Documents
Resources
Learning Center
Upload
Plans & pricing Sign in
Sign Out
Your Federal Quarterly Tax Payments are due April 15th Get Help Now >>

170

VIEWS: 1 PAGES: 4

									                                                               PARTEA A II-A
Anul X Ñ Nr. 170                                                                                                                   Luni, 4 octombrie 1999
                                                    DEZBATERI             PARLAMENTARE

                                             DEZBATERI PARLAMENTARE
                         ªEDINÞE COMUNE ALE CAMEREI DEPUTAÞILOR ªI SENATULUI
                                    SESIUNEA A II-A ORDINARÃ Ñ SEPTEMBRIE 1999
                                      ªedinþa din ziua de 24 septembrie 1999
                                                                   (STENOGRAMA)


                                                                        SUMAR
                  N r.                                                                                                              Pagina

                   1.      Alocuþiunea domnului Gerhard Schršder, Cancelarul Republicii
                           Federale Germania ...................................................................................       1Ð4
   ªedinþa a început la ora 11,17.                                             dupã circa 22 de ani de la precedenta vizitã a unui Cancelar
   Din prezidiu au fãcut parte domnii Petre Roman, pre-                        al Republicii Federale Germania, este pentru noi un eve-
ºedintele Senatului, ºi Ion Diaconescu, preºedintele Camerei                   niment politic de o importanþã deosebitã, de primã impor-
Deputaþilor.                                                                   tanþã. Ea marcheazã nu doar reafirmarea bunelor ºi exce-
                                                                               lentelor legãturi politice, economice, culturale, pe toate
    Domnul Petre Roman:                                                        planurile, de altminteri, dintre þãrile noastre, însã, în acest
    Stimate ºi stimaþi colegi,                                                 moment, credem cã ea dã expresie voinþei politice, atât a
    Reluãm ºedinþa plenarã a Parlamentului, dedicatã în                        României, cât ºi a Germaniei, de a întãri ºi îmbogãþi aces-
acest moment primirii domnului Gerhard Schršder,                               te raporturi în toate domeniile, cum spuneam, de a lãrgi
Cancelarul Germaniei.                                                          ºi adânci prietenia ºi colaborarea dintre cele douã popoa-
    Domnul Cancelar al Germaniei, domnul Gerhard                               re ºi state, pe bazele noi ale democraþiei româneºti, renãs-
Schršder. (În sala Parlamentului României îºi face intrarea                    cutã dupã decembrie 1989, ºi ale democraþiei germane,
domnul Cancelar Gerhard Schršder, care este întâmpinat cu                      renãscutã dupã cel de al doilea rãzboi mondial, în noile
aplauze.)                                                                      împrejurãri politice ºi social-economice ale Europei, în care
    Stimate domnule Cancelar Federal,                                          atât România, cât ºi Germania au aceeaºi aspiraþie, a unei
    Doamnelor ºi domnilor parlamentari,                                        Europe unite, în stabilitate, în securitate ºi în democraþie.
    Înalþi reprezentanþi ai Corpului Diplomatic acreditat la                       Daþi-mi voie, stimaþi colegi, în câteva cuvinte, sã rele-
Bucureºti,                                                                     vez personalitatea distinsului nostru oaspete, astãzi, un
    Onoratã asistenþã,                                                         remarcabil om politic al Europei ºi al întregii lumi.
    Îmi revine deosebita plãcere ºi onoare de a saluta as-                     Prestigioasa carierã politicã a domnului Gerhard Schršder
tãzi prezenþa în Parlamentul României a domnului Gerhard                       începe în 1963, când devine membru al Partidului Social
Schršder, Cancelarul Republicii Federale Germania, care                        Democrat German. Apoi, membru al Consiliului Executiv,
efectueazã o vizitã oficialã la Bucureºti, la invitaþia primu-                 iar din 1989, membru al prezidiului partidului.
lui-ministru al României.                                                          Dânsul a contribuit decisiv la definirea ºi configurarea
    Salutând prezenþa dumneavoastrã în Parlamentul                             politicii principalului partid politic care guverneazã în pre-
României, în acelaºi timp, sã îmi permiteþi sã apreciez,                       zent Republica Federalã Germania. Între anii 1980-1986,
domnule Cancelar, cã vizita în þara noastrã, de altfel prima                   este membru al Bundestagului, adicã Parlamentul Republicii
vizitã dupã Revoluþia românã din decembrie 1989 ºi prima                       Federale Germania. Între anii 1990Ð1998 este ales de douã
   2                         MONITORUL        OFICIAL     AL    ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170

ori consecutiv, cu majoritate absolutã, prim-ministru al               Domnul Gerhard Schršder Ñ Cancelarul Republicii
Landului Saxonia Inferioarã, funcþie în care a fãcut, aºa                                        Federale Germania:
cum s-au exprimat mediile de presã, ”dovada unor calitãþi               Mult stimate domnule preºedinte al Senatului,
de politician pragmatic ºi dinamic, care îºi asumã curajul              Mult stimate domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor,
ºi rãspunderea pentru iniþierea ºi materializarea unor ample            Mult stimate domnule prim-ministru,
proiecte, având drept finalitate asigurarea locurilor de                Stimate doamne,
muncã, combaterea birocraþiei administrative ºi ministeria-             Stimaþi domni,
le, lupta împotriva criminalitãþiiÒ.                                    Este pentru mine o mare onoare ºi o sincerã bucurie
    La 27 decembrie 1998 este ales ca cel de-al ºaptelea            sã pot vorbi astãzi în faþa dumneavoastrã, reprezentanþii
Cancelar Federal al Republicii Federale Germania. Din               aleºi ai poporului român.
12 aprilie anul acesta, el deþine ºi funcþia de Preºedinte              Fac acest lucru, fiind conºtient de relaþiile strânse, am
Federal al Partidului Social Democrat German.                       putea spune chiar familiare, care leagã oamenii din þãrile
    Prin experienþa ºi echilibrul sãu în politicã, prin dina-       noastre de secole. Vrem sã rãmânem ataºaþi acestor rela-
mismul ºi pragmatismul despre care vorbeam ºi îl amin-              þii ºi sã le dezvoltãm în continuare împreunã.
                                                                        În zilele acestea, în sãptãmânile acestea, vizitez o serie
team, precum ºi datoritã calitãþilor umane de care a fãcut
                                                                    de capitale din Europa Centralã, de Est ºi de Sud-Est. În
dovadã, domnul Gerhard Schršder este respectat ºi pre-              anul acesta sãrbãtorim împreunã împlinirea a 10 ani de la
þuit ca un prestigios om politic în toate cercurile politice        cãderea Cortinei de fier. Anul 1989 a fost un an la fel de
germane.                                                            important atât pentru Germania, cât ºi pentru România. A
    Alãturi de premierul britanic Tony Blair, a elaborat mani-      fost un an important pentru noi toþi. În Germania a fost
festul ”Cea de a treia cale Ð noul centruÒ Ð ”The Third             depãºitã separarea inumanã. Pentru România acest an a
Way Ð Neue MitteÒ, care propune o nouã formulã politicã             însemnat sfârºitul unei dictaturi cumplite. Zidurile, sârma
pentru depãºirea complexitãþii realitãþii contemporane: pro-        ghimpatã, toate aceste simboluri ale scindãrii Europei, au
movarea consensului ca mecanism privilegiat al vieþii poli-         fost desfiinþate odatã pentru totdeauna.
tice; depãºirea unui model pasiv al statului-providenþã pentru          Noi toþi am sperat atunci cã antagonismele din Europa
punerea în valoare a fiecãrui individ din societate; încura-        vor fi depãºite rapid, cã pacea, libertatea, democraþia ºi
jarea inovãrii ºi iniþiativei individuale ca instrumente deci-      drepturile omului vor triumfa pretutindeni în Europa ºi cã
sive ale progresului personal ºi colectiv.                          comunitatea vest-europeanã va evolua în direcþia unei
    În alocuþiunea oficialã pe care a rostit-o cu ocazia inau-      comunitãþi paneuropene.
                                                                        Multe dintre aceste speranþe au fost confirmate, dar au
gurãrii oficiale a sediului Societãþii germane de politicã,
                                                                    existat ºi dezamãgiri. În anul 1991 am avut ºocul reîn-
aminteaþi, stimate domnule Cancelar, despre necesitatea             toarcerii rãzboiului în Europa. Noi, europenii, nu am reu-
valorificãrii ºanselor unei ºi mai intense colaborãri cu sta-       ºit sã împiedicãm patru rãzboaie în Balcani, cu peste
tele din Europa Centralã ºi de Est, în realizarea politicii         200.000 de morþi, sute de mii de rãniþi ºi milioane de refu-
europene a Republicii Federale Germania. Aþi subliniat, tot         giaþi ºi de izgoniþi.
acolo, faptul cã integrarea celor trei noi membri ai NATO,              Dumneavoastrã, stimate doamne, stimaþi domni, ºtiþi cã
respectiv Polonia, Ungaria ºi Cehia, trebuie sã meargã              la începutul acestui an, diplomaþii comunitãþii statelor au
mânã în mânã cu o politicã de strânsã cooperare cu cele-            încercat sã facã totul pentru a gãsi o soluþie pe baza nego-
lalte þãri candidate, între care desigur cã amintesc þara           cierilor pentru Kosovo. Când Guvernul de la Belgrad a
noastrã, România.                                                   refuzat toate aceste oferte de evitare a unei catastrofe,
    Mi-aº permite sã subliniez în acest context, stimate            NATO a trebuit sã recurgã la calea militarã. Decizia de a
domnule Cancelar, cã valorile pe care le promovaþi în exer-         trimite ºi soldaþi germani în misiuni de luptã în Balcani,
citarea înaltei demnitãþi care v-a fost încredinþatã, valorile      pentru mine, personal, a fost cea mai dificilã decizie pe
                                                                    care a trebuit s-o iau pânã acum în viaþa mea politicã.
progresului, dreptãþii sociale, solidaritãþii umane, ca ºi orien-
                                                                        Doresc sã exprim poporului român ºi acestor douã înal-
tãrile ce le susþineþi în articularea unei Europe unite, demo-      te Camere parlamentare mulþumirile mele pentru sprijinirea
cratice ºi prospere, sunt repere importante ºi pentru popo-         operaþiunilor NATO. Pentru þara dumneavoastrã, ca veci-
rul român, care doreºte sã construiascã o societate                 nã a Serbiei, aceasta nu a fost nicidecum de la sine înþe-
democraticã ºi modernã, compatibilã cu standardele Uniunii          les.
Europene ºi, în primul rând, pentru atingerea unui nivel                Sprijinul dumneavoastrã nu a fost numai expresia soli-
de trai comparabil cu cel din þãrile Europei Occidentale            daritãþii ºi a relaþiilor de parteneriat ale României cu NATO,
dezvoltate ºi, de asemenea, asigurarea suveranitãþii sale           ci a fost ºi un semn pentru faptul cã România se consi-
democratice prin integrarea în NATO.                                derã parte a comunitãþii de valori euroatlantice. Europa nu
    Sperãm într-o atitudine favorabilã, de sprijin al Germaniei     mai are voie sã fie un spectator atunci când, pe propriul
în continuare. Sperãm cã ne vom bucura de sprijinul con-            continent drepturile omului sunt cãlcate în picioare. Noi tre-
stant în împlinirea aspiraþiei profunde a poporului român           buie sã acþionãm acum împreunã pentru ca la Kosovo sã
de integrare în structurile politice, economice ºi de securi-       se formeze o societate democraticã ºi multietnicã.
tate europene ºi euro-atlantice.                                        Stimate doamne,
                                                                        Stimaþi domni,
    Îl asigur pe domnul Cancelar Gerhard Schršder cã se
                                                                        Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, iniþiat
bucurã dumnealui ºi în þara noastrã de aceeaºi înaltã apre-         de preºedinþia germanã a Uniunii Europene, este unul din-
ciere ºi preþuire ºi pentru contribuþia pe care a adus-o ºi         tre cele mai importante proiecte europene în anii urmãtori.
o va aduce la extinderea ºi diversificarea relaþiilor dintre        Balcanul este Ð ca toate regiunile de pe continentul nos-
România ºi Germania.                                                tru Ð o misiune comunã. Securitatea, pacea ºi democra-
    Vã rog sã-mi permiteþi sã invit pe Domnia sa sã ros-            þia trebuie sã fie indivizibile în Casa noastrã, Europa. Nu
teascã mesajul cãtre Parlamentul României. (Aplauze.)               se poate ca într-o parte a continentului nostru oamenii sã
    Domnule Cancelar, vã rog.                                       se bucure de securitate, libertate ºi prosperitate, în timp
                             MONITORUL        OFICIAL    AL    ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170                              3

ce, în altã parte a sa, ei sã fie lãsaþi în voia propriei sorþi         Dintre toate þãrile din fostul bloc de est, dumneavoas-
ºi pradã unui nefast naþionalism agresiv.                          trã aici, în România, aþi avut dupã sfârºitul dictaturii poate
    Pactul de Stabilitate este un proiect ambiþios, care este      cea mai dificilã situaþie de la care aþi pornit pe calea trans-
conceput pe o duratã de mai mulþi ani. Uniunea Europeanã           formãrilor. ªtim, de asemenea, cu toþii cã, în perioada glo-
doreºte sã sprijine toate statele din regiune în procesul lor      balizãrii, dezvoltarea economicã depinde în tot mai mare
de apropiere de Uniune. Uºa spre aderare le este des-              mãsurã de factori pe care politica internã nu-i poate influ-
chisã dacã îndeplinesc criteriile stabilite de Consiliul           enþa.
European de la Copenhaga ºi de Tratatul de la Amsterdam.                Nu existã însã, cred, o alternativã la continuarea paºi-
    Acest lucru este de altfel valabil ºi pentru þara dum-         lor îndrãzneþi în direcþia reformei. ªi aº dori sã vã adre-
neavoastrã vecinã, Iugoslavia, pentru cã Pactul de Stabilitate     sez un apel: Mergeþi înainte pe calea reformelor! Conduceþi
poate sã aibã un succes de duratã numai dacã ºi Iugoslavia         consecvent administraþia, economia, societatea spre cursul
devine partenerã. Noi sprijinim cu ajutoare concrete oame-         european! Este singurul drum care poate sã ducã þara
nii din Serbia care împãrtãºesc sistemul de valori al Europei.     dumneavoastrã spre un viitor în bunãstare ºi securitate.
Ar fi însã în detrimentul aspiraþiilor lor de libertate ºi demo-        Noi, germanii, vã vom sprijini în continuare dupã pute-
craþie, dacã ne-am aºeza acum din nou la aceeaºi masã              rile noastre în aceastã strãdanie. Germania nu ºi-a asu-
cu regimul de la Belgrad.                                          mat numai þelul unei adânciri, ci ºi acela al lãrgirii proce-
    Doresc sã mulþumesc în mod expres Guvernului Român             sului de integrare europeanã. România este, în ciuda tuturor
pentru colaborarea sa constructivã în cadrul Pactului de           dificultãþilor pe care le-am menþionat mai devreme, o parte
Stabilitate. Colaborarea României, direct învecinatã cu regiu-     a unui proces de aderare cuprinzãtor, care-i include pe
nea de crizã, este deosebit de importantã. Prin aceasta,           toþi candidaþii. Voi interveni ºi pe lângã Consiliul European
þara dumneavoastrã, doamnelor ºi domnilor, confirmã una            de la Helsinki pentru ca acest lucru sã devinã limpede.
dintre principalele învãþãturi ale Europei în acest sfârºit de          Guvernul federal susþine, de asemenea, intensificarea
secol, iar aceastã învãþãturã spune cã, numai dacã veci-           în continuare a colaborãrii dintre NATO, pe de o parte, ºi
nilor noºtri le merge bine, ne poate merge ºi nouã bine            þara dumneavoastrã, pe de altã parte. La summit-ul NATO
pe termen lung.                                                    care a avut loc în aprilie trecut la Washington, am reite-
    Germania a învãþat aceasta, nu în cele din urmã, în            rat ºi concretizat politica ”uºii deschiseÒ. Þara dumnea-
raportul sãu cu Franþa. Prietenia ºi colaborarea strânsã           voastrã va continua sã acþioneze în vederea realizãrii con-
germano-francezã constituie baza procesului de integrare           diþiilor politice ºi economice pentru aderare. Dupã cum ºtiþi,
europeanã. Reconcilierea cu vecinii noºtri de la Rãsãrit           NATO nu este o simplã alianþã militarã, ci în primul rând
este premisa pentru pace, stabilitate ºi bunãstare în Europa       o comunitate de valori. Noi, germanii, ne-am bucura sã
                                                                   salutãm în România o þarã democraticã, stabilã, ca mem-
Centralã. Pentru statele balcanice, colaborarea ºi reconci-
                                                                   bru plin al NATO atunci când va sosi timpul ºi sperãm cã
lierea cu vecinii sunt o condiþie preliminarã esenþialã pen-
                                                                   acest lucru se va întâmpla cât mai curând posibil.
tru apropierea în continuare de Uniunea Europeanã.
                                                                        Doamnelor ºi domnilor,
    Doamnelor ºi domnilor,
                                                                        Peste câteva sãptãmâni, ºefii de state ºi guverne din
    Aminteam mai devreme speranþele pe care le-a trezit
                                                                   þãrile membre OSCE se vor reuni la Istanbul. Va trebui
anul 1989 ºi sunt conºtient cã în þara dumneavoastrã unele
                                                                   sã luãm decizii de amploare privind viitoarea arhitecturã
dintre acestea au fost urmate de decepþii. Dumneavoastrã,          de securitate din Europa ºi sper cã rezultatul va fi o sub-
ca ºi noi în Germania, v-aþi imaginat cã procesul integrã-         stanþialã Cartã a Securitãþii Europene.
rii europene va avea loc mai rapid ºi va fi mai puþin ane-              România s-a oferit sã preia în anul 2001, pentru un
voios. V-aþi angajat atunci pe drumul unor transformãri pro-       an, preºedinþia OSCE. În timpul în care a deþinut preºe-
funde atestate în exterior prin primirea în scurt timp în          dinþia UE, Germania a acþionat cu succes pentru ca ofer-
Consiliul Europei, prin participarea la Parteneriatul pentru       ta dumneavoastrã sã fie acceptatã. Uniunea ºi, bineînþe-
Pace al Alianþei Nord-Atlantice ºi prin asocierea cu Uniunea       les, ºi Germania vor susþine la Istanbul candidatura
Europeanã.                                                         dumneavoastrã pe deplin. Contez pe faptul cã la Istanbul,
    Procesul de transformare a economiei ºi societãþii din         decizia va fi una pozitivã ºi nu mã îndoiesc cã România
þara dumneavoastrã nu a putut sã menþinã însã, în ultimii          va face dupã aceea cât se poate de bine faþã dificilei sar-
ani, ritmul pe care ni l-am fi dorit cu toþii. Þara dumnea-        cini care-i revine.
voastrã se mai aflã încã într-o situaþie economicã dificilã,            Doamnelor ºi domnilor,
care atrage dupã sine greutãþi sociale considerabile pen-               M-am referit la început la relaþiile care ne leagã de
tru cetãþenii sãi.                                                 secole. Contactele dintre oamenii din þãrile noastre depãºesc
    La 6 mai 1995, Preºedintele federal din vrema aceea,           dimensiunea obiºnuitã prin intensitatea ºi frecvenþa lor în
Roman Herzog, fãcea aici, exact în acest loc, urmãtoarea           toate domeniile sociale. ªi cred cã acesta este un lucru
constatare: ”În vremuri de prefaceri adânci populaþia trã-         bun.
ieºte bucuria ºi ºansa libertãþii, are libertatea de a opta             România este o þarã de limbã romanicã ºi are, prin
între alternative, de a-ºi clãdi prin iniþiativã proprie un vii-   aceasta, o relaþie specialã cu celelalte þãri de limbã roma-
tor mai bun. În acelaºi timp însã ea simte creºterea deca-         nicã. Ea este, în acelaºi timp, ºi patria unei minoritãþi ger-
lajelor sociale, pierderea unor locuri de muncã, necesita-         mane importante, mai ales în Transilvania ºi Banat. Românii
tea unor înnoiri, a creãrii unor noi locuri de muncã.              de origine germanã nu numai cã aduc de peste 800 de
Reformele îºi au preþul lor.Ò Constatarea fostului Preºedinte      ani o importantã contribuþie la economia ºi cultura aces-
Roman Herzog îºi pãstreazã ºi astãzi deplina valabilitate.         tei þãri, ci ei au jucat întotdeauna ºi un rol de mijlocitori
Ea se referea la propria noastrã experienþã în transfor-           între România ºi Germania.
marea economiei din noile landuri federale. Trãim în con-               Dupã 1989, mii de etnici germani din România au emi-
tinuare situaþia în care acest proces solicitã mari eforturi       grat în Germania. Eu am avut întotdeauna înþelegere pen-
din partea populaþiei noastre.                                     tru motivaþia repatriaþilor. Dar aº regreta profund dacã emi-
   4                              MONITORUL          OFICIAL      AL     ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170

grarea ar duce la dispariþia din România a unei minoritãþi                        Vã mulþumesc pentru cinstea pe care mi-aþi oferit-o de
care se defineºte germanã din punct de vedere cultural.                        a vorbi în faþa dumneavoastrã, precum ºi pentru atenþia
    ªtiþi cu toþii cã Europa de Est, de Sud-Est, cu multitu-                   cu care m-aþi ascultat. (Aplauze.)
dinea sa de popoare, limbi, obiceiuri ºi datini nu constitu-
ie o excepþie în comparaþie cu alte þãri ale Europei. Þãrile                      Domnul Ion Diaconescu:
vest-europene oferã ºi ele o patrie unor grupuri etnice total                       Domnule Cancelar,
diferite, care vor sã-ºi pãstreze particularitãþile culturale.                      Distinºi oaspeþi,
Minoritãþi din þãrile noastre originare din cu totul alte pãrþi                     Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
ale Europei cresc datoritã intensificãrii migraþiei, lucru pe                       Mulþumim domnului Cancelar Schršder pentru mesajul
care, în ciuda dificultãþilor pe care le implicã uneori, îl salu-              de caldã prietenie pe care l-a transmis astãzi, în Parlamentul
tãm ca pe o îmbogãþire realã a societãþii noastre. Europa                      acestei þãri, poporului român.
trebuie sã-ºi înþeleagã diversitatea ca pe o bogãþie ºi                             Salutãm, totodatã, în persoana oaspetelui nostru de
sã-ºi dezvolte diferitele abilitãþi de care dispune.                           astãzi, pe omul politic, experimentat ºi pragmatic al cãrui
    Sub acest aspect mã bucurã ºi evoluþia din România,                        nume este legat, între altele, de desãvârºirea programului
unde tendinþa de emigrare a etnicilor germani pare sã nu                       unificãrii germane prin mutarea instituþiilor federale în noua
mai continue. Guvernul federal îºi menþine rãspunderea                         capitalã Ð Berlin.
asumatã faþã de minoritatea germanã din þara dumnea-                                Dupã alegerile germane din 1998, am constatat cu satis-
voastrã. Mãsurile de promovare de pânã acum, care ser-                         facþie faptul cã Guvernul condus de domnul Gerhard
vesc la ameliorarea condiþiilor de viaþã ale acesteia ºi, prin                 Schršder a continuat sã dezvolte relaþiile de prietenie cu
aceasta, sunt ºi în folosul þãrii dumneavoastrã, ºi-au dove-                   România democraticã, a sprijinit ºi sprijinã apropierea þãrii
dit eficacitatea ºi vor fi continuate. În acest context, mul-                  noastre de structurile Uniunii Europene ºi Alianþei Nord-
þumesc foarte cãlduros Guvernului român pentru buna cola-                      Atlantice.
borare în cadrul Comisiei Guvernamentale Germano-                                   Avem nevoie ca Germania sã fie pentru noi un parte-
Române.                                                                        ner care sã ne susþinã activ pe drumul integrãrii europe-
    Doamnelor ºi domnilor,                                                     ne ºi al afirmãrii, în aceastã parte a continentului, a valo-
    Relaþiile noastre bilaterale deosebite se manifstã ºi în
                                                                               rilor democraþiei, prosperitãþii ºi stabilitãþii.
interesul foarte diversificat pe care economia germanã con-
                                                                                    Þara noastrã s-a afirmat în ultimii ani ca factor de sta-
tinuã sã-l arate faþã de þara dumneavoastrã. Chiar ºi în
                                                                               bilitate în Regiunea Europei de Sud-Est, fiind una din puþi-
condiþii nu întotdeauna optime, întreprinderi germane inves-
                                                                               nele þãri din zonã care întreþine bune relaþii de vecinãta-
tesc sume, în parte considerabile, care creeazã ºi garan-
                                                                               te cu toate statele de aici.
teazã locuri de muncã în þara dumneavoastrã. Noi vrem
sã promovãm acest lucru ºi în viitor. Suntem interesaþi sã                          Suntem, de aceea, deschiºi unei participãri directe la
dezvoltãm aceste relaþii ºi în cadrul activitãþii Pactului de                  eforturile regionale, de gãsire a unei soluþii de duratã la
Stabilitate. Luna viitoare o delegaþie economicã, sub con-                     problemele din Kosovo ºi din fosta Iugoslavia, pentru relu-
ducerea Ministerului Federal al Economiei, va face o vizi-                     area cursului firesc al dezvoltãrii economice ºi politice în
tã în þara dumneavoastrã ºi va vedea ce posibilitãþi exis-                     întreaga noastrã regiune.
tã pentru ca sã avansãm în continuare.                                              Reamintim faptul cã situaþia conflictualã din Iugoslavia
    Cooperarea în domeniul ºtiinþei ºi al cercetãrii este prin                 a cauzat pierderi însemnate economiei româneºti ºi expri-
tradiþie strânsã. Voi vizita astãzi New Europe College care                    mãm speranþa cã implementarea factorului de stabilitate în
colaboreazã strâns cu instituþii ºtiinþifice germane ºi care                   Europa de Sud-Est va lua în considerare programe adec-
anul trecut a fost sprijinit de Fundaþia Volkswagen. România                   vate de asistenþã pentru þãrile din regiune.
a fost anul trecut o þarã cu mare pondere la Târgul de                              Domnule Cancelar,
Carte de la Leipzig, bucurându-se de un mare succes.                                Avem convingerea cã vizita dumneavoastrã la Bucureºti
Salut în mod special recenta hotãrâre a Guvernului dum-                        va contribui într-o mãsurã considerabilã la parcurgerea încã
neavoastrã de a înfiinþa un institut cultural propriu la Berlin.               a unei etape în dezvoltarea raporturilor de prietenie ºi cola-
    Doamnelor ºi domnilor,                                                     borare dintre þãrile noastre.
    În perspectiva secolului viitor, ne aflãm cu toþii în faþa                      Vã mulþumim. (Aplauze.)
unei provocãri: aceea de a asigura pace, stabilitate, demo-                         Doamnelor ºi domnilor,
craþie, bunãstare în Europa. Vã propun sã acþionãm în                               Cu aceasta, ºedinþa noastrã de astãzi s-a încheiat.
acest sens împreunã, germani ºi români, în calitate de
pãrþi ale procesului de integrare europeanã.                                      ªedinþa s-a încheiat la ora 11,40.




                                         EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR

                   Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5, Bucureºti,
                                 cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti.
                   Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,
                                 Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30.
                   Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,
                                 E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 170/1999 conþine 4 pagini.                             Preþul 980 lei     ISSN   1220Ð4870

								
To top