PARTIDUL UNIONIST din REPUBLICA MOLDOVA - DOC by jqy64044

VIEWS: 47 PAGES: 16

									APROBAT                                              ÎNREGISTRAT
la Congresul I, Constitutiv al                       de Ministerul Justiţiei
Mişcării Unioniste din R. Moldova                    al Republicii Moldova
în baza procesului-verbal                             nr. __________
din «___» ________2010                                din «___» _________ 2010


                                                         Şef DPON _____________




                              STATUTUL
           Mişcării Unioniste din Republica Moldova




                                    Chişinău, 2010
                                 I. DISPOZIŢII GENERALE
1.1.  Mişcarea Unionistă din Republica Moldova, în continuare – «Mişcarea», este o organizaţie
      benevolă cu statut de persoană juridică deschisă tuturor cetăţenilor R. Moldova cu drept de
      vot, care conştientizează necesitatea revenirii grabnice a teritoriilor româneşti înstrăinate de
      la est de Prut în componenţa României şi doresc să contribuie personal la realizarea acestui
      deziderat.
1.2. Denumirea completă: Mişcarea Unionistă din Republica Moldova.
1.3. Denumirea prescurtată a Mişcării este MURM.
1.4. Mişcarea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu:
     Legea R. Moldova cu privire la partidele politice nr. 294-XYI din 21.12.2007;
     Rezoluţia de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920;
     Tratatul de prietenie ruso-turc din 1921;
     Hotărîrea Congresului II al deputaţilor poporului din URSS din 24 decembrie 1989 „Cu
      privire la aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune şi a
      Protocolului adiţional secret din 23 august 1939”;
     Hotărîrea Sovietului Suprem al RSSM din 23 iunie 1990 pentru aprecierea politco-juridică a
      Tratatului sovieto-german de neagresiune şi a Protocolului adiţional secret din 23 august
      1939, precum şi a consecinţelor lui pentru Basarabia şi Bucovina de Nord;
     Rezoluţia Conferinţei Internaţionale de la Chişinău din 26-28 iunie 1991 în problema
      Pactului Ribbentrop-Molotov şi a consecinţelor lui asupra Basarabiei;
     Declaraţia de Independenţă a R.Moldova din 27 august 1991;
     Actele Internaţionale la care şi R.Moldova este parte şi în special Actul final de la Helsinki
      din 1975 şi Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990;
     Declaraţia Universală a drepturilor omului;
     Constituţia R. Moldova;
     Legislaţia Europeană şi Normele de Drept Internaţional în domeniu,
     Prezentul Statut.
1.5. Mişcarea se constituie în forma juridică de organizare: mişcare social – politică.
1.6. Mişcarea este persoană juridică şi îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii
      Moldova.
1.7. Emblema Mişcării este harta României în frontierele ei de pînă la 28 iunie 1940, colorată în
      porţiuni egale în culorile albastru-galben-roşu, încadrată între două circumferinţe
      concentrice, in spaţiul de culoare albastră deschisă dintre care sînt amplasate uniform 12
      steluţe aurii cu 5 colţuri, ce simbolizează Uniunea Europeană, avînd inscripţionat dedesubt
      denumirea prescurtată a formaţiunii – MURM.
1.8. Semnul electoral al Mişcării este conturul hărţii României în frontierele ei de pînă la 28 iunie
      1940, încadrată între două circumferinţe concentrice, în spaţiul dintre care sînt amplasate
      uniform 12 steluţe cu 5 colţuri, avînd inscripţionat dedesubt denumirea prescurtată a
      formaţiunii – MURM, totul executat în alb-negru.
1.9. Imnul Mişcării este melodia „Maluri de Prut”, compozitor - Ion Aldea-Teodorovici, versuri –
      Adrian Păunescu, în interpretarea regretaţilor Ion şi Doina Aldea-Teodorovici.
1.10. Mişcarea activează atît cu personal remunerat, cît şi pe principii de voluntariat.
1.11. Durata activităţii Mişcării este nelimitată.
1.12. Adresa juridică şi sediul central al Mişcării şi al organelor centrale de conducere, control şi
      revizie este: mn. Chişinău, str. Magda Isanos, nr.14/1, ap. 4.

                                2. IDENTITATEA MIŞCĂRII
2.1.   Mişcarea s-a constituit din necesitatea de a oferi soluţii la situaţia catastrofală în care a
       ajuns R.Moldova şi pericolul de moarte care planează asupra Neamului Românesc în
       teritoriile româneşti înstrăinate din stînga Prutului.
2.2.   Experimentul îndelungat de „independenţă” a R. Moldova a eşuat definitiv şi ireversibil.
       R.Moldova este de ani buni cel mai sărac stat, cu cel mai mic produs intern brut, dar cu cele
       mai mari datorii pe cap de locuitor din Europa, insolvabil şi falimentar la toate capitolele,
                                                       1
       fără securitate economică, politică şi societală, fără resurse energetice şi zăcăminte naturale,
        incapabilă să preia controlul asupra întregului său teritoriu şi a frontierei de est, şi cu cea
        mai scăzută speranţă de viaţă din Europa.
2.3. Ideea de stat suveran şi independent a fost compromisă în totalitate. Toate guvernele, care s-
        au perindat pe parcursul anilor după proclamarea Independenţei, indiferent de culoarea lor
        politică, şi-au demonstrat incapacitatea de a face din R.Moldova un stat prosper şi civilizat.
2.4. Majoritatea întreprinderilor industriale au dat faliment şi şi-au încetat activitatea, în
        consecinţă, sute de mii de pesoane au rămas fără surse de existenţă, iar noi locuri de muncă
        nu se crează...
2.5.    O bună parte din patrimoniul Republicii a fost înstrăinat în favoarea Rusiei în contul
        „datoriilor” acumulate faţă de aceasta pentru gazele şi energia electrică livrate, actualmente
        ni se înstrăinează şi ultima avuţie care ne-a mai rămas – pămînturile strămoşeşti!
2.6.    Dintr-o republică exportatoare de produse agroalimentare, R.Moldova a ajuns să importe
        cea mai mare parte dintre acestea, productivitatea în agricultură fiind de zeci de ori mai
        mică faţă de ţările Uniunii Europene, iar ponderea populaţiei care lucrează în agricultură
        este mai mult de jumătate din numărul total al populaţiei angajate în cîmpul muncii...
2.7.    Investiţiile în fondurile fixe şi infrastructură sînt nesemnificative, uzura fondurilor fixe a
        atins 90-95%, iar drumurile Republicii au ajuns într-o situaţie dezastruoasă...
2.8.    Sistemul educaţional în R.Moldova se află într-o situaţie deplorabilă; dotarea aşezămintelor
        de învăţămînt este sub orice critică, nivelul de pregătire a specialiştilor este extrem de
        scăzut, diplomele obţinute în R.Moldova nu sînt recunoscute nicăieri în lume...
2.9.    La fel stau lucrurile şi în domeniul ocrotirii sănătăţii. Trecerea la asistenţa medicală contra
        plată a îngrădit accesul majorităţii populaţiei la serviciile medicale calificate, mulţi oameni
        mor cu zile...
2.10. R. Moldova nu este în stare să asigure nici minimul de existenţă cetăţenilor săi. Din cauza
        sărăciei şi a lipsei locurilor de muncă au emigrat deja circa 1.3 mln de români (din 2.7 mln),
        în special tineri, şi exodul acestora continuă... Ca urmare - nu se mai întemeiaza familii, nu se
        mai nasc copii, în timp ce bătrînii (şi nu doar) mor pe capete... În tot mai multe sate se închid
        şcolile din lipsă de copii, ni se stinge Neamul văzînd cu ochii... Există pericolul real ca peste
        cîţiva ani ponderea populaţiei băştinaşe să coboare sub 50 % din numărul total al populaţiei
        R.Moldova, iar de aici pînă la dispariţia totală din aceste teritorii nu rămîne decît un pas!
2.11. În concluzie, existenţa în continuare a R. Moldova ca stat independent este echivalentă cu
        dispariţia fiinţei naţionale româneşti din aceste teritorii în foarte scurt timp!
2.12. Mişcarea conştientizează că R. Moldova n-are nici o şansă să se integreze de una singură, ca
        stat independent, în Uniunea Europeană. Mai întîi, R.Moldova ar trebui să intre în NATO,
        dar şi acest lucru nu este posibil din mai multe motive, printre care:
        - nu-i permite constituţia, care stipulează că R.Moldova este stat neutru, iar modificarea
        acesteia nu este posibilă nici pe cale parlamentară, nici prin referendum, ţinînd cont de
        conjunctură politică şi starea de spirit din societate;
        - R.Moldova nu-şi controlează o bună parte din teritorii şi frontiere şi nu este în stare să
        determine Rusia să-şi retragă trupele de ocupaţie şi armamentul de pe teritoriul său cu toată
        implicarea comunităţii internaţionale, iar NATO nici odată n-a încorporat zone de
        instabilitate şi insecuritate...!
        - Nici modificarea formatului de negocieri în problema transnistreană, adică schimbarea
        statutului SUA şi a UE din observatori în membri cu drepturi depline, nu este posibilă,
        deoarece Rusia niciodată nu-şi va da consimţămîntul în acest sens!
2.13. Iar pentru a putea adera la Uniunea Europeană (dacă printr-un miracol ar deveni membră a
        NATO...) R.Moldova trebuie să îndeplinească condiţiile celor 31 de capitole ale AQUIS-ului
        comunitar, pentru rezolvarea cărora este nevoie de zeci de miliarde de EURO, bani pe care
        R.Moldova nu-i are şi nu-i va avea vre-o dată cu toate infuziile din exterior!
2.14. Pe de asupra, nici UE nu este dispusă să se extindă spre est în anii următorii, R.Moldova fiind
        plasată în aşa zisul Parteneriat Estic, alături de Belarusi şi Azerbaidjan...
2.15. Nici acordarea cetăţeniei române nu-i o soluţie, din contra, acest lucru, în condiţiile existenţei
        şi în continuare a R. Moldova ca stat independent, va accelera exodul populaţiei şi procesul
        de stingere a fiinţei naţionale româneşti în stînga Prutului!
2.15.1. În viziunea Mişcării, cea mai rezonabilă cale de redobîndire a cetăţeniei române este
                                                          2
        (Re)Unirea cu Patria-mamă România! Astfel, toţi cetăţenii R. Moldova vor deveni automat şi
         imediat cetăţeni ai României şi, implicit, ai Europei, dar cu teritorii cu tot şi nu în afara lor!
2.16.   În acest context, Mişcarea consideră că unica soluţie de a ne salva de la pieire şi a ne conserva
        fiinţa naţională, de a ne integra în structurile europene şi euroatlantice şi de a scăpa de trupele
        de ocupaţie şi armamentul rusesc, este (Re)Unirea R.Moldova cu Patria-mamă România!
2.17.   Redevenind parte integrantă a Statului Român, avînd în vedere că România este membră şi a
        NATO, şi a Uniunii Europene, teritoriile româneşti din stînga Prutului vor deveni imediat şi
        automat parte şi a NATO, şi a Uniunii Europene! În doar cîteva luni vor fi egalate salariile,
        pensiile şi bursele cu cele similare din România, vor fi înlocuite buletinele de identitate cu
        buletine româneşti, în scurt timp România şi Uniunea Europeană vor veni aici cu investiţii
        consistente, vor deschide sute de mii de locuri de muncă bine plătite, astfel ca tinerii noştri să
        nu mai fie nevoiţi să plece în lumea largă ca să-şi cîştige existenţa, mai mult, astfel îi vom putea
        determina şi pe cei plecaţi de nevoie în stăinătate să se întoarcă acasă şi vom asigura
        continuitatea Neamului Românesc în aceste teritorii!
2.18.   (Re)Unindu-ne cu Patria-mamă (în hotarele recunoscute pe plan internaţional), problema
        Transnistriei va fi transferată pe agenda de preocupări a Uniunii Europene şi NATO, unicele
        forţe de pe glob, în stare să determine Rusia să-şi onoreze obligaţiile asumate la Istanbul în
        1999!
2.19.   Mişcarea consideră firească revenirea teritoriilor româneşti înstrăinate de la est de Prut în
        componenţa României în contextul nulităţii Pactului Molotov-Ribbentrop şi în lumina
        Actului Final de la Helsinki din 1975, a Cartei de la Paris pentru o nouă Europă din 1990 şi a
        altor Acte Internaţionale, care stipulează că frontierele dintre state pot fi modificate prin
        mijloace paşnice cu acordul părţilor! Chiar Declaraţia de Independenţă stipulează că
        R.Moldova este liberă să-şi hotărască prezentul şi viitorul în spaţiul istoric şi etnic al
        devenirii sale naţionale! S-ar pune capăt, astfel, unei mari nedreptăţi istorice faţă de
        România şi Poporul Român şi, îndeosebi, faţă de românii din stînga Prutui.
2.20.   Mişcarea vede Reunificarea teritoriilor româneşti şi a Poporului Român în cîteva etape:
        - Unirea R.Moldova cu România în hotarele recunoscute pe plan internaţional;
        - Retragerea trupelor de ocupaţie şi armamentului rusesc din Transnistria şi Tighina;
        - Schimb de teritorii între România şi Ucraina, astfel ca să se revină la frontierele de pînă la
        28 iunie 1940.
2.21.   Mişcarea aşază în centrul preocupărilor sale persoana umană şi fiinţa naţională, avînd
        convingerea că doar revenirea teritoriilor româneşti înstrăinate din stînga Prutului la trupul
        Patriei-mamă România le poate asigura locuitorilor de aici şanse reale de a-şi pune în
        valoare potenţialul individual şi de-aşi asigura un trai decent şi civilizat, fără a fi nevoiţi să
        emigreze, bucurîndu-se de toate drepturile şi libertăţile, pe care le oferă o societate cu
        adevătat democratică.

                                       3. SCOP ŞI SARCINI
3.1.    Scopul principal al Mişcării este readucerea teritoriilor româneşti de la est de Prut, ocupate şi
        anexate în 1940 de Uniunea Sovietică, la trupul Patriei-mamă România, altfel spus, lichidarea
        consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop.
3.2.    Sarcinile principale ale Mişcării sunt:
       educarea patriotică şi conştientizarea populaţiei R.Moldova de necesitatea imperioasă a
        revenirii teritoriilor româneşti de la est de Prut la trupul Patriei-mamă România;
       sensibilizarea clasei politice, societăţii civile şi autorităţilor R.Moldova şi ale României
        asupra pericolului de moarte care planează asupra fiinţei naţionale româneşti în teritoriile
        româneşti din stînga Prutului şi determinarea acestora să întreprindă acţiunile care se impun
        în vederea readucerii lor grabnice acasă, la trupul României;
       mediatizarea pe plan internaţional a dezideratului de Reunificare a Ţării şi Neamului
        Românesc şi sensibilizarea organismelor internaţionale asupra necesităţii lichidării grabnice
        a consecinţelor Pactului Molotov - Ribbentrop;
       accederea în Parlamentul R.Moldova cu un număr cît mai mare de mandate şi realizarea,
        dimpreună cu alte formaţiuni politice care au obiective similare, a dezideratului de
        Reîntregire a Ţării si Neamului Românesc!
                                                       3
                         4. FORME ŞI DIRECŢII DE ACTIVITATE
4.1.    În vederea realizării scopului şi sarcinilor sale principale Mişcarea îşi propune:
       să constituie structuri în unităţile administrativ-teritoriale de nivelul II şi III ale Republicii;
       să poarte prin membrii săi dialoguri deschise cu diverse grupuri de cetăţeni, cu persoane
        aparte despre necesitatea revenirii teritoriilor româneşti de la est de Prut la trupul Patriei-
        mamă România;
       antrenarea elitei societăţii, studenţilor şi absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt din
        R.Moldova, în activitatea de conştientizare a populaţiei asupra necesităţii (Re)Unirii
        grabnice a teritoriilor româneşti înstrăinate din stînga Prutului cu Patria-mamă România;
       mobilizarea cetăţenilor R.Moldova, stabiliţi cu traiul, sau care se află la studii în afara
        Republicii, în special în România şi alte Ţări din Uniunea Europeană, în activitatea de
        susţinere şi propagare a dezideratului de Reunificare a Ţării şi Neamului Românesc;
       să informeze şi să sensibilizeze organismele internaţionale şi autorităţile statelor-membre ale
        Uniunii Europene şi NATO asupra situaţiei dezastruoase în care se află R.Moldova şi
        pericolului pe care-l reprezintă existenţa acestui stat artificial pentru securitatea europeană,
        astfel, ca acestea să întreprindă acţiunile care se impun pentru readucerea acestor teritorii la
        trupul României şi integrarea lor pe această cale, unica posibilă, în structurile europene şi
        euroatlantice;
       să organizeze simpozioane, conferinţe ştiinţifice, mitinguri, demonstraţii, adunări populare,
        conferinţe de presă, cursuri, seminare ş.a.m.d.;
       să editeze şi să propage cărţi, ziare, reviste şi alte publicaţii, să publice diverse articole,
        apeluri, declaraţii ş.a.m.d., ătît în mijloacele mass-media din R.Moldova, cît şi din afara ei;
       să înfiinţeze şi să întreţină SITE-uri şi BLOG-uri proprii;
       să participe la emisiuni în direct la posturile de radio şi televiziune din R.Moldova şi
        România;
       să colaboreze cu forţe politice şi diverse structuri ale societăţii civile din Republică şi din
        afara ei, care sprijină acţiunile de Reunificare a teritoriilor româneşti;
       să organizeze diferite excursii în România şi în alte ţări din U.E., mai ales pentru locuitorii
        de la sate, în scopul familiarizării acestora cu starea de lucruri de acolo;
       să întreprindă acţiuni hotărîte în vederea modificarii Art. 13 din Constituţie în
        conformitate cu adevărul ştiinţific: limba de stat a R. Moldova este Limba Română!;
       să exercite presiuni asupra Parlamentului R.Moldova în scopul determinării acestuia să
        recunoască oficial apartenenţa populaţiei băştinaşe de la est de Prut la Poporul Român,
        eliminînd, astfel, disensiunile din societate;
       să iniţieze colectarea de semnături, adoptarea unor demersuri colective ş.a.m.d. în scopul
        determinării autorităţilor de la Chişinău şi Bucureşti să întreprindă acţiuni hotărîte în
        vederea readucerii grabnice a teritoriilor româneşti înstrăinate de la est de Prut în
        componenţa Patriei-mamă România;
       să contribuie la deschiderea unor biblioteci de carte românească în localităţile R. Moldova cu
        sprijinul autorităţilor române, a unor organisme internaţionale, a diasporei româneşti, a
        unor organizaţii obşteşti, societăţi comerciale şi persoane fizice din Republică şi din afara ei;
       să contribuie la difuzarea neîngrădită a presei tipărite în România şi R.Moldova în întreg
        spaţiul lingvistic românesc;
       să insiste pe lîngă autorităţile de la Chişinău pentru asigurarea recepţionării principalelor
        canale de televiziune româneşti pe întreg teritoriul R.Moldova, să sprijine iniţiativele
        persoanelor fizice şi juridice, care acţionează în acest sens;
       să insiste şi să determine ministerele de resort din R.Moldova şi România să acţioneze în
        sensul elaborării în comun, cu participarea celor mai prestigioşi istorici de pe ambele maluri
        ale Prutului, a unor manuale de istorie a românilor, care ar cuprinde şi Basarabia, şi nordul
        Bucovinei, şi întroducerea acestora în sistemele de învăţămînt ale celor două state;
       să contribuie pe toate căile legale la unificarea Bisericii Creştin-Ortodoxe din R.Moldova şi
        trecerea ei sub oblăduirea Patriarhiei Române, stabilirea unui parteneriat eficient cu aceasta
        în vederea accelerării procesului de Reunificare a Ţării şi Neamului Românesc;
       să insiste şi să determine autorităţile R.Moldova să asigurare condiţiile necesare pentru
                                                          4
       desfăşurarea nestingherită a activităţilor cultural–artistice şi de creaţie ale diferitor formaţii,
       colective artistice şi Uniuni de creaţie, maeştri în artă, scriitori ş.a.m.d. din România şi R.
       Moldova în întreg spaţiul spiritual românesc;
      să participe în alegerile parlamentare şi locale şi să obţină un număr cît mai mare de
       deputaţi în Parlamentul R.Moldova şi consilieri în consiliile locale din partea Mişcării;
      să acţioneze prin reprezentanţii săi în organele puterii de stat în vederea integrării pe toate
       planurile a R.Moldova în Statul Unitar Român.

           5. PRINCIPIUL DE ORGANIZARE ŞI STRUCTURA MIŞCĂRII
5.1.   Mişcarea este organizată conform principiului de organizare administrativ-teritorială a
       R.Moldova.
5.2.   În structura Mişcării există următoarele niveluri de organizare:
       - republican - la nivel de unitate administrativ-teritorială de nivelul I;
       - raional (judeţean) şi municipal – la nivel de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul II;
       - local – la nivel de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul III.
5.3.   Între niveluri există relaţii de subordonare, fiecare nivel bucurîndu-se de autonomie în
       limitele stabilite de prezentul Statut.
5.4.   În unităţile administrativ-teritoriale de nivelul III - sate (comune) şi oraşe - se constituie
       organizaţii primare.
5.5.   În unităţile administrativ-teritoriale de nivelul II se constituie filiale raionale (judeţene) şi
       municipale.
5.6.   În unitatea administrativ-teritorială de nivelul I (la nivel republican), se constituie Mişcarea
       în ansamblu pe Republică.

                                6. CONSTITUIREA MIŞCĂRII
6.1.   Constituirea în cadrul unei Adunări de Constituire a Grupului de Iniţiativă pentru
       constituirea Mişcării, alegerea conducerii acestuia, adoptarea proiectelor de Statut şi
       Program, adoptarea formularelor de adeziune şi liste ale membrilor Mişcării şi ai
       membrilor-fondatori ai organizaţiilor primare, nominalizarea persoanelor responsabile de
       constituirea filialelor în teritoriu, fixarea datei Congresului I, constitutiv şi stabilirea normei
       de reprezentare la acesta. Şedinţa se soldează cu întocmirea unui Proces Verbal şi a Listei
       fondatorilor Grupului de Iniţiativă pentru constituirea Mişcării cu semnăturile fiecăruia
       dintre ei.
6.2.   Identificarea de către persoanele responsabile de constituirea filialelor a unor potenţiali
       lideri locali în localităţile raionului (judeţului) sau în raza municipiului respectiv şi
       convocarea acestora într-o Adunare de Constituire a Grupului de Iniţiativă pentru
       constituirea filialei raionale (judeţene) sau municipale respective. Se constituie oficial
       Grupul de Iniţiativă pentru constituirea filialei, se discută şi se ia atitudine faţă de proiectele
       de Statut şi Program, se alege conducerea, se fixează data Conferinţei de Constituire a
       filialei şi se stabileşte norma de reprezentare la aceasta. Şedinţa se soldează cu întocmirea
       unui Proces Verbal şi a Listei fondatorilor Grupului de Iniţiativă pentru constituirea filialei
       cu semnăturile fiecăruia dintre ei.
6.3.   Identificarea de către potenţialii lideri locali (membri-fondatori ai Grupului de Iniţiativă
       pentru constituirea filialei) a unor persoane de orientare unionistă în localităţile de domiciliu,
       convocarea acestora într-o Adunare de Constituire a organizaţiei primare. Se constituie
       oficial organizaţia primară a Mişcării în localitatea respectivă, se ia atitudine faţă de
       proiectele de Statut şi Program, se alege Conducerea şi Consiliul Local (dacă este cazul), se
       nominalizează delegaţii la Conferinţa de Constituire a filialei, conform normei de
       reprezentare stabilită, se întocmeşte Procesul Verbal şi Lista fondatorilor organizaţiei
       primare cu semnăturile fiecăruia. Organizaţia primară se constituie din iniţiativa a cel
       puţin şapte persoane fizice cu domiciliul în localitatea respectivă.
6.4.   Convocarea Conferinţei de Constituire a Filialei, înregistrarea participanţilor, constituirea
       oficială a filialei, discutarea şi luarea de atitudine faţă de proiectele de Statut şi Program,
                                                       5
         alegerea Preşedintelui, Vicepreşedinţilor, Secretarului, Consiliului Filialei şi a Comisiei de
         Cenzori, nominalizarea delegaţilor la Congresul I, constitutiv, conform normei de
         reprezentare stabilită de Grupul de Iniţiativă pentru constituirea Mişcării. Conferinţa se
         soldează cu întocmirea unui Procesul Verbal, în care se consemnează toate hotărîrile
         adoptate. Toate hotărîrile se adoptă prin simpla majoritate de voturi ale delegaţilor prezenţi.
6.4.1    Conferinţa de Constituire a filialei raionale (judeţene) se convoacă după ce au fost
         constituite organizaţii primare în cel puţin 1/3 din localităţile raionului (judeţului) respectiv,
         iar numărul aderenţilor la Mişcare a atins cel puţin 200 persoane. Conferinţa este
         deliberativă, dacă participă cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor a cel puţin 2/3 din
         organizaţiile primare constituite la acel moment pe teritoriul raionului (judeţului) respectiv.
6.4.2    Filialele municipale Chişinău şi Bălţi se constituie la Conferinţele de Constituire din
         iniţiativa a cel puţin 400 şi, respectiv, 180 persoane (membri-fondatori).
6.5.     Convocarea Congresului I, constitutiv, înregistrarea delegaţilor cu semnăturile fiecăruia,
         constituirea oficială a Mişcării, adoptarea în variantă finală a Statutului şi Programului
         Mişcării, alegerea Preşedintelui, Prim-vicepreşedintelui, Vicepreşedinţilor, Secretarului
         General, Consiliului Republican şi a Comisiei de Cenzori ai Mişcării, adoptarea insemnelelor
         Mişcării, adoptarea Hotărîrii Congresului în ansamblu, adoptarea unor Apeluri, Declaraţii şi
         altor documente importante, întocmirea Procesul Verbal.
6.5.1.   Congresul I, Constitutiv, se convoacă după ce au fost constituite filiale în cel puţin jumătate
         din raioanele (judeţele) şi municipiile Republicii şi este deliberativ, daca participă cel puţin
         2/3 din delegaţii aleşi la Conferinţe din cel puţin jumătate din raioanele (judeţele) şi
         municipiile Republicii. Toate hotărîrile se adoptă prin simpla majoritate de voturi ale
         delegaţilor prezenţi la Congres.
         Notă. Fondatorii Grupului de Iniţiativă pentru constituirea Mişcării sunt delegaţi la Congresul
         I, constitutiv, al Mişcării din oficiu.
6.5.2.   După constituirea Mişcării la nivel republican, persoanele împuternicite de Congres în acest
         sens, în termen de o lună, depun la Ministerul Justiţiei actele necesare în conformitate cu
         legislaţia în vigoare în vederea înregistrării.
6.6.     După înregistrarea Mişcării la Ministerul Justiţiei, preşedinţii filialelor şi ai organizaţiilor
         primare depun cîte un ex. al proceselor verbale ale Conferinţelor de Constituire a filialelor şi
         Adunărilor de Constituire a organizaţiilor primare la Consiliul Raional(Judeţean) sau
         Municipal al administraţiei publice locale şi, respectiv, la primăriile din localitate, în vederea
         luării în evidenţă.
                                       7. MEMBRII MIŞCĂRII
                               7.1. Prevederi generale
7.1.1 Membru Mişcării poate deveni orice cetăţean al R.Moldova care îndeplineşte următoarele
      condiţii:
     are capacitatea de exerciţiu deplină;
     are domiciliul în R. Moldova;
     încuviinţează obiectivele Mişcării şi se angajează să contribuie personal la realizarea
      acestora;
     recunoaşte şi se obligă să respecte Statutul Mişcării.

                                     7.2. Procedura de înscriere în Mişcare
7.2.1     Înscrierea în Mişcare se face în baza unei adeziuni, adresate în scris organizaţiei primare
          (filialei municipale) la locul de trai al solicitantului.
7.2.2     Adeziunea este aprobată de Adunarea Generală (Consiliul Local) a organizaţiei primare şi
          este înaintată filialei raionale (judeţene) respective pentru reaprobare şi înregistrare.
7.2.3     Examinarea şi aprobarea/respingerea adeziunii solicitantului la filiala corespunzătoare se
          face de Comitetul Executiv al acesteia, care adoptă o decizie în acest sens.
7.2.4     În cazul filialelor municipale Chişinău şi Bălţi adeziunile se depun direct la Comitetul
          Executiv al filialei respective care şi adoptă o hotărîre de aprobare/respingere a acestora.
Notă:    Excepţie de la modalitatea de înscriere în Mişcare fac doar fondatorii grupurilor de iniţiativă
         pentru constituirea Mişcării şi a filialelor acesteia, precum şi membrii-fondatori ai organizaţiilor
         primare şi ai filialelor municipale Chişinău şi Bălţi, adeziunile cărora nu se supun aprobării .
                                                          6
7.2.5   Calitatea de membru al Mişcării este certificată de legitimaţia de membru în forma stabilită
        de Consiliul Republican al Mişcării şi de adeziunea care se păstrează la filiala respectivă şi,
        în copie, la organizaţia primară din care face parte.
7.2.6   Înmînarea legitimaţiei de membru al Mişcării se face de către conducerea filialei în prezenţa
        preşedintelui (vicepreşedintelui) organizaţiei primare respective.
7.2.7   În cazul schimbării locului de trai, membrul Mişcării are obligaţia să anunţe în scris
        organizaţia unde a stat în evidenţă. Aceasta informează filiala de apartenenţă, care transmite
        adeziunea membrului respectiv filialei conform noului său loc de trai. Membrul Mişcării
        care şi-a schimbat domiciliul este dator în termen de 30 de zile să se pună în evidenţă în
        organizaţia primară (filiala) la noul său loc de trai.

                            7.3.Drepturile şi obligaţiile membrilor Mişcării
7.3.1 Membrii Mişcării au următoarele drepturi:
     să propună şi să fie propuşi în organele de conducere ale Mişcării;
     să-şi exprime opinia în toate chestiunile ce se dezbat în Mişcare;
     să participe personal la elaborarea (modificarea) doctrinei şi a modului de organizare şi
      funcţionare a Mişcării;
     să reprezinte organizaţiile primare şi filialele din care face parte la conferinţe, simpozioane,
      congrese şi alte manifestaţii din cadrul Mişcării;
     să reprezinte Mişcarea în relaţiile cu formaţiunile politice, structurile statale şi societale din
      Republică şi din afara ei;
     să fie propuşi din partea Mişcării în calitate de candidaţi pentru alegerile locale,
      parlamentare şi prezidenţiale;
     să fie recomandaţi din partea Mişcării în funcţii executive, politice sau publice.
7.3.2 Membrii Mişcării au următoarele obligaţii:
     să contribuie personal la realizarea scopului principal şi a sarcinilor principale ale Mişcării;
     să respecte Statutul Mişcării;
     să respecte şi să execute hotărîrile organizaţiei primare (filialei municipale) şi ale organelor
      de conducere ierarhic superioare;
     să achite cotizaţiile de membru.

                                       7.4.Sancţiuni disciplinare
7.4.1   Asupra membrilor Mişcării pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment;
        mustrare; excludere din Mişcare.
7.4.2   Avertismentul se aplică membrului Mişcării de Adunarea Generală a organizaţiei primare
        sau de Comitetul Executiv al filialei municipale (în cazul filialelor Chişinău şi Bălţi) pentru
        prima abatere de la prevederile statutare sau neîndeplinire a angajamentelor asumate sau
        sarcinilor trasate de organele de conducere corespunzătoare.
7.4.3   Mustrarea se aplică membrului Mişcării de Adunarea Generală a organizaţiei primare sau
        de Comitetul Executiv al filialei municipale (în cazul filialelor Chişinău şi Bălţi) pentru
        abateri repetate de la prevederile statutare sau neîndeplinirea repetată a angajamentelor
        asumate sau sarcinilor trasate de organele de conducere corespunzătoare.
7.4.4   Excluderea din Mişcare este o sancţiune disciplinară aplicată pentru încălcarea gravă şi
        repetată a Statutului Mişcării sau pentru acţiuni care compromit Mişcarea. Hotărîrea de
        excludere din Mişcare se adoptă de către Comitetul Executiv al filialei respective în urma
        unei sesizări a organizaţiei primare din care face parte persoana în cauză sau din proprie
        iniţiativă. Hotărîrea de excludere poate fi atacată în termen de o lună în organul de
        conducere ierarhic superior, inclusiv în Congresul următor al Mişcării. Decizia definitivă se
        adoptă de acestea în prezenţa membrului contestatar căruia, în mod obligatoriu, i se acordă
        posibilitatea de a se apăra.

                                    7.5.Încetarea calităţii de membru
7.5.1   Calitatea de membru al Mişcării încetează prin deces, retragere din Mişcare sau excludere.
7.5.2   Retragerea din Mişcare se face în urma unui demers scris, adresat organizaţiei primare
        (filialei municipale) din care face parte solicitantul şi intră în vigoare din acel moment.
                                                      7
      Decizia membrului demisionar nu este supusă aprobării organizaţiei de apartenenţă sau a
      vreunui organ de conducere al Mişcării, ci se ia doar act şi se radiază din registrul de
      evidenţă al filialei respective.
7.5.3 Persoanele decedate sau excluse din Mişcare, de asemenea se radiază din registrele
      respective.
                    8. ORGANELE DE CONDUCERE ALE MIŞCĂRII
8.1.    Pe plan republican: Preşedintele Mişcării, Congresul, Consiliul Republican, Biroul
        Permanent;
8.2.    Pe plan raional (judeţean) sau municipal: Preşedintele Filialei, Conferinţa, Consiliul Raional
        (judeţean) sau Municipal, Comitetul Executiv;
8.3.    Pe plan local: Preşedintele organizaţiei primare, Adunarea Generală, Consiliul Local.

                                   8.4.   Preşedintele Mişcării
8.4.1 Preşedintele este conducătorul politic, liderul doctrinar si de imagine al Mişcării, persoana
      care sintetizează elementele de identificare ale Mişcării si simbolizează valorile sale
      ideologice si politice fundamentale.
8.4.2 Preşedintele Mişcării:
     garantează aplicarea Statutului si a Programul Mişcării;
     reprezintă Mişcarea în raporturile cu autorităţile Republicii şi ale altor state, organismele
      internaţionale, cu alte partide, ONG-uri, structuri ale societăţii civile, cu persoane juridice
      sau fizice din Republică, şi din afara ei;
     reprezintă Mişcarea in cadrul manifestărilor interne si internaţionale;
     prezidează lucrările Congresului, Consiliului Republican şi Biroului Permanent;
     identifică actualizările care sunt necesare spre a menţine in concordanţă Programul Mişcării
      cu evoluţia situaţiei politice, economice şi sociale din republică şi pe plan internaţional si le
      supune dezbaterii si deciziei organelor de conducere republicane;
     prezintă, periodic, in Consiliul Republican rapoarte asupra stadiului îndeplinirii obiectivelor
      statutare şi programatice ale Mişcării;
     propune organismului de decizie competent revocarea din funcţie a oricărei persoane, care
      deţine funcţii de conducere in Mişcare;
     convoacă şedinţele Biroului Permanent şi ale Consiliului Republican;
8.4.3 Durata mandatului Preşedintelui Mişcării este de doi ani, echivalentă cu perioada dintre
      doua congrese ordinare.

                                          8.5.   Congresul
8.5.1 Congresul este forul suprem de conducere al Mişcării şi se convoacă nu mai rar de o dată în
      2 ani.
8.5.2 Congresul extraordinar poate fi convocat prin decizia Consiliului Republican sau la cererea
      a cel puţin 1/3 din filialele Mişcării.
8.5.3 Congresul are următoarele prerogative:
     adoptă Programul şi Statutul Formaţiunii şi introduce în ele modificări şi completări;
     pune în discuţie şi adoptă decizii vizînd strategia şi tactica Mişcării pentru anumite perioade;
     alege pe bază de alternativă Preşedintele Formaţiunii;
     alege la propunerea Preşedintelui vicepreşedinţii şi Secretarul General al Mişcării;
     alege Consiliul Republican al Mişcării;
     alege Comisia de Cenzori;
     adoptă însemnele şi imnul Mişcării;
     ascultă rapoarte despre activitatea dintre congrese ale Preşedintelui, Consiliului Republican
      şi Comisiei de Cenzori ale Mişcării şi dă aprecierile respective;
     nominalizează candidaţii din partea Mişcării pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale
      în baza propunerilor înaintate de Consiliul Republican şi filialele teritoriale ale Mişcării;
     ia atitudine şi adoptă rezoluţii şi hotărîri, vizînd cele mai importante aspecte ale vieţii
      economice, sociale, politice şi spirituale din R.Moldova;
                                                    8
     adresează demersuri şi apeluri importante către autorităţile Republicii, populaţie, diferite
      partide, ONG-uri, structuri statale şi civile din Republică şi din afara ei, organisme
      internaţionale.
8.5.4 Congresul este deliberativ, daca la el participă cel puţin 2/3 din delegaţii aleşi la Conferinţe
      din cel puţin 2/3 din filialele existente la acel moment şi adoptă toate hotărîrile prin simpla
      majoritate de voturi ale delegaţilor prezenţi.

                                    8.6.     Consiliul Republican
8.6.1   Consiliul Republican este organul suprem de conducere al Mişcării în perioada dintre
        congrese şi se compune din Preşedinte, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi, preşedinţii
        filialelor şi un anumit număr de persoane, stabilit de Congres.
8.6.2    Consiliul Republican are următoarele prerogative:
       determină împuternicirile prim-vicepreşedintelui şi vicepreşedinţilor;
       alege din membrii săi Biroul Permanent, revocă sau efectuează modificări în componenţa
        acestuia;
       stabileşte comisiile, departamentele sau direcţiile din cadrul Consiliului Republican şi
        numeşte din membrii săi preşedinţii (directorii) acestora. Acestea pot include atît membri ai
        Consiliului Republican, cît şi alţi membri ai Mişcării, competenţi în domeniu;
       nominalizează redactorul-şef al publicaţiei centrale a Mişcării;
       stabileşte strategia şi tactica Formaţiunii ce vizează realizarea anumitor obiective în perioada
        dintre congrese şi adoptă documentele respective;
       adoptă decizii, declaraţii, apeluri, adresări şi documente importante, vizînd atitudinea
        Mişcării faţă de situaţia social-politică, economică, demografică ş.a.m.d. din Republică,
        precum şi faţă de politica autorităţilor statului în anumite probleme;
       elaborează acte normative, instrucţiuni şi regulamente ce ţin de activitatea internă a
        Formaţiunii;
       analizează şi ia atitudine faţă de activitatea filialelor Mişcării;
       adoptă bugetul şi stabileşte persoanele împuternicite să semneze documente financiare ale
        Mişcării;
       adoptă hotărîri asupra celor mai actuale probleme ale societăţii;
       propune Congresului lista candidaţilor din partea Mişcării pentru alegerile parlamentare şi
        prezidenţiale, ţinînd cont de realizările şi contribuţia fiecăruia dintre ei;
       operează modificări în lista candidaţilor din partea Mişcării pentru alegerile parlamentare
        (după adoptarea acesteia de Congres) în cazul retragerii sau imposibilităţii de a participa a
        unora dintre ei;
       convoacă Congresul şi stabileşte norma de reprezentare la Congres.
8.6.3   Consiliul Republican este condus de Preşedintele Mişcării, care este şi Preşedintele
        Consiliului Republican, iar în lipsa lui de prim-vicepreşedinte.
8.6.4   Şedinţele Consiliului Republican se convoacă nu mai rar de o dată în semestru din iniţiativa
        Preşedintelui, prin hotărîrea Biroului Permanent sau la iniţiativa a cel puţin 1/3 din membrii
        Consiliului Republican şi sunt deliberative dacă participă cel puţin 2/3 din membrii săi.
        Toate hotărîrile se adoptă cu simpla majoritate de voturi ale celor prezenţi.
8.6.5   Durata mandatului Consiliului Republican este echivalentă cu perioada dintre două
        Congrese ordinare ( maxim doi ani).

                                      8.7.    Biroul Permanent
8.7.1 Biroul Permanent este organul executiv, de coordonare şi control în perioada dintre şedinţele
      Consiliului Republican.
8.7.2 Biroul Permanent se compune din Preşedinte, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi,
      preşedinţii comisiilor (departamentelor) formate şi un anumit număr de membri ai
      Consiliului Republican.
8.7.3 Biroul permanent are următoarele prerogative:
     pune în aplicare hotărîrile Congresului şi ale Consiliului Republican;
     coordonează activitatea filialelor în vederea realizării hotărîrilor Congresului, Consiliului
      Republican, a propriilor hotărîri şi obiectivelor statutare şi programatice ale Mişcîrii;
                                                  9
     adoptă hotărîri şi documente cu caracter operativ în contextul hotărîrilor adoptate de
      forurile ierarhic superioare ale Mişcării;
     dispune de mijloacele financiare ale Mişcării şi prezintă rapoarte în acest sens în faţa
      Consiliului Republican;
     ţine evidenţa membrilor Mişcării în ansamblu pe Republică;
     ţine registrul donaţiilor;
     convoacă şedinţele Consiliului Republican.
8.7.4 Şedinţele Biroului Permanent se convoacă nu mai rar de o dată în trimestru din iniţiativa
      Preşedintelui sau la iniţiativa a cel puţin 1/3 din membrii săi şi sunt prezidate de Preşedintele
      Mişcării, care este şi preşedintele Biroului Permanent, iar în lipsa lui - de prim-
      vicepreşedinte, şi sînt deliberative, dacă participă cel puţin 2/3 din membrii săi. Toate
      hotărîrile se adoptă cu simpla majoritate de voturi ale celor prezenţi.
8.7.5 Durata mandatului Biroului Permanent este echivalentă cu durata mandatului Consiliului
      Republican ( maxim doi ani).

                                    8.8.     Preşedintele filialei
8.8.1 Preşedintele filialei Mişcării este conducătorul şi liderul de imagine al filialei.
8.8.2 Preşedintele filialei:
     garantează aplicarea Statutului şi a hotărîrilor organelor de conducere ierarhic superioare şi
      ale filialei respective în teritoriul pe care îl reprezintă;
     reprezintă Mişcarea în raporturile cu autorităţile, cu filialele altor formaţiuni politice şi ale
      asociaţiilor obşteşti, cu persoane juridice şi fizice din raionul (judeţul) sau municipiul
      respectiv;
     reprezintă filiala in cadrul manifestărilor locale;
     identifică actualizările care sunt necesare spre a menţine in concordanţă obiectivele filialei cu
      evoluţia situaţiei politice, economice şi sociale din zona respectivă si le supune dezbaterii si
      deciziei organelor de conducere ale filialei;
     prezidează lucrările Conferinţei, Consiliului şi Comitetului Executiv ale Filialei;
     informează periodic Consiliul Filialei despre stadiul îndeplinirii obiectivelor statutare şi a
      hotărîrilor organelor de conducere centrale şi ale filialei;
     convoacă şedinţele Consiliului şi Comitetului Executiv ale filialei.

                                           8.9.   Conferinţa
8.9.1 Conferinţa este organul suprem de conducere al filialei şi se convoacă nu mai rar de o dată în
      an.
8.9.2 Conferinţa extraordinară poate fi convocată prin decizia Consiliului Filialei, Consiliului
      Republican sau la iniţiativa a cel puţin 1/3 din organizaţiile primare ale filialei.
8.9.3 Conferinţa are următoarele prerogative:
     alege pe bază de alternativă Preşedintele filialei;
     alege la propunerea Preşedintelui filialei vicepreşedinţii şi Secretarul filialei;
     alege Consiliul Filialei;
     alege Comisia de Cenzori;
     ascultă rapoarte şi apreciază activitatea Consiliului respectiv şi a Comisiei de Cenzori;
     ia în dezbatere probleme şi adoptă hotărîri cu caracter local în vederea realizării obiectivelor
      statutare şi de program şi ale celor trasate de organele ierarhic superioare ale Mişcării;
     nominalizează candidaţii din partea filialei pentru alegerile în Consiliile Raionale şi
      Municipale ale administraţiei publice în baza propunerilor înaintate de Consiliul Filialei şi
      organizaţiile primare;
     propune Congresului Mişcării candidaţi pentru alegerile parlamentare din partea filialei în
      baza propunerilor înaintate de Consiliul Filialei şi organizaţiile primare;
     vine cu propuneri şi sugestii pe marginea Statutului şi Programului Mişcării;
     nominalizează delegaţii la Congres din partea filialei, reieşind din norma de reprezentare
      stabilită de Consiliul Republican şi numărul membrilor Mişcării din fiecare organizaţie
      primară.
                                                  10
8.9.4   Conferinţele sînt deliberative, dacă participă cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor a cel
        puţin 2/3 din organizaţiile primare existente la acel moment pe teritoriul raionului
        (judeţului) şi, respectiv, cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor desemnaţi în cazul municipiilor
        Chişinău şi Bălţi. Toate hotărîrile se adoptă cu simpla majoritate de voturi ale celor
        prezenţi.
                                       8.10. Consiliul Filialei
8.10.1 Consiliul Raional (Judeţean) sau Municipal al Mişcării (Consiliul Filialei) este organul de
       conducere, coordonare şi control al filialei respective în perioada dintre conferinţe şi se
       compune din preşedinte, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinţii filialei, preşedinţii
       organizaţiilor primare şi un anumit număr de persoane, stabilit de Conferinţă.
8.10.2 Consiliul Filialei are următoarele prerogative:
    convoacă Conferinţa şi stabileşte norma de reprezentare la Conferinţă;
    alege Comitetul Executiv al filialei, revocă sau operează modificări în componenţa acestuia;
    propune Conferinţei candidaţii din partea filialei Mişcării pentru alegerile în Consiliile
       autorităţilor publice de nivelul II respective;
    propune Conferinţei candidaţi pentru alegerile parlamentare din partea filialei;
    operează modificări în lista delegaţilor la Congres şi în lista candidaţilor din partea filialei
       pentru alegerile în Consiliile autorităţilor publice de nivelul II respective, în caz de retragere,
       deces sau imposibilitate de a participa a unuia dintre aceştia;
    ascultă rapoarte şi ia atitudine faţă de activitatea organizaţiilor primare;
    aprobă bugetul filialei şi nominalizează persoanele împuternicite să semneze documentele
       financiare ale filialei;
    creează departamente în anumite probleme şi numeşte preşedinţii (directorii) acestora;
    elaborează planuri şi acţiuni în vederea transpunerii în viaţă a hotărîrilor adoptate de
       Conferinţă şi organele de conducere ierarhic superioare;
    pune în discuţie problemele ce vizează activitatea filialei şi adoptă deciziile care se impun;
    adoptă tactica şi strategia filialei în campaniile electorale, ţinînd cont de particularităţile
       locale;
    propune candidaţi pentru anumite funcţii în structurile teritoriale ale puterii de stat;
    adoptă declaraţii şi face propuneri ce vizează activitatea autorităţilor publice locale.
8.10.3 Şedinţele Consiliului Filialei se convoacă nu mai rar de o dată în semestru din iniţiativa
       Preşedintelui filialei, Comitetului Executiv al filialei, Consiliului Republican sau la cererea a
       cel puţin 1/3 din membrii săi şi sînt prezidate de Preşedintele filialei, care este şi Preşedintele
       Consiliului respectiv, iar în lipsa lui, de prim-vicepreşedinte, care şi semnează documentele
       adoptate.
8.10.4 Şedinţele Consiliului sunt deliberative dacă participă cel puţin 2/3 din membrii săi. În lipsa
       vreunui preşedinte al organizaţiei primare, la şedinţele Consiliului participă cu drept de vot
       vicepreşedintele acesteia. Toate hotărîrile se adoptă cu simpla majoritate de voturi ale celor
       prezenţi.
8.10.5 Durata mandatului Consiliului Filialei este echivalentă cu perioada dintre două conferinţe
       ordinare (un an).
                                     8.11. Comitetul Executiv
8.11.1 Comitetul Executiv este organul executiv, de dispoziţie şi control al filialei în perioada dintre
       şedinţele Consiliului Raional (Judeţean) sau Municipal.
8.11.2 Comitetul Executiv este compus din preşedintele filialei, care este şi preşedinte al
       Comitetului Executiv, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi şi un anumit număr de membri ai
       Consiliului Raional (Judeţean) sau Municipal, stabilit de Consiliul respectiv.
8.11.3 Comitetul Executiv are următoarele prerogative:
    convoacă şedinţele Consiliului Filialei;
    execută hotărîrile Conferinţei şi ale Consiliului respectiv;
    ţine registrul de evidenţă şi adeziunile membrilor Mişcării din filiala respectivă;
    ia decizii în baza unor demersuri ale organizaţiilor primare cu privire la înscrierea unor noi
       membri în rîndurile Mişcării;
    decide, la propunerea organizaţiilor primare sau din proprie iniţiativă, asupra excluderii
       unor membri ai Mişcării din filiala respectivă şi informează despre aceasta forurile ierarhic
       superioare;                                11
      dispune de mijloacele financiare ale filialei şi prezintă dări de seamă în faţa Consiliului
       Filialei;
    pune în discuţie chestiunile curente ce vizează activitatea filialei în general, şi a organizaţiilor
       primare în special, şi adoptă hotărîrile corespunzătoare;
    ţine evidenţa plăţilor cotizaţiilor de membru în ansamblu pe filială într-un registru special;
    înmînează legitimaţii de membru şi asigură organizaţiile primare cu formulare şi
       documentaţia necesară pentru buna desfăşurare a activităţii acestora.
8.11.4 Şedinţele Comitetului Executiv se convoacă nu mai rar de o dată în trimestru de către
       Preşedintele filialei sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii săi şi sînt prezidate de
       preşedinte, iar în lipsa lui de prim-vicepreşedinte, care şi semnează documentele adoptate,
       acestea fiind deliberative dacă participă cel puţin 2/3 din membrii săi. Toate hotărîrile se
       adoptă cu simpla majoritate de voturi ale celor prezenţi.
8.11.5 Durata mandatului Comitetului Executiv este echivalentă cu durata mandatului Consiliului
       Filialei (un an).

                            8.12. Preşedintele organizaţiei primare
8.12.1 Preşedintele organizaţiei primare este conducătorul şi liderul de imagine al acesteia.
8.12.2 Preşedintele organizaţiei primare:
    asigură aplicarea Statutului şi hotărîrilor organelor de conducere ierarhic superioare în plan
       local;
    reprezintă Mişcarea în raporturile cu autorităţile locale, cu organizaţiile primare ale altor
       formaţiuni politice şi asociaţii obşteşti, cu persoane juridice sau fizice din localitatea
       respectivă;
    reprezintă organizaţia primară in cadrul manifestărilor locale;
    prezidează lucrările Adunării Generale şi ale Consiliului Local;
    identifică actualizările care sunt necesare spre a menţine in concordanţă obiectivele
       organizaţiei cu evoluţia situaţiei politice, economice şi sociale din localitatea respectivă si le
       supune dezbaterii si deciziei organelor de conducere ale organizaţiei primare;
    informează periodic Adunarea Generală despre stadiul îndeplinirii obiectivelor statutare, a
       hotărîrilor organizaţiei primare şi a organelor de conducere ierarhic superioare;
    convoacă şedinţele Adunării Generale şi ale Consiliului Local.

                                    8.13. Adunarea Generală
8.13.1 Adunarea Generală este organul suprem de conducere al organizaţiei primare şi se convoacă
       nu mai rar de o dată în trimestru de Preşedintele sau Consiliul Local al acesteia, la indicaţia
       organelor de conducere ierarhic superioare sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii săi.
8.13.2 Adunarea Generală are următoarele prerogative:
    alege Preşedintele, vicepreşedintele, secretarul, şi Consiliul Local (cînd este cazul);
    examinează şi aprobă/respinge adeziunile la Mişcare ale unor noi persoane şi face
       demersurile necesare către Comitetul Executiv al filialei respective pentru confirmarea
       acestora şi eliberarea legitimaţiilor de membru al Mişcării;
    nominalizează persoana responsabilă de colectarea şi evidenţa cotizaţiilor de membru în
       organizaţia primară respectivă şi ţinerea unui registru special în acest sens;
    aplică, atunci cînd e cazul, sancţiuni disciplinare asupra membrilor Mişcării din organizaţia
       primară respectivă şi face demersurile necesare către Comitetul Executiv al filialei pentru a
       se lua o decizie definitivă în acest sens;
    determină sarcinile şi apreciază activitatea fiecărui membru al organizaţiei primare;
    trasează planuri şi acţiuni în vederea executării hotărîrilor organelor ierarhic superioare şi
       transpunerii în viaţă a obiectivelor Mişcării, ţinînd cont de particularităţile locale;
    nominalizează delegaţi la conferinţe, reieşind din norma de reprezentare stabilită;
    nominalizează din partea organizaţiei primare candidaţii la funcţiile de consilieri locali şi
       primar;
    înaintează din partea organizaţiei primare candidaţi pentru alegerile în Consiliile Raionale
       (Judeţene) ale administraţiei publice;
                                                  12
      înaintează Conferinţei din rîndurile sale candidaţi pentru alegerile parlamentare din partea
       filialei;
    decide asupra utilizării mijloacelor financiare de care dispune organizaţia primară, ascultă
       rapoarte şi ia deciziile care se impun, referitoare la utilizarea acestora;
    analizează activitatea organizaţiei primare în general şi propune soluţii.
8.13.3 Adunarea Generală este prezidată de Preşedintele organizaţiei primare, iar în lipsa lui de
       vicepreşedinte, care şi semnează documentele adoptate şi este deliberativă dacă participă cel
       puţin jumătate din membrii săi. Toate hotărîrile se iau cu simpla majoritate de voturi ale
       celor prezenţi.

                                        8.14. Consiliul Local
8.14.1 Consiliul Local este organul executiv al organizaţiei primare, care numără mai mult de 50 de
       membri, în perioada dintre Adunările Generale şi se constituie din Preşedinte, vicepreşedinte
       şi un anumit număr de membri ai organizaţiei primare stabilit de Adunarea Generală.
8.14.2 În fruntea Consiliului Local se află Preşedintele organizaţiei primare, iar în lipsa lui
       vicepreşedintele, care prezidează şedinţele şi semnează documentele adoptate.
8.14.3 Consiliul Local se convoacă lunar din iniţiativa Preşedintelui sau din iniţiativa a cel puţin 1/3
       din membrii săi. Şedinţele Consiliului Local sînt deliberative dacă participă cel puţin
       jumătate din membrii săi. Toate hotărîrile se iau cu simpla majoritate de voturi ale celor
       prezenţi.
8.14.4 Durata mandatului Consiliului Local este de un an.


  9. PATRIMONIUL, SURSELE DE FINANŢARE ŞI CONTROLUL FINANCIAR
9.1.    Mişcarea dispune de patrimoniu şi mijloace financiare proprii.
9.2.    Patrimoniul Mişcării se constituie din imobile, mijloace de transport, mijloace de
        telecomunicaţii, edituri, tipografii, mobilier, aparate de birou, obiecte ale proprietăţii
        intelectuale şi alte bunuri materiale obţinute din mijloacele Mişcării.
9.3.    Patrimoniul este administrat:
       la nivel central – de către Biroul Permanent al Mişcării;
       la nivelul filialelor – de către Comitetele Executive ale acestora;
       la nivelul organizaţiilor primare – de preşedinţii organizaţiilor primare respective sau de
        Consiliile Locale, acolo unde este cazul.
9.4.    Sursele de finanţare ale Mişcării se constituie din taxe de aderare, cotizaţii de membru,
        donaţii, subvenţii de la bugetul de stat şi venituri proprii legal obţinute din activităţi
        economice specifice.
9.5.    Taxele de aderare constituie:
       pentru persoanele angajate în cîmpul muncii – cel puţin 30 de lei;
       pentru pensionari, studenţi şi elevi – cel puţin 10 lei;
       pentru şomeri – minimum 5 lei.
9.6.    Cotizaţiile de membru se achită trimestrial în organizaţia primară (filiala municipală)
        respectivă şi constituie:
       pentru persoanele angajate în cîmpul muncii – cel puţin 30 de lei/trimestru;
       pentru pensionari, studenţi şi elevi – cel puţin 10 lei/trimestru;
       pentru şomeri – minim 5 lei/trimestru.
9.7.    Cotizaţiile de membru se utilizează în felul următor:
       la nivelul organizaţiei primare - 25% rămîn la dispoziţia organizaţiei primare şi 75% se
        transferă filialei respective;
       la nivelul filialei – 25% din suma provenită din defalcările organizaţiilor primare rămîn la
        dispoziţia filialei şi 75% se transferă pe contul central al Mişcării.
9.8.    Donaţiile pot fi făcute de către persoane fizice sau juridice din R.Moldova. Toate donaţiile
        primite sînt înregistrate într-un registru special pe care-l ţine Biroul Permanent al Mişcării,
        în care se menţionează numele (denumirea), domiciliul (sediul) donatorului şi suma donată.
9.9.    Subvenţiile de la Bugetul de Stat sînt alocate anual, în condiţiile prevăzute de lege. Utilizarea
                                                     13
         alocaţiilor de la bugetul de stat se reflectă distinct în evidenţa contabilă a Mişcării. Controlul
         utilizării alocaţiilor de la bugetul de stat se efectuează de Curtea de Conturi în conformitate
         cu legea.
9.10.    Veniturile se formează de pe urma vînzării publicaţiilor Mişcării sau a unor publicaţii ce vin
         în sprijinul realizării obiectivelor sale, precum şi în urma unor activităţi economice specifice.
9.11.    Mijloacele financiare sînt administrate după cum urmează:
        la nivel central – de către Biroul Permanent;
        la nivelul filialelor – de către Comitetele Executive respective;
        la nivel local – de către Preşedintele organizaţiei primare sau de către Consiliile Locale, după
         caz.
9.12.    Titularul dreptului de proprietate în Mişcare.
9.12.1   Titular al dreptului de proprietate asupra tuturor bunurilor Mişcării este Formaţiunea în
         ansamblu care are personalitate juridică. Membrii Mişcării şi subdiviziunile structurale ale
         acesteia nu au dreptul de proprietate asupra cotei de bunuri. Subdiviziunile structurale ale
         Mişcării au dreptul de administrare a bunurilor atribuite de proprietar.
9.13.    Procurarea, distribuirea şi înstrăînarea proprietăţii.
9.13.1   Unicul organ abilitat pentru procurarea, distribuirea şi înstrăinarea proprietăţii Mişcării
         este Biroul Permanent al Mişcării.
9.14.    Controlul financiar intern se efectuează:
        la nivel central – de Comisia de Cenzori centrală;
        la nivel de filiale şi organizaţii primare – de Comisiile de Cenzori ale filialelor respective.
9.15.    Controalele se efectuează nu mai rar de o dată în an şi în mod obligatoriu, înainte de
         Congrese sau Conferinţe.
9.16.    Controlul financiar extern se efectuează de către Ministerul Finanţelor şi Curtea de Conturi
         în conformitate cu legislaţia în vigoare.

                                      10.DISPOZIŢII FINALE
10.1. După înregistrarea la Ministerul Justiţiei, Consiliul Republican exercită drepturile persoanei
       juridice în numele Mişcării şi îndeplineşte obligaţiile acesteia în conformitate cu Statutul
       acesteia.
10.2. Controlul asupra corespunderii activităţii Mişcării scopului şi sarcinilor statutare îl exercită
       organul de stat abilitat.
10.3. În raporturile cu autorităţile publice, cu alte partide, cu persoane juridice sau fizice,
       Mişcarea este reprezentată de Preşedinte, iar în lipsa acestuia - de prim-vicepreşedinte, iar în
       anumite probleme - şi de alţi membri ai Mişcării, împuterniciţi de Preşedinte printr-un
       mandat special. Această regulă se aplică la toate nivelurile.
10.4. Toate deciziile şi documentele adoptate la diferite niveluri de conducere ale Mişcării sînt
       contrasemnate de secretarii respectivi.
10.5. Mişcarea poate constitui în interiorul său organizaţii specifice, precum: organizaţia de
       tineret; organizaţia de femei; organizaţia oamenilor de ştiinţă; organizaţia oamenilor de
       afaceri ş.a.m.d.
10.6. Aceste organizaţii se înfiinţează cu aprobarea Consiliului Republican din iniţiativa Biroului
       Permanent şi funcţionează în baza regulamentelor proprii aprobate de Consiliul Republican.
       Prevederile acestor regulamente nu trebuie să contravină Statutului şi Programului Mişcării
       sau legislaţiei în vigoare.
10.7. Publicaţiile Mişcării sunt persoane juridice.
10.8. Consiliile filialelor, la fel ca şi Consiliul Republican, au ştampile proprii.
10.9. Preşedintele, vicepreşedinţii, Secretarul General şi preşedinţii filialelor Mişcării pot fi
       remuneraţi din bugetul central al Mişcarii. Mărimea indemnizaţiilor este stabilită de
       Consiliul Republican.
10.10. Preşedinţii organizaţiilor primare pot fi remuneraţi din bugetul filialelor. Mărimea
       îndemnizaţiilor este stabilită de Consiliile Raionale (Judeţene) sau Municipale respective.
10.11. Mişcarea, atît la nivel central, cît şi la nivelul filialelor, poate angaja şi remunera şi alte
       persoane pentru îndeplinirea anumitor sarcini. Mărimea indemnizaţiilor acestora este
                                                      14
         stabilită: la nivel central – de Consiliul Republican; la nivelul filialelor – de Consiliile
         Raionale (Judeţene) sau Municipale respective. Remunerarea se face din bugetul organului
         de conducere respectiv.
10.12.   Parametrii principali ai dărilor de seamă financiare sînt cei stabiliţi de Ministerului
         Finanţelor pentru persoane juridice/societăţi comerciale: veniturile şi structura acestora,
         cheltuielile, profitul sau pierderile, cuantumul TVA şi a impozitelor pe profit ş.a.m.d. care se
         depun la Inspectoratele Fiscale respective în termenii şi forma stabilite de Ministerul
         Finanţelor.
10.13.   Rapoartele financiare se prezintă anual pînă la 31 martie pentru anul precedent Curţii de
         Conturi, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei şi se fac publice de către
         conducerile Mişcării şi ale filialelor acestuia, precum şi de Comisiile de Cenzori respective, în
         cadrul Congreselor, Consiliilor Republicane şi Conferinţelor, pe SITE-ul Mişcării, în
         publicaţia centrală a acesteia sau în alte mijloace mass-media republicane.
10.14.    Structurile Mişcării responsabile de evidenţa contabilă:
        la nivel central (republican) evidenţa contabilă este efectuată de contabilitatea Mişcării în
         frunte cu contabilul-şef;
        la nivelul filialelor evidenţa contabilă se efectuează de către un contabil angajat sau care-şi
         prestează serviciile în baza unui contract de muncă;
        la nivelul organizaţiilor primare evidenţa contabilă este efectuată de către secretarii acestora.
10.15.   Încetarea activităţii Mişcării poate surveni ca urmare a autodizolvării, dizolvării prin
         hotărîre definitivă a Curţii de Apel Chişinău, printr-o hotărîre a Curţii Constituţionale sau a
         reorganizării.
10.16.   Reorganizarea Mişcării se poate face prin fuziune, dezmembrare sau transformare.
10.17.   Asocierea Mişcării într-o alianţă politică, electorală sau într-o altă formă de asociere se poate
         realiza printr-o hotărîre în acest sens a Consiliului Republican.
10.18.   Colaborările sau asocierile de interes local sau regional se pot realiza de către Consiliile
         Filialelor cu aprobarea Consiliului Republican.
10.19.   Reorganizarea sau autodizolvarea Mişcării se poate face doar de Congres cu votul a cel puţin
         2/3 din delegaţii prezenţi.
10.20.   Organul abilitat să iniţieze procedura de reorganizare sau autodizolvare a Mişcării este
         Consiliul Republican.
10.21.   Bunurile rămase după dizolvarea Mişcării şi executarea creanţelor faţă de creditori sunt
         folosite pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor stabilite prin decizia de dizolvare a
         Congresului sau prin hotărîrea pronunţată de instanţa de judecată. Decizia privind folosirea
         bunurilor rămase se face publică.




                                                    15

								
To top