095

Document Sample
095 Powered By Docstoc
					                                                            PARTEA A II-A
Anul X Ñ Nr. 95                                                                                                         Vineri, 28 mai 1999
                                                 DEZBATERI           PARLAMENTARE

                                            DEZBATERI PARLAMENTARE
                          ªEDINÞE COMUNE ALE CAMEREI DEPUTAÞILOR ªI SENATULUI
                                              SESIUNEA I ORDINARÃ Ñ MAI 1999
                                            ªedinþa din ziua de 20 mai 1999
                                                              (STENOGRAMA)


                                                                   SUMAR
                   N r.                                                                                                Pagina

                    1.      Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru. ...............................            1Ð2
                    2.      Dezbateri asupra Moþiunii de cenzurã iniþiate de 158 deputaþi ºi se-
                            natori, în temeiul art. 113 din Constituþie, referitor la angajarea rãs-
                            punderii Guvernului. (Respingerea Moþiunii de cenzurã.)......................                2Ð40
                    3.      Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaþilor
                            ºi Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi ºi senatori a drep-
                            tului de a sesiza Curtea Constituþionalã, a Legii privind unele mãsuri
                            pentru accelerarea reformei economice. .................................................       40

                                                               ORDINEA DE ZI
                                  pentru ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului
                                                 din ziua de joi, 20 mai 1999

                                                              I. Ordinea de zi

                            Dezbaterea Moþiunii de cenzurã iniþiate de 158 deputaþi ºi senatori

    ªedinþa a început la ora 9,10 .                                         Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
    Lucrãrile au fost conduse de domnul Ion Diaconescu, pre-                Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor
ºedintele Camerei Deputaþilor, asistat de domnii Miron-Tudor             ºi Senatului, anunþându-vã cã, din totalul celor 485 de de-
Mitrea, secretar al Camerei Deputaþilor, ºi, Pusk‡s-Valentin             putaþi ºi senatori, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un
Zolt‡n, secretar al Senatului.                                           numãr de 357 parlamentari; absenþi sunt 128.
    Din prezidiu a fãcut parte domnul Petre Roman, preºedin-                Cvorumul legal de lucru este de 243.
tele Senatului.                                                             Vã informãm cã la ºedinþa de astãzi a Parlamentului
    Au participat, ca invitaþi, primul-ministru, Radu Vasile, mi-        au fost invitaþi sã participe domnul prim-ministru al Guvernului
niºtri.                                                                  ºi ceilalþi membri ai Guvernului.
                                                                            În conformitate cu art. 8 din Regulamentul ºedinþelor
   Domnul Ion Diaconescu:                                                comune al celor douã Camere, vã supun spre aprobare
   Doamnelor ºi domnilor,                                                proiectul ordinii de zi ºi programul de activitate în forma
   Vã rog sã luaþi loc ca sã putem începe.                               în care v-au fost difuzate; le-aþi primit la casete.
   2                          MONITORUL         OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

     Supun la vot programul ºi ordinea de zi ale acestei ºe-         sultãri între forþele politice privind crearea bazei normative
dinþe.                                                               pentru restituiri ºi despãgubiri, eliminând astfel posibilita-
     Cine este pentru? Mulþumim.                                     tea gãsirii unor soluþii care sã poatã fi suportate de bu-
     Împotrivã?                                                      getul de stat, fãrã afectarea sumelor alocate învãþãmântu-
     Abþineri? Nu sunt.                                              lui, ocrotirii sãnãtãþii, cercetãrii ºtiinþifice, culturii, Armatei
     Înainte de a intra în procedura propriu-zisã de dezba-          ºi ordinii publice,
tere a moþiunii, anunþ plenul Parlamentului cã de la ºe-                  Ñ considerând cã proiectul de lege pentru care Guvernul
dinþa din ziua de luni, 17 mai 1999, în care a fost pre-             ºi-a asumat rãspunderea nu oferã garanþia realizãrii unei
zentatã moþiunea ºi pânã astãzi nu s-au înregistrat din partea       reforme cu efecte pozitive pe plan economic ºi social, ci,
iniþiatorilor cereri de retragere a unor semnãturi sau a mo-         dimpotivã, creeazã haos ºi premise de manifestare ºi am-
þiunii în întregimea ei.                                             plificare a corupþiei, temporizeazã procesul de reformã ºi
     De asemenea, întreb dacã astãzi, în momentul acesta,            amânã relansarea economicã ºi îmbunãtãþirea condiþiilor de
sunt cereri de retragere a semnãturii.                               viaþã,
     Nu existã asemenea cereri.                                      supun dezbaterii Parlamentului României urmãtoarea Moþiune
     În aceste condiþii, invit pe delegatul iniþiatorilor, doamna    de cenzurã:
Puwak, sã prezinte din nou moþiunea în faþa celor douã                    1. Accelerarea reformei de tipul celei practicate în ulti-
Camere.                                                              mii doi ani ºi jumãtate va duce la distrugerea completã a
     Doamnã, aveþi cuvântul!                                         economiei naþionale ºi generalizarea sãrãciei.
                                                                          Mãsurile aplicate dupã noiembrie 1996, în numele unei
   Doamna Hildegard-Carola Puwak:                                    pretinse reforme, au condus în anii 1997 Ð 1998 la scã-
    Domnilor preºedinþi,                                             derea produsului intern brut cu aproape 14%, a producþiei
    Domnule prim-ministru,                                           industriale cu peste 23% ºi a investiþiilor cu 34%. Pentru
    Domnilor miniºtri,                                               întreaga perioadã, soldul negativ al balanþei comerciale de-
    Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,                      pãºeºte 6,5 miliarde de dolari.
    Moþiunea de cenzurã a fost depusã la Birourile per-                   Pe plan social, ca urmare a creºterilor explozive ale pre-
manente ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor pe data de              þurilor de consum la bunuri ºi servicii pentru populaþie, con-
15 mai.                                                              diþiile de viaþã au cunoscut o gravã deteriorare. În com-
    Potrivit prevederilor regulamentare, vã rog sã-mi permiteþi      paraþie cu luna decembrie 1996, în mai 1999 preþul
ca, în numele semnatarilor, sã prezint celor douã Camere             energiei electrice a crescut de la 73 de lei la 876 lei/kwh,
ale Parlamentului textul Moþiunii de cenzurã.                        iar a energiei termice de la 21.800 de lei la 156.500 de
    În temeiul art. 113 din Constituþia României ºi ale art.         lei/ Gcal, la gaze naturale de la 63 de lei la 900 de lei/m3,
78-82 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei                 la pâine albã simplã de la 400 de lei la 1.900 de lei/buc.,
Deputaþilor ºi Senatului, 146 senatori ºi deputaþi aparþinând        la lapte de la 700 de lei la 4.400 de lei/l, la cartofi de la
Grupurilor parlamentare P.D.S.R., P.R.M. ºi P.U.N.R., un             450 de lei la circa 3.000 de lei/kg, la telefon de la 30 de
deputat din Grupul minoritãþilor naþionale ºi 11 senatori ºi         lei la 510 lei/impuls, în timp ce chiriile s-au mãrit de 1.000
deputaþi cu statut de independent, semnatari ai prezentei            de ori.
Moþiuni de cenzurã,                                                       În aceste condiþii, aplicarea reglementãrilor preconizate
    Ñ având în vedere cã, prin recurgerea la procedura               prin proiectul de lege, pãstrând practic integral politica eco-
de asumare a rãspunderii, Guvernul României împiedicã                nomicã a actualului Guvern, care generalizeazã reforma ”tip
exprimarea în Parlament a partidelor politice din opoziþie           I.M.G.B.Ò, va agrava, în continuare, starea de haos din eco-
asupra mãsurilor de accelerare a reformei economice, în              nomie ºi va înrãutãþi ºi mai mult nivelul de trai.
sensul corectãrii, îmbunãtãþirii, susþinerii sau respingerii aces-        2. Soluþia accelerãrii reformei în domeniul privatizãrii con-
tora,                                                                stã, în concepþia Guvernului C.D.R. Ð U.S.D. Ð U.D.M.R.,
    Ñ întrucât Guvernul României pãstreazã secrete con-              în special în închideri de societãþi comerciale pe criterii
þinutul acordului cu Fondul Monetar Internaþional ºi unele           pur contabile, lichidãri dirijate ºi vânzãri de active, negli-
condiþii din acordul cu Banca Mondialã, pe care le-a ac-             jând aplicarea unor mãsuri care sã asigure creºterea eco-
ceptat, deºi cunoºtea efectele negative asupra cetãþenilor,          nomicã, competitivitatea produselor ºi a exportului.
    Ñ þinând seama cã Guvernul nu ºi-a respectat obliga-                  Mecanismele juridice inserate în proiectul de lege, ”în-
þia de a prezenta Parlamentului pânã la 15 martie 1999               chiderea operaþionalãÒ ºi ”dizolvarea de dreptÒ, nu susþin
”un program complex de mãsuri economice ºi sociale me-               scopul declarat. În fapt, prin consecinþele lor, ele se în-
nite sã stopeze declinul economic al þãrii ºi deteriorarea           scriu în sfera blocãrii procesului de privatizare, cu grave
nivelului de trai al populaþieiÒ, aºa cum prevedea Hotãrârea         efecte în plan social, prin pierderea masivã a locurilor de
nr. 1 din 22 ianuarie 1999 a Parlamentului României,                 muncã ºi diminuarea drasticã a veniturilor.
    Ñ deoarece pentru acte legislative de o asemenea im-                  Mecanismele propuse, deºi ar putea da impresia ac-
portanþã, care vizeazã întreaga populaþie a þãrii ºi econo-          celerãrii privatizãrii, creeazã un climat favorabil anumitor gru-
mia naþionalã, era necesarã conlucrarea cu Opoziþia, cu              puri de interese care, prin speculaþii acoperite de lege, pot
atât mai mult cu cât Preºedintele þãrii ºi coaliþia aflatã la        cumpãra active la preþuri derizorii, amplificând corupþia ce
putere s-au angajat, în reuniunea care a avut loc la                 însoþeºte, în ultimul timp, procesul de privatizare.
Cotroceni în 7 aprilie a.c., sã promoveze consultarea ºi                  Prin prevederile proiectului de lege referitoare la dizol-
dialogul pentru depãºirea situaþiei grave în care se gãseºte         varea de drept a societãþilor comerciale, Guvernul anuleazã
societatea româneascã,                                               dreptul de a decide al Adunãrii Generale a Acþionarilor,
    Ñ având în vedere cã Guvernul României ºi Coaliþia               aceasta ajungând în situaþia de a avea numai rol de con-
C.D.R. Ñ U.S.D. Ñ U.D.M.R., prin procedura adoptatã elu-             statare ºi conformare, aºa cum este prevãzut în art. 3210
deazã dezbaterile din Parlamentul þãrii ºi eventuale con-            alin. 4, din Titlul I.
                              MONITORUL         OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                                   3

     În acelaºi timp, nu trebuie uitat cã sistemul discreþio-             Rezultã cã iniþiatorul proiectului de lege, sub pretextul
nar ”al dizolvãrii de dreptÒ nu þine seama de faptul cã efec-        accelerãrii procesului de privatizare, creeazã, în realitate,
tele nu pot fi localizate numai în zona respectivã, întrucât         posibilitatea unor acþiuni frauduloase din partea persona-
închiderea unei societãþi comerciale genereazã disfuncþio-           lului instituþiilor implicate, care nu vinde însã propriile bu-
nalitãþi economice succesive atât în ramura sa de activi-            nuri, ci avuþia þãrii, beneficiind totodatã de salarii ºi de alte
tate, cât ºi în celelalte ramuri, amplificând dezindustriali-        venituri ce sfideazã populaþia.
zarea þãrii ºi disponibilizãri în lanþ de personal, fãrã a se             6. Eliminarea reprezentanþilor sindicatelor din Consiliul
crea alternative realiste de integrare în muncã.                     de administraþie al F.P.S. reprezintã încã o dovadã a lip-
     Introducerea instituþiei ”dizolvãrii de dreptÒ a societãþilor   sei de transparenþã ºi a subiectivismului în procesul de pri-
comerciale, înlãturând principiul libertãþilor contractuale, va      vatizare, dorite de Guvernul coaliþiei C.D.R. Ð U.S.D. Ð
crea mari prejudicii pentru creditori, care vor fi nevoiþi sã        U.D.M.R., în scopul satisfacerii intereselor unor grupuri apro-
utilizeze singura cale oferitã de noua lege, lichidarea, anu-        piate Puterii. În acelaºi context, este de reamintit faptul cã,
lând în acest fel posibilitatea privatizãrii.                        iniþial, au fost eliminaþi din Consiliul de administraþie al F.P.S.-
     Semnatarii prezentei Moþiuni de cenzurã afirmã cã nu            ului reprezentanþii Opoziþiei.
susþin menþinerea artificialã în funcþiune a societãþilor co-             7. Interesul naþional este grav prejudiciat prin lipsã de
merciale ineficiente ºi nu contestã valabilitatea ºi necesi-         transparenþã ºi prin exclusivitatea deciziei instituþiilor gu-
tatea lichidãrii acestora, ca formã de realizare a restruc-          vernamentale în ceea ce priveºte privatizarea societãþilor
turãrii economiei, dar nu prin hotãrâri arbitrare ale                ºi companiilor naþionale din domenii de însemnãtate stra-
Executivului.                                                        tegicã. Practica adoptatã prin proiectul de lege reprezintã
     3. Scoaterea procesului de privatizare de sub control           încã o dovadã cã Puterea doreºte eliminarea Parlamentului
financiar prin restrângerea drasticã a competenþelor Curþii          þãrii de la decizii de o asemenea importanþã.
de Conturi nu poate fi interpretatã decât ca intenþie a Puterii           8. Se limiteazã posibilitãþile de participare la privatiza-
de a sprijini grupuri de interese clientelare ºi de a masca          rea societãþilor comerciale a capitalului autohton ºi cu de-
deturnarea veniturilor obþinute din privatizare de la desti-         osebire a asociaþiilor salariaþilor (P.A.S.). Nespecificarea prin
naþiile prevãzute în bugetul de stat.                                lege a categoriilor de facilitãþi de care pot beneficia aso-
     Diminuarea rolului ºi a contribuþiilor de control ale Curþii    ciaþiile de salariaþi creeazã condiþii pentru favorizarea gru-
de Conturi în ceea ce priveºte rãspunderea decizionalã a             purilor de interese din sfera Puterii actuale.
celor implicaþi în procesul de privatizare, cât ºi a derulãrii            9. Industria autohtonã este dezavantajatã în mod direct
contractelor încheiate de privatizatori referitoare la sumele        prin modificãrile aduse în domeniul leasingului, constând
încasate care constituie fonduri publice, este în contradic-         în desfiinþarea oricãror taxe ºi impozite la importul de sub-
þie flagrantã cu art. 139 alin. 1 din Constituþie. În acelaºi        ansamble ºi componente destinate a fi incluse în produ-
timp, devine inadmisibil faptul cã nu mai sunt supuse con-           sele ce fac obiectul contractelor de leasing. Se încurajeazã
trolului legalitatea operaþiunii de privatizare, realitatea eva-     în acest mod concurenþa neloialã, cu efecte negative asu-
luãrii bunurilor de privatizat, respectarea regulilor specifice      pra veniturilor bugetare ºi a soldului balanþei comerciale.
modului de privatizare ºi, în general, privatizarea în an-                10. Rezolvarea, pe calea ascunsã, a reparaþiilor ºi res-
samblu.                                                              tituirilor cãtre foºtii proprietari ai bunurilor imobiliare prelu-
     4. Drepturile cetãþenilor care au dobândit calitatea de         ate de stat (art. 324) pe baza principiului restitutio in inte-
acþionar în societãþile comerciale, precum ºi ale acþiona-           grum eludeazã evidenþierea unor soluþii suportabile economic,
rului majoritar privat existent sunt lezate.                         social ºi politic prin dezbateri în Parlament, prin consultãri
     Soluþiile propuse de proiectul de lege, referitoare la ma-      între forþele politice sau ca urmare a propunerilor Grupului
jorarea de drept a capitalului social al societãþilor comer-         de reflecþie ce trebuia constituit potrivit celor convenite la
ciale cãrora li s-a eliberat certificat de atestare a dreptu-        reuniunea de la Cotroceni.
lui de proprietate asupra terenurilor dupã privatizare,                   De altfel, soluþiile propuse, respectiv ”despãgubirile sta-
denatureazã scopul legii, multe societãþi redevenind cu ca-          bilite de comun acord cu societãþile comercialeÒ (alin. 3)
pital majoritar de stat.                                             sau prin ”restituirea bunurilor imobileÒ (alin. 1) sunt garantate
     5. Se oficializeazã practicile clientelare ºi exonerarea de     de stat fãrã a fi stabilite procedurile de identificare, cãile
orice rãspundere a privatizatorilor, mai ales cã vânzarea            de urmat, competenþele, cãile legale de atac, sursele de
pachetelor de acþiuni se face fãrã limitã de preþ. Astfel,           despãgubire, situaþii complexe ce vor bloca procesul de pri-
este inadmisibil sã se prevadã ca membrii Consiliului de             vatizare.
administraþie ºi salariaþii Fondului Proprietãþii de Stat ºi ai           În concluzie, pentru motivele prezentate mai sus, sem-
celorlalte instituþii publice implicate sã nu rãspundã pentru        natarii prezentei Moþiuni de cenzurã se adreseazã tuturor
activitatea lor ºi pentru legalitatea clauzelor din contractele      membrilor Parlamentului pentru a vota în favoarea Moþiunii
încheiate, precum ºi de activitatea agenþilor de privatizare,        de cenzurã ºi pentru demiterea Guvernului Radu Vasile.
decât dacã faptele lor constituie infracþiuni sau delicte ci-             Textul moþiunii este urmat de semnãturile celor 158 de
vile.                                                                senatori ºi deputaþi.
     Mai mult decât atât, fapte de o gravitate deosebitã, cum             Vã mulþumesc. (Aplauze din partea stângã a sãlii.)
ar fi: ”neincluderea anumitor bunuri din patrimoniul unei so-
cietãþi comerciale în oferta de vânzare ºi în raportul de               Domnul Ion Diaconescu:
evaluare ori includerea unor bunuri fictive cu scopul vãdit              Mulþumim, doamnã deputat.
de a influenþa ofertaÒ, ”neînregistrarea majorãrii de capital            Doamnelor ºi domnilor,
în termenul prevãzut de legeÒ, ”atribuirea unui pachet de                Înainte de a-l invita pe domnul prim-ministru Radu
acþiuni unei persoane în dauna altor persoane care au for-           Vasile sã ia cuvântul pentru a prezenta poziþia Guvernului
mulat oferte mai avantajoaseÒ sunt considerate doar con-             faþã de Moþiunea de cenzurã, vã aduc la cunoºtinþã cã în
travenþii, iar sancþiunile pecuniare sunt nesemnificative.           ºedinþa comunã a Birourilor permanente ale celor douã
   4                         MONITORUL        OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

Camere din ziua de miercuri, 19 mai a.c., s-a aprobat ca              De aceea, vã mãrturisesc cã îmi doresc oricâte moþiuni
fiecare parlamentar sã aibã dreptul la un timp de inter-          doriþi, numai mineriade sã nu mai fie!
venþie de 20 de secunde care se atribuie grupului parla-              Stimaþi colegi,
mentar din care face parte.                                           Dupã cum ºtiþi, suntem pãrtaºi astãzi la o cvasipremierã
    În funcþie de numãrul de deputaþi ºi senatori care com-       a democraþiei parlamentare Ñ Guvernul a hotãrât sã-ºi an-
pun grupurile parlamentare din cele douã Camere, urmeazã          gajeze rãspunderea în faþa Parlamentului pentru un pro-
ca intervenþiile sã se facã în limita urmãtorilor timpi: Grupul   iect de lege prin care se modificã nu mai puþin de 6 acte
parlamentar P.N.Þ.C.D.Ðcivic-ecologist Ð 36 minute, Grupul        normative vizând centrul vital al reformei, adicã privatizarea.
parlamentar P.D.S.R. Ð 38 minute, Grupul parlamentar U.S.D.           Reproºurile nu au întârziat sã aparã, ºi ele se regã-
Ð 21 minute, Grupul parlamentar P.N.L. Ð 16 minute, Grupul        sesc în motivaþia Moþiunii de cenzurã.
parlamentar U.D.M.R. Ð 12 minute, Grupul parlamentar al               În esenþã, ni se imputã faptul cã, prin recurgerea la pro-
Partidului România Mare Ð 9 minute, Grupul parlamentar            cedura de asumare a rãspunderii, Guvernul României îm-
al P.U.N.R. Ð 7 minute, Grupul parlamentar al minoritãþi-         piedicã exprimarea în Parlament a partidelor politice din
lor Ð 5 minute, cei fãrã apartenenþã la grupuri parlamen-         opoziþie.
tare Ð 19 minute.                                                     Totodatã, se afirmã cã în legislaþia româneascã nu s-a
    Fiecare grup parlamentar poate folosi acest timp aºa          mai vãzut o lege care sã modifice simultan 6 acte nor-
cum doreºte. Între grupurile parlamentare pot apare înþe-         mative dintr-un domeniu economic de maximã importanþã.
legeri cu privire la folosirea timpului pentru discuþii, nee-         Se invocã pericolul unui precedent riscant care ar per-
xistând obligaþia de a folosi integral timpul calculat.           mite guvernelor viitoare sã acþioneze într-o manierã iden-
    În ceea ce îi priveºte pe cei fãrã apartenenþã la un grup     ticã, operând ”dintr-un focÒ, dacã pot spune aºa, transfor-
parlamentar, pentru cã au fost discuþii permanente de ce          mãri de substanþã pe întregi ”hectareÒ de legislaþie.
sã vorbeascã unii în numele altora, fiecare are 20 de se-             Primul lucru pe care sunt obligat sã-l constat în toate
cunde Ð fiecare din aceºti domni deputaþi ºi senatori.            aceste argumente este cã toate sunt retorice, neavând nici
    Cei care iau cuvântul din partea acestora trebuie sã vinã     un fel de bazã legalã sau constituþionalã. Pur ºi simplu, nu
cu dovadã scrisã în numele celor care vorbeºte, adicã va
                                                                  existã nici un text de lege prin care sã se stabileascã cum
avea la dispoziþie atâtea minute pe cât este suma celor
                                                                  ºi în ce limite procedurale ori de altã naturã pot fi amen-
pe care îi reprezintã cu dovada scrisã, ca sã nu mai fie
                                                                  date legile în vigoare. De altfel, mã îndoiesc de faptul cã
loc de interpretãri ºi de nemulþumiri.
                                                                  se va putea ajunge cândva la o asemenea reglementare.
    Guvernului i s-a acordat o duratã de timp de 45 de mi-
                                                                      Fapt este cã, potrivit cerinþei Constituþiei, parlamentari-
nute, cu posibilitatea ca grupurile parlamentare sã-i mai ce-
                                                                  lor le-a fost prezentat nu un pachet de legi, aºa cum se
deze din timpul afectat, între 5 ºi 15 minute.
    Deci, cu aceste lãmuriri, invit pe domnul prim-ministru       speculeazã, ci o singurã lege. Exigenþa legii fundamentale
Radu Vasile sã ia cuvântul.                                       a fost întru totul respectatã. Presupun cã acesta este mo-
    Vã rog, între timp, cei care nu s-au înscris sã se în-        tivul pentru care eminenþii juriºti ai P.D.S.R. au renunþat
scrie la domnul secretar ºi sã-i anunþe pe cei care vor lua       sã mai invoce în textul moþiunii neconstituþionalitatea de-
cuvântul.                                                         mersului guvernamental, acuzã exclusiv retoricã, bunã doar
                                                                  pentru emisiuni televizate.
   Domnul Radu Vasile Ñ prim-ministru al Guvernului                   În ceea ce priveºte temerea referitoare la crearea unui
                        României:                                 periculos precedent, cu regret trebuie sã vã spun cã nici
                                                                  de aceastã datã nu avem merite de pionierat; preceden-
    Domnilor preºedinþi,
    Doamnelor ºi domnilor parlamentari,                           tul aparþine Guvernului domnului Vãcãroiu care, pe vremea
    Stimaþi colegi,                                               când era prim-ministru, mai exact în 1993, a amendat prin
    Mai întâi permiteþi-mi sã mulþumesc Opoziþiei pentru sâr-     Legea nr. 53 nu mai puþin de 4 legi extrem de importante,
guinþa cu care îºi exercitã dreptul constituþional de a in-       ºi anume Codul de procedurã civilã, Codul familiei, Legea
troduce periodic împotriva Guvernului moþiuni simple sau          contenciosului administrativ ºi Legea privind organizarea ºi
de cenzurã, ceea ce ne oferã prilejul unui neîntrerupt ºi         funcþionarea Curþii de Conturi.
rodnic dialog. (Aplauze.)                                             Aºa cum stau lucrurile, înþeleg sã ni se reproºeze cã
    Cu titlu strict informativ, menþionez cã aceasta este a       am valorificat experienþa, ºi nicidecum cã am fost deschi-
19-a moþiune a Opoziþiei dezbãtutã de Parlament de la câºti-      zãtori de drumuri.
garea alegerilor din 1996 de cãtre actuala coaliþie majori-           De ce nu am recurs la ordonanþe de urgenþã pentru
tarã. Pe vremea când eram noi în opoziþie apãruse slo-            modificarea acestor legi? Pur ºi simplu pentru cã nu mai
ganul: ”Nici o sesiune fãrã moþiune!Ò                             avem timp ºi pentru cã ne-am temut de repetarea unor
    Recunosc faptul cã modesta noastrã performanþã a fost         situaþii, precum cele generate de Legea administraþiei pu-
mult depãºitã ºi mã îndoiesc cã pe viitor se va reuºi de-         blice locale sau de Legea învãþãmântului, promovate prin
pãºirea acestui record.                                           ordonanþe de urgenþã acum mai bine de 2 ani ºi care nici
    Revenind însã la prezenta Moþiune de cenzurã, eu, unul,       pânã astãzi nu au întrunit un minim consens pentru a fi
o consider un demers politic bine venit pentru Guvern ºi          definitivate.
util pentru Opoziþie. El marcheazã importanþa acestui mo-             Apoi, nu facem un secret din faptul cã soluþiile avan-
ment legislativ cu consecinþe decisive pentru mersul reformei.    sate de Guvern prin proiectul de Lege privind accelerarea
    Totodatã, dupã cum am putut constata, dezbaterile de          reformei rãspund obligaþiilor asumate în cadrul unor negocieri
sub cupola Parlamentului au reuºit aproape fãrã excepþie          foarte strânse ºi foarte dure cu organismele financiare in-
sã detensioneze relaþia dintre Putere ºi Opoziþie, sã tes-        ternaþionale. Subliniez: negocieri foarte strânse ºi foarte
teze coeziunea coaliþiei majoritare ºi sã identifice poziþiile    dure, pentru a se înþelege cã nu a fost vorba de a ne-
convergente dintre cele douã ”tabereÒ.                            gocia într-o formulã în care partea româneascã sã cedeze.
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                                   5

     Or, aº dori sã înþelegem cã nu ne putem permite sã            strând cã suntem buni platnici ºi cã ºtim sã ne þinem de
riscãm modificarea acestor înþelegeri pe traseul sinuoase-         cuvânt.
lor abordãri parlamentare; am fi riscat compromiterea în-              În aceastã luminã, sigur cã o eventualã reuºitã a
cheierii acordurilor cu Fondul Monetar Internaþional ºi cu         Moþiunii de cenzurã ar da satisfacþie celor care au iniþiat-
Banca Mondialã, de care suntem foarte aproape ºi pe care,          o, dar ar avea efecte pe termen lung dezastruoase pen-
altminteri, toate forþele politice le considerã necesare.          tru þarã.
     Pentru cã am ajuns în acest punct, doresc sã-i întreb             Dacã aº ºti cã un nou Guvern ar deþine o reþetã sal-
pe colegii din opoziþie, a cãror atitudine mi se pare une-         vatoare ºi ar putea sã facã rapid bine României, vã rog
ori deconcertantã: când sunt sinceri? Atunci când susþin           sã credeþi cã în acest moment v-aº pune la dispoziþie de-
în împrejurãri oficiale, cum a fost de exemplu recenta masã        misia mea.
rotundã de la Cotroceni, necesitatea încheierii acordurilor            Mai mult de faptul cã am reuºit sã obþin un infarct în
cu organismele financiare internaþionale sau când se afirmã        aceastã funcþie, eu nu am vãzut nici un avantaj.
în emisiuni televizate cã: ”Nu avem nevoie de F.M.I., pen-             Accelerarea reformei nu este doar o chestiune de vo-
tru cã acest organism nu este interesat ca economia ro-            inþã politicã, ci este generatã de situaþia-limitã la care s-a
mâneascã sã se þinã pe picioare!?Ò Nu spun cine a spus             ajuns. Efectiv, nu mai avem nici timp, nici bani, nici cre-
acest lucru, ca sã nu dau vreun drept la replicã.                  ditori. Nu mai putem trãi pe datorie, între noi fie vorba,
     Revenind însã la problema ridicatã de procedura an-           datã fiind situaþia de pânã acum 9 ani, nici de furat nu
gajãrii rãspunderii, doresc sã mai adaug, în chip de con-          mai e mare lucru.
cluzie, cã ea nu este deloc un gest de bravadã politicã,               Sunt convins cã la fel gândesc cu sinceritate, cu cu-
ci un instrument al democraþiei parlamentare folosit de alt-       getul lor, ºi colegii noºtri din opoziþie. Eu am contat în-
fel ºi în alte þãri Ñ în mod curent de Guvernele Franþei.          totdeauna pe calitatea umanã, intelectualã, civicã ºi poli-
Dau acest exemplu, pentru cã, dupã cum ºtiþi, Constituþia          ticã a multora dintre ei, oameni pe care i-am cunoscut direct,
noastrã a avut drept model în aceastã privinþã actuala             în decursul unor ani buni de colaborare ºi colegialitate.
Constituþie a Franþei.                                                 Vã mãrturisesc cã ºi astãzi, când mã aflu în faþa dum-
     Angajarea rãspunderii nu numai cã nu împiedicã ex-            neavoastrã ca ºef al Executivului, încerc acelaºi sentiment
primarea în Parlament a partidelor din opoziþie, ci o favo-        confortabil, simþind cã mã adresez unor colegi, poate chiar
rizeazã în cel mai înalt grad, dovadã Moþiunea de cen-             prieteni, indiferent de partidul din care fac parte.
zurã pe care aþi depus-o în cadrul acestei proceduri.                  Dupã acest, dacã vreþi, intermezzo afectiv, îngãduit de
     Ce altã sancþiune mai gravã la adresa Guvernului ºi-          dumneavoastrã, fireºte, sã ne întoarcem la acuzaþiile din
ar dori Opoziþia decât posibilitatea demiterii lui, ceea ce        textul moþiunii.
prin ordonanþã de urgenþã sau prin alt tip de instrument               Se apreciazã cã noile reglementãri privind privatizarea
legislativ nu s-ar produce. Iatã, deci, cã Executivul nu numai     rezolvã, pe cale ascunsã, problema reparaþiilor ºi restitui-
cã nu a ocolit forul legislativ, ci s-a expus într-o situaþie      rii cãtre foºtii proprietari. Nimic mai fals! Aceastã lege nu
extrem de grea pentru þarã riscului maxim.                         face decât sã stabileascã o serie de garanþii din partea
     Un alt lucru care ni se reproºeazã prin Moþiunea de           statului român faþã de eventualii cumpãrãtori ai unor bu-
cenzurã este secretizarea acordului cu Fondul Monetar ºi           nuri revendicate sau revendicabile. Mai mult, legea preci-
Banca Mondialã. Despre ce secretizare poate fi vorba, dacã         zeazã cã, în cazul în care restituirea în naturã ar duce la
cele douã documente au stat la baza materialului progra-           dizolvarea unei companii, se va proceda la despãgubirea
matic elaborat de Guvern ºi care a fost obiectul dezbate-          fostului proprietar, astfel încât compania sã-ºi poatã con-
rii organizate acum o lunã la Preºedinþie, cu participarea         tinua nestingheritã activitatea.
tuturor partidelor politice? Sã mai adaug cã aceste acor-              Subliniez încã o datã cã aceastã lege nu face decât sã
duri au fost larg mediatizate, comentate de mai toþi ana-          aducã garanþii pentru cumpãrãtor, cu scopul declarat de
liºtii ºi au constituit obiectul unor declaraþii politice parla-   a debloca procesul de privatizare ºi nu interfereazã în nici
mentare?                                                           un fel disputa referitoare la restituirea proprietãþilor con-
     Nu am avut posibilitatea sã particip la masa rotundã          fiscate în timpul comunismului. Aceasta nu înseamnã cã
de la Cotroceni, dar m-a bucurat mesajul acestei reuniuni,         Guvernul nu este interesat în cel mai înalt grad de rezol-
faptul cã principalele forþe politice ale þãrii recunosc nece-     varea, odatã pentru totdeauna, a restituirilor, problemã care
sitatea încheierii acordurilor cu Fondul Monetar Internaþional     preocupã, de altfel, ºi principalul partid de opoziþie Ð
ºi Banca Mondialã, implicit a condiþionãrilor pe care ele          P.D.S.R.
se bazeazã.                                                            La acest capitol am reþinut cu satisfacþie documentele
     Mai mult, am sperat cã toatã lumea înþelege dificulta-        Consiliului Naþional al P.D.S.R. din martie a.c., documente
tea acestor luni, în care avem de fãcut faþã vârfului de           care marcheazã o schimbare majorã în optica acestui par-
platã al datoriei externe, datorie pe care nu noi am con-          tid faþã de proprietate, devansând chiar poziþia unor par-
tractat-o, dar pe care noi trebuie s-o plãtim. Continuu sã         tide din arcul guvernamental, P.D.S.R. s-a pronunþat în fa-
cred cã acest moment responsabilizeazã toate forþele po-           voarea restituirii spaþiilor comerciale, proprietãþilor industriale,
litice, fiind vorba efectiv de interesele pe termen lung ale       preconizând despãgubiri adecvate pentru situaþiile în care
României. Prin eforturile de pânã acum suntem aproape              acest lucru nu mai este cu putinþã. De aceea, îmi vine ºi
de momentul depãºirii punctului critic. Nu este vorba de           mai greu sã înþeleg acum îngrijorãrile ºi suspiciunea care
vreun succes al Guvernului actual, ci de o perioadã de             rãzbat din textul moþiunii.
calm obligatorie pentru demararea creºterii economice. Am              Stimaþi colegi,
spus ºi o repet: mãsurile efective de relansare economicã              Cu siguranþã, cea mai gravã acuzaþie care ni se aduce
vor rãmâne doar pe hârtie, pânã când nu vom ieºi din               se referã la faptul cã am promova o reformã ”tip I.M.G.B.Ò,
chingile condiþiei de debitor, pânã când nu ne vom câºtiga         care va duce la distrugerea completã a economiei naþio-
sau recâºtiga credibilitatea pe pieþele financiare, demon-         nale ºi la generalizarea sãrãciei. Asemenea afirmaþie, pro-
   6                          MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

fund nedreaptã ºi neadevãratã, se bazeazã numai pe rea-             loarea terenurilor sã fie consideratã drept aport în naturã
credinþã ºi nu poate fi justificatã decât de o vehemenþã            al statului.
electoralã. De altfel, eu nici nu cred cã cei care au scris              La pct.5 al moþiunii, iniþiatorii introduc un nou concept
acest lucru sunt convinºi de adevãrul lui. Departe dorinþa          în domeniul juridic, ºi anume ”prezumþia de vinovãþieÒ.
de mine de a vã convinge cã privatizarea I.M.G.B. a fost                 Se considerã cã autorul proiectului de lege, sub pre-
un succes. Dimpotrivã, recunosc acest eºec, cu amenda-              textul accelerãrii procesului de privatizare, creeazã posibi-
mentul cã el face parte din procentul de risc pe care-l pre-        litatea unor acþiuni frauduloase din partea personalului in-
supune orice economie de piaþã, orice contract de vân-              stituþiilor implicate în privatizare. Se încearcã încã o datã
zare-cumpãrare. Situaþia din Cehia de astãzi poate sã fie           culpabilizarea de principiu, globalã ºi sentenþioasã, a celor
un exemplu ilustrativ în acest sens.                                direct angajaþi în procesul de privatizare.
    Privatizarea, prin ea însãºi, nu este sinonimã cu suc-               Aceeaºi rea-credinþã care afecta ºi afecteazã în conti-
cesul garantat. Dar a reduce tot ce a fãcut acest Guvern            nuare colaborarea dintre Putere ºi Opoziþie ºi pe care numai
în materie de privatizare la un eºec, fie el ºi plin de în-         împreunã, prin spirit pozitiv ºi încredere, o vom putea eli-
vãþãminte, mi se pare incorect ºi amoral. Dacã ar fi sã             mina, în primul rând, spre binele României.
rãspund cu o sintagmã maliþioasã, am putea vorbi ºi noi                  Mai departe, la pct. 6 se sugereazã cã eliminarea re-
de o reformã ”tip SemãnãtoareaÒ, sau de o reformã ”tip              prezentanþilor sindicatelor din Consiliul de administraþie al
BANCOREXÒ. Sau, mai grav, de o reformã ”Nu ne vin-                  Fondului Proprietãþii de Stat denotã o lipsã de transparenþã
dem þaraÒ, care ne-a costat atât de mult.                           ºi subiectivism în procesul de privatizare. Reamintesc cã
    Referitor la urmãtorul punct al moþiunii, în care se re-        pânã acum sindicatele s-au aflat în consiliul de adminis-
clamã faptul cã soluþiile prevãzute în proiectul de lege, ºi        traþie ºi procesul de privatizare este cel incriminat de dum-
anume închiderea operaþionalã ºi dizolvarea de drept vor            neavoastrã, chiar prin moþiune.
duce la blocarea privatizãrii unor societãþi comerciale, cu              Reamintesc însã cã, în conformitate cu legile în vigoare,
efecte grave pe plan social, þin sã aduc urmãtoarele pre-           sindicatele nu participã la administrarea societãþilor co-
cizãri.                                                             merciale ºi/sau a fondurilor de investiþii, iar Fondul Proprietãþii
    Închiderea operaþionalã se va realiza numai la activele         de Stat este instituþie de interes public, organizat ca un
nerentabile din cadrul unei societãþi comerciale, pentru care,      fond închis de investiþii.
din procesul de exploatare ºi valorificare a serviciilor pe              Dragi colegi,
care le realizeazã, nu se pot recupera cel puþin cheltuie-               Nu mi-am propus sã rãspund exhaustiv la toate punc-
lile aferente. Activele supuse procesului de închidere ope-         tele moþiunii, lãsând ºi celorlalþi colegi de Cabinet posibi-
raþionalã vor fi vândute obligatoriu prin licitaþie publicã cu      litatea unor intervenþii punctuale, în funcþie de resortul lor.
strigare, metoda cea mai transparentã de vânzare. Salariaþii             Îmi exprim speranþa, însã, cã toþi parlamentarii, atât ai
disponibilizaþi în urma acestei acþiuni vor primi toate drep-       Puterii, cât ºi ai Opoziþiei, vor reuºi sã transforme dezba-
turile prevãzute de legi.                                           terea Moþiunii de cenzurã într-un moment de analizã con-
    În ceea ce priveºte dizolvarea de drept a societãþilor          structivã, responsabilã, eliberatã de obsesiile câºtigurilor elec-
comerciale, este adevãrat cã aceasta este o reglementare            torale ºi întoarsã cu adevãrat spre interesele majore ale
nouã, dar are menirea beneficã de a accelera privatiza-             þãrii.
rea, deoarece simplificã situaþia multor societãþi comerciale            Pentru cã ceea ce ne leagã Ñ dragostea pentru
care se complac în menþinerea unor datorii care, însumate,          România Ñ rãmâne lucrul esenþial. ªi eu ºtiu cã tocmai
ajung sã depãºeascã 50 pânã la 80% din active. Or, di-              aceastã dragoste, mai ales acum, în momente de cum-
zolvarea de drept reprezintã acea posibilitate operativã de         pãnã, cu rãzboi la graniþele þãrii, va avea ultimul cuvânt!
încetare a activitãþii unor agenþi economici care, pentru cã             Doamnelor ºi domnilor parlamentari, vã mulþumesc.
nu-ºi pot plãti datoriile, nu pot fi viabili, acesta constituind    (Aplauze.)
un criteriu general aplicabil, care nu mai are nici o raþiune
din partea organelor de conducere a acestora.                          Domnul Ion Diaconescu:
    O altã acuzaþie adusã Guvernului se referã la ”scoate-               Vã mulþumim, domnule prim-ministru.
rea procesului de privatizare de sub control financiar prin              Trecem la dezbaterea Moþiunii de cenzurã.
restrângerea drasticã a competenþelor Curþii de ConturiÒ.                Voi da cuvântul domnilor deputaþi ºi senatori, în con-
De fapt, actualul Guvern nu a urmãrit decât respectarea             formitate cu lista înscrierilor ºi cu timpii pe care i-am anun-
Constituþiei, precizând mai clar atribuþiile Curþii de Conturi      þat.
ºi delimitând fãrã echivoc atribuþiile fiecãrei instituþii impli-        Are cuvântul domnul deputat Adrian Nãstase, din par-
cate în activitatea de control.                                     tea P.D.S.R.
    Îmi amintesc, ºi dumneavoastrã vã amintiþi cã repre-
zentanþii Guvernului Vãcãroiu, în perioada 1995-1996 au                Domnul Adrian Nãstase:
justificat frecvent lipsa de progres în domeniul privatizãrii,          Domnilor preºedinþi,
mai ales faþã de organismele internaþionale, prin imixtiune             Domnule prim-ministru,
blocantã a controlului Curþii de Conturi.                               Domnilor miniºtri,
    De altfel, în evaluarea Comisiei Europene, se indicã clar           Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
faptul cã intervenþiile Curþii de Conturi au constituit un fac-         Stimaþi invitaþi,
tor de frânare a privatizãrii ºi a reformelor, în general.              Am încercat sã anticipez mesajul de rãspuns al
    Cât despre îngrijorarea Opoziþiei cu privire la drepturile      Guvernului la problemele ridicate în Moþiunea de cenzurã.
acþionarilor, iniþiatorii moþiunii omit în mod deliberat cã sta-    Nu a fost foarte complicat. Am dispus de câteva opinii ale
tul este proprietarul terenurilor ºi în acest caz este abso-        analiºtilor politici cu care Puterea ne dã întâlnire, aproape
lut normal, logic ºi legal ca majorarea capitalului cu va-          zi de zi, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masã,
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                               7

ºi de punctele de vedere ale unor personalitãþi politice din       deºte cã nu Guvernul României decide pentru þarã ºi pen-
actuala Putere.                                                    tru cetãþenii ei.
     Am aflat astfel cã actualul apel al Opoziþiei la instituþia         Guvernul a acceptat Ð fãrã negocieri Ð condiþiile pro-
Moþiunii de cenzurã este etichetat drept antireformism.            puse lui de anumite firme de consultanþã în formularea mo-
     În acest sens, vreau sã spun de la bun început cã,            dificãrilor ce deveneau obligatorii de adus Ordonanþei de
faþã de aºa-zisa ”reformãÒ, promovatã în România pe tim-           urgenþã nr. 88/1997.
pul Guvernului Ciorbea ºi continuatã, fãrã corecturi majore,           Citez din scrisoarea domnului Farid Dhanji, adjunctul ºe-
sub guvernarea Radu Vasile, cu sprijinul parlamentar al            fului misiunii Bãncii Mondiale în România, cãtre preºedin-
C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. Ñ activitate care a avut ca efecte            tele F.P.S.: ”Aºa dupã cum ºtiþi, am lucrat intens, câteva
haosul economic, adâncirea crizei, ruinarea învãþãmântului         luni, cu firma de consultanþã ”Nestor & NestorÒ ºi cu dom-
ºi a sistemului de sãnãtate, generalizarea sãrãciei, margi-        nul Sulicã în pregãtirea acestor amendamenteÒ; ”Noi con-
nalizarea tinerilor ºi eliminarea bãtrânilor din societate,        siderãm cã amendamentele pe care vi le înaintãm sunt
P.D.S.R. se declarã ferm împotrivã.                                satisfãcãtoare pentru Banca Mondialã în înþelegerile recente
     Astãzi, trebuie spus, Guvernul a transformat conceptul        asupra PSALÒ; ”Sperãm cã Guvernul le va acceptaÒ, ºi tex-
de reformã într-o noþiune mitologicã, golitã de conþinut ºi        tul scrisorii continuã. Parlamentarii români nu ar fi trebuit
fãrã finalitate umanã. Actuala coaliþie de dreapta ne-a impus,     sã aibã ºi ei un anumit rol în prezentarea unor amenda-
fãrã sã o cerem ºi fãrã sã dorim, o reformã fãrã popor ºi          mente la astfel de legi cu o importanþã atât de mare, cel
împotriva poporului, o reformã fãrã supravieþuitori. Acum          puþin la nivelul unora dintre experþii consultaþi de cãtre
culegem roadele amare ale credinþei actualilor guvernanþi          Guvern sau de cãtre Banca Mondialã?
cã pentru succesul transformãrii structurale a economiei ºi            În acest cadru, lãsând deoparte faptul cã proiectul pro-
societãþii româneºti este suficientã exprimarea voinþei po-        pus intrã în conflict cu unele legi ºi cã introduce excepþii
litice.                                                            la excepþii, acesta ridicã întrebãri cu privire la onestitatea
     Am atras de nenumãrate ori atenþia asupra acestei erori       celor implicaþi în privatizare, la legalitatea desfãºurãrii
fundamentale de politicã economicã ºi socialã, fãrã orizont        acesteia ºi mai ales la eficienþa procesului ca atare. Nu
ºi lipsitã de grija pentru condiþiile normale de viaþã.            este vorba de a stabili o ”prezumþie de vinovãþieÒ, dar nici
     Moþiunile noastre Ñ simple sau de cenzurã Ñ ºi vreau          nu este acceptabil ca printr-o astfel de lege sã se dea, în
sã menþionez cã ele nu au depãºit numãrul imens de or-             alb, o exonerare de rãspundere pentru cei care vor putea
donanþe simple ºi ordonanþe de urgenþã care au fost date           sã facã absolut ce vor cu avuþia þãrii.
de Guvern, au fost tratate cu suficienþã ºi aroganþã.                  Sunt deja suficiente exemple prin care se poate dovedi
     Cred cã a venit momentul ca Guvernul sã înþeleagã cã          insuccesul privatizãrii promovate în ultimii doi ani. Mã opresc
scopul reformei este ca oamenii sã trãiascã mai bine.              la douã dintre ele. Este vorba despre privatizarea a douã
Criteriul principal de apreciere a competenþei Guvernului          societãþi emblematice pentru economia româneascã Ñ
rãmân rezultatele economice ºi sociale. Acestea pot con-           ROMTELECOM ºi I.M.G.B. Ñ privatizãri apreciate de
tribui la sporirea sau, în situaþia de azi, la pierderea de        Putere la momentul respectiv ca exemple de urmat.
cãtre Executiv a autoritãþii.                                          În presa strãinã a apãrut sãptãmâna trecutã ºtirea con-
     Din pãcate, Guvernele C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. Ð aºa cum        form cãreia O.T.E., societatea care a achiziþionat pache-
se vede din toate sondajele de opinie din ultima vreme Ñ           tul majoritar de acþiuni al ROMTELECOM pentru 600 mi-
au compromis ideea de reformã. Au reuºit aceastã ”per-             lioane dolari, scoate la vânzare acelaºi pachet de acþiuni
formanþãÒ pentru cã nu au fost capabile sã conceapã o              pentru suma de 2 miliarde de dolari. Pentru cei care nu-
strategie concretã ºi coerentã a reformei, sã-i clarifice obiec-   ºi amintesc, O.T.E. a plãtit statului român doar jumãtate
tivele, prioritãþile ºi mijloacele de realizare. 70% din ce-       din suma de vânzare, 300 de milioane, cealaltã jumãtate
tãþenii þãrii considerã, la fel ca ºi opoziþia parlamentarã,       urma sã fie folositã pentru modernizarea ROMTELECOM.
cã þara merge într-o direcþie greºitã.                             Ce s-a petrecut, apoi, se ºtie. O.T.E. neavând fondurile
      Guvernele Victor Ciorbea ºi Radu Vasile au recurs la         promise prin contract pentru modernizare a crescut tarifele
abordãri nepragmatice, dogmatice, dovedind lipsã de res-           într-un ritm scãpat de sub orice control.
ponsabilitate, netransparenþã, subiectivism, clientelism.              Subliniem ºi faptul cã în timp ce noi ne lãudãm cã pri-
     La ce s-a ajuns? Statisticile oficiale vorbesc de la sine.    vatizãm, în realitate noi am întãrit sectorul de stat din alte
     Am avut rãbdare dupã alegerile din 1996. Am înþeles           þãri, deoarece firma O.T.E., aºa cum se ºtie, este o firmã
atunci cã vã trebuie timp sã învãþaþi, pentru cã nu eraþi          cu capital majoritar de stat în Grecia.
pregãtiþi pentru guvernare. Am mai înþeles cã cei 15.000               Cel de-al doilea exemplu se referã la vânzarea I.M.G.B.
de specialiºti promiºi au fost purã propagandã electoralã          unei firme din Norvegia, tot pe o sumã simbolicã: 500.000
ºi de aceea s-au fãcut greºeli majore. Chiar ºi sindicatele        de dolari, când numai Casa de culturã a societãþii a fost
au fost rãbdãtoare ºi v-au acordat o perioadã de graþie,           revândutã de societatea norvegianã cu 1.500.000 de do-
de pace socialã.                                                   lari. Acelaºi investitor aºa-zis strategic vinde acum I.M.G.B.-
     Au trecut doi ani ºi jumãtate ºi nimic nu vã mai poate        ul la bucatã, transformând societatea într-o adevãratã
scuza. Recurgerea la formule de genul ”moºtenirii dezas-           ruinã.
truoaseÒ, a ”gãurilor negreÒ a ”dãrâmãrii bãncilorÒ fãrã sã            Am înþeles astãzi de la domnul prim-ministru cã ºi în
se înþeleagã faptul cã ceea ce se întâmplã astãzi repre-           cazul privatizãrii trebuie sã acceptãm pierderile colaterale
zintã nimic altceva decât prãbuºirea sistemului bancar.            ca ºi în cazul bombardamentelor din Iugoslavia.
Pierderea bãncilor precum dãrâmarea popicelor þine de fap-             Mulþumit de acest gen de afaceri, care numai în inte-
tul cã într-o economie neperformantã, creditele bancare nu         resul þãrii nu s-au derulat, Executivul cere acum prin aºa-
mai pot fi performante.                                            zisul proiect de lege, pentru care Guvernul ºi-a asumat rãs-
     Mai grav este faptul cã Guvernul ºi-a delegat unele din       punderea, ca privatizarea sã se desfãºoare de acum
responsabilitãþile suverane. Voi invoca un fapt care dove-         înainte ”en-grosÒ, fãrã nici un fel de control din partea vre-
   8                           MONITORUL        OFICIAL      AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

unei autoritãþi publice ºi fãrã ca persoanele fizice sau ju-              În ciuda faptului cã la Cotroceni ne-am înþeles cã vom
ridice implicate în procesul de privatizare sã poatã fi trase         discuta despre problematica economicã, despre criza eco-
la rãspundere, vreodatã, în vreun fel.                                nomicã în care se gãseºte þara, cã vom realiza un Grup
     În concepþia noastrã, privatizarea nu este un scop în            de reflecþie privind problemele proprietãþii, Guvernul a venit
serie, ci un mijloc de restructurare a proprietãþii, inclusiv         cu aceastã formulã-pachet pe care o impune în acest mo-
în interesul salariaþilor reprezentaþi de sindicate. La rândul        ment Parlamentului, fãrã sã þinã seama de punctele de ve-
lor, programele de restructurare se cer însoþite de mãsuri            dere ale Opoziþiei.
concrete de reconversie a forþei de muncã, respectiv de                   Acum Guvernul îºi asumã rãspunderea, dupã care va
redistribuire a salariaþilor disponibilizaþi, mãsuri care sã fie      urma probabil asumarea rãspunderii la asumarea rãspun-
aplicate concomitent, înlãturându-se tensiunile sociale.              derii, întrucât proiectul de lege pentru aºa-zisa accelerare
     Susþinem asigurarea ºi respectarea rolului participativ al       a reformei nu este altceva decât o mixturã incoerentã de
sindicatelor în luarea deciziilor de o asemenea importanþã,           modificãri legislative, care va crea un haos generalizat, cã-
la nivel naþional, dar ºi la nivelul întreprinderilor. Reforma        ruia n-o sã-i puteþi face faþã.
economicã nu trebuie sã afecteze condiþia salariatului, iar               Toatã aceastã stare de fapt, toatã aceastã politicã dusã
prin ”dizolvãri de dreptÒ ºi ”închideri arbitrareÒ sã-l înstrãi-      de Coaliþia C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. dupã noiembrie 1996, a
neze de societate.                                                    dus la pierderea încrederii populaþiei în instituþiile statului,
     Pentru cã suntem împotriva acestui adevãrat jaf naþio-           în virtuþile democraþiei Ñ ai cãror campioni v-aþi autode-
nal, Puterea ne eticheteazã drept antireformiºti.                     clarat Ñ , a dus la disoluþia autoritãþii statului.
     Desfãºurarea reformei economice, care sã asigure dez-                P.D.S.R. a monitorizat declaraþiile liderilor politici ai ac-
voltarea þãrii prin valorificarea eficientã a resurselor sale,        tualei Puteri ºi putem demonstra cu nenumãrate exemple
necesitã un guvern competent, cu autoritate, care sã dis-             cã absolut toate partidele din coaliþia majoritarã recunosc
punã, atât de voinþã ºi de bunã-credinþã, cât ºi de pute-             ºi criticã politica guvernamentalã greºitã care a condus la
rea ºi de inteligenþa necesare pentru a o pune în aplicare.           dezastrul din societatea româneascã, ca ºi cum altcineva,
     În fapt, Guvernul a ignorat ºi ignorã practica ce de-            din afara þãrii, de pe o altã planetã, ar fi responsabil de
monstreazã cã preþul renunþãrii la creºterea economicã este           ”reuºiteleÒ pretinsei reforme.
infinit mai mare decât preþul susþinerii acesteia. Argumentele            Guvernul trebuia sã vinã în faþa þãrii ºi în faþa
invocate mult prea des privind o aºa zisã ”creºtere eco-              Parlamentului pânã la 15 martie Ð aºa cum s-a solicitat
nomicã nesãnãtoasãÒ sunt fãrã susþinere realã. Populaþia              de cãtre Parlament printr-o hotãrâre din ianuarie 1999 ºi
a sperat, noi am sperat, celelalte partide din opoziþie au            cum s-a stabilit la reuniunea de la Cotroceni de la înce-
sperat ºi chiar parlamentari ai coaliþiei au crezut cã                putul lunii aprilie Ð cu un program de mãsuri economice
Executivul va învãþa din propriile greºeli ºi cã nu le va             ºi sociale concrete, de naturã sã opreascã declinul eco-
mai repeta.                                                           nomic ºi deteriorarea nivelului de trai. Nu putem discuta
     ªi totuºi, ce aþi oferit populaþiei? O listã de prioritãþi în-   astãzi un astfel de program!
cepând cu restitutio in integrum, legea dosarelor fostei                  În schimb, acest Guvern a dovedit, cu prisosinþã, cã
Securitãþi, legea învãþãmântului în versiunea U.D.M.R.,               nu este capabil de un asemenea demers, motiv pentru care
transformarea justiþiei într-un instrument politic, creºterea ta-     vã invitãm, stimaþi parlamentari ai Puterii, sã sprijiniþi, alã-
xelor ºi impozitelor, alungarea investitorilor, falimentarea în-      turi de noi, Moþiunea noastrã de cenzurã.
treprinzãtorilor mici ºi mijlocii, eºecuri pe toatã linia în po-          Vã mulþumesc. (Aplauze.)
litica externã ºi multe altele de acelaºi gen.
     Acum, mai nou, doriþi sã modificaþi Constituþia, ca ºi cum          Domnul Ion Diaconescu:
aceasta ar constitui prioritatea momentului. Vom avea                    S-a vorbit 15 minute.
vreme dupã alegerile parlamentare sã vedem care sunt ele-                Vã mulþumim, domnule deputat.
mentele care vor trebui regândite în ceea ce priveºte legea              Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Mircea
fundamentalã.                                                         Ciumara, P.N.Þ.C.D.
     Din pãcate, în numele aºa-zisei reforme s-a promovat                Dupã dânsul va urma domnul Bogdan-Duvãz, P.D.
o politica premeditatã de lichidare, de dezindustrializare, de
falimentare a agriculturii, de distrugere a sistemului ban-              Domnul Mircea Ciumara:
car, de reducere constantã ºi semnificativã a producþiei na-             Domnilor preºedinþi,
þionale.                                                                 Domnule prim-ministru,
     În altã ordine de idei, ce a mai reuºit Guvernul? A trans-          Domnilor miniºtri,
format Parlamentul României într-un element decorativ.                   Stimaþi colegi,
Practic, Parlamentul controlat de actuala Putere a devenit               Dupã opinia mea, actuala Moþiune de cenzurã este o
o agenþie guvernamentalã, în ciuda principiului separaþiei            inovaþie în viaþa noastrã parlamentarã, pe care trebuie s-o
puterilor pe care se bazeazã orice democraþie constituþio-            apreciem la justa ei valoare. Spun aceasta deoarece, tre-
nalã. Parlamentul a fost transformat într-o maºinã de apro-           când peste retorica de rigoare, pe fond, moþiunea este un
bare a ordonanþelor ºi a ordonanþelor de urgenþã, în care             act în favoarea Guvernului. De aceea, mã aºtept ca mulþi
rolul Opoziþiei este anulat, în ciuda încercãrilor acesteia de        dintre semnatari sã dea dovadã de responsabilitate ºi sã
a avea iniþiativã legislativã ºi de a prezenta amendamente.           voteze împotriva moþiunii. Sã mã explic.
     Toate încercãrile Opoziþiei sunt sortite eºecului, deºi în          Dacã citim moþiunea cu atenþie, constatãm cã ea se
nenumãrate rânduri Preºedintele României ºi chiar liderii             ocupã de câteva amãnunte din conþinutul Legii accelerãrii
partidelor politice de la Putere Ð cel mai recent cu ocazia           reformei, evitând sã se pronunþe asupra concepþiei legii,
mesei rotunde de la Cotroceni Ñ s-au angajat sã contri-               în ansamblul ei.
buie la normalizarea relaþiilor Guvern-Parlament, Majoritate-            Este straniu ca la o lege atât de complexã sã nu vezi
Opoziþie.                                                             pãdurea din cauza copacilor. Faptul cã deºi semnatarii au
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                               9

þinut sã foloseascã prilejul de a se pronunþa asupra legii,        ºi vreau sã-i asigur pe parlamentarii Puterii: nu suntem per-
în realitate nu au vrut sã se pronunþe asupra ei, nu poate         secutaþi de propriul Guvern. Era de aºteptat ca atunci când
însemna decât cã Domniile lor sunt de acord cu concep-             s-a oferit Opoziþiei posibilitatea sã iniþieze o acþiune pro-
þia legii. În asemenea situaþii, tãcerea este echivalentã cu       pagandisticã, unii parlamentari sã doreascã a valorifica acest
acceptarea. Practic, semnatarii confirmã cã problemele pe          prilej semnând Moþiunea de cenzurã. Ei nu ar fi putut face
care le reglementeazã legea sunt problemele esenþiale de           acest act propagandistic dacã în final nu ar fi cerut de-
care depind accelerarea reformei. Nici nu putem pretinde           miterea Guvernului. Þinând seama de caracterul pozitiv al
Opoziþiei o formã mai directã de confirmare a acordului cu         moþiunii, aceastã cerere este un simplu act formal ºi nimic
politica Guvernului, cãci ºi-ar nega rolul ei de Opoziþie.         mai mult.
Þinând seama de sensul pozitiv al moþiunii, eu zic cã tre-             În final, nu-mi rãmâne decât sã apreciez încã o datã
buie sã interpretãm corect ºi criticile aduse unor amãnunte        caracterul pozitiv, pe fond, al acestui gest propagandistic
din cuprinsul legii.                                               ºi-mi exprim speranþa cã mulþi dintre semnatari vor vota
    Semnatarii ne atenþioneazã cã în anumite situaþii apli-        împotriva moþiunii. Cãci nu pot sã cred cã o persoanã in-
carea legii ar putea genera ºi efecte mai puþin dorite. De         teligentã, de dragul exclusiv al propagandei, riscã sã de-
principiu, nu putem respinge aceastã idee, deoarece nimic          vinã responsabilã pentru blocarea reformei acum, amenin-
din ceea ce este omenesc nu este perfect, deci nici legea          þînd þara cu intrarea într-o profundã degringoladã economicã.
aceasta nu poate fi perfectã sau automat satisfãcãtoare.           Orice om normal ºi suficient de bine informat trebuie sã
Evident cã pentru a evita situaþiile nedorite este necesar         fie conºtient cã nu ne putem permite acum destabilizarea
sã adoptãm rapid ºi alte legi ale reformei pentru a întregi        guvernãrii, deci n-are dreptul sã transforme votul la aceastã
cadrul legislativ. Faptul cã unii parlamentari din opoziþie sem-   moþiune într-un fel de ruletã ruseascã. Mi-a plãcut foarte
naleazã sub propria semnãturã asemenea posibilitãþi, îi obligã     mult expunerea antevorbitorului meu, care ne-a criticat cã
pe viitor sã adopte o atitudine constructivã, sã nu mai ob-        am alungat investitorii. Este adevãrat, când am venit la gu-
strucþioneze adoptarea legilor într-un ritm mai alert. Nu am       vernare erau la coadã investitorii ºi s-au speriat de noi ºi
dreptul sã bãnuiesc pe colegii din opoziþie cã au intenþia         au fugit. Eu îmi amintesc însã cã de fapt nu era nici un
sã-ºi încalce semnãtura, manifestând doar o îngrijorare de         investitor interesat, ºi noi i-am adus pe aceia, puþini sau
faþadã, aºa cã Guvernul poate de astãzi sã spere cã va             mulþi, câþi existã. La fel, aprecierea cã legea aceasta este
obþine mai uºor legiferarea necesarã.                              o mixturã incoerentã mi se pare hilarã, pentru cã logica
    Semnatarii moþiunii au abuzat excesiv pe vremea când           acestei legi nu constã în interiorul ei, ci în logica reformei,
se aflau la guvernare de expresia ”macrostabilizareÒ. Deºi         deci legea rãspunde nevoilor reformei reale, acolo ºi în
termenul s-a demodat, fondul problematic continuã sã               alte domenii. Nu trebuie sã aibã o logicã internã, cã nu
existe. Faptul cã Guvernul ºi-a asumat dintr-un foc întreaga       este o poezie.
legislaþie necesarã macrostabilizãrii, mã face sã cred cã              În al treilea punct, domnul care a vorbit înaintea mea,
rãspunde astfel unei solicitãri parlamentare, aceea de a în-       ºi pe care îl stimez în mod deosebit, a demonstrat...
ceta practica ordonanþelor de urgenþã în acest domeniu.
Mai rãmâne legislaþia necesarã relansãrii economice, lucru            Domnul Adrian Nãstase (din bancã):
declarat de toatã lumea, cred, ca dorit, în care se mai               Nu mã cunoaºteþi, vã dau cartea mea de vizitã!
justificã pentru un timp utilizarea ordonanþelor de urgenþã
ºi nu putem decât sã solicitãm Guvernului sã accelereze               Domnul Mircea Ciumara:
elaborarea ei, pentru a intra în normalitate legislativã. La           Nu, eu nu vã dau dreptul la replicã!
fel, sper ca semnatarii moþiunii sã sprijine accelerarea adop-         ... a demonstrat cã este dornic sã susþinã o mulþime
tãrii actelor normative pentru a ieºi mai repede, mãcar din        de legi pe care ºi Guvernul României vrea sã le susþinã,
tranziþia legislativã.                                             cã ele sunt absolut necesare. Este adevãrat cã toate ini-
    Mi s-a pãrut ciudat la început faptul cã semnatarii nu         þiativele pe care le-a amintit Domnia sa nu au nici o le-
au reuºit sã gãseascã într-un text de lege atât de lung            gãturã cu legea prin care ºi-a asumat rãspunderea. Dar
suficiente amãnunte discutabile ºi au fost nevoiþi sã intro-       insist, probabil cã negãsind în acest proiect de lege prea
ducã în moþiune, pentru a umple pagina, probleme care              multe lucruri de criticat, a fost nevoie sã aducã ºi alte su-
nu au nici o legãturã cu asumarea rãspunderii. De exem-            biecte în discuþie, ceea ce nu face decât sã confirme Domnia
plu, acordurile cu Fondul Monetar Internaþional ºi Banca           sa cã pe viitor vom fi susþinuþi sã accelerãm legiferarea,
Mondialã: Guvernul nu ºi-a asumat rãspunderea pe aceste            ºi nu sã o întârziem.
acorduri, deci includerea lor în moþiune s-ar pãrea a fi o             ªi un ultim punct: criteriul de apreciere al Guvernului
simplã digresiune, dacã nu chiar o diversiune. Iar îngrijo-        este eficienþa. Este corect, sunt de acord cu treaba
rarea semnatarilor cã aceste acorduri nu sunt cunoscute            aceasta. Dar eficienþa trebuie s-o apreciem din douã
este dubioasã. În mod cert, oricare dintre semnatari, care         puncte de vedere. În primul rând, am moºtenit o econo-
a dorit, a putut obþine aceste documente fãrã dificultãþi, nu      mie ca o sitã, din care toate resursele curgeau. ªi primul
pe cãi oculte, ci direct de la Guvern. Atunci, care este           obiectiv, mi se pare mie, este sã punem capãt risipei de
sensul îngrijorãrii? La o recentã masã rotundã televizatã,         resurse. Dupã aceea, cu resursele care sunt, multe sau
unul din reprezentanþii marcanþi ai Opoziþiei a atenþionat         puþine, sã obþinem rezultate mai bune. ªi faptul cã Guvernul
în mod insistent cã Domnia sa are în timpul emisiunii în           în mod ferm pune capãt risipei de resurse, de care nu ne
faþã cele douã documente, iar noi, parlamentarii Puterii, nu       simþim vinovaþi, mi se pare cã este un motiv sã apreciem
le aveam pe masã.                                                  cã Guvernul României este eficient.
    În aceste condiþii, nu-mi rãmâne decât sã înþeleg cã sem-          Vã mulþumesc. (Aplauze.)
natarii se tem cã Guvernul nostru nu ne asigurã ºi nouã,
celor care-l susþinem, aceeaºi documentare ca ºi Opoziþiei.           Domnul Ion Diaconescu:
Mã simt dator sã le mulþumesc pentru acest gest colegial              Vã mulþumesc, domnule deputat. Aveþi 8 minute.
   10                         MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

   Are cuvântul domnul deputat Bogdan-Duvãz, de la                  voie, dacã fostul Guvern P.D.S.R., care astãzi se teme ca
Grupul parlamentar al PD, ºi va urma domnul senator Paul            nu cumva aceastã privatizare sã fie prea puþin transpa-
Pãcuraru Ð P.N.L.                                                   rentã, care astãzi se teme ca nu cumva aceastã privati-
                                                                    zare poate sã se ºi termine într-un interval de timp scurt,
   Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:                           ar fi fãcut privatizarea, ºi nu ne-am fi trezit în 1997 cu
    Vã mulþumesc.                                                   doar 20% din economie privatizatã, cu toate cã toate an-
    Domnule preºedinte al Senatului,                                gajamentele, toate legile de accelerare a privatizãrii, toate
    Domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor,                      MEBO ºi alte asemenea, aº spune eu, tot scamatorii, nu
    Domnule prim-ministru,                                          au dus la privatizare, la o privatizare pe care Puterea res-
    Domnilor miniºtri,                                              pectivã, de fapt, nici n-o voia.
    Doamnelor ºi domnilor colegi,                                        Aº vrea sã fac referire cu aceastã ocazie la ceea ce
    Astãzi, într-o Sfântã sãrbãtoare de Înãlþare, credeam cã        a spus un ministru care, e adevãrat, în momentul acesta
este mai potrivit, chiar dacã era timpul sã discutãm o mo-          nu mai este în P.D.S.R., într-o emisiune televizatã recentã,
þiune, sã ne comportãm cu oarecare înþelepciune, înþele-            dar un ministru de mare importanþã în Guvernul Vãcãroiu,
gere, blândeþe, dar ºi sinceritate.                                 ºi anume fostul ministru al reformei, a spus cu claritate:
    Din pãcate, aºa cum a fost prezentatã de cãtre susþi-           ”Domnilor, vã felicit, în fond, pentru ceea ce Guvernul îºi
nãtorii moþiunii atât situaþia guvernãrii, cât ºi argumentaþia      asumã rãspunderea, pentru cã erau lucruri pe care e ade-
situaþiei þãrii, va trebui ca aceste dorinþe, pe care orice creº-   vãrat cã le-am dorit ºi noi în 1994-1995 ºi, din pãcate, nu
tin astãzi le-ar fi vrut împlinite, sã nu le putem chiar res-       am avut sprijinul politic de a le face.Ò
pecta. N-aº vrea sã încep sã vorbesc de moºtenirea grea,                 Dacã atunci n-au avut sprijinul politic, cel puþin acum
aºa cum ni s-a ºi atras atenþia, dar nu ne putem face cã            ar trebui sã aibã decenþa ºi sã înþeleagã cã ceea ce nu
uitãm niºte realitãþi, sã trecem cu mare uºurinþã peste ele         s-a fãcut la timp se face astãzi cu costuri ºi cu riscuri in-
ºi mai ales acum sã le punem în cârca actualului Guvern.            finit mai mari.
    ªi, atunci, aº vrea sã vorbesc despre niºte realitãþi ale            Aº vrea sã spun câteva cuvinte în legãturã cu aceastã
României de astãzi, ºi nu despre moºtenirea grea de ieri.           privatizare pe care cu toþii o clamãm, dar nu cu toþii, în rea-
Realitatea României de astãzi este cã s-a trezit cu un sis-         litate, o ºi dorim. Aº vrea sã spun cã aceastã privatizare...
tem bancar demolat, ºi demolat cu rea-credinþã, demolat
                                                                       Domni parlamentari de la Grupul parlamentar al
de unii care au crezut cã pot sã facã din sistemul ban-
car un sistem de alimentare mascatã a economiei, aºa cum            P.R.M. (din bancã):
se fãcea în economia centralistã. Un sistem demolat, pen-              Ca la I.M.G.B.?!
tru cã din el s-a alimentat Guvernul P.D.S.R. în mod sis-
tematic, în special între anii 1993-1996, pentru a face im-            Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:
porturi masive de energie ºi alte operaþiuni de alimentare               Nu, la Columna, nu la I.M.G.B.!
a economiei, fãrã sã se gândeascã nici mãcar o clipã cã                  Aceastã privatizare care a fost fãcutã foarte puþin ºi prost,
ar fi fost necesar ca aceste cheltuieli din bãnci sã fie aco-       din pãcate, în perioada 1992-1996, a trecut prin toate me-
perite de Guvern cu garanþii, ºi deci sã fie transparente,          todele prin care se putea stopa. Sã ne amintim doar de
ºi la care Guvernul ar fi trebuit sã se oblige sã susþinã           mult clamata privatizare MEBO ºi sã încercãm acum sã ne
aceste cheltuieli din bugetul public ºi s-o spunã astãzi            întoarcem la întreprinderile care eventual au fost privatizate
populaþiei.                                                         cãtre muncitori, cãtre cei care munceau în ele. Sã vedem
    În fond, noi suntem în situaþia de a întoarce aceastã,          câte dintre ele mai sunt în mâna acestora sau dacã nu cumva
hai sã-i zicem, inginerie financiarã, cum ar fi spus un apro-       aceste P.A.S.-uri au fost numai niºte interfeþe abil constru-
piat al fostului Guvern, pe care eu n-o numesc decât o              ite ºi bine legiferate pentru o clientelã politicã care a cum-
scamatorie ieftinã, ºi s-o reparãm, în sensul de a spune            pãrat aceste întreprinderi, dar cu facilitãþile care trebuiau acor-
astãzi populaþiei cã trebuie cu toþii, 22 de milioane de oa-        date muncitorilor, ºi nu investitorilor. Aceºti oameni au
meni, sã umplem acest matrapazlâc. Acest sistem care s-a            cumpãrat în condiþii extraordinar de avantajoase, prin inter-
perpetuat pentru ani de zile, aceste cheltuieli fãrã res-           mediul P.A.S.-urilor, iar acolo unde puþine nu au fost cum-
ponsabilitate pe care P.D.S.R., dacã ar fi câºtigat alege-          pãrate, din pãcate, sunt în prag de faliment, pentru cã ele
rile, mã întreb, cum ar fi crezut cã le poate repara? Ñ             n-au putut fi sub nici un fel de formã capitalizate.
probabil cã erau convinºi dânºii, la momentul respectiv, cã              Sã ne amintim de milionul, aºa-zisul milion, deci la re-
le vor pierde Ñ acest sistem a adãugat ºi datoria publicã           cuponizarea privatizãrii. S-a dat cuponul de un milion ºi
fãcutã, de peste 800 de milioane de dolari în aceastã pe-           s-a fãcut o nouã largã privatizare demontând-o ºi pe aceea
rioadã, care trebuie returnatã astãzi cu toate serviciile sale.     iniþial fãcutã ºi cu cupoanele emise iniþial prin Legea pri-
Aceasta este situaþia în care Guvernul României trebuie,            vatizãrii de la Fondurile Proprietãþii Private. Care a fost re-
ºi trebuie sã facã reformã astãzi, reformã întârziatã 7 ani         zultatul? Câþi dintre dumneavoastrã, domnilor, nu ºtiu,
de zile, în mod absolut nejustificat. Dânºii spun cã o ase-         s-ar putea sã nu vã intereseze, dar câþi din larga popu-
menea angajare a rãspunderii care, dupã pãrerea mea, este           laþie, câþi din cei 20 ºi ceva de milioane de cetãþeni ai
un act de curaj politic, poate este actul de cel mai mare           României au primit vreun leu în consecinþa cuponului de
curaj pe care un Guvern poate sã-l avanseze cãtre                   un milion, dat cu mare trompetã ºi cu mare propagandã
Parlament ºi în faþa þãrii mai ales, deci angajarea res-            în 1996? Când am venit în 1997 la guvernare am gãsit 4
ponsabilitãþii pentru o privatizare rapidã, pentru cã, în           legi, 5 legi ale privatizãrii, care mai de care dispusã ºi dis-
fond, cea mai mare parte din actele normative pe care le            ponibilã sã frâneze, sã încurce sau sã demobilizeze orice
modificã aceastã lege asupra cãreia Guvernul îºi angajeazã          fel de investiþie în România. Asta este realitatea pe care
rãspunderea se referã în special ºi în special la accele-           am preluat-o. Nu este vorba de grava moºtenire, ci de rea-
rarea privatizãrii, la o privatizare rapidã. N-ar fi fost ne-       litatea de astãzi, pe care acest Guvern trebuie s-o înfrângã,
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                              11

în afarã de faptul cã trebuia ºi trebuie sã ducã lucrurile         fost o încercare de a da un sens schimbãrii sau sã dea
mai repede ºi mai departe.                                         o ºansã realã schimbãrii.
    Cred cã sunt suficiente argumentele acestea ca sã nu                Amintesc faptul cã ºi Fondul Monetar Internaþional, ºi
mai discutãm de ceea ce s-ar putea numi o lipsã foarte             Banca Mondialã, fãrã de care, ºi dacã ne place ºi dacã
gravã de rãspundere a Opoziþiei astãzi, când încearcã sã           nu ne place, nicãieri în Europa de Est nu se poate face
atace, de fapt, ceea ce unii dintre membrii acelei guvernãri       mare lucru, pentru cã este nevoie de capital ºi de resurse
recunosc cã n-au fost în stare sã facã la timpul respectiv.        financiare pentru recapitalizarea economiei, au apreciat cã
    Presupun cã sunt acestea argumente destule, presu-             a existat un colaps al programelor de reformã, al acordu-
pun cã momentul greu ºi foarte greu pe care þara îl tra-           rilor încheiate cu Banca Mondialã ºi cu Fondul Monetar
verseazã ne va aduce la înþelepciune, ºi nu la gâlceavã,           Internaþional, cã guvernele niciodatã nu ºi-au respectat an-
ºi cã dumneavoastrã cu toþii veþi respinge aceastã moþiune         gajamentele pe care ºi le-au asumat ºi cã severitatea cu
care nu este, din pãcate, decât ºi ea o scamatorie poli-           care abordeazã România vine deseori din faptul cã toc-
ticã fãcutã acum: a profita de ocazia cã depui o moþiune,          mai aceste angajamente asumate sunt nerespectate.
fãrã sã îþi iroseºti, sã zic aºa, posibilitãþile de a o depune          Sigur, este foarte mult de discutat dacã politicile eco-
pe alta, pentru cã ea este o moþiune oferitã, iatã, chiar          nomice au în momentul de faþã o perspectivã ºi cu sigu-
de acest Guvern care ºi-a asumat rãspunderea.                      ranþã actele normative prin care Guvernul ºi-a asumat rãs-
    Vã mulþumesc. (Aplauze ºi urale în salã.)                      punderea dau o direcþie precisã ºi încearcã sã elimine multe,
                                                                   foarte multe din confuziile, din obstacolele ºi din dificul-
   Domnul Ion Diaconescu:                                          tãþile, îndeosebi legate de privatizare.
   Vã mulþumesc, domnule deputat. Aþi vorbit 9 minute.                  Mã mirã însã, ºi nu pot sã-mi ascund mirarea, când
   Are cuvântul domnul senator Paul Pãcuraru Ð P.N.L. ºi           constat, de exemplu, cã ni se atribuie situaþia precarã a
va urma domnul senator Corneliu Vadim Tudor Ð P.R.M.               sistemului bancar. ªi vreau sã spun ºi Opoziþiei, ºi cole-
                                                                   gilor ºi tuturor celor care ascultã cã situaþia sistemului ban-
   Domnul Paul Pãcuraru:                                           car, într-adevãr, are Puterea o vinã, ºi vina Puterii este
    Domnilor preºedinþi,                                           cã acþioneazã foarte târziu, poate prea lent, poate prea
    Domnule prim-ministru,                                         moderat ºi poate prea precaut. BANCOREX-ul nu ne apar-
    Domnilor colegi,                                               þine ca dezastru financiar, ºi cei care l-au produs poate,
    Sigur, am meditat dacã întâlnirea de astãzi, Moþiunea          încet, încet vor începe sã rãspundã, faptul cã la Constanþa
de cenzurã a Opoziþiei astãzi are ca preocupare pentru             a fost arestat, într-un târziu, Rãzvan Temeºan, faptul cã
Opoziþie cu adevãrat cãderea Guvernului sau nu, ºi mai             în sfârºit se acþioneazã în direcþia responsabilizãrii repre-
multe lucruri, inclusiv discursurile de astãzi, îmi aratã cã,      zintã o dovadã de reacþie poate târzie, dar obligatorie.
de fapt, nici Opoziþia nu doreºte cãderea Guvernului, pen-         Similar, Banca Agricolã ºi dificultãþile pe care le-a avut,
tru cã asta ar fi o imensã problemã ºi din punct de ve-            similar, celelalte bãnci care au promovat o politicã econo-
dere al responsabilitãþii care i-ar aparþine ºi din punct de       micã nesustenabilã, neeficientã ºi cu prejudicii imense în
vedere al momentului politic ºi economic pe care îl parcurge       zona financiar-bancarã ºi monetarã.
þara.                                                                   Deci am amintit aceste lucruri pentru cã am fost foarte
    De altfel, în spatele Moþiunii de cenzurã, în urmã cu          mirat cã avem niºte vini în materie; vina o are Guvernul,
numai o sãptãmânã, un important lider politic al Opoziþiei         într-adevãr, o are ºi Puterea, o avem ºi noi, parlamenta-
chiar îi fãcea de la acest microfon domnului prim-ministru         rii, cã n-am ºtiut sã intervenim prompt, imediat, ferm ori
omagii, îi spunea cã este un prim-ministru deosebit, cã tre-       de câte ori am constatat cã în România s-au adus deli-
buie sã fie protejat, cã trebuie sã fie apãrat ºi mã mir cã        berat sau cu bunã intenþie prejudicii imense în industrie,
la interval de câteva zile de la aceste gratulaþii s-a trecut      în agriculturã sau în bãnci. Sunt foarte multe situaþii în
la o semnãturã a unei moþiuni. Dar, consider totuºi cã din-        România ºi am cerut ºi colegilor de partid, am cerut ºi
colo de gestul politic al moþiunii, dincolo de posibila pu-        Guvernului sã se monitorizeze primele zece puncte critice
nere pe picior de rãzboi a Puterii ºi a Opoziþiei, existã o        ale României, în care fraudele imense au rãmas nepe-
preocupare pentru analizã profundã, pentru seriozitate ºi          depsite, în aºa fel încât sã spunem lucrurilor pe nume.
de responsabilitate pentru România.                                Pentru cã am urmãtoarea opinie: se discutã foarte mult
    Sigur, palierul cel mai important al dezbaterii în România     despre competenþa guvernãrii. Sigur cã aici este un lucru
este de 10 ani încoace, de 9 ani încoace, reforma eco-             care este foarte greu de mãsurat, de pus în balanþã, cât
nomicã ºi politicile economice ºi, sigur, la acest capitol nici-   de competent este, pentru cã e greu de mãsurat într-un
odatã ºi nici un guvern nu s-a putut mândri cu foarte multe        guvern sau altul coeficientul de inteligenþã, experienþa, pri-
lucruri, pentru cã în mod permanent guvernele au fost si-          virea spre viitor etc. Dar, dincolo de asta, am garanþia cã
lite sã cedeze în diverse situaþii, la diverse categorii de        avem un Guvern onest, corect, care vrea sã aºeze lucrurile
presiuni, presiuni care veneau din zona socialului, presiuni       în ordine ºi acest lucru este, dacã vreþi, marea capacitate
care veneau din sfera zonelor de interese, a grupurilor de         sau marea valoare sau lucrul deosebit de preþuit la acest
interese etc. ºi, poate nu în ultimã instanþã, dintr-o insu-       Guvern, pentru cã, sã nu ne aducem aminte cum au fost
fientã coerenþã ºi insuficientã viziune asupra obiectivelor        caracterizate toate guvernãrile pânã în 1996.
precise, punctuale ale reformei.                                        Voi spune încã un lucru care mi se pare important de
    Cert este, ºi nu voi face o trimitere la 1996 decât epi-       spus, faptul cã, de regulã, avem obiceiul sã aruncãm toate
sodicã, cert este cã reforma, aºa cum arãta ea în 1996             relele din România pe seama Guvernului. Sigur, are foarte
era un eºec patent, pentru cã toþi analiºtii economici ºi          multe ºi nu vreau sã ascund, cu aceastã ocazie, multele
politici independenþi, nu cei politici, vorbeau de patologie,      ºi îndelungile preocupãri ºi îngijorãri, pe care ºi P.N.L. le
de gradualism patologic, de îmbolnãvirea economiei, de lipsa       are faþã de diversele probleme care apar din actul de gu-
de orice perspectivã ºi în bunã mãsurã votul lui 1996 a            vernare. Dar, responsabilizarea excesivã a Guvernului,
   12                        MONITORUL        OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

fãrã sã vedem ce fac structurile, fãrã sã vedem ce fac            ciale ºi economice sunt subordonate mafiei interne ºi ma-
societãþile comerciale, fãrã sã vedem ce se întâmplã în           fiei externe. În repetate rânduri, de la acest microfon, am
interiorul fiecãrui mecanism, este, dacã vreþi, o eroare, pen-    denunþat dezastrul în care aþi adus þara, ipocrizia, fãþãrni-
tru cã, dupã pãrerea mea, reforma trebuie fãcutã de 22            cia ºi aroganþa cu care minþiþi populaþia cã n-ar exista alte
de milioane de români care, într-o formã sau alta, trebuie        soluþii ºi cã dupã 6 luni, mereu ºi mereu dupã 6 luni, eco-
sã contribuie cu responsabilitate la ea, pentru cã oricât de      nomia va renaºte ºi nivelul de trai se va îmbunãtãþi. Au
deosebitã ar fi clasa politicã, arhangheli sau îngeri dacã        trecut din acel blestemat noiembrie 1996, de 6 ori câte 6
ar fi, ei nu vor putea sã facã o reformã atunci când existã       luni ºi soarta þãrii nu numai cã nu s-a ameliorat, dar totul
o inerþie socialã sau un refuz al rãspunsului prompt.             a mers din rãu în mai rãu, ºi guvernele C.D.R.-U.S.D.-
     Voi spune categoric cã P.N.L. susþine Guvernul ºi voi        U.D.M.R., schimbate din mers, peticite, vulcanizate au ratat
ºi explica de ce susþinem Guvernul ºi de ce credem cã             toate obiectivele interne ºi externe pe care le-au fluturat
este astãzi mai mult decât oricând necesar ca Guvernul            cu emfazã prin vãzul lumii.
sã primeascã un vot de încredere ºi un vot de stabilitate             Indiferent cum vã amãgiþi dumneavoastrã ºi cum încercaþi
politicã. Voi aminti câteva din lucrurile pe care le uitãm,       sã justificaþi toate aceste realitãþi, adevãrul este cã aþi fãcut
aºa, cã s-au fãcut, dar ele totuºi sunt realitãþi. Mã voi re-     harcea-parcea o þarã ºi aþi adus populaþia într-o stare de
feri în primul rând la reforma instituþionalã ºi voi spune cã     ºoc prelungit pe care n-a cunoscut-o nici mãcar în timpul
Guvernul a reuºit sã-ºi restructureze propriul sãu aparat,        celor douã minute, cât a durat tragicul cutremur de la 4
a reuºit sã facã o redimensionare a propriilor sale di-           martie 1977. Pentru cã un seism vine ºi trece, morþii sunt
mensiuni, a reuºit sã fie mai eficient cumva din punct de         plânºi ºi îngropaþi dupã datinã, apoi viaþa reintrã în nor-
vedere al organizãrii instituþionale. Voi spune, de aseme-        mal, fiindcã aºa sunt legile firii. Numai coºmarul produs
nea, cã toþi analiºtii economici ºi politici ºtiau cã România     de actuala Putere nu mai trece, ci se amplificã ºi face vic-
lunii decembrie, ianuarie, februarie s-a apropiat de un co-       time tot mai numeroase printre copii în maternitãþi, printre
laps economic ºi financiar, prognozat ca inevitabil ºi, iatã      bãtrâni în spitale, printre oamenii care se sinucid de dis-
cã, prin eforturile care s-au fãcut ºi prin politicile care       perare. Românii au o rãbdare de înger, dar astãzi ºi-au
s-au dus ºi prin mãsurile nu foarte plãcute pe care le-am         pierdut aceastã rãbdare. Mintea mea refuzã sã priceapã
luat, inclusiv noi uneori, liberalii, care vrem sã facem multe    cum anume, prin ce hipnozã colectivã puteþi fi atât de rupþi
alte lucruri, dar constrângerile, din pãcate, nu ne permit,       de realitate, puteþi sã pretindeþi cã va fi bine, când de fapt
voi spune cã acest lucru a fost evitat, ºi a fost evitat, nu      e din ce în ce mai rãu, ºi ce inimã aveþi atunci când re-
pe un orizont scurt, ci cel puþin pe un orizont mediu ºi în-      fuzaþi sã vedeþi lacrimile de sânge ale unui popor care vã
depãrtat. Voi spune, iarãºi, cã în condiþiile unei presiuni       implorã sã plecaþi, sã-l lãsaþi în plata Domnului. Aþi de-
sindicale relativ ridicate ºi importante, cu cerinþe punctu-      clanºat un adevãrat rãzboi social împotriva a 22 de mi-
ale ºi grele, Guvernul a evitat greva generalã ºi sperãm          lioane de oameni pe care îi mãcinaþi cu metodã, îi isteri-
ca ºi decizia marilor centrale sindicale de astãzi sã fie o       zaþi, îi exterminaþi.
decizie judicioasã ºi raþionalã. Voi spune, de asemenea,              Aþi instaurat mafiocraþia la toate nivelurile, ºi dacã nu
cã nu se poate omite contextul extern în care aþioneazã           mã credeþi pe mine, întrebaþi-l pe fostul premier Victor
Guvernul ºi reuºitele în ceea ce priveºte deschiderea in-         Ciorbea, care a declarat zilele trecute la un post de tele-
ternaþionalã a României. Nu cred cã vizita Sanctitãþii Sale       viziune cã statul român e condus de structuri de tip ma-
ar fi fost imaginabilã în alte condiþii, nu cred cã vizita pri-   fiot. Iar pe temerarii care îndrãznesc sã vã opreascã ºi
mului-ministru britanic, a domnului Tony Blair, ar fi fost de     care vã pun în faþã oglinda lãcomiei ºi a incapacitãþii voas-
prevãzut, nu cred cã ar fi fost atâta deschidere, cât este        tre de a conduce þara, îi terorizaþi, îi vânaþi, îi satanizaþi,
în momentul de faþã în mediile occidentale, politice, ad-         îi hãrþuiþi prin procese politice interminabile, prezentându-i
ministrative, economice ºi financiare, spre România, câtã         pe posturile de televiziune controlate tot de voi ca pe ul-
beneficiem în momentul de faþã. ªi sigur cã orice putem           timii tâlhari, duºmani ai democraþiei ºi ai aºa-zisei integrãri
sã dãm ca semnal, dar nu un semnal de instabilitate po-           euroatlantice. Pentru cã diversiunea aceasta va reuºit de
liticã. Încã un lucru pe care þin sã-l subliniez: aceastã coa-    minune în prima fazã: ºantajul cu strãinãtatea, ameninþa-
liþie Ñ România pentru prima datã este condusã de o coa-          rea cã cine vã criticã pe voi e împotriva reformei, cine e
liþie Ñ începe, din fericire, sã funcþioneze bine, începe sã      împotriva reformei e inamicul Occidentului ºi cine e ina-
aibã coerenþã politicã, începe sã aibã eficienþã ºi acest lucru   micul Occidentului poate fi judecat în regim de urgenþã chiar
în opinia mea este un câºtig, pentru cã este un câºtig po-        la tribunalele internaþionale ºi ºters din cartea vieþii.
litic pentru România.                                                 Numai cã lumea s-a trezit ºi cacealmaua asta nu poate
     Vã mulþumesc.                                                sã mai pãcãleascã pe nimeni. Am sã fac eu ceea ce nu
                                                                  pot sau nu vor sã facã alþii ºi am sã aduc în supremul
   Domnul Ion Diaconescu:                                         for politic al þãrii vocea unor români simpli care mi-au scris
   Vã mulþumesc.                                                  ºi care n-au nici o altã posibilitate de a-ºi vãrsa nãduful.
   Domnule senator, aþi vorbit 9 minute.                          Atunci când bravaþi cã vã asumaþi rãspunderea, trebuie sã
   Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor ºi            vã asumaþi ºi niºte adevãruri spuse verde în faþã, pe ºleau,
va urma domnul deputat Iuliu Vida Ð U.D.M.R.                      de cãtre cetãþenii þãrii. Mereu ni se cer discursuri civili-
                                                                  zate, dar bunul-simþ al nostru e speculat cu viclenie.
   Domnul Corneliu Vadim Tudor:                                       Aºa cã ascultaþi ºi altfel de opinii, care izvorãsc din rã-
    Doamnelor ºi domnilor,                                        runchii þãrii.
    Partidul România Mare denunþã public instaurarea dic-             Marian Raicu, cascador ºi revoluþionar din Bucureºti:
taturii de tip mafiot în þara noastrã. La doi ani ºi jumãtate     ”Aceºti trãdãtori vin sã ne dea lecþii de moralitate pe pos-
dupã instalarea la putere a Coaliþiei antinaþionale C.D.R.-       turile de televiziune ºi sã ne înveþe cã dacã vrem sã ne
U.S.D.-U.D.M.R. toate domeniile vieþii politice, juridice, so-    fie bine peste vreo 40-50 de ani trebuie ca pânã atunci
                               MONITORUL        OFICIAL      AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                                13

sã o þinem într-un chin ºi sacrificiu, sã ne distrugem þara           mor nu numai oameni, au început sã moarã sate, comune,
ºi s-o vindem mafiei în slujba cãreia sunt puºi ei. Am ajuns          târguri ºi oraºe întregi ca urmare a unui diabolic program
slugile escrocilor. S-a ales praful ºi pulberea de vieþile noas-      de aducere a României la stadiul de paºalâc de tip fana-
tre.Ò                                                                 riot. Un viscol al pustiului ºi al deznãdejdii a început sã
    Marieta Smãrãndescu, Bucureºti: ”Sunt copleºitã, revoltatã        zgâlþâie indicatoarele geografice ºi rutiere, prãvãliile, ºco-
ºi stupefiatã de tot ceea ce se întâmplã acestui popor blând          lile, spitalele, fabricile ºi pieþele din oraºe ca Buhuºi,
ºi tolerant, care sub actuala putere a devenit obosit, dez-           Sulina, Brãila, Giurgiu, Cãlãraºi, Vaslui, Bârlad, Botoºani,
rãdãcinat, sãrãcit ºi debusolat, care asistã neputincios la           Galaþi, Braºov, Slatina, Târgu-Jiu, Paºcani, Hunedoara, Deva,
incalificabile abuzuri, însoþite de mãsuri ostile iniþiate ºi apli-   Petroºani, Neamþ, Râmnicu-Vâlcea ºi din alte zone unde
cate în numele aºa-zisei economii de piaþã, care nu în-               rata ºomajului e din ce în ce mai ridicatã ºi nu se între-
seamnã altceva decât ºomaj, foamete, umilinþã ºi dispari-             zãreºte nici o ºansã de salvare.
þia oricãrei perspective de bunãstare. Disponibilizãrile                   Pe tot ce aþi pus mâna s-a uscat, mereu daþi vina pe
haotice de personal calificat, distrugerea de-a valma a tot           moºtenirea grea dar asemenea scuze frizeazã ridicolul.
ceea ce a construit cu sudoare acest popor, înstrãinarea              Arãtaþi-mi un singur domeniu care merge în România, ºi
unor obiective industriale de importanþã vitalã pentru þarã           eu vã prezint scuze. Agricultura ºi zootehnia sunt zdrobite
transformã viaþa românilor într-un calvar care nu se mai              cu o precizie electronicã. Aviaþia a intrat de mult cu botul
terminã. Acest F.M.I. pentru noi înseamnã Fondul Mizeriei             în pãmânt. Sãnãtatea e bolnavã. Profesorii nu ºi-au mai
ºi al Inaniþiei ºi el are un rol nefast pentru România, im-           primit salariile de luni de zile. Studenþimea clocoteºte ca
punând mãsuri drastice, antipopulareÒ.                                un cazan sub presiune. Industria abia acum a devenit un
    Manuela Badiu, satul Chiþorani, comuna Bucov, judeþul             morman de fiare vechi. Absolut toate privatizãrile cu care
Prahova: ”Am ajuns ca în þara noastrã sã fim sclavi, cer-             v-aþi lãudat au fost cu cântec sau mai degrabã cu bocet.
ºetori ºi muritori de foame din cauza strãinilor care ne-au           ROMTELECOM, ROMCIM, PETROMIDIA, I.M.G.B. ºi alte
nãpãdit, ne cumpãrã avuþia pe nimic, ne furã, ne mint cu              mari regii ºi holdinguri au fost preþãluite de zeci de ori sub
neruºinare ºi ne exploateazã în modul cel mai nemilosÒ.               valoarea lor realã, iar comisioanele în dolari au burduºit
    Elena Arcan, Orºova: ”Domnilor guvernanþi, ce forþe ma-           bine de tot conturile din þarã ºi din strãinãtate ale mafiei
lefice v-au întunecat minþile? Nu vedeþi cã lumea moare               româneºti ºi strãine. Pânã ºi dintr-o amãrâtã de fãbricuþã
de foame? Aþi urcat preþurile pânã la cer. Vã bateþi joc de           care fãcea sucuri pentru copii, e vorba de CICO, s-au furat
noi! Ne daþi, ca la chiori, câte 7000 de lei pe lunã ca in-           peste 15 milioane de dolari, pânã ºi din aparatura medi-
dexare. Mai staþi ºi pe acasã, sã vedeþi durerile celor care          calã pentru Armatã s-au înfulecat chiar în aceste zile co-
v-au ales. Domnilor guvernanþi, fiindcã nu sunteþi capabili           misioane de 3 milioane de dolari. Azi-mâine sunteþi în stare
sã scoateþi þara din impas ºi nu vreþi sã renunþaþi la cio-           sã vindeþi strãinilor ºi Vârful Omu ºi Crucea de pe
lan, puneþi-ne la zid ºi terminaþi-ne!Ò.                              Caraiman ºi mormântul lui Mihai Eminescu. Acum veniþi
    Constantin Ionescu, român stabilit în nordul Europei: ”De         în faþa Parlamentului ºi a þãrii pentru a legifera jaful din
trei ani locuiesc în Suedia. Mã îngrozesc când citesc câte            privatizare printr-o lege de accelerare a dezastrului ºi de
ºi mai câte se întâmplã în þarã, mai ales din 1996 încoaceÒ.          vânzare sub preþ, fãrã nici un fel de control, a patrimo-
    Mihai Cristian Cristea, elev în clasa a XI-a la Liceul de chi-    niului naþional. În paralel, lãutarii actualei Puteri cântã pe
mie Costin Neniþescu din Bucureºti: ”Poporul român trã-               aceeaºi coardã rãguºitã cum cã marile întreprinderi au acu-
ieºte vremuri de restriºte. Au dat buzna peste el tot felul           mulat datorii uriaºe, ceea ce este o minciunã scandaloasã,
de alogeni, mafioþi, organisme internaþionale rãu intenþio-           având în vedere cã Guvernul ºi F.P.S.-ul au fãcut tot po-
nate ºi demolatoare de þarã care se aliazã cu cozile de               sibilul sã le aducã în situaþia asta ºi este imoral sã vor-
topor interne. În aceste condiþii, existenþa noastrã ca neam          beºti de datorii, atâta timp cât blocajul financiar a depãºit
este primejduitãÒ.                                                    de mult cifra astronomicã de 100.000 de miliarde de lei.
    Gicã Agrigoroaie, judeþul Covasna: ”Ungurii practicã aici
o deznaþionalizare barbarã împotriva românilor. Românii sunt             Domnul Ion Diaconescu:
azvârliþi în ºomaj ºi siliþi sã pãrãseascã judeþulÒ.
    A. Ceaicovski, municipiul Iaºi: ”Dacã aº ºti cã scap þara
                                                                         Domnule senator,
                                                                         Aþi vorbit 10 minute ºi 20 de secunde, timpul care v-a
de aceºti monºtri care chinuiesc ºi despoaie, mint ºi în-
                                                                      fost alocat. Vã rugãm, faceþi încheierea!
ºalã, aº lua o bombã, aº pãtrunde între ei ºi aº sãri în
aer o datã cu ei, dar mãcar aº ºti cã s-a terminat cu toate              Domnul Corneliu Vadim Tudor:
rãutãþile ºi nedreptãþile lor.Ò
    ªi, în sfârºit, doctor inginer Florin Iordache din Bucureºti:        Domnule preºedinte,... (Vociferãri în salã.)
”Scãpaþi-ne odatã de bandiþii ãºtia!Ò.                                   În primul rând, cã am fost bruiat tot timpul de niºte pa-
    Doamnelor ºi domnilor,                                            raziþi, paraziþii microfonici, bineînþeles, ºi, în al doilea rând,
    Am citit numai câteva dintre scrisorile disperate ale oa-         noi avem timpul de la patru parlamentari independenþi.
menilor de rând care nu apucã sã-ºi strige durerea nicã-                 Domnul Ion Diaconescu:
ieri, la nici o instanþã, iar atunci când reuºesc sã intre în
legãturã telefonicã directã cu vreun post de televiziune, mo-            Toþi timpii daþi de la independenþi vi i-am alocat. 10 mi-
deratorii le taie convorbirea. Aceasta e þara cea adevã-              nute ºi 20 de secunde.
ratã! Nu haita de aºa-ziºi analiºti politici ºi de autori de
                                                                         Domnul Corneliu Vadim Tudor:
sondaje mincinoase, care încearcã sã prosteascã în faþã
un popor, fãrã ca aceºti aurolaci cu ifose sã spunã pe                   Atunci daþi-mi 40 de secunde.
câte state de platã încaseazã ei mari sume în dolari de
la aventurierul maghiar Soros, de la Europa Liberã ºi de                 Domnul Ion Diaconescu:
la unele servicii secrete strãine. Necazul cel mare este cã              Vã rog, grãbiþi încheierea, faceþi încheierea!
   14                         MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

   Domnul Corneliu Vadim Tudor:                                     eficientã a cadrului instituþional. Este regretabil cã nici la
    Domnule preºedinte,                                             aceastã datã nu s-a þinut cont de propunerea noastrã cu
    Vã faceþi de râs în faþa unei þãri întregi. N-aþi întrerupt     privire la reorganizarea Fondului Proprietãþii de Stat, res-
pe nimeni, mã întrerupeþi pe mine cã vã spun adevãrul.              pectiv împãrþirea acesteia în douã entitãþi: una cu atribu-
(Vociferãri.) Halal democraþie! Bine, am sã vã ascult pen-          þiuni de gestionare a pachetelor de acþiuni deþinute la so-
tru cã vã respect pãrul alb ºi voi formula o concluzie în           cietãþile comerciale; alta, cu competenþã propriu-zisã de
40 de secunde, câte mai am.                                         derulare a procesului de privatizare.
    Puteþi sã-mi înscenaþi nu 20 de procese, ci 20.000 de                Lipsa acestei separaþii în momentul de faþã dã posibi-
procese. Puteþi sã mã þineþi în lanþuri, tot n-am sã tac ºi         litatea, prin diferite forme, ca fonduri însemnate provenite
                                                                    din privatizare sã fie utilizate pentru garantarea unor cre-
n-am sã mã tem sã spun adevãrul, iar adevãrul este cã
                                                                    dite neperformante ale societãþilor neviabile.
vã paºte o revoltã popularã devastatoare, fiindcã prea
                                                                         Simplificarea metodelor ºi procedeelor de privatizare eli-
v-aþi bãtut joc de acest popor. Facem apel la parlamen-
                                                                    minã frânele birocratice actuale, asigurând astfel transpa-
tarii actualei Puteri sã nu întindã coarda prea tare ºi sã
                                                                    renþa tranzacþiilor ºi accesul întreprinzãtorilor mici ºi mijlo-
se trezeascã mãcar în al 11-lea ceas, fiindcã, vorba anti-
                                                                    cii la privatizare. Aceastã reglementare în curând va fi
cului Eschil, ”Aspru e poporul când scapã de nenorocireÒ.
                                                                    completatã de Legea pentru stimularea ºi dezvoltarea în-
Aveþi acum ultima ocazie de a ieºi onorabil din aceastã
                                                                    treprinderilor mici ºi mijlocii, la care U.D.M.R.-ul este ini-
aventurã periculoasã în care aþi târât România. Nu glumiþi
                                                                    þiatorul important.
cu soarta þãrii! Proiectul de lege pentru pretinsa accele-
                                                                         Crearea instituþiei ”agent de privatizareÒ este o noutate
rare a reformei economice este un document antinaþional,
                                                                    în legislaþia românã ºi va fi beneficã pentru accelerarea
de fapt cântecul de lebãdã neagrã al unei coaliþii care va
                                                                    privatizãrii.
pieri pe limba ei.
                                                                         Simplificarea procedurilor pentru fuzionarea, dizolvarea
    Partidul România Mare cere imperativ oprirea genoci-
                                                                    ºi lichidarea societãþilor supuse privatizãrii va elimina pro-
dului, demisia Guvernului ºi formarea unui Guvern de uniune
                                                                    cedurile actuale, greoaie ºi neoperante. Sunt nefondate cri-
naþionalã, care sã aibã ca obiectiv principal pregãtirea ºi
                                                                    ticile formulate în moþiune, legate de aceste proceduri, res-
declanºarea alegerilor anticipate parlamentare ºi preziden-
                                                                    pectiv se încearcã sã se prezinte în mod fals aceste
þiale.                                                              operaþiuni, ca metodã de închidere ºi dizolvare a socie-
    Vã mulþumesc. (Vociferãri; aplauze.)                            tãþilor ºi pierderea locurilor de muncã, iar în realitate îm-
   Domnul Ion Diaconescu:                                           bunãtãþirea cadrului legislativ va contribui la reorganizarea
                                                                    societãþilor ineficiente în mai multe unitãþi viabile ºi priva-
   Vã mulþumim, domnule senator.                                    tizabile.
   Are cuvântul domnul deputat Iuliu Vida, U.D.M.R.                      În legislaþia româneascã, prima datã se încearcã ela-
   Va urma domnul deputat Valeriu Tabãrã, P.U.N.R..                 borarea unei reglementãri în direcþia clarificãrii situaþiei ju-
   Domnul Vida Iuliu:                                               ridice a terenurilor necesare desfãºurãrii activitãþilor socie-
                                                                    tãþilor comerciale supuse privatizãrii, precum ºi a clarificãrii
     Domnilor preºedinþi,                                           aspectelor juridice legate de restituirea în naturã a pro-
     Domnule prim-ministru,                                         prietãþilor industriale sau despãgubirea foºtilor proprietari.
     Doamnelor ºi domnilor deputaþi,                                Considerãm cã aceste reglementãri, pe parcurs, trebuie îm-
     Onoratã asistenþã,                                             bunãtãþite întrucât în forma actualã nu sunt clare ºi ope-
     Accelerarea reformei economice este o cerinþã priori-          rante.
tarã pentru prezentul ºi viitorul þãrii, þinându-se cont de criza        Aceastã problematicã, în Moþiunea de cenzurã, la pct.10
economicã, financiarã ºi socialã profundã cu care se con-           este abordatã tendenþios ºi demagogic, ceea ce demon-
fruntã societatea româneascã.                                       streazã încã o datã cã mentalitatea unora încã dominã con-
     Procesul de privatizare constituie fundamentul reformei        cepþii etatiste ºi pun sub semnul întrebãrii legitimitatea res-
economice, fapt pentru care este imperios necesar sã se             tituirii sau despãgubirii bunurilor confiscate sau naþionalizate
creeze un cadru legislativ adecvat accelerãrii privatizãrii so-     în mod abuziv de cãtre regimul comunist.
cietãþilor comerciale cu capital de stat.                                Prin modificãrile ºi completãrile aduse la Legea de or-
     În aceastã situaþie, Guvernul ºi-a asumat rãspunderea          ganizare ºi funcþionare a Curþii de Conturi s-a urmãrit adu-
politicã faþã de Parlament, de promovare a Legii privind            cerea acestei instituþii în limitele pe care trebuie sã le aibã
unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice.                 într-un stat de drept. Competenþele pe care le-a avut pânã
Apreciem cã reglementãrile propuse de Guvern sunt opor-             în prezent Curtea de Conturi de a controla tranzacþiile de
tune ºi necesare ºi servesc interesele majore ale reformei          privatizare au constituit mai mult o frânã ºi au creat un
economice.                                                          cadru birocratic dãunãtor, cu efecte negative asupra ritmului
     În acest context, considerãm cã Moþiunea de cenzurã            de privatizare.
iniþiatã de 158 de deputaþi ºi senatori, prin care se con-               Instituirea controlului judecãtoresc asupra hotãrârilor or-
testã necesitatea adoptãrii mãsurilor de accelerare a re-           ganelor de jurisdicþie a Curþii de Conturi va întãri legalita-
formei economice, nu are suport real ºi o putem caracte-            tea în aceastã instituþie.
riza ca o manevrã politicã îndreptatã împotriva reformei                 Îngrijorarea semnatarilor moþiunii cu privire la noul sta-
economice.                                                          tut al Curþii de Conturi în procesul de privatizare nu se
     Doresc sã punctez câteva aspecte legate de mãsurile            justificã ºi este o abordare demagogicã a problemei. Vreau
stabilite pentru îmbunãtãþirea cadrului legislativ.                 sã aduc aminte semnatarilor cã în perioada 1993-1996, sub
     Delimitarea clarã a atribuþiunilor Guvernului, a Agenþiei      privirea îngãduitoare a Curþii de Conturi, Fondul Proprietãþii
Române de Dezvoltare ºi a instituþiilor publice implicate în        de Stat a deturnat peste 2000 de miliarde de lei, prove-
acþiunea de privatizare va contribui la funcþionalitatea mai        nite din privatizare. Curtea de Conturi, sub presiunea po-
                               MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                              15

liticã, în perioada evocatã nu a efectuat controale sau              manifestat prin lichidarea nu numai a unor societãþi co-
le-a efectuat cu mare întârziere, iar actele de control nici         merciale zis-nerentabile, dar ºi a unor sectoare economice
pânã în prezent nu sunt valorificate.                                întregi, locul lor fiind luat de o adevãratã grãmadã de fier
     Îmbunãtãþirea cadrului legislativ privind operaþiunile de       vechi, aºa cum prognoza unul dintre primii-miniºtri ai þãrii
leasing ºi societãþile de leasing clarificã problemele ridicate      în 1990.
de activitatea celor implicaþi, ºi anume delimitarea opera-              Dacã în Iugoslavia, distrugerea þãrii a avut ºi are loc
þiunilor de leasing între leasingul financiar ºi leasingul ope-      prin rãzboi, iar ruinele apar ca urmare a bombelor ºi ra-
raþional.                                                            chetelor îndreptate asupra acestei þãri de cei ce spun cã
     De asemenea, au fost clarificate dispoziþiile privind re-       omoarã oameni pentru a salva oameni, în România, rui-
gimul vamal al bunurilor introduse în þarã în baza contractelor      nele ºi dezastrul economic ºi social apar ca urmare a ac-
de leasing. Spre satisfacþia noastrã, Guvernul a preluat ideile      þiunilor distructive a unei reforme fãcute formal de Guvern,
de bazã din propunerea legislativã prezentatã de deputa-             dar executate diabolic de cãtre F.P.S., nu ca urmare a
þii U.D.M.R. ºi care se aflã pe rol la comisia de speciali-          unor criterii economice bine definite, ci la comanda F.M.I.
tate din Camerã.                                                     ºi a Bãncii Mondiale. Altfel cum se explicã faptul cã dom-
     În încheiere, doresc sã atenþionez Guvernul asupra res-         nul Radu Sârbu a prezentat ºi prezintã de o lungã pe-
ponsabilitãþii ce-i revine prin asumarea rãspunderii în di-          rioadã de timp situaþia întreprinderilor nu Guvernului
recþia accelerãrii reformei economice, întrucât noul cadru           României, ci Bãncii Mondiale, la sugestiile cãreia se iau
juridic propus rãmâne fãrã conþinut dacã programele de re-           cele mai dure mãsuri, ce lovesc în viaþa de zi cu zi a ro-
structurare ºi de privatizare nu vor fi puse în aplicare.            mânilor?
     Cu regret constatãm cã unii miniºtri ºi ºefi de instituþii          A fost oare vorba ºi este vorba în continuare de o re-
guvernamentale au preocupãri în principal pentru progra-             formã realã sau este vorba de o trecere a reformei la re-
mele lor de partid, ºi nu pentru programele de reformã ale           formã? Grav este faptul cã, dintr-o aºteptatã relansare eco-
Guvernului, fapt pentru care zilnic sunt sesizate disfunc-           nomicã ºi din speranþa cã schimbarea va aduce liniºtea
þionalitãþi în activitatea acestor instituþii.                       în sufletul românilor, cã dacã nu azi, mâine ne va fi mai
     Considerãm necesar ca aceste stãri de lucruri sã fie
                                                                     bine la toþi, s-a ales praful! Reforma se identificã azi cu
eliminate, iar miniºtrii ºi instituþiile guvernamentale implicate
                                                                     dezorganizarea instituþiilor statului, distrugerea economiei na-
în programele de reformã ºi privatizare sã rãspundã pen-
                                                                     þionale, lichidarea locurilor de muncã, analfabetismul, foa-
tru realizarea acestora. În acest sens, trebuie urgentatã pro-
                                                                     metea, mizeria, corupþia, birocraþia, algoritmul politic, de-
movarea legislaþiei legate de rãspunderea ministerialã.
                                                                     valorizarea monedei naþionale, cu promisiunile de câºtiguri
     Faþã de cele prezentate, Grupurile parlamentare U.D.M.R.
                                                                     mai mari, care fac ca cetãþenii României, minþiþi, sã refacã
din Senat ºi Camera Deputaþilor resping Moþiunea de cen-
zurã ºi vor acorda vot de încredere Guvernului Radu Vasile.          vechile cozi comuniste, de data aceasta însã la oficiile bãn-
     Vã mulþumesc.                                                   cilor, unde li se absorb puþinele economii contra unor ilu-
                                                                     zii ale unor dobânzi mai mari, care în timpul celor 3 luni
   Domnul Ion Diaconescu:                                            sunt lichidate de inflaþie, creºterea preþurilor ºi devaloriza-
   Mulþumim, domnule deputat.                                        rea leului.
   Are cuvântul domnul deputat Valeriu Tabãrã, P.U.N.R.                  Guvernul a venit zilele trecute ºi ºi-a asumat rãspun-
   Va urma domnul senator Ioan Doru Tãrãcilã, P.D.S.R.               derea în faþa Parlamentului nu cu o lege, cu un program
                                                                     sau cu o declaraþie politicã, aºa cum prevede Constituþia,
   Domnul Valeriu Tabãrã:                                            ci cu o lege care modificã un pachet de legi, intitulatã pro-
    Domnule preºedinte al Senatului,                                 iect de Lege privind unele mãsuri pentru accelerarea re-
    Domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor,                       formei economice. Întrebarea este: accelerarea cãrei reforme
    Domnule prim-ministru,                                           economice? Pentru cã tocmai zilele trecute, când în Guvern
    Domnilor miniºtri,                                               s-a discutat despre crearea unor facilitãþi pentru investitori,
    Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,                      F.M.I., prin vocea reprezentantului sãu în România, John
    Cred cã nici unul dintre noi nu are credinþa cã de doi           Hill, a mustrat Puterea actualã ºi aceasta, cuminte, a dat
ani ºi jumãtate lucrurile merg bine în þara noastrã. Cred            imediat înapoi, continuându-ºi vechea politicã de lichidare
cã nimeni nu se mai îndoieºte cã schimbarea, pe care ce-             ºi mai ales de aºezare într-o ordine bine definitã a obiec-
tãþenii României nu numai cã au votat-o în 1996, dar au              tivelor economice care trebuie lichidate la comanda unor
ºi aºteptat-o sã se realizeze cu entuziasm, a avut ºi are            reprezentanþi ai Bãncii Mondiale, deloc dezinteresaþi.
loc sub ochii noºtri, constând în schimbarea societãþii ro-              Asumarea rãspunderii Guvernului pentru un pachet de
mâneºti din rãu în mai rãu.                                          6 legi este în afara Constituþiei, fapt obiºnuit, dacã ne gân-
    Reforma cu care a fost saturat poporul român a trecut            dim cã în cei doi ani ºi jumãtate de guvernare s-au emis
prin stadiul ”luminii de la capãtul tuneluluiÒ prin cel al ”re-      mai multe ordonanþe de urgenþã decât s-au dat într-o pe-
formei pe pâineÒ, prin cel al programului de 200 de zile,            rioadã asemãnãtoare, din timpul regimului comunist, sub
prin cel al realizãrii ei în 6 luni, prin cel al rãspunderii         forma decretelor de stat. Ce dovadã de antidemocraþie mai
Guvernului din iunie 1998. Reforma a trecut prin zâmbe-              trebuie datã decât conducerea dezastruoasã a þãrii prin in-
tul fostului prim-ministru, Victor Ciorbea, ºi al miniºtrilor ce-l   termediul acestor acte neconstituþionale?
înconjurau, a trecut prin aroganþa celor ce aici, în faþa                Trebuie evidenþiat faptul cã noul demers al Guvernului
Parlamentului ºi a þãrii, îºi exprimau cu aroganþã angaja-           susþinut de cãtre C.D.R., P.D., P.S.D.R. ºi U.D.M.R. nu
mentele nãstruºnice pentru realizarea nu a bunãstãrii þãrii,         aduce nimic nou. El confirmã ºi legifereazã netransparenþa
ci a dezastrului economic ºi social în care ne gãsim azi.            în privatizare, care tinde sã se facã în continuare în de-
    Ce s-a realizat în aceºti ani de conducere a þãrii de            favoarea românilor, favorizând furtul ºi înstrãinarea pe
cãtre C.D.R., P.D., P.S.D.R. ºi U.D.M.R.? Un dezastru total,         nimic a avuþiei naþionale, lichidarea abuzivã ºi sub presiune
   16                         MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

externã a economiei naþionale, ºomajul în masã, mizeria             corupþia ºi democraþia, P.U.N.R. va vota Moþiunea de cen-
ºi foametea.                                                        zurã.
     Limitarea accesului Curþii de Conturi la controlul pro-           Mulþumesc. (Aplauze ale deputaþilor din opoziþie.)
cesului de privatizare accentueazã corupþia ºi fraudarea de
proporþii a avuþiei naþionale. Menþinerea F.P.S.-ului ca in-           Domnul Ion Diaconescu:
stituþie care gestioneazã prin reprezentanþii sãi în A.G.A.            Mulþumesc, domnule deputat.
ºi consiliile de administraþie frauda ºi distrugerea econo-            Are cuvântul domnul senator Ioan Doru Tãrãcilã,
micã constituie o mare greºealã. F.P.S.-ul a fost ºi este           P.D.S.R., ºi va urma domnul deputat Sorin Lepºa,
nu un factor de responsabilitate în societatea româneascã,          P.N.Þ.C.D.
ci un paravan al corupþiei, de încãlcare gravã a legilor,
determinant în promovarea sãrãciei ºi instabilitãþii în                Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:
România.                                                                Domnilor preºedinþi,
    Dacã s-ar fi vrut cu adevãrat gãsirea unor mijloace de              Domnilor colegi,
promovare a unei reforme reale în România, atunci, dom-                 Domnule prim-ministru,
nule prim-ministru, ar fi trebuit sã se vinã cu urmãtoarele             Domnilor miniºtri,
mãsuri:                                                                 Stimaþi invitaþi,
    1. Eliminarea F.P.S.-ului ºi preluarea atribuþiilor sale de         În noiembrie Õ96, actuala Putere l-a descoperit pe cã-
cãtre ministere.                                                    lugãrul Vasile, sau invers, iar astãzi, la dezbaterea moþiu-
    2. Ierarhizarea ºi trecerea în regim de prioritate naþio-       nii, un urmaº al acestuia, sau un pretins cãlugãr, încerca
nalã absolutã a unor domenii ce pot produce progres eco-            sã caracterizeze un act profund democratic într-un stat de
nomic ºi social.                                                    drept, Moþiunea de cenzurã, drept ”scamatorie politicãÒ. Sigur,
    3. Reformarea sistemului de taxe ºi impozite, astfel încât      acest coleg parlamentar aparþine unui partid care se gã-
el sã determine creºterea economicã, ºi nu sãrãcie ºi fa-           seºte în prezent în cãdere liberã.
liment.                                                                 Intervenþia mea va aborda cu precãdere, însã, abuzu-
     4. Întãrirea unor instituþii ale statului care sã apere avu-   rile de naturã juridicã ale Guvernãrii C.D.R.-P.D.-U.D.M.R.
þia naþionalã de fraudã ºi înstrãinare; mã refer aici la Curtea     ªi ce exemplu mai elocvent putem sã dãm, dacã nu chiar
de Conturi ºi Garda Financiarã.                                     asumarea rãspunderii Guvernului pe o aºa-zisã ”legeÒ, pe
      5. Aducerea la cunoºtinþa opiniei publice a aranja-           o ”lege a legilorÒ, cu consecinþe grave asupra a ºase do-
mentelor secrete cu F.M.I., cunoscându-se consecinþele fos-         menii de activitate, ceea ce reprezintã, din start, o încãl-
telor programe FESAL ºi ASAL, adevãratele programe de               care a Constituþiei.
guvernare de pânã acum.                                                 Este binecunoscut faptul cã în sesiunea parlamentarã
      6. Restructurarea instituþiilor statului pentru a se eli-     din toamna anului trecut, Opoziþia a fost împiedicatã, în
mina corupþia ºi birocraþia, adevãrate piedici în calea rea-        Senat, sã-ºi susþinã moþiunea simplã, cunoscutã sub nu-
lizãrii reformei în România.                                        mele ”Statul de dreptÒ. A fost o acþiune antidemocraticã,
     7. Crearea facilitãþilor pentru promovarea capitalismu-        împotriva spiritului parlamentar ºi, mai grav, împotriva
lui autohton ºi a iniþiativei private.                              dreptului constituþional la libera exprimare a opiniei.
     8. Mãsuri de restructurare a sistemului financiar ban-             Poate cã dacã, atunci, s-ar fi dezbãtut în mod deschis
car, astfel încât acesta sã fie nu în postura de ventuzã,           problema încãlcãrilor frecvente ale principiului separaþiei pu-
                                                                    terilor în stat, abuzurile de tot felul din justiþie, care s-au
pentru a absorbi ºi anula valoarea productivã, ci sursã de
                                                                    petrecut ºi continuã sã se petreacã sub privirile îngãdui-
a produce valoare pentru întreaga societate româneascã.
                                                                    toare ale coaliþiei majoritare, Preºedinþiei ºi Guvernului, astãzi
   Domnul Ion Diaconescu:                                           realitatea era alta. Aºa, însã, ilegalitãþile, corupþia, traficul
                                                                    de influenþã, abuzurile la care sunt supuºi zilnic cetãþenii
   Domnule deputat, aþi epuizat cele 7 minute alocate.              de cãtre mult prea mulþi reprezentanþi ai autoritãþilor pu-
   Domnul Valeriu Tabãrã:                                           blice au ajuns sã parã ceva banal, au intrat în cotidian,
                                                                    aºa încât anormalul a ajuns sã parã multora ceva normal.
    Închei imediat, domnule preºedinte.                                 De aceea, putem afirma cã ceea ce se petrece azi în
    Domnule prim-ministru,                                          Parlament nu este o excepþie în activitatea Coaliþiei C.D.R.-
    Trebuie sã vã atrag atenþia cã nu este bine sã vã spã-          P.D.-U.D.M.R., ci a devenit o practicã, o rutinã curentã,
laþi de pãcatele colegilor din coaliþia politicã ce vã susþine      care se manifestã la nivelul Preºedinþiei, Guvernului,
Guvernul prin aceastã asumare de rãspundere a Guvernului.           Parlamentului, justiþiei subordonate politic, administraþiei
A mai fãcut-o ºi predecesorul dumneavoastrã ºi ºtiþi bine           centrale ºi locale, precum ºi al altor autoritãþi publice.
ce a primit ºi primeºte ca recompensã. Nu ar fi bine sã                 Pe de altã parte, vocile care apãrã statul de drept: par-
cãlcaþi pe urmele lui, transformând þara într-o întinsã zonã        tide, sindicate, patronat sau societate civilã sunt fie înã-
defavorizatã, pusã la dispoziþia F.M.I. ºi a Bãncii Mondiale,       buºite fie discreditate. De la aroganþã la arestare nu este
ca poligon de încercare a tot felul de strategii, una mai           decât un pas, pe care Puterea l-a fãcut ºi îl face zilnic în
nãstruºnicã decât alta, dar care au ca finalitate transfor-         dispreþul legii, în funcþie de interese. Mesajul e limpede:
marea cetãþenilor români în cerºetori. Mergând pe aceastã           intimidarea populaþiei, intimidarea adversarilor politici, anu-
cale, Guvernul condus de dumneavoastrã va intra în isto-            larea de facto a democraþiei parlamentare.
rie ca demolator ºi nu ca ºi constructor de þarã. Este pãcat!           Validarea automatã a deciziilor unui grup de interese
    Având în vedere cã legea pentru care se asumã rãs-              restrâns, ascuns în spatele ordonanþelor de urgenþã ale
punderea Guvernului nu îndeplineºte prevederile Constituþiei        Guvernului, a condus nu numai la diminuarea rolului
ºi cã prin ea se pun, nu bazele dezvoltãrii, ci legifereazã,        Parlamentului, ci ºi la compromiterea sa ca instituþie, pen-
în continuare, nu numai dezastrul economic ºi social, ci ºi         tru rolul de remorcã pe care l-a acceptat. Pentru a justi-
                               MONITORUL        OFICIAL      AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                            17

fica preluarea de cãtre Guvern a unor atribuþii ale                   strãini, speriaþi de lipsa de transparenþã, rãspundere, au-
Parlamentului, Executivul încearcã sã acrediteze ideea cã             toritate sau corupþie.
puterea legiuitoare nu are un randament corespunzãtor.                    Acestea sunt doar câteva motive ce ne determinã sã
Acelaºi Guvern se compromite, însã, ºi singur, când emite             susþinem Moþiunea de cenzurã.
ordonanþe de urgenþã la ordonanþe de urgenþã, când îºi                    Vã mulþumesc. (Aplauze ale deputaþilor din opoziþie. Se
asumã rãspunderea la asumarea rãspunderii ºi tot pe tema              strigã: ”Bravo!Ò)
accelerãrii aºa-zisei ”reformeÒ.
     De doi ani ºi jumãtate trãim într-o continuã ”stare ex-             Domnul Ion Diaconescu:
cepþionalãÒ. Chiar ieri, domnul Emil Constantinescu,                     Aþi consumat 7 minute.
Preºedintele României, avertiza ”Starea de necesitate în                 Are cuvântul domnul deputat Sorin Lepºa, P.N.Þ.C.D.;
care ne gãsim.Ò În realitate, trãim într-o nouã dictaturã: dic-       va urma doamna deputatã Paula Ivãnescu.
tatura ordonanþelor de urgenþã.
     De aceea era absolut necesarã o dezbatere parlamentarã              Domnul Sorin Victor Lepºa:
în cele ºase domenii implicate, era nevoie de dialog între                Domnilor preºedinþi,
forþele politice, pentru ca soluþiile propuse, cu urmãri de-              Domnule prim-ministru,
osebite, sã-ºi gãseascã susþinere, nu numai acum, ci ºi                   Domnilor miniºtri,
în guvernãrile ce vor urma. A face legi pentru un om, cum                 Onoraþi colegi,
s-a procedat în cazul lui Victor Ciorbea, ca acesta sã-ºi                 Mai întâi, daþi-mi voie ca, de Sfânta Zi a Înãlþãrii, sã
pãstreze ºi fotoliul de primar ºi cel de prim-ministru, este          vã spun: ”Christos s-a înãlþat!Ò
tot atât de nociv ca ºi a adopta legi pentru câteva luni.                 Doamnelor ºi domnilor,
Instabilitatea juridicã existentã în România, reclamatã chiar             Voi afirma din prima fazã a acestei intervenþii cã mo-
ºi de investitorii strãini, este o realitate cãreia trebuie           þiunea pe care o discutãm astãzi trebuie vãzutã doar ca
sã-i punem capãt.                                                     o reacþie politicã a Opoziþiei la ritmul susþinut în care
     Disponibilitatea la dialog constructiv pe tema proprietãþii      Guvernul încearcã sã realizeze reforma. De aceea, cred
a fost lansatã de P.D.S.R. acum 3 luni, iar celebra ”reu-             cu fermitate cã aceastã moþiune nu este un gest de rea-
niune de la CotroceniÒ, între forþele politice parlamentare,          lism decizional, ci doar o manevrã politicã de apãrare a
desfãºuratã sub patronajul domnului Emil Constantinescu,              intereselor partidelor din care provin semnatarii acestei mo-
nu a fost altceva decât praf în ochii naivilor ce mai cred            þiuni. Opinia mea, deci, este cã aceastã moþiune nu ser-
în democratismul actualei majoritãþi. Ne amintim cu toþii de-         veºte interesele României pe termen lung ºi vã rog sã nu
spre anunþarea cu emfazã a unor grupuri comune de lucru               o susþineþi, ci sã acordaþi în continuare sprijinul dumnea-
Putere-Opoziþie, care, din nefericire, s-au nãscut moarte.            voastrã Guvernului Radu Vasile.
     Am anunþat atunci cã dorim rezolvarea definitivã a aces-             ªi, acum, permiteþi-mi ca, pe scurt, sã dau câteva rãs-
tei probleme, prin gãsirea de soluþii suportabile economic-           punsuri la punctele de vedere exprimate în textul pe care
social ºi agreate politic. Constatãm acum cã, prin preve-             îl discutãm. Cred cã grija exprimatã de semnatarii moþiuni
derile art. 324 introduse în Ordonanþa de urgenþã a                   la începutul textului faþã de respectarea de cãtre Guvern
Guvernului nr. 88/1997, se încearcã, conform principiului             a normelor democratice este, în principiu, foarte onorantã
restitutio in integrum, pe cale ascunsã, rezolvarea repara-           pentru colegii noºtri ºi este o preocupare a noastrã. Doar
þiilor ºi restituirilor cãtre foºtii proprietari ai bunurilor imo-    cã aº vrea sã spun cã noi considerãm cã operaþiile dras-
bile, constând în terenuri ºi clãdiri preluate de stat, elu-          tice de reformã nu trebuie sã fie nici amânate nici tergi-
dând evidenþierea unor soluþii suportabile economic, social           versate, aºa cum s-a întâmplat în timpul mandatului altor
ºi politic, prin dezbateri în Parlament ºi, mai ales, prin în-        guverne, ci trebuie sã fie luate ferm, urgent ºi cu cât mai
þelegeri între forþele politice. De altfel, soluþiile propuse, res-   mult profesionalism. Desigur, un astfel de cadru de para-
pectiv, despãgubirile propuse de comun acord cu socie-                metri nu trebuie sã permitã abuzuri ºi decizii greºite.
tãþile comerciale, potrivit alin. 3, sau prin restituirea bunurilor       Regret cã trebuie sã afirm, cu acest prilej, un lucru pe
imobile, alin. 1, sunt garantate de stat, fãrã a fi stabilite         care dumneavoastrã ºi opinia publicã îl cunoaºteþi deja de
proceduri de identificare, cãi de urmat, competenþe, cãi le-          multã vreme. Noi plãtim acum, politic, economic ºi social
gale de atac, surse de despãgubire, situaþii complexe ce              tocmai tergiversãrile, lipsa de fermitate ºi de voinþã poli-
vor bloca procesul de privatizare ºi vor crea controverse             ticã ale unor guverne ale Opoziþiei de azi.
sau convulsii sociale necontrolabile. Aceastã aºa-zisã ”re-               În ceea ce priveºte nevoia de a cere punctul de ve-
zolvareÒ pe care a dat-o Guvernul va face mai mult rãu                dere al Opoziþiei pentru decizii importante, acest fapt rã-
decât bine ºi actualilor proprietari ºi foºtilor proprietari ºi       mâne o normã de maximã importanþã, dar trebuie luat în
întregii societãþii româneºti.                                        calcul ºi factorul ”timpÒ, care nu lucreazã în favoarea noas-
     În concepþia P.D.S.R., întregul pachet de acte de na-            trã.
þionalizare sau confiscare a fost imoral ºi abuziv, un aten-              Alt principiu pe care se întemeiazã moþiunea este cel
tat la proprietate, dar pretinsele soluþii date în materie de         conform cãruia lipseºte o bazã normativã pentru restituiri
proprietate de actualul proiect de lege, promovat prin asu-           ºi despãgubiri, care ar fi fãcute în devafoarea intereselor
marea rãspunderii, cu referire la restituiri sau reparaþii, alã-      statului. Trebuie sã spunem cã, în opinia noastrã (ºi nu o
turi de diminuarea brutalã a sarcinilor de control ale Curþii         spunem acum pentru prima datã), este unul din obiecti-
de Conturi în ceea ce priveºte constituirea fondurilor pu-            vele majore ale societãþii româneºti de astãzi, dar, în ace-
blice, pe de o parte, îl fac neconstituþional, iar, pe de altã        laºi timp, este una din premisele esenþiale ale unei so-
parte, va amplifica fenomenul de corupþie ce se manifestã             cietãþi democratice ºi anume, constituirea sau, de fapt,
generalizat, va crea sentimentul de nerãspundere civilã, ad-          reconstituirea proprietãþii ºi, îndrãznesc sã spun, afirmarea
ministrativã sau penalã pentru funcþionarii implicaþi în pri-         acesteia ca un principiu de bazã ºi ca un instrument al
vatizare ºi, totodatã, va îndepãrta investitorii autohtoni sau        dezvoltãrii economice.
   18                         MONITORUL         OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

    Iatã de ce cãutãm cãi ºi mijloace de a soluþiona cu              aduce decât elemente care ar constitui reale frâne pentru
adevãrat, nu numai pe hârtie, situaþia proprietãþilor care au        cursa ambiþioasã, pentru cursa în care s-a lansat Guvernul.
fost abuziv smulse proprietarilor, cu atât mai mult cu cât               Repet ceea ce am spus la început: cred cã actualul
noi credem cã un administrator mai bun decât proprieta-              Guvern meritã încrederea noastrã ºi a cetãþenilor ºi tre-
rul nu existã, dupã cum un administrator mai rãu decât               buie sã-i acordãm tot sprijinul pentru ca sã ducã la bun
statul nu existã. Este adevãrat cã noi trebuie, în paralel           sfârºit campania de reformã în care s-a angajat. Moþiunea
cu reconstituirea proprietãþilor, sã creãm ºi mijloace ºi me-        trebuie respinsã. Îmi permit sã folosesc acest prilej pen-
canisme prin care proprietarii sã fie ajutaþi sã facã profi-         tru a adresa colegilor de coaliþie rugãmintea sã sprijine de-
tabile, pentru ei ºi pentru societate, aceste bunuri.                mersurile în care au pornit colegii noºtri din Executiv, lã-
    Referindu-mã acum la pct. 1 din textul moþiunii, mi-aº           sând pentru altã datã mici lupte interne, mici competiþii de
permite sã spun cã nu menþinerea fostelor întreprinderi de           ambiþii.
stat este soluþia prin care putem revitaliza economia na-                Lunile care urmeazã, doamnelor ºi domnilor, vor decide
þionalã. De aceea, durerea exprimatã de semnatarii mo-               soarta acestei þãri ºi a copiilor noºtri în viitorii 10-20 de
þiunii cu privire la ”distrugerea avuþiei reprezentate de            ani! Sã probãm responsabilitate ºi seriozitate! Vã rugãm
companiile de stat, care sunt privatizate barbar ºi haotic           sã respingeþi aceastã Moþiune de cenzurã!
sau desfiinþate abuzivÒ, mi se pare doar o formã de me-                  În încheiere doresc sã adresez tuturor celor care poartã
lancolie retoricã ºi nu un semn de realism economic sau              numele Constantin ºi Elena un cãlduros: La mulþi ani!, pen-
politic. Cine priveºte numeroasele mici fabrici de prin ora-         tru cã mâine sunt Sfinþii Constantin ºi Elena.
ºele României vede niºte clãdiri învechite, vede pe poartã               Vã mulþumesc. (Aplauze ale deputaþilor din Majoritate.)
ieºind niºte oameni pe care se citeºte traiul modest. În
timp ce în fabrici utilaje deja ieºite demult din orice cata-           Domnul Ion Diaconescu:
log de performanþã stau ºi nu funcþioneazã. Un proprietar,              Vã mulþumesc, domnule deputat, aþi vorbit 8 minute.
însã, care are grija zilei de mâine, va gãsi cu multã bã-               Are cuvântul doamna deputatã Paula Ivãnescu, P.D.;
taie de cap, este adevãrat, banii necesari sã retehnologi-           va urma domnul senator Matei Boilã, indepedent.
zeze societatea, sã o reorienteze, sã o facã rentabilã, pen-
tru el ºi pentru angajaþi.                                              Doamna Paula Maria Ivãnescu:
    Iatã de ce noi facem acum ceea ce ar fi trebuit fãcut                Domnilor preºedinþi,
demult ºi avem curajul sã ne asumãm acest risc. E de                     Onoraþi membri ai Guvernului,
mult cunoscut faptul cã în economia de piaþã riscul este                 Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
unul din elementele deciziei: îþi asumi riscul, ai curajul sã            Oamenii ne întreabã: Cum pot fi eu sigur de slujba mea,
riºti, ai ºanse sã câºtigi. Dacã nu, de fapt, pe termen lung,        de stabilitatea familiei mele, de siguranþa economiilor mele?
pierzi.                                                              Recunosc cã este greu sã oferi rãspunsuri optimiste pe
    Desigur, acele riscuri de care se vorbeºte într-o sec-           termen scurt, pentru oameni care trãiesc ºi în prezent, nu
þiune a moþiunii: creºterea corupþiei, formarea unei clien-          numai în viitor. Recunosc cã este greu sã iei mãsuri gu-
tele politice ºi nerespectarea drepturilor unor cetãþeni sunt        vernamentale strict necesare, care, fiind atât de întârziate,
foarte serioase ºi este nevoie ca Guvernul sã gãseascã               devin aproape insuportabile social. Recunosc cã este greu
un sistem complementar de mãsuri, care sã permitã evi-               sã controlezi ºi sã gestionezi ieºirea dintr-un dezastru bine
tarea acestor posibile pericole. Este, de altfel, cunoscut cã        garnisit de minciunã, demagogie, fraudã, nepãsare ºi ires-
în ultima vreme au apãrut mecanisme noi, care sã per-                ponsabilitate.
mitã garantarea unui climat de mare transparenþã în ma-                  Cãci ce altceva trebuie sã facã guvernarea actualã, decât
rile tranzacþii financiare ºi, poate, ar trebui continuat cu crea-   sã contracareze falimentul cvasigeneralizat, jaful, corupþia
rea de astfel de mecanisme.                                          ºi ineficienþa în care au adus România Guvernarea P.D.S.R.-
    În ce priveºte Curtea de Conturi, cred cã nu spun o              P.R.M.-P.U.N.R.-P.S.M. Este uºor sã faci pe lupul mora-
noutate, acest mecanism are comportamente care, cel puþin            list ºi sã dai lecþii, dar e cazul sã ne amintim preceptul
în unele locuri, tind sã devinã piedici ale procesului eco-          biblic, care spune: ”Sã ridice piatra cel care este fãrã de
nomic ºi cred cã sentimentul atotputerniciei nu este com-            prihanã!Ò Cei care ridicã piatra acum, prin aceastã Moþiune
patibil cu un sistem democratic, or, acest organism, ca ºi           de cenzurã, sunt fãrã de prihanã? Nicidecum!
altele, câteva, încep sã-ºi propunã sã controleze tot ce                 Pãcatele actualei guvernãri sunt multe, dar ale fostei
miºcã. Sã controleze, nu-i chiar rãu, dar sã stopeze, în-            guvernãri pedeseriste sunt radicale ºi nu e vorba de o ste-
cepe sã fie o problemã. Mai mult, uneori au avut loc imix-           reotipie de limbaj denumitã ”moºtenireÒ, ci de o realitate
tiuni chiar în fundamentarea decizei manageriale ºi, tre-            crudã ºi dezgustãtoare. Semnatarii moþiunii de astãzi, prin
buie sã recunosc, este inteligentã metoda de a frâna                 guvernarea lor, au adus cele mai mari prejudicii mersului
activitatea unui concurent prin acþiunea unui organ de con-          înainte al societãþii, amanetând viitorul nostru ºi al copii-
trol.                                                                lor noºtri. Acestea nu sunt vorbe goale, spuse politicianist
    Nu mã credeþi, vã rog sã mergeþi în þarã ºi întrebaþi-           de la tribuna Parlamentului, ci sunt cuvinte care descriu
vã alegãtorii! Este drept, unii dintre noi pot, încã, sã-i în-       simplu ºi direct drama acestei societãþi, jefuitã sistematic,
trebe.                                                               cu cinism ºi fãrã scrupule, de acaparatorii oneroºi de bo-
    În concluzie, eu propun ca specialiºtii Guvernului sã ia         gãþii, cu sau fãrã ºtaif politic.
în serios acest text, în care se regãsesc ºi o serie de idei             Pentru cã ceea ce s-a petrecut în sistemul bancar în
ce meritã a fi luate în discuþie, sã propunã soluþii pentru          perioada guvernãrii pedeseriste nu poartã alt nume decât
acele chestiuni pe care le considerã realiste. Nu mai este           ”furtÒ! Furt de la populaþie, economiile de o viaþã a mii ºi
cazul sã folosim acea intoleranþã politicã, în conformitate          milioane de oameni sãrmani au fost înghiþite rând pe rând
cu care tot ce vine de la adversar este prost. În ansam-             de pântecele umflate ale clientelei politice a P.D.S.R.-
blul sãu, moþiunea este, însã, imposibil de acceptat ºi nu           P.U.N.R.-P.R.M.-P.S.M., care, prin comandã politicã, au luat
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                               19

credite neacoperite ºi nerambursate vreodatã, provocând,           noastrã în ultimul timp cã cine face reformã este atacat
rând pe rând, moartea bãncilor Dacia Felix, Credit Bank,           ºi de la stânga ºi de la dreapta. (Aplauze.) Cine sparge
Banca Agricolã, Bankoop ºi, acum, Bancorex. Ce este                monopolurile de stat este învinuit cã distruge industria. Cine
acesta, nu furt? Ba da! Este furt de la oameni! (Aplauze           vorbeºte de solidaritate umanã este considerat populist.
ale deputaþilor din Majoritate. Se strigã: Bravo!)                 Actuala guvernare are o misiune grea, dar va izbândi cu
     Nu numai cã Guvernul Vãcãroiu nu a fãcut reforma, dar,        credinþa sincerã cã o facem, mai întâi, pentru oameni.
iniþiind ºi încurajând vicierea sistemului bancar, a eliminat      (Aplauze puternice ale deputaþilor din Majoritate.)
ºi singura posibilitate ca oamenii cinstiþi ºi harnici ai aces-
tei þãri sã facã ei înºiºi reforma. Unde s-au dus banii, mi-          Domnul Ion Diaconescu:
liardele de dolari, luate drept credite de Guvernul Vãcãroiu          Mulþumesc. Aþi vorbit 8 minute.
ºi pe care, anul acesta, Guvernul Radu Vasile trebuie sã              Are cuvântul domnul senator Matei Boilã, independent,
le plãteascã?!                                                     pentru 2 minute. Va urma domnul deputat Jean Decusearã,
     În 1997, preluând guvernarea, nu am gãsit economia            P.N.L.
restructuratã, industria modernizatã, agricultura înfloritoare,
precum ar fi fost normal dupã datoria contractatã. Cine este          Domnul Matei Boilã:
vinovat de starea industriei naþionale? Guvernul Vãcãroiu,             Domnule preºedinte,
care nu a iniþiat nici o mãsurã de rentabilizare, de elimi-            Doamnelor ºi domnilor,
nare a pierderilor, prelungind agonia ºi adâncind blocajul             Uneori, în activitatea politicã, cel puþin aºa se afirmã
financiar, sau Guvernul Radu Vasile, care, lipsit de resurse,      teoretic, existã chiar posibilitatea de a alege între o solu-
trebuie sã reanimeze un organism în comã? Rãspunsul este           þie bunã ºi una ºi mai bunã. Alteori se alege între o so-
simplu!                                                            luþie bunã ºi una rea. De cele mai multe ori, între soluþii
     Polarizarea societãþii într-un segment foarte restrâns al     rele ºi mai puþin rele.
populaþiei care a acumulat, de cele mai multe ori prin mij-
                                                                       Astãzi suntem puºi în situaþia de a alege între o solu-
loace necinstite, uriaºe averi, ºi o largã majoritate a
                                                                   þie foarte rea: aceea de a respinge Moþiunea de cenzurã
populaþiei, cufundatã într-o mare sãrãcie, s-a produs, aºa cum
                                                                   îndreptatã împotriva unui Guvern neputincios ºi care ºi-a
aratã statisticile oficiale, tocmai în perioada 1993-1996, în
                                                                   trãdat propriul program, ºi una ºi mai rea: acea de a vota
ciuda politicii de subvenþionare a activitãþilor economice în
                                                                   pentru Moþiunea de cenzurã iniþiatã de cei care sunt la
pierdere. De fapt, acoperirea prin subvenþionare greºitã a
                                                                   originea direcþiei dezastruoase din economia noastrã ºi care
nemuncii ºi a corupþiei, cu rezultatul polarizãrii între puþi-
                                                                   nu face decât sã agraveze situaþia.
nii avuþi ºi mulþii sãraci, a dovedit cel mai bine cã o so-
                                                                       Constatãm cu strângere de inimã cã privatizarea, ca mo-
cietate mai justã, mai echilibratã printr-o realã protecþie so-
cialã e posibilã numai dacã economia este în mod real              dalitate de a creºte eficienþa economicã, a eºuat în aceºti
eficientã, iar nu minþitã prin subvenþii uriaºe, pe datorie:       ani în proporþie îngrijorãtoare. Producþia ºi productivitatea
pe datoria externã ºi datoria în contul generaþiilor viitoare.     continuã sã coboare spre cote îngrijorãtoare, impozitele sunt
     Semnatarii Moþiunii de cenzurã de astãzi se cred ”pe          prelevate în proporþie de circa 25% din cele legal cuve-
cai mariÒ ºi, urcându-se pe suferinþa oamenilor, provocatã         nite, aducând Sãnãtatea, Învãþãmântul, Armata, Poliþia în
în cea mai mare mãsurã de ei înºiºi, aruncã învinuiri în           prag de faliment, pe bugetari ºi, mai ales, pensionari, mult
dreapta ºi în stânga, de parcã am fi uitat proverbul ro-           sub limita mizeriei. Educaþia ºi Cultura, ºansele de viitor
mânesc: ”Hoþul strigã hoþii!Ò Ca un semn de responsabili-          ale societãþii noastre, sunt în stare de colaps.
tate târzie, pot, domnii Iliescu sau Vãcãroiu sã ne spunã              Toate aceste tendinþe negative au avut ºi au cauze pe
unde ºi pe ce s-au dus cele 8 miliarde de dolari împru-            care cei de bunã-credinþã le recunosc astãzi. Pe terenul
mutate drept credite externe? Cum ºi cine a jefuit bãncile         unor crime de genocid s-au creat, dupã 1989, mafii pu-
comerciale? De ce se erijeazã în apãrãtorii þãranului, cu          ternice, care paraziteazã economia noastrã. Structurile de
fâºia lui de pãmânt, ºi ai salariatului, cu leafa de mizerie,      conducere din diferitele domenii, scãpate de orice con-
care prin taxele ºi impozitele plãtite cu greu au acoperit         strângeri politice, ideologice sau morale, dacã, peste tot,
prãdãciunile fãcute în perioada lor de guvernare? Cum pu-          le-au avut cândva, au constituit cea mai coruptã birocra-
teþi sã vorbiþi în numele lor, când, cu bunã-ºtiinþã, i-aþi adus   þie din istoria þãrii noastre. Dorinþa de pãstrare a privilegi-
în sapã de lemn, când le-aþi oferit, ca singurã ºansã, sã-         ilor din perioada comunistã ale celor care continuau sã de-
rãcia, marginalizarea ºi lipsa de perspective?                     þinã pârghiile de putere au fãcut ca legislaþia
     Trãim acum momente de schimbare profundã. Sunt trei           post-decembristã sã fie, în privinþa proprietãþii ºi stabilitãþii
posibilitãþi: sã te împotriveºti schimbãrii; sã o laºi la voia     situaþiilor de drept, echivocã, diminuând drastic credibilta-
întâmplãrii, fiecare acþionând pentru el însuºi ºi sã ges-         tea noastrã.
tionãm împreunã schimbarea. Guvernarea P.D.S.R.-P.U.N.R.-              Actuala coaliþie care guverneazã þara noastrã a câºti-
P.S.M.-P.R.M. ne-a demonstrat cã prima cale este perdantã.         gat alegerile în principal pe baza promisiunii cã va reme-
Guvernul Radu Vasile nu este cel mai bun Guvern pe care            dia aceste cauze. Nu s-a þinut de cuvânt ºi rezultatul este
îl poate avea România ºi desigur cã nu este cel mai bun            cel pe care îl vedem.
pe care îl meritã oamenii acestor locuri, dar Guvernul Radu            Accelerarea reformei, imperios necesarã societãþii noas-
Vasile ne demonstreazã cã acceptã provocarea viitorului,           tre, este iluzorie atâta vreme cât nu se remediazã cau-
trecând prin deºertul tranziþiei, refuzând sã se considere         zele arãtate mai sus.
neputincios în faþa ei.                                                Factori þinând de conjunctura politicã internaþionalã au
     Soluþia este una singurã: reformã, modernizare, solida-       determinat Ð ºi ne bucurãm de aceasta Ð ca organismele
ritate. Din acest punct de vedere, suntem siguri cã direc-         financiare internaþionale sã ne ofere sprijinul lor. Acest spri-
þia guvernãrii actuale este bunã, chiar dacã drumul nu este        jin, condiþionat de angajamentul Guvernului de a accelera
tocmai lin ºi este presãrat de greºeli. Am simþit pe pielea        reforma, este doar un semnal, relansarea efectivã a eco-
   20                        MONITORUL        OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

nomiei fiind în funcþie de investiþii masive productive, la           Pentru foarte mulþi, din pãcate, mult prea mulþi mem-
rândul lor dependente de remedierile de substanþã...              bri ai clasei politice, actul politic este lipsit de conþinut ºi
                                                                  de responsabilitate. Este regretabil ºi deosebit de pericu-
   Voci din salã.                                                 los faptul cã s-a învãþat mult prea puþin din experienþa celor,
   2 minute!                                                      care asemeni nouã, s-au angajat în acest dificil ºi anevo-
                                                                  ios proces.
   Domnul Ion Diaconescu:                                             Am avut ºi avem la dispoziþie o diversitate de cãi ur-
   Domnule senator, aþi epuizat timpul, faceþi încheierea!        mate ºi rezultate obþinute. Chiar ºi mintea cea de pe urmã:
                                                                  ªi este mult mai periculos faptul cã exerciþiul democratic,
   Domnul Matei Boilã:                                            menit sã apere societatea, sã o consolideze, sã o dez-
    Imediat termin!                                               volte, viciat de interese meschine, mici, de grup, poate sã
    ...ale economiei noastre ºi care, prin legea cu care          conspire tocmai la stabilitatea ºi siguranþa sa.
Guvernul ºi-a asumat rãspunderea nu s-au fãcut.                       Sunt momente în care glumind cu societatea, ispiteºti
    Guvernul a fãcut ceea ce face de un an încoace, dupã          soarta, te joci cu istoria ºi, fãrã sã fiu patetic, pot afirma
ce a omorât în faºã începutul de reformã veritabilã din 1997,     cu convingere cã noi trãim un astfel de moment. ªi
ºi anume: înlocuieºte remedierile de substanþã cu angaja-         aceastã tristã, amarã glumã este: ”Nici o sesiune fãrã mo-
mente formale, strict declarative. Totuºi, aceste intervenþii     þiune!Ò
cosmetice formale, dacã nu sunt suficiente pentru accele-             Sunt convins, cum sunteþi ºi dumneavoastrã, de altfel,
rarea efectivã a reformei, sunt necesare pentru obþinerea         cã Moþiunea de cenzurã n-are nici un fel de ºansã sã fie
sprijinului organismelor financiare internaþionale.               adoptatã. Sunt convins, ca ºi dumneavoastrã, cã aceastã
    De aceea, pentru a nu obstrucþiona în nici un fel ºan-        moþiune nu trece nu pentru cã existã o disproporþie con-
sele societãþii noastre, voi vota împotriva Moþiunii de cen-      fortabilã între cei ce o susþin ºi cei ce o resping. Aceastã
zurã.                                                             moþiune nu trece pentru cã este extrem de precar moti-
    Sper cã în faþa incapacitãþii funciare a Guvernului de        vatã, vine poate în cel mai nepotrivit moment ºi nu poate
a remedia cauzele care ne conduc la dezastru, angajarea           avea nici cel mai elementar efect social pozitiv.
lui, chiar dacã numai declarativã, pentru accelerarea re-             Sunt convins cã ºi dumneavoastrã sunteþi convinºi cã
formei va fi, totuºi, un element care va favoriza reacþia         aceastã moþiune nu trebuie sã treacã. ªi atunci, la ce bun?
societãþii noastre, permiþându-i sã se smulgã în viitorul apro-   Cui prodest?
piat din cumplita boalã moral-politicã în care se gãseºte.            Crede oare cineva cã încercând sã lanseze încã o per-
                                                                  dea de fum, responsabilitatea va fi diminuatã? Sau, poate
   Domnul Ion Diaconescu:                                         crede cineva astãzi cã se poate încerca o diminuare a unei
   Vã mulþumim.                                                   responsabilitãþi cu un astfel de preþ? Indecenþa unei ast-
   Are cuvântul domnul deputat Jean Decusearã, P.N.L.             fel de erori este depãºitã doar de cinismul ei.
   Va urma domnul deputat Marian Sârbu, P.D.S.R.                      A recunoaºte, fãrã echivoc, imperativul accelerãrii de
                                                                  forme economice ca singura ºansã a României, astãzi, a
   Domnul Jean Decusearã:                                         recunoaºte necesitatea luãrii mãsurilor pentru a realiza
    Domnilor preºedinþi,                                          aceastã accelerare, dar a nu fi de acord cu mãsurile în
    Domnule prim-ministru,                                        sine, este cel puþin o absurditate. Se încearcã construirea
    Domnilor miniºtri,                                            unor false principii, se vehiculeazã un periculos precedent.
    Doamnelor ºi domnilor parlamentari,                               Domnilor oameni politici,
    Consumãm astãzi un act al unui spectacol pe care o                Situaþia de astãzi a României este cel mai periculos ºi
elementarã pudoare refuzã sã-l eticheteze. O minimã ri-           tragic precedent, prin ignorarea adevãratelor principii.
goare profesionalã, un minim de pragmatism, o cât de micã         Necãutând vinovaþi, ci soluþii, nelamentându-se, ci anga-
rãspundere politicã, o dozã elementarã de cinism, în fond,        jând responsabilitãþi, neacuzând, ci acþionând, Guvernul
ar fi impus ca astãzi, în aceastã salã, activitatea sã fie cu     României s-a angajat în efortul de a stopa declinul României
totul alta. Efectul unei uriaºe proiecþii bizantine peste timp    ºi de a începe relansarea sa. ªi-a asumat rãspunderea
ne face sã semãnãm astãzi cu soborul care, în timp ce             pentru reuºita acestei acþiuni. ªi, ca rãspuns la toate aces-
porþile cetãþii cãdeau în faþa nãvãlitorilor, discuta despre      tea, astãzi suntem chemaþi sã decidem schimbarea sa. În
sexul îngerilor.                                                  originalitatea noastrã, vrem sã demonstrãm cã absurdul nu
    Faptul cã România traverseazã astãzi o situaþie de crizã      are nici o limitã.
deosebit de gravã este o realitate. Faptul cã dacã nu se              Domnilor parlamentari,
iese din aceastã crizã se poate declanºa o tragedie greu              Ca oameni politici, noi avem doar iniþiative. Eforturile
de evaluat, este un adevãr. Faptul cã este ultima ºansã           pentru realizarea acestor iniþiative aparþin celor care ne-au
ºi ultimul ceas ca România sã evite, cu preþul unui uriaº         trimis aici. Numai încrederea ºi speranþa în finalitatea ini-
efort, acest tragic deznodãmânt, este aproape un truism.          þiativelor noastre, în corectitudinea ºi eficienþa lor, poate
    Ceea ce nu este prea clar, sau nu se doreºte sã se            declanºa aceste eforturi, poate justifica aceste sacrificii.
accepte, este faptul cã o contribuþie deloc de neglijat la            Prin modul în care acþionãm, prin deciziile luate, justi-
aceastã situaþie o are clasa politicã româneascã, iar ceea        ficãm sau înºelãm speranþele celor care ne-au ales. Nu
ce astãzi este ºi mai grav, este cã aceastã clasã politicã        cred cã poate exista justificare la greºeala de a lua ro-
pare cã nu este conºtientã de faptul cã este singura care         mânilor speranþa, nu cred cã poate exista iertare pentru
poate ºi trebuie sã repare ceea ce în mare mãsurã a stri-         aceastã greºealã.
cat. Pare cã nu realizeazã imensa responsabilitate pe care            Se cuvine sã chibzuim mai bine ºi sã fim convinºi cã
ºi-a asumat-o.                                                    nu greºim. Se cuvine sã lãsãm deoparte meschinãriile. Se
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                               21

cuvine sã justificãm, în ultimã analizã, faptul cã ne consi-            Cea de-a doua mare iluzie, pe care Coaliþia C.D.R.-
derãm oameni politici.                                             U.S.D.-U.D.M.R. a oferit-o românilor se poate numi, fãrã
   Acestea fiind zise, doamnelor ºi domnilor politicieni, hai-     teama de a greºi, ”Victor CiorbeaÒ. Adus la Palatul Victoria,
deþi sã organizãm apãrarea porþilor Cetãþii ºi sã lãsãm ge-        ca un fel de salvator al neamului, domnul Ciorbea ºi-a ase-
neraþiilor viitoare problema sexului îngerilor!                    muit programul de guvernare cu un autoturism Mercedes,
   Vã mulþumesc. (Aplauze.)                                        la volanul cãruia Domnia sa urma sã ne conducã spre bu-
                                                                   nãstare, spre Uniunea Europeanã, spre NATO. În realitate,
   Domnul Ion Diaconescu:                                          România s-a scufundat rapid într-un haos economic, faci-
   Vã mulþumim, domnule deputat.                                   litat de regimul juridic al ordonanþelor de urgenþã, care au
   Are cuvântul domnul deputat Marian Sârbu, P.D.S.R.              transformat Parlamentul într-o instituþie aproape decorativã.
   Va urma domnul deputat Putin, independent.                           ªi astfel s-a ajuns la cea de-a treia iluzie, legatã, evi-
                                                                   dent, de schimbarea premierului. Probabil cã acum un an,
   Domnul Marian Sârbu:                                            la învestirea Cabinetului Radu Vasile, erau încã destui ro-
     Vã mulþumesc, domnule preºedinte.                             mâni care mai credeau într-o îmbunãtãþire a situaþiei eco-
     Domnilor preºedinþi,                                          nomico-sociale. Probabil cã au fost destui care au crezut
     Domnilor miniºtri,                                            în promisiunea pe care actualul premier a fãcut-o aici, în
     Stimaþi colegi,                                               faþa Parlamentului, privind renunþarea la ordonanþele de ur-
     Convingrea mea este cã reprezentanþii actualei coaliþii       genþã.
vor rãmâne în istoria acestei þãri drept ”cei mai mari vân-             S-au înºelat ºi unii ºi ceilalþi, pentru cã nivelul de trai
zãtori de iluziiÒ.                                                 a continuat sã scadã, iar întreprinderile mici ºi mijlocii au
     Tocmai de aceea, adoptarea acestei Moþiuni de cen-            devenit ºi ele furnizoare de ºomeri. Pentru zecile ºi su-
zurã ar putea sã însemne nu numai demiterea actualului             tele de mii de disponibilizaþi, principala constatare a aces-
Guvern, dar ºi sfârºitul ”comerþului cu iluziiÒ, pe care Coa-      tui ultim an de guvernare poate fi rezumatã în expresia
liþia C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. îl face de aproape 3 ani, în-         ”absenþa alternativeiÒ.
ºelând în mod sistematic încrederea ºi aºteptãrile celei mai            Astãzi, prin ”asumarea rãspunderiiÒ, ni se propune o a
mari pãrþi a electoratului.                                        patra iluzie, poate ultima, intitulatã pompos ºi propagan-
     O obligaþie moralã fireascã, precum ºi statutul nostru        distic ”accelerarea reformei economiceÒ.
de opozanþi, ne determinã, stimaþi colegi de la putere, sã              Prin mãsurile preconizate în plan social, aceastã acce-
vã reamintim doar câteva din marile iluzii pe care le-aþi          lerare nu va însemna decât o creºtere a ratei ºomajului
vândut la orice preþ, doar pentru a obþine ºi apoi pentru          pânã la circa 16%, o scãdere generalã a puterii de cum-
a vã conserva puterea.                                             pãrare a cetãþenilor în medie cu 15%, faþã de 1998, pre-
     Prima ºi cea mai mare iluzie a fost aceea a ”iluziei so-      cum ºi o blocare a aplicãrii Legii tichetelor de masã la ni-
cialeÒ, a bunãstãrii ºi prosperitãþii, oferitã gratuit în cam-     velul existent astãzi, adicã o accentuare pronunþatã a
pania electoralã. Ca urmare însã a acestui tip de reformã          sãrãciei, a neîncrederii ºi a lipsei de speranþã.
economicã, pe care astãzi s-a hotãrât sã o accelereze, ac-              Or, Moþiunea de cenzurã se îndreaptã tocmai împotriva
tuala clasã a guvernanþilor este responsabilã pentru cel puþin     acestei perspective sumbre, acestui tip de a face reformã,
câteva triste realitãþi.                                           care ne îndepãrteazã de Europa, pecetluind pentru România
     Astfel, rata ºomajului a ajuns de la 6%, în noiembrie         statutul de ”naþiune perifericã, incapabilã sã acceadã la stan-
1996, la 12% în momentul actual. Peste 1.200.000 de foºti          dardele occidentaleÒ.
salariaþi sau tineri absolvenþi aºteaptã zadarnic mult-trâm-            Pentru a evita aceastã alternativã, vã solicitãm, stimaþi
biþatele programe de reconversie, încremenite parcã pen-           colegi, sã votaþi în favoarea Moþiunii de cenzurã.
tru totdeauna în stadiu de proiect.                                     Vã mulþumesc. (Aplauze puternice din partea stângã a sãlii.)
     Valoarea realã a salariului mediu net pe economie s-a
                                                                      Domnul Ion Diaconescu:
diminuat în mod constant, ajungându-se la situaþia incre-
dibilã în care creºterea preþurilor sã nu mai fie compen-              Vã mulþumesc.
satã prin nici un fel de indexare, nici mãcar în sectorul              Aþi vorbit 6 minute.
bugetar.                                                               Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Putin, pen-
     La aceastã situaþie au contribuit adoptarea unor pre-         tru 3 minute ºi 20 de secunde.
vederi legislative aberante, care încalcã flagrant principiul          Va urma domnul senator Mircea Ion Popa, P.N.Þ.C.D.
negocierii colective, garantat de Constituþie, precum ºi de
Convenþiile nr. 98 ºi 154 ale Organizaþiei Internaþionale a           Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:
Muncii, ambele ratificate de România.                                 Domnilor preºedinþi,
     În al doilea rând, puterea realã de cumpãrare a tutu-            Domnilor miniºtri,
ror tipurilor de pensii, alocaþii de ºomaj sau ajutoare so-           Doamnelor ºi domnilor,
ciale a coborât aproape la jumãtate faþã de cât reprezenta            În primul rând, doresc sã vã precizez cã Partidul Social
în decembrie 1996.                                                 Democrat Român, prin deputaþii sãi, va vota împotriva
     La tot acest sumbru tablou social aº adãuga faptul cã         Moþiunii de cenzurã, depusã de Opoziþie la pachetul de
prin modificãri legislative sau prin alimentarea unor orgolii      legi prezentat de Guvern în Parlament.
sau rivalitãþi, prin acuzaþii de implicare politicã, însoþitã de      În fapt, decizia noastrã are ca suport accelerarea re-
scuze ulterioare, actuala Putere a transformat miºcarea sin-       formei, lucru de altfel agreat de toate organismele inter-
dicalã într-o instituþie zdrenþuitã ºi timoratã ºi care ºi-a di-   naþionale, ca principala condiþie de intrare în structurile eu-
minuat considerabil capacitatea de a apãra în mod eficient         ropene, iar modificãrile legislative sunt impuse de realitãþile
drepturile ºi interesale salariaþilor.                             concrete economice ale României.
   22                         MONITORUL         OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

     Un semn de mirare ne apare, ºi este acela cã actuala                Domnul Mircea Ioan Popa:
Opoziþie a fost de nenumãrate ori de acord cu o reformã                  Domnilor preºedinþi,
acceleratã, mai mult, a criticat actuala coaliþie pentru mã-             Domnule prim-ministru,
suri ezitante în acest domeniu, iar acum vine cu o Moþiune               Domnilor miniºtri,
de cenzurã, tocmai încercând sã explice de ce se întâr-                  Doamnelor ºi domnilor colegi,
zie reforma.                                                             Stimaþi invitaþi,
                                                                         De la bun început þin sã precizez cã nu-mi propun sã
     Parcurgând pachetul de legi, aº vrea sã scot în evi-            comentez punctele Moþiunii de cenzurã. Intervenþia mea þin-
denþã 3 caracteristici care se degajã pregnant.                      teºte doar câteva chestiuni de principiu.
     1) Eliminarea rolului de monopol al F.P.S.-ului, prin de-           Mã bucurã faptul cã semnatarii moþiunii au renunþat la
finirea noþiunii de ”instituþie publicã implicatãÒ, prin care se     argumentele intens vehiculate într-o primã fazã, potrivit cã-
înþelege atât Fondul Proprietãþii de Stat, dar ºi ministerele        rora, proiectul de Lege privind accelerarea reformei eco-
de resort ºi administraþia publicã localã, care pot vinde la         nomice ar fi ne- sau chiar anticonstituþional.
                                                                         În esenþã, se susþine cã, în dezacord cu prevederile legii
rândul lor acþiuni, grãbind procesul de privatizare.                 fundamentale, Guvernul ºi-ar fi angajat rãspunderea poli-
     În acelaºi timp, ca o noutate, apar agenþi de privati-          ticã nu pentru o singurã lege, ci pentru un pachet de legi,
zare, cãrora instituþiile publice implicate le pot delega exer-      sau, în altã variantã, se acrediteazã ideea cã o lege prin
ciþiul tuturor drepturilor, exclusiv semnarea actului de vân-        care se modificã un numãr de alte 6 legi de maximã im-
zare.                                                                portanþã ar fi ceva nemaiîntâlnit, de naturã sã dea naº-
     Fondul Proprietãþii de Stat se transformã din fond în-          tere unui precedent periculos.
                                                                         Dar, nimeni nu poate invoca o dispoziþie legalã, fie ea
chis de investiþii în instituþie publicã implicatã.
                                                                     constituþionalã sau de un nivel inferior, prin care sã se in-
     Se precizeazã, de asemenea, cã întreprinderile mici ºi          terzicã amendarea mai multor legi prin una singurã.
mijlocii pot fi privatizate ºi la nivelul sucursalelor ºi a di-          Nu doresc sã-i dezamãgesc pe colegii mei din Guvern,
recþiilor teritoriale, element care conduce la o descentrali-        dar legea pentru care ºi-au asumat rãspunderea nu este
zare realã.                                                          o inovaþie a Domniilor lor ºi cu atât mai puþin un prece-
     2) Acordarea de facilitãþi ºi clarificãri, care sã surmon-      dent pe care sã-l lase moºtenire urmaºilor din Palatul
                                                                     Victoria, dacã se va întâmpla, cumva, vreodatã, acest lucru.
teze unele dificultãþi apãrute între timp: împrumuturile ga-
                                                                         Din fericire, sau dacã vreþi, din nefericire, existã un mare
rantate de stat pentru societãþi comerciale ºi companii na-          ºi consistent precedent juridic, câtuºi de puþin blamabil. El
þionale se suportã din fondurile realizate de privatizare.           este creaþia domnului Vãcãroiu, semnatar al moþiunii.
Instituþiile publice implicate primesc noi atribuþii, cum ar fi:         Legea nr. 59, adoptatã de Camera Deputaþilor ºi Senat
vânzarea lor la preþ de piaþã, lichidarea societãþilor comerciale    în ºedinþele din 30 iunie 1993, a adus masive modificãri
neprofitabile, eliminarea preþului minim de vânzare, impu-           unui numãr de fix 4 legi organice, nu mai puþin importante
nerea licitaþiei cu strigare, dispariþia gajului la plata în rate,   decât cele ce urmeazã a fi amendate prin proiectul de lege
                                                                     avansat de Guvernul Radu Vasile.
aplicarea metodelor de vânzare specifice pieþei de capital.              Dacã Opoziþia doreºte cu tot dinadinsul sã dea în cap
La toate acestea se adaugã o altã prevedere importantã,              actualului Executiv, ea nu ar avea la îndemânã decât o
în sensul cã statul garanteazã aceste mãsuri.                        unicã acuzã, ºi anume cã Executivul a copiat, sub aspectul
     3) Protecþia salarialã.                                         strict al tehnicii legislative, modelul pus în circulaþie acum
     Din veniturile obþinute din vânzarea de acþiuni se con-         6 ani de Guvernul condus de domnul Nicolae Vãcãroiu.
stituie un fond din care se finanþeazã programe de reca-                 Stimaþi colegi,
                                                                         În moþiune se spune, negru pe alb: ”Prin recurgerea la
lificare ºi reintegrare profesionalã a salariaþilor disponibili-     procedura de asumare a rãspunderii, Guvernul României
zaþi.                                                                împiedicã exprimarea în Parlament a partidelor politice din
     Suntem conºtienþi cã aceste noi mãsuri, aplicate în spi-        opoziþie asupra mãsurilor de accelerare a reformei econo-
ritul ºi litera legii, vor conduce, realmente, la eliminarea         miceÒ.
rolului de monopol al F.P.S.-ului, ºi la care v-aº propune               Electoral, fraza sunã bine, înduioºãtor chiar, mai cã-þi
ca acesta sã devinã în scurt timp un administrator în su-            vine sã plângi pe umãrul ”sugrumatei, împilatei noastre
                                                                     OpoziþiiÒ.
bordinea Agenþiei Române de Dezvoltare, garantând asi-                   În realitate, domnilor colegi de pe bãncile Opoziþiei, ºtiþi
gurarea unei reale transparenþe, accelerarea procesului de           ºi dumneavoastrã cã lucrurile nu stau deloc aºa. Aþi recurs
reformã, aplicarea principiului concurenþial, cât ºi mãsuri de       la o formulare care induce ideea, totalmente falsã, cum
protecþie socialã.                                                   cã Guvernul ar utiliza o procedurã cu totul arbitrarã ºi abu-
     De aceea, credem cã Moþiunea de cenzurã este inco-              zivã, bãgând pumnul în gurã celor ce nu sunt de acord
rectã, nedreaptã, inoportunã ºi periculoasã în momentul de           cu el.
                                                                         Or, angajarea rãspunderii nu este un ”bau, bauÒ, ci o
faþã, motiv pentru care trebuie respinsã.                            procedurã perfect democraticã, preluatã aproape cuvânt cu
     Noi acordãm în prezent încredere Guvernului.                    cuvânt din Constituþia celei de-a V-a Republici Franceze,
     Vã mulþumesc. (Câteva aplauze.)                                 promulgatã în 1958.
                                                                         Comentându-i efectele, Olivier Duhamel, unul dintre ce-
   Domnul Ion Diaconescu:                                            lebrii constituþionaliºti francezi ai acestor zile, ajunge la con-
   Vã mulþumim, domnule deputat.                                     cluzia, împãrtãºitã de toþi colegii sãi, cã instituþia cu pri-
                                                                     cina este, oarecum, paradoxal, mai constrângãtoare ºi mai
   Are cuvântul, în continuare, domnul senator Mircea Ion
                                                                     incomodã pentru parlamentarii ce susþin Guvernul, decât
Popa, P.N.Þ.C.D.                                                     pentru cei din opoziþie.
   Va urma domnul deputat Varujan Pambuccian, de la                      Într-adevãr, cei dintâi sunt obligaþi sã renunþe la nuanþe
Minoritãþi.                                                          ºi sã se solidarizeze necondiþionat cu Guvernul, în vreme
                             MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                              23

ce exponenþii Opoziþiei au dreptul sã se manifeste în de-         ani de zile, aºa cum, cu certitudine, s-ar fi întâmplat dacã
plinã libertate, sã-ºi expunã cum doresc ideile ºi, indirect,     era îmbrãþiºatã procedura cea de toate zilele.
prin intermediul Moþiunii de cenzurã, sã voteze împotriva             Mã întreb, ºi vã întreb, domnilor colegi, de cât timp ar
vederilor Guvernului ºi sã-l demitã în situaþia în care mo-       fi fost nevoie, urmând pas cu pas tipicul legislativ, pentru
þiunea iniþiatã în cadrul acestei proceduri ar întruni numã-      a pune la dispoziþia Executivului un cadru legislativ adec-
rul necesar de voturi.                                            vat? Din experienþã, ºtim cã pentru a da naºtere unei legi
    Stimaþi colegi,                                               avem nevoie de un timp îndelungat.
    Guvernul nu a recurs la aceastã procedurã dintr-un ca-            Stimaþi colegi,
priciu sau din nevoia de a irita partidele din opoziþie.              În centrul dezbaterilor de la aceastã orã nu este inte-
Promovarea acestei legi, aºa cum ºtie toatã lumea, este           resul poziþionãrii electoraliste a cutãrui sau cutãrui partid,
necesarã acum, pentru cã ea aduce corecturile necesare            ci interesul naþional, scris cu majuscule. Intrarea þãrii în
pentru ca reforma, despre care mai mult s-a vorbit decât          încetare de plãþi nu a fost ºi nu este o sperietoare pen-
s-a fãcut, sã poatã, în sfârºit, decola convingãtor în di-        tru copii, o vorbã aruncatã în vânt, o scuzã de circum-
recþia economiei de piaþã, pe care nu strãinãtatea ne-o im-       stanþã. Ea este, dimpotrivã, o povarã, sub a cãrei apãsare
pune, ci este una dintre opþiunile noastre fundamentale ºi        stãm cu toþii încã de anul trecut.
se regãseºte cu toatã limpezimea în prevederile art. 134              Opoziþia nu a încetat sã afirme cã ar fi ”una construc-
din Constituþie, al cãrui prim alineat afirmã simplu: ”Economia   tivãÒ. Îmi pare rãu cã trebuie sã o spun, dar de prea pu-
României este economie de piaþãÒ.                                 þine ori s-a comportat astfel. Sper, totuºi, ca la încheierea
    Din pãcate, dupã aproape 10 ani, noi încã nu am ajuns         ºedinþei de astãzi sã ne putem întâlni pe terenul echili-
la acest tip de economie în care, absolut firesc, proprie-        brului, moderaþiei ºi al înþelepciunii, conºtienþi cã nespriji-
tatea privatã trebuia sã deþinã ”partea leuluiÒ.                  nirea Guvernului ar avea în aceastã perioadã, cu adevã-
    Astãzi economia noastrã este un amestec bizar, cu efecte      rat criticã, urmãri dezastruoase pentru toþi, aducându-ne cu
inevitabil negative, de minimã iniþiativã privatã ºi etatism,     þarã, cu tot, izolarea internaþionalã, de ale cãrei consecinþe
dominant ºi inproductiv, þinut în viaþã ani de-a rândul gra-      numai cu greu am putea scãpa.
þie birocraþiei instituþionale.                                       Necesitatea acordurilor cu F.M.I. ºi Banca Mondialã a
    Politica subvenþiilor de la buget, politica producþiei pe     fost, acum o lunã, la Cotroceni, recunoscutã cu francheþe
stoc ºi-au epuizat demult resursele. În condiþiile unei           de cãtre toate formaþiunile politice responsabile. Din acest
concurenþe pe piaþã tot mai acerbe, este exclus ca cineva         moment, nu este permis sã ne sãpãm singuri groapa, ba-
sã mai poatã miza pe binefacerile etatismului.                    rând, din nou, drumul reformei.
    Fondul Proprietãþii de Stat trebuie sã-ºi încheie misiu-          Deci, sã preluãm din moþiunea dezbãtutã ceea ce este
nea la capãtul a 7 ani, conform unei legi din 1991.               pozitiv, dar sã nu o votãm.
Termenul a expirat demult, dar, iatã, statul continuã sã fie          Vã mulþumesc. (Câteva aplauze.)
proprietar peste circa 75-80% dintre activele moºtenite de           Domnul Ion Diaconescu:
la economia socialistã.
    Este incontestabil meritul guvernelor formate în urma ale-       Vã mulþumim, domnule senator.
gerilor din 1996 de a fi luat în serios aceastã sarcinã ºi           Aþi vorbit 11 minute.
                                                                     Are cuvântul domnul deputat Varujan Pambuccian,
de a o susþine, cu preþul inerentei erodãri a imaginii elec-
                                                                  Grupul minoritãþilor.
torale.
                                                                     Va urma domnul deputat Marian Enache, independent.
    Sigur, obstacolele au fost ºi continuã sã rãmânã apre-
ciabile. Este neînchipuit de greu sã alimentezi mãsurile re-         Domnul Varujan Pambuccian:
formiste, cu un sistem bancar putred, secãtuit de diplo-
                                                                      Domnilor preºedinþi,
maþii în inginerie financiarã. Aceeaºi influenþã negativã o
                                                                      Domnilor miniºtri,
au împrumuturile externe contractate în anii guvernãrii
                                                                      Stimaþi colegi,
P.D.S.R., utilizate cu un consum generic, ºi al cãror vârf
                                                                      De la bun început doresc sã spun cã, în urma ºedin-
de sarcinã trebuie sã-l suporte în acest an Guvernul Radu         þei de grup pe care am avut-o acum douã zile, doi dintre
Vasile.                                                           colegii noºtri s-au exprimat în favoarea Moþiunii de cen-
    ªi-n aceastã vreme noi discutãm dacã este bine sau            zurã, iar ceilalþi 13 împotriva ei.
nu sã dãm undã verde unor legi ºi unor acorduri interna-              Astãzi s-a discutat foarte mult, ºi este normal, pe fon-
þionale, de care în mod hotãrâtor depinde evitarea fali-          dul unei situaþii economice precare, s-a discutat foarte mult
mentului naþional.                                                politic în jurul acestei moþiuni ºi în jurul legii pe care
    ªtiu, sacrificiile nu s-au isprãvit. Ameliorarea nivelului    Guvernul ºi-a asumat rãspunderea.
de viaþã nu este cu putinþã la capãtul câtorva luni, ºi nici          Evident, cele douã documente nu pot fi separate. Voi
al unui an, dar alternativã la reformã nu existã, practic.        încerca sã mã refer, în primul rând, la ce a produs aceastã
Nu de accelerarea privatizãrii trebuie sã ne plângem, ci          moþiune, adicã legea pe care Guvernul ºi-a asumat rãs-
de stoparea ei, începând cu sfârºitul anului 1991 pânã în         punderea, cu câteva zile în urmã. Sigur, în aceastã lege
1996. De aceea, consider cã nu cei care au irosit timpul,         s-a dorit, în mod evident, o rezolvare cât mai rapidã a prin-
nu cei care nu au fãcut ce trebuiau sã facã sunt îndrep-          cipalei probleme care greveazã asupra economiei româ-
tãþiþi sã ne dea lecþii.                                          neºti, ºi anume problema naturii proprietãþii industriale.
    Stimaþi colegi,                                                   Existã în aceastã lege pasaje care sunt foarte bine scrise
    Angajându-ºi rãspunderea, Guvernul dã dovadã de               ºi care, evident, vor avea un rol benefic, ºi aici mã refer,
pragmatism, de solidã ºi curajoasã ancorare în realitate.         în primul rând, la cel care se referã la regimul juridic al
Nu mai avem timp de pierdut. Corectarea legilor de bazã           garanþiilor mobiliare, dar, în acelaºi timp, existã o zonã care
ale reformei nu mai putea fi lãsatã sã treneze luni ºi poate      este legatã de privatizare, asupra cãreia îmi permit sã-mi
   24                          MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

exprim o serie de rezerve. ªi iatã de ce: aºa cum reiese             a reformei ºi sã înainteze proiectele de legi necesare, care
din legea pe care a depus-o Guvernul, în România, de                 sã fie adoptate în regim de urgenþã. Neprocedând în aceºti
privatizare se vor ocupa mult mai multe instituþii decât se          termeni, Executivul tinde sã mai instituie o practicã, alã-
ocupau pânã acum. Putem spera, la o primã vedere, cã,                turi de aceea a ordonanþelor de urgenþã, prin care îºi pro-
iatã, în sfârºit, nu avem un monopol al F.P.S.-ului ºi, printr-o     pune, pe baza unor proceduri de excepþie ºi a unei ma-
asemenea procesare paralelã, privatizarea se va face mai             ºinãrii politice de vot, sã exercite întreaga putere singur,
rapid. Existã însã un lucru care mã îngrijoreazã, ºi anume           cu accente voluntariste, ieºit de sub controlul democratic
riscul ca privatizarea sã se facã fãrã limitã inferioarã de          al Parlamentului.
sumã, prin negociere directã, negocierea fiind fãcutã de                 Nu am înþeles, domnilor guvernanþi, de ce atâta iritare
un funcþionar al statului.                                           pentru cã s-a depus o Moþiune de cenzurã, pe care, de-
    Aº pune aceastã metodã de privatizare în faþa unei me-           liberat, aþi provocat-o. Nu suntem în prezenþa unei moþiuni
tode al cãrei adept sunt ºi care este privatizarea prin bãnci        promovate la iniþiativa parlamentarilor. Moþiunea poate sti-
de investiþii, unde interesul obþinerii unui preþ cât mai mare       mula dezbaterea, formulând avertismentele pe care Opoziþia,
decurge din comisionul pe care banca de investiþii urmeazã           mai lucidã de regulã, vi le semnaleazã.
sã-l ia în urma privatizãrii. Cred cã era de preferat ca pri-            Considerãm cã acum, esenþiale pentru populaþia þãrii nu
vatizarea sã fie fãcutã bine articulat ºi în felul acesta ºi,        sunt, totuºi, procedurile constituþionale prin care Guvernul
mai ales, fãrã F.P.S.                                                cautã sã se sustragã unei dezbateri reale a legilor impor-
    Existã, iar, în aceastã lege pe care Guvernul ºi-a asu-          tante pentru toþi cetãþenii þãrii ºi nici Moþiunea de cenzurã,
mat responsabilitatea, o serie de lucruri pozitive în ceea           care-ºi propune sã critice punctele slabe ale acestor legi,
ce priveºte zona foºtilor posesori de proprietãþi industriale,       fãrã a putea produce vreun efect concret.
modificãri la nivelul Legii nr. 31, care sunt benefice, însã,            În realitate, ambele demersuri vor avea efecte nule în
în ceea ce priveºte privatizarea, ºi eu cred cã în viitorul          ceea ce priveºte îmbunãtãþirea nivelului de trai al popula-
apropiat va trebui rapid sã regândim aceste mecanisme;               þiei ºi nu vor crea o perspectivã viabilã pentru dezvolta-
trebuie avut în vedere un mecanism coerent, clar ºi sigur            rea ºi modernizarea þãrii.
de a rezolva aceastã problemã, care greveazã de mult prea                Noi credem cã vina actualului Cabinet constã în faptul
mult timp ºi care va duce, în final, la o devalorizare ac-           cã acesta nu a asigurat o bunã guvernare a þãrii. De aceea,
centuatã a industriei româneºti.                                     ca parlamentari independenþi, am propus, pentru aceastã
    În ceea ce priveºte F.P.S.-ul, el trebuie desfiinþat.            perioadã dificilã ºi pânã la alegeri, formarea unui guvern
    Vã mulþumesc.                                                    de tehnicieni, care sã poatã rezolva competent problemele
                                                                     tehnice ºi din ce în ce mai complexe ale reformei.
   Domnul Ion Diaconescu:                                                În faþa unui asemenea joc ineficient al angajãrii rãs-
  Mulþumim, domnule deputat.                                         punderii ºi al unei Moþiuni de cenzurã fãrã sorþi de izbândã,
  Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Marian                 parlamentarii independenþi, în numele cãrora am fãcut
Enache, independent, pentru 5 minute ºi 40 de secunde.               aceastã intervenþie, îºi manifestã protestul pentru aseme-
  Va urma domnul senator Nicolae Vãcãroiu, P.D.S.R.                  nea practici ºi, în consecinþã, refuzã sã participe la un vot
                                                                     inutil. (Aplauze în partea stângã a sãlii.)
   Domnul Marian Enache:
                                                                         Domnul Ion Diaconescu:
     Domnule preºedinte,
     Stimaþi colegi,                                                   Mulþumim, domnule deputat.
     Trebuie sã apreciem cã, în afara existenþei unor dubii            Are cuvântul, în continuare, domnul senator Nicolae
serioase, justificate privitoare la constituþionalitatea unui pro-   Vãcãroiu, P.D.S.R.
iect de lege în care regãsim reglementate materii diverse              Va urma domnul deputat Gheorghe Cristea, P.N.Þ.C.D.
ºi lipsite de orice coerenþã tehnico-legislativã, angajarea rãs-
punderii Guvernului asupra unui proiect de lege este vãdit              Domnul Nicolae Vãcãroiu:
inoportunã.                                                              Domnilor preºedinþi,
     În opinia noastrã, Executivul se aflã într-o evidentã culpã,        Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
netrimiþând, în timp util, la Parlament, aceste proiecte de              Daþi-mi voie, numai 2 minute, sã soluþionez, cred eu,
legi, pentru a-ºi procura instrumentele necesare accelerã-           odatã pentru totdeauna, aceastã încercare de a deturna
rii reformei. Nimeni ºi nimic nu a împiedicat Guvernul sã            adevãrul vizavi de datoria externã.
procedeze astfel.                                                        Ceea ce vã spun acum se regãseºte în datele statis-
     Credem cã este inadmisibil ca, invocând direct sau in-          tice ºi sper ca, colegii parlamentari sã înþeleagã, odatã pen-
direct propria-i culpã, Guvernul sã poatã triumfa în cauza           tru totdeauna, ºi sã evite sã mai procedeze cu declaraþii
sa. De fapt, Guvernul, pe aceastã cale, intenþioneazã sã             care nu au acoperire.
obþinã, în esenþã, încrederea Parlamentului ºi sã-ºi pro-                Datoria externã a României, efectivã la sfârºitul anului
moveze implicit proiectele de legi.                                  1996, a fost de 7 miliarde de dolari. Din aceºti 7 miliarde
     Prin modalitatea aparent abilã, dar mai puþin democra-          de dolari, 1,3 miliarde de dolari s-au restituit sub formã
ticã, la care apeleazã Guvernul, se forþeazã, practic, mâna          de rate ºi dobânzi, deci, efectiv, rãmas de plãtit, la sfâr-
Parlamentului, punându-l în faþa faptului împlinit, transfor-        ºitul anului 1996, 5,7 miliarde de dolari. 2,2 miliarde de
mând Parlamentul într-un spectator neputincios, într-o ve-           dolari s-au luat în perioada 1990 Ð 1992 ºi diferenþa pânã
ritabilã registraturã, în care se înscriu proiectele de legi         la 7 în perioada 1993 Ð 1996.
gata fãcute ºi adoptate de Guvern.                                       Toate sursele externe luate de cãtre Guvernul pe care
     Guvernul, în respectul regulilor constituþionale ºi al          l-am condus, de circa 4 miliarde de dolari, au fost utili-
Parlamentului, ar fi trebuit, în concepþia noastrã, sã-ºi an-        zate, în exclusivitate, 80% pentru investiþii, ºi aveþi în Cartea
gajeze rãspunderea pe un program esenþial de accelerare              Albã a guvernãrii, pe care am trimis-o la toate partidele,
                             MONITORUL       OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                               25

pe fiecare obiectiv, sumele respective ºi o diferenþã de 20%        Domnul Marcu Tudor (din salã):
pentru acoperirea balanþei energetice, în cei 4 ani, pentru
                                                                    Cu unii au dreptate!
sezonul rece.
    În al doilea rând, se fac afirmaþii legate de intrarea în       Domnul Viorel Cataramã:
incapacitatea de platã a României ºi de faptul cã dum-
neavoastrã, cei de la putere, aþi fost salvarea. O astfel de         De ce s-a ajuns la aceastã percepþie negativã?!
afirmaþie este complet falsã. Niciodatã nu s-a pus problema      Parlamentul este organ legislativ. Din pãcate, în ultima pe-
intrãrii României în incapacitate de platã datoritã acestei      rioadã de timp, Parlamentul României nu are obiect al mun-
datorii externe.                                                 cii. România este guvernatã prin ordonanþe ºi ordonanþe
    Ca sã înþelegeþi exact despre ce este vorba, din cei         de urgenþã ºi prin legi asumate prin procedee privind asu-
2,3 miliarde de dolari, cât are România de plãtit în acest       marea rãspunderii Guvernului în faþa Parlamentului.
an, în bugetul de stat pe care l-aþi aprobat ºi care înseamnã        Este normal ca aceastã imagine sã fie reflectatã, în mod
datoria Guvernului se regãsesc 381 de milioane de dolari,        corespunzãtor, în presã ºi trebuie sã fie un semnal de
o ratã normalã, obiºnuitã, care s-a plãtit ºi în fiecare an      alarmã pentru noi, pentru cã nu este posibil ca parlamentarii
din cei anteriori. Diferenþa pânã la 2,3 miliarde de dolari
                                                                 ºi Parlamentul sã accepte încãlcarea principiilor separaþiei
o reprezintã, în primul rând, împrumuturile care s-au luat
pe Japonia, cu ”Merryl LynchÒ, pe Europa ºi Statele Unite.       puterilor în stat ºi sã acceptãm ca Guvernul sã fie, în ace-
Aceºti bani, împrumuturile externe, au mers în totalitate în     laºi timp, atât organ legislativ, cât ºi organ executiv.
rezerva valutarã a Bãncii Naþionale. Deci Guvernul nu a              Vreau sã vã reamintesc cã, în urmã cu câtva timp,
luat un dolar din aceºti bani! Mai mult de atât, v-aþi lãu-      Parlamentul s-a decis sã voteze Legea bugetului, deºi în
dat, în ultimii doi ani de zile, domnilor de la putere, cã re-   luna decembrie a votat, aproape în unanimitate, legi im-
zerva valutarã a Bãncii Naþionale, a statului, a crescut de      portante pentru reforma economicã: Legea privind susþinerea
la circa 800 de milioane de dolari, cât a fost la sfârºitul      exporturilor ºi Legea privind investiþiile în România. Aceste
anului, la 2,5 miliarde de dolari. Aceastã creºtere s-a fãcut    legi au fost suspendate prin Legea bugetului de stat. Acestea
pe aceste împrumuturi.                                           sunt principalele legi ale reformei economice.
    Cu alte cuvinte, bugetul, anul acesta, are de plãtit 381         Faptul cã Parlamentul s-a decis ºi s-a dezis, în ace-
de milioane de dolari, fãrã nici o problemã, iar diferenþa
                                                                 laºi timp, de acel vot, a fãcut ca imaginea sa negativã sã
se regãseºte în aceastã rezervã valutarã. Nemaiavând ie-
                                                                 se adânceascã.
ºire pe piaþa privatã de capital, sigur cã Banca Naþionalã
este obligatã sã dea înapoi aceºti bani.                             Astãzi suntem puºi în faþa unei situaþii de a accepta
    Aceasta este realitatea, domnilor, ºi vã rog sã nu mai       încãlcarea Constituþiei României ºi de a accepta perpetu-
vehiculaþi alte cifre. Aceastã diversiune nu serveºte nimã-      area implicãrii Guvernului în treburile Legislativului.
nui, decât pentru inducerea în eroare a populaþiei.                  Eu nu doresc, în acest moment, sã intru pe fondul le-
    Vã mulþumesc. (Aplauze în partea stângã a sãlii.)            gilor care se dezbat, nu este timpul ºi nici nu este mo-
                                                                 mentul. Trebuie sã ne gândim, ca parlamentari, la mesa-
   Domnul Marcu Tudor (din salã):
                                                                 jul pe care-l vom duce în electorat, la modul în care vom
   Daþi-le lecþii!                                               putea sã explicãm electoratului cã noi, de fapt, nu avem
   Domnul Ion Diaconescu:                                        obiect al muncii, cã, de fapt, dezbatem ordonanþe ºi or-
                                                                 donanþe de urgenþã care oricum ºi-au fãcut, în mare
   Aþi vorbit 4 minute.                                          parte, efectul ºi, chiar dacã le respingem, nu mai are nici
   Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Cristea,
                                                                 o importanþã, cã acceptãm ca legi importante pentru
P.N.Þ.C.D. Nu este.
                                                                 România sã fie votate ºi sã fie acceptate fãrã a fi dez-
   Din salã:                                                     bãtute, articol cu articol, în Parlament.
   Este la masã! La pãdure! Taie pãdurile!                           Dupã 10 ani de la evenimentele din decembrie 1989,
                                                                 populaþia României percepe negativ conceptul de reformã
   Domnul Ion Diaconescu:                                        ºi de accelerare a reformei. Acest concept nu mai este
    Atunci, pânã apare dânsul, are cuvântul domnul sena-         actual pentru România. Conceptul actual pentru þara noas-
tor Viorel Cataramã, independent, pentru 3 minute.               trã este acela de dezvoltare economicã ºi socialã, care sã
                                                                 se bazeze pe capitalul privat românesc, pe valorificarea
   Domnul Viorel Cataramã:                                       resurselor interne, pe susþinerea exporturilor ºi a capitalu-
    Domnilor preºedinþi,                                         lui privat românesc, a investiþiilor ºi pe piaþa internã.
    Domnule prim-ministru,                                           Pentru aceste motive ºi pentru faptul cã se încalcã, dupã
    Domnilor miniºtri,                                           pãrerea noastrã, Constituþia României, cã se încalcã prin-
    Doamnelor ºi domnilor parlamentari,                          cipiul fundamental al separaþiei puterilor în stat, parlamentarii
    Sondajele de opinie din ultimul timp aratã cã Parlamentul
                                                                 Partidului Naþional Român vor vota Moþiunea de cenzurã.
ºi parlamentarii au, din pãcate, o imagine negativã ºi, pe
cale de consecinþã, existã o percepþie de inutilitate a aces-        Vã mulþumesc. (Aplauze în partea stângã a sãlii.)
tor instituþii.                                                     Domnul Ion Diaconescu:
    Parlamentarii, din pãcate, sunt asimilaþi de opinia pu-
blicã ºi sunt reflectaþi în presã ca indivizi fãrã obiect al       Mulþumim, domnule senator.
muncii, preocupaþi doar de avantaje materiale imediate ºi          În continuare are cuvântul domnul senator Varujan
exponenþi ai traficului de influenþã.                            Vosganian, independent, pentru 3 minute ºi 20 de secunde.
   26                         MONITORUL         OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

   Domnul Varujan Vosganian:                                            Domnul Ion Diaconescu:
    Domnilor preºedinþi,                                                Faceþi încheierea, domnule senator. Aþi epuizat timpul!
    Stimaþi colegi,
    Prima obiecþiune pe care o ridicã Uniunea Forþelor de               Domnul Varujan Vosganian:
Dreapta la aceastã iniþiativã de asumare a rãspunderii                   ...un joc politic pe care noi îl respingem. Din acest motiv,
Guvernului este aceea cã, prin aceastã iniþiativã, Guvernul          Uniunea Forþelor de Dreapta va refuza sã voteze aceastã
încearcã sã sugereze cã reforma nu avanseazã din mo-                 moþiune, va pãrãsi sala, pentru a se desolidariza de ast-
tive de naturã legislativã. Nu este adevãrat! Legislaþia ro-         fel de acþiuni politicianiste ºi, în acelaºi timp, de modul în
mâneascã, incluzând ºi legile care au fost suspendate prin           care Guvernul înþelege sã conducã aceastã þarã.
acte legislative ulterioare, era acoperitoare pentru derula-             Mulþumesc. (Comentarii, vociferãri.)
rea programului de guvernare. De aceea sentimentul meu
este cã aceastã iniþiativã este menitã, mai degrabã, sã su-             Domnul Ion Diaconescu:
gereze cã Guvernul are încã legitimitate în Parlament ºi                Domnul deputat Cristea a venit?
cã, în acest fel, Guvernul poate, în continuare, sã nego-
cieze cu organismele financiare internaþionale. Aºadar, din             Din partea stângã a sãlii:
punctul de vedere al Uniunii Forþelor de Dreapta, Guvernul
nu a câºtigat nici un plus de încredere prin aceastã ini-               Este la ulei! (Vociferãri, amuzament.)
þiativã.                                                                Domnul Ion Diaconescu:
    Existã, de asemenea, câteva obiecþii la aceste proiecte
ºi sentimentul meu este cã aceste proiecte au fost grã-                Dacã nu a venit, atunci are cuvântul, de la P.N.Þ.C.D.,
bite, cel puþin unele dintre ele, pentru a se da o iluzorie          domnul deputat Traian Rânja.
consistenþã iniþiativei de asumare a rãspunderii. Nu este
                                                                        Domnul Traian-Neculaie Rânja:
permis ca un domeniu atât de important, cum este retro-
cedarea bunurilor industriale, sã fie inclus, în mod decla-              Domnilor preºedinþi,
mativ, în proiectul asumãrii rãspunderii guvernamentale,                 Domnule prim-ministru,
Guvernul ºtiind foarte bine cã acest text nu va putea fi                 Domnilor miniºtri,
aplicat în viitor. De asemenea, nu este normal ca într-un                Doamnelor ºi domnilor colegi,
act de o asemenea importanþã sã fie incluse prevederi ne-                Departe de mine gândul de a minimaliza demersul
constituþionale, cum ar fi, de pildã, definirea dobânzii la          Opoziþiei care, prin introducerea acestei Moþiuni de cen-
leasing, care trebuie sã fie, obligatoriu, cât rata medie a          zurã, recurge la o procedurã legitimã. Aº fi fost încântat
dobânzii bancare. Aºa ceva nu este normal ºi probabil cã             dacã, prin textul prezentat, Opoziþia ar fi dovedit o preo-
nici nu va fi aplicatã o astfel de decizie.                          cupare realã, ºi nu doar una pur demagogicã, pentru soarta
    Dar, dincolo de faptul cã noi nu suntem de acord cu              economiei ºi pentru nivelul de trai al populaþiei.
aceastã procedurã, criticile noastre se îndreaptã cu privire             Cum multe dintre moþiunile simple ale Domniilor voas-
la activitatea Guvernului dinspre viitor. Noi acuzãm Guvernul        tre au primit diverse titluri, daþi-mi voie sã vã propun ºi
de faptul cã privatizarea este prea lentã, de faptul cã me-          eu unul pentru aceastã Moþiune de cenzurã: ”Înapoi la so-
diul concurenþial este slab ºi cã monopolurile sunt, în con-         cialism!Ò Pentru cã, de fapt, aceasta ni se propune, sub
tinuare, agresive, de faptul cã politica fiscalã este anacronicã     paravanul cifrelor ºi al frazelor mobilizatoare: înapoi la so-
ºi cã politica bugetarã seamãnã cu cea din 1989. De aceea,           cialism, la etatismul practicat, din pãcate, cu succes, de
Moþiunea de cenzurã, în viziunea noastrã, pãcãtuieºte prin           forþele de stânga, din 1992 încoace.
faptul cã încearcã o abordare criticã dinspre trecut ºi aratã            Este o moþiune antireformistã sau, ca sã folosesc un
cã cei care au fãcut-o rãmân, în continuare, captivi ai unor         cuvânt mult îndrãgit de cei cu formaþie marxistã, o mo-
viziuni etatiste ºi centraliste ºi cu un mod socialist de gân-       þiune retrogradã. (Rumoare în partea stângã a sãlii.)
dire a economiei naþionale.                                              Ne întrebãm dacã noi, cei din coaliþia majoritarã ºi sti-
    Mai mult decât atât, Partidul Democraþiei Sociale nu are         maþii noºtri colegi din opoziþie, înþelegem acelaºi lucru prin
dreptul moral sã invoce obiective cum ar fi accelerarea pri-         reformã. Mã tem cã nu. Noi înþelegem prin reformã asa-
vatizãrii, câtã vreme au lãsat moºtenire, în 1996, o eco-
                                                                     narea economiei, construcþia unei economii bazate pe pro-
nomie în care producþia industrialã era, în proporþie de 90%,
                                                                     fit ºi nicidecum pe pierderi. Dumnealor înþeleg menþinerea,
produsã în sectorul de stat, când transporturile, comuni-
                                                                     cu orice preþ, a unei economii neperformante de stat, cu
caþiile, serviciile de utilitate publicã, asigurãrile sociale erau
toate, integral, în proprietate de stat. (Vociferãri în partea
                                                                     creºtere pauperizantã, unde se produce de dragul producþiei,
stângã a sãlii.)                                                     pentru magaziile fabricilor. (Rumoare în partea stângã a sãlii.)
    Aºadar, Uniunea Forþelor de Dreapta nu se poate aso-                 Noi considerãm proprietatea privatã drept piatrã unghiularã
cia cu opoziþia socialistã, într-o iniþiativã în care aceastã        a reformei economice, dumnealor militeazã pentru pro-
opoziþie socialistã nu are temei sã acþioneze. În acelaºi            prietatea de stat care, dupã cum se ºtie bine, este loc de
timp, însã, noi nu putem sã votãm împotrivã, deoarece ar             furat.
însemna ca, prin votul nostru, sã cauþionãm acest Guvern,               Domnul Ioan Gavra (din salã):
care nu se ridicã la nivelul de profesionalism ºi de ones-
titate pe care-l cere actul de guvernare. În acelaºi timp,              Extraordinar!
noi considerãm cã atât forþele politice care au guvernat
pânã în 1996, cât ºi cele care guverneazã din 1996 în-                  Domnul Traian-Neculaie Rânja:
coace sunt egal responsabile de situaþia în care se aflã                 De fapt, dumnealor, când vorbesc de reformã, vor nu
astãzi România, iar jocurile politicianiste care fac ca par-         accelerarea, ci stoparea reformei.
tidele sã-ºi dea mâna la unele legi ºi, în mod declamativ,               Ne întrebãm de ce a fost depusã, acum, aceastã mo-
sã introducã astfel de dezbateri în Parlament, este...               þiune. În fond, programul legislativ anunþat de Guvernul Radu
                             MONITORUL       OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                              27

Vasile la învestiturã a fost, în mare parte, realizat, chiar     punderii, am crezut cã urmãreºte sã însãnãtoºeascã me-
dacã cu oarecare întârziere. (Rumoare, comentarii în par-        diul economic ostil, nociv chiar, din cauza cãruia, în ulti-
tea stângã a sãlii.)                                             mii doi ani, au dat faliment sau au ajuns la limita
    Este suficient sã ne gândim la pachetul de legi care         supravieþuirii majoritatea societãþilor comerciale, fie ele cu
statueazã autonomia localã: Legea finanþelor publice locale,     capital de stat sau privat. Studiind însã acest proiect de
Legea domeniului public ºi privat, Legea privind regimul         lege, am constatat, cu amãrãciune, cã m-am înºelat.
concesiunilor, Legea dezvoltãrii regionale sau Legea zo-         Aceastã grabã a fost determinatã nu de dorinþa stopãrii
nelor defavorizate. Este suficient sã amintim chiar aceastã
                                                                 declinului economic, de stimulare a investiþiilor, de încura-
Lege privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei
economice, prin care Guvernul ºi-a asumat rãspunderea            jare a capitalului autohton, de modernizare ºi restructurare
în faþa Parlamentului.                                           a industriei, de relaxare a poverii fiscale, ci de unele pre-
    Fondul Proprietãþii de Stat, structurã pe care noua lege     vederi ale acordurilor cu F.M.I. ºi Banca Mondialã, care
doreºte s-o facã mai flexibilã, este creaþia colegilor noºtri    vor avea efecte economice ºi sociale negative, mergând
din opoziþie. Este adevãrat cã în legislatura trecutã nu aveau   încet, dar sigur, spre dezindustrializarea þãrii.
cum sã iasã la luminã prea multe dintre defectele sale,              Nu se regãsesc, în aceste modificãri legislative, nici pro-
pentru cã atunci se privatizau doar tutungerii, mici ateliere,   punerile ºi sugestiile partidelor din opoziþie, nici cele ale
AGROMEC-uri ºi, din când în când, câte o fabricã de con-         patronatelor din industrie, ale organizaþiilor oamenilor de afa-
fecþii. Defectele unei structuri ies la ivealã în acþiune, ºi    ceri, acest lucru demonstrând, încã o datã, consecvenþa
nu în nonacþiune.                                                demnã de o cauzã mai bunã cu care Guvernul persistã
    Mai mult, Guvernul Radu Vasile, asumându-ºi rãspun-          în propriile greºeli.
derea în faþa Parlamentului, anunþã un program de mãsuri
                                                                       Astãzi privatizarea se reduce la a vinde orice, la orice
economice dure, dar strict necesare pentru depãºirea re-
cesiunii ºi evitarea unei crize economice periculoase, ris-      preþ, în orice condiþii pentru a obþine bani, care sunt folo-
când, bineînþeles, ºi erodarea popularitãþii.                    siþi preponderent pentru consum, ºi nu pentru dezvoltare,
    Singura explicaþie a depunerii moþiunii este aceasta: lu-    iar modificãrile propuse Legii privatizãrii nu fac decât sã
area unor mãsuri ireversibile, care sã aºeze þara pe dru-        accentueze aceastã tendinþã.
mul corect spre viitor, va face imposibilã întoarcerea la so-        În aceste condiþii, banii proveniþi din privatizare vor fi
cialism. Aºa s-a întâmplat în Ungaria, aºa s-a întâmplat         tot mai puþini, investiþiile serioase tot mai puþine, dar se
în Polonia, unde partidele de dreapta au realizat reforma,       vor înmulþi cu siguranþã amatorii de chilipiruri ºi afaceri
chiar cu preþul pierderii puterii.                               necurate, cazul I.M.G.B. nefiind nici pe departe singular.
    De fapt, cred cã stimaþii noºtri colegi se tem, de fapt,         Domnule prim-ministru,
de reuºita reformei, de aceea vin cu moþiunea înapoi la              Unde sunt studiile care sã prefigureze cum va arãta in-
socialism. Un om politic francez spunea cã socialiºtii iu-
                                                                 dustria româneascã peste un an, peste 2 ani, peste 4 ani,
besc atât de mult pe cei sãraci, încât doresc sã producã
cât mai mult.                                                    care sunt mãsurile legislative, fiscale, eforturile financiare
    Pentru Opoziþie, adevãrata reformã este cea pe care          pentru susþinerea unor astfel de strategii?
au fãcut-o Domniile lor în perioada 1992 Ð 1996, fãrã pri-           În locul unor analize profunde a cauzelor care au dus
vatizare, cu multe subvenþii, cu remunerarea incompeten-         la starea premergãtoare colapsului în economie, în locul
þei manageriale, cu devalizarea bãncilor de stat prin cre-       unor mãsuri care sã relaxeze mediul de afaceri, sã relanseze
dite neperformante º.a.m.d.                                      investiþiile ºi sã atragã investitorii, sã stimuleze exporturile
    Ne temem cã soluþiile dumneavoastrã pentru scoaterea         ºi consumul intern, Guvernul preferã sã accelereze reforma
þãrii din crizã pot duce, din pãcate, þara în comã sau,          pe un drum care s-a dovedit falimentar.
Doamne fereºte, chiar în mormânt! (Rumoare în partea stângã          Fenomene normale într-o economie de piaþã stabilã, ca
a sãlii.)
                                                                 lichidarea ºi închiderea unor societãþi comerciale, tind sã
    Eu, unul, voi vota împotriva moþiunii ”Înapoi la socia-
lismÒ ºi sunt convins cã ºi în tabãra Opoziþiei sunt destui      aibã în economia româneascã efectele unei epidemii care
parlamentari care vor refuza o astfel de întoarcere.             face ireversibil actualul proces de dezintegrare a industriei.
    De Guvernul Radu Vasile, de menþinerea ºi consolida-             Domnule prim-ministru,
rea actualei Majoritãþi, depinde ºansa þãrii noastre de a se         Stimaþi colegi,
desprinde definitiv de un trecut socialist, care nu a fost           Sistemul economic românesc a intrat într-o instabilitate
nici glorios, nici onorabil.                                     periculoasã din cauza modului greºit în care a fost con-
    Vã mulþumesc pentru atenþie. (Aplauze în partea dreaptã      dus, atrãgând dupã sine instabilitatea sistemului social, care
a sãlii.)                                                        poate avea consecinþe dramatice asupra prezentului ºi vi-
   Domnul Ion Diaconescu:                                        itorului þãrii.
                                                                     Reforma economiei ºi societãþii, pe care ne-o dorim cu
   Mulþumim, domnule deputat.                                    toþii, nu se poate realiza de pe poziþii de forþã de cei care
   Domnul deputat Virgil Popa, de la P.D.S.R.
                                                                 sunt vremelnic la putere, crezând cã sunt deþinãtorii ade-
   Domnul Virgil Popa:                                           vãrului absolut ºi cã numai lor li s-a descoperit calea spre
                                                                 prosperitate.
   Domnilor preºedinþi,
   Domnule prim-ministru,                                            Igonorarea propunerilor Opoziþiei, patronatelor, sindica-
   Domnilor miniºtri,                                            telor, evitarea dezbaterilor pe legi de o asemenea impor-
   Stimaþi colegi,                                               tanþã au impus introducerea Moþiunii de cenzurã ºi se con-
   În momentul în care Guvernul s-a hotãrât sã modifice          stituie în argumente în favoarea ei.
o serie întreagã de legi, prin procedura de asumare a rãs-           Vã mulþumesc. (Aplauze din partea stângã a sãlii.)
   28                         MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

   Domnul Ion Diaconescu:                                          seamnã cã lucrurile trebuiesc schimbate, vorba lui Caragiale,
   Mulþumim.                                                       dar sã nu se întâmple acest lucru.
   Domnul deputat Gheorghe Cristea, din partea P.N.Þ.C.D.,            Mulþumesc.
ºi va urma domnul Virgil Popescu, de la P.D.S.R., pentru              Voci din salã:
restul de minute care mai sunt.
                                                                      Ia uleiul, neamule! (Vociferãri.)
   Domnul Gheorghe Cristea:
                                                                      Domnul Ion Diaconescu:
    Mulþumesc, domnule preºedinte.
    Pentru cã timpul este foarte scurt, am sã încep prin a            Mulþumim, domnule deputat.
cita din textul Moþiunii de cenzurã, ceea ce reprezintã în            Domnul senator Virgil Popescu Ð P.D.S.R., în încheiere,
opinia mea esenþa acestei Moþiuni de cenzurã.                      încheierea timpilor de la P.D.S.R..
    Semnatarii prezentei Moþiuni de cenzurã afirmã cã ”nu
                                                                      Domnul Virgil Popescu:
susþin menþinerea artificialã în funcþiune a societãþilor co-
merciale ineficiente ºi nu contestã valabilitatea ºi necesi-           Domnilor preºedinþi,
tatea lichidãrii acestora, ca formã de realizare a restruc-            Domnule prim-ministru,
turãrii economiei, dar nu prin hotãrâri Ñ se spune aici Ñ              Domnilor miniºtri,
arbitrare ale GuvernuluiÒ.                                             Stimaþi colegi,
    De fapt, prin aceastã formulare, indirect, semnatarii mo-          Începând din 1997, aplicarea practicã a aºa-zisei re-
þiunii spun cã este necesarã asanarea economicã, cã este           forme în domeniul privatizãrii s-a dovedit pãguboasã, cu
necesarã întreruperea activitãþii societãþilor care funcþioneazã   acþiuni individuale necorelate, care nu au luat în conside-
pe principii total neeconomice, dar cã acest lucru nu tre-         raþie ansamblul macroeconomic supus deciziilor.
buie sã-l facã Guvernul. De fapt, aceasta este ”inovaþia               Ce credibilitate mai poate avea demersul Coaliþiei C.D.R.-
extraordinarãÒ a acestei Moþiuni de cenzurã: sã nu facã            P.D.-U.D.M.R., dacã guvernele sprijinite de ea au cãpãtat
Guvernul acest lucru, care este instrumentul administraþiei        un adevãrat obicei în a-ºi asuma rãspunderea pe tema pri-
statului în România.                                               vatizãrii, când vedem cu toþii cã ea merge în marºarier.
    Cine sã facã acest lucru? Juridic, vorbesc. Cine sã-l          Neglijarea totalã a relaþiilor intersectoriale, a coerenþei eco-
facã? Parlamentul nu-l poate face pentru cã nu este juri-          nomice orizontale a provocat, prin acþiunile de lichidare sau
dic abilitat sã facã aºa ceva. (Vociferãri.) Va trebui sã in-      privatizare insuficient pregãtite, reacþii în lanþ în mediul eco-
ventãm o instituþie care, într-adevãr, sã facã ceea ce sus-        nomic, cu consecinþe negative asupra furnizorilor sau be-
þineþi dumneavoastrã ºi ceea ce Guvernul pune în practicã.         neficiarilor, asupra forþei de muncã, având ca rezultat per-
Dumneavoastrã susþineþi, sigur, fãrã a o face printr-o ma-         turbarea pieþei ºi scãderea puterii de cumpãrare la
nifestare directã, o economie sãnãtoasã, o economie fãrã           consumator. În mod previzibil, însã, au apãrut imediat im-
pierderi, o economie în care sã lichidãm ceea ce spuneþi           porturi pentru produsele competitive care se fabricaserã în
dumneavoastrã aici, diferenþa de fond este cã afirmaþi acest       þarã, unele beneficiind ”întâmplãtorÒ de înlesniri vamale.
lucru, aºa spune ºi aici, ”semnatarii afirmã cã susþinÒ, dar           Guvernul a decis, în mod greºit, orientarea cãtre con-
susþinerea se reduce la afirmarea ei, ºi nu este continu-          sum a veniturilor provenite din privatizare. Aceasta a dus
atã ca susþinere concretã, coerentã º.a.m.d. (Vociferãri.)         la dezindustrializarea acceleratã a þãrii, scãderea continuã
    Cât despre partea ultimã, aºtept ºi eu cu curiozitate, ºi      a valorii ºi eficienþei societãþilor comerciale ºi blocarea re-
cred cã foarte mulþi aºteptãm acest lucru, sã inventãm un          tehnologizãrii ºi relansãrii economice a societãþilor cu ca-
nou instrument care sã punã în practicã o astfel de poli-          pital de stat.
ticã, sã inventãm altceva. Este foarte greu de inventat în             Intervenþia, în cazuri ajunse la limitã, nu mai poate re-
acest moment.                                                      zolva dezorganizarea economicã a societãþilor. Exemplu:
                                                                   Tractorul Braºov, SIDEX Galaþi.
   Voci din salã:
                                                                       Reforma sectorialã este gânditã doar prin folosirea or-
   Ia uleiul, neamule!                                             donanþelor pentru transformarea din regii autonome în so-
                                                                   cietãþi comerciale sau divizarea societãþilor comerciale mari,
   Domnul Gheorghe Cristea:                                        fãrã asigurarea eficienþei economice, realizarea rentabilitãþii
   ªi încã o chestiune ºi am încheiat, într-un minut. În di-       rãmânând pe seama preþurilor, deci pe umerii consuma-
versele puncte ale Moþiunii de cenzurã se observã, trans-          torului.
pare, de fapt, o anume mentalitate economicã, socialã,                 Nici în situaþia unor societãþi comerciale de interes na-
(Vociferãri.), inclusiv politicã, dacã vreþi, pentru cã a face     þional nu s-a aplicat o concepþie de reformã adecvatã lo-
abstracþie de tot ce înseamnã mecanisme de piaþã, a face           cului acestora în economie. Exemple: RENEL, S.N.C.F.R.,
abstracþie de ce înseamnã economie de piaþã, ...                   ROMTELECOM ºi bãncile.
                                                                       Guvernul îºi arogã competenþa de aprobare a strate-
   Voci din salã:                                                  giei naþionale de privatizare ºi a elementelor esenþiale în
   E greu, e greu!                                                 vânzarea unor societãþi comerciale de interes strategic. Se
                                                                   eliminã astfel posibilitatea ºi dreptul constituþional al
   Domnul Gheorghe Cristea:                                        Parlamentului de a se exprima cu privire la elemente de
   ... a face abstracþie de ce înseamnã cerere ºi ofertã,          interes naþional.
a face abstracþie pânã ºi de faptul cã a vinde o întreprindere         Amintim aici cã alte þãri au beneficiat de o strategie de
implicã cel mai elementar lucru Ñ existenþa unui cumpã-            privatizare amplã. Exemplu: Egiptul, care ºi-a stabilit o stra-
rãtor. Pânã ºi de acest lucru se face abstracþie în textul         tegie pe 20 de ani, având în sprijin 150 de miliarde de
acestei moþiuni, în diverse forme, ceea ce în substrat în-         dolari. (Vociferãri.)
                             MONITORUL        OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                               29

    Sub pretextul accelerãrii privatizãrii, înlãturând decizia       Domnul Virgil Popescu:
Parlamentului, devine posibil ca investiþii productive, cu ren-        Stabilirea metodei de privatizare ºi schimbarea acesteia
tabilitate realã sã fie vândute fãrã un preþ minim de vân-        oricând pe parcurs, prevãzutã de lege, este o altã abera-
zare prestabilit. Acest aspect reprezintã, practic, legifera-     þie care nu numai cã va dezorienta ºi perturba intenþiile
rea manevrelor speculative, a corupþiei ºi a vânzãrii în          potenþialilor investitori, dar va fi de naturã sã favorizeze
pagubã a valorilor obþinute în þarã prin muncã ºi eforturi        clienþii bine informaþi, pe cãi însã ocolite.
îndelungate.                                                           Eºecul reformei economice promovate de actuala coa-
    F.P.S. a fost extrem de discret în a-ºi prezenta rezul-       liþie guvernamentalã nu poate fi ascuns sub forma unicei
tatele reale ale unor privatizãri considerate de succes, dar      ºi totodatã multiplei legi; ea nu poate nici certifica, nici jus-
mai ales rezultatele post-privatizãrii, cum ar fi: respectarea    tifica (Aplauze ironice din dreapta sãlii.), nici legaliza starea
promisiunilor ºi contractelor de cãtre cumpãrãtori în cazul       actualã dezastruoasã a economiei.
unor obiective cum sunt: I.M.G.B., B.R.D., Oþelinox                    Iatã câteva din raþiunile pentru care astãzi vã cerem sã
Târgoviºte, BANCPOST, PETROMIDIA, ROMTELECOM.                     votaþi în favoarea Moþiunii de cenzurã. (Aplauze din stânga
                                                                  sãlii.)
   Domnul Ion Diaconescu:
                                                                     Domnul Ion Diaconescu:
   Domnule deputat, aþi epuizat timpul.
                                                                     Vã mulþumim. Pentru puþinele minute care au mai
   Domnul Virgil Popescu:                                         rãmas de la P.D., domnul senator Roman are cuvântul,
                                                                  dupã care va avea cuvântul Guvernul, natural.
     Ca ºi cum vânzarea fãrã preþ minim nu ar fi fost sufi-
                                                                     ªase minute are domnul Roman.
cientã, se favorizeazã acþiunile speculative ºi cumpãrarea
în termeni reali, sub preþul contractat, prin vânzarea în rate,      Domnul Corneliu Vadim Tudor (din bancã):
cu eºalonarea pe 3 ani, fãrã a se preciza cazurile ºi con-
                                                                     Vã mai dau eu douã zile.
diþiile în care se poate apela la aceastã situaþie.
     În mod evident, aceastã prevedere va fi preferatã ºi sti-       Domnul Petre Roman:
mulatã de orice investitor pentru a beneficia de inflaþie, re-       Mulþumesc, domnule preºedinte.
ducând la maximum valuta...                                          Stimate colege,
   Domnul Ion Diaconescu:                                            Stimaþi colegi,
                                                                     Nu aveam intenþia sã iau cuvântul, însã sunt obligat la
   Faceþi încheierea, domnule deputat! Faceþi încheierea          un rãspuns, ca o chestiune de demnitate ºi de onoare.
cã aþi epuizat timpul!
                                                                     Voci din salã:
   Domnul Virgil Popescu:
                                                                     Ai aºa ceva?!
     La instabilitatea juridicã se adaugã cea instituþionalã.
Instituþii centrale foarte importante se înfiinþeazã ºi se des-      Domnul Petre Roman:
fiinþeazã în ritm alert: Ministerul Privatizãrii, subordonarea       Minciuna despre mormanul de fiare vechi, vãd cã, din
ambiguã ºi aleatorie a F.P.S., Agenþia Naþionalã de               pãcate, mai are purtãtori interesaþi ºi astãzi, dar, în fond,
Privatizare.                                                      gestul dumnealor este necinstit.
     Este momentul sã exemplificãm câteva manevre care
                                                                     Voci din salã:
au dus la diminuarea valorii de piaþã pentru anumite so-
cietãþi comerciale: insinuarea unor campanii denigratoare            Pariul cu agricultura!
la adresa acestora, scurgerea de informaþii privind privati-
                                                                     Domnul Petre Roman:
zãrile, lipsa controlului post-privatizare, preferarea deciziei
asupra unor investitori strãini, care au promis doar preþuri         Am spus atunci, în 1990, ºi lucrul acesta a fost publi-
mai mari, fãrã a da certitudini ºi condiþii ferme. Sã enu-        cat de nenumãrate ori, cã în economia româneascã ”se
merãm numai cazuri devenite publice, datoritã presei:             gãseau mormane de fiare noi cu calitate de fier vechiÒ.
I.M.G.B., PETROMIDIA, BANCPOST, ROMTELECOM.                       Adicã, stocuri de maºini de tot felul, concepute cu totul
     Dupã cum se vede, este vorba de ramuri strategice ale        învechit, nevandabile, imposibil de plasat pe piaþã ºi care
economiei naþionale.                                              nu serveau la nimic decât cã se plãteau enorme amortis-
                                                                  mente pe umerii tuturor.
     Responsabilitatea guvernamentalã în privatizare este ex-
                                                                     Ca prim-ministru am dorit cu totul altceva, ºi anume,
pediatã cãtre instituþiile publice implicate ºi apoi cãtre
                                                                  cu toatã puterea, am dorit modernizarea economiei româ-
agenþii de privatizare, dar cu foarte mare grijã, pentru ca       neºti ºi am fãcut acest pas decisiv cãtre modernizarea eco-
aceºtia sã fie scutiþi de orice rãspundere.                       nomiei româneºti.
   Domnul Ion Diaconescu:                                            Voci din salã:
   Domnule senator, vã mulþumim.                                     Cum?!
   Domnul Virgil Popescu:                                            Domnul Petre Roman:
   Am încheiat, imediat.                                              Judecat astãzi, exerciþiul de atunci, repet, judecat astãzi,
                                                                  el pune în evidenþã câteva fapte care cred cã meritã su-
   Domnul Ion Diaconescu:                                         bliniate. Deºi în perioada 1 octombrie 1990-1 octombrie
   Încheiaþi!                                                     1991, un an de zile, am liberalizat toate preþurile din eco-
   30                        MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

nomie, cu excepþia energiei ºi pâinii, inflaþia a fost de doar   (Vociferãri.), fie din proprie iniþiativã, fie cu ocazia asumã-
40%, performanþã care nu a mai fost înregistratã ulterior,       rii rãspunderii Guvernului.
deºi guvernele care au urmat nu au mai trebuit sã libe-               Dintre toate moþiunile de cenzurã redactate de Opoziþie
ralizeze aceste preþuri. Mai mult decât atât, la exerciþiul      am constatat cã aceasta care se dezbate astãzi este cea
nostru, în final, în condiþiile în care am fost eliminat de la   mai sãracã în argumente. M-am întrebat de ce. Sã fie oare
guvernare, aºa cum se ºtie, deficitul bugetar era zero.          Opoziþia într-o crizã de inspiraþie? (Vociferãri din stânga sãlii.)
    În nici un chip nu puteam sã cred ce va urma în pe-               Cred cã nu acesta este adevãratul motiv pentru care
rioada '93-'96.                                                  moþiunea de astãzi este aºa de sãracã în argumente.
    Ce a urmat? ªi aici rãspunderea revine P.D.S.R., re-         (Vociferãri.)
vine P.R.M. ºi revine P.U.N.R. (Vociferãri.)                          În realitate, Legea pentru asumarea responsabilitãþii
                                                                 Guvernului rãspunde unor nevoi reale ale întregii societãþi
   Domnul Corneliu Vadim Tudor (din bancã):                      româneºti. Soluþiile care sunt prevãzute în aceastã lege sunt
   Nu vã este ruºine cã aþi adus þara la ruinã?                  cerute de ani de zile ºi de sectorul privat, de economie
                                                                 în ansamblul ei, de specialiºtii în economie; aceste solu-
   Extraordinar ce tupeu are bãiatul ãsta! Nu este normal
                                                                 þii reprezintã, de fapt, cum spune ºi titlul legii, o cale nor-
ce faci.
                                                                 malã pentru accelerarea reformei economice.
                                                                    Domnul Corneliu Vadim Tudor (din bancã):
   Domnul Petre Roman:
    Ceea ce a urmat în aceastã perioadã a fost mormanul
                                                                    ªi în somn vorbeºti mai bine!
de datorii, mormanul de datorii care s-au acumulat fie în
deficit bugetar, în gãurile de la BANCOREX ºi de la BANCA           Domnul Valeriu Stoica:
AGRICOLÌ: 1,3 miliarde dolari la BANCOREX, 500 de mi-
                                                                    Evident, Opoziþia nu putea astãzi sã aducã argumente
lioane de dolari la BANCA AGRICOLÌ. Mormanul de da-              împotriva soluþiilor care sunt cuprinse în acest proiect de
torii acumulat în datoria externã, recunoscutã aici, a fost      lege, ºi atunci a recurs la un artificiu. A încercat sã gã-
în valoare de 4,5 miliarde dolari în perioada '93-'96.           seascã, în forma acestui proiect de lege, vicii care, de fapt,
(Vociferãri.)                                                    sunt inexistente.
    Acest morman de datorii, uriaºã sãrãcire pe umerii tu-
turor ºi pe umerii þãrii, este o realitate, iar nu o minciunã       Voci din salã:
(Vociferãri, aplauze ironice.), aºa cum este cea la care s-au       Ia, uite-te mai bine!
referit, din pãcate, doi colegi înainte.
                                                                    Domnul Valeriu Stoica:
   Domnul Corneliu Vadim Tudor (din bancã):
                                                                    ªi, de altfel, ceea ce este relevant, este faptul cã aceastã
   Flota? Unde este flota þãrii?                                 Moþiune de cenzurã pedaleazã chiar împotriva ideii de asu-
                                                                 mare a rãspunderii Guvernului, afirmând cã acest proce-
   Domnul Petre Roman:
                                                                 deu este nedemocratic. Se afirmã cã prin asumarea rãs-
    Ceea ce avem de fãcut acum este sã lãsãm de o parte          punderii Guvernului se încalcã dreptul Parlamentului de a-ºi
promisiunile mincinoase ºi demagogia.(Vociferãri, aplauze iro-   spune punctul de vedere cu privire la conþinutul legii. Este
nice.)                                                           mai mult decât inexactã o asemenea afirmaþie. (Vociferãri.)
    Ceea ce avem de fãcut acum este sã construim o per-             Este împotriva spiritului Constituþiei ºi împotriva ideii de
spectivã realã pentru însãnãtoºirea economiei ºi pentru îm-      democraþie, pentru cã rãspunderea Guvernului, asumatã pe
bunãtãþirea stãrii populaþiei care este, fãrã îndoialã, foarte   aceastã cale, este cel mai democratic exerciþiu. De altfel,
grea.                                                            de ce oare, în Constituþia care a fost votatã în primul rând
    Aici, cu bunãvoinþã ºi competenþã, aº vrea sã punã ume-      de reprezentanþii Opoziþiei de astãzi, a fost introdusã
rii colegii din opoziþie.                                        aceastã reglementare a asumãrii responsabilitãþii? (Vociferãri.)
    Vã mulþumesc. (Aplauze din dreapta sãlii.)                   A utiliza o dispoziþie din Constituþie înseamnã un gest ne-
                                                                 democratic? Dimpotrivã!
   Domnul Corneliu Vadim Tudor (din bancã):                         Credem cã Guvernul Radu Vasile a fãcut astãzi ceea
   Vagoanele ºi flota... (Vociferãri.)                           ce guvernele pe care le-a avut Opoziþia înainte de '96 nu
                                                                 au fãcut niciodatã, ele nu au avut niciodatã curajul sã-ºi
   Domnul Ion Diaconescu:                                        asume rãspunderea în faþa Parlamentului.
                                                                    Iatã cã astãzi ceea ce reuºim sã facem noi este de
   Mulþumim, domnule senator.
                                                                 fapt actul de responsabilitate necesarã a unui Guvern atunci
   Doamnelor ºi domnilor,
                                                                 când este vorba de o problemã majorã pentru þarã, ºi ac-
   Urmeazã cuvântul Guvernului. Deci, din partea                 celerarea reformei economice este o asemenea problemã
Guvernului, pe timpii Guvernului, în numele Guvernului întâi     majorã pentru þarã.
domnul ministru Valeriu Stoica. (Vociferãri din stânga sãlii,       Ce este mai democratic decât a ne prezenta în faþa
aplauze din dreapta sãlii.)                                      dumneavoastrã, doamnelor ºi domnilor parlamentari, ºi sã
   Domnul Valeriu Stoica Ð ministru de stat, ministrul           vã spunem: acesta este punctul de vedere al Guvernului
                           justiþiei:
                                                                 cu privire la accelerarea reformei economice. Aveþi douã
                                                                 posibilitãþi: ori votaþi Moþiunea de cenzurã fãcutã de
   Domnilor preºedinþi,                                          Opoziþie, ori ne daþi credit în continuare ºi, prin aceasta,
   Doamnelor ºi domnilor parlamentari,                           ne daþi mandatul de a continua reforma economicã.
   Din decembrie '96 ºi pânã în prezent, Opoziþia ºi-a exer-     (Vociferãri.) Credem cã aceastã procedurã este foarte de-
sat talentul de a redacta mai multe moþiuni de cenzurã           mocraticã.
                              MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                              31

    Dar nu întâmplãtor moþiunea de astãzi nu poartã în nici         cã nu se putea spune direct acest lucru, a fost redactatã
un fel girul specialiºtilor P.D.S.R., pentru cã, aºa cum cu-        o Moþiune de cezurã în termeni care sã ascundã adevã-
nosc, în Grupul parlamentar al P.D.S.R. existã juriºti a cãror      rata intenþie a Opoziþiei. (Vociferãri, aplauze ironice din
reputaþie este bine cunoscutã. Ei au avut însã jena ne-             stânga sãlii.)
cesarã de a nu veni aici, la tribuna Parlamentului, sã sus-             Reforma economicã este blocatã de Opoziþie de multã
þinã aceastã Moþiune de cenzurã. De ce? Pentru cã ar-               vreme; s-a încercat acest lucru în toatã perioada în care
gumentele, aºa-zis juridice, cuprinse în moþiune sunt în            au fost la putere, se încearcã acest lucru din '96 ºi pânã
realitate dovezile unei stângãcii fãrã precedent.                   acum. (Vociferãri.)
    Ce se susþine, între altele, în cuprinsul moþiunii? Se              Vreau sã vã spun, doamnelor ºi domnilor parlamentari,
spune cã dizolvarea de drept a societãþilor comerciale cu           cã Guvernul Radu Vasile este un guvern responsabil, care
capital de stat care au datoriile mai mari decât activele ar        ºtie care este mandatul pe care l-a primit din partea so-
fi o încãlcare a dreptului de decizie a acþionarilor. Unde          cietãþii româneºti Ð accelerarea reformei economice. Acesta
este aspectul ilogic al acestui argument? Cine este acþio-          este mandatul pe care vrem sã-l ducem pânã la capãt.
narul principal la o societate cu capital de stat? Statul este!         Vã mulþumesc. (Aplauze din dreapta sãlii; din stânga sãlii
Cine este acþionarul care decide? Statul decide! A spune            se strigã ironic: Ura!)
astãzi cã, printr-o asemenea soluþie, se încalcã dreptul ac-
þionarilor de a decide, este de fapt o contradicþie logicã             Domnul Ion Diaconescu:
evidentã. Prin acest proiect de lege nu se face altceva
                                                                       Vã mulþumim.
decât sã se propunã ca, la cazurile de dizolvare de drept
                                                                       În continuare are cuvântul domnul ministru Radu
a societãþilor comerciale, care existã deja în legislaþia ac-
                                                                    Berceanu.
tualã, sã se mai adauge unul, acela în care datoriile unei
societãþi sunt mai mari decât activele. Oriunde în lume nu             (Doamna deputat Viorica Afrãsinei doreºte sã vinã la mi-
se aºteaptã sã creascã datoriile atât de mult încât sã de-          crofon pentru o chestiune de procedurã, dar nu primeºte apro-
pãºeascã activele. Oriunde în lume, într-o asemenea situ-           bare.)
aþie, se ia mãsura economicã necesarã, care este aceea                 Domnul Corneliu Vadim Tudor (din bancã):
a lichidãrii voluntare.
    Iatã, aºadar, cã nu se creeazã nimic prin aceastã lege,            Nu este drept! Este dreptul dânºii constituþional, dom-
nu este nimic nou. ªi în legislaþia actualã, în legislaþia co-      nule Diaconescu! (Vociferãri, proteste.)
mercialã, existã ipoteze în care societãþile comerciale se
                                                                       Domnul Ion Diaconescu:
pot dizolva de drept.
    Se mai susþine, de asemenea, în cuprinsul Moþiunii de              Urmeazã domnul ministru. Ce procedurã mai este? Dupã
cenzurã, cã prin majorarea capitalului social al societãþilor       domnul ministru o sã vã dau cuvântul pe probleme de pro-
comerciale cu valoarea terenurilor pentru care se obþine            cedurã.
atestatul de proprietate, ulterior privatizãrii, ar fi, în opinia
redactorilor moþiunii, o dovadã de etatizare a societãþilor            Domnul Radu Mircea Berceanu Ð ministrul industriei
comerciale. Nimic mai fals! Este ºi aici o contradicþie de                                           ºi comerþului:
logicã ºi o contradicþie de substanþã. Pentru cã, pe de o               Domnilor preºedinþi,
parte, Opoziþia ne acuzã cã introducem prin lege princi-                Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
piul vânzãrii societãþilor comerciale în funcþie de preþul de           Din nefericire, textul Moþiunii de cenzurã este plin de
piaþã, pe de altã parte, suntem acuzaþi cã nu facem libe-           neadevãruri. (Proteste în stânga sãlii, vociferãri.) Este pãcat,
ralitãþi, cã nu donãm aceste terenuri societãþilor comerciale.      dupã ce acum puþinã vreme, Papa ºi Patriarhul Teoctist
    Este normal sã majorãm capitalul social ºi abia ulterior        ne-au vorbit atât de frumos, sã se foloseascã atât de multe
acþiunile care reprezintã valoarea acestor terenuri sã poatã        minciuni.
fi vândute celor care doresc sã le cumpere, inclusiv ac-                Eu am venit în faþa dumneavoastrã sã demontez doar
þionarilor care reprezintã partea privatã a acestor societãþi.      una dintre ele, cea care se aflã la pct.1 din moþiune, re-
    Se mai susþine, de asemenea, cã restituirea bunurilor
                                                                    feritoare la preþurile la energia electricã.
imobile cãtre adevãraþii proprietari, pe baza unor hotãrâri
judecãtoreºti, ar încãlca legislaþia existentã ºi ar anticipa          Domnul Ioan Bivolaru (din bancã):
legislaþia care urmeazã sã fie adoptatã de Parlament în
aceastã materie. Nimic mai fals! În fond, astãzi, potrivit le-         Stingeþi lumina! (Vociferãri.)
gislaþiei existente se pronunþã hotãrâri judecãtoreºti de res-         Domnul Radu Mircea Berceanu:
tituire a unor imobile, chiar dacã ele sunt active ale unor
societãþi comerciale cu capital de stat. Dacã existã ase-                Ni se spune de cãtre semnatari cã în decembrie '96,
menea hotãrâri judecãtoreºti, atunci a nu rezolva problema          adicã într-o lunã în care încã moºtenirea Guvernului
lor înseamnã de fapt a bloca procesul de privatizare.               P.D.S.R.-P.R.M.-P.U.N.R.-P.S.M. era în vigoare, preþul era
    Proiectul de lege cuprinde soluþii concrete, care sã per-       de 73 de lei kilowatul, iar în mai '99 este de 876 de lei
mitã deblocarea procesului de privatizare într-o asemenea           kilowatul. (Vociferãri din stânga sãlii.)
situaþie.                                                                În primul rând, cifrele sunt perfect false. Cele adevã-
    Iatã de ce, aºa cum spuneam, ºi aceasta nu este decât           rate, de la Statisticã, sunt 80,6 lei în decembrie '96 ºi 498
o stângãcie juridicã, din fericire, negiratã de specialiºtii pe     de lei în mai '99.
care-i preþuiesc ai Partidului Democraþiei Sociale.                      În al doilea rând, se comparã douã preþuri în lei la un
    Iatã de ce cred cã aceastã crizã de inspiraþie de care          interval de 30 de luni. Haideþi sã facem aceastã compa-
vorbeam la început ascunde, de fapt, cu totul altceva. Este         raþie ºi constatãm cã în 30 de luni preþul a crescut de 6
vorba de dorinþa de a bloca reforma economicã ºi pentru             ori.
   32                         MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

   Voci din salã:                                                  ca sã-i acoperiþi, fãceaþi împrumuturi externe, iar aceste
   ªi salariul?!                                                   împrumuturi externe întâmplãtor trebuie plãtite de cãtre
                                                                   România, pe care le plãtim noi acum. (Vociferãri ºi proteste
   Domnul Radu Mircea Berceanu:                                    din partea stângã a sãlii.)
   Dacã facem însã ºi o altã comparaþie, pe care nu aveþi               Acesta este adevãrul, domnilor!
cum sã o respingeþi, tot în 30 de luni, dacã vreþi din de-              Acesta este adevãrul ºi, dacã luãm în considerare cã
cembrie '91, când încã era moºtenirea Guvernului Roman,            în 1996 s-au consumat 40 de milioane de megawaþi ºi facem
pânã în mai '94, când era guvernarea P.D.S.R.-P.R.M.-              împãrþirea celor 651 de milioane de dolari pe care i-aþi pier-
P.U.N.R.-P.S.M., preþul a crescut de la 3.000 de lei în '91        dut cu inconºtienþã ºi pe care trebuie sã-i plãtim noi acum,
la 70.000 de lei în '94, adicã de 24 de ori. (Aplauze din          constatãm cã preþul ar fi trebuit sã fie cu 16,4 dolari mai
dreapta sãlii.)                                                    mare, adicã 59 de dolari megawattul.
   Dacã ar fi sã ne jucãm cu cifrele, cum o faceþi dum-                 Acestea sunt adevãruri ºi vã stau oricând la dispoziþie
neavoastrã, am împãrþi 24 la 6 ºi am constata cã face 4,           cu orice fel de cifre ºi orice fel de calcule, bazate pe da-
adicã noi guvernãm de 4 ori mai bine decât dumneavoastrã.          tele de la Statisticã, cu o singurã condiþie: sã nu mai min-
(Aplauze puternice din partea dreaptã a sãlii.)                    þiþi, cã vã bate Dumnezeu! (Aplauze furtunoase din partea
                                                                   dreaptã a sãlii.)
   Domnul Ion Diaconescu:
                                                                      Domnul Ion Diaconescu:
   Domnilor deputaþi,
   Ovaþiile le lãsaþi pentru sfârºit.                                 Doamna deputat Afrãsinei, dacã aveþi ceva de proce-
   Vã rugãm, liniºte!                                              durã, vã rog, poftiþi!

   Domnul Radu Mircea Berceanu:                                       Doamna Viorica Afrãsinei:
    Dacã tot doriþi sã faceþi comparaþii, haideþi sã facem              Domnilor preºedinþi,
comparaþii adevãrate ºi sã folosim preþuri comparabile.                 Doamnelor ºi domnilor colegi parlamentari,
    De asemenea, cred cã ar fi bine sã alegem niºte luni                Intervenþia mea este de naturã proceduralã.
ale anului oarecare, ºi nu decembrie 1996, când ºtie tot                Am sesizat în dezbaterile la aceastã Moþiune de cen-
poporul cã un an de zile v-aþi pregãtit pentru campania            zurã cã s-au exprimat puncte de vedere ale unor partide
electoralã din noiembrie ºi aþi menþinut preþurile în mod          neparlamentare Ð Uniunea Forþelor de Dreapta, A.P.R.,
artificial, încercând sã-i pãcãliþi, numai cã nu s-a întâm-        P.N.RÉ
plat. Ghinion! ªtiþi dumneavoastrã care ghinion.                        Acest fapt ne îndreptãþeºte, domnilor preºedinþi, sã so-
    Dacã luãm preþul din aprilie 1996 în dolari, adicã cel         licitãm a asculta ºi opinia altor partide neparlamentare Ð
puþin cu 6 luni înainte de alegeri, el era de 42,4 dolari/MW.      P.S.M., P.S., Partidul Automobiliºtilor, poate chiar ºi a sin-
Dupã 3 ani de guvernare a actualei coaliþii, în aprilie 1999       dicatelor, dacã dumneavoastrã consideraþi cã de la aceastã
preþul este de 36,4 dolari/MW. (Aplauze din partea dreaptã         tribunã ne putem exprima ºi în numele partidelor care nu
a sãlii.) 498.000 de lei împãrþit la 13.700 de lei, cât a fost     sunt parlamentare.
în medie dolarul în luna aprilie 1999, luaþi cifrele de la              Iatã de ce considerãm ca o intervenþie pe procedurã ºi
Statisticã, deci un preþ cu 6 dolari mai mic.                      facem aceastã sesizare atât pentru a considera cã inter-
    Dacã ne situãm la prezent, în mai 1999, preþul este de         venþiile colegilor care s-au exprimat în numele partidelor
498.000 de lei împãrþit la 14.500, cât a fost în luna mai,         neparlamentare nu sunt corecte cu regulamentul sau, dacã
deci 34,4 dolari/MW, adicã cu 8 dolari mai mic.                    nu, de ce nu, sã invitãm ºi opinia celorlalte partide.
    Am fãcut aceste comparaþii, ca sã vedeþi cât de peri-               Vã mulþumesc.
culos este sã vã jucaþi cu cifrele ºi cu lunile. Noi dorim            Domnul Ion Diaconescu:
din iunie, ºi este cunoscut în întreaga presã, sã facem pre-
þul mediu la energia electricã 42 de dolari/MW ºi s-ar putea          Mulþumim.
spune cã vom avea un preþ comparabil cu al dumnea-                    Doamnã, s-a procedat exact cum s-a stabilit în cadrul
voastrã. (Vociferãri puternice în partea stângã a sãlii.)          celor douã Birouri permanente. Iar aici lista vorbitorilor
    Vã întreb de ce încercaþi sã folosiþi minciuni referitoare     s-a epuizat. Nimeni n-a cerut sã vorbeascã în numele unor
la energia electricã, ca sã daþi jos, prin metoda aceasta,         partide care nu existã în Parlament pânã acum. (Vociferãri
Guvernul Radu Vasile?                                              din partea stângã a sãlii.)
    Aº putea sã mã opresc aici, însã vreau ca nu numai                Domnul Vosganian, pe procedurã.
în faþa dumneavoastrã, ci ºi în faþa întregii þãri sã demontez
                                                                      Domnul Varujan Vosganian:
cea mai sfruntatã ºi cea mai mare minciunã pe care o fo-
losiþi, aþi folosit-o referitoare la energie, în decembrie 1996,       Am o singurã obiecþie: Uniunea Forþelor de Dreapta este
când aveaþi acest preþ de 42,4 dolari, avea RENEL-ul de            partid parlamentar, stimatã doamnã. A participat la alegeri
atunci, ºi o datorie la sfârºitul anului 1996 (al dumnea-          sub numele de Partidul Alternativa României, aºa cum dum-
voastrã) de 651 de milioane de dolari. Deci, preþul era men-       neavoastrã v-aþi schimbat numele din F.S.N. în P.D.S.R.
þinut cu aceastã datorie, iar mecanismul diabolic pe care          ºi aþi rãmas partid parlamentar.
l-aþi numit, eu ºtiu, ”protecþie socialãÒ, era cam urmãtorul:          Aºadar, vã rog, de aici înainte sã nu mai faceþi aceastã
preþurile erau afiºate ca mici, vezi mãre Doamne, protec-          afirmaþie!
þie socialã, RENEL-ul pierdea 651 de milioane de dolari
datoritã acestei impuneri ºi datoritã faptului cã nu aþi re-          Domnul Ion Diaconescu:
structurat absolut nimic în interiorul RENEL-ului, aceºti 650         Mulþumim.
de milioane de dolari se transferau la bugetul statului ºi,           Domnul Enache, replicã.
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                               33

   Domnul Marian Enache:                                           putea fi culoarea fostului patrulater. (Domnul Bãsescu are
     Stimatã doamnã, stimatã colegã,                               cu dânsul la tribunã un dosar roºu.) Dar în el se aflã docu-
     Vreau sã vã spun cã, dacã intervenþiile dumneavoas-           mentele care probeazã cã clientela dumneavoastrã politicã
trã constante de la tribunã întotdeauna au impresionat             a furat din BANCOREX 1,3 miliarde de dolari ºi 500 de
aceastã distinsã salã, de data aceasta trebuie sã folosesc         milioane de dolari din BANCA AGRICOLÃ. (Aplauze furtu-
o expresie mai puþin academicã ºi sã vã spun cã ”aþi luat          noase din partea dreaptã a sãlii.)
plasãÒ. (Aplauze din partea dreaptã a sãlii.) Acum vreau sã            În aceste condiþii, domnilor, rugãmintea este sã înce-
vã dau ºi explicaþia.                                              taþi sã minþiþi.
     Aºa cum dumneavoastrã ne-aþi oferit argumentul, avem              Vã mulþumesc. (Vociferãri puternice din partea stângã a
                                                                   sãlii.)
ºi noi dreptul sã ne exprimãm. ªi vã voi spune de ce avem
dreptul sã ne exprimãm. Parlamentarã în douã legislaturi              Domnul Ion Diaconescu:
fiind, este regretabil sã nu cunoaºteþi care sunt drepturile
pe care le are un parlamentar de a se exprima, ca ºi dum-             Domnul prim-ministru Radu Vasile.
neavoastrã, de la aceeaºi tribunã.                                    Domnul Adrian Nãstase (din salã):
     Faptul cã un parlamentar nu face parte dintr-un partid,
aceasta nu-i limiteazã ºi nu-i împuþineazã cu nimic drep-             Replicã!
tul sãu egal de a se exprima în Parlament, întrucât ra-               Domnul Ion Diaconescu:
porturile constituþionale ale unui parlamentar nu sunt, în
esenþã, cu un partid. Ele sunt cu electoratul.                       Replicã, domnule Nãstase, dar vã rog sã vã mãrginiþi
     Mai mult decât atât, trecând de la principiul general vreau   numai la douã minute.
sã replic concret: îmi sunteþi martori cã nu m-am exprimat            Domnul Adrian Nãstase:
de la aceastã tribunã în numele vreunui partid, ci, aºa cum
domnul preºedinte a stabilit, m-am exprimat în numele unui            O chestiune de clarificare, domnilor preºedinþi.
grup de parlamentari independenþi, iar timpul pe care l-am            Am ºi eu exemplarul acesta din Monitorul Oficial, pe
utilizat, ce-i drept nu în întregime, este timpul care mi-a        care ni l-a prezentat domnul ministru, cu Hotãrârea privind
fost conferit de alþi colegi independenþi, pe baza unui tabel      asigurarea condiþiilor de implementare. Cred însã cã dân-
cu semnãturi.                                                      sul are un exemplar diferit de cel pe care îl am eu, pen-
     Vã mulþumesc.                                                 tru cã în acest exemplar este datã doar schema de im-
                                                                   plementare, de urmãrire a acordului. Deci nu este prezentat
   Domnul Ion Diaconescu:                                          ºi acordul ca atare.
   Are cuvântul domnul ministru Bãsescu.                              Din acest punct de vedere, eu v-aº ruga sã vedeþi aceste
   (Vociferãri din partea stângã a sãlii.)                         aspecte ºi, dacã este nevoie, sã ne daþi elemente supli-
                                                                   mentare.
   Domnul Traian Bãsescu Ñ ministrul transporturilor:
                                                                      Domnul Traian Bãsescu:
    Domnilor preºedinþi,
    Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,                       Am rugãmintea sã citim împreunã anexa 3 care este
    Nu am intenþia unui discurs. Vreau doar sã fac câteva          programul pe care noi l-am agreat cu Banca Mondialã.
precizãri.                                                            Domnul Adrian Nãstase:
    În moþiune se afirmã cã acordurile cu Banca Mondialã
ºi cu Fondul Monetar Internaþional sunt þinute secrete. Nu            Am înþeles. Deci practic este datã schema ca atare.
vreau sã etichetez afirmaþia, dar am rugãmintea sã citiþi             Domnul Traian Bãsescu:
Monitorul Oficial Ð Hotãrârea nr. 374 care prezintã acor-
dul cu Banca Mondialã, aºa cum el este în stadiul actual.             Nu. Daþi dincolo de schemã!
(Aplauze din partea dreaptã a sãlii.)                                 Domnul Adrian Nãstase:
    Un al doilea lucru pe care aº dori sã-l precizez este
cã pot înþelege, ºi ca parlamentar ºi ca membru al                    Da, ºtiu, este adevãrat. (Aplauze din partea dreaptã a sãlii.)
Cabinetului, orice act politic, dar nu pot accepta în ace-
                                                                      Domnul Ion Diaconescu:
eaºi calitate, ºi în primul rând în calitate de om politic, un
act politic mincinos, care nu are nimic comun cu realita-             Are cuvântul domnul prim-ministru, în încheiere.
tea ºi care doar încearcã sã arunce rãspunderi de la unii
                                                                      Doamna Viorica Afrãsinei (din salã):
cãtre alþii.
    ªi, în acest sens, voi face câteva precizãri. De ce con-          Replicã! (Vociferãri din partea stângã a sãlii, de unde se
sider cã Moþiunea de cenzurã, în conþinutul ei, este inco-         reclamã procedura; vociferãri zgomotoase ºi proteste din par-
rectã ºi cã populaþia nu va putea fi intoxicatã cu simple          tea dreaptã a sãlii.)
enunþãri, ci îi trebuie probe. Astãzi suntem într-o situaþie
dificilã, ºi Guvernul o recunoaºte. De ce suntem într-o si-           Domnul Ion Diaconescu:
tuaþie dificilã? Pentru cã avem de achitat 3,2 miliarde de            Doamnã deputat, vreþi o replicã. Un minut. (Aplauze iro-
dolari datorii, ca urmare a guvernãrii dumneavoastrã.              nice din partea dreaptã a sãlii.)
(Vociferãri din partea stângã a sãlii.)                               Domnilor parlamentari, vã rugãm, liniºte, ca sã putem
    Suntem într-o situaþie dificilã, pentru cã avem un sis-        termina!
tem bancar fragil. Pe ce îmi întemeiez afirmaþia când spun
cã avem un sistem bancar fragil? Pe ceea ce se aflã în                Doamna Viorica Afrãsinei:
acest dosar. El are o culoare întâmplãtor roºie, care ar              Mai puþin de un minut, domnule preºedinte de ºedinþã.
   34                         MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

    Conform regulamentului am dreptul la replicã ºi nu do-            Domnul Radu Mircea Berceanu:
resc sã spun colegilor care au intervenit Ð atât domnului              Domnilor preºedinþi,
Vosganian, cât mai ales domnului deputat Enache Ð cã                   Stimaþi colegi,
sunt convinsã cã dumnealor ºtiu cã eu cunosc foarte bine               Eu sunt perfect de acord cu domnul Tabãrã ºi noi dorim
regulamentul. (Vociferãri puternice din partea dreaptã a sãlii.)   acelaºi lucru, cu condiþia ca sã fie adãugatã la lista
    Intervenþia mea a fost foarte finã, pentru oameni foarte       aceasta ºi lista hoþilor de la CARITAS, dintre care unii sunt
inteligenþi.                                                       chiar pe aici, prin zona aceasta. (Aplauze din partea dreaptã
    Vã mulþumesc.                                                  a sãlii ºi proteste puternice din partea stângã a sãlii.)
                                                                       Sunt de acord ºi cu domnul Vadim Tudor cã n-a avut
   Domnul Valeriu Tabãrã:                                          nici un ministru. Probabil cã nu au avut nici o persoanã
                                                                   în stare sã-ºi asume o asemenea responsabilitate, dar au
    Domnilor colegi,                                               avut secretari de stat ºi ar fi bine sã-ºi aducã aminte Ð
    Vã rog sã-mi permiteþi, ca membru al Guvernului                ºi secretari de stat ºi prefecþi ºi aºa mai departe.
Vãcãroiu, sã reiterez cererea pe care am fãcut-o la dis-
cutarea Legii bugetului, ca marii debitori Ð ºi debitorii de          Domnul Ion Diaconescu:
la BANCOREX ºi de la BANCA AGRICOLÃ ºi din oricare                    Mulþumim.
altã bancã a României Ð sã fie prezenþi aici în Parlamentul           Domnul prim-ministru Radu Vasile, aveþi cuvântul!
României.                                                             S-a terminat cu replicile.
    Aceasta cerem! ªi sã-i vedem pe cei care au venit!
                                                                      Domnul Radu Vasile:
    Nu este suficient, domnule Bãsescu, sã veniþi sã spu-
neþi mereu chestiuni generale. Vã rog sã veniþi ºi sã daþi             Domnilor preºedinþi,
aceastã listã, aºa cum am cerut-o la Guvern, ºi mai ales               Doamnelor ºi domnilor,
                                                                       Sigur cã, aºa cum era de aºteptat, aceastã discuþie care
rãspunsul pe care ni l-a dat domnul ministru Remeº
                                                                   decurgea într-o atmosferã aproape, sã-i spunem, idilicã,
atunci, în faþa Parlamentului, cã sunt lucruri care nu se          s-a transformat în luãri de poziþie extrem de acute, din care
pot spune aici. Eu doresc sã se spunã aici aceste lucruri          nu s-a înþeles prea bine cine a fost, cine este ºi cine va
ºi sã nu facem ceva ce nu este normal.                             fi la guvernare. (Vociferãri din partea stângã a sãlii.)
                                                                       Cert este cã încã o datã s-a dovedit ºi în aceastã dis-
   Domnul Ion Diaconescu:                                          cuþie, mai ales cea iniþialã, cã atunci când te joci cu ci-
   Vã mulþumesc.                                                   frele ajungi în situaþii care uneori sunt de-a dreptul ridi-
   Domnul Vadim Tudor, tot un minut.                               cole ºi cã cel mai bine, mai ales într-o perioadã de inflaþie,
                                                                   ar fi ca de acum înainte în moþiunile de cenzurã sã nu
   Domnul Corneliu Vadim Tudor:                                    mai figureze o asemenea incriminare care nu aparþine
                                                                   Guvernului.
    Domnule preºedinte Ion Diaconescu,                                 Atâta timp cât existã o politicã monetarã de acest gen,
    Am cerut la procedurã cuvântul, pentru cã mi se pare           autoritatea fiind Banca Centralã a României, vor fi creº-
suspect cã, dupã fiecare moþiune, Guvernul trage conclu-           teri de tarife, vor fi creºteri de preþuri ºi nu existã sau nu
ziile ºi vorbeºte la urmã ºi bate câmpii. Profitã de faptul        poate fi credibil nimeni care sã spunã cã va stabiliza pre-
cã este transmisie în direct. (Proteste zgomotoase din par-        þurile, va stabiliza sistemul monetar fãrã o reformã mone-
tea dreaptã a sãlii.)                                              tarã. Restul sunt vorbe goale.
    Ne-au fost aduse o serie de acuzaþii ridicole.                     Deci comparaþii de genul: cât a fost, ce a fost, cât a
    Rog camerele de luat vederi sã-i filmeze pe domnii de          crescut ºi aºa mai departe, dupã cum ºtiþi ºi dumneavoastrã,
acolo, sã vadã lumea cât de civilizaþi ºi democraþi sunt ei!       statistica poate fi utilizatã la orice.
(Aratã spre bãncile Puterii.)                                         Domnul Florin Georgescu (din bancã):
    Domnule preºedinte Diaconescu,
                                                                      A cui este banca?
    S-a vorbit aici în mai multe rânduri de Guvernul P.D.S.R.
Ð P.U.N.R. Ð P.R.M. Ð P.S.M.                                          Domnul Radu Vasile:
    Nu ne-am dezis niciodatã de colaborarea în plan par-              Banca este, conform legii care s-a votat, independentã.
lamentar cu primul partid al þãrii, care a fost primul ºi este
în continuare cel mai important partid al þãrii, P.D.S.R., dar        Domnul Florin Georgescu (din bancã):
dacã dumneavoastrã, domnule Ion Diaconescu, domnule                   Cine a numit-o?
Petre Roman, domnule Radu Berceanu, domnule Traian
Bãsescu, ne arãtaþi un singur ministru P.R.M., eu vã dau              Domnul Radu Vasile:
cuvântul de onoare cã îmi dau demisia din viaþa publicã!               ªi este în subordinea Parlamentului.
    N-am avut nici un ministru ºi P.R.M. nu a fost în Guvern,          Acum, pentru a nu considera cã este punctul meu de
dar va fi ºi va face ordine ºi va arãta ce a furat coaliþia        vedere, vreau sã vã aduc la cunoºtinþã câteva din ideile
aceasta împotriva naturii! (Aplauze din partea stângã a sãlii      pe care le-am extras dintr-un larg interviu al unui mare
ºi vociferãri din partea dreaptã a sãlii.)
                                                                   specialist pe care îl are România Ð directorul general al
                                                                   Institutului Naþional de Cercetãri Economice, domnul aca-
   Domnul Ion Diaconescu:                                          demician profesor universitar Ionete.
                                                                       Cred cã existã din acest punct de vedere suficientã au-
   Mulþumim.                                                       toritate, ºi vreau sã vã atrag atenþia asupra câtorva din-
   Domnul Berceanu, un minut replicã, ºi cu aceasta ter-           tre idei în loc de rãspuns. (Din partea stângã a sãlii se re-
minãm.                                                             clamã apartenenþa politicã a profesorului Ionete.)
                                MONITORUL         OFICIAL     AL    ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                             35

     Nu este din nici un partid. Din contrã, la sfârºit face o          am înþeles bine, deci este ºi o întrebare, cu 2 miliarde de
propunere foarte interesantã Ð sã fie un Guvern de teh-                 dolari partea respectivã.
nicieni, format din consilieri ai Bãncii Centrale.                          Ar fi fost bine sã fie aºa! Ar însemna cã, conform con-
     Însã ideile sunt interesante ºi, de aceea, atunci când             tractului cu ROMTELECOM, noi puteam vinde partea rã-
abordaþi probleme economice, ºi nu este o observaþie cri-               masã de 65% la aceeaºi valoare. Fãcând un calcul,
ticã, indiferent cã sunt subsumate unor argumente politice              România ar fi putut obþine 3,7 miliarde de dolari; n-am mai
electorale sau de altã naturã, sunt totuºi unele elemente               fi avut nevoie de cele 300 de milioane ale Fondului
faþã de care nu poþi sã treci uºor pe lângã ele, pentru cã              Monetar Internaþional.
sunt practic ca niºte legi.                                                 Din pãcate, lucrurile nu s-au întâmplat aºa. Din contrã,
     Iatã câteva din aceste idei, foarte pe scurt: deci nu am           stocul ROMTELECOM-ului, care este înregistrat pe bursa
dorit sã le spun ca ºi cum ar veni din partea mea Ð sã                  din New York, a crescut cu 10% atunci când s-a anunþat
dau o lecþie, pornind de la principiul cã omul acceptã orice,           posibilitatea existenþei scrisorii de intenþie între Guvernul
numai lecþii nu.                                                        României ºi Fondul Monetar Internaþional.
     Toatã lumea crede cã poate sã facã investiþii de suc-                  Doamnelor ºi domnilor,
ces în timpul inflaþiei. Într-un ritm al inflaþiei care are o ratã          Credeþi-mã, vorbesc foarte sincer, din punctul meu de
anualã care depãºeºte douã cifre, ºi acest fenomen este                 vedere, sigur, problemele sunt extrem de dificile pentru þarã,
de 9 ani, nu se pot realiza investiþiile rentabileÉ ºi moti-            mai ales pentru omul simplu ºi mai ales pentru anumite
vele sunt cunoscute; nu mai intru în detalii.                           categorii. Trebuie sã parcurgem aceastã etapã. Cum o
     Trebuie ca rata profitului sã depãºeascã practic rata do-          parcurgem? În stilul nostru românesc, cu greve generale,
bânzii de pe piaþã, ceea ce este imposibil la o ratã a do-              cu mineriade, cu alte elemente, este cu totul altã problemã.
bânzii de 70 Ð 80 Ð 90%. Prima cauzã a inflaþiei într-o                     Ideea de solidaritate nu se manifestã încã în societa-
þarã este deficitul bugetar ºi fireºte deficitul balanþei de plãþi.     tea româneascã ºi de vinã suntem cu toþii Ð ºi cei din
     Vrem cheltuieli mai mari, deci un deficit de 4% pe an.             Opoziþia de azi ºi Puterea de acum 2 ani, ºi cei din Puterea
Aceasta înseamnã cã rata inflaþiei trebuie înmulþitã de 4               de astãzi ºi probabil sã vedem cum vor fi rezultatele din
ori ºi vedem care sunt costurile. Singurul deficit valabil anual        2000.
în aceastã perioadã este 1 Ð 2%. Este un obiectiv extrem                    Doamnelor ºi domnilor,
de ambiþios, extrem de dureros, dar este absolut obliga-                    Punctul meu de vedere este clar: indiferent de sacrifi-
toriu.                                                                  ciul, care poate sã fie personal, de capital politic, poate
     Facilitãþile cerute la buget, de la sindicate pânã la pa-          sã fie de altã naturã, avem un singur crez Ð sã facem ca
tronate, de la investitorii români pânã la investitorii strãini,        þara, ca România sã depãºeascã aceastã perioadã extrem
toate nu fac altceva decât sã mãreascã acest deficit, cu                de grea cu ajutorul dumneavoastrã.
consecinþele respective amintite mai înainte.                               De aceea, de la tribunã, în final, anunþ faptul cã vom
     Atâta timp cât nu vom scãpa de inflaþie, care este im-             deschide, începând cu data de 9 iunie, ora 11,00, dialo-
pozitul impozitelor, nu vom putea vorbi de stabilitate ºi de            gul cu Opoziþia pe marile probleme cu care ne confrun-
strategii pe termen scurt, mediu sau lung.                              tãm noi ºi ca învãþãminte ale modului cum s-au desfãºu-
     La sfârºitul lui ianuarie, de exemplu, economiile popu-            rat discuþiile astãzi pe baza acestei Moþiuni de cenzurã.
laþiei erau de 32.000 de miliarde de lei, dar numai dobânzile               Cu aceste cuvinte, vã mulþumesc tuturor ºi vã urez o
la datoria publicã au fost în ianuarie 1999 de 2.500 de                 ”Înãlþare fericitã!Ò. Fireºte, ne gândim la Guvern în primul
miliarde de lei. Înmulþiþi cu 12 ºi vedeþi cât este costul do-          rând. (Aplauze din partea dreaptã a sãlii.)
bânzilor plãtite pentru datoria internã.
     Facilitãþile cerute se întorc de fapt în perioade de in-              Domnul Ion Diaconescu:
flaþie împotriva investitorilor. Analiºti serioºi din þãri dezvoltate
                                                                            Vã mulþumim, domnule prim-ministru.
au arãtat clar cã nu existã creºtere economicã prin facili-
                                                                            Doamnelor ºi domnilor,
tãþi fiscale în perioade de subocupare ºi în perioade de
inflaþie.                                                                   Cu aceasta, dezbaterile au luat sfârºit.
     Toate aceste lucruri nu se iau în consideraþie atunci când             Domnule senator,
se iau atitudini. Am vãzut doar 2 Ð 3 poziþii extrem de co-                 Dupã primul-ministru, am spus cã nu mai dãm cuvân-
recte ºi serioase, chiar dacã au fost critice, aºa cum a                tul. Am dat. Nu se poate! (Se adreseazã domnului senator
vorbit domnul senator Vãcãroiu sau din partea coaliþiei, cum            Dan Marin Stelian, care insistã sã i se dea cuvântul; rumoare,
a fost domnul deputat Ciumara, ºi ceilalþi care au arãtat               vociferãri.)
cã problema principalã este reducerea pierderilor, reduce-                  (Domnul senator Dan Stelian Marin insistã sã i se dea
rea risipei de resurse. Aceasta este problema! Nu dau vina              cuvântul.)
pe nimeni, nici dinainte, nici dupã, deºi aici exemplele aþi               Domnul Dan Stelian Marin:
vãzut cã sunt destule.
     Resursele þãrii s-au risipit. Ne-am obiºnuit sã consumãm              Primul-ministru trage concluziile? Vã rog, un minut,
mai mult decât producem. Nimeni nu are soluþii miracol,                 drept la replicã. (Rumoare, vociferãri.)
indiferent de unde vine. Problema este cã trebuie sã sta-
                                                                           Voci din salã:
bilizãm în aceastã perioadã, dupã care ”fructeleÒ acestor
mãsuri care sunt dureroase vor fi culese poate de alþii,                   Nu e-n regulã, domnule!
dar noi simþim cã ne-am fãcut datoria. ªi pentru acest lucru
vã mulþumesc.                                                              Domnul Dan Marin Stelian:
     În al doilea rând, ºi ultimul rãspuns Ð s-a spus aici cã             De ce nu e-n regulã? De ce?
un exemplu de privatizare, negativã sã-i spunem, este ROM-                De ce nu e-n regulã? Un minut. Au luat alþii de la
TELECOM ºi cã O.T.E. a vândut pe piaþa londonezã, dacã                  Guvern, de 7 ori .... (Rumoare, vociferãri.)
   36                         MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

   Domnule preºedinte, nu plec! Vã rog sã mã înþelegeþi,             Alexandru Nicolae               prezent
nu plec ...                                                          Apostolache Victor              prezent
                                                                     Ardelean Ioan                   prezent
   Domnul Ion Diaconescu:                                            Avarvarei Ioan                  prezent
   Domnule senator,                                                  Avram Gheorghe                  prezent
   Nu se mai ia cuvântul dupã primul-ministru. 7-8 per-              Badea Dumitru                   prezent
soane au avut dreptul la replicã. De ce nu v-aþi înscris             Badea Nelu                      prezent
atunci? (Rumoare, vociferãri).                                       Bãdiceanu Nistor                prezent
                                                                     Bãdulescu Doru Laurian          prezent
   Domnul Dan Stelian Marin:                                         Bãlãnescu Mihail                prezent
   Ca drept la replicã.                                              Bãraº Ioan                      prezent
                                                                     Blaga Vasile                    prezent
   Domnul Ion Diaconescu:                                            Bleahu Marcian-David            prezent
   O sã vinã alþii, o sã vinã alþii!                                 Blejan Constantin               prezent
                                                                     Bogdan Florin                   prezent
   Domnul Dan Stelian Marin:                                         Boiangiu Cornel                 absent
   Vã rog! Atât, un minut! (Rumoare, vociferãri.)                    Boilã Matei                     absent
   Foarte frumos din partea dumneavoastrã, foarte frumos!            Bold Ion                        prezent
Filmaþi-i, domnule! Filmaþi-i!                                       Brânzan Emilian                 prezent
   Nu ºtiu ce v-am fãcut eu, de sunteþi atât de revoltaþi            Bucur Corneliu Ioan             prezent
împotriva persoanei mele? (Rumoare, vociferãri; domnul               Bunduc Gheorghe                 prezent
preºedinte de ºedinþã întrerupe microfonul.)                         Burghelea Ioan                  prezent
                                                                     Burtea Marcu                    prezent
   Domnul Ion Diaconescu:                                            Buruianã Florin                 prezent
    Vã rugãm, domnule senator, fiþi înþelegãtor! Nu se               Caraman Petru                   prezent
poate! Nu se poate! (Domnul senator Dan Marin Stelian in-            Cataramã Viorel                 prezent
sistã sã i se dea cuvântul.) Extraordinar! Extraordinar! Poftiþi,    Cãncescu Aristotel Adrian       prezent
domnule senator, vorbiþi, dar nu sunteþi un om care vã me-           Câmpean Teodor                  prezent
ritaþi aceastã demnitate!                                            Cârciumaru Ion                  prezent
                                                                     Cerveni Niculae                 absent
   Domnul Dan Stelian Marin:                                         Chiriacescu Sergiu              absent
   Domnule preºedinte, pot sã vorbesc?                               Ciurtin Costicã                 prezent
                                                                     Cotarcea Haralambie             prezent
   Domnul Ion Diaconescu:                                            Cozmâncã Octav                  prezent
   Vorbiþi!                                                          Crecan Augustin                 prezent
                                                                     Creþu Ioan                      prezent
   Domnul Dan Stelian Marin:                                         Csap— Iosif                     prezent
   Domnule preºedinte,                                               Dide Nicolae                    prezent
   Doamnelor ºi domnilor parlamentari,                               Dima Emil                       prezent
   Colegii mei, care mã primesc cu aºa ”aplauzeÒ, ºi vã              Dobrescu Rãsvan                 prezent
mulþumesc pentru ”aplauzeÒ, am auzit aici foarte multe min-          Dobrescu Vasile                 absent
ciuni spuse vizavi de datoria externã. (Rumoare, vociferãri).        Drãgulescu Iosif ªtefan         absent
                                                                     Dumitraºcu Gheorghe             prezent
   Domnul Ion Diaconescu:                                            Dumitrescu Cristian Sorin       prezent
    Asta nu-i procedurã, nu-i replicã ...(Rumoare, vociferãri)       Dumitrescu Ticu Constantin      absent
    (Domnul preºedinte de ºedinþã întrerupe microfonul.)             Eckstein Kovacs-Peter           prezent
    Domnilor parlamentari,                                           Fãniþã Triþã                    prezent
    Potrivit Constituþiei ºi Regulamentului ºedinþelor comune        Feldman Radu Alexandru          prezent
ale celor douã Camere, Moþiunea de cenzurã se supune                 Frunda Gyšrgy                   absent
la vot ºi se adoptã cu votul majoritãþii deputaþilor ºi se-          Fuior Victor                    absent
natorilor.                                                           Gabrielescu Valentin Corneliu   prezent
    Votul este secret ºi se exprimã prin bile.                       Gaita Doru                      absent
    Deci, aduceþi urnele ºi vã amintesc modalitãþile de vot.         Gavaliugov Corneliu Dorin       absent
Bila albã în urna albã ºi respectiv bila neagrã în urna nea-         Gãvãnescu Vicenþiu              prezent
grã înseamnã vot pentru moþiune, deci împotriva Guvernului.          Gheorghiu Costel                absent
Invers: bila albã în urna neagrã ºi bila neagrã în urna albã         Gherman Oliviu                  prezent
înseamnã vot contra moþiunii, deci un vot favorabil                  Ghiþiu Paul                     absent
Guvernului. Ca sã nu mai existã confuzii.                            Glodean Voicu Valentin          prezent
    Deci, aduceþi urnele. Se începe cu Senatul.                      Grama Mihail                    prezent
                                                                     Hajdœ MenyhŽrt G‡bor            prezent
   Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:                                    Hauca Teodor                    prezent
   Începem cu domnii senatori.                                       Huidu Dumitru                   absent
   Achim George                                 prezent              Ilie Aurel Constantin           prezent
   Aichimoaie Ionel                             prezent              Ilie ªtefan                     prezent
                      MONITORUL   OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                  37

Iliescu Ion                       absent               Turianu Corneliu                 absent
Ion Vasile                        prezent              Ulici Laurenþiu                  absent
Ionescu Cazimir Benedict          prezent              Ungureanu Vasile                 absent
Ionescu-Quintus Mircea            prezent              Vasile Radu                      prezent
Juravlea Petru                    prezent              Vasiliu Constantin Dan           absent
Lãzãrescu A. Dan                  prezent              Vasiliu Eugen                    prezent
Lšrinczi Iuliu                    prezent              Vãcaru Vasile                    prezent
Maior Liviu                       prezent              Vãcãroiu Nicolae                 prezent
Marcu Ion                         absent               Verest—y Attila                  prezent
Marin Dan Stelian                 prezent              Vladislav Tiberiu                prezent
Marinescu Voinea Bogdan           prezent              Vornicu Sorin Adrian             prezent
Mark— BŽla                        prezent              Vosganian Varujan                absent
Matetovici Mihai                  prezent              Zavici Nicolae                   prezent
Meleºcanu Teodor Viorel           absent               Vã mulþumesc.
Mînzîna Ion                       prezent
Moisin Ioan                       prezent              Domnul Miron-Tudor Mitrea:
Mortun Alexandru Ioan             prezent              Achimescu Victor ªtefan          prezent
MŸller Constantin                 prezent              Aferãriþei Constantin            prezent
NŽmeth Csaba                      prezent              Afrãsinei Viorica                prezentã
Nicolaescu Sergiu                 absent               Albu Alexandru                   prezent
Nicolai Marin                     prezent              Albu Gheorghe                    prezent
Ninosu Petre                      prezent              Alecu Aurelian Paul              prezent
Oprea Andreiu                     prezent              Ana Gheorghe (Dâmboviþa)         prezent
Opriº Octavian                    prezent              Ana Gheorghe (Hunedoara)         prezent
Paleologu Alexandru               prezent              Andrei Gheorghe                  prezent
Panã Viorel Marian                prezent              Andronescu Ecaterina             prezentã
Paºca Liviu Titus                 prezent              Antal Istv‡n                     prezent
Pãcuraru Paul                     prezent              Antonescu Crin Laurenþiu         prezent
Pãtru Nicolae                     prezent              Antonescu Niculae Napoleon       prezent
Pãvãlaºcu Gheorghe                prezent              Argeºanu Valentin                prezent
Petrescu Mihai                    prezent              Arghezi Mitzura Domnica          prezentã
Plãticã-Vidovici Ilie             prezent              Ariton Gheorghe                  prezent
Pop Ioan-Sabin-Vasile             prezent              Asztalos Ferenc                  prezent
Pop Stelian Alexandru             prezent              Avramescu Constantin-Gheorghe    prezent
Popa Mircea Ioan                  prezent              Baban ªtefan                     prezent
Popa Virgil                       prezent              Babiaº Iohan Peter               prezent
Popescu Dan Mircea                prezent              Babiuc Victor                    absent
Popescu Virgil                    prezent              Baciu Mihai                      prezent
Popovici Alexandru                prezent              Badea Alexandru Ioan             prezent
Prahase Ioan Mircea               absent               Bara Radu-Liviu                  prezent
Preda Elena                       absentã              B‡r‡nyi Francisc                 absent
Preda Florea                      absent               Barbaresso Emanoil-Dan           prezent
Predescu Ion                      prezent              Barbãroºie Victor                prezent
Predilã Marin                     prezent              Barde Tãnase                     prezent
Prisecaru Ghiorghi                prezent              Bartoº Daniela                   prezentã
Pruteanu George-Mihail            absent               Bãbãlãu Constantin               prezent
Pusk‡s Valentin-Zolt‡n            prezent              Bãlan Marilena                   prezentã
Roman Petre                       prezent              Bãlãeþ Miticã                    prezent
Sava Constantin                   prezent              Bãsescu Traian                   prezent
Sãndulescu ªerban                 absent               Becsek Garda Dezideriu Coloman   prezent
Secrieru Dinu                     prezent              Bejinariu Petru                  prezent
Seres DŽnes                       prezent              Berceanu Radu                    prezent
Sersea Nicolae                    prezent              Berci Vasile                     prezent
Solcanu Ion                       prezent              Berciu Ion                       prezent
Spineanu Ulm Nicolae              prezent              Biriº Anamaria Mihaela           prezentã
Stãnoiu Mihaela-Rodica            prezentã             Birtalan çkos                    prezent
Szab— K‡roly-Ferenc               prezent              Bivolaru Gabriel                 prezent
ªtefan Viorel                     prezent              Bivolaru Ioan                    prezent
ªtireanu Octavian                 absent               Boda Iosif                       prezent
Tambozi Justin                    prezent              Bšndi Gyšngyike                  prezent
Tãrãcilã Doru Ioan                prezent              Boºtinaru Victor                 prezent
Timofte Alexandru-Radu            prezent              Bot Octavian                     absent
Tocaci Emil                       absent               Botescu Ion                      prezent
Tudor Corneliu Vadim              prezent              Bran Vasile                      prezent
38                  MONITORUL    OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

Brezniceanu Alexandru            prezent              Georgescu Florin                            prezent
Bud Nicolae                      prezent              Gheciu Radu-Sever-Cristian                  prezent
Buga Florea                      prezent              Gheorghe Valeriu                            prezent
Bujor Liviu                      prezent              Gheorghiof Titu-Nicolae                     prezent
Burlacu Viorel                   prezent              Gheorghiu Mihai                             prezent
Buruianã-Aprodu Daniela          prezentã             Gherasim Ion-Andrei                         absent
Buzatu Dumitru                   prezent              Ghibernea Dan                               prezent
Calimente Mihãiþã                prezent              Ghidãu Radu                                 prezent
Cazacu Vasile-Mircea             absent               Ghiga Vasile                                absent
Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard     prezent              Giurescu Ion                                prezent
Cândea Vasile                    absent               Glãvan ªtefan                               prezent
Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae   absent               Godja Petru                                 prezent
Chichiºan Miron                  prezent              Grãdinaru Nicolae                           prezent
Chiliman Andrei-Ioan             prezent              Grigoraº Neculai                            prezent
Chiriac Mihai                    prezent              Grigoriu Mihai                              prezent
Ciontu Corneliu                  absent               Groza Nicolae                               absent
Ciumara Mircea                   prezent              Gvozdenovici Slavomir                       prezent
Cîrstoiu Ion                     prezent              Haºotti Puiu                                prezent
Cojocaru Radu-Spiridon           absent               Hilote Eugen-Gheorghe                       prezent
Constantinescu Dan               prezent              Hlinschi Mihai                              prezent
Corâci Ioan Cezar                prezent              Honcescu Ion                                prezent
Corniþã Ion                      prezent              Hrebenciuc Viorel                           absent
Cosma Liviu-Ovidiu               prezent              Iacob Elena                                 prezentã
Coºea Dumitru Gheorghe Mircea    absent               Ianculescu Marian                           prezent
Cotrutz Constantin Eremia        prezent              Ifrim Dumitru                               prezent
Cristea Gheorghe                 prezent              Ignat ªtefan                                prezent
Cristea Marin                    prezent              Iliescu Valentin-Adrian                     prezent
Cunescu Sergiu                   prezent              Ionescu Alexandru                           prezent
Dan Marþian                      absent               Ionescu Anton                               prezent
Dan Matei-Agathon                prezent              Ionescu Bogdan                              prezent
Darie Simion                     prezent              Ionescu Constantin                          prezent
Dãrãmuº Nicolae Octavian         absent               Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin   prezent
Dãnilã Vasile                    prezent              Ionescu Gheorghe                            prezent
Decusearã Jean                   prezent              Ionescu Marina                              prezentã
Dejeu Gavril                     prezent              Ionescu Nicolae                             prezent
Diaconescu Ion                   prezent              Ioniþã Mihail Gabriel                       prezent
Dimitriu Sorin Petre             prezent              Ioniþã Nicu                                 prezent
Dîrstaru Dorin                   prezent              Iorga Leonida Lari                          prezentã
Dobre Traian                     prezent              Iorgulescu Adrian                           absent
Dobrescu Smaranda                prezentã             Irimescu Haralambie                         prezent
Dorian Dorel                     prezent              Ivãnescu Paula Maria                        prezentã
Dorin Mihai                      prezent              Jurcã Teodor                                prezent
Dragoº Iuliu Liviu               prezent              Kakasi Alexandru                            absent
Dragu George                     prezent              Kelemen Atila BŽla Ladislau                 absent
Drãgãnescu Ovidiu-Virgil         prezent              Kerekes K‡roly                              absent
Drecin Mihai Dorin               absent               K—nya-Hamar Alexandru                       prezent
Drumen Constantin                prezent              Kovacs Carol-Emil                           prezent
Dugulescu Petru                  prezent              Kov‡cs Csaba-Tiberiu                        prezent
Dumitraºcu Laurenþiu             prezent              Lazia Ion                                   prezent
Dumitrean Bazil                  prezent              Lãdariu Lazãr                               prezent
Dumitrescu Paul Adrian           prezent              Lãpuºan Alexandru                           prezent
Dumitriu (Hunea) Carmen          prezentã             Leonãchescu Nicolae                         prezent
Duþu Ion                         prezent              Lepºa Sorin Victor                          prezent
Elek Barna                       absent               Lixãndroiu Viorel                           prezent
Enache Marian                    prezent              Lupu Vasile                                 prezent
Enescu Ion                       prezent              Macarie Sergiu                              prezent
Fenoghen Sevastian               prezent              Manole Odisei                               prezent
Filipescu Ileana                 prezentã             Manolescu Oana                              absentã
Furo Iuliu Ioan                  prezent              Marin Gheorghe                              prezent
Galic Lia Andreia                prezentã             Marineci Ionel                              prezent
Gaspar Acsinte                   prezent              Marinescu Ioan-Sorin                        prezent
Gavra Ioan                       prezent              M‡rton çrp‡d-Francisc                       prezent
Gavrilaº Teodor                  absent               Matei Lucian Ion                            prezent
Gazi Gherasim                    prezent              Matei Vasile                                prezent
                     MONITORUL    OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95                     39

M‡tis Eugen                       prezent              Petrescu Virgil                     prezent
Mazãre Radu ªtefan                absent               Petreu Liviu                        prezent
Mândroviceanu Vasile              prezent              Petrovici Silvia                    prezentã
Mânea Radu                        prezent              Pintea Ioan                         absent
Mera Alexandru-Liviu              prezent              Piþigoi Barbu                       prezent
Meºca Sever                       absent               Pop Iftene                          prezent
Miclãuº Vasile                    prezent              Pop Leon Petru                      prezent
Micle Ulpiu-Radu-Sabin            prezent              Pop Viorel                          prezent
Mihãilescu Petru-ªerban           prezent              Popa Aron Ioan                      prezent
Mihu Victor Traian                prezent              Popa Daniela                        prezentã
Miloº Aurel                       prezent              Popa Ioan Mihai                     prezent
Mitrea Miron-Tudor                prezent              Popa Nicolae                        prezent
Mogoº Ion                         prezent              Popa Virgil                         prezent
Moiceanu Constantin               prezent              Popescu-Bejat ªtefan-Marian         prezent
Moldovan Petre                    prezent              Popescu Dumitru                     prezent
Moldoveanu Eugenia                prezentã             Popescu Emil-Teodor                 prezent
Morariu Teodor-Gheorghe           prezent              Popescu Ioan-Dan                    prezent
Moroianu Geaman Adrian Tudor      absent               Popescu Irineu                      prezent
Moucha Romulus Ion                prezent              Popescu Tãriceanu-Cãlin             prezent
Munteanu Ion                      prezent              Priceputu Laurenþiu                 prezent
Mureºan Ioan                      prezent              Protopopescu Cornel                 prezent
Musca Monica Octavia              prezentã             Putin Emil-Livius-Nicolae           prezent
Nagy Stefan                       prezent              Puwak Hildegard-Carola              prezentã
Naidin Petre                      prezent              Radu Alexandru-Dumitru              prezent
Nanu Romeo                        prezent              Radu Elena Cornelia Gabriela        prezentã
Nãstase Adrian                    prezent              R‡duly R—bert-K‡lm‡n                prezent
Neacºu Ilie                       prezent              Raica Florica Rãdiþa                prezentã
Neagu Romulus                     prezent              Raicu Romulus                       prezent
Neagu Victor                      prezent              R‡koczi Ludovic                     absent
Negoiþã Gheorghe-Liviu            absent               Raþiu Ion                           prezent
Negrãu Mircea                     prezent              Rãdulescu Cristian                  prezent
Nica Dan                          absent               Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban   prezent
Nicã Mihail                       prezent              Rânja Traian-Neculaie               prezent
Nichita Dan Gabriel               prezent              Remeº Decebal-Traian                prezent
Nicolae Jianu                     prezent              Rizescu Sergiu-George               prezent
Nicolaiciuc Vichentie             prezent              Roman Ioan                          prezent
Nicolescu Mihai                   prezent              Roºca Ioan                          absent
Nicolicea Eugen                   prezent              Ruse Corneliu Constantin            prezent
Niculescu -Duvãz Bogdan Nicolae   prezent              Sabãu Traian                        prezent
Nistor Vasile                     prezent              Sandu Alecu                         prezent
Noica Nicolae                     absent               Sandu Dumitru                       absent
Oanã Gheorghe                     prezent              Sandu Ion Florentin                 prezent
Oltean Ioan                       absent               Sassu Alexandru                     prezent
Onaca Dorel Constantin            prezent              Sãndulescu Aureliu Emil             prezent
Opriº Constantin Remus            prezent              Sârbu Marian                        prezent
Osman Fedbi                       absent               Secarã Gheorghe                     prezent
Palade Dan                        prezent              Serac Florian                       prezent
Pambuccian Varujan                prezent              Severin Adrian                      absent
Paneº Iosif                       prezent              Simedru Dan Coriolan                prezent
Panteliuc Vasile                  prezent              Simion Florea                       prezent
Pantiº Sorin                      prezent              Sireþeanu Mihail                    prezent
Papuc Aurel Constantin            prezent              Sonea Ioan                          prezent
Partal Petre                      prezent              Spãtaru Liviu                       prezent
Paºcu Ioan Mircea                 prezent              Spiridon Didi                       absent
Pavel Vasile                      prezent              Stan Vasile                         prezent
Pavelescu Claudiu Costel          prezent              Stanca Teodor                       prezent
Pãcurariu Iuliu                   prezent              Stanciu Anghel                      prezent
Pãunescu Costel                   prezent              Stancov George-Iulian               prezent
Pârgaru Ion                       prezent              Stãnescu Alexandru-Octavi           prezent
Pâslaru Dumitru                   prezent              Stãnescu Mihai-Sorin                absent
PŽcsi Francisc                    prezent              Stoica Valeria Mariana              prezentã
Pereº Alexandru                   prezent              Stoica Valeriu                      prezent
Petrescu Ovidiu Cameliu           prezent              Sturza Popovici Cornel              prezent
Petrescu Silviu                   prezent              SzŽkely Ervin-Zolt‡n                prezent
   40                             MONITORUL           OFICIAL      AL    ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95

   Szil‡gyi Zsolt                                     absent                      Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:
   ªaganai Nusfet                                     prezent                                        Proces-verbal
   ªerban George                                      prezent                    asupra Moþiunii de cenzurã iniþiatã de 158 de deputaþi
   ªincai Ovidiu                                      prezent                ºi senatori, în temeiul art. 113 din Constituþia României.
   ªtefãnoiu Luca                                     prezent                    În baza art. 32 alineatul ultim din Regulamentul ºedin-
   ªteolea Petru                                      absent                 þelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile
   Tabãrã Valeriu                                     prezent                permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au
   Tam‡s S‡ndor                                       prezent                procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate prin
   Tarna Gheorghe                                     absent                 vot secret cu bile de cãtre deputaþi ºi senatori asupra
   Tãvalã Tãnase-Pavel                                prezent                Moþiunii de cenzurã iniþiatã de 158 de deputaþi ºi senatori,
   Teculescu Constantin                               prezent                în temeiul art. 113 din Constituþia României, ºi au con-
   Tokay Gheorghe                                     prezent                statat urmãtoarele:
   Trifu Romeo Marius                                 absent                     Numãrul total al deputaþilor ºi senatorilor Ð 485.
   Tudor Marcu                                        prezent                    Numãrul deputaþilor ºi senatorilor prezenþi Ð 433.
   Tudose Nicolae-Florin                              prezent                    Numãrul total de voturi exprimate Ñ 433.
   Þepelea Gabriel                                    absent                     Numãrul de voturi anulate Ð 0.
   Þocu Iulian-Costel                                 absent                     Numãrul total de voturi valabil exprimate Ð 433, din care:
   Þurlea Petre                                       prezent                    Ð voturi pentru adoptarea Moþiunii de cenzurã Ð 147;
   Udrea Florian                                      absent                     Ð voturi contra Moþiunii de cenzurã Ð 286. (Aplauze.)
   Vaida Francisc-Atila                               prezent                    În conformitate cu prevederea art. 112 alin. 1 din
   Varga Attila                                       prezent                Constituþia României, Moþiunea de cenzurã se adoptã cu
   Vasilescu Nicolae                                  absent                 votul majoritãþii deputaþilor ºi senatorilor, ceea ce reprezintã
   Vasilescu Valentin                                 prezent                cel puþin 243 de deputaþi ºi senatori.
   Vataman Dorin                                      prezent                    Având în vedere cã din totalul de 485 de deputaþi ºi
   Vãsioiu Horia                                      prezent                senatori au votat pentru adoptarea moþiunii de cenzurã 147
   Vâlceanu Gheorghe                                  prezent                iar 286 au votat contra, Camera Deputaþilor ºi Senatul con-
                                                                             statã cu nu a fost întrunitã majoritatea cerutã de art. 112
   Vâlcu Mircea                                       prezent
                                                                             ºi 113 din Constituþie pentru adoptarea Moþiunii de cen-
   Vetiºanu Vasile                                    prezent
                                                                             zurã.
   Vida Iuliu                                         prezent
                                                                                 Semneazã membrii birourilor permenante.
   Vida-Simiti Ioan                                   prezent
   Videanu Adriean                                    prezent                     Domnul Andrei-Ioan Chiliman:
   Vilãu Ioan-Adrian                                  prezent
                                                                                 Da. Vã mulþumesc, domnule senator.
   Vintilã Dumitru Mugurel                            absent                     În continuare, în conformitate cu prevederile art. 17 alin.
   Vitcu Mihai                                        prezent                2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi func-
   Viþelar Bogdan                                     prezent                þionarea Curþii Constituþionale s-a depus la secretarii ge-
   Voicu Mãdãlin                                      prezent                nerali ai Camerei Deputaþilor ºi Senatului, în vederea exer-
   Weber Ernest-Otto                                  absent                 citãrii de cãtre deputaþi ºi senatori a dreptului de sesizare
   Wittstock Eberhard-Wolfgang                        prezent                a Curþii Constituþionale, Legea privind unele mãsuri pen-
                                                                             tru accelerarea reformei economice.
(Din acest moment preia conducerea ºedinþei domnul Andrei-                       Cu aceasta, onoraþi colegi, declar închisã ºedinþa co-
Ioan Chiliman, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor.)                       munã de astãzi a Parlamentului României.
                                                                                 Vã mulþumesc.
   Domnul Andrei-Ioan Chiliman:
   Vã rog.                                                                        ªedinþa s-a încheiat la ora 14,24.




                                         EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR

                           Regia Autonomã ,,Monitorul OficialÒ, Str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5, Bucureºti,
                                      cont nr. 30.98.12.301 Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti.
                           Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,
                                      Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30.
                           Tiparul : Regia Autonomã ,,Monitorul OficialÒ, telefon 335.01.11/2178.

Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 95/1999 conþine 40 de pagini.                           Preþul 9.800 lei     ISSN   1220Ð4870

				
DOCUMENT INFO