Docstoc

Tema 2 Strategii metode si mijloace de invatamant

Document Sample
Tema 2  Strategii metode si mijloace de invatamant Powered By Docstoc
					Curs de pedagogie 2008-2009 Anul II, Semestrul 1 Teoria si metodologia instruirii si evaluarii TEMA 2 STRATEGII, METODE SI MIJLOACE DE INVATAMANT Structura Strategie, metoda si procedeu in instruirea scolara Conexiuni ale metodologiei instruirii Metode moderne si metode clasice Un posibil sistem al metodelor de invatamant Mijloacele de invatamant (suporturi didactice) Introducere In actiunea didactica (de predare-invatare in clasa) se pot pune mai multe intrebari esentiale a caror raspunsuri invoca elementele de baza ale procesului de invatamant: - DE CE SE PREDA SI SE INVATA (CEVA ANUME) - Raspunsul ne conduce la definirea finalitatilor educationale, cu deosebire a obiectivelor pedagogice/ educationale. - CE si CÎT SE PREDA SI SE INVATA? definirea continuturilor de predare– invatare - curriculum-ul scolar - CUM SE PREDA (SI SE INVATA?) – strategiile, metodele si procedeele pedagogice (didactice) - CU CE SE PREDA SI INVATA? – descrierea mijloacelor de invatamant - CUM stim ca se invaţă ceea ce se predă - evaluarea Raspunsurile intrebarile CUM si CU CE au conturat un domeniu important al didacticii, pe care unii pedagogi l-au numit intr-o vreme TEHNOLOGIA INSTRUIRII. Totalitatea aspectelor legate de strategiile, metodele si procedeele didactice, in conexiune cu alte elemente formeaza domeniul numit metodologia a instruirii/ didactica (dupa unii autori strategiile instruirii/didactice), per ansamblu curricular ori a predariiinvatarii unei discipline de studiu. 1. Strategie, metoda si procedeu in instruirea scolara Strategia reprezinta si in educatie (ca si in alte stiinte) calea, modalitatea cea mai generala de abordare, in acest caz a actului de predare-invatare, pe durata unor activitati, pentru atingerea unei finalitati (scop, obiectiv). In aceasta acceptie strategia are sensul unui model general de lucru (de activitate). Strategia integreaza la randul ei elemente mai concrete si mai circumscrise, respectiv metodele si procedeele didactice. Metoda - etimologie : gr. methodos, alcatuit din odos - cale, drum - şi metha către, spre). Daca in stiinta metoda este definita ca o ‘cale de cunoastere’ a adevarului, de descoperire autentica si continua a ceea ce este necunoscut pentru omenire, in didactica metoda este o cale de redescoperire a unor adevăruri care sunt necunoscute

1

doar pentru elevi, a unei anumite realitati organizata, structurata anume pentru a putea fi cunoscuta, redescoperita. Metoda se circumscrie unor secvente de activitate – actiunile. O strategie poate fi formata din doua sau mai multe metode, integrate intr-o structura operationala. Alte maniere de intelegere (repere de analiza) a strategiei: - metoda generala, de un anumit tip - ansamblu de decizii in predare-invatare - mod de corelare a metodelor. - interactiunea optima intre strategii de predare si strategii de actiune (Cerghit, 2002). Maniera cea mai generala de intelegere a strategiei are in vedere si aspectele de curriculum, de mijloace (suporturi) didactice ca si formele de organizare a activitatii de predare-invatare (frontal, pe grup, individual). Procedeul didactic reprezinta o secventa a metodei, o componenta sau o particularizare a metodei, valabil pentru o anumita operatie. Din aceasta perspectiva putem defini metoda ca - un ansamblu organizat de procedee sau moduri de realizare practică a operaţiilor care stau la baza acţiunii in procesul de învăţământ şi care conduc la atingerea scopurilor propuse. Componente ale practicii Operatii Actiuni Activitati Componente metodologice Procedee Metode Strategii

Exista o relaţie dinamică între metodă şi procedeu (functie de dominanta sau ponderea unui mod de actiune); de pilda, dictarea ar trebui sa fie doar un procedeu in cadrul metodei expozitive a prelegerii universitare, ea ajunge insa adeseori dominanta, adica devine din procedeu metoda… 2. Conexiuni ale metodologiei instruirii Metodologia instruirii - parte integrantă a curriculum-lui şcolar Accepţia modernă a curriculum-lui - o articulaţie coerentă între toate componentele principale ale procesului de învăţământ : obiective, conţinuturi, strategii, timp, context, evaluarea rezultatelor - toate prin raportare la subiecti (elevi, studenţi) şi personalul didactic abilitat. Unitatea organică dintre metode şi conţinutul învăţământulu Imbinarea dintre curriculum si modul de prezentarea a acestuia apare natural in cursul procesului de invatamant. După Perovski (Ceghit, I, 1997), metoda este chiar o manifestare concretă a continutului"… o formă de mişcare a conţinutului, corespunzătoare fireşte, scopului didactic cel mai apropiat pe care în momentul respectiv al instruirii profesorul îl pune înaintea lui şi a copilului. "Conţinutul şi metoda se contopesc oarecum în modul de a gândi şi de a acţiona al profesorului" (Cerghit, I, 1997, pag.29). Metodele şi dotarea didactico-materială a şcolii Conoaşterea şi alegerea mijlocelor şi materialelor didactice adecvate

2

este o parte a metodologiei aplicate pe care trebuie să o stăpânească un cadru didactic. Selecţia se realizează atât în funcţie de conţinut cât şi de metodologia utilizată. Promovarea metodologiei active şi participative nu se poate face fără schimbarea mediului fizic, a mobilierului clasei, chiar a arhitecturii clasei şi şcolii, a unor mijloace moderne (audiovizuale, informatice etc). Metodele şi formele de organizare a procesului de învăţământ Alegerea unei/unor metode se face şi în funcţie de forma de organizare a unei lecţii, a activităţii şcolare în general: frontal, pe grupe, individual, predare-învăţarea în echipă (team-teaching), in cuplu (pereche). Selecţia metodei poate fi realizată diferit chiar în cadrul aceleiaşi forme de organizare - de pildă la nivelul clasei - funcţie de omogenitatea sau eterogenitatea acesteia. Concluzii cu privire la importanta metodei didactice - alegerea şi adecvarea unei metode depinde de factori obiectivi şi subiectivi - metodologia didactică este ştiinţă, tehnică şi artă în acelaşi timp - metoda nu este atotputernică, infailibilă - studiul metodologiei constituie un capitol fundamental în didactica modernă - metodologia didactică reprezintă un câmp permanent de reflecţie si inovaţie 3. Metodele moderne fata in fata cu cele clasice a) clasice b) moderne _____________________________________________________________ - acorda prioritate instructiei - educatia inaintea instructiei - orientare intelectualista (accent - prioritate dezvoltarii integrale a insusirea materiei) personalitatii, dezvoltarea capacitatilor si aptitudinilor - sunt centrate pe activitatea - axate pe activitatea elevului profesorului - pun accentul pe predare - tind sa deplaseze accentul pe invatare, simultan cu exigente sporite fata de predare - elevul este privit mai mult ca - elevul devine obiect si subiect al obiect al instrurii al instruirii - neglijarea activitatii indepen- orientate pe insusirea tehnicilor de dente munca independenta - centrate pe cuvant, verbaliste - centrate pe actiune, cercetare, si livresti descoperire, prin experienta dobandita - receptive si pasive, bazate pe - metodele activ-participative, care memorie si reproducere produc cunoasterea prin efort propriu - orientare pe produs (stiinta ca - atentia pe proces, pe elaborari proprii suma de cunostinte finite) - sunt abstracte, prea putin - au un contact direct cu viata si practica legate de realitate reala - impun o conducere rigida - incurajeaza independenta, initiativa, a instructiei, conformism inventivitatea, creativitatea - impun un control formal, - stimuleaza autocontrolul, autoevaluarea,

3

adeseori aversiv, corecitiv - promoveaza competitia - exagereaza caracterul individual sau pe cel social - se bazeaza pe o motivatie exterioara - intretin relatii rigide, autoritare, didacticiste intre P si E - profesorul este transmitatorul si depozitarul instruirii - disciplina invatarii se face mai mult prin coercitie

autoreglarea - stimuleaza cooperarea si ajutorul reciproc - imbina armonios invatarea individuala cu cea sociala - dezvolta motivatia interioara - induc relatii democratice dintre P si E - profesorul este organizator, animator si facilitatorul invatarii - disciplina invatarii deriva din organizarea rationala a activitatii, din implicarea motivata a elevilor

6. Un posibil sistem al metodelor de invatamant Nevoia de diversitate in metodologia didactica - premisele - exista o varietate infinita de situatii si moduri de invatare; exista o varietate mare de stiluri de invatare (stiluri cognitive) - nici o metoda nu este absoluta, general valabila (inamicul profesorului nu este metoda nepotrivita ci automatizarea metodei bune - Probach, 1990, apud Cerghit I, 1997) - diversitatea raspunde unei nevoi de variatie naturala, necesara in scoala ca si in viata, previne si inlatura (partial) plicitisela si monotonia, oboseala, riscurile de esec - diversitatea si flexibilitatea metodologica imbogateste si dezvolta experienta educationala a cadrelor didactice, previne rutina si plafonarea, favorizeaza creativitatea si productivitatea… Clasificarea metodelor de invatamant - necesitate crescanda pe masura diversificarii si dezvoltarii metodelor. Adoptarea unui criteriu de clasificare incumba aderenta la o anumita conceptie pedagogica si metodologica. Este tot mai dificila gasirea unor criterii. Clasificarea metodelor de invatamant ramane o problema orientativa si deschisa. Clasificari mai frecvente > dupa criteriul istoric - metode vechi si noi - este simplista (fiecare poate avea metode sau valente de utilizare pozitive si negative), pe fondul tezei de innoire continua necesara. > dupa gradul de generalitate - metode generale (strategii) si particulare > dupa organizarea muncii - individual, in cuplu/pereche, in echipa/grupa, frontal, in grupuri mari (mai mari decat clasa). > dupa functia fundamentala (a metodei) - de predare-invatare si de evaluare a rezultatelor invatarii > dupa suportul purtator de informatie - M bazate pe cuvant (verbale), pe observare (M.intuitive sau demonstrative), M. bazate pe actiune (activitati practice, experimentale, de laborator etc)

4

> dupa modul de determinare a activitatii mintale determinate de o anumita metoda - M. algoritimice (determinare univoca si succesiune stricta) si nealgoritimice (cu un anumit grad de nedeterminare) > dupa operatiile logice dominante - analiza, sinteza, metode globale sau partiale, metode inductive sau deductive etc) - se centreaza mai degraba pe operatiile mintale, interne decat pe predare - invatare 4. Sistemul de metode structurat dupa sursa cunoasterii - scopul educarii si instruirii ca transmitere si asimilare a experientei social-umane (I. Cerghit, 1997, 2002) I Metode de comunicare (traditionala si interactiva) 1. Metode de comunicare orala - expozitive (naratiunea, descrierea, explicatia, demonstratia teoretica, prelegerea scolara, prelegerea universitara, conferinta, expunerea cu oponent, prelegerea-discutie, conferinta-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul, instruirea prin radio etc - interogative (conversatia euristica, dezbaterea, consultatia in grup, seminarul, preseminarul, asaltul de idei, discutia dirijata, dezbaterea bazata pe intrebari recoltate in prealabil, discutia libera, colocviul etc) - metode de instruire prin problematizare (invatarea prin rezolvarea de situatii problema) 2. Metode de comunicare scrisa (instruirea prin lectura, munca cu manualul sau cu cartea, analiza/investigatia de text, informarea si documentarea etc) 3. Metode de comunicare oral-vizuala - bazate pe limbajul audiovizual 4. Metode de comunicare interioara - bazate pe limbajul interior reflectia personala, experimentul mintal etc II Metode de explorare organizata a realitatii - metode obiective, intuitive, care se pot imparti in 2 subgrupe: 1. Metode de explorare directa a realitatii (bazate pe contactul nemijlocit cu obiectele si fenomenele) - in esenta metode de invatare prin descoperire (observarea sistematica independenta - sau dirijata - observarea in conditii de experimentare efectuarea de experiente si de experimente - cercetarea documentelor istorice, studiul de caz, efectuarea de anchete, efectuarea de studii comparative, elaborarea de monografii, explorarea prin coparticipare la evenimentele vietii cotidiene etc. 2. Metode de explorare indirecta a realitatii (bazate pe contactul cu substitutele obiectelor si fenomenelor reale - metode demonstrative si metode de modelare) III Metode bazate pe actiune (metode practice), se mai numesc si metode operationale sau instrumentale, care sunt de 2 feluri: 1. Metode de actiune efectiva, reala sau autentica - gama diversa de exercitii, lucrari de atelier, activitati de fabricatie, studiul de caz, elaborarea de proiecte, instruirea la locul de munca, diferite forme ale muncii productive si ale activitatii social culturale. 2. Metodele de actiune simulata sau fictiva - jocuri de simulare,

5

invatarea dramatizata, invatarea pe simulatoare etc. IV Metode de rationalizare a continuturilor si operatiilor de predare-invatare (centrate pe eficienta, pe performanta maxima): metodele algoritimice, instruirea asistata de calculator etc. Structura cvadripartita de mai sus ofera, in opinia autorului, o viziune de ansamblu si unitara asupra diverselor metode de invatamant existente azi. Fiecare categorie metodologica are un sens, se defineste numai prin raportare la celelalte. Ca atare, in aplicarea diverselor metode de invatamant trebuie sa functioneze principiul complementaritatii . 5 Mijloacele de invatamant (suporturi didactice)

Mijloacele de invatamant sunt instrumente sau complexe (montaje) instrumentale menite sa faciliteze procesul de predare-invatare. Clasificarea mijloacelor de invatamant (MdI) dupa natura si functionalitatea lor a) MdI reale - obiecte, plante, animale, colectii diverse, preparate microscopice, substante chimice, caiete si fise de munca indpenedenta, truse diverse etc b) MdI de substitutie - modele obiectuale, grafice schematice etc. b.1 mijloace obiectuale: mulaje, corpuri geometrice, machete b.2 mijloace iconice (figurative): fotografii, desene, scheme, harti, diagrame, postere, etc c) Mijloace ideatice - concepte, rationamente, teorii care odata asimilate devin suporturi mintale pentru insusirea altor cunostinte d) Mijloace actionale - modele de experimentare, de realizare a lucrarilor practice de simulare, de invatare pe calculator, care, in functie de raspunsul preponderent la intrebarea "cu ce" sau "cum" pot fi mijloace sau metode de invatamant. e) Mijloacele Gutemberg - manuale, carti, cursuri, indrumatoare, culegeri diverse (texte, exercitii, probleme), reviste de specialitate etc f) Mijloace informatice – calculatoarele, diverse programe de calculator, accesul la internet etc; g) Mijloacele de evaluare (scrisa, orala, practica, informatizata) h) Mijloacele tehnice audiovizuale - auditive, vizuale (statice sau dinamice), audio-vizuale (filmul, televiziunea, video) Tipuri de proiectie vizuala: = epiproiectie (suprafete opace) = diaproiectie (materiale transparente) = retroproiectie (proiectia integrala) = microproiectie (microscop cuplat la proiector) = teleproiectie camera de luat vederi conectata la televizor sau pe un ecran; Alegerea si integrarea in predare-invatare a Mdi se face in functie de obiectivele instruirii, de continuturile concrete (curriculum), de metodele si procedeele didactice. Mdi se dovedesc utile in masura in care se integreaza organic in contextul lectiilor, cu asigurarea clara a finalitatii pedagogice. Exista o legatura stransa intre mijloace si meteode de instruire. Fiecare dintre mijloace poate avea avantaje dar si dezavantaje.

6


				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Tags:
Stats:
views:29860
posted:5/24/2009
language:Romanian
pages:6