORMARE reprezinta o componenta reglatoare a Curriculum-ului National.
Acesta descrie asteptarile exprimate fata de elevi la sfarsitul invatamantului obligatoriu si se
fundamenteaza pe cerintele sociale exprimate in legi si in alte documente de politica educationala,
precum si pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor.
Consideram ca este necesar sa reiteram filozofia profilului de formare si sa reactualizam
permanent finalitatile acestei componente care defineste insasi idealul educational, in forma sa
operationalizata.
Capacitatile si atitudinile vizate de profilul de formare au un caracter transdisciplinar si definesc
rezultatele invatarii. Astfel, pana la sfarsitul invatamantului general si obligatoriu, elevii ar trebui:
    1. sa demonstreze gandire creativa, prin:
         utilizarea, evaluarea si ameliorarea permanentaa unor strategii proprii pentru rezolvarea
            de probleme;
         elaborarea unor modele de actiune si de luare a deciziilor intr-o lume dinamica;
         formarea si utilizarea unor deprinderi de judecata critica;
         formarea unor tehnici de argumentare variate in contexte sociale diferite;

    2. sa foloseasca diverse modalitati de comunicare in situatii reale, prin:
        dobandirea deprinderilor specifice achizitiilor fundamentale( citit, scris, calcul
           aritmetic) si aplicarea lor efectiva in procesul comunicarii;
        formarea si utilizarea deprinderilor de comunicare sociala, verbala si non-verbala;
        cunoasterea si utilizarea eficienta si corecta a codurilor, a limbajelor si a conventiilor
           apartinand terminologiei diferitelor domenii ale cunoasterii;


                                                                                                        6
   3. sa inteleaga sensul apartenentei la diverse tipuri de comunitati, prin:
       participarea la viata sociala a clasei, a scolii si a comunitatii locale din care fac parte;
       identificarea drepturilor si a responsabilitatilor care le revin in calitate de cetateni ai
          Romaniei si reflectia asupra acestora;
       intelegerea si evaluarea interdependentelor dintre identitate si alteritate, dintre local si
          national, dintre national si global;

   4. sa demonstreze capacitate de adaptare la situatii diferite, prin:
       folosirea unei varietati de limbaje si de instrumente pentru a transmite idei, experiente
          si sentimente;
       cunoasterea diverselor roluri sociale si a implicatiilor acestora asupra vietii cotidiene;
       demonstrarea capacitatii de a lucra in echipa, respectand opiniile fiecaruia;
       exprimarea vointei de a urmari un tel prin mijloace diferite;

   5. sa contribuie la construirea unei vieti de calitate, prin:
       dezvoltarea unor atutudini pozitive fata de sine si fata de semeni: toleranta,
          responsabilitate, rigoare etc.;
       formarea si exprimarea optiunii pentru o viata sanatoasa si echilibrata;
       acceptarea si promovarea unui mediu natural propice vietii;
       cunoasterea si respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
       formularea unor judecati estetice privind diferite aspecte ale realitatii naturale si
          sociale;
       formarea unei sensibilitati deschise spre valorile estetice si artistice;

    6. sa inteleaga si sa utilizeze tehnologiile in mod adecvat, prin:
         folosirea de idei, modele si teorii diverse pentru a investiga si a descrie procesele
            naturale si sociale;
         folosirea echipamentelor informatice in calitatea lor de instrumente ale comunicarii;
         cunoasterea si utilizarea tehnologiilor intalnite in viata cotidiana;
intelegerea consecintelor etice ale dezvoltarii stiintei si tehnologiei asupra omului si mediului;

   7. sa-si dezvolte capacitatile de investigare si sa-si valorizeze propria experienta, prin:
       dezvoltarea unei metodologii de munca intelectuala si a capacitatii de explorare a
          realitatii inconjuratoare;
       dobandirea unei culturi a efortului fizic si intelectual, ca expresie a dorintei de realizare
          personala si sociala;

   8. sa-si construiasca un set de valori individuale si sociale si sa-si orienteze
      comportamentul si cariere in functie de acestea, prin:
       demonstrarea competentei de a sustine propriile optiuni;
       intelegerea modului in care mediul social si cultural (familia, normele sociale, codurile
          lingvistice, traditiile istorice etc.) influenteaza ideile si comportamentele proprii,
          precum si ale altora;
       cunoasterea si analiza oportunitatilor oferite de diferite filiere vocationale, in functie
          de aptitudinile individuale;
       realizarea unor planuri personale de actiune si motivarea pentru invatarea continua.




                                                                                                   7
Finalitatile urmarite prin profilul de formare astfel descris trebuie sa constituie premisele
construirii oricarui demers educativ, atat la nivelul strategic cat si la nivel conceptual. Astfel se
poate articula un curriculum integrat in care informatia si educatia sunt concepute ca un intreg
fara a se delimita, artificial, spatiile nici uneia dintre ele.

5. CADRUL DE IMPLEMENTARE

Spaţiul de implementare a acestei strategii nu se reduce numai la sistemul de învăţământ ci
vizează şi zona de iradiere a influenţei acesteia: familie, societatea civilă, comunitate, societate.
Valorificarea mecanismelor şi instrumentelor coerente de acţiune existente şi crearea de noi
reţele specializate în diverse subcomponente ale activităţii educative şcolare şi extraşcolare vor
avea ca rezultat cresterea calităţii actului educaţional. Redimensionarea acestui tip de educaţie
poate începe de la nivelul micro – unitatea de învăţământ, prin:

                   dezvoltarea componentei educative în proiectarea activităţii didactice;
                   complementarizarea dimensiunii curriculare cu cea cross-curriculara şi
                    extracurriculara a activităţii educative;
                   crearea echipelor interdisciplinare pentru iniţierea, organizarea şi
                    implementarea proiectelor educative;
                   dezvoltarea proiectelor educative pe tipuri de educaţie complementară.

Prin satisfacerea dorinţelor şi intereselor de cunoaştere ale copiilor si tinerilor, sistemul
educaţional poate deveni resursă de dezvoltare a comunităţii locale.

    6. GRUPUL ŢINTĂ

               Grup ţintă primar. Aceasta strategie vizează, ca beneficiari direcţi, elevii din
                învăţământul preuniversitar, cadrele didactice care activează atât în unităţile de
                învăţământ, cât şi în palatul şi cluburile copiilor, din judetul Buzau, precum şi
                managerii educaţionali.

       Grup ţintă secundar. Din perspectiva impactului pe care educaţia o are asupra
        societăţii, de rezultatele demersurilor iniţiate vor beneficia, indirect, familia, societatea
        civilă, comunitatea, societatea în ansamblul ei.

    7. REZULTATE AŞTEPTATE

    Ca efecte majore, menţionam:

            o creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor învăţării;
            o proiectarea activităţilor educative extrascolare ca aplicaţii concrete ale
              cunoştinţelor acumulate şi ale abilităţilor şi competenţelor formate în cadrul
              obiectelor de studiu;
            o stimularea interesului elevilor şi al cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi
              programe educative extraşcolare şi extracurriculare la nivelul fiecărei unităţi de
              învăţământ;
            o stimularea şi multiplicarea iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea vieţii comunităţii
              şcolare/comunităţii;
            o reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului
              şcolar;


                                                                                                        8
         o creşterea ratei promovabilităţii şcolare;
         o asigurarea şanselor egale de dezvoltare personală;
         o cresterea calităţii resursei umane din sistemul educaţional;
         o asigurarea sustenabilităţii proiectelor educative prin conştientizarea comunităţii
           cu privire la potenţialul pe care programele educaţionale il au asupra formării
           tinerei generaţii ce urmează a se integra;
         o transformarea educaţiei în sursă de dezvoltare comunitară.

           PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND IMPLEMENTAREA
         STRATEGIEI DEZVOLTĂRII ACTIVITĂŢII EDUCATIVE
                  FORMALE SI NON- FORMALE


DIRECTII DE ACTIUNE
1. ABORDAREA COMPLEMENTARĂ ÎN                           PROIECTAREA           ACTIVITĂŢII
DIDACTICE ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE
        Măsura. Dezvoltarea abordărilor intra-, cross- şi extracurriculare în procesul
         instructiv – educativ
         Acţiuni:
  o Proiectarea aplicaţiilor practice în forma activităţilor utile în viaţa cotidiană;
  o Proiectarea activităţilor extraşcolare ca modalitate eficientă de realizare a feedback-ului
    activităţii didactice derulate la clasă.
     Responsabili: inspectorul pentru activitati educative, coordonatorii pentru programe si
   proiecte educative, cadrele didactice
     Termen: anual si semestrial
2. REALIZAREA UNUI RAPORT ECHILIBRAT ÎNTRE CONŢINUTUL
EDUCATIV ŞI CEL ŞTIINŢIFIC ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ DE PREDARE -
ÎNVĂŢARE
        Măsura Introducerea şi valorificarea elementului educativ în fiecare unitate de
         învăţare
         Acţiuni:
  o Introducerea obligatorie, în diferite etape ale lecţiei, a elementului educativ, în mod
    sistematic, coerent şi integrat.
  o Utilizarea elementului educativ ca punct de plecare în implementarea abordării cross-
    curriculare.

     Responsabili: cadrele didactice

     Termen: permanent

3. RACORDAREA CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂRII ŞI A DIDACTICILOR                                     LA
TENDINŢELE DE DEZVOLTARE ALE SOCIETĂŢII
        Măsura Permanenta actualizare a conţinutului învăţării pentru a răspunde nevoilor
         de dezvoltare individuala generate de societatea cunoaşterii;




                                                                                                9
       Acţiuni
   o Introducerea elementului ştiinţific actualizat în conţinutul învăţării pentru cresterea
     interesului elevilor în procesul instructiv – educativ;
   o Dimensionarea acestuia cu latura educativă/de natură pragmatică;
   o Introducerea în oferta educaţională a disciplinelor opţionale conform intereselor de
     cunoaştere ale elevilor şi intereselor comunităţii.

       Responsabili: directorii, cadrele didactice

       Termen: permanent

          Măsura: Utilizarea cu preponderenţă a metodelor activ – participative centrate pe
           elev
       Acţiuni:
   o Implementarea metodelor activ – participative pentru cresterea calităţii rezultatelor
      învăţării
   Responsabili: cadrele didactice Termen: permanent
          Măsura: Redimensionarea orei de consiliere şi orientare/dirigenţie din perspectiva
           valenţelor educaţiei de impact
           Acţiuni:
o Actualizarea conţinutului activităţilor de învăţare, aplicarea programelor de consiliere si
  orientare in vigoare , in orele de dirigentie;
o Integrarea componentelor şi subcomponentelor educaţiei şi racordarea acestora la
  problematica de actualitate;
o Realizarea unui studiu referitor la nevoile în educaţia de tip formal şi non-formal.

      Responsabili: inspectorul pentru ectivitati educative, coordonatorii pentru programe si
    proiecte educative, dirigintii

   Termen: permanent
4. COMPLEMENTARIZAREA EDUCAŢIEI FORMALE CU CEA NON-FORMALĂ
PRIN INIŢIEREA DE ACTIVITĂŢI EDUCATIVE INTERDISCIPLINARE
DIVERSE
          Măsura Restructurarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare în funcţii de
           priorităţile în educaţie la nivel local, judeţean şi naţional;
           Acţiuni
               o Elaborarea planului judeţean de activităţi educative şcolare şi
                 extraşcolare pe baza propunerilor transmise de unităţile de învăţământ, a
                 priorităţilor judeţene/ specificului judeţean şi a celor naţionale;
               o Elaborarea planului de activităţi educative şcolare şi extraşcolare de către
                 echipe interdisciplinare la nivelul unităţii de învăţământ, judeţean şi naţional,
                 la propunerea Consiliului Elevilor, Comitetului de părinţi, comunităţii locale
                 si a potenţialilor parteneri în educaţie si structurarea acestuia pe proiecte
                 coerente;
               o Formarea grupului de lucru al coordonatorilor de proiecte şi programe
                 educative la nivelul localităţii, în vederea elaborării unui plan comun de


                                                                                                10
                    activităţi educative şcolare şi extraşcolare şi a facilitării schimbului şi
                    diseminării exemplelor de bune practică;
               o Organizarea de întruniri de diseminare şi schimburi de experienţă în
                 domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare la nivel judetean si
                 regional;
               o Organizarea de concursuri de proiecte educative şcolare şi extraşcolare.

       Responsabili: inspectorul pentru ectivitati educative, coordonatorii pentru programe si
     proiecte educative, echipele de proiect

      Termen: anul scolar 2008-2009

5. RECUNOAŞTEREA EDUCAŢIEI NON-FORMALE CA DIMENSIUNE
FUNDAMENTALĂ A PROCESULUI INSTRUCTIV – EDUCATIV (Palat şi Cluburile
copiilor)
          Măsuri
               Întărirea statutului educaţiei non-formale ca spaţiu de dezvoltare personală;
               Recunoaşterea educaţiei non-formale ca spaţiu aplicativ pentru educaţia formală;
               Profesionalizarea educaţiei non-formale prin dezvoltarea acesteia pe tipuri de
               educaţie complementară;
               Dezvoltarea dimensiunii europene a activităţii educative extraşcolare şi
               extracurriculare prin multiplicarea programelor şi proiectelor educative
               internaţionale;
               Creşterea vizibilităţii eficienţei educaţiei non-formale prin prevenirea şi reducerea
               fenomenelor antisociale, de abandon şcolar, absenteism şi analfabetism;
Acţiuni
o   Proiectarea activităţilor de învăţare pentru valorizarea creativitatii elevilor
o   Iniţierea şi dezvoltarea activităţilor de învăţare inter-cercuri/ateliere
o   Derularea de proiecte parteneriale şcoală – palat/club al copiilor
o   Accesarea de proiecte europene în parteneriat şcoală – palat/club al copiilor;
o   Iniţierea de programe parteneriale şcoală – palat/club al copiior pentru reintegrarea copiilor
    care au abandonat şcoala;
o Integrarea unui numar cât mai mare de elevi în proiecte educaţionale prin realizarea unei
    oferte educaţionale parteneriale atrăgătoare;
o Dezvoltarea proiectelor de voluntariat educaţional
o Dezvoltarea proiectelor de dezvoltare comunitară
Responsabili: inspectorul pentru ectivitati educative, directorul Palatului Copiilor, cadrele
didactice din Palat si Cluburi



                             Inspector pentru activitati educative,
                              prof. Georgeta – Paula Mihai




                                                                                                  11

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Stats:
views:1174
posted:1/25/2011
language:Romanian
pages:11