Ce este Parlamentul European Biroul de Informare al Parlamentului

Document Sample
Ce este Parlamentul European Biroul de Informare al Parlamentului Powered By Docstoc
					Ce este

Parlamentul

European




          Biroul de Informare al Parlamentului European în România
      epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                     2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.     0
Cuprins



FT.1       Introducere

FT.2.0     Organizarea Parlamentului European
FT.2.1     Preşedintele
FT.2.2     Organe politice
FT.2.3     Deputaţi
FT.2.4     Grupuri politice
FT.2.5     Comisii parlamentare
FT.2.6     Delegaţii
FT.2.7     Secretariat

FT.3.0     Competenţele Parlamentului European
FT.3.1     Puterea legislativă
FT.3.2     Competenţa bugetară
FT.3.3     Competenţa de control
FT.3.4     Parlamentul European şi alte instituţii europene

FT.4.0     Parlamentul European şi rolul său politic
FT.4.1     Politica externă
FT.4.2     Globalizarea
FT.4.3     Drepturile omului
FT.4.4     Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie
FT.4.5     Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

FT.5.0     Parlamentul European pentru tine
FT.5.1.    Scrie Parlamentului European
FT.5.2.    Accesul la documente
FT.5.3     Vizitează Parlamentul European
FT.5.4     Stagii/recrutare la Parlamentul European




            Biroul de Informare al Parlamentului European în România         2
          epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                         2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.       1
Introducere

Dragă cititorule,

Parlamentul European este singura instituţie a Uniunii Europene aleasă prin vot
direct. Cei 785 de deputaţi europeni îi reprezintă pe toţi cetăţenii Uniunii
Europene.

Din 1979, deputaţii din Parlamentul European sunt aleşi în mod direct. Nicio
altă instituţie nu s-a modificat şi nu a câştigat atât de mult ca Parlamentul în
ultimii treizeci de ani.

Parlamentul European, împreună cu Consiliul sunt cele două autorităţi
bugetare ale Uniunii Europene. Procedura codeciziei a fost introdusă pentru
cele mai multe domenii legislative, fiind simplificată cu succes, iar rolul
Parlamentului în privinţa numirii preşedintelui Comisiei Europene şi a colegiului
său a crescut. În prezent, majoritatea legislaţiei europene este adoptată prin
implicarea Parlamentului pe picior de egalitate cu Consiliul de Miniştri.

De la 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeană a primit România în familia sa. Toţi
cetăţenii României sunt acum cetăţeni europeni. A fost o zi de sărbătoare
pentru instituţia pe care am onoarea să o prezidez. Suntem încântaţi să
primim 35 de noi colegi, deputaţii dumneavoastră în Parlamentul European.

Acest an va aduce primele alegeri europene în România pentru Parlamentul
European. În acest sens, dorim să aducem instituţia noastră mai aproape de
cetăţenii României.

Ce face mai exact Parlamentul European? Care este rolul unui deputat
european? Cum este organizat Parlamentul European? Care sunt atribuţiile
sale? Care este rolul său politic? În această publicaţie a Biroului de Informare
al Parlamentului European în România încercăm să oferim răspunsuri la toate
aceste întrebări şi la multe altele.

Vă doresc lectură plăcută!

Cu cele mai bune gânduri,


Hans-Gert Pöttering
Preşedintele Parlamentului European



              Biroul de Informare al Parlamentului European în România         3
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.       2.0
Organizarea Parlamentului European



Parlamentul European este singura instituţie supranaţională ai cărei membri
sunt aleşi în mod democratic, prin vot universal direct. Parlamentul reprezintă
cetăţenii statelor membre. Ales o dată la cinci ani, Parlamentul European este
implicat în adoptarea a numeroase legi (directive, regulamente etc.) care
influenţează viaţa fiecărui cetăţean.


Odată cu aderarea României şi Bulgariei la UE, la începutul acestui an, numărul
deputaţilor europeni a crescut de la 732 la 785. România are 35 de deputaţi
europeni, iar Bulgaria 18. Cu toţii s-au alăturat grupurilor politice existente în
Parlament:

   •   18 deputaţi europeni români se află în grupul Partidului Popular
       European (Creştin - Democrat) şi al Democraţilor Europeni (PPE-DE).
   •   10 deputaţi europeni români se află în grupul Socialist (PSE).
   •   6 deputaţi europeni români se află în grupul Alianţei Liberalilor şi
       Democraţilor pentru Europa (ALDE).
   •   1 deputaţi europeni români sunt neafiliaţi.

După următoarele alegeri din 2009, conform Tratatului de la Nisa, numărul
deputaţilor europeni va scădea de la 785 la 736, numărul de locuri alocat
României fiind de 33, iar Bulgariei de 17.

Activitatea anuală a PE cuprinde:

   •   12 perioade de sesiune de câte patru zile, la Strasbourg, şi 6 perioade
       suplimentare de sesiune de câte două zile, la Bruxelles,
   •   2 săptămâni pe lună pentru reuniunile comisiilor parlamentare şi ale
       delegaţiilor interparlamentare,
   •   1 săptămână pe lună pentru reuniunile grupurilor politice
   •   4 săptămâni pe an, dedicate exclusiv activităţii şi prezenţei deputaţilor
       europeni în circumscripţiile lor electorale.




              Biroul de Informare al Parlamentului European în România         4
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.           2.1                           Organizarea Parlamentului European


Preşedintele Parlamentului European

2.1.1. Rolul Preşedintelui


Preşedintele este ales pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, adică jumătate
din legislatura parlamentară. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Preşedintele reprezintă Parlamentul în relaţiile externe şi cu celelalte instituţii
comunitare.

Asistat   de     14      vicepreşedinţi,    Preşedintele     coordonează        toate      lucrările
Parlamentului       şi    ale   organelor      sale   constitutive    (Biroul     şi    Conferinţa
preşedinţilor), precum şi dezbaterile din şedinţele plenare. În fiecare an, se
organizează douăsprezece perioade de sesiune la Strasbourg şi alte şase
perioade suplimentare de sesiune la Bruxelles.


Preşedintele se asigură de respectarea Regulamentului de procedură al
Parlamentului şi garantează, prin arbitrajul său, buna desfăşurare a tuturor
activităţilor acestei instituţii şi ale organelor sale constitutive.


Preşedintele reprezintă Parlamentul în afacerile juridice şi în toate relaţiile
externe. Acesta se pronunţă cu privire la toate problemele internaţionale
majore şi face recomandări menite să consolideze Uniunea Europeană.


În   deschiderea         fiecărei   reuniuni     a    Consiliului    European,         Preşedintele
Parlamentului prezintă punctul de vedere şi preocupările acestei instituţii
referitoare la subiecte specifice şi la punctele înscrise pe ordinea de zi.


În urma adoptării de către Parlament a bugetului Uniunii Europene în a doua
lectură, Preşedintele îl semnează, acesta devenind astfel operaţional.




                 Biroul de Informare al Parlamentului European în România                      5
               epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                              2007
Preşedintele PE semnează, alături de Preşedintele Consiliului, toate actele
legislative adoptate prin procedura de codecizie.


2.1.2. Preşedintele în exerciţiu al Parlamentului European


                       La 16 ianuarie 2007, Hans-Gert Poettering a fost ales
                       Preşedinte al Parlamentului European.

                            Republica Federală Germania
                            Membru al grupului Partidului Popular European
                       (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni (PPE-DE)




Născut la 15 septembrie 1945, Bersenbrück (Niedersachsen)

•   Studii de drept, politică şi istorie la universităţile din Bonn şi Geneva şi la
    Institut des Hautes Études Internationales (Geneva). Studii la Columbia
    University, New York (1971). Doctorat (1974). Al doilea examen de stat în
    drept (1976). Asistent universitar (1976-1979). Lector în cadrul
    Universităţii din Osnabrück (1989). Profesor onorific (1995).

•   Purtător de cuvânt pe teme de politică europeană în cadrul Junge Union
    (Uniunea Tinerilor Creştin-Democraţi) din Saxonia Inferioară (1974-1980).
    Preşedinte al CDU Osnabrück (din 1990). Preşedinte al Europa-Union din
    Saxonia Inferioară (1981-1991). Preşedinte al Europa-Union din Germania
    (din 1997). Membru al Biroului executiv şi al Biroului executiv federal al
    CDU din Germania (din 1999). Vicepreşedinte al PPE (din 1999).

•   Deputat în Parlamentul European (din 1979). Preşedinte al grupului PPE-DE
    în Parlamentul European (din 1999). Preşedinte al Subcomisiei pentru
    securitate şi dezarmare (1992-1994).

•   Preşedinte al Asociaţiei de prietenie şi întrajutorare din cadrul Junge Union,
    Osnabrück-Emsland.

•   Medalia "Schuman" din partea grupului PPE. Marele Ordin Federal pentru
    Merit. Marea Decoraţie a Republicii Austria. Senator european onorific.
    "Mérite Européen en or". Ales ca deputat european al anului 2004 de către
    ziarul "European Voice".




              Biroul de Informare al Parlamentului European în România         6
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.        2.2                         Organizarea Parlamentului European


Organe politice

2.2.1. Conferinţa Preşedinţilor

Conferinţa preşedinţilor se        compune       din   Preşedintele     Parlamentului   şi
preşedinţii grupurilor politice.

Conferinţa preşedinţilor organizează lucrările Parlamentului şi programarea
legislativă, inclusiv:
- calendarul şi agenda şedinţelor în plen,
- competenţele şi a componenţa comisiilor şi delegaţiilor,
- programarea legislativă.

Are un rol important în relaţiile dintre Parlamentul European şi celelalte
instituţii ale UE, din ţări terţe şi organizaţii extracomunitare.

Liderii grupurilor politice:
PPE-DE: Joseph DAUL (FR)
PSE: Martin SCHULZ (DE)
ALDE: Graham WATSON (UK)
UEN: Brian CROWLEY (IR) & Cristiana MUSCARDINI (IT)
Verzi/ALE: Monica FRASSONI (IT) & Daniel COHN-BENDIT (DE)
GUE/NGL: Francis WURTZ (FR)
IND/DEM: Jens-Peter BONDE (DE) & Nigel FARAGE (UK)


2.2.2. Biroul


Biroul este compus din Preşedintele Parlamentului European, cei 14
vicepreşedinţi şi cei şase chestori aleşi de către Parlament pentru o perioadă
de doi ani şi jumătate, care se poate reînnoi.
În cadrul deliberărilor Biroului, în caz de egalitate de voturi, Preşedintele are
votul decisiv. Chestorii au doar rol consultativ.


Biroul coordonează funcţionarea internă a Parlamentului, inclusiv:
   • estimarea bugetului Parlamentului European
   • organizarea administrativă şi financiară



              Biroul de Informare al Parlamentului European în România              7
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
   •   Secretariatul şi serviciile subordonate acestuia.


Vicepreşedinţi actuali:
   • Rodi KRATSA-TSAGAROPOULOU (PPE-DE, GR)
   • Alejo VIDAL-QUADRAS (PPE-DE, ES)
   • Gérard ONESTA (Verzi/ALE, FR)
   • Edward MCMILLAN-SCOTT (PPE-DE, UK)
   • Mario MAURO (PPE-DE, IT)
   • Miguel Angel MARTÍNEZ MARTÍNEZ (PSE, ES)
   • Luigi COCILOVO (ALDE, IT)
   • Mechtild ROTHE (PSE, DE)
   • Luisa MORGANTINI (GUE/NGL, IT)
   • Martine ROURE (PSE, FR)
   • Manuel António DOS SANTOS (PSE, PT)
   • Diana WALLIS (ALDE, UK )
   • Marek SIWIEC (PSE, PL)
   • Adam BIELAN (UEN, PL)


2.2.3 Chestorii


Chestorii sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi
privesc în mod direct pe deputaţi.


Cei şase chestori din birou au un rol consultativ.

Ei asigură deputaţilor infrastructura necesară exercitării mandatului.

Chestorii actuali:
   • James NICHOLSON (PPE-DE, UK)
   • Astrid LULLING (PPE-DE, LU)
   • Ingo FRIEDRICH (PPE-DE, DE)
   • Mia DE VITS (PSE, BE)
   • Szabolcs FAZAKAS (PSE, HU)
   • Jan MULDER (ALDE, NL)




              Biroul de Informare al Parlamentului European în România         8
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.        2.3 (a)                    Organizarea Parlamentului European



Membrii Parlamentului European (MEPs)


Parlamentul European este alcătuit din 785 de deputaţi aleşi în cele 27 de state
membre ale Uniunii Europene extinse. Din 1979, deputaţii sunt aleşi prin vot
universal direct pentru o perioadă de cinci ani.


Fiecare stat membru hotărăşte cu privire la modul de desfăşurare a alegerilor,
aplicând, însă, aceleaşi reguli democratice: dreptul de vot la 18 ani, egalitatea
între sexe şi votul secret.
Alegerile europene respectă deja o serie de reguli comune: votul universal
direct, reprezentarea proporţională şi un mandat de cinci ani care se poate
reînnoi.

Ca regulă generală, locurile în Parlament sunt distribuite în mod proporţional
cu populaţia fiecărui stat membru. Fiecare stat membru dispune de un număr
fix de locuri, maximum 99 şi minimum 5.

Paritatea bărbaţi-femei: reprezentarea femeilor în Parlamentul European este
în continuă creştere. În prezent, aproximativ o treime din deputaţi sunt femei.

Deputaţii îşi împart timpul de lucru între Bruxelles, Strasbourg şi
circumscripţiile lor electorale. La Bruxelles, participă la reuniunile comisiilor
parlamentare şi ale grupurilor politice, precum şi la perioadele de sesiune
suplimentare. La Strasbourg, participă la douăsprezece perioade de sesiune. În
paralel cu aceste activităţi, deputaţii trebuie să aloce timp şi circumscripţiilor
lor electorale.

Deputaţii în Parlamentul European nu se grupează în funcţie de naţionalitate, ci
în funcţie de afinităţile lor politice.

Aceştia îşi exercită mandatul în mod independent.

Deputaţii în Parlamentul European, ale căror atribuţii sunt din ce în ce mai
importante, influenţează toate domeniile vieţii cotidiene a cetăţenilor Uniunii:
mediul, protecţia consumatorilor, transporturile, precum şi educaţia, cultura,
sănătatea etc.

Statutul deputaţilor:


             Biroul de Informare al Parlamentului European în România            9
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
Deputaţii în Parlamentul European primesc în prezent acelaşi salariu ca şi
deputaţii din ţara în care au fost aleşi. Cu toate acestea, în septembrie 2005, a
fost adoptat un Statut al deputaţilor în Parlamentul European care va elimina
diferenţele salariale şi va asigura o mai mare transparenţă a remunerării
deputaţilor. Acest statut va intra în vigoare de la începutul legislaturii viitoare
în 2009.

Deputaţii europeni actuali care reprezintă România au fost aleşi în urma
primelor alegeri europene din România, organizate la data de 25 noiembrie
2007.




              Biroul de Informare al Parlamentului European în România         10
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.      2.3 (b)                      Organizarea Parlamentului European



Membrii Parlamentului European (MEPs)
Cei 35 de deputaţi europeni români sunt:
                Nume                           Grup politic
ANASTASE Roberta Alma                             PPE-DE
BODU Sebastian Valentin                           PPE-DE
BOŞTINARU Victor                                    PSE
BULZESC Nicodim                                   PPE-DE
BUŞOI Cristian Silviu                              ALDE
CORLĂŢEAN Titus                                     PSE
CREŢU Corina                                        PSE
CREŢU Gabriela                                      PSE
CSIBI Magor-Imre                                   ALDE
DĂIANU Daniel                                      ALDE
DAVID Dragoş Florin                               PPE-DE
DUMITRIU Constantin                               PPE-DE
FILIP Petru                                       PPE-DE
FRUNZĂVERDE Sorin                                 PPE-DE
IACOB-RIDZI Monica Maria                          PPE-DE
MĂNESCU Ramona-Nicole                              ALDE
MARINESCU Marian-Jean                             PPE-DE
NECHIFOR Cătălin-Ioan                              PSE
NICULEŞCU Rareş-Lucian                            PPE-DE
OPREA Dumitru                                     PPE-DE
PAŞCU Ioan Mircea                                  PSE
PETRE Maria                                       PPE-DE
PLUMB Rovana                                       PSE
POPA Nicolae Vlad                                 PPE-DE
POPA Mihaela                                      PPE-DE
SÂRBU Daciana Octavia                              PSE
SEVERIN Adrian                                     PSE
SOGOR Csaba                                       PPE-DE
STOLOJAN Theodor Dumitru                          PPE-DE
ŢICĂU Silvia-Adriana                                PSE
TOKES Laszlo                                      Indep.
VĂLEAN Adina-Ioana                                 ALDE
WEBER Renate                                       ALDE
WINKLER Iuliu                                       EPP
ZLOTEA Marian                                       EPP



             Biroul de Informare al Parlamentului European în România           11
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.        2.4                          Organizarea Parlamentului European


Grupuri politice


Deputaţii se constituie în grupuri politice; aceştia nu se grupează în funcţie de
naţionalitate, ci în funcţie de afinităţile lor politice. În prezent, există şapte
grupuri politice în cadrul Parlamentului European.


Fiecare grup politic îşi asigură organizarea internă, prin desemnarea unui
preşedinte (sau a doi preşedinţi, în cazul anumitor grupuri), a unui birou şi a
unui secretariat.

Distribuţia locurilor deputaţilor în hemiciclu se face în funcţie de apartenenţa
politică, de la stânga la dreapta, cu acordul preşedinţilor de grup.
Numărul minim de deputaţi necesar pentru a constitui un grup politic este de
20. Cel puţin o cincime din statele membre trebuie să fie reprezentate în
cadrul grupului. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic.

Unii deputaţi nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, deputaţi
neafiliaţi.

Înaintea fiecărui vot din cadrul şedinţelor plenare, grupurile politice
examinează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare şi depun
amendamente.
Grupul politic adoptă o poziţie în urma consultărilor din cadrul său. Niciunui
membru nu i se poate impune o anumită variantă de vot.

Grupuri politice actuale:

PPE-DE:       Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al
              Democraţilor Europeni
PSE:          Grupul Socialist din Parlamentul European
ALDE:         Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa
UEN:          Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor
Verzi/ALE:    Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană
GUE/NGL:      Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde
              Nordică




               Biroul de Informare al Parlamentului European în România           12
             epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                            2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.        2.5                        Organizarea Parlamentului European


Comisii parlamentare


În vederea pregătirii şedinţelor plenare ale Parlamentului, deputaţii se
constituie în comisii permanente specializate pe anumite domenii.


Există 20 de comisii parlamentare.

O comisie este alcătuită din 28 până la 86 de deputaţi şi are un preşedinte, un
birou şi un secretariat. Componenţa politică a comisiilor o reflectă pe cea a
şedinţei plenare.

Comisiile parlamentare se reunesc o dată sau de două ori pe lună la Bruxelles.
Dezbaterile acestora sunt publice.

În cadrul comisiilor    parlamentare, deputaţii elaborează, modifică şi adoptă
propuneri legislative    şi rapoarte din proprie iniţiativă. Deputaţii examinează
propunerile Comisiei     şi ale Consiliului şi, dacă este cazul, întocmesc rapoarte
care sunt prezentate    în cadrul şedinţelor plenare.

De asemenea, Parlamentul poate constitui subcomisii şi comisii temporare
pentru gestionarea unor probleme specifice, precum şi comisii de anchetă în
cadrul competenţelor sale de control.

Preşedinţii de comisie coordonează lucrările acestora în cadrul Conferinţei
preşedinţilor de comisie.

Lista comisiilor parlamentare:
AFET:         Afaceri externe
DEVE:         Dezvoltare
INTA :        Comerţ internaţional
BUDG:         Bugete
CONT:         Control bugetar
ECON:         Afaceri economice şi monetare
EMPL:         Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale
ENVI:         Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară
ITRE:         Industrie, cercetare şi energie
IMCO:         Piaţa internă şi protecţia consumatorilor
TRAN:         Transport şi turism
REGI:         Dezvoltare regională



             Biroul de Informare al Parlamentului European în România           13
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
AGRI:       Agricultură şi dezvoltare rurală
PECH:       Pescuit
CULT:       Cultură şi educaţie
JURI:       Afaceri juridice
LIBE:       Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
AFCO:       Afaceri constituţionale
FEMM:       Drepturile femeii şi egalitatea între sexe
PETI:       Petiţii

Subcomisii parlamentare
DROI:       Subcomisia drepturile omului
SEDE:       Subcomisia securitate şi apărare

Comisii temporare
CLIM:       Schimbarea climatică




             Biroul de Informare al Parlamentului European în România         14
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.       2.6                          Organizarea Parlamentului European


Delegaţii


Delegaţiile Parlamentului European colaborează cu parlamentele ţărilor care nu
fac parte din Uniunea Europeană. Delegaţiile joacă un rol important în
sprijinirea extinderii influenţei Europei la nivel mondial.



Există 32 de delegaţii, fiecare fiind alcătuită din aproximativ 15 deputaţi
europeni.

Se pot distinge 4 categorii de delegaţii:

   •   Delegaţii interparlamentare, a căror misiune constă în menţinerea
       relaţiilor cu parlamentele ţărilor din afara Uniunii Europene care nu şi-au
       depus candidatura pentru aderare.
   •   Comisii parlamentare mixte, care menţin contactul cu parlamentele
       ţărilor candidate la aderare şi cu statele care au semnat acorduri de
       asociere cu Comunitatea.
   •   Delegaţia Parlamentului European la Adunarea Parlamentară Paritară
       ACP-UE reuneşte deputaţii din Parlamentul European şi parlamentarii din
       statele din Africa, Caraibe şi Pacific.
   •   Delegaţia Parlamentului European la Adunarea Parlamentară Euro-
       mediteraneană.

Preşedinţii de delegaţie coordonează lucrările delegaţiilor în cadrul Conferinţei
preşedinţilor de delegaţie.




              Biroul de Informare al Parlamentului European în România           15
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.      2.7                          Organizarea Parlamentului European


Secretariat


Parlamentul European este asistat de un Secretariat General.
Aproximativ 5000 de funcţionari, selectaţi prin concurs din toate ţările Uniunii
şi aflaţi sub autoritatea unui Secretar General, lucrează pentru Parlamentul
European.


Grupurile politice dispun de proprii lor colaboratori, iar deputaţii de asistenţi
parlamentari.

Parlamentul European se distinge de alte organizaţii internaţionale prin
obligaţia de a asigura un multilingvism integral.
Parlamentul lucrează în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene - 23 de limbi
după aderarea României şi a Bulgariei şi după ce irlandeza a fost recunoscută
ca limbă oficială a Uniunii Europene din 2007. Toate documentele din cadrul
şedinţelor plenare trebuie traduse în 21 dintre aceste limbi, o excepţie parţială
aplicându-se în cazul limbilor irlandeză şi malteză, numai anumite documente
fiind traduse în aceste două limbi.

Parlamentul European pune la dispoziţie, de asemenea, un serviciu de
interpretare, astfel încât fiecare deputat să se poată exprima în limba sa
maternă.
Parlamentul European este, aşadar, cel mai mare angajator din lume de
interpreţi şi traducători, aceştia reprezentând o treime din personalul
instituţiei.

Secretariatul General se află la Luxemburg şi la Bruxelles.




             Biroul de Informare al Parlamentului European în România           16
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.     3.0
Competenţele Parlamentului European

La fiecare revizuire a tratatelor, competenţele Parlamentului European în
cadrul sistemului instituţional comunitar nu au încetat să crească.

Astăzi, Parlamentul European se impune ferm în calitatea sa de colegislator,
are competenţe bugetare şi exercită un control democratic asupra tuturor
instituţiilor europene.




            Biroul de Informare al Parlamentului European în România         17
          epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                         2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.       3.1                         Competenţele Parlamentului European


Puterea legislativă


Parlamentul European împarte competenţa legislativă cu Consiliul Uniunii
Europene. El are puterea de a adopta legi europene (directive, regulamente
etc.). De asemenea, poate accepta, modifica sau respinge conţinutul legislaţiei
europene.



3.1.1. Cum se desfăşoară, concret, procesul legislativ?

Deputatul în Parlamentul European întocmeşte, în cadrul unei comisii
parlamentare, un raport privind o propunere de „text legislativ” prezentată de
către Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă
legislativă. Comisia parlamentară votează acest raport şi, eventual, îl modifică.
Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a
textului. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul
de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul.

În ceea ce priveşte adoptarea actelor legislative, se face distincţie între
procedura legislativă obişnuită (codecizia), care plasează Parlamentul pe picior
de egalitate cu Consiliul, şi procedurile legislative speciale, care se aplică doar
în cazuri specifice în care Parlamentul are rol consultativ.

În ceea ce priveşte problemele „sensibile” (cum ar fi politica industrială,
politica agricolă, fiscalitatea), Parlamentul European nu emite decât un aviz
consultativ („procedura de consultare”). În unele cazuri, Tratatul prevede că
procedura de consultare este obligatorie, în temeiul bazei juridice, iar
propunerea nu poate dobândi forţă de lege decât dacă Parlamentul şi-a dat
avizul. În acest caz, Consiliul nu are competenţa de a lua singur o decizie.


3.1.2 Parlamentul are competenţă de iniţiativă politică

Parlamentul poate cere Comisiei să prezinte Consiliului propuneri legislative.

Parlamentul joacă un rol real în crearea de noi texte legislative: el examinează
programul anual de lucru al Comisiei şi indică actele care doreşte să fie
adoptate.



              Biroul de Informare al Parlamentului European în România          18
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
3.1.3. Codecizia

Procedura de codecizie a fost introdusă prin Tratatul de la Maastricht privind
Uniunea Europeană (1992) şi a fost extinsă şi eficientizată prin Tratatul de la
Amsterdam (1999).

Codecizia devine procedura legislativă ordinară, acordând astfel aceeaşi
importanţă Parlamentului şi Consiliului Uniunii Europene într-o gamă largă de
domenii (de exemplu: transport, mediu şi protecţia consumatorilor). Două
treimi dintre legile europene sunt adoptate în comun de către Parlamentul
European şi Consiliu.

Comisia trimite propunerea sa Parlamentului şi Consiliului.

 •     Aceste instituţii o examinează şi o discută în două lecturi succesive.
 •     Dacă nu ajung la un acord după a doua lectură, propunerea este
       transmisă unui Comitet de conciliere format dintr-un număr egal de
       reprezentanţi ai Consiliului şi ai Parlamentului.
 •     Reprezentanţii Comisiei asistă, de asemenea, la întrunirile Comitetului de
       conciliere şi participă la discuţii.
 •     Odată ce Comitetul ajunge la un acord, textul convenit este trimis
       Parlamentului şi Consiliului pentru o a treia lectură, astfel încât acesta să
       poată fi adoptat în final ca text legislativ.
 •     Acordul final al celor două instituţii este indispensabil pentru adoptarea
       textului.
 •     Chiar şi în cazul în care Comitetul de conciliere convine asupra unui text
       comun, Parlamentul poate respinge actul propus cu majoritatea absolută
       a membrilor săi.


Procedura de codecizie
     Prima lectură




      (1) Comisia prezintă simultan (2) Parlamentului şi (3) Consiliului o propunere legislativă.
      Parlamentul adoptă (4) amendamente şi le transmite Consiliului.

       În cazul în care Consiliul este de acord cu rezultatul primei lecturi în Parlament: (5) textul
     legislativ este adoptat.




                  Biroul de Informare al Parlamentului European în România                              19
                epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                               2007
A doua lectură




  În cazul în care nu acceptă votul Parlamentului, (1) Consiliul adoptă o (2) poziţie comună.
  Dacă (3) Parlamentul aprobă poziţia comună sau nu se pronunţă, (4) textul legislativ este
adoptat în forma poziţiei comune.
  Parlamentul depune din nou amendamentele care nu au fost reţinute în poziţia comună.
  În cazul în care (5) Consiliul aprobă modificările, (6) textul legislativ este adoptat. În cazul în
care Consiliul le refuză, se convoacă un Comitet de conciliere (format din 27 de membri din partea
Parlamentului şi 27 de membri din partea Consiliului), care va încerca să reconcilieze poziţiile celor
două instituţii.
A treia lectură




  (1) Comitetul de conciliere adoptă un (2) „proiect comun” pe baza poziţiei comune şi a
amendamentelor PE propuse în cadrul celei de-a doua lecturi.
  În cazul în care (3) Parlementul şi Consiliul îl aprobă, (4) textul legislativ este adoptat.
  În cazul în care Comitetul de conciliere nu reuşeşte să adopte un proiect comun, (5) actul
propus se consideră neadoptat.




              Biroul de Informare al Parlamentului European în România                                   20
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
FIŞA TEHNICĂ Nr.       3.2                         Competenţele Parlamentului European


Competenţa bugetară


Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene constituie împreună
autoritatea bugetară a Uniunii Europene, care stabileşte, în fiecare an,
cheltuielile şi veniturile acesteia. Procedura de examinare şi apoi de adoptare a
bugetului are loc din luna iunie până la sfârşitul lunii decembrie.


În ceea ce priveşte cheltuielile obligatorii (cum ar fi cheltuielile agricole şi
cheltuielile legate de acordurile internaţionale), decizia finală aparţine
Consiliului.
În ceea ce priveşte cheltuielile „neobligatorii” (alte cheltuieli), decizia aparţine
Parlamentului, care hotărăşte în strânsă colaborare cu Consiliul.

Parlamentul European şi Consiliul trebuie să respecte limitele cheltuielilor
anuale stabilite în perspectivele financiare multianuale.

3.2.1. Cum este adoptat bugetul?

Principiul anualităţii bugetului înseamnă că acesta este adoptat pentru un an
(anul bugetar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie).

Comisia pregăteşte un proiect preliminar de buget, pe care îl transmite
Consiliului Uniunii Europene.

Pe baza acestuia, Consiliul întocmeşte un proiect de buget, pe care îl transmite
Parlamentului European pentru o primă lectură.

Parlamentul modifică proiectul în funcţie de priorităţile sale politice şi îl
retrimite Consiliului, care, la rândul său, poate să îl modifice înainte de a-l
retransmite Parlamentului European.

Parlamentul adoptă sau respinge bugetul modificat în a doua lectură.

Preşedintele Parlamentului European este cel care adoptă forma finală a
bugetului.

Pe parcursul acestei proceduri bugetare, Parlamentul face modificări şi propune
amendamente la proiectul de buget propus de către Consiliu şi Comisie.



              Biroul de Informare al Parlamentului European în România          21
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
Bugetul nu poate fi executat înainte de a fi semnat de către Preşedintele
Parlamentului European.

3.2.2. Cum este controlat bugetul?

Comisia pentru control bugetar supraveghează în permanenţă cheltuielile
Uniunii.

Parlamentul European, la recomandarea Consiliului Uniunii Europene, aprobă
descărcarea de gestiune a Comisiei privind execuţia bugetară.


3.2.3. Bugetul Uniunii Europene


Uniunea Europeană nu percepe direct niciun fel de taxe. Prin urmare, bugetul
Uniunii Europene este finanţat din patru „resurse proprii”, puse la dispoziţie de
către statele membre după consultarea Parlamentului European.


Cele patru „resurse proprii” sunt:

   •   taxe vamale (din tariful vamal comun aplicat schimburilor comerciale cu
       ţările terţe) - aproximativ 10% din venituri
   •   impozite agricole (percepute asupra produselor agricole importate din
       ţările din afara Uniunii Europene) - aproximativ 1% din venituri
   •   „resursa TVA” (contribuţie a statelor membre echivalentă cu o TVA de
       1% aplicată unei baze de impozitare armonizate) - aproximativ 14% din
       resursele totale
   •   „resursa PNB” (contribuţie a fiecărui stat membru, calculată pe baza
       cotei sale parte din Produsul Naţional Brut comunitar total, cu o rată
       maximă de 1,27%) - aproximativ 60% din resursele globale

În cadrul Bugetului Uniunii Europene trebuie să existe un echilibru între
venituri şi cheltuieli.




Procedura bugetară


             Biroul de Informare al Parlamentului European în România         22
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
  (1) Comisia întocmeşte (2) proiectul preliminar de buget.
  (3) Consiliul adoptă proiectul de buget.
  (4) Parlamentul examinează în primă lectură proiectul de buget şi poate vota amendamente
  Proiectul de buget modificat este examinat de către Consiliu în a doua lectură.
  Consiliul transmite Parlamentului un proiect de buget revizuit.
  Parlamentul depune din nou amendamentele adoptate în prima lectură şi respinse de către Consiliu.
  Proiectul de buget modificat este adoptat sau respins de către Parlamentul European în cea de
doua lectură.
  Preşedintele Parlamentului European adoptă (5) bugetul final.
  Această procedură de adoptare a bugetului, care durează mai bine de opt luni, are loc în (6) anul
anterior exerciţiului financiar la care se referă bugetul.




 (1) Comisia execută bugetul general anual pe propria răspundere.




             Biroul de Informare al Parlamentului European în România                          23
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
    (1) Curtea de Conturi verifică execuţia bugetului anual pentru anul precedent şi îşi publică
  Raportul anual.
    (3) Consiliul examinează observaţiile Curţii de Conturi şi propune o recomandare (4) Parlamentului
  European.
    Parlamentul European acordă (5) Comisiei descărcarea de gestiune pe baza unei recomandări a
  Comisiei sale pentru control bugetar. Descărcarea conţine în general recomandări privind ameliorarea
  execuţiei bugetului următor. Parlamentul poate, de asemenea, să refuze acordarea descărcării de
  gestiune.




FIŞA TEHNICĂ Nr.          3.3                             Competenţele Parlamentului European



               Biroul de Informare al Parlamentului European în România                           24
             epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                            2007
Competenţa de control


Parlamentul European deţine o importantă competenţă de control a activităţilor
Uniunii Europene.


Care sunt mijloacele sale de exercitare a controlului?

3.3.1. Dreptul de petiţionare al cetăţenilor
Fiecare cetăţean european are dreptul de a adresa o petiţie Parlamentului şi de
a solicita remedierea unor probleme care ţin de domenii din sfera de activitate
a Uniunii Europene. De asemenea, Parlamentul numeşte un Ombudsman, care
încearcă să găsească o soluţie amiabilă pentru plângerile persoanelor împotriva
instituţiilor sau organelor comunitare.

3.3.2. Anchetele
• Parlamentul European are, de asemenea, competenţa de a numi comisii de
   anchetă care să investigheze cazurile de încălcare sau aplicare defectuoasă
   a dreptului comunitar de către statele membre.
• O comisie de acest gen a fost înfiinţată, de exemplu, în momentul apariţiei
   bolii „vacii nebune”, lucru care a dus la crearea unei agenţii veterinare
   europene.

3.3.3. Dreptul Parlamentului la o cale de atac în faţa Curţii de Justiţie a
Comunităţilor Europene
• Acţiunea în anulare a unui act legislativ care ar aduce atingere
   prerogativelor parlamentare.
• Acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona împotriva Comisiei sau
   Consiliului Uniunii Europene, dacă acestea nu îşi îndeplinesc obligaţiile.

3.3.4. Controlul financiar
   • Parlamentul European dispune de o competenţă de control în domeniul
      economic şi monetar.
   • Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comitetului Director al Băncii
      Centrale Europene trebuie să obţină aprobarea Parlamentului European
      înainte de a fi numiţi de către Consiliu.
   • Preşedintele BCE prezintă raportul anual în faţa Parlamentului European,
      reunit în şedinţă plenară.



FIŞA TEHNICĂ Nr.      3.4                         Competenţele Parlamentului European



             Biroul de Informare al Parlamentului European în România          25
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
Parlamentul European şi alte instituţii europene


3.4.1. Parlamentul European şi Comisia Europeană



Comisia Europeană, gardianul tratatelor şi organul executiv al Comunităţii,
lucrează în strânsă colaborare cu Parlamentul European.


Comisia prezintă, explică şi susţine propuneri legislative în faţa comisiilor
parlamentare şi este obligată să ţină seama de modificările solicitate de
Parlament.

Comisia participă la toate şedinţele plenare ale Parlamentului European şi
trebuie să îşi justifice politicile atunci când un deputat solicită acest lucru.

Comisia este obligată să răspundă întrebărilor scrise şi orale ale deputaţilor.


3.4.2. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene


Consiliul Uniunii Europene, celălalt organ legislativ al Uniunii, alcătuit din
miniştrii statelor membre, participă la lucrările Parlamentului European.
Preşedinţia Consiliului este deţinută prin rotaţie de fiecare stat membru, pentru
o perioadă de şase luni.




Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Preşedintele său, poate interveni în
oricare dintre dezbaterile din cadrul şedinţelor plenare.

La începutul fiecărui mandat, Preşedintele Consiliului Uniunii Europene îşi
prezintă programul în faţa Parlamentului European reunit în şedinţă plenară şi
iniţiază o dezbatere cu deputaţii. La sfârşitul celor 6 luni de mandat,
Preşedintele prezintă în faţa Parlamentului European bilanţul său politic.


3.4.3. Parlamentul şi Consiliul European




             Biroul de Informare al Parlamentului European în România         26
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
Consiliul European, format din şefii de stat şi de guvern, se întruneşte de cel
mult patru ori pe an.


Preşedinţia Consiliului European este deţinută, prin rotaţie, de către fiecare
stat membru, pentru o perioadă de şase luni.

Consiliul European dă impulsul necesar dezvoltării Uniunii şi stabileşte atât
orientările generale, cât şi priorităţile politice ale acesteia, ţinând cont de
recomandările Parlamentului.

Fiecare reuniune la nivel înalt începe cu o declaraţie a Preşedintelui
Parlamentului European, care expune principalele poziţii ale instituţiei pe care
o reprezintă cu privire la diversele subiecte care vor fi abordate de către şefii
de stat şi de guvern.

La sfârşitul fiecărei reuniuni la nivel înalt, Preşedintele Consiliului European
prezintă Parlamentului un raport privind rezultatele şi iniţiază o dezbatere cu
deputaţii europeni.

3.4.4. Controlul asupra Comisiei şi Consiliului


Parlamentul European exercită un control democratic asupra Comisiei; există,
de asemenea, un anumit control parlamentar al activităţilor Consiliului.

Preşedintele Comisiei este numit de către Consiliu cu majoritate de voturi.
Parlamentul aprobă sau respinge numirea propusă. Apoi, de comun acord cu
Preşedintele desemnat, statele membre numesc comisarii.
Colegiul comisarilor trebuie să fie apoi aprobat în ansamblul său de către
Parlament.

Parlamentul are putere de cenzură faţă de Comisie; acesta este un drept
fundamental care poate fi exercitat de către deputaţii în Parlamentul European
pentru a asigura controlul democratic al Uniunii Europene. Parlamentul poate
obliga Colegiul comisarilor, în ansamblul său, să demisioneze.

Comisia prezintă periodic Parlamentului rapoarte, cum ar fi:
  • Raportul anual al Comisiei privind funcţionarea Comunităţilor
  • Raportul anual privind execuţia bugetului

Prin examinarea acestor rapoarte, Parlamentul îşi poate exercita competenţa
de control.




             Biroul de Informare al Parlamentului European în România         27
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
Unul dintre mijloacele de exercitare a controlului de către Parlamentul
European este adresarea de întrebări scrise şi orale de către deputaţi
Consiliului şi Comisiei.

Parlamentul are o putere de iniţiativă politică: el poate solicita Comisiei să
prezinte o propunere Consiliului Uniunii Europene.

Parlamentul invită periodic Comisia şi Consiliul Uniunii Europene să dezvolte
politicile existente sau să iniţieze altele noi.




FIŞA TEHNICĂ Nr.      4.0

             Biroul de Informare al Parlamentului European în România         28
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
Parlamentul European şi rolul său politic
Parlamentul European este o adevărată tribună internaţională unde iau
cuvântul numeroşi lideri mondiali. De-a lungul anilor, Parlamentul a devenit
interpretul acţiunilor interne şi externe ale Uniunii, ceea ce permite
participarea deputaţilor şi, prin intermediul lor, a cetăţenilor, la definirea
viziunii politice europene.




FIŞA TEHNICĂ Nr.      4.1                       Parlamentul European şi rolul său politic



             Biroul de Informare al Parlamentului European în România              29
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
Politica externă

Parlamentul European este consultat de către Consiliu cu privire la aspectele
principale şi orientările fundamentale ale Politicii Externe şi de Securitate
Comună (PESC). Parlamentul poate adresa Consiliului întrebări şi recomandări.
PESC coordonează politicile externe ale statelor membre ale Uniunii.

Parlamentul este informat cu regularitate de către Consiliu cu privire la
evoluţia politicii externe şi de securitate şi poate adresa acestuia întrebări şi
recomandări.

Prin intermediul Comisiei pentru afaceri externe, Parlamentul European se află
permanent în contact cu Înaltul Reprezentant al UE pentru PESC, precum şi cu
comisarul european pentru relaţii externe.

Parlamentul European îşi dă avizul conform pentru aderarea unor noi state la
Uniunea Europeană şi este consultat cu privire la acordurile internaţionale,
cum ar fi acordurile de asociere sau de cooperare comercială încheiate între UE
şi ţările terţe.

La 29 octombrie 2004, miniştrii de externe ai statelor membre au semnat
Tratatul constituţional.
Crearea acestei prime Constituţii Europene ar consolida rolul Parlamentului
European în domeniul politicii externe.




FIŞA TEHNICĂ Nr.      4.2                       Parlamentul European şi rolul său politic



             Biroul de Informare al Parlamentului European în România              30
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
Globalizare

Parlamentul European ajută Uniunea Europeană să joace un rol veritabil în
procesul de globalizare.

Parlamentul European participă în mod activ la dezbaterile privind globalizarea.
Acesta urmăreşte îndeaproape lucrările Organizaţiei Mondiale a Comerţului
(OMC).
OMC este organizaţia internaţională în cadrul căreia ţările semnatare definesc
reguli privind comerţul internaţional.

Parlamentul European îşi dă avizul conform cu privire la rezultatul negocierilor
purtate de către Uniunea Europeană în cadrul OMC, prin recomandări adresate
Comisiei Europene, principalul negociator al Uniunii.

Parlamentul subliniază faptul că trebuie luate în considerare dificultăţile
specifice întâmpinate de ţările în curs de dezvoltare.

Parlamentul European îşi coordonează acţiunile în vederea apărării intereselor
cetăţenilor în contextul actual al globalizării.

Parlamentul solicită crearea unei adunări parlamentare pe lângă OMC pentru a
permite fiecărui cetăţean să înţeleagă mecanismele OMC şi deciziile luate în
cadrul acesteia.
Deputaţii în Parlamentul European doresc, aşadar, să sporească transparenţa
activităţilor OMC.

Parlamentul subliniază necesitatea de a progresa spre o globalizare a
drepturilor cetăţenilor care să garanteze o justiţie socială şi o democraţie
mondială.

În concluzie, Parlamentul îşi poate pune în valoare opiniile privind regulile de
funcţionare a economiei mondiale.




FIŞA TEHNICĂ Nr.      4.3                       Parlamentul European şi rolul său politic



             Biroul de Informare al Parlamentului European în România              31
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
Apărarea drepturilor omului

Protecţia drepturilor omului în lume reprezintă o prioritate absolută a
Parlamentului European. Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului se
ocupă în mod direct de problema apărării drepturilor omului în afara Uniunii.


În fiecare an, Parlamentul European prezintă un raport privind situaţia
drepturilor omului în ţările terţe şi un raport privind respectarea drepturilor
omului în interiorul Uniunii.

Consiliul informează Parlamentul European cu privire la orice decizie de a
suspenda un acord cu o anumită ţară din motive legate de drepturile omului.
Parlamentul poate astfel să exercite presiuni asupra ţării respective pentru ca
aceasta să elibereze prizonieri politici sau să adere la acorduri internaţionale
de protecţie a drepturilor omului.

În fiecare perioadă de sesiune, adică o dată pe lună, Parlamentul European
dezbate cazuri de încălcare a drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de
drept. Parlamentul a adoptat o serie de rezoluţii care condamnă guvernele
responsabile de încălcarea drepturilor omului. Hemiciclul este, aşadar, un
forum internaţional în care se poate interveni pentru a atrage atenţia
deputaţilor şi cetăţenilor cu privire la încălcarea drepturilor omului în anumite
ţări.

În 1988, Parlamentul European a instituit Premiul Saharov pentru libertatea de
gândire. Acesta este atribuit, în fiecare an, unei personalităţi sau unei
organizaţii internaţionale care, asemenea fizicianului nuclear rus Andrei
Saharov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1975, s-a distins în
domeniul drepturilor omului.

Premiul Saharov pe anul 2006 a fost acordat lui Aleksandr Milinkevich, liderul
opoziţiei din Belarus şi luptător pentru democraţie şi drepturile omului. Acesta
a participat la alegerile prezidenţiale, în calitate de contracandidat al lui
Alexandr Lukaşenko. A fost arestat şi condamnat la 15 zile de închisoare, în
urma manifestării de protest organizate împotriva rezultatului alegerilor. De
altfel, acest rezultat a fost contestat şi de către UE şi SUA.




FIŞA TEHNICĂ Nr.      4.4                        Parlamentul European şi rolul să politic


             Biroul de Informare al Parlamentului European în România              32
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie


Libertatea, securitatea şi justiţia sunt trei domenii de maximă importanţă
pentru cetăţenii europeni.


Uniunea Europeană a creat un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie care
respectă Carta drepturilor fundamentale a Uniunii, precum şi tradiţiile şi
sistemele juridice ale fiecărui stat membru.

Existenţa acestui spaţiu întăreşte şi facilitează cooperarea poliţienească şi
vamală între statele membre, precum şi cooperarea judiciară civilă şi penală.

Pentru a asigura un nivel înalt de securitate pentru toţi cetăţenii, Uniunea
Europeană combate toate formele de criminalitate (traficul de droguri, de arme
şi de maşini furate, corupţia, exploatarea sexuală a copiilor, terorismul etc.),
de rasism şi de xenofobie.

Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie garantează cetăţenilor dreptul de
liberă circulaţie şi de şedere în întreaga Uniune.

Uniunea are, de asemenea, competenţe în domeniul securităţii şi justiţiei.
Parlamentul joacă, alături de Consiliu, rolul de colegislator pentru o mare parte
din actele legislative necesare creării acestui spaţiu de libertate, securitate şi
justiţie.




FIŞA TEHNICĂ Nr.      4.5                       Parlamentul European şi rolul său politic




             Biroul de Informare al Parlamentului European în România              33
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Decizia de a elabora o Cartă a drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a
fost luată la Consiliul European de la Köln din 3 - 4 iunie 1999.


Sarcina redactării unui proiect de Cartă a revenit unei convenţii alcătuite din
reprezentanţi ai şefilor de stat şi de guvern, Preşedintele Comisiei, precum şi
membri ai Parlamentului European şi ai parlamentelor naţionale.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost proclamată de către
Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene la
Consiliul European de la Nisa, din 7 decembrie 2000.

Preambulul Cartei prezintă hotărârea statelor membre de a împărtăşi „un viitor
paşnic întemeiat pe valori comune” şi declară: „conştientă de patrimoniul său
spiritual şi moral, Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile şi universale
ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii; aceasta se întemeiază
pe principiile democraţiei şi statului de drept”.

Carta drepturilor fundamentale reuneşte într-un singur text ansamblul
drepturilor civice, politice, economice şi sociale ale cetăţenilor europeni şi ale
tuturor celor care locuiesc pe teritoriul Uniunii.

Aceste drepturi sunt grupate în şase capitole principale:                      Demnitatea,
Libertăţile, Egalitatea, Solidaritatea, Cetăţenia şi Justiţia.

Începând din 2001, Parlamentul European prezintă în fiecare an un raport care
analizează măsura în care drepturile enunţate în Cartă sunt respectate.
De exemplu, în 2002, Parlamentul a indicat că situaţia prizonierilor s-a
deteriorat în unele state membre, în principal ca urmare a suprapopulării
închisorilor. Intenţia Parlamentului European este aceea de a valorifica cât mai
bine aceste rapoarte în vederea unei conştientizări generale la nivelul statelor
membre.

Includerea drepturilor fundamentale în viitoarea Constituţie europeană
presupune faptul că, dacă aceasta din urmă intră în vigoare, instituţiile
europene şi statele membre vor fi, din punct de vedere juridic, obligate să le
respecte.


FIŞA TEHNICĂ Nr.       5.0

              Biroul de Informare al Parlamentului European în România               34
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
Parlamentul European pentru tine



Parlamentul European este casa tuturor cetăţenilor europeni. Nu ezita să ne
contactezi...



Parlamentul European are birouri în capitala fiecărui stat membru.

Locaţia noastră în Bucureşti este în clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

Biroul de Informare al Parlamentului European în România
Strada Boteanu, 1
Sector 1
010027 Bucuresti
Romania

Telefon:     021-305 79 86
Fax:         021-315 79 29
Email:       epbucarest@europarl.europa.eu
Website:     www.europarl.europa.eu/bucuresti




FIŞA TEHNICĂ Nr.       5.1                              Parlamentul European pentru tine




              Biroul de Informare al Parlamentului European în România            35
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
Scrie Parlamentului European


Unitatea “Poşta cetăţeanului" a fost creată în 1997 cu misiunea de a răspunde
solicitărilor cetăţenilor cu referire la toate domeniile de activitate ale
Parlamentului European.


Ce tip de informaţii puteţi solicita de la “Poşta cetăţeanului”?

   •   informaţii despre structura, organizarea şi competenţele Parlamentului
       European,
   •   activitatea parlamentară (rezoluţii, dreptul de petiţie, întrebări şi
       intervenţii ale parlamentarilor),
   •   legislaţia în vigoare (dreptul primar şi secundar şi acorduri
       internaţionale),
   •   poziţia Parlamentului European în toate domeniile de competenţă ale
       Uniunii Europene.

Serviciul nu răspunde:

   •   solicitărilor care intra sub incidenţa "Codului european al bunei conduite
       administrative",
   •   scrisorilor care sunt injurioase (la adresa Parlamentului sau a
       parlamentarilor şi altor personalităţi),
   •   scrisorilor care nu au un subiect clar,
   •   scrisorilor repetitive (cele care au acelaşi expeditor şi acelaşi subiect,
       într-o perioada scurtă de timp).

Unde trimiteţi solicitarea dumneavoastră?

Prin poştă, la adresa:

Parlamentul European,
Poşta cetăţeanului
GOL03A012
L-2929 LUXEMBOURG

Pentru informaţii suplimentare, puteţi contacta Biroul de Informare al
Parlamentului European în România sau puteţi vizita pagina de internet
www.europarl.europa.eu/bucuresti.


FIŞA TEHNICĂ Nr.       5.2                              Parlamentul European pentru tine



              Biroul de Informare al Parlamentului European în România            36
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
Accesul la documente

Articolul 255 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene prevede că
cetăţenii şi rezidenţii din Uniunea Europeană au dreptul de a accesa
documentele interne ale Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei.

Din dorinţa ca activitatea sa să fie cunoscută şi înţeleasă de cetăţean,
Parlamentul European pune la dispoziţia cetăţeanului un registru care îi dă
acces la diverse documente ale instituţiei.

Acest registru de documente este un instrument care permite cetăţeanului să
efectueze căutări privind lucrările Parlamentului. Obiectivul său este să
informeze fiecare cetăţean de existenţa documentelor emise de Parlament şi
de a-i facilita accesul.

Pentru informaţii suplimentare, puteţi consulta pagina de                     internet a
Parlamentului     European    la   www.europarl.europa.eu,                      secţiunea
Parlament/Acces la documente.

Sau puteţi contacta Biroul de Informare al Parlamentului European în România
sau consulta pagina noastră de internet la www.europarl.europa.eu/bucuresti.




FIŞA TEHNICĂ Nr.      5.3                              Parlamentul European pentru tine


             Biroul de Informare al Parlamentului European în România              37
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
Vizitează Parlamentul European


Din dorinţa de a îşi face cât mai bine cunoscută activitatea, Parlamentul
European organizează vizite pentru grupuri sau vizitatori individuali în toate
cele trei locaţii - Bruxelles, Strasbourg şi Luxemburg. Începând din luna
octombrie 2005 Parlamentul oferă grupurilor interesate posibilitatea de a
participa la o vizită în limba română.


Majoritatea vizitelor la Bruxelles au loc în afara sesiunilor şi constau într-o
conferinţă de informare privind activitatea, rolul şi competenţele Parlamentului
European (în limba română), precum şi o vizită a sălii de plen. Grupurile
trebuie să fie constituite din cel puţin 20 de persoane.

Pentru toate vizitele la Bruxelles + vizitele la Strasbourg în timpul sesiunilor în
plen (vizite în limba română), vă rugăm să contactaţi:

Dna. Mariana Cosac, Parlamentul European, Unitatea Vizite şi Seminarii, PHS
1C27, rue Wiertz, B-1047 Brussels

Tel: 00 32.2.28.31210 - Fax: 00 32.2.28.43530
E-mail: mariana.cosac@europarl.europa.eu

Pentru vizitele la Strasbourg în afara sesiunilor, vă rugăm să contactaţi:

European Parliament, Strasbourg Information Office, BP 1024, F-67070
Strasbourg Cedex
Tel: 00 33.388.1.74001 - Fax: 00 33.388.1.75184
E-mail epstrasbourg@europarl.europa.eu

Pentru vizitele la Luxemburg, vă rugăm să contactaţi:

Dl. Marcel Fandel, European Parliament, SCH 02A232SR, L-2929 Luxemburg

Tel: 00 352.4300.22997 - Fax: 00 352.43.93.26
E-mail: marcel.fandel@europarl.europa.eu




FIŞA TEHNICĂ Nr.       5.4                              Parlamentul European pentru tine



              Biroul de Informare al Parlamentului European în România            38
            epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                           2007
Stagii/recrutare la Parlamentul European

5.4.1. Stagii la Parlamentul European

Parlamentul European propune diferite tipuri de stagii remunerate sau
neremunerate: stagii generale, stagii pentru ziarişti, pentru traducători şi
pentru interpreţi.

Opţiune generală sau jurnalism (Burse Schuman)
Stagiile remunerate sunt rezervate absolvenţilor de studii universitare sau de
alte forme echivalente de învăţământ. Acestea au drept scop completarea
cunoştinţelor dobândite în timpul studiilor şi familiarizarea cu activitatea
Uniunii Europene în general şi a Parlamentului European în particular.

Durata stagiilor remunerate este de cinci luni.

Stagii neremunerate

Parlamentul European oferă tinerilor absolvenţi de liceu, cu bacalaureat, sau
de studii echivalente, superioare sau tehnice, posibilitatea de a efectua stagii
neremunerate. Acestea sunt acordate cu prioritate tinerilor care trebuie să
efectueze un stagiu conform regulamentului organismului în care activează.

Durata stagiilor neremunerate este de patru luni, cu posibilitatea de prelungire
cu titlu excepţional.

Stagii pentru traducători

Stagiile remunerate destinate traducătorilor sunt rezervate absolvenţilor de
învăţământ universitar sau a unei forme de învăţământ echivalente. Aceste
stagii urmăresc completarea cunoştinţelor dobândite pe durata studiilor şi
familiarizarea cu activitatea Uniunii Europene în general şi a Parlamentului
European în special.

Stagii pentru interpreţi

Direcţia pentru servicii de interpretare a Parlamentului European nu oferă
cursuri de formare a lingviştilor care vor să se specializeze în interpretare.

5.4.2. Recrutare

Cum să lucrezi pentru Parlamentul European


             Biroul de Informare al Parlamentului European în România         39
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007
Parlamentul European are în jur de 4000 de angajaţi la care se adaugă agenţi
din Statele Membre ale Uniunii Europene

Cum puteţi deveni funcţionar european?
Ca şi celelalte instituţii, Parlamentul European recrutează personal numai prin
concurs. Sunt cinci tipuri de concursuri, pentru categorii diferite, care permit
cetăţenilor să candideze pentru funcţii ca administrator, interpret, traducător,
asistent, secretar/secretară, agenţi calificaţi.

Anunţurile referitoare la concursuri sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene şi în ziarele locale.     Pentru informaţii referitoare la publicarea
anunţurilor de concurs şi programarea acestora conform calendarului
provizoriu, puteţi consulta www.europa.eu/epso.

Toate prevederile referitoare la funcţia publica în Uniunea Europeană sunt
definite în regulamentul privind statutul funcţionarilor europeni.




             Biroul de Informare al Parlamentului European în România         40
           epbucarest@europarl.europa.eu - www.europarl.europa.eu/bucuresti
                                          2007