Docstoc

Modulul Arta acului” _Cusutul i

Document Sample
Modulul Arta acului” _Cusutul i Powered By Docstoc
					MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA




               CURRICULUM

            PENTRU DISCIPLINA

          EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ

                Clasele I-IV




               CHIŞINĂU 2010
                                         PRELIMINARII

         Locuţiunea străveche „curriculum vitae” desemna preţuirea elevată acorda tă de
întemeietorii culturi şi civilizaţiei euroatlantice formării umane prin educaţie. Multiplele sensuri
subtile nu pot fi dezvăluite în acest document. După cum ne afirmă I. Negreţ-Dobridor (1),
sensuri de mare profunzime conferite de antici „proiectelor” de formare umană au fost ignorate
în teoriile clasice şi moderne ale curriculumului.
         Teoriile şi modelele moderne ale curriculumului au fost axate pe pragmatism.
         Împotriva acestor limitări s-au răzvrătit postmoderniştii, determinînd apariţia practicilor
postmoderne.
         În moduri diferite, acestea readuc în actualitate paideia elină prin diverse teorii şi modele
de design curricular „by man”.
         Cîteva definiţii practice conteporane :
         „Curriculum este cursul de studii, fixat concret într-o şcoală sau colegiu, conducînd spre
un anumit grad de pregătire; întregul pachet de cursuri oferit de o instituţie educativă sau
univeristate”.
         „Curriculum este procesul alcătuit din toate experienţele copiilor ghidate de profesori”.
         „Curriculum este planul sau programul tuturor experienţelor pe care le are cel care învaţă
dirijat de şcoală”.
         După cum se constată nu s-a putut ajunge la o definiţie unanim- acceptată, dar o tendinţă
dominantă în literatura pedagogică modernă este aceea de a conferi conceptului de curriculum o
semnifacţie extensivă, care subsumează termenului toate componenetele procesului de
învăţămînt studiate de către didactică : finalităţile şi obiectivele procesului de învăţămînt,
conţinuturile şi metodologia de predare- învăţare-evaluare, performanţele, normativitatea
pedagogică etc.
         Documentul de faţă prezintă curriculum modernizat al disciplinei educaţia tehnologică
elaborarea căruia a pornit de la următoare premise :
          proiectarea conţinuturilor învăţării din perspectiva unor strategii centrate pe formarea
             de compenţe şi cunoştinţe funcţionale;
          coordonarea activităţilor printr-o mai adecvată relaţionare obiective-conţinuturi- timp-
             evaluare-reglare;
          coerenţa verticală şi orizontală în cadrul curriculumului disciplinei;
          optimizarea curriculară şi nu doar ameliorarea sau îmbunătăţirea.
         De asemenea în elaborare s-a ţinut cont de ciclurile curriculare ale învăţămîntului
primarşi gimnazial.
         Ciclul primar are drept obiectiv major formarea competenţelor de bază necesare
dezovltării personalităţii elevului şi pentru continuarea studiilor
         Ciclul gimnazial are drept obiectiv major orientarea şcolară şi profesională care vizează
optimizarea propriilor opţiuni.
         Procesul instructiv-educativ este structurat pe module, care sunt prezentate în acest
document. Modulele sunt autonome şi cuprind activităţi ce asigură achiziţionarea unor cunoştinţe
funcţionale şi competenţe din domeniul asigurării nevoilor fundamentale ale omului: alimentaţia,
sănătatea, îmbrăcămintea, habitatul, ştiinţa, cultura, timpul liber etc. Disc iplina educaţia
tehnologică se studiază în ciclul primar şi în ciclul gimnazial.
         Curriculumul disciplinei orientează elevii şi profesorii spre formarea competenţelor
tehnologice, acestea cuprind competenţele de bază ale disciplinii, care sînt concretizate pentru
fiecare modul şi clasă devenind competenţe specifice, care la rîndul lor conţin subcompetenţe.
                                  1. Concepţia didactică a disciplinei

        Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de
Curriculum Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istorico-
cultural, folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic,
stimulează gîndirea creativă, formează competenţe necesare pentru viaţă şi profesie.
        Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării
deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi, pune în valoare imaginaţia
şi gîndirea critică, sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socio-
culturale, formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale.
        Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la
formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi
conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. Caracterul activităţilor educaţionale,
specifice disciplinei, conferă complexitatea distinctivă a acţiunilor orientate la formarea unei
personalităţi capabile de adaptare la condiţii de viaţă mereu în schimbare. O pondere deosebită
capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii,
exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale, economice şi culturale.
        Educaţia tehnologică, avînd un caracter interdisciplinar asigură potenţialul productiv şi
    creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu, de
    comunitate în contextul întregului arial-cultural.
        Educaţia tehnologică este o disciplină cu caracter interdisciplinar, care contribuie la
deschiderea orizontului elevilor prin înţelegerea şi integrarea cunoştinţelor şi prin stimularea
creativităţii.
        „Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii
umane, proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale, în
cel economic, în mod special”. (S.Cristea. Dicţionar de pedagogie, 2000).
        „Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO, vizează reconcilierea
cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO, 1983, p.13-29):
    a) principiul complementarităţii, prin „alternanţă şi continuitate”, între formarea intelectuală
        şi formarea practică a personalităţii umane;
    b) principiul integrării personalităţii umane în mediu social (economic, politic, cultural) prin
        acţiune;
    c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei
        practice;
    d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele,
        nivelurile şi formele de educaţie.
        Desfăşurarea procesului instructiv-educativ la educaţia tehnologică este
organizat în baza principiilor specifice acestei discipline şi condiţiilor realităţii noastre.
       Studierea educaţiei tehnologice pe baza abordării modulare.
       Asigurarea orientării şcolare, profesionale şi sociale.
       Păstrarea, conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea
meşteşugurilor popular-artistice de către elevi, viitori promotori ai culturii naţionale.
       Asigurarea formării atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale –
învăţarea, munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă,
inovatoare.
       Includerea elevilor într-un ciclul cu finalitate: analizate – proiectate – realizate – evaluate.
       Asigurarea interacţiunii procesului educaţional cu factorii externi din mediul social,
economic şi cultural.
        Aspectul conceptual al disciplinei urmăreşte scopul de a forma la elevi
convingeri şi priceperi de a munci, ştiind că munca este principala sursă vitală pentru propria
persoană şi pentru societate.
        Structura modulară asigură flexibilitate, dinamică, abordare diferenţiată în timp a
modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul lo calităţii unde
se află şcoala, ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de
învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire.
        Utilizarea curriculumului la nivelul de unitate şcolară presupune alegerea modulelor în
funcţie de:
    - baza materială a şcolii şi existenţa materiei prime;
    - specificul localităţii;
    - nivelul de pregătire a cadrelor didactice.
        Pentru fiecare modul sînt rezervate 16 (32) ore, astfel pe parcursul unui an de
învăţămînt se vor studia cel puţin două module. Clasele se vor împărţi în grupe a cel mult 12 –
15 elevi.
        Unitate de conţinut la „Educaţia tehnologică” în şcoală se elaborează de către profesor,
ţinînd cont de numărul total de ore prevăzute pentru această disciplină.
Curriculum prevede următoarele module:

Ciclul primar
    1. Arta culinară şi sănătatea......................................................cl. I-V
    2. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional).........................cl. I-V
    3. Croşetarea.............................................................................cl. I-V
    4. Sărbători calendaristice.........................................................cl. I-V
    5. Modelarea artistică din lut.....................................................cl. III-IV
    6. Tricotarea...............................................................................cl. II-IV
    7. Activităţi agricole...................................................................cl. II-IV
                                      II. Competenţe cheie / transversale
Sistemul de competenţe-cheie/transeversale stabilit pentru sistemul de învăţămînt din Republica
Moldova a fost definit pe baza compenteţelor-cheie stabilite de Comisia Europeană şi a profilului
absolventului.
    1. Competenţa de învăţare/de a învăţa să îmveţi;
    2. Comptenţe de comunicare în limba materna/limba de stat;
    3. Comptenţe de comunicare într-o limbă străină;
    4. Comptenţe acţiona-strategice;
    5. Comptenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
    6. Comptenţe interpersonale, civice, morale;
    7. Comptenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
    8. Comptenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC);
    9. Comptenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);
    10. Comptenţe anreprenoriale

             III. Competenţele transdisciplinare pe trepte de învăţămînt (primar)
    Competenţa de învăţare/de a învăţa să îmveţi;
    - Competenţe de a învăţa din surde diverse independent şi împreună cu alţii;
    - Competenţe de a acţionaîn vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare (stabileşte
      scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi);
    Comptenţe de comunicare în limba materna/limba de stat;
    - Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi
      comunicare cotidiană;
    - Competenţe de a comunica idei şi concluziona pe baza unui text necunoscut;
    Comptenţe acţiona-strategice;
    - Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă;
    - Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi, eforturi şi rezultatele
      activităţii;
Comptenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
- Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii;
- Competenţe de autoreflecţie, autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare, în
  relaţiile cu alte persoane;
- Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa, faţă de
  obiectele personale;
- Competenţe de securitate personală;
Comptenţe interpersonale, civice, morale;
- Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur pe bază de colaborare;
- Competenţe de valorizare a familiei, clasei, şcolii, a relaţiilor de prietenie;
- Competenţe de identifica apartenţa sa naţională, a-şi valoriza propriul popor, ţară, a
  respectade comportament legate de simbolurile Republicii Moldova;
Comptenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
- Competenţe de observare, de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de descriere în
  vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă;
- Competenţe de utilizare a operaţiilor amtematice de bază şi a proprietăţilor lor pentru a
  inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare;
- Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a informaţiei;
- Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza cunoaşterii
  relaţiei „cauză-efect”.
Comptenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC);
- Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei;
Comptenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);
- Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi autoexprimare
- Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor,
  recunoscute drepturile persoanelor reprezentate ale diferitelor culturi.
Comptenţe anreprenoriale
- Competenţe de analiză a relaţiei „costuri-beneficii” pentru a lua decizii în activitatea zi
  de zi şi cea de învăţare
- Competenţe de iniţiere a jocurilor, activităţilor în grup şi a contactelor cu colegii săi.

               IV. Competenţe de bază ale disciplinei Educaţia tehnologică
1.   Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect, care să răspundă unei trebuinţe;
     prezentarea acestui proiect;
2.   Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului
     elaborat;
3.   Realizarea obiectului conform proiectului elaborat, respectînd regulamentul tehnologic;
4.   Evaluarea lucrării realizate, memorizarea etapelor procesului tehnologic;
                     V. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp
                                           Ciclul primar
        Clasa                             Temele (Module)                          Nr.de ore
Clasa I (32 ore)       1. Arta culinară şi sănătatea                          10 – 12
Alegrea a două         2. Sărbători calendaristice                            4–6
module din cele        3. Arta acului                                         16
propuse                4. Croşetarea                                          16
Clasa II (32 ore)      1. Arta culinară şi sănătatea                          10
Alegrea a două         2. Sărbători calendaristice                            6
module din cele        3. Arta acului                                         16 – 20
propuse                4. Croşetarea                                          16
                       5. Tricotarea                                          10 – 14
                       6. Activităţi agricole                                 16
Clasa III (32 ore)     1. Arta culinară şi sănătatea                          10 – 12
Alegrea a două         2. Sărbători calendaristice                            10 – 16
module din cele        3. Arta acului                                         16
propuse                4. Croşetarea                                          16
                       5. Modelarea artistică din lut                         16
                       6. Tricotarea (opţional)                               10 – 14
                       7. Activităţi agricole                                 16
Clasa IV (32 ore)      1. Arta culinară şi sănătatea                          10 – 12
Alegrea a două         2. Sărbători calendaristice                            10 – 16
module din cele        3. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional        16
propuse                4. Croşetarea
                       5. Modelarea artistică din lut                         16
                       6. Tricotarea                                          16
                       7. Activităţi agricole                                 10 – 14
                                                                              16
                  VI. Competenţele specifice disciplinei, unităţile donţinut, activităţile de învăţare şi evaluare
                                            Modulul „Arta culinară şi sănătatea”
                                                            Clasa I-a
             Competenţe specifice                        Conţinuturi                       Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei I-a elevul va fi competent:            1. Noţiuni despre alimentaţie:           - discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii
1. Explicarea unor informaţii privind rolul             - mîncăruri necesare alimentaţiei        echilibrate în sănătatea şi activitatea omului (al
alimentaţiei şi sănătatea omului.                       echilibrate;                             copiilor);
- să idnetifice mîncărurile necesare unei alimentaţii   - bucate ce pot dăuna sănătăţii.         - exerciţii – joc privind respectarea unui regim
sănătoase şi mîncărurile care pot dăuna sănătăţii.      2. Normele de igienă şi protecţie în     alimentar şi rolul alimntaţiei echilibrate în
2. Respectarea normelor de igienă şi protecţie în       timpul consumului alimentar:             activitatea copiilor;
timpul consumului alimentar.                            - igiena personală;                      - exerciţii – joc privind varietatea produselor
- să utilizeze adecvat vesela, tacîmurile etc. în       - servirea corectă;                      alimentare şi clasificarea lor în dietatica şi
timpul consumului alimentar.                            - utilizarea corectă a veselei şi        nedietetică, care pot provoca unele afecţiuni;
3* Să execute anumite activităţi practice la            tacîmurilor.                             - activităţi practice privind respectarea normelor de
aranjarea corectă a mesei pentru alimentaţia de zi      3. Comportara la masă:                   igienă şi protecţie în timpul consumului alimentar;
cu zi;                                                  - ţinuta, respectul faţă de comeseni;    - activităţi practice privind utilizarea corectă a
- să aranjeze corect vesela, tacîmurile, şerveţele      - aspectul estetic al mesei aranjate.    veselei, tacîmurilor etc. (farfurii, ceşti, linguri,
etc.                                                    4. Noţiuni privind arta culinară şi      furculiţe, tacîmuri, şerveţele);
4. Evaluarea (autoevaluarea) activităţilor de           sănătatea:                               - exerciţii – joc de aranjare corectă a veselei,
aranjare a mesei, vesele, tacîmurile etc. conform       - alimentaţia de zi cu zi şi regimul     tacîmurilor, şerveţele etc. pe masă;
cerinţelor igienice, estetice.                          alimentar;                               - exerciţii – joc privind regulile de comportare
- să explice unele reguli de comportare la masă         - produse culinare de ritual în cadrul   corectă în timpul mesei;
conform cerinţelor de conduită în timpul mesei.         unor sărbători calendaristice.           - exerciţii de evaluare şi autoevaliare privind
                                                                                                 normele de igienă şi protecţie în timpul consumului
                                                                                                 alimentar;
                                                                                                 - activităţi de evaliare a lucrărilor de aranjare a
                                                                                                 mesei de către copii.
                                                           Modulul „Arta culinară şi sănătatea”
                                                                      Clasa a II-a
              Competenţe specifice                                   Conţinuturi                              Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a II-a elevul va fi competent:            1. Noţiuni despre o alimentaţie              - Exerciţii – joc privind clasificarea alimentelor în
1.Identificarea unor mîncăruri considerate                 echilibrată:                                 cinci grupe de alimente: cereale şi produse
importante la dejun, prînz, cină, fără de care copii       - conţinut variat în consum de alimente      cerealiere; legume şi fructe; lapte şi produse lactate;
nu nu s-ar simţi bine.                                     din toate grupele de alimente:               carne, peşte şi produse din acestea; fasolea, mazăre
- să explice unele informaţii despre alimentaţia           - importanţa unui regim alimentar în         şi altele;
echilibrată;                                               sănătatea omului.                            - discuţii dirijate privind importanţa respectării unui
2. Clasificarea alimentelor după provinienţa lor.          2. Normele de igienă şi protecţie:           regim alimentar în sănătatea şi a activitatea
- să respecte normele de igienă şi protecţie în            - igiena personală;                          copiilor;
timpul consumului alimentar;                               - îngrijirea şi spălarea veselei;            - activităţi prctice privind însuşirea şi respectarea
3* Depozitarea în condiţii adecvate produsele              tacîmurilor şi ustensilelor de bucătărie;    normelor de igienă şi protecţie a muncii în timupl
alimentare uşor alterabile.                                - comportarea la masă.                       preparării şi consumării produselor culinare;
- să stabilească durata de păstrare în stare               3. Păstrarea în condiţii adecvate a          - exerciţii practice privind utilizarea corectă a
proaspătă / bună unor produse alimentare;                  produselor alimentare:                       veselei, tacîmurilor, etc.; aranjarea coretă a mesei;
- să identifice unele caracteristici, prin care poate fi   - păstrarea produselor perisabile;           - exerciţii – joc privind regulile de comportare la
stabilită calitatea, prospeţimea unor produse              - păstrarea produselor neperisabile.         masă;
alimentare după miros, pipăit, aspect etc.;                4. Noţiuni privind arta culinară şi          - activităţi practice şi explicaţii privind condiţiile
- să execute activităţile necesare la aranjarea mesei      sănătatea:                                   necesare de păstrare a produselor alimentare în
cu veselă, tacîmuri, şerveţele etc.;                       - prelucrarea primară a produselor           bună stare;
4. Autoevaluarea respectării normelor de igienă şi         alimentare (spălarea, curăţarea, tăierea);   - activităţi practice în grup ce angajează copiii la
protecţie în timupl consumului alimentar.                  - menţinerea ordenii şi curăţeniei în        cooperare şi comunicare în scopul preparării unor
- să comenteze regulile de comportare la masă.             bucătărie.                                   tartine simple: tăierea franzelei felii; tăierea
                                                                                                        produselor din carne, caşcaval, unt etc.
                                                                                                        Înfrumuseţarea cu diverse produse (legume,
                                                                                                        verdeţuri, felii de ou fiert etc.);
                                                                                                        - activităţi practice la amenajarea platourilor cu
                                                                                                        tartine şi servirea lor;
                                                                                                        - activităţi practice la efectuarea ordenii;
                                                                                                        - exerciţii de evaluare, autoevaluarea activităţilor
                                                                                                        elevilor; calitatea bucatelor, aspectul estetic.
                                                      Modulul „Arta culinară şi sănătatea”
                                                                 Clasa a III-a
            Competenţe specifice                                Conţinuturi                              Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a III-a elevul va fi competent:      1. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o      - Discuţii dirijate privind componenţa nutritivă a
1. Explicarea unor informaţii despre componenţa       alimentaţie echilibrată:                     alimentelor în – proteine, lipide, glucide, vitamine,
nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în          - componenţa nutritivă a produselor          fibră alimentară şi funcţiile acestora în organism;
organism.                                             alimentare;                                  - exerciţii – joc privind stabilirea conţinutului de
- să elaboreze un mediu pentru alimentaţia unui       - verificarea calităţii produselor           subsatnţe nutritive în diverse alimente;
copil de 10 ani (să corspundă alimentaţiei            alimentare;                                  - discuţii dirijate privind alimentaţia corectă:
echilibrate);                                         - condiţii adecvate de păstrare a            respectarea regimului alimentar; alimentaţua cu
2. Evaluarea calităţii unor produse alimentare după   produselor alimentare.                       produse variate: fructe,legume, carne slabă,
aspect, culoare, miros, gust, pipăit etc.             2. Normele de igienă şi protecţie a          folosirea moderată a grăsimilor şi glucidelor;
- să explice uneloe informaţii despre calitatea       muncii:                                      - exerciţii de alcătuire a unui meniu pentru
nutritivă a produselor alimentare în funcţie de       - igienă personală;                          alimentaţia de zi cu zi pentru un copil de 10 ani;
prospeţimea şi starea acestora;                       - îngrijirea şi utilizarea corectă a         - activităţi practice privind respectarea normelor de
- să respecte normele de igienă şi protecţie a        ustensilelor, vaselor etc.;                  igienă şi protecţie a muncii;
muncii în timpul preparării şi consumării             - prevenirea contaminării alimentelor în     - exerciţii privid condiţii adecvate de păstrare a
produselor culinare;                                  timpul prelucrării culinare.                 produselor alimentare necesare alimentaţiei copiilor
3. Amenajarea locului de lucru cu ustensile, vase     3* Prelucrarea culinară a produselor         în fiece zi;
etc. necesare praparării unor bucate.                 alimentare:                                  - activităţi practice şi experimente de evaliare,
-* să evalueze calitatea unor alimente după           - prelucrarea primară (sortarea, curăţarea   verificare a calităţii produselor alimentare în funcţie
provinienţă, stare, aspect etc. şi cantitatea în      etc.);                                       de stare, aspect, miros, a informaţiilor de pe
vederea utilizării acestora la preparaea bucatelor    - înfrumuseţarea ucatelor servite la masă    ambalaj etc.;
stabilite în meniu.                                   (salată din legume fierte şi alte produse    - exerciţii de amenajare a locului de lucru în
-* să servească corect, adecvat la masă unele         etc.).                                       vederea preparării în grup a unor bucate (salată din
mîncăruri şi băuturi;                                 4. Comportarea corectă în timpul             legume proapspete sau fierte); băuturi (ceai, lapte
4. Evaluaea calitativă a activităţilor în grup; în    mesei.                                       etc.);
aspect estetic, aranjarea mesii.                      5. Întreţinerea ordenii şi curăţeniei în     - activităţi practice în rup la înfrumuseţarea salatei
                                                      încăpere, la masa de lucru etc.              şi servirea mesei;
                                                                                                   - activităţi parctice de efectuare a ordenii şi
                                                                                                   curăţeniei la masa de lucru, în bucătărie etc.;
                                                                                                   - evaluarea calităţii bucatelor servite. în aspect
                                                                                                   estetic; nutritiv, tehnologic.
                                                       Modulul „Arta culinară şi sănătatea”
                                                                 CLASA a IV-a
                Competenţe specifice                               Conţinuturi                                 Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a IV- a elevul va fi competent:           1. Noţiuni despre o bună bucătărie şi - Discuţii dirijate privind rolul une i alimentaţii
1. Elaborarea unui proiect de preparare a unor             o alimentaţie echilibrată:            echilibrate în viaţa şi activitatea omului (a copiilor);
mîncăruri (tartine calde din diverse produse; compot       - componenţa nutritivă a alimentelor; - exerciţii privind alcătuirea unui meniu;
din fructe), să corespundă alimentaţiei copiilor.          - verificarea calităţii produselor    - exerciţii de evaluare a unui proiect de preparare a
                                                                                                 tartinelor calde şi a compotului din fructe;
- să argumenteze importanţa respectării unei alimentaţii alimentare;                             - exerciţii de calculare şi stabilire a conţinutului nutritiv
echilibrate;                                               - condiţii adecvate de păstrare a     a unor produse alimentare;
- să stabilească componenţa nutritivă a alimentelor        produselor alimentare;                - discuţii dirijate privind metodele de verificare a calităţii
utilizate la prepararea bucatelor preconizate.             - regim alimentar.                    alimentelor (ouă, carne, lactate etc.);
2. Conceperea şi să organizarea mijloacelor necesare       2. Normele de igienă şi protecţie a   - activităţi experimentale în grup privind evaluarea
de prepararea a bucatelor preconizate.                     muncii:                               calităţii produselor alimentare în funcţie de aspect, stare,
- să evalueze calitatea produselor alimentare utilizate la - igiena personală;                   miros, gust, culoare, greutate, pipăit etc.;
prepararea bucatelor preconizate;                          - prevenirea contaminării cu microbi; - discuţii dirijate privind diverse tehnologii şi metode de
- să comenteze calitatea produselor alimentare selectate - utilizarea corectă a ustensilelor,    păstrare a produselor alimentare pe o anumită perioadă
după aspect, stare, miros, culoare etc.;                   aparatelor de încălzit etc.           de timp;
- să amenajeze locul de lucru cu vase, alimentele          3. Tehnologii şi metode de păstrare a - activităţi practice în grup în scopul organizării mesei de
                                                                                                 lucru şi condiţii adecvate în vederea preparării tartinelor
necesare, ustensile etc.;                                  produselor alimentare:
                                                                                                 calde, a compotului din fructe (proaspete sau uscate);
- să utilizeze corect materialele, ustensile etc.          - uscare, conservare etc.             - activităţi practice în grupa de preparare a tartinelor
respectînd normele de igienă şi protecţie a muncii.        4. Prelucrarea culinară a produselor calde şi a compotului;
3. Executarea operaţiilor stabilite conform                alimentare:                           - activităţi practice în grup de înfrumuseţare şi servire a
regulamentului tehnologic:                                 - tartine calde (preparare,           mesei;
- să amenajeze bucatele pe platouri şi să aranjeze masa înfrumuseţare);                          - observarea elevilor în timpul activităţilor;
cu vesela şi tacîmurile necesare.                          - compot din fructe (mere, prune,     - discuţii dirijate privind respectarea regulilor de
4. Evaluarea bucatelo preparate: valoarea nutritivă,       proaspete sau uscate).                comportare în timpul mesei;
aspectul estetic, gustul, mirosul etc.                     5. Aranjarea mesei:                   - activităţi practice de menţinere a ordinii şi curăţeniei;
- să descrie etapele tehnologice executate la prepararea     - comportarea la masă;                    - discuţii dirijate privind evaluarea bucatelor
bucatelor servite la masă.                                   - aranjarea veselei, tacîmurilor etc.     preparate de către elevi;
                                                             6. Întreţinerea ordinii şi curăţeniei.    - comentarea aspectului, gustului, mirosului şi
                                                             - masa de lucru, vesela, tacîmurile,      calitatea nutritivă;
                                                             ustensilele;                              - comentarea etapelor de preparare a mîncărurilor.
                                                             - încăperea.
                                            Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional)
                                                                 Clasa I-a
             Competenţe specifice                             Conţinuturi                     Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei I-a elevul va fi competent:             1. Obiecte de port popular ( cămaşi          - Discuţii dirijate despre modul de trai la sat şi oraş în
1. Identificarea articolor de port popular după          femeieşti şi bărbăteşti; catrinţe, batiste   trecut şi în prezent, despre portul popular, despre unele
aspect, denumire, funcţie, sex.                          în 3 colţuri, cingători etc.)                îndeletniciri tradiţionale;
- să prezinte unele informaţii despre sat, oraş şi       - funcţiile, aspectul obiectelor de port     - exerciţii – joc de prezentare a costumului popular
                                                                                                      femeiesc şi bărbătesc;
unele aspecte privind meşteşugurile populare;            popular;                                     - discuţii dirijate privind aspectul tradiţional al
2. Selectarea materialor, ustensilelor (pînză cu         2. Obiecte de uz casnic:                     articolelor de port popular;
textura rară, ace, foarfece) în vederea utilizării lor   - ştergere de ritual;                        - exerciţii de prezentare şi comentare a pieselor de port
în activităţi practice.                                  - năfrămiţe, milieuri etc.                   popular, în aspect funcţional, calitatea materialului
- să păstreze în condiţii adecvate materiale şi          3. Materiale şi ustensile:                   utilizat şi a culorilor tradiţionale;
ustensilele necesare activităţilor parctice;             - pînză de bumbac, cînepă, in;               - observarea şi evaluarea elevilor în cadrul activităţilor
- să respecte regulile de igienă şi protecţie a          - fire colorate muline;                      practice de cercetare şi clasificare a pieselor de port
muncii;                                                  - ace, foarfece, gherghef.                   popular după funcţii, sex, anotimp etc.;
3. Executarea punctelor de cusut pe fondalul pînzei      4. Normele de igienă şi protecţie a          - activităţi practice de analizare a materialelor (pînză de
cu textura regulată, firile uşor vizibile; (punctul      muncii:                                      casă, din bumbac, cînepă, in) utilizată la confecţionarea
înaintea acului; punctul tighel, punctul cruciuliţă,     - igiena personală;                          diverselor piese de port popular, de uz casnic etc.;
                                                                                                      - activităţi practice de selectare, păstrare şi utilizare a
găurele simple).                                         - condiţii adecvate de păstrare şi
                                                                                                      ustensilelor necesare (ace, foarfece, gherghef, riglă etc.);
- * să coase o batistă mică, decorată cu linii drepte,   utilizare a materialelor şi ustensilelor.    - exerciţii de respectare a normelor igienice şi de
linii punctate;                                          5. Tehnici de cusut:                         protecţie a muncii;
4. Evaluarea (autoaprecieze) calitatea lucrului          - punctul înaintea acului;                   - exerciţii practice privind: introducerea firului de aţă în
îndeplinit                                               - punctul tighel;                            ac; fixarea firului de aţă în cusătură; executarea
                                                         - punctul cruciuliţă;                        punctelor de cusut (punctul înaintea acului, punctul
                                                         - găurele simple.                            tighel);
                                                         6. Elememte decorative tradiţionale:         - * exerciţii de executare a găurelelor, a punctului
                                                         - linii drepte întrerupte;                   cruciuliţă;
                                                         - vrîste etc.                                -* exerciţii practice de executare a liniilor drepte,
                                                                                                      punctate pe fondalul unei batiste din pînză, utilizînd
                                                                                                      punctele de cusut susnumite;
                                                                                                      - exerciţii de evaluare (autoevaluare) a calităţii lucrului
                                                                                                      îndeplinut.
                                               Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional)
                                                                   Clasa a II-a
              Competenţe specifice                               Conţinuturi                     Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a II-a elevul va fi competent:             1. Obiecte de port, de uz casnic şi            - discuţii dirijate în cadrul analizării pieselor de port
1. Prezentări scurte, descrieri despre aspectul             ritual:                                        popular, obiectelor de uz casnic şi ritual (căciuli, pălării,
tradiţional al costumului popular femeiesc şi               - aspectul tradiţional, funcţiile,             broboade; cămaşe femeieşti şi bărbăteşti; catrinţe, fuste,
bărbătesc.                                                  dimensiunile, forma.                           cingători, bondiţe opini etc.);
                                                                                                           - exerciţii – joc de prezentare a costumelor populare
- să identifice elementele decorative tradiţionale          2. Materiale şi ustensile:
                                                                                                           (cum se poartă);
(linii drepte, întrerupte, valurite, zigzaguri, vrîste)     - proprietăţile materialelor;                  - activităţi practice privind evaluarea calităţii şi
utilizate în decorarea articolelor populare;                - funcţiile ustensilelor;                      proprietăţilor materialelor şi ustensilelor utilizate în
2. Stabilirea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi   - cerinţe calitative în funcţiile de           confecţionarea obiectelor;
ustensilelor (pînză, fire colorate, ace etc.) utilizate     necesitatea lor;                               - discuţii dirijate privind elementele decorative şi
în confecţionare după provenienţă, grosime,                 - norme de igienă şi protecţie a muncii        cromatica tradiţională utilizată la confecţionarea
textură, durabilitate etc.                                  la păstrarea şi utilizarea lor.                obiectelor tradiţionale;
- să selecteze şi să păstreze, utilizeze în condiţii        3. Elemente decorative, culori                 - activităţi practice de selectare, păstrare şi utilizare în
adecvate materialele şi ustensilele necesare                tradiţionale privind aspectul obiectelor       condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor utilizate
conform normelor de igienă şi protecţie a muncii;           populare.                                      la confecţionarea unei batiste mici;
3. Executarea punctelor de cusut: însăilătura,              4. Tehnici de cusut şi bordat:                 - autoevaluarea privind respectarea normelor de igienă
                                                                                                           şi protecţie a muncii;
înaintea acului, tighel, cruciuliţe, găurele.               - însăilătura (funcţie ajutătoare la tivirea   - exerciţii practice de executare a punctelor de cusut pe
-* să croiască şi să confecţioneze o batistă cu decor       marginilor) cu găurele;                        fire numărate: punctul înaintea acului; găurele; punctul
simplu (linii drepte, zigzag) cu ajutorul punctelor         - punctul înaintea acului;                     tighel, punctul cruciuliţă;
de cusut susnumite;                                         - puntul tighel;                               - activităţi practice individuale ce angajează elevii la
- să aducă lucrarea la bun sfîrşit;                         - punctul cruciuliţă;                          confecţionarea unei batiste mici: croirea drept pe fir,
4. Evaluarea calităţii lucrului îndeplinit: în aspect       - găurele simple.                              tiirea marginilor cu ajutorul găurelelor;
tehnologic, în aspect estetic.                                                                             - * activităţi practice privind executarea decorului
                                                                                                           simplu pe fondalul datistei;
                                                                                                           - activităţi practice privind formarea decorului simetric
                                                                                                           la colţurile batistei;
                                                                                                           - activităţi practice de finalizare a lucrului început:
                                                                                                           depistarea lacunalor şi corectarea lor;
                                                                                                           - exerciţii de evaluare şi autoevaluare a lucrului
                                                                                                           îndeplinit în aspect tehnologic şi în aspect estetic.
                                             Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional)
                                                                Clasa a III-a
              Competenţe specifice                             Conţinuturi                     Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a III-a elevul va fi competent:          1. Ştergare tradiţionale cu decor         - cercetarea cîtorva ştergare tradiţionale şi cîteva
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui        realizat la şesut sau la cusut,           şerveţele, milieuri etc.
ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative      năfrămiţe, şerveţele etc.                 - discuţii dirijate privind stabilirea etapelor tehnologice
simple.                                                   2. Materiale şi ustensile:                de confecţionare a unui ştergărel mic din pînză cu
                                                                                                    elemente decorative cusute;
- să prezinte schiţa grafică a ştergărelului ce           - pînză de bumbac, in, cînepă etc. Cu     - activităţi practice de reprezentare grafică a formei şi
doreşte să-l confecţioneze;                               textura uşor vizibilă;                    dimensiunii unui ştergărel mic;
- să stabilească etapele tehnologice la                   - fire colorate muline;                   - exerciţii de desenare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a
confecţionarea ştergărelului;                             - aţă albă subţire, nr. 50, 60;           elementelor decorative: zigzag, linii valurite etc.;
- să prezinte proiectul elaborat;                         - ace, foarfece mici, gherghef etc.       - exerciţii de prezentare a proiectului;
2. Stabilirea şi să organizarea mijloacelor de            3. Norme de igienă şi protecţie a         - activităţi practice de clasificare şi selectare a pînzei de
confecţionare a unui ştergărel cu decor simplu            muncii.                                   in, bumbac, cînepă etc. cu textura regulată, uşor vizibilă;
cusut.                                                    4. Tehnici de cusut şi brodat:            - exerciţii de armonizare a firelor colorate muline etc.;
- să selecteze şi să păstreze în condiţii adecvate        - însăilătura;                            - exerciţii de păstrare în condiţii adecvate a materialelor
materiale şi ustensile necesare pentru                    - punctul înaintea acului;                şi ustensilelor necesare;
confecţionarea ştergărelului;                             - punctul cruciuliţă;                     - exerciţii de respectare a normelor de igienă şi
                                                                                                    securitate a muncii;
- să evalueze calitatea materialelor şi ustensilelor      - găurele simple.
                                                                                                    - evaluarea proiectelor elevilor şi a condiţiilor de
utilizate pentru confecţionare;                           5. Etape tehnologice de confecţionare a   păstrare a materialelor selectate şi a ustensilelor;
- să respecte normele de igienă şi protecţie a            unui ştergărel:                           - activităţi practice de croire drept pe fir a unui ştergărel
muncii.                                                   - selectarea şi croirea pînzei;           mic (30x15) cm.; tivirea marginilor cu găurele simple;
3. Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat          - tivirea marginilor;                     - exerciţii de amplasare a decorului şi executarea
conform proiectului.                                      - executarea broderiilor simple pe        broderiilor (elemente decorative simple);
- să execute practic: croirea unui ştergărel de           fondalul pînzei.                          - observarea elevilor în timpul activităţilor practice şi
dimensiuni mici; tivirea marginilor.                                                                acordarea ajutorului necesar;
4. Evaluaeea ştergărelului confecţionat;                                                            - evaluarea calităţii lucrului îndeplinit şi corectarea
- să memorizeze etapele tehnologice;                                                                lacunelor;
- să evalueze lucrările în aspect estetic şi calitativ.                                             - descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui
                                                                                                    ştergărel.
                                            Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional)
                                                               Clasa a IV-a
             Competenţe specifice                             Conţinuturi                     Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a IV-a elevul va fi competent:          1. Textile tradiţionale decorate cu             - exerciţii de studiere, analizare şi comentare a
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui       broderii:                                       aspectului estetic, forma, dimensiunea, funcţiiile
milineu cu decor brodat, tradiţional.                    - milieuri, şerveţele, ştergare, alte           utilitare a obiectelor textile decorate cu broderii;
- să prezinte schiţa grafică a milieului imaginat, pe    mostre;                                         - activităţi practice individuale de reprezentare
care doreşte să- l confecţioneze;                        - caracteristici esenţiale;                     grafică a unui milieu de dimensiuni mici (30x30)
- să stabilească etapele tehnologice şi punctele de      - aspectul, forma, dimensiunea, funcţiile       cm. cu indicarea modulului de amplasare a
cusut utilizate la confecţionarea milieului              utilitare.                                      decorului;
preconizat;                                              2. Ornamentica şi cromatica                     - exerciţii de reprezentare a unui fragment al
- să prezinte proiectul elaborat.                        tradiţională:                                   compoziţiei decorative (un motiv popular
2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de              - elemente decorative;                          „vîrtelniţa” şi elemente decorative „zigzag”, „căliţa
confecţionare a unui milieu cu decor brodat:             - motive populare;                              ocolită”);
- să respecte normele de igienă şi protecţie a           - culori tradiţionale (roşu, negru, alb),       - exerciţii de prezentare a proiectelor elaborate de
muncii.                                                  culori complimentare;                           elevi;
- să păstreze în condiţii adecvate materialele şi        - armonizarea culorilor.                        - autoevaluarea, în baza chestionarelor de
ustensilele necesare.                                    3. Materiale şi ustensile:                      autoevaluare privind activitatea în clasă; acasă etc.;
3. Confecţionarea milieului cu decor brodat              - pînză de bumbac, in, cînepă etc.;             - evaluarea calităţii proiectelor elevilor; modul de
conform proiectului elaborat.                            - ace, foarfece mici şi mari;                   păstrare a materialelor şi a ustensilelor în condiţii
- să execute etapele: croirea milieului de formă         - gherghef, riglă, panglică centimetrică;       adecvate (truse speciale);
pătrată; tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor;      - caiet cu liniatura în pătrăţele.              - discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor
- să amplaseze corect, simetric a compoziţiei            4. Normele de igienă şi proitecţie a            şi a ustensilelor utilizate în confecţionarea
decorative pe fundalul milieului;                        muncii:                                         milieurilor;
- să execute decorul simplu la laturile milieului;       - igiena persoanlă;                             - exerciţii de selectare şi evaluare a pînzei; firelor
- să execute un motiv popular „vîrtelniţa” pe centru     - reguli de păstrare, îngrijie şi utilizare a   colorate; a ustensilelor;
milieului;                                               materialelor şi ustensilelor;                   - activităţi practice de croire drept pe fir a
- să aducă lucrul la bun sfîrşit: corectarea lacunelor   - locul de lucru, ordine şi curăţenie.          milieurilor de formă pătrată (30x30) cm.;
etc.                                                     5. Tehnici de cusut şi brodat:                  - activităţi practice de tivire a marginilor milieului:
4. Evaluarea procesului de confecţionare a               - însăilarea marginilor;                        extragere a firelor (3-4 fire lăsînd 2,5 cm. de la
milieului cu decor brodat.                               - punctul cruciuliţă;                           margine); însăilarea marginilor drept; executarea
- să comenteze etapele procesului de confecţionare       - punctul tighel;                               găurelelor, cusutul colţurilor;
a milieului proiectat;                                   - punctul ocol;                                 - exerciţii de stabilire a spaţiilor de amplasare a
- să memorizeze etapele cronologice de                   - punctul lănţişor;                            decorului pe suprafaţa milieului;
confecţionare a milieului;                               - găurele simple; duble.                       - activităţi practice de executare a motivului
- să aprecieze aspectul estetic, valoarea şi calitatea                                                  popular „vîrtelniţa” pe fondalul milieului;
lucrării (lucrărilor).                                                                                  - autoevaluarea calităţii lucrului îndeplinit, decizii
                                                                                                        privind modalităţi de corectare a lacunelor;
                                                                                                        - exerciţii de formare a decorului la colţurile
                                                                                                        milieului;
                                                                                                        - activităţi practice de executare a decorului la
                                                                                                        laturile milieului;
                                                                                                        - discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor
                                                                                                        elevilor: stabilirea criteriilor de evaluare confor
                                                                                                        proiectului elaborat;
                                                                                                        - exerciţii de stabilire a etapelor cronologice de
                                                                                                        confecţionare a milieurilor lucrate de elevi;
                                                                                                        - discuţii dirijate privind evaluarea procesului
                                                                                                        tehnologic conform etapelor stabilite;
                                                                                                        - exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor conform
                                                                                                        cerinţelor de calitate şi valoarea estetică.


                                                         Modulul „Modelarea artistică din lut”
                                                                   CLASA a III-a
                Competenţe specifice                                 Conţinuturi                                 Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a III- a elevul va fi competent:            1. Obiecte de ceramică tradiţională:        - Discuţii dirijate privind importanţa ceramicii în
1. Reprezentarea desenului unui vas sau a unei jucării       - vase pentru preparat bucate (oale de      viaţa oamenilor începînd din cele mai îndepărtate
în vederea confecţionării din lut.                           diverse tipuri);                            timpuri şi pînă în prezent;
- să descrie diverse tipuri de vase utilitare de ceramică;   - vase pentru apă (ulcioare, căni etc.);    - analizarea diverselor vase de ceramică şi jucării,
- să descrie modalitatea modelării vaselor utilizînd         - farfurii, străchini etc.;                 ţuruiece, figurine;
metoda de spirală sau bile.                                  - figurine-jucării, ţuruiece etc.           - discuţii dirijate privind metode vechi de modelare
2. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas,      2. Materiale şi ustensile:                  a lutului: suprapunerea spiralică a verigelor,
jucărie, figurine din lut.                                   - lut preparat, vas cu apă;                 suprapunerea bilelor mici pentru formarea pereţilor;
- să confecţioneze vergele uniforme din lut, în vederea      - şlicher, angobă, pînză, sîrmuliţă etc.    - exerciţii de reprezentare grafică a obiectului,
suprapunerii lor în spirală;                                 3. Tehnici de modelare:                     fiecare elev va decide ce figură va modela la propria
- să pregătească un vas cu apă, sîrmă, pînză sau hîrtie,   - tehnica modelării prin suprapunerea   imaginaţie;
şlicher (soluţie de lut pentru încleiere);                 spiralică a vergelelor;                 - discuţii dirijate privind metodele de preparare şi
- să respecte normele de igienă şi protecţie a muncii.     - tehnica prin suprapunerea bilelor     pregătire a materiei prime: lut prelucrat, şlicher etc.;
3. Modelarea unui vas, figurină din lut cu ajutorul        mici,                                   - activităţi practice de obţinere a masei de lut de
suprapunerii spiralice a vergelelor sau suprapunerea       - modelarea liberă.                     plasticitate optimă, activităţi practice în grup pentru
bilelor.                                                   4. Elemente decorative, motive          a nu permite zvîntarea prea tare amaterialului
- să confecţioneze rapid vergele sau bile de aceiaşi       populare; cromatica ceramicii           pregătit;
mărime;                                                    tradiţionale.                           - exerciţii de modelare a fundului pentru vasul
- să suprapună circular vergele sau bile pentru a obţine                                           preconizat, de care se va fixa (încheia) cu ajutorul
forma dorită a vasului;                                                                            şlicherului primul rînd de spirală;
- să „încleie” vergelele suprapuse cu şlicher şi să                                                - activităţi practice de modelare şi suprapunere a
netezească suprafaţa;                                                                              vergelelor, vergelele să fie de aceiaşi grosime;
- să finiseze (decorarea, uscarea, arderea) lucrarea.                                              - activităţile practice de modelare se vor desfăşura
4. Evaluarea lucrării confecţionate de colegi în                                                   în grup, elevii se vor ajuta reciproc pentru a nu
comparaţie cu cele autentice.                                                                      permite uscarea lutului;
- să comenteze etapele tehnologice de confecţionare                                                - exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate
utilizînd terminologia specifică.                                                                  care trebuie umezite prin umezirea degetelor.
                                                                                                   Notă: O atenţie deosebită se va atrage respectării
                                                                                                   formei şi proporţiilor indicate în schiţa grafică;
                                                                                                   pereţii vasului ca să fie omogeni trebuie de utilizat
                                                                                                   şlicher la suprapunerea vergelelor, bilelor;
                                                                                                   - activităţi practice de a pune în loc adecvat lucrările
                                                                                                   deja modelate pentru a se usca în voie;
                                                                                                   - discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor
                                                                                                   elevilor comparîndu- le cu desenul formei,
                                                                                                   dimensiunii şi proporţiilor părţilor componente;
                                                                                                   - exerciţii privind comentarea etapelor tehnologice
                                                                                                   de confecţionare a obiectelor.
                                                       Modulul „Modelarea artistică din lut”
                                                                 CLASA a IV-a
                Competenţe specifice                               Conţinuturi                                  Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a IV- a elevul va fi competent:             1. Obiecte de ceramică tradiţională:       - Discuţii dirijate privind analizarea diverselor vase de
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas       - vase pentru păstrat / pregătit           ceramică şi jucării;
de formă întinsă sau figurine, jucării etc.                  produse, bucate (oale mari,                - exerciţii de reprezentare grafică a obiectului imaginat
- să prezinte schiţa grafică a unui vas de formă întinsă     gavanoase etc.);                           pentru modelare;
                                                                                                        - discuţii dirijate privind metoda modelării după şablon;
(farfurie) sau alt obiect;                                   - vase pentru apă şi vin etc. (ulcioare,   - metode de preparare a materialelor necesare: lutul de
- să descrie tehnica modelării după şablon a unui vas de     ulcele, căni etc.);                        plasticitate potrivită, şlicher, angobă, coloranţi, ustensile
formă întinsă.                                               - farfurii, străchini;                     etc.;
2. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas       - ghivece, sfeşnice etc.;                  - activităţi practice în grup la pregătirea materialelor şi
sau alt obiect.                                              - jucării, ţuruiece, figurine etc.         ustensilelor necesare;
- să pregătească ustensile şi locul de lucru pentru          2. Materiale şi ustensile:                 - evaluarea activităţii elevilor: prezentarea schiţelor
modelarea din lut;                                           - lut preparat în condiţii de casă;        grafice, pregătirea ustensilelor, respectarea normelor de
- să respecte normele de igienă şi protecţie a muncii.       - şlicher, angobă, coloranţi, vas cu       igienă şi securitate a muncii;
3. Modelarea unui vas de formă întinsă sau alt obiect        apă;                                       - activităţi practice individuale şi în grup la pregătirea
(jucărie, figurină) prin tehnica modelării după şablon.      - pînză, pensulă, sîrmuliţă etc.           materialelor şi modelarea obiectelor preconizate utilizînd
- să obţină plasticitatea necesară la prelucrarea lutului;   3. Tehnici de modelare:                    tehnici libere: modelarea prin suprapunerea bilelor,
                                                                                                        vergelelor sau după şablon;
- să confecţioneze o bilă mare de lut;                       - tehnica modelării prin presarea pe
                                                                                                        - exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate prin
- să întindă bila pentru a obţine o placă suficient de       suprafaţa şablonului;                      umezirea degetelor;
groasă şi presarea ei pe şablon;                             - tehnica suprapunerii spiralice;          - activităţi practice de finisare şi executare a decorării
- să finiseze lucrarea prin tăierea resturilor de pe         - modelarea liberă prin suprapunerea       obiectelor, punerea la uscat în locuri ferite de soare şi
margine, scoaterea de pe şablon.                             bilelor mici;                              curenţi de aer;
4. Evaluarea lucrărilor confecţionate în aspect estetic,     - încheierea vergelelor cu şlicher.        - discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor
calitativ, funcţional.                                       4. Elemente decorative, motive             confecţionate de elevi: aspectul estetic (forma,
- să comenteze etapele tehnologice, utilizînd                populare, compoziţii decorative.           proprietăţile părţilor componente) – asemănarea
terminologia specifică.                                      - culori tradiţionale: cărămiziu, brun,    antropologică a vaselor de ceramică tradiţională (gură,
                                                             negru, alb, verde etc.                     buză, gît, umeri, burtă, toartă, mănuşă, fund);
                                                                                                        - activităţi practice privind aşezarea obiectelor în
                                                                                                        cuptor special pentru ardere;
                                                                                                        - discuţii dirijate privind descrierea etapelor
                                                                                                        tehnologice de confecţionare.
                                                                Modulul „Croşetarea„
                                                                    CLASA I-a
                           1                                             2                                                      3
La finele clasei I-a elevul va fi competent:               1. Aspectul estetic al locuinţei          - Activităţi de observare, comparare a obiectelor
1. Croşetarea unui lănţişor din ochiuri libere,            tradiţionale, obiecte garnisite cu        garnisite cu dantelă (lucrată din fire textile, lut,
imaginîndu-şi modalitatea aplicării acestuia               dantelă croşetată (feţe de masă,          tablă, lemn etc.);
- să observe şi să compare mostrele prezentate;            ştergare, şerveţele etc.).                - operaţii de selectare a firelor textile după culoare,
- să identifice şi să clasifice unele materiale şi         2. Materiale şi ustensile:                grosime;
ustensile utilizate la realizarea dantelei croşetate.      - fire textile variate după culoare,      - exerciţii practice de selectare a croşetei în raport
2. Selectarea firelor textile după grosime şi culoare,     grosime etc.                              cu grosimea firului de aţă;
după provenienţă.                                          - seturi de croşete;                      - vizitarea organizată a unui interior tipic ţărănesc
3. Executarea unor elemente de bază ale croşetării:        - fire textile depănate în bobine,        (la muzeul de etnografie, muzeul satului etc.);
- să ţină corect firul de aţă;                             scule pe mosorele etc.                    - - exerciţii- joc privind organizarea locului de
- să ia primu ochi;                                        3. Elementele de bază ale croşetării:     muncă, cunoaşterea şi respectarea normelor
- să croşeteze un lănţişor de ochiuri libere;              - ţinerea croşetei;                       sanitar-igienice şi de protecţie a muncii;
- să modeleze (la propria imaginaţie) elemente             - ţinerea firului de aţă;                 activităţi practice, antrenări ce angajează elevul să
decorative simple (o figură geometrică simplă – cerc,      - luarea primului ochi;                   ţină corect croşeta, firul de aţă, să formeze primul
pătrat etc.), un animăluţ, un motiv popular simplu etc.,   - executarea lănţişorului de ochiuri      ochi, să croşeteze un lănţişor din ochiuri libere;
utilizând lănţişorul de ochiuri libere croşetat.           libere.                                   - activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor
4. Evaluarea lucrărilor realizate:                         4. Modelarea unei figurine, unui          realizate de către elevi;
- să evalueze aspectul estetic, calitatea lucrărilor       animăluţ, ori a unui motiv popular        - activităţi de apreciere a capacităţii elevilor
executate.                                                 simplu, utilizînd lănţişorul de ochiuri   privitor la utilizarea în exprimare a terminologiei
                                                           libere lucrat de elev.                    specifice.
                                                                 Modulul „Croşetarea”
                                                                    CLASA a II-a

                           1                                                   2                                                3
La finele clasei a II-a elevul va fi competent:             1. Aspectul estetic al obiectelor         - Activităţi de observare, comparare a varietăţii
1. Executarea unui fragment de plaşă din pătrăţele          croşetate: mostre, feţe de masă,          dantelelor croşetate, a materialelor utilizate;
goale, utilizînd elemente de bază ale croşetării:           şerveţele garnisite cu dantelă.           - antrenări practice ce includ operaţii de selectare a
picioruşe cu un jeteu şi ochiuri libere.                    2. Proprietăţile materialelor şi a        firelor textile, de clasificare a acestora după
- să observe, să compare mostrele de dantelă croşetată;     ustensilelor:                             provenienţă, culoare, grosime etc.;
- să identifice varietatea motivelor ornamentale şi         - fire textile variate după grosime,      - exersări de selectare a croşetei în raport cu
formarea acestora din pătrăţele goale şi pătrăţele pline.   culoare;                                  grosimea firului de aţă;
2. Croşetarea unui lănţişor de pătrăţele goale.             - seturi de croşete;                      - activităţi practice şi explicaţii privind tehnica
 - să deseneze în caiet schema grafică;                     - mostre de dantele, de mărţişoare.       executării picioruşului cu un jeteu;
- să croşeteze un rînd de pătrăţele goale, utilizînd        3. Elementele de bază ale croşetării:     - exerciţii de executare a picioruşului cu 1 jeteu şi
picioruşe cu 1 jeteu şi ochiuri libere şi conducîndu-se     - picioruşe cu 1 jeteu, ochiuri libere,   ochiuri libere, formînd un lănţişor de pătrăţele
de schemă.                                                  lănţişoare de ochiuri libere; cerculeţe   goale;
3. Confecţionarea unui mărţişor, utilizînd tehnicile de     formate din ochiuri libere; fire roşii    - activităţi de realizare a 1-2 rînduri de pătrăţele
croşetare învăţate.                                         şi albe de mulineu, mătase etc.           goale;
- să selecteze firele textile conform cerinţelor de         4. Articole utilitare simple              - activităţi practice de realizare a unui mărţişor
calitate: fire roşii şi albe, de mulineu, mătase etc.;      - confecţionarea mărţişorului:            croşetat, format din două floricele (una albă şi una
- să elaboreze mărţişorului;                                a) răsucirea firelor alb şi roşu;         roşie) cu un rînd de petale;
- să finiseze mărţişorul, legîndu- l fundiţă.               b) croşetarea floricelelor albă şi        - activităţi de răsucire a firelor alb şi roşii;
4. Evaluarea calităţii lucrărilor realizate, evidenţiind    roşie.                                    - explicaţii, comentarii privind semnificaţia
aspectul estetic, calitatea şi acurateţea acestora:                                                   mărţişorului, tradiţia de a purta mărţişoare în luna
- să evalueze aspectul estetic al lucrărilor;                                                         martie;
- în comentarii să utilizeze terminologia specifică                                                   - activităţi de apreciere a calităţii lucrărilor
                                                                                                      executate, a aspectului estetic al acestora;
                                                                                                      - se apreciază şi capacitatea elevilor de a utiliza în
                                                                                                      comentarii terminologia specifică.
                                                                  Modulul „Croşetarea „
                                                                    CLASA a III-a

                            1                                                    2                                                3
La finele clasei a III-a elevul va fi competent:              1. Aspectul estetic al obiectelor        - Activităţi de observare a varietăţii firelor textile
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui            croşetate, al suvenirelor croşetate.     utilizate la confecţionarea jucăriilor, suvenirelor
covoraş croşetat circular, utilizînd fire textile de o        2. Proprietăţile materialelor şi a       etc.;
singură culoare.                                              ustensilelor:                            - activităţi de observare, comparare a mostrelor de
- să selecteze, să compare firele textile;                    - fire textile:                          covoraşe-suvenire, de stabilire a tehnicii de
- să identifice unele proprietăţi ale firelor textile;        - variate după grosime, culoare;         formare a colţurilor;
- să utilizeze elementele de croşetare circulară,             - seturi de croşete;                     - activităţi practice de executare a schemei grafice
executînd pătrăţele pline şi goale.                           - mostre de covoraşe;                    la formarea colţului covoraşului;
2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a       - suvenire croşetate.                    - exerciţii de identificare a elementelor de bază
covoraşului conform procesului tehnologic.                    3. Elementele de bază ale croşetării:    utilizate la finisarea covoraşului-suvenir;
- să selecteze firele textile conform cerinţelor de           - tehnica croşetării circulare;          - activităţi practice – exerciţii de prezentare a
calitate;                                                     - tehnica de formare a colţului.         proiectului de realizare a covoraşului-suvenir;
- să colecteze ustensile necesare procesului tehnologic       4. Elemente decorative simple            - exerciţii de comentare a aspectului estetic, a
stabilit (croşete, fire textile, foarfece, culoarea firelor   utilizate la croşetarea covoraşului-     calităţii lucrărilor executate;
textile).                                                     suvenir: lănţişoare de ochiuri libere,   - activităţi de apreciere (autoapreciere) privind
3. Croşetarea covoraşului conform regulamentului              franjuri.                                corectitudinea formării colţurilor, executării
tehnologic.                                                                                            ultimului rînd al covoraşului, de respectare a
- să elaboreze schema grafică a covoraşului;                                                           normelor de securitate în timpul croşetării.
- să croşeteze, urmărind schema de formare a colţului;                                                 - exerciţii (activităţi practice) privind calitatea,
- să croşeteze un rînd de lănţişoare de ochiuri libere;                                                aspectul estetic al lucrării realizate;
- să finiseze covoraşul fixîndu- i franjuri de lănţişoarele                                            - comentarii privind aspectul estetic, calitatea
de ochiuri libere.                                                                                     lucrului îndeplinit;
4. Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor                                                 - se apreciază capacitatea elevului de a face unele
funcţionale şi estetice:                                                                               analize şi constatări, de a reţine informaţiile.
- să comenteze aspectul estetic şi calitatea lucrului
îndeplinit;
- să utilizeze adecvtterminologia specifică.
                                                                 Modulul „Croşetarea”
                                                                    CLASA a IV-a
                            1                                              2                                                        3
La finele clasei a IV-a elevul va fi competent:              1. Aspectul estetic al locuinţei            - Activităţi de observare-comparare privind
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei frize     tradiţionale; obiecte textile               varietatea firelor textile de bumbac utilizate la
(încheieturi) pentru o faţă de masă în miniatură sau de      împodobite cu dantelă (feţe de masă,        croşetarea dantelelor pentru garnisirea feţelor de
executare a dantelei înguste (la alegere) la marginile       şerveţele, ştergare, feţe de pernă) etc.;   masă, a şerveţelelor; de comparare a aspectului
unei batistuţe.                                              mostre de faţă de masă, şerveţele           general al acestora;
- să utilizeze elementele de bază ale croşetării:            garnisite cu dantelă îngustă.               - exersări de prezentare a proiectului elaborat;
picioruşe cu 1 jeteu, pătrăţele goale, pătrăţele pline şi    2. Proprietăţile materialelor şi a          - exerciţii de croşetare a unui model simplu de
un motiv ornamental simplu: zigzag, „miez de nucă”,          ustensilelor; fire textile variate după     dantele pentru încheietura unei feţe de masă în
romburi, unghiuri;                                           provenienţă, grosime; seturi de             miniatură, utilizînd lănţişoare de ochiuri libere,
- să prezinte proiectul.                                     croşete; normele de igienă şi               picioruşe cu 1 jeteu, pătrăţele goale, pătrăţele pline;
2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare        securitate a muncii; pînză pentru faţa      - activităţi practice privind prelucrarea marginilor
conform proiectului.                                         de masă în miniatură.                       feţei de masă sau ale şerveţelului;
- să selecteze firele textile, pînza conform cerinţelor de   3. Elementele de bază ale croşetării;       - exerciţii practice de unire a detaliilor feţei de
calitate;                                                    (ochiuri libere, picioruş cu un jeteu,      masă, utilizînd una din modalităţile prezentate (cu
- să selecteze ustensilele necesare procesului               pătrăţele goale, pătrăţele pline etc.);     acul sau cu croşeta);
tehnologic stabilit (croşete, fire textile, foarfece,        tehnica croşetării circulare la             - autoevaluarea lucrului îndeplinit, evidenţiind
motivul ornamental etc.).                                    executarea marginilor dantelate ale         calitatea, aspectul estetic.
3. Realizarea frizei croşetate conform regulamentului        feţei de masă sau ale şerveţelului;         Suporturi didactice:
tehnologic:                                                  tehnica formării colţului dantelat.         - comentarea aspectului estetic şi calităţii lucrului
- să elaboreze schema grafică a frizei;                      4. Elemente decorative simple,              îndeplinit, utilizînd terminologia specifică;
- să croşeteze urmărind schema grafică;                      motive populare utilizate la                - fişa tehnologică de executare a lucrării practice;
- să croiască laţii feţei de masă pe fir;                    croşetarea dantelelor pentru faţa de        - chestionar de autoevaluare;
- să tivească laţii cu ajutorul croşetei (punctul feston);   masă.                                       - materiale ilustrative etc.;
- să asambleze detaliile;                                                                                - activităţi de evaluare a lucrării realizate privind
- să finiseze lucrarea.                                                                                  proprietăţile funcţionale şi estetice.
4. Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor
funcţionale şi estetice.
- să comenteze aspectul estetic şi calitatea lucrului
îndeplinit;
- să utilizeze adecvat aterminologia specifică.
                                                            Modulul „Sărbători calendaristice”
                                                                      CLASA I-a
                Competenţe specifice                                   Conţinuturi                                Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei I-a elevul va fi competent:                    1. Obiceiuri şi tradiţii.                  - Activităţi de identificare din lectură a simbolului
1. Imaginarea unor modele de mărţişoare utilizate în            - sărbătorile de primăvară: mărţişorul,    primăverii;
cadrul desfăşurării sărbătorii primăverii;                      sf. Gheorghe.                              - activităţi de determinare a tipurilor de mărţişoare
- să identifice din lecturi speciale, relatările celor adulţi   2. Obiecte şi accesorii tradiţionale:      (confecţionate manual, la diferite dispozitive);
privind semnificaţia culorilor alb şi roşu;                     - mărţişoarele, zgărdiţa;                  - exerciţii de selectare a materialelor şi ustensilelor
- să descopere rolurile personajelor din legenda                - cunună.                                  (fire de mulineu, ace carton etc.);
Mărţişorului (Şoc Martie şi Baba Dochia).                       3. Materiale şi ustensile: fire            - exerciţii de depănare a firelor pe carton, fixarea
2. Pregătirea şi organizarea materialelor şi ustensilele        mulineu albe, roşii, bucăţele de           capetelor;
necesare pentru confecţionarea mărţişorului (fire               carton, clei, detalii de ornare (frunze,   - activităţi de pregătire a şnurului din fire colorate
textile, ace, croşetă, hîrtie etc.);                            flori, pene etc.), foarfece, riglă,        (alb şi roşu):
- să respecte cele mai elementare norme sanitaro-               creion.                                    - întinderea, răsucirea, prelucrarea cu clei, scrobeală
igienice şi de protecţie a muncii în cadrul                     4. Modalităţi de desfăşurare a             etc.);
confecţionării obiectului proiectat;                            sărbătorilor primăverii: 1 martie.         - activităţi practice de montare a ciucurilor;
- să păstreze în condiţii adecvate materialele şi               5. Tehnologia confecţionării               - activităţi individuale şi în echipă de ornare a
ustensilele.                                                    obiectului:                                mărţişorului (aplicarea frunzelor, floricelelor,
3. Confecţionarea unui mărţişor tradiţional, respectănd         - selectarea modelului;                    penelor, elementelor din paie etc.);
etapele tehnologice.                                            - pregătirea materialelor;                 - activităţi de evaluare a obiectului confecţionat;
                                                                - executarea decorului;                    - activităţi de eşire în natură de sf.Gheorghe;
                                                                - finisarea obiectului.                    - discuţii privind obiceiuri şi datini de sf.Gheorghe.


                                                            Modulul „Sărbători calendaristice”
                                                                     CLASA a II-a
                Competenţe specifice                                   Conţinuturi                                Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a II-a elevul va fi competent:                 1. Obiceiuri etnoculturale din cadrul      - Discuţii dirijate despre modul de organizare şi
1. Identificarea din natură şi imaginarea unor obiecte şi       sărbătorilor calendaristice:               condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă;
accesorii utilizate în desfăşurarea obiceiurilor şi             - împodobirea bradului. Tradiţii şi        - exerciţii- joc de identificare a unor obiecte de ritual
datinilor etnoculturale:                                        obiceiuri;                                 ce se utilizează la desfăşurarea sărbătorilor
- să deseneze schiţa unui obiect sau accesoriu: jucărie,        - crăciunul;                               tradiţionale;
clopoţel care va putea fi utilizat la împodobirea            - Anul Nou.                               - observaţii dirijate despre organizarea excursiilor la
locuinţei, bradului de Crăciun etc.;                         2. Obiecte, accesorii ce constituie       muzeu, vizitarea meşterilor populari;
- să stabilească materialele şi ustensilele utilizate în     simbolurile etnoculturale:                - exerciţii de selectare a materialelor necesare
conformitate cu obiectul (jucăria) proiectată.               - jucărie pentru decorarea locuinţei;     pentru confecţionarea jucăriei;
2. Organizarea şi pregătirea materialelor şi mijloacelor     - jucărie pentru brad (în volum).         - discuţii dirijate despre tradiţiile de împodobire a
în dependenţă de articolul proiectat (fire, materiale din    3. Materiale şi ustensile:                bradului;
natură, hîrtie, paie, foi de porumb etc.);                   - hîrtie colorată, folii, staniol;        - activităţi individuale şi în grup de pregătire şi
- să aprecieze calitatea şi proprietăţile materialelor şi    - aţă rezistentă, baloane, clei lichid,   modelare a jucăriei;
ustensilelor (ruperea, plierea, întinderea, boţirea,         foarfece, riglă, creion.                  - exerciţii aplicative de realizare a decorului;
uscarea) etc.;                                               4. Tehnologia confecţionării              - activităţi practice de executare a modalităţilor
- să explice unele informaţii despre utilizarea obiectelor   jucăriilor:                               stabilite în urma uscării jucăriei;
de ritual şi a accesoriilor în desfăşurarea unor obiceiuri   - alegerea formei / desenului schiţei;    - activităţi de comunicare a etapelor tehnologice
şi tradiţii populare;                                        - modelarea formei;                       parcurse la confecţionarea jucăriei;
- să respecte normele sanitare şi de securitate a muncii     - tăierea detalii lor;                    - activităţi de evaluare a jucăriei ţinînd cont de
în procesul selectării şi organizării materialelor şi        - asamblarea prin lipire;                 utilitatea lui, aspectul estetic şi corectitudinea
ustensilelor.                                                - aplicarea decorului;                    executării operaţiilor / etapelor de confecţionare;
3. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd            - finisarea.                              - activităţi de culegere şi completare a portofoliului,
tehnologia operaţiilor şi etapelor de confecţionare:                                                   a informaţiilor noi despre desfăşurarea diverselor
- să comunice şi să coopereze în grup în scopul                                                        sărbători tradiţionale.
confecţionării obiectului de ritual proiectat;
- să decoreze obiectul de ritual proiectat ţinînd cont de
forma, culoarea, aspectul estetic.
4. Evaluarea obiectelor de ritual confecţionate conform
aspectului estetic, calitativ şi utilitar:
- să prezinte unele obiceiuri în care se utilizează
obiecte şi accesorii de ritual.
                                                              Modulul „Sărbători calendaristice”
                                                                       CLASA a III-a
                 Competenţe specifice                                    Conţinuturi                               Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a III-a elevul va fi competent:                   1. Obiceiuri şi tradiţii de iarnă.       - Discuţii dirijate despre obiceiurile şi condiţiile de
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti           - Anul Nou / sf.Vasile;                  desfăşurare a sărbătorilor de iarnă;
după modelul din natură sau şablon care să corespundă              - Ceata de urători, capra, malanca.      - exerciţii- joc de identificare a unor obiecte de ritual
cerinţelor utilitare şi funcţionale a obiectelor de ritual:        2. Obiecte şi accesorii, simboluri       (din imagini, fotografii, realitate, găsite pe teren);
- să identifice din imagini tipurile de măşti şi rolul lor în
desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă;
                                                                   etnoculturale.                           - activităţi de caracterizare a unor personaje ce ţin
- să pregătească materialele şi ustensilele necesare pentru        - masca.                                 de desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă
confecţionarea articolului proiectat.                              3. Materiale şi ustensile:               (capra, cucoşul, calul, ursul etc.);
2. Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor             - lut sau plastilină;                    - activităţi de colectare a materialelor şi ustensilelor
necesare pentru realizarea obiectului proiectat (plastilină sau    - carton, bucăţi de ziar, hîrtie albă,   necesare pentru confecţionarea unei măşti;
lut, hîrtie, clei, vopsea acrilică, cuţit de modelare etc.):       clei „PVA”, hîrtie abrazivă, guaş,       - activităţi practice de organizare şi pregătire a
- să aprecieze calitatea materialelor pregătite şi proprietăţile   riglă, foarfece.                         materialelor pentru activităţile practice;
acestora (ruperea, uscarea, lipirea, netezimea suprafeţei          4. Tehnologia confecţionării             - exerciţii aplicative de modelare a formei, utilizînd
etc.);                                                             măştilor:                                modelul din natură sau şablonul pregătit;
- să păstreze în condiţii adecvate materialele şi ustensilele      - modelarea formei;                      - exerciţii de lipire a straturilor de hîrtie, de
selectate.                                                         - aplicarea straturilor de hîrtie;       uniformizare a suprafeţei, vopsirea şi uscarea ei;
3. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia
                                                                   - şlefuirea suprafeţei de hîrtie;        - exerciţii aplicative de realizare a decorului
operaţiilor şi etapele de confecţionare a modelului de mască:
- să comunice şi să coopereze în grup în scopul executării         - vopsirea modelului;                    conform personajului selectat;
corecte a etapelor de asamblare a obiectului de ritual /           - aplicarea decorului în caracter;       - activităţi de evaluare a calităţii obiectului
mască;                                                             - finisarea măştii.                      confecţionat / mască în aspect calitativ, estetic
- să decoreze obiectul de ritual proiectat / mască, ţinînd cont                                             utilitar;
de caracteristicile personajului selectat;                                                                  - activităţi individuale şi în echipă de înlăturare a
- să prezinte etapele de confecţionare a obiectului de ritual                                               lacunelor (fisuri, suprafeţe neuniforme, redarea
confecţionat / mască, în scopul însuşirii etapelor                                                          volumului etc.) depistate pe obiectul confecţionat;
tehnologice.                                                                                                - activităţi de culegere şi completare a informaţiilor
4. Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual                                                  despre obiceiurile şi tradiţiile de iarnă.
proiectat după aspectul estetic, calitate şi utilitate.
                                                          Modulul „Sărbători calendaristice”
                                                                   CLASA a IV-a
                Competenţe specifice                                 Conţinuturi                                   Activităţi de învăţare şi evaluare
La finele clasei a IV-a elevul va fi competent:               1. Obiceiuri şi tradiţii.                     - Discuţii dirijate despre sărbătorile tradiţionale:
1. Elaborarea unui proiect de confecţioinare a unui           - sărbători calendaristice: sf.Nicolae,       Naşterea Domnului, sf.Nicolae, obiceiurile de
obiect de ritual (stea, sorcovă etc.) care să corespundă      Crăciunul.                                    Crăciun;
cerinţelor utilitare şi funcţionale:                          2. Obiecte şi accesorii tradiţionale.         - discuţii dirijate privind desfăşurarea obiceiurilor
- să identifice din diferite surse unele obiecte de ritual,   - steaua cu 8, 10 ... colţuri.                de ritual şi semnificaţia acestora;
specifice sărbătorilor de iarnă;                              3. Modalităţi de desfăşurare a                - activităţi practice de selectare a materialelor şi
- să deseneze schiţa obiectului proiectat (stea, sorcovă)     sărbătorii.                                   ustensilelor;
conform formei tradiţionale;                                  - colindatul.                                 - exerciţii de construire şi modelare a detaliilor de
- să identifice materialele şi ustensilele necesare pentru    4. Materiale şi ustensilele:                  stea;
confecţionarea obiectului proiectat.                          - icoană cu naşterea lui Isus Hristos;        - exerciţii de croire a detaliilor după contur;
2. Selectarea materialelor şi a ustensilelor necesare         - carton, folii aurii, hîrtie colorată, aţă   - activităţi practice de întindere a şnurului şi
conform formei obiectului proiectat (hîrtie, şnur, clei,      rezistentă, sîrmă, vergele de lemn,           asamblarea detaliilor de bază;
vopsea etc.);                                                 clei, goaş, foarfece, riglă, creion,          - aplicaţii practice de tratare a suprafeţei cu decor,
- să aprecieze calitatea materialelor şi ustensilelor prin    foaie milimetrică etc.                        pictură;
evaluarea proprietăţilor acestora:                            5. Tehnologia confecţionării                  - activităţi practice de ornare a obiectului de ritual
- să păstreze în condiţii adecvate materialele şi             obiectului / steaua:                          cu fire aurii, ghirlande etc.;
ustensilele.                                                  - elaborarea schiţei modelului de stea;       - activităţi de verificare;
3. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd             - tăierea detaliilor;                         - activităţi de comentare a modului de realizare a
etapele tehnologice:                                           - pregătirea suportului;                     obiectului proiectat şi a condiţiilor de desfăşurare a
- să comunice şi să coopereze în grup în scopul               - asamblarea detaliilor;                      sărbătorilor de iarnă;
însuşirii corecte a etapelor de asamblare;                    - aplicarea decorului;                        - activităţi de descriere a desfăşurării obiceiurilor,
- să decoreze obiectul conform proiectului elaborat,          - finisarea obiectului.                       sărbătorilor calendaristice.
ţinînd cont de formă, culoare, funcţionalitate;
- să confecţioneze obiectul respectînd condiţiile
desfăşurării sărbătorii aşteptate (Crăciunul).
4. Evaluaree obiectului confecţionat, ţinînd cont de
aspectul estetic, calitate şi utilitate:
- să comenteze unele informaţii ce ţin de desfăşurarea
sărbătorilor tradiţionale.
                                                                   Modulul „Tricotarea”
                                                                     CLASA a II-a
                             1                                              2                                                      3
La finele clasei a II-a elevul va fi competent:               1. Varietatea articolelor vestimentare    Activităţi de observare, comparare a varietăţii de
1. Tricotarea unui fragment de tricot, utilizînd ochiuri      tricotate: fulăraşe, mănuşi, papucei      articole vestimentare, a materialelor utilizate;
pe faţă, ochiuri pe dos, ochiul de margine.                   de cameră etc., aspectul estetic al       - exerciţii de recunoaştere, selectare a articolelor
- să utilizeze elementele de bază ale tricotării:             articolelor tricotate.                    tricotate în scopul identificării acestora şi
montarea ochiurilor pe andrele, ochi pe faţă, ochi pe         2. Materiale şi ustensile (fire textile   clasificării după anotimpuri, sexe;
dos, ochi de margine etc.;                                    de lînă, semilînă, de bumbac etc.);       - exerciţii de stabilire a unor proprietăţi ale firelor
- să observe, să compare mostrele demonstrate de              foarfece, ace, croşete. Normele de        textile utilizate în tricotare, de clasificare a acestora
învăţător, identificînd varietatea de articole                igienă şi securitate a muncii privind     după provenienţă, culoare, grosime;
vestimentare, de fire textile utilizate, culoarea şi          păstrarea şi utilizarea ustensilelor.     - exerciţii de recunoaştere a materialelor utilizate în
provenienţa acestora.                                         3. Elementele de bază ale tricotării:     tricotare;
2. Conceperea mijloacelor de realizare a obiectelor           montarea ochiurilor pe andrele,           - activităţi practice ce angajează elevii să realizeze
prezentate.                                                   ochiuri pe faţă, ochiuri pe dos,          unele elemente de bază ale tricotării: să monteze
- să selecteze fire textile după culoare, provenienţă;        ochiuri de margine, ochiuri de            ochiuri pe andrele; să ţină corect andrelele şi firul
- să selecteze ustensilele necesare (andrele, fire textile,   încheiere.                                de aţă în timpul lucrului; să tricoteze ochiuri pe
foarfece).                                                                                              faţă, ochiuri pe dos (2-3 rînduri); activităţi de
3. Tricotarea unui fragment de tricot utilizînd                                                         finalizare a tricotului prin ochiuri de încheiere;
elementele de bază: montarea ochiurilor pe andrele,                                                     - activităţi de apreciere a calităţii lucrului îndeplinit
ochiuri pe faţă, ochiuri pe dos, ochiuri de margine.                                                    (aspectul general al tricotului, consecutivitatea
Indicatori:                                                                                             tricotării tipurilor de ochiuri etc.)
- să selecteze fire textile după culoare, grosime,
provenienţă;
- să monteze pe andrele un număr anumit de ochiuri;
- să tricoteze cîteva rînduri, utilizînd ochiuri pe faţă şi
pe dos, grupîndu- le cîte 2 sau 3.
4. Evaluarea lucrărilor realizate.
- evaluarea aspectului estetic al fragmentului de tricot
realizat, calitatea firelor textile utilizate, calitatea
executarii ochiurilor etc.
                                                               Modulul „Tricotarea”
                                                                 CLASA a III-a
                           1                                            2                                                     3
La finele clasei a III-a elevul va fi competent:          1. Varietatea articolelor tricotate:      - Activităţi de observare a varietăţii firelor textile
1. Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular în   căciuliţe, fulare, mănuşi, veste,         utilizate la confecţionarea fularelor, mănuşilor etc.;
miniatură, utilizînd fire textile de o singură culoare.   ciorapi etc.; mostre de articole.         - activităţi de comparare a mostrelor de fulare, de
- să utilizeze elementele de bază ale tricotării:         2. Materiale şi ustensile:                stabilire a tehnicilor de garnisire a acestora cu fire
montarea ochiurilor pe andrele, ochi pe faţă, ochi pe     - fire textile de lînă, semilînă etc.;    textile de o altă culoare, de confecţionare şi
dos, ochi de margine, ochi de încheiere;                  - andrele, foarfece, ace, croşete;        montare a franjurilor;
- să prezinte proiectul elaborat.                         - normele de igienă şi securitate a       - activităţi practice de identificare a elementelor de
2. Conceaperea şi organizarea mijloacelor de realizare    muncii;                                   bază utilizate la garnisirea fularului cu vrîste
a lucrării conform proiectului.                           - păstrarea şi utilizarea ustensilelor.   colorate, cu franjuri;
- să selecteze firele textile conform cerinţelor de       3. Elementele de bază ale tricotării:     - exerciţii practice-antrenări de prezentare a
calitate;                                                 - montarea ochiurilor pe andrele;         proiectului elaborat;
- să selecteze ustensilele necesare conform procesului    - ochiuri pe faţă, ochiuri pe dos, ochi   - exersări de prezentare-comentare a aspectului
tehnologic stabilit (andrele, fire textile de o singură   de margine, ochi de încheiere a           estetic şi calităţii lucrării realizate;
culoare sau de 2-3 culori – la alegere), foarfece etc.    tricotului;                               - activităţi de evaluare, autoevaluare privind
3. Tricotrea fularului conform regulamentului             - tehnici de confecţionare şi montare     respectarea etapelor de lucru, a normelor de igienă
tehnologic, respectînd normele de igienă şi securitate    a franjurilor.                            şi securitate a muncii;
în timpul lucrului.                                                                                 Activităţi practice privind aprecierea calităţii şi
- să tricoteze urmărind modelul selectat şi fişa                                                    aspectului estetic al fulăraşelor tricotate de elevi
tehnologică respectivă;                                                                             (exerciţii, comentarii);
- să finiseze fularul, fixîndu- i franjuri.                                                         - activităţi practice de evaluare a capacităţii
4. Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor                                             elevului de a face unele analize şi comentarii, de a
funcţionale şi estetice.                                                                            reţine informaţiile prezentate de învăţător.
- să comenteze aspectul estetic şi calitatea fularului
croşetat;
- să utilizeze adecvat terminologia specifică.
                                                                   Modulul „Tricotarea”
                                                                     CLASA a IV-a

                            1                                                    2                                                  3
La finele clasei a IV-a elevul va fi competent:               1. Varietatea articolelor vestimentare    - Activităţi de observare, comparare privind
1. Elaborarea unui proiect de tricotare a variantei           tricotate: căciuliţe fulare, mănuşi,      varietatea articolelor vestimentare tricotate,
preferate de papucei de casă.                                 ciorapi, papucei de cameră etc.           varietatea firelor textile utilizate, aspectul estetic al
- să utilizeze elementele de bază ale tricotării:             2. Materiale şi ustensile: varietatea     acestora;
montarea ochiurilor pe andrele, ochi pe faţă, ochi pe         firelor textile utilizate în tricotare.   - activităţi de prezentare a proiectului elaborat;
dos, ochi de margine, ochi de încheiere;                      - fire de lînă produsă în condiţii de     - activităţi de evaluare a fişei tehnologice de
- să prezinte proiectul.                                      casă şi în condiţii industriale;          executare a lucrării;
2. Conceprea şi organizarea mijloacelor de realizare          - fire sintetice etc.;                    - activităţi de selectare a firelor textile potrivite
conform proiectului.                                          - andrele, foarfece, ace, croşete;        pentru papuceii de cameră;
- să selecteze firele textile conform cerinţelor de           - normele de igienă şi securitate a       - activităţi de selectare a mijloacelor de realizare a
calitate;                                                     muncii în timpul tricotării;              papuceilor de cameră conform proiectului;
- să selecteze ustensilele necesare procesului                - păstrarea şi utilizarea ustensilelor.   - activităţi de tricotare a papuceilor de cameră
tehnologic stabilit (andrele, fire textile, foarfece etc.).   3. Elementele de bază ale tricotării:     conform regulamentului tehnologic stabilit,
3. Confecţionarea papuceilor conform regulamentului           - montarea ochiurilor pe andrele;         respectînd normele de igienă şi securitate a muncii;
tehnologic, respectînd normele de igienă şi securitate a      - ochiuri pe faţă;                        - activităţi de unire a detaliilor, de finisare a
muncii.                                                       - ochiuri pe dos;                         papuceilor, utilizînd mijloacele respective (cu acul,
- să tricoteze, urmărind modelul selectat;                    - ochi de margine;                        cu croşeta).
- să asambleze papucelul confecţionat;                        - ochi de încheiere a tricotului.         - activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrului
- să finiseze lucrarea, utilizînd fire textile colorate.      4. Elemente decorative simple             îndeplinit, evidenţiind proprietăţile funcţionale,
4. Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor       utilizate la tricotarea papuceilor de     calitatea, aspectul estetic al papuceilor;
funcţionale şi estetice.                                      casă:                                     Suporturi didactice:
- să comenteze aspectul estetic şi calitatea lucrului         - garnisirea papuceilor cu o floricică    - fişa tehnologică de tricotare a papuceilor;
îndeplinit;                                                   croşetată pe partea din faţă a            - chestionar de autoevaluare;
- să utilizeze adecvat terminologia respectivă.               acestora, cu un rînd de picioruşe         - materiale ilustrative etc.
                                                              scurte evidenţiind astfel gura
                                                              papuceilor (la alegere).
                                                             Modulul „Activităţi agricole”
                                                                   CLASA a II-a
                            1                                             2                                                      3
La finele clasei a II-a elevul va fi competent:              Lucrări de toamnă:                       - Activităţi practice de colectare şi depozitare în
1. Colectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a            - recoltarea şi depozitarea seminţelor   condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase;
seminţelor de păstăioase, utilizînd în acest scop            unor plante de păstăioase;               - activităţi practice de butăşire a plantelor de
diverse cutiuţe, saci de pînză etc.                          - pregătirea seminţelor pentru           cameră, de îngrijire a acestora;
- să pregătească seminţele pentru depozitare;                semănat;                                 - activităţi practice de cercetare;
- să respecte normele de protecţie a muncii în timpul        - tehnici de înmulţire a plantelor de    - observarea procesului de creştere a plantelor
lucrului pe teren (acasă).                                   cameră prin butaşi şi tulpină, prin      răsădite.
2. Conceperea şi organizarea procesului de înmulţire a       rădăcină şi frunze;                      Activităţi de îngrijire şi recoltare a plantelor de pe
plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină, rădăcină şi      - plantarea plantelor de cameră şi       lot şi a celor de cameră.
frunze; metodele de îngrijire a plantelor de cameră.         îngrijirea lor.
- să comunice şi să coopereze în grup în scopul              Lucrări de primăvară-vară:
îngrijirii şi recoltării plantelor de pe lot şi a celor de   - semănatul seminţelor uscate şi
cameră.                                                      preventiv muiate şi încolţite;
3. Colectarea seminţelor de păstăioase pe teren (acasă)      - cultivarea plantelor decorative.
- în cadrul recoltării să evidenţieze faptul că s-a adunat                                            Activităţi practice de colectare a seminţelor de
o roadă bogată, importanţa legumelor în sănătatea                                                     păstăioase pe teren (acasă), evidenţiind calitatea şi
omului;                                                                                               bogăţia roadei adunate.
- să clasifice recolta, să o pună la păstrare.
4. Evaluarea lucrărilor realizate, calităţii recoltei
obţinute.
- să participe la expoziţiile (clasei, şcolii) de produse
agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă);
- să comenteze aspectul estetic şi calitatea roadei
obţinute, utilizînd terminologia specifică.                                                           Activităţi de evaluare a cantităţii şi calităţii roadei
                                                                                                      adunate, utilizînd terminologia specifică.
                                                              Modulul „Activităţi agricole”
                                                                   CLASA a III-a
                            1                                              2                                                      3
La finele clasei a III-a elevul va fi competent:              1. Lucrări de toamnă: recoltarea,       - Activităţi de observare-cercetare a plantelor
1. Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a         sortarea, păstrarea roadei              cultivate pe teren, a plantelor de cameră;
plantelor de ridiche, sfeclă roşie, morcovi ş.a. culturi      (seminţelor); pregătirea terenului      - activităţi practice de pregătire a solului şi
pe teren (plante decorative – acasă).                         pentru sădirea plantelor cu bulbi       seminţelor pentru semănat;
- să prezinte proiectul;                                      (ceapa, usturoiul).                     - activităţi practice de pregătire a solului şi
- să pregătească solul şi seminţele pentru semănat;           2. Îngrijirea plantelor decorative de   seminţelor pentru semănat;
- să respecte normele de protecţie a muncii în timpul         cameră.                                 - activităţi de selectare a plantelor;
lucrului pe teren (acasă).                                    3. Lucrări de primăvară-vară:           - activităţi de îngrijire a plantelor răsărite, a celor
2. Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a            prelucrarea solului; pregătirea         de cameră, a celor plantate în sol (rărirea, udarea,
plantelor răsărite, a celor plante în sol.                    seminţelor şi semănatul; îngrijirea     plivirea la timpul potrivit), etc.
- să planteze în sol plante sănătoase, viguroase; acasă       plantelor răsărite pe lot.
să sădească plante decorative de cameră;
- să îngrijească de lele;
- să le ude, să le plivească la timp.
3. Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă).                                                   - Activităţi practice de recoltare, de selectare a
- în cadrul recoltării să evidenţieze factorii ce au                                                  legumelor mai măşcate, sănătoase pentru
influenţat la obţinerea unei roade bogate, rolul şi                                                   extragerea, uscarea, păstrarea seminţelor, ce vor fi
importanţa legumelor în sănătatea omului;                                                             utilizate (semănate) în următorul an agricol;
- să clasifice recolta, să o pună în lădiţe (coşuri)
speciale;
- să curăţe terenul de plante uscate, rădăcini.
4. Evaluarea lucrărilor realizate, calităţii recoltei                                                 - Activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii
adunate.                                                                                              recoltei obţinute (legume, flori decorative).
- să participe la activităţile de organizare şi desfăşurare
a expoziţiilor (clasei, şcolii) de produse agricole
cultivate pe lotul şcolii (acasă);
- să comenteze aspectul estetic şi calitatea roadei
obţinute;
- să utilizeze adecvat terminologia respectivă.
                                                                      MODULUL „Activităţi agricole”
                                                                           CLASA a IV-a
                                1                                               2                                                          3
La finele clasei a IV-a elevul va fi competent:                       1. Lucrări de toamnă: recoltarea,       - Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate
1. Elaborarea unui proiect de creştere şi îngrijire a unor            uscarea şi păstrarea seminţelor;        pe lotul experimental al şcolii, a plantelor de cameră;
plante legumicole (de roşii, varză), decorative cu flori,             pregătirea terenului pentru sădirea     - activităţi de observare a procesului de înmulţire,
ţinînd cont de particularităţile acestora.                            cepii, a usturoiului.                   cultivare, recoltare şi calculare a recoltei strînse;
- să identifice particularităţile creşterii şi îngrijirii răsadului                                           - activităţi practice de plantare şi îngrijire a plantelor
                                                                      2. Îngrijirea plantelor decorative de   sădite pe lot şi acasă;
de varză, de roşii;
                                                                      cameră.                                 - activităţi practice de pregătire a solului, a seminţelor
- să pregătească solul pentru semănat, pentru săditul
răsadului, ţinînd cont de faptul că unele se cultivă prin             3. Lucrări de primăvară-vară:           pentru semănat, ţinînd cont de faptul că unele plante se
răsad, altele - pe cale vegetativă;                                   prelucrarea solului, pregătirea         cultivă prin răsad, altele – pe cale vegetativă;
- să pregătească seminţele pentru semănat.                            seminţelor şi semănatul, îngrijirea     - activităţi practice de săpare, afînare a solului, ţînînd
2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare                 plantelor:                              cont de faptul că aceste lucrări sporesc cantitatea aerului
conform procesului tehnologic.                                        - afînarea solului cu sapa, hîrleţul;   din sol; în prima parte a perioadei de creştere plantele
- să-şi pregătească hainele de lucru, inventarul necesar;             - plantarea răsadului de varză,         au nevoie de o cantitate mai mare de apă (excesul, dar şi
- să participe la lucrările de curăţire a terenului, de săpare,       tomate;                                 insuficienţa de apă pot duce la distrugerea plantei); apa
afînare a solului.                                                    - înmulţirea prin divizarea acestora;   pentru udat (stropit) plantele decorative de cameră
3. Cultivarea şi îngrijirea plantelor sădite conform                  - îngrijirea acestor plante;            trebuie să aibă temperatura camerei;
particularităţilor specifice ale acestora.                                                                    - activităţi-joc de descoperire a etapelor muncii pe lot
                                                                      - îngrijirea plantelor sădite toamna
- pentru sădire să selecteze plante sănătoase (să nu aibă                                                     sau acasă, organizate şi desfăşurate pe parcursul anului;
frunze vătămate, îngălbenite sau pătate);
                                                                      (ceapa, usturoiul)                      - activităţi practice privind aplicarea diverselor mijloace
- să îngrijească de plantele sădite, în special de cele mici (să                                              de depozitare, păstrare a recoltei adunate;
le ude, să le plivească la timp etc.).                                                                        - activităţi practice de cultivare, de îngrijire a plantelor
4. Recoltarea şi depozitarea seminţelor de la plantele                                                        sădite, în special de cele mai mici (udarea, plivirea la
legumicole şi a florilor decorative; evaluarea calităţii                                                      timp);
lucrărilor efectuate, a cantităţii şi calităţii recoltei obţinute                                             - activităţi de selectare a plantelor pentru sădire:
(legume şi flori decorative).                                                                                 înlăturarea frunzelor vătămate, îngălbenite sau pătate
- să strîngă roada obţinută separat (pe soiurile cultivate),                                                  etc.;
utilizînd lădiţe speciale;                                                                                    - activităţi practice de recoltare, selectare, depozitare şi
- să selecteze pentru seminţe legumele, florile mai coapte,                                                   păstrare a roadei obţinute; a seminţelor selectate pentru
mai dezvoltate;                                                                                               a fi utilizate în următorul an agricol: pregătirea
- să depoziteze roada în încăperile din timp pregătite;                                                       materialelor şi utilajelor necesare: saci, pungi de
- să evalueze calitatea şi cantitatea recoltei obţinute,                                                      polietilenă, cutii, cutiuţe mai mici etc.;
utilizînd adecvat terminologia specifică.                                                                     - activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei
                                                                                                              obţinute (legume şi flori decorative).
               VII. Strategii didactice: orientări generale (metodologice)
        La Educaţia tehnologică selectarea formelor de predare – învăţare (lecţia, excursia,
activitatea în colectiv, activitatea în grupuri mici, activitatea duat, activitatea individuală,
învăţarea reciprocă etc.) se face în funcţie de competenţele prevăzute şi de specificul modulului.
        Procesul de predare – învăţare – evaluare este dirijat de profesor, evidenţiindu-se două
etape:
    - folosirea calităţilor personale ale elevului ce se pot dezvolta conform posibilităţilor (de
        percepere şi senzaţie) şi capacităţilor (memorie, gîndire, creativitate);
    - formarea şi dezvoltarea calităţilor individuale (cunoştinţe, capacităţi, motivaţie) ce se
        manifestă prin activitatea în mediul înconjurător (organizarea adecvată a locului de lucru
        şi alegerea formelor raţionale de activitate, elaborarea unui plan de acţiune, argumentarea
        şi aprecierea activităţii de proiectare şi confecţionare a unui articol, practicarea diferitelor
        procedee de lucru, aplicarea competenţei elevilor în situaţii diverse etc.)
        Competenţele de bază şi competenţele – specifice disciplinei pot fi formate
pe parcursul studierii educaţiei tehnologice în cadrul modulelor prevăzute de curriculum.
Performanţa (produsul) realizat de către fiecare elev în raport cu competenţa specifică se
stabileşte în funcţie de treapta de şcolarizare, de preferinţele elevului şi de criterii şi indicatori a
fiecărei competenţe specifice.
        La desfăşurarea procesului de predare- învăţare-evaluare se vor aplica metode adecvate
întru însuşirea competenţelor prevăzute.
        Pentru ca elevul să fie activ şi să practice direct la formarea propriei personalităţi, sunt
indicate următoarele metode:
    - metoda interactivă;
    - metoda experimentelor;
    - metoda orientării spre scop;
    - metoda descoperirii dirijate.
        Aceste metode ajută la însuşirea informaţiilor pe o perioadă mai îndelungată,
la dezvoltarea operaţiilor de transfer în diferite situaţii.
        La desfăşurarea procesului de predare- învăţare-evaluare se recomandă metodele:
inducţia, deducţia, anticiparea, analogia.
        Dintre metodele activ-participative se aplică pe larg metodele: situaţii problematizate,
studiul de caz, discuţia dirijată.

                                   VIII. Strategii de evaluare

        În cadrul procesului de învăţămînt, activitate de predare – învăţare - evaluare se află într-
o strînsă legătură, încît nu pot fi separate sau suprapuse una peste cealaltă. De aceea predare –
învăţarea – evaluarea trebuie proiectate în acelaşi timp.
        În cadrul orelor de educaţie tehnologică, învăţătorii şi profesorii vor utiliza atît evaluarea
formativă, cît şi evaluarea sumativă (evaluarea normativă bazată pe criterii cunoscute din timp).
        Precizăm că orice tip de evaluare presupune trei etape: măsurarea rezultatelor şcolare prin
procedee specifice, utilizînd instrumente adecvate scopului urmărit; aprecierea acestor rezultate
pe baza unor criterii, indicatori şi note; luarea deciziilor educaţionale, în urma concluziilor
formulate în baza interpretării datelor obţinute.
        În practica şcolară rolul cel mai important îl joacă evaluarea formativă, care presupune
utilizarea unor scenarii de lecţii în cadrul cărora învăţătorii / profesorii vor utiliza instrumentele
evaluării formative corespunzător situaţiei de învăţare care au menirea de a eficientiza învăţarea.
Rolul evaluării formative constă în sprijinirea fiecăruia elev de a-şi ameliora demersul cognitiv,
formarea reţelelor conceptuale etc.
        Strategia metodologică de aplicare a evaluării formative este axată în principal pe
organizarea unor demersuri interactive de predare – învăţare – evaluare, avînd drept scop de a
forma la elevi propriile instrumente de evaluare, care să-l ajute să înţeleagă ce învaţă, cum
învaţă şi de ce reuşeşte să înveţe.
        Din această perspectivă se vor folosi instrumente de evaluare formativă cu scopul de a
declanşa la elevi procese cognitive.
        Ameliorarea strategiilor cognitive ale elevilor se poate obţine prin trei mijloace esenţiale:
conştientizarea procedurilor şi strategiilor pe care le-a utilizat sau pe care le va utiliza ca să
reuşească; conştientizarea progreselor realizate în stăpînirea unor abilităţi, competenţe pe
parcursul studierii; conştientizarea perfecţionării strategiilor şi procedurilor utilizate în proces ul
învăţării.
        Aceste categorii de instrumente ce trebuie formate la elevi pot fi inspirate liber din
chestionare de autoevaluare.
        Autoevaluarea se face după ce elevii realizează sarcini de învăţare, experimente, lucrări
practice, exerciţii – joc etc.
        În acest proces formativ se iau în consideraţie nevoile elevilor de autocunoaştere,
deoarece ei trebuie să-şi cunoască propriile capacităţi, propria vocaţie, ceea ce le va da încredere
în sine şi le va întări motivaţia pentru îmbunătăţirea performanţelor şco lare.
        Autoevaluarea permite aprecierea propriilor performanţe în raport cu obiectivele pe
termen scurt, şi aceasta îl ajută pe elev să înţeleagă mai bine obiectivul şi conţinutul sarcinii ce o
are de realizat, modul în care efortul său de realizare a sarc inii este valorificat.
        În acest proces de evaluare formativă se vor utiliza metode de evaluare complementare:
observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor în cadrul cărora se aplică
instrumente de evaluare (modalităţi de înregistrare a acestor informaţii): fişa de evaluare, scara
de clasificare, lista de control / verificare.
        Scara de clasificare îi permite elevului autoierarhizarea, în raport cu capacităţile evaluate
şi determină anumite atitudini în raport cu propria formare.
        Totodată se creează oportunitatea profesorului de a obţine noi şi importante informaţii
despre nivelul de pregătire a elevilor săi.
        Evaluările sumative trebuie planificate şi incluse în planificările de lungă durată sau
capitole prevăzute de programă şi incluse în planificările de lungă durată (calendaristice).
Evaluările normative se realizează în baza obiectivelor – cadru şi a obiectivelor de referinţă.
        Evaluările sumative au funcţia să verifice nivelul de performanţă atins de elevi îşi au
rostul numai dacă a fost utilizată evaluarea formativă pe parcursul studierii.
        O proiectare pedagogică bine gîndită îl orientează pe profesor / învăţător pe tot parcursul
anului şcolar, îl ajută să preagătească adecvat sarcinile de învăţare, situaţiile de învăţare, să
integreze cele trei componente predarea – învăţarea – evaluarea.
        O proiectare didactică asigurată de un suport didactic calitativ este un garant al succesului
activităţii profesorului / învăţătorului.
                              Lista bibliografică

1. Negreţ-Dobridor I. Teroria generală a curriculumului educaţional. Polirom,
   pag 436, Bucureşti, 2008
2. Negreţ-Dobridor, I, Didactica nova, Editura Aramis, Bucureşti, 2005, pag.
   381
3. Meyer, G., De ce şi cum evaluăm, Bucureşti, 2001, pag. 189
4. Macovei E. „Pedagogie. Teoria educaţiei ”Volumul I, Editura Aramis,
   Bucureşti 2001
5. Jinga I. Negreţ-Dobridor I. Inspecţia şcolară şi design-ul instuţional, Aramis,
   Bucureşti 2004
6. Minder M. „Didactica funcţională” Editura Cartier, Chişinău 2003, pag 360
7. Educaţia tehnologică clasele gimnaziale, Curriculum şcolar, Editura Cartier
   Chişinău, 2000.
8. Educaţia tehnologică, clasele gimnaziale, Curriculum şcolar, Editura
   Univers - Pedagogic, Chişinău, 2006.
9. Curriculum şcolar : proiectare, implimentare şi dezvoltare. Coordonator
   Botgros I., redactor ştiinţific Pâslaru V. Institutul de Ştiinţe ale Educaţie
   2007.
10. Sistemul de evaluare în Învăţămîntul preuniversitar din Republica Moldova.
   Coordonator Răileanu A. Institutul de Ştiinţe ale Educaţie 2006.
11. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Chişinău 1998
12. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Chişinău 2003
13. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Arria
   curriculară Tehnologii, coordonator Cerkez M. şi alţii. Bucureşti 1999

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Stats:
views:4949
posted:11/17/2010
language:Romanian
pages:34