CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE, COMPONENTĂ DE BAZĂ A UNEI GESTIUNI EFICIENTE A CONSUMULUI DE ENERGIE Dr. ing. Mihai - Marius VORONCA – Fondul Român pentru Eficien a Energiei Conf. dr. ing. Mihai CRUCERU – Universitatea ‚Constantin Brâncuşi’ Tg. Jiu
INTRODUCERE Recent, Parlamentul European a votat în şedin a în plen din data de 07 iunie 2005, în primă lectură, proiectul Directivei Utilizării Eficiente a Energiei la Consumatorii Finali şi a Serviciilor Energetice. Conform amendamentelor adoptate, Statele Membre ale Uniunii Europene ar urma să ac ioneze pentru ameliorarea eficien ei energetice astfel încât, până în anul 2015, creşterea netă cumulată să atingă 15,5%. intele pentru sectorul public sunt chiar mai ambi ioase, creşterea netă urmând a fi de 16,0%. Chiar dacă îndeplinirea intelor propuse ar putea fi mai degrabă flexibilă decât restrictivă, în sensul acceptării unor reparti ii neuniforme la nivelul Statelor Membre, este de aşteptat ca România, viitor Stat Membru al Uniunii Europene, să treacă la transpunerea în legisla ia na ională şi aplicarea viitoarei Directive. Gestiunea eficientă a energiei reprezintă o direc ie de ac iune de importan ă semnificativă în atingerea intelor politicii na ionale în domeniul eficien ei energetice, iar calitatea energiei electrice, prin legătura de tip intrinsec cu economia de energie, o componentă de prim rang a acesteia [2,7]. Cum investi iile, de cele mai multe ori sunt de anvergură financiară redusă, revine furnizorilor de energie electrică (în conformitate cu prevederile proiectului de Directivă) şi, în egală măsură, companiilor de servicii energetice rolul de a finan a şi implementa astfel de proiecte [3,5]. Prezenta lucrare propune dezbaterii, în contextul accelerării şi finalizării procesului de privatizare a operatorilor din sectorul energetic, posibila implicare a furnizorilor de energie în finan area şi implementarea măsurilor de ameliorare a calită ii energiei electrice la consumatorii finali, în condi ii de profitabilitate eviden iate de investi iile realizate de operatorii economici şi co-finan ate de Fondul Român pentru Eficien a Energiei direct şi prin intermediul companiilor de servicii energetice. 1. PROMOVAREA EFICIEN EI LA UTILIZATORII FINALI ŞI A SERVICIILOR ENERGETICE, PRIORITATE EUROPEANĂ
Realizarea obiectivului politic major al Uniunii Europene în domeniul energetic – formarea pie ei interne unice – continuă să câştige în consisten ă ca urmare a consolidării procesului de restructurare, impusă prin aplicarea Directivei 2003/54/EC privind reguli comune pentru pia a internă de electricitate, care abrogă Directiva 96/92/EC, cât şi prin aplicarea Directivei 2003/55/EC privind reguli comune pentru pia a internă a gazelor naturale, care abrogă Directiva 98/30/EC.
O serie de alte obiective surprinzătoare prin noutatea abordării, incluse în propunerea unei Directive a Parlamentului European şi a Consiliului, privind promovarea eficien ei la utilizatorii finali şi a serviciilor energetice (COM/2003/0739), sunt analizate. Propunerea are la bază imperative la nivelul întregului ‚lan energetic’: • necesitatea ameliorării func ionării pie ei interne unice prin eliminarea barierelor care împiedică for ele pie ei în alocarea eficientă a resurselor naturale şi economice; • respectarea obliga iilor asumate prin Protocolul de la Kyoto, corelată cu asigurarea securită ii de aprovizionare cu energie şi cu reducerea, eventual eliminarea dependen ei liniare dintre consumul de energie şi creşterea economică; • reflectarea declarativă a promovării eficien ei energetice la consumatorii finali în directivele destinate formarii pie ei interne unice; • obligativitatea adoptării măsurilor de eficien ă energetică la utilizatorii finali, ca alternativă la modernizarea sau înlocuirea unor capacită i, în cazul în care se pune problema dezvoltării re elelor de distribu ie1. Obiectivele cuprinse în această extrem de ambi ioasă propunere de Directivă sunt, fără excep ie, prezentate în continuare: • definirea clară a unor concepte ca eficien a energetică, serviciile energetice, compania de servicii energetice (Energy Services COmpany - ESCO), certificarea şi o metodologie armonizată pentru măsurarea şi verificarea rezultatelor ob inute prin îmbunătă irea eficien ei energetice; • obliga ia Statelor Membre de a fixa valori de referin ă pentru economia de energie ‚ intă’; • stabilirea sau armonizarea măsurilor de finan are sau mecanismelor financiare pentru servicii energetice, adoptate de Statele Membre, utilizând entită i independente sau o procedură de ofertare mai deschisă; • utilizarea pe scară largă a contractele de performan ă, contractarea prin asociere (cocontracting), garantarea rezultatelor; • măsuri pentru promovarea şi crearea de ESCO „clasice”, accesarea finan ării prin a treia parte (Third Party Financing - TFP), utilizând fonduri alocate special de Statele Membre; • măsuri pentru corelarea serviciilor energetice cu legisla ia existentă în Uniunea Europeană (etichetare, Directiva privind performan a energetică a clădirilor2 etc.); • servicii de informare (auditare, facturare etc.) sus inute de către distribuitori şi furnizori; • măsuri pentru încurajarea unor servicii energetice inovative, bazate pe „pachetizarea” proiectelor şi integrarea serviciilor; • achizi ia publică a serviciilor energetice pentru a sprijini creşterea pie ei aferente; • promovarea unor structuri tarifare în sectoare cu caracter de monopol care să stimuleze dezvoltarea pie ei pentru servicii energetice; • măsuri pentru îmbunătă irea contorizării, care să permită abordări de tip gestiunea consumului final (Demand Side Management - DSM3); • măsuri pentru promovarea utilizării unor măsuri incitative de către Statele Membre (in special de tip rabat sau reducere) pentru a creste predictibilitatea cererii pentru servicii energetice în perioada de început; • derogări acordate Statelor Membre care să încurajeze utilizarea alternativă a unor măsuri voluntare, acolo unde eficien a este dovedită şi documentată.
1
Directiva 2003/54/EC privind reguli comune pentru pia a internă de electricitate, care abrogă Directiva 96/92/EC
2 3
Directiva 2002/91/EC privind performan a energetică a clădirilor Orice activitate orientată către client (cum ar fi eficien a energetică, gestiunea încărcării la vârf, trecerea de la combustibili inferiori la cei superiori sau de la cei fosili la surse regenerabile de energie etc.) a companiilor din sectorul energetic, a companiilor de servicii energetice şi a altor entită i similare acestora, care conduce la reducerea, în ansamblu, a cererii de energie, la reducerea costurilor serviciilor energetice şi la reducerea impactului acestora asupra mediului [4].
În perspectiva adoptării de către Parlamentul European şi Consiliu a propunerii de Directivă privind promovarea eficien ei la utilizatorii finali şi a serviciilor energetice, considerăm că rolul ce ar putea fi jucat de către companiile de furnizare şi distribu ie de energie ar cuprinde trei ’partituri’ [1]: • participarea directă, fără obliga ii de a presta servicii ele insele sau de a se transforma în ESCO-uri; se prevăd forme de participare acceptabile de tipul împăr irea responsabilită ii, externalizare etc.; • ac iuni vizând orientarea cererii clien ilor de la energie către servicii energetice şi de a progresa fa ă de simpla vânzare de kWh; • utilizarea fondurilor na ionale şi regionale de eficien ă energetică de către companiile din sectorul energetic cât şi de către al i furnizori de servicii energetice; deschiderea spre competi ie. 2. UN NOU TIP DE SERVICIU ENERGETIC: GESTIUNEA EFICIENTĂ A ENERGIEI LA CONSUMATORII FINALI Gestiunea eficientă a energiei la consumatorii finali (DSM) reprezintă un serviciu dedicat de către societă ile de furnizare şi distribu ie de energie consumatorilor finali, în vederea realizării de economii de energie, ca alternativă la modernizarea sau înlocuirea unor capacită i, în cazul dezvoltării re elelor de distribu ie. Serviciile energetice trebuie privite de furnizori ca o posibilitate de modificare a vechiului model de vânzări de energie, prin trecerea de la vânzarea unui produs la vânzarea unui serviciu. Pe măsură ce politica de eficien ă energetică începe să fie considerată a fi de interes public, cheia succesului politicii de DSM, în special în contextul liberalizării pie ei de energie, este percep ia politică asupra legitimită ii acesteia. Un mod de demonstrare a legitimită ii este analiza impactului distributiv (cine beneficiază de programul DSM, cine şi cât va trebui să plătească pentru acest beneficiu, ce costuri vor fi transferate companiilor de electricitate). Fie că este vorba de un ajutor de stat, fie că este vorba de reglementări pentru promovarea DSM, existen a unei justificări a legitimită ii sprijinului în interes public este necesară [3]. În acest context, rolul celor care fac politica energetică este să demonstreze societă ii civile, industriei, politicienilor, faptul că importante economii de energie sunt posibile şi realizabile, sunt competitive în costuri cu sursele conven ionale şi pot fi distribuite echitabil. Men inerea unui marketing orientat spre competi ia asupra pre ului a determinat, în Statele Membre ale Uniunii Europene, o scădere a acestuia şi o diminuare a interesului pentru conservarea energiei. S-a constatat, în mod surprinzător, că liberalizarea în sectorul energetic inhibă dezvoltarea serviciilor energetice, atât prin diminuarea motiva iei indusă de evolu ia pre ului, cât şi prin dispari ia procesului de prognoză bazat pe planificarea integrată a resurselor (Integrated Ressources Planning – IRP4). Modul de reglementare, natura şi obiectivele institu iei care reglementează pia a de energie pot avea efecte negative asupra eficien ei energetice şi serviciilor.
4
Planificare pe termen lung având ca obiectiv compararea tehnică a totalului de resurse disponibile într-o anumită regiune geografică cu prognoza cererii brute de resurse, în scopul acoperirii integrale a cererii de servicii energetice pentru asigurarea satisfac iei consumatorilor finali (din punct de vedere al echipamentelor de utilizare, a furnizării energiei şi a altor servicii legate de acestea ca servicii de eficien ă energetică, consultan ă privind echipamentele eficiente energetic, finan are, servicii de sistem, contorizare, facturare) la costuri minime [4].
Astfel, atât timp cât reglementatorul are ca obiectiv prioritar creşterea competi iei, considerând că celelalte probleme se rezolvă implicit, poate apare situa ia creată în Anglia, în care s-a permis schimbarea furnizorului de energie cu un preaviz de 28 de zile [3]. Ac ionând în acest fel se stimulează interesul consumatorilor pentru reducerea facturii prin decizii de moment, orientate spre găsirea unui furnizor mai ieftin, şi mai pu in pentru adoptarea unor decizii pe termen lung legate de investi ii în eficien ă energetică. În cazul societă ilor de transport al energiei, care sunt considerate monopol natural, reglementarea are alt obiectiv, deoarece competi ia nu este posibilă. În acest caz, pornind de la pierderile foarte mari de energie în sistemul de transport, există posibilitatea introducerii, prin reglementare, a responsabilită ilor acestor operatori economici privind reducerea pierderilor în termeni financiari [3]. Acest gen de reglementare poate crea o deschidere importantă de pia ă pentru ESCO. 3. PIA A DE SERVICII ENERGETICE ÎN ROMÂNIA 3.1. Cadrul institu ional Spre deosebire de unele ări din Europa Centrală, în care au apărut o serie de companii de servicii energetice, în România oferta de astfel de servicii, axate în mod preponderent pe economisirea energiei, rămâne la un nivel foarte scăzut. În mod similar şi cererea de astfel de servicii se dezvolta cu dificultate. Situa ia poate părea paradoxala atâta timp cât economia se confrunta cu dificultă i în plata facturilor energetice, cu consumuri specifice ridicate în majoritatea sectoarelor industriale, cu scăderea rezervelor interne de surse energetice şi cu necesitatea men inerii tarifelor sau ajutoarelor sociale la energia electrică şi gaze naturale. Politica na ionala de economisire a energiei s-a concentrat, în special, pe motivarea diferitelor categorii de consumatori pentru a investi în proiecte de creştere a eficien ei energetice, fapt care constituie un element important în stimularea cererii de servicii [1]. Extinderea ofertei de servicii energetice s-a bucurat mai pu in de programe de tip promo ional. La rândul lor, societă ile din sectorul energetic, care se confruntă cu o creştere a volumului vânzărilor de energie ca urmare a relansării economice, nu au încercat să-şi diversifice marketingul de o asemenea maniera încât sa creeze o alternativă durabilă la deschiderea concuren ei în vânzarea de energie. Externalizarea departamentelor de servicii din aceste societă i, deşi realizată cu destul timp în urmă, nu a generat apari ia unei pie e concuren iale în domeniu şi o îmbunătă ire cantitativă şi calitativă a ofertei. În contextul noilor oportunită i create de apropierea de o nouă criză a petrolului, societă ile de servicii din sectorul energetic sunt obligate de a-şi redefini politica de marketing, în sensul diminuării volumului serviciilor prestate pentru societă ile din sectorul de producere, transport si distribu ie de energie, în favoarea creşterii volumului şi diversificării serviciilor prestate principalelor tipuri de consumatori. De altfel, practica europeană demonstrează şi posibilitatea realizării de parteneriate cu firme străine (companii din sectoarele energetice ale altor ări sau companii de servicii energetice) pentru valorificarea poten ialului de pia a existent şi asigurarea transferului de know-how necesar [1].
3.2. Cadrul legislativ
Conform [1], Legea nr.199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată, a fost concepută pentru eliminarea a doua tipuri de restric ii constatate în promovarea ofertei de servicii energetice: • lipsa bazei legale pentru investi ii realizate de companiile din sectorul energetic la consumatori, prin aplicarea principiilor de DSM; în acest context art.14(1)c) legalizează execu ia de ac iuni de informare, consultan ă, finan are şi execu ia de lucrări destinate creşterii eficien ei utilizării combustibililor şi energiei în instala iile consumatorilor; • lipsa unor incita ii pentru firmele de tip ESCO, care sa compenseze efectul negativ al pre urilor reduse pentru energie, care fac insuficient de atractive finan ările private în acest domeniu; în acest context art.18 a introdus o serie de facilită i fiscale, ulterior anulate prin Legea nr.414/2002. Transpunerea Directivei 93/76 SAVE, care face referire la ini ierea unor programe destinate facilitării finan ării cu a treia parte în sectorul public, poate avea ca efect creşterea atractivită ii unui segment important al pie ei de servicii energetice şi anume clădirile publice, ceea ce este echivalent cu o stimulare a cererii, care sa răspundă stimulării ofertei prezentate anterior. Deschiderea finan ării pentru programele na ionale de eficienta energetica introduse de Strategia na ională în domeniul eficien ei energetice şi a Planului de ac iune aferent, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 163 din data de 12 februarie 2004 şi publicată în Monitorul Oficial nr.160 din data de 24 februarie 2004, reprezintă o a treia condi ie esen iala pentru dezvoltarea pie ei de servicii; importanta acesteia este data de necesitatea asigurării unor surse de finan are care să asigure amorsarea unor proiecte şi, ulterior, să atragă surse adi ionale de finan are. 3.3. Anvergura pie ei na ionale de servicii energetice
După [5], primele ini iative de creare a unor companii de servicii energetice datează din anul 1998. În acel an, United States Association for International Development a selectat şi format 20 de IMM-uri, cu scopul transformării acestora în companii de servicii energetice. În realitate, încă din anul 1996, cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstruc ie şi Dezvoltare, este înfiin ată şi îşi începe activitatea Energy-Serv S.A. din Bucureşti (http://www.energy-serv.ro/), considerată a fi prima ESCO din România. În anul 2002, Fondul Româno-American pentru Investi ii (un fond de investi ii de capital, creat la ini iativa Congresului Statelor Unite ale Americii), împreună cu Banca Europeană pentru Reconstruc ie şi Dezvoltare au lansat ini iativa creării primei companii de servicii energetice specializate în promovarea co-generării de mică putere. Apar astfel Compania Română de Eficien ă Energetică în Industrie şi filiala sa, Societatea pentru Energie - Generare şi Servicii (http://www.raef.ro/), care îşi încep activitatea în anul 2004. Conform înregistrărilor din baza de date a Fondului Român pentru Eficien a Energiei, în prezent, pe lângă companiile anterior men ionate, pe pia a din România mai activează EnergoEco S.R.L. (http://www.energoeco.com), membră a grupului EnergoBit din Cluj –
Napoca, Calorset S.R.L. din Satu – Mare (http://www.calorset.com) şi Term Const S.A. din Bacău (http://www.termconst.ro/). EnergoEco S.R.L. oferă un pachet integrat de servicii energetice care cuprinde realizarea de audituri energetice, elaborarea de propuneri pentru reducerea consumurilor energetice, analize tehnice şi financiare comparative ale solu iilor propuse, asisten ă în ob inerea celor mai bune surse de finan are prin pregătirea planului de afaceri şi a dosarului de finan are, pregătirea proiectului tehnic, implementarea ‘la cheie’ a măsurilor stabilite, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor. Firma Calorset S.R.L. produce, furnizează, implementează şi operează sisteme de încălzire industriala pe baza de tuburi radiante. Term Const S.A. este o firmă specializată în activită i de producere, transport şi comercializare a agentului termic. Concluziile diferitelor studii de pia ă finan ate de organisme financiare interna ionale (Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstruc ie şi Dezvoltare etc.) precum şi estimările înaintate de Strategia na ională în domeniul eficien ei energetice converg către idea existen ei unei pie e viabile pentru investi ii în eficien a energetică de circa 250 milioane dolari SUA, anual. În acest context, cu siguran ă că lista companiilor de servicii energetice este mai consistentă. 4. SERVICII ENERGETICE ORIENTATE CĂTRE CLIENT
Companiile de servicii energetice au la dispozi ie o gamă extinsă de servicii pe care le pot oferi clien ilor, consumatorii finali de energie. Domeniile de interes, după [6], pot fi: • auditarea termoenergetică, • sisteme frigorifice şi pompe de căldură, • izola ii termice, • sisteme de apă şi aer comprimat, • cazane şi centrale termice, • pompe şi ventilatoare, • sisteme de abur-condensat, • compresoare şi turbine, • echipamente de încălzire şi răcire, • arhitectura eficientă energetic, • sisteme de încălzire, ventilare şi • cuptoare industriale, mori şi uscătoare. condi ionare, pentru companiile de servicii energetice care activează în domeniul energeticii industriale şi: • auditarea electroenergetică, • cuptoare electrice, • sisteme de iluminat, • măsurare, contorizare şi control, • sisteme electrice, • ac ionări şi automatizări. pentru cele specializate în utilizarea energiei electrice. În linii mari, distribuitorii şi furnizorii de energie electrică ca şi societă ile de servicii din sectorul electroenergetic, dispun de expertiza necesară şi de personal specializat pentru prestarea de servicii orientate către client în domeniul utilizării energiei electrice. Ce ar putea determina diversificarea serviciilor pe care aceşti operatori economici le prestează în mod tradi ional ? În lucrarea ‘Power Quality, Energy Efficiency and the Performance in Electricity Distribution and Supply Companies’ [7], autorii pun în discu ie legătura dintre calitatea energiei electrice, eficien a energetică şi performan a economică a companiilor de furnizare şi distribu ie, oferind ca punct de plecare corelarea dintre calitate şi eficien ă energetică.
După [7], din punct de vedere al calită ii, la interfa a dintre distribuitori şi client se pot înregistra abateri de la frecven ă şi tensiune (creşteri, scăderi şi întreruperi), regimuri tranzitorii şi supratensiuni, datorate primilor. Perturba iile produc creşterea pierderilor, supraîncălzirea conductoarelor şi motoarelor electrice, şi mai pu in reluarea proceselor de produc ie etc. Întreruperile în alimentarea cu energie electrică sunt, din punct de vedere al efectelor înregistrate la consumatori, cele mai dăunătoare. Întreruperile generează întotdeauna repornirea motoarelor, implicând supraîncălziri şi consumuri mari de energie ca şi reluarea proceselor de produc ie, costisitoare atât din punct de vedere al produc iei rebutate cât şi a consumului de energie pentru reintrarea în parametrii nominali [7]. Referitor la clien i, aceştia pot fi făcu i responsabili pentru alterarea calită ii energiei electrice prin apari ia în instala iile de distribu ie a unor perturba ii de tip armonici, dezechilibre, fluctua ii rapide şi flicker. Dezvoltarea accelerată a noilor tehnologii şi creşterea interesului pentru utilizarea echipamentelor eficiente energetic (ex. schimbarea pe scară largă a ‘parcului’ de aparate electrocasnice sau extinderea utilizării tehnicii de calcul în locuin e), generează, prin componentele electronice de putere care intră în componen a acestora [7], degradarea, ca şi în cazul precedent, a calită ii energiei electrice. Corelând calitatea energiei electrice cu eficien a energetică şi estimând influen a celor doi factori asupra performan ei economice a unei companii de distribu ie şi/sau furnizare a energiei electrice, conform [7], ies în eviden ă următoare dependen e: • ‘creşterea eficien ei energetice conduce la îmbunătă irea indicatorilor financiari ai companiei şi în final atingerea obiectivelor acesteia’ • ‘creşterea gradului de satisfac ie a consumatorilor permite men inerea cotei de pia ă şi în final la atingerea aceloraşi obiective’. Cele prezentate anterior ar putea constitui suficiente argumente pentru accesarea de către societă ile de profil din sectorul electroenergetic energetic a serviciilor listate la începutul acestui capitol. Aceasta ar presupune, după [7], ac iuni de educare şi pregătire continuă în domeniul eficien ei energetice şi al calită ii energiei electrice, pe de o parte, iar pe de altă parte, o gestiune sistemică şi sistematică a celor două concepte. 5. AMENIN AREA CONCUREN EI Printre măsurile de eficien ă energetică men ionate în [6], şi care pot face obiectul activită ii unei companii de servicii energetice în domeniul utilizării energiei electrice (men ionate în capitolul 4), nu se regăseşte asigurarea calită ii energiei electrice. Această constatare este valabilă atât pentru România cât şi pentru alte ări cu o politică solidă în domeniu. În pofida acestei situa ii, tot mai mul i operatori economici din ara noastră angajează servicii de monitorizare a modului în care este le furnizată energia electrică, fără a solicita în mod special şi servicii energetice ‚tradi ionale’. Acest fapt este stimulat, pe de o parte, de perturba iile apărute în furnizarea de energie electrică, dar nu întotdeauna imputabile furnizorilor şi distribuitorilor, iar pe de altă parte, de lipsa unei preocupări active, alături de consumatori, în stabilirea responsabilită ilor de tip ‚poluatorul plăteşte’, ce le revin acestora, ca urmare a alterării calită ii energiei electrice.
O abordare mai atentă a acestor aspecte ar permite ca resursele financiare alocate pentru acoperirea prejudiciilor aduse consumatorilor casnici, dar mai ales celor industriali, cumulate cu cele pentru realizarea investi iilor de modernizare şi dezvoltare a re elelor de distribu ie să fie în mod inteligent utilizate pentru ac iuni de gestiune eficientă a energiei. Consolidarea pie ei de servicii energetice, pia ă prin excelen ă concuren ială şi absen a unei oferte sus inute de gestiune eficientă a energiei electrice adresată consumatorilor finali de către societă ile din sectorul energetic pot să închidă accesul acestora din urmă pe o nişă de pia ă cu un poten ial financiar semnificativ. 6. FINAN AREA SERVICIILOR ENERGETICE
Conform celor men ionate în capitolul 1, proiectul Directivei Utilizării Eficiente a Energiei la Consumatorii Finali şi a Serviciilor Energetice enumără, printre obiective, şi adoptarea de măsuri pentru accesarea finan ării prin a treia parte (Third Party Financing TFP). Concret este vorba de resurse financiare, sub formă de credite sau investi ii de capital, acordate consumatorului final sau ob inute de compania de servicii energetice de la o institu ie financiară sau de la un investitor. În România, companiile de servicii energetice asigură, deocamdată, finan area activită ilor desfăşurate în beneficiul clien ilor, exclusiv din veniturile lor proprii sau din veniturile proprii ale beneficiarilor. Acest tip de finan are, date fiind resursele financiare limitate de care dispun cei doi ‘actori’ reprezintă o barieră în calea promovării eficien ei energetice şi a dezvoltării pie ei de servicii de profil. Promotor al finan ării comerciale a proiectelor de eficien ă energetică, Fondul Român pentru Eficien a Energiei, îşi propune să demonstreze consumatorilor finali profitabilitatea acestui tip de investi ii, să atragă sectorului bancar în co-finan area unor investi ii de mare anvergură şi să sensibilizeze factorii de decizie politică în legătură cu necesitatea sus inerii financiare (prin alocarea de resurse sau acordarea de stimulente financiare şi fiscale), a eficien ei energetice în sectoarele economice relevante. Recent, Fondul Român pentru Eficien a Energiei, a luat decizia diversificării gamei de servicii pe care le propune celor interesa i, oferind, în afară de creditarea comercială a clien ilor pentru finan area investi iilor proprii şi finan area companiilor de servicii energetice pentru implementarea măsurilor de eficien ă energetică la consumatorii finali, ac iune care este în fază de ini iere. Criteriile avute în vedere de către Fondul Român pentru Eficien a Energiei la evaluarea şi selectarea proiectelor de investi ii pentru creşterea eficien ei energetice, în vederea finan ării acestora sunt: • beneficiarul finan ării să aibă rezultate financiare pozitive sau care să indice poten ialul de dezvoltare şi de sus inere a investi iei propuse spre finan are; • să facă dovada existen ei unei autoriza ii de mediu sau în curs de ob inere; • sî nu fie implicat în activită i economice din industria tutunului, a alcoolului şi a armelor; • investi ia să aducă beneficii, cel pu in 50% din acestea provenind din economia de energie sau resurse energetice primare; • promovarea investi iei să fie făcută în regim independent sau în parteneriat public - privat (PPP);
• • • •
finan area solicitată se situează între 100 mii şi 1 milion dolari SUA, minim 20% din finan are să fie acoperită de beneficiar (din surse proprii sau atrase), perioada de recuperare a investi iei să fie de maximum 4 (5) ani, este preferabil ca investi iile să fie făcute în tehnologii simple, verificate în practică.
Portofoliul de proiecte co-finan ate până în prezent de către Fondul Român pentru Eficien a Energiei are caracteristicile prezentate în continuare. Circa 58% sunt destinate modernizării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică. Investi iile conduc la economii anuale de energie de peste 8.900 tone echivalent petrol care valorează peste 1,5 milioane dolari SUA. Circa 90% din economiile de energie realizate prin investi iile co-finan ate se ob in în sectorul privat. Economiile de energie ob inute prin investi iile sunt echivalente cu energia electrică produsă de un grup energetic cu puterea de 15 MW (la un randament de transformare a resurselor primare în energie electrică egal cu unitatea). Investi iile conduc la reduceri anuale de emisii de bioxid de carbon de peste 23 de mii de tone. Circa 88 % din reduceri anuale de emisii de bioxid de carbon se ob in în sectorul privat. La fiecare dolar SUA investit în proiectele de eficien ă energetică co-finan ate de Fondul Român pentru Eficien a Energiei se ob in, numai din reducerea consumurilor de energie şi resurse primare, economii financiare anuale de 0,26 dolari SUA. CONCLUZII Gestiunea eficientă a energiei reprezintă un domeniu de importan ă semnificativă în atingerea intelor politicii na ionale în domeniul eficien ei energetice, iar calitatea energiei electrice, prin legătura de tip intrinsec cu economia de energie, o componentă de prim rang a acesteia [2,7]. La nivelul Uniunii Europene se preconizează ca gestiunea eficientă a energiei la consumatorii finali (DSM) să devină un serviciu dedicat de către societă ile de furnizare şi distribu ie de energie consumatorilor finali, în vederea realizării de economii de energie, ca alternativă la modernizarea sau înlocuirea unor capacită i, în cazul dezvoltării re elelor de distribu ie. Într-o astfel de perspectivă, serviciile energetice trebuie privite de furnizorii din ara noastră ca o oportunitate de modificare a vechiului model de vânzări de energie, prin trecerea de la vânzarea unui produs la vânzarea unui serviciu. In plus, investi iile în domeniu, de cele mai multe ori de anvergură financiară redusă, pot fi sus inute, din faza de ini iere şi până în faza de finan are şi implementare, de furnizorii de energie electrică (în conformitate cu prevederile proiectului de Directivă) şi, în egală măsură, de companiile de servicii energetice. Consolidarea pie ei de servicii energetice, pia ă prin excelen ă concuren ială şi absen a unei oferte sus inute de gestiune eficientă a energiei electrice adresată consumatorilor finali de către societă ile din sectorul energetic pot să închidă accesul acestora din urmă pe o nişă de pia ă cu un poten ial financiar semnificativ.
Investi iile în eficien ă energetică sunt profitabile. Fondul Român pentru Eficien a Energiei dispune de 8 milioane de dolari SUA, inclusiv pentru finan area comercială a companiilor de servicii energetice. În acest context, trebuie men ionat că Fondul Român pentru Eficien a Energiei de ine un portofoliu de proiecte care demonstrează că la fiecare dolar SUA investit se ob in circa 0,26 dolari SUA din economii de energie. Deşi în portofoliu se înregistrează, pe moment, o pondere valorică de 13,6% a proiectelor de îmbunătă ire a eficien ei energetice în domeniul utilizării energiei electrice la consumatorii finali, există premisa ca, odată cu creşterea numărului de astfel de proiecte, să se înregistreze o creştere a eficacită ii în co-finan ările promovate de Fondul Român pentru Eficien a Energiei. În aceste condi ii, accesarea de către companiile de servicii energetice a finan ării comerciale, în afara utilizării de resurse financiare din veniturile proprii, poate duce la ob inerea succesului care să le permită consolidarea pozi iei în pia ă. Iată suficiente motive pentru ca gestiunea utilizării eficiente a energiei şi asigurarea calită ii energiei electrice să reprezinte două componente de bază a ofertei pe care societă ile de distribu ie şi furnizare pe care trebuie să le adreseze consumatorilor finali. BIBLIOGRAFIE [1] Voronca, M.-M., Rotaru, C., Cruceru, M. – Gestiunea eficientă a energiei la consumatorii finali – Volumul celei de a IV-a edi ii a simpozionului interna ional de Eficien ă Energetică, cu tema „Eficien a energetică şi reforma sectorului energetic în contextul integrării în Uniunea Europeană”, Cluj – Napoca, 19 – 21octombrie 2004. [2] Voronca, M.-M., Rotaru, C. - ‘Demand Side Management’ şi ‘Energy Saving Company’, posibile op iuni pentru creşterea calită ii serviciului de furnizare şi pentru un nou marketing al societă ilor de furnizare şi distribu ie – Volumul celui de al V-lea Simpozion Na ional CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE CEE 2003, Târgovişte, 30 - 31 octombrie 2003. [3] C. Rotaru , S. Birsan, „Aspecte privind promovarea serviciilor energetice tip ESCO în Europa şi SUA”- Revista „Energetica”, 2001. [4] * * * - ’Completing the Market for Least-Cost Energy Services’ Strengthening Energy Efficiency in the Changing European Electricty and Gas Markets, Project Final Report, A Study under SAVE Programme, Contract No XVII / 4.1031 / Z / 98-297, Wuppertal Institute for Climate Environment Energy, Germania, septembrie 2000. [5] Bertoldi, P., Rezessy, S.,Energy Service Companies in Europe – Status Report 2005, European Commission, Directorate-General Joint Research Centre, Institute for Environment and Sustainability, Renewable Energies Unit, 2005 EUR 21646 EN, Office for Official Publication of the European Communities, ISBN 92-8949424-7, Luxemburg, 2005. [6] * * * - Energy Efficiency Planning and Management Guide, The Office of Energy Efficiency, Natural Resources Canada, ISBN 0-662-31457-3, Ottawa, Canada, 2002. [7] Gheorghe, Şt., Tanasa, C., Ene, S., Mihăescu, M. – Power Quality, Energy Efficiency and the Performance in Electricity Distribution and Supply Companies, 18th International Conference on Electricity Distribution – CIRED 2005, Torino, Italia, 6 - 9 iunie 2005.