Docstoc

010

Document Sample
010 Powered By Docstoc
					                                                          PARTEA A II-A
Anul X Ñ Nr. 10                                                                                               Miercuri, 17 februarie 1999
                                                DEZBATERI           PARLAMENTARE

                                          DEZBATERI PARLAMENTARE
                         ªEDINÞE COMUNE ALE CAMEREI DEPUTAÞILOR ªI SENATULUI
                                       SESIUNEA I ORDINARÃ Ñ FEBRUARIE 1999
                                        ªedinþa din ziua de 7 februarie 1999
                                                             (STENOGRAMA)


                                                                  SUMAR
                  N r.                                                                                               Pagina

                  1.       Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru ..............................               2
                  2.       Prezentarea scrisorii Preºedintelui României prin care se înºtiinþeazã
                           Parlamentul cu privire la participarea statului român la misiunea
                           O.S.C.E. de verificare în Kosovo (K.V.M.) .............................................        2
                  3.       Aprobarea unei modificãri în componenþa nominalã a Comisiei Parla-
                           mentului României pentru Integrare Europeanã ...................................              2
                  4.       Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1999 (Dezbateri generale.)                       2Ð44



                                             ORDINEA DE ZI ªI PROGRAMUL DE LUCRU
                                 pentru ºedinþele comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului
                                            începând de duminicã 7 februarie 1999

                  I. Ordinea de zi:

                  1.       Scrisoarea Preºedintelui României prin care se înºtiinþeazã Parlamentul
                           cu privire la participarea statului român la Misiunea O.S.C.E. de veri-
                           ficare în Kosovo (K.V.M.).
                  2.       Solicitarea Preºedintelui României privind participarea unor unitãþi (sub-
                           unitãþi) din armatele altor state la activitãþi de pregãtire în comun cu
                           unitãþi (subunitãþi) ale Armatei României pe teritoriul naþional, în pe-
                           rioada februarie Ñ aprilie 1999 (Raport comun al comisiilor de resort).
                  3.       Modificãri în componenþa nominalã a Comisiei Parlamentului României
                           pentru Integrare Europeanã.
                  4.       Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1999 (Raport comun al Comisiilor
                           pentru buget, finanþe ºi bãnci).
                  5.       Proiectul Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 1999 (Raport
                           comun al Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci).
   2                         MONITORUL        OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

                   II. Programul de lucru:

                          Duminicã, 7 februarie 1999, ºi, în continuare, zilnic, pânã la finaliza-
                          rea dezbaterilor ºi votul final asupra Proiectelor legilor bugetului de stat
                          ºi bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 1999

                   Ñ orele 9,00 Ñ 13,00           Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe or-
                                                    dinea de zi

                   Ñ orele 15,00 Ñ 20,00          Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe or-
                                                    dinea de zi



   ªedinþa a început la ora 10,12.                                    În ceea ce priveºte pct. 2 de pe ordinea de zi, vã in-
   Lucrãrile au fost conduse de domnul Ion Diaconescu, pre-       formãm cã nu s-a primit încã raportul din partea Comisiei
ºedintele Camerei Deputaþilor, ºi domnul Vasile Lupu, vice-       de apãrare ºi, în consecinþã, îl repunem pe ordinea de zi
preºedinte al Camerei Deputaþilor, asistaþi de domnii Miron-      a altei ºedinþe. Nu a îndeplinit condiþiile ca sã fie dezbãtut.
Tudor Mitrea ºi Ioan Mircea Popa, secretari.                          Pct. 3 de pe ordinea de zi, modificãri în componenþa
   Din prezidiu au fãcut parte domnii Petre Roman, preºedintele   Comisiei de Integrare Europeanã. Anume, în locul regre-
Senatului, ºi Cristian Dumitrescu, vicepreºedinte al Senatului.   tatului nostru coleg George ªerban, care fãcea parte din
                                                                  aceastã comisie, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. a pro-
   Domnul Ion Diaconescu:                                         pus numirea domnului Gheorghe Ceauºescu, deputat
    Doamnelor ºi domnilor parlamentari,                           P.N.Þ.C.D., sã facã parte din aceastã comisie.
    Luaþi loc, vã rugãm.                                              Supun la vot aceastã nominalizare. Vã mulþumesc.
    Declar deschisã ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor              Voturi împotrivã? 4 voturi împotrivã.
ºi Senatului, anunþându-vã cã din totalul de 485 de de-               Abþineri? Douã abþineri.
putaþi ºi senatori ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 371          Deci, domnul Gheorghe Ceauºescu face parte din
parlamentari. Un numãr de 114 sunt absenþi. Este întrunit         aceastã comisie.
cvorumul legal pentru desfãºurarea lucrãrilor.                        Trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi Ñ pro-
                                                                  iectul Legii bugetului.
    Birourile permanente ale celor douã Camere au adop-
                                                                      În conformitate cu prevederile din Regulamentul ºedin-
tat proiectul ordinii de zi ºi al programului de lucru în forma
                                                                  þelor comune, pentru aprobarea bugetului se va da mai
care v-au fost distribuite.
                                                                  întâi cuvântul primului-ministru, dupã care va avea cuvân-
    Dacã sunt ceva observaþiuni în legãturã cu ordinea de
                                                                  tul unul din preºedinþii Comisiilor de buget-finanþe ºi, la
zi ºi cu programul? Dacã nu sunt, le supun la vot.
                                                                  discuþia generalã câte un reprezentant al fiecãrui grup par-
    Cine este pentru aceastã ordine de zi ºi acest program?       lamentar, unul de la Camerã ºi altul de la Senat.
Vã mulþumesc.                                                         Dacã sunt ceva observaþii?
    Voturi împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã.                       Vã rog, domnule Gaspar.
    Abþineri? Nu sunt abþineri.
    S-au aprobat ordinea de zi ºi programul.                         Domnul Acsinte Gaspar:
    La pct. 1 al ordinii de zi este o scrisoare a Preºedin-           Domnule preºedinte,
telui Republicii, cãreia îi dãm citire. Este doar pentru a se         Stimaþi colegi,
aduce la cunoºtinþa Parlamentului.                                    Începem dezbaterea bugetului înainte ca bugetul sã fi
    ”Stimate domnule preºedinte,                                  fost difuzat în integralitate membrilor celor douã Camere.
    În conformitate cu Hotãrârea Parlamentului României           Vã rog sã observaþi cã anexa nr. 7, despre care se face
nr. 42 din 28 octombrie 1998, Consiliul Suprem de Apãrare         vorbire în raportul comisiei sesizate în fond cã va fi înlo-
a Þãrii a aprobat participarea României la Misiunea O.S.C.E.      cuitã ºi difuzatã, n-a fost distribuitã pânã în acest moment
de verificare în Kosovo cu un numãr de 30 ofiþeri din             membrilor Parlamentului.
Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi a unei componenþe civile             Vã rog sã apreciaþi dacã putem sã debutãm dezbate-
de maximum 20 de persoane, stabilite de Ministerul                rea în aceste condiþii.
Afacerilor Externe.
    Informez Parlamentul României cã Secretariatul O.S.C.E.          Domnul Ion Diaconescu:
a acceptat candidatura domnului Floricã Barbu, diplomat              Rugãm preºedintele Comisiei de buget-finanþe sã ne dea
în Ministerul Afacerilor Externe, a cãrui misiune începe la       lãmuriri în legãturã cu aceastã anexã nr. 7.
data de 18 ianuarie 1999 la Tirana, pentru o perioadã de
minimum 6 luni.                                                      Domnul Dan Constantinescu:
    Pe mãsura acceptãrii altor candidaturi, vom informa                Domnule preºedinte,
Parlamentul României.                                                  Aceastã anexã, probabil cã din graba în care s-au mul-
    În conformitate cu hotãrârea acestuia din 28 octombrie        tiplicat materialele, a fost omisã. Ea existã ºi o sã rugãm
1998.                                                             ca pe parcursul zilei de astãzi sã fie distribuitã colegilor.
    Semnat, Preºedintele României Ñ Emil Constantinescu.Ò              Vã mulþumesc.
                               MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                               3

   Domnul Ion Diaconescu:                                            zeze. Ministerul Finanþelor ºi-a fãcut obligaþia faþã de
   Înþeleg cã existã ºi probabil pânã terminãm sau înce-             Parlament la timp.
pem noi discuþiile va apãrea ºi ea. Ea a fost examinatã,                Domnul Ion Diaconescu:
rezultã cã a fost examinatã în comisii. (Vociferãri în salã.)
   Da, mai e cineva cu probleme de procedurã?                           Suntem informaþi cã ea vi fi distribuitã în câteva mi-
   Domnule senator, poftiþi.                                         nute.
                                                                        S-a fãcut referire la Comisiile de industrie. Domnii pre-
   Domnul Dan Stelian Marin:                                         ºedinþi au ceva de rãspuns aici la cele ce a menþionat
                                                                     domnul senator?
    Domnule preºedinte,
                                                                        Preºedinþii comisiilor celor douã Camere, poftiþi!
    Stimaþi colegi,
    Tot o problemã de procedurã am. Art. 22 alin. 1 din                 Din salã:
Legea finanþelor publice, nr. 72/1996, precizeazã clar cã
                                                                        Vicepreºedinte!
cheltuielile de investiþii pentru instituþiile publice ºi alte in-
stituþii finanþate de la bugetul de stat sau din bugetul fon-           Domnul Ion Diaconescu:
durilor speciale se cuprind în proiectul de buget pe baza
listei de investiþii, cu desfãºurarea acestora pe obiective             Vicepreºedinte, bine, poftiþi.
atât fizice, cât ºi valorice.                                           Domnul Alexandru-Dumitru Radu:
    De asemenea, proiectul Legii bugetului pe 1999 pre-
vede clar cã anexele 1-18 fac parte integrantã din pro-                  Domnilor preºedinþi,
iectul de lege. Anexa nr. 3/22 care cuprinde investiþiile                Stimaþi colegi,
Ministerului Industriei ºi Transporturilor, finanþate din fon-           Vreau sã menþionez cã acele comisii care au dorit sã
                                                                     aibã aceste anexe complete le-au avut. Astfel, Comisia de
dul special al drumurilor, din fondul pentru dezvoltarea ener-
                                                                     industrie ºi servicii care s-a întrunit ºi în ºedinþã excep-
geticã ºi din bugetul de stat, anexã care are 155 de pa-
                                                                     þionalã în luna ianuarie a înaintat încã de la începutul lunii
gini, a fost înregistratã la Senat pe 3 februarie 1999 sub
                                                                     ianuarie o adresã cãtre ministerele cu care, de obicei, co-
nr. 412. Deci a fost difuzatã o datã cu raportul celor douã
                                                                     laboreazã, adicã, cãtre Ministerul Industriei ºi Comerþului,
comisii.
                                                                     cãtre Agenþia Naþionalã de Turism, Agenþia de Comunicaþii
    Mã întreb dacã ºi Comisia de industrie ºi privatizare
                                                                     ºi au primit la jumãtatea lunii ianuarie toate anexele.
din Camera Deputaþilor, Comisia economicã din Senat au
                                                                     Aceste anexe au fost dezbãtute în cadrul comisiei. Deci
analizat aceastã anexã. N-au analizat, cã nu aveau cum
                                                                     Comisia de industrie ºi servicii a ºtiut în termeni utili toate
s-o analizeze. La Comisia de buget-finanþe a fost depusã
                                                                     lucrãrile de investiþii din cadrul bugetului.
pe 1 februarie, adicã ni s-a dat la cei care eram prezenþi.              Vã mulþumesc.
    În aceste condiþii, putem sã dezbatem proiectul Legii
bugetului fãrã ca cele douã comisii de specialitate, din Senat          Domnul Ion Diaconescu:
ºi Camera Deputaþilor, sã spunã punctul de vedere asu-
                                                                        Poftiþi, domnule Nãstase.
pra acestei anexe? Repet, încã o datã, anexe care cu-
prind 155 de pagini.                                                    Domnul Adrian Nãstase:
    Vã mulþumesc.
                                                                          Domnilor preºedinþi,
   Domnul Ion Diaconescu:                                                 Domnule prim-ministru,
                                                                          Domnilor miniºtri,
   Domnul ministru Remeº este? Domnule ministru Remeº,                    Stimaþi colegi,
poate daþi o explicaþie la cele menþionate de domnul se-                  Mi s-a pãrut absolut remarcabilã intervenþia în legãturã
nator.                                                               cu aceastã chestiune a colegului nostru din Comisia pen-
   Domnul Decebal-Traian Remeº Ñ ministrul finanþelor:               tru industrie, pentru cã înþeleg cã dânºii, în luna ianuarie,
                                                                     au discutat ºi un document care a fost înregistrat pe 3 fe-
    Domnilor preºedinþi,                                             bruarie, ceea ce depãºeºte recordurile de celeritate în ma-
    Domnilor parlamentari,                                           terie de dezbatere de rapoarte. (Aplauze din partea opoziþiei.)
    Mi se pare prea devreme chemarea mea la microfon                      Deci dincolo de aceastã chestiune, care probabil cã me-
ºi mi se pare cã ar trebui sã dea rãspuns acestei între-             ritã sã fie consemnatã în arhivele Parlamentului, în legã-
bãri preºedinþii comisiilor. Ministerul Finanþelor a depus la        turã cu felul în care reuºim noi sã dezbatem foarte rapid
comisii aceastã anexã, e adevãrat cu o oarecare întârziere,          documentele care vin la noi, cred totuºi cã rãmâne o ches-
datoritã faptului cã ordonatorul de credite a întârziat. Nu          tiune care nu este soluþionatã, ºi anume, nu este vorba
revine Ministerului Finanþelor, deºi a fãcut aproape totul în        numai de difuzarea acestui document. Acest document tre-
aceastã direcþie, dar nu-i revine obligaþia nici de-a multi-         buia sã fie ºi dezbãtut, iar comisia respectivã trebuia sã-ºi
plica, nici de-a difuza parlamentarilor anexele de la pro-           prezinte un punct de vedere. Pentru a depãºi acest mo-
iectul Legii bugetului.                                              ment, eu cred cã preºedinþii de ºedinþã au datoria sã so-
    Pe de altã parte, un lucru, pe care inclusiv domnul se-          licite comisiilor respective, Comisia de industrie, respectiv
nator Marin Stelian l-a subliniat la dezbaterea în comisii,          Comisia economicã fie în timpul dezbaterilor generale, fie
este pentru prima datã când la proiectul Legii bugetului             în pauza de masã de la prânz sã se întruneascã pentru
s-au prezentat inclusiv fiºe pentru obiectivele de investiþii,       a vedea acest document. Nu vrem sã blocãm dezbaterile
asigurând o transparenþã cu care pânã acum nu am fost                în acest mod, dar nici nu putem accepta aceastã super-
obiºnuiþi. Ca atare, dacã aceastã anexã nu a ajuns încã              ficialitate în organizarea dezbaterilor.
în mâna tuturor colegilor, sã se multiplice ºi sã se difu-                Vã mulþumesc.
      4                      MONITORUL        OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

      Domnul Ion Diaconescu:                                           De aceea, nu pot înþelege vehemenþa atacurilor opozi-
      Vã mulþumesc.                                               þii care în circa 5 ani a obþinut din partea organismelor
      Doamnelor ºi domnilor parlamentari,                         financiare internaþionale credite de aproape 8 miliarde de
      Cu aceste explicaþii cred cã putem intra în ordinea de      dolari. Nu pun în discuþie..., nu e problema de credibili-
                                                                  tate. Problema e ce s-a fãcut cu banii. Nu pun în discu-
zi.
                                                                  þie instituþia creditului, ci modul în care s-a negociat eºa-
  Are cuvântul, pentru început, domnul prim-ministru Radu
                                                                  lonarea rambursãrii banilor, astfel încât iatã, anul 1999 sã
Vasile, în numele Guvernului, natural.
                                                                  fie un an al unor scadenþe mai mult decât împovãrãtoare.
      Domnul Adrian Nãstase:                                      Eu cred cã dacã România ar ajunge în încetare de plãþi,
                                                                  responsabilitatea nu ar reveni numai actualei puteri, ci ºi
   Domnilor preºedinþi,                                           fostei coaliþii de guvernãmânt. Numai dacã vom dovedi cã
   Am zâmbit prima datã, dar a doua oarã daþi-mi voie             suntem buni platnici vom reuºi sã încheiem acordurile cu
sã vã spun cã, efectiv, nu înþeleg ce se întâmplã. V-am           organismele financiare interanþionale de girul cãrora depinde
fãcut o propunere. Deci, vã rog s-o comunicaþi. Care este         recunoaºterea României ca patener valabil în relaþiile im-
punctul de vedere al dumneavoastrã? Treceþi mai departe,          puse de regulile dure ale economiei de piaþã. Închiderea
fãrã sã daþi o soluþie la o problemã de procedurã pe care         întreprinderilor nerentabile, proces care genereazã în mod
am ridicat-o?                                                     obligatoriu ºomaj ºi investiþia masivã în protecþia socialã,
                                                                  greveazã, de asemenea, bugetul de stat. Nu se poate însã
      Domnul Ion Diaconescu:
                                                                  face reformã fãrã aceste mãsuri. Peste tot în lume Ñ ºi
   Domnule Nãstase, am luat act de propunerea dum-                mã refer, în primul rând, la fostele þãri comuniste Ñ reforma
neavoastrã ºi comisiile probabil cã au luat act ºi ...            s-a sprijinit pe doi piloni esenþiali: privatizarea ºi elimina-
                                                                  rea pierderilor din resursele þãrii, pierderi care creeazã, cum
      Domnul Adrian Nãstase:                                      se spune, valoare negativã. Aceastã dureroasã operaþie care
   Vã rog foarte mult sã ne comunicaþi cã aþi luat act de         în Cehia, Polonia ºi Ungaria s-a produs la scurt timp dupã
ea, cã veþi decide aceste lucruri, nu?                            cãderea comunismului, în România de abia a început.
                                                                  Modestia bugetului reflectã ºi acest aspect.
      Domnul Ion Diaconescu:                                           Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
      Doriþi sã punem la vot aceastã propunere?                        S-a spus despre bugetul de stat pe 1998 cã este un
                                                                  buget al sãrãciei, al supravieþuirii.
      Domnul Adrian Nãstase:                                           Cu toate acestea, votarea sa de cãtre Parlament, în
   Nu este nevoie, dar era suficient sã spuneþi cã aþi luat       mai anul trecut, a fost un record. Dezbaterile în plen au
notã ºi fie în perioada respectivã, fie dupã aceea...             consumat un minim de timp. Votul final a exprimat soli-
                                                                  daritatea coaliþiei majoritare, regãsitã dupã o lungã perioadã
      Domnul Ion Diaconescu:                                      de crizã politicã.
   Da. Aºa vom proceda. Încã o datã, am luat notã de                   Am spus atunci în faþa dumneavoastrã cã populaþia nu
propunerea dumneavoastrã ºi vom proceda ca atare.                 va trãi mai bine ºi cã anul ce a trecut va fi un an fãrã
(Râsete în salã. Aplauze.)                                        prea multe împliniri pe calea reformei.
   Domnule prim-ministru, aveþi cuvântul!                              Despre bugetul pe 1999 pot spune cã este un buget
                                                                  de maximã austeritate, construit cu mare zgârcenie de un
      Domnul Radu Vasile Ñ prim-ministru al Guvernului            ministru de finanþe care ºi-a asumat toate sacrificiile de
                           României:                              imagine pentru a face ca România sã nu intre în încetare
                                                                  de plãþi, sã-ºi achite datoriile ºi sã câºtige credibilitatea în
    Domnilor preºedinþi,                                          cercurile financiare internaþionale.
    Doamnelor ºi domnilor parlamentari,                                Obiectivul nostru ferm afirmat îl constituie repsectarea
    Înainte de prezentarea propriu-zisã a proiectului Legii       programului de guvernare, recuperarea restanþelor înregis-
bugetului, pe care dumneavoastrã îl cunoaºteþi ºi l-aþi ana-      tate, continuarea proceselor începute, asumându-ne toate
lizat în comisiile de specialitate ale Parlamentului, vreau       riscurile. Nu ne intereseazã capitalul electoral câºtigat cu
sã subliniez câteva adevãruri inconvenabile pe care nu le         preþul unor politici clientelare, orientate spre satisfacerea
putem nega fie cã aparþinem actualei sau fostei coaliþii ma-      diferitelor tipuri de interese. Preþul transformãrii economiei
joritare.                                                         noastre într-o veritabilã economie socialã de piaþã, de fapt
    Visteria þãrii este sãracã. Ani de zile s-a consumat mai      preþul reformei, nu poate fi suportat doar de categorii de-
mult decât s-a produs. Bugetul este o oglindire a acestei         favorizate, precum bugetarii, tinerii sau pensionarii care au
situaþii. O nouã filozofie bugetarã aptã sã stimuleze dina-       devenit exemple clasice.
mica economiei de piaþã nu se poate promova într-o pe-                 Repartiþia sacrificiului trebuie sã fie fãcutã echitabil.
rioadã grevatã de plata unor mari datorii externe. Achitarea      Profiturile supradimensionate, averile clãdite peste noapte,
acestora este obligatorie pentru evitarea situaþiei de ne-        tunurile date de unii, creditele folosite în scopul îmbogãþi-
platã ºi pentru refacerea credibilitãþii, implicit a onorabili-   rii rapide, devalizarea prin cele mai felurite mijloce a ave-
tãþii României. Nu mai putem trãi pe datorie. Anul acesta         rii statului, evaziunea fiscalã ºi înflorirea economiei para-
trebuie sã facem faþã unui vârf de platã de 3 miliarde de         lele ne-au costat destul.
dolari, datorie externã care nu a fost contractatã de cele             Politica bugetarã a actualului guvern este axatã pe mo-
douã guverne ale actualei coaliþii majoritare ºi de care noi      bilizarea veniturilor, astfel încât sã se asigure funcþionarea
nu am beneficiat. Noi suntem însã cei care trebuie s-o            în parametri normali a instituþiilor statului ºi a sectoarelor
plãtim.                                                           economice legate de reformã. Prin bugetul de stat s-a ur-
                              MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                                 5

mãrit aplicarea unor politici adecvate realitãþii din acest mo-        Domnul Ion Diaconescu:
ment, în scopul realizãrii condiþiilor pentru realizarea ca-            Domnilor deputaþi,
drului macroeconomic, financiar, în mod corelat cu obiec-               Luaþi loc în salã ºi nu mai faceþi gãlãgie, nu vã mai
tivele politicii de privatizare ºi de restructurare a sectoarelor   plimbaþi!
economico-sociale. În acest cadru, politica bugetarã a avut
în vedere reducerea deficitului cu efecte favorabile asupra            Domnul Radu Vasile:
balanþei de plãþi externe ºi creditãrii interne. Comprimarea           ªi chiar miniºtrii ºi de stat pot sã stea.
deficitului bugetar în raport cu anul anterior se rãsfrânge
direct asupra balanþei de plãþi externe, întrucât diminuarea           Domnul Ion Diaconescu:
cererii interne antreneazã o slãbire a presiunilor pentru im-          ªi domnii miniºtri, natural. (Vociferãri în salã, râsete.)
porturi. Micºorarea deficitului contului curent este o opþiune
fundamentalã de politicã economicã menitã a asigura via-               Domnul Radu Vasile:
bilitatea balanþei de plãþi ºi a permite finanþarea deficitului          Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
extern, îndeosebi prin intrãri autonome de capital. Aceastã              Guvernul ºi-a asumat ca obiectiv fundamental aborda-
opþiune este cu atât mai importantã într-un an ca 1999 în           rea unitarã ºi coerentã a politicii economice ºi sociale în
care plãþile în contul serviciului datoriei externe sunt deo-       toate componentele sale, deoarece numai în aceste con-
sebit de ridicate. Astfel: plãþile în conturile datoriei publice    diþii se pot dinamiza acþiunile ºi mãsurile de realizare a
se ridicã la 1.626.000.000 dolari, iar în cele în conturile         ajustãrilor structurale din economia naþionalã.
datoriei garantate public la 623.000.000 de dolari. Subliniez            În perioada 1998Ñ2000 redresarea cererii interne,
încã o datã cã în proporþie covârºitoare aceste datorii au          obiectiv fundamental, trebuie sã se realizeze încã conco-
fost contractate în perioada 1992Ñ1996, dar ele reprezintã          mitent cu consolidarea stabilitãþii macroeconomice. Aceste
datoria þãrii, iar Guvernul nostru trebuie s-o ramburseze.          obiective impun aplicarea unor politici fiscale ºi monetare
Micºorarea deficitului bugetar se repercuteazã favorabil ºi         prudente care presupun: reducerea inflaþiei; înfãptuirea
asupra pieþei creditului din România. Pe de o parte, pen-           stabilitãþii interne ºi externe a monedei naþionale, respec-
tru cã reducându-se cererea de credit pentru acoperirea             tiv, introducerea unor mãsuri de politicã economicã menite
deficitului bugetar, rãmân resurse suplimentare de credi-           sã asigure previzibilitatea evoluþiei cursului monedei; limi-
                                                                    tarea deficitului bugetar în vederea diminuãrii rolului sta-
tare a întreprinderilor, inclusiv a sectorului privat; pe de
                                                                    tului în utilizarea resurselor financiare; menþinerea ratelor
altã parte, pentru cã scad ratele dobânzilor în economie
                                                                    dobânzii la niveluri pozitive în termeni reali, pentru a asi-
atât ca urmare a diminuãrii inflaþiilor ºi a aºteptãrilor in-
                                                                    gura creºterea ºi utilizarea efiecientã a resurselor de ca-
flaþioniste, cât ºi a diminuãrii cererii de credit, pentru aco-     pital financiar; asigurarea unui nivel competitiv ºi realist al
perirea deficitului bugetar.                                        cursului de schimb valutar.
     Cu alte cuvinte, agenþii economici care ar beneficia de             Programul pe termen scurt în perspectiva anului 2000
pe urma unei relaxãri fiscale care ar genera deficit buge-          are în vedere marcarea unei rupturi în raport cu gradua-
tar mai mare se vor bucura numai pe termen scurt de acest           lismul reformelor ºi manierei de desfãºurare a lor. Pe fun-
tip de facilitãþi. La terminarea acestui termen, dacã pot spune     dalul intenþiilor privind accelerarea reformelor structurale pen-
aºa, ei vor suferi de pe urma unor condiþii dezavantajoase          tru anul 1999, avem în vedere oprirea declinului produsului
de creditare atât în privinþa volumului, cât mai ales a cos-        intern brut, redresarea procesului investiþional, reducerea
tului acestui credit. În plus, efortul bugetar pentru acope-        deficitului contului curent al balanþei de plãþi externe, con-
rirea unui deficit mai mare ar fi majorat substanþial pentru        solidarea rezervei valutare oficiale, realizarea unui deficit
a putea face faþã plãþii unor dobânzi suplimentare, deci efec-      bugetar în conformitate cu resursele disponibile pentru fi-
tul favorabil ar fi trecut de mai multe ori de impactul ne-         nanþarea acestuia, precum ºi cu cerinþele realizãrii unei co-
gativ al acestor mãsuri.                                            relaþii între economisire ºi investiþie ºi a unei dinamici de
     De aceea, putem afirma cu certitudine cã un deficit bu-        susþinut a datoriei publice interne ºi externe.
getar mai mare ar antrena înrãutãþirea de ansamblu a me-                 ªi acum, pe scurt, câteva cuvinte despre aceste obiec-
diului economic. Deci nu ar fi de naturã sã stimuleze o             tive.
creºtere economicã durabilã. Mai mult decât atât, menþi-                 Oprirea declinului produsului intern brut, ajustãrile ma-
nerea inflaþiei la un nivel ridicat ºi posibil creºterea aces-      croeconomice severe care sunt necesare în perioada
teia ar întârzia relansarea României ºi înscrierea ei în plu-       1998Ð2000 trebuie sã creeze condiþii pentru reluarea unei
tonul þãrilor ale cãror politici sunt îndreptate spre integrarea    creºteri economice în cel mai scurt timp posibil. Scãderea
europeanã.                                                          drasticã a produsului intern brut în termeni reali în 1997,
     Pentru toate aceste argumente, reafirm categoric faptul        cu 6,6% ºi preliminat, în 1998, la 5,5%, va fi urmatã de
                                                                    o scãdere preliminatã de 2% în 1999. Sfârºitul acestui de-
cã opþiunea pentru reducerea deficitului bugetar aparþine
                                                                    clin al creºterii economice poate fi aºteptat în anul 2000.
Guvernului României ºi se îndreaptã nu numai spre îm-
                                                                         Produsul intern brut se estimeazã a fi în termeni reali
bunãtãþirea de duratã a mediului economic, dar spre asi-            cu 5,5% mai mic decât cel obþinut în anul precedent.
gurarea condiþiilor spre o creºtere economicã normalã.              Consumul final în 1998 a reprezentat 85,5% din produsul
Aceastã opþiune este, de asemenea, recunoscutã ca va-               intern brut, la acelaºi nivel cu anul 1997, în termeni reali,
labilã ºi de þãrile Uniunii Europene care ºi-au exprimat dis-       acesta reducându-se faþã de anul precedent cu 4%. Toate
ponibilitatea unui sprijin financiar substanþial în cazul adop-     elementele componente ale consumului final s-au înscris
tãrii ºi aplicãrii în practicã a unui program economic bazat        pe o pantã descendentã. Consumul populaþiei, mai mic cu
pe un deficit bugetar scãzut.                                       3,8% decât în 1997, a reflectat puterea de cumpãrare a
     Doamnelor ºi domnilor parlamentari,                            acesteia, deterioratã în partea de inflaþie. Consumul
   6                          MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

administraþiei publice ºi private a înregistrat o reducere mai         Pentru prognoza anului 1999, s-au avut în vedere ur-
pronunþatã cu 5% ca efect al austeritãþii bugetare ºi al de-       mãtoarele considerente:
teriorãrii situaþiei financiare a agenþilor economici.                 1. Cererea va continua sã aibã o influenþã depresivã
    Evoluþia intrãrilor de capital extern ºi a rezervei valu-      asupra preþurilor în funcþie de nivelul concurenþial al ra-
tare oficiale                                                      murilor.
    Dupã creºterile înregistrate în 1997 ºi începutul anului           2. Continuarea procesului de apropiere între dinamica
1998, intrãrile de capital extern au revenit pe o tendinþã         preþurilor la producãtor ºi cea a preþurilor la consum, ast-
descrescãtoare, în special pe parcursul celui de-al doilea         fel ca preþurile la producãtor sã suporte în mai micã mã-
trimestru al anului 1998, principalii indicatori demonstrând       surã ºocurile de ajustare, în timp ce preþurile de consum
acest lucru.                                                       vor trebui sã absoarbã o creºtere mai mare pe mãsura
    Investiþiile directe au scãzut în perioada ianuarie-iunie      eliminãrii preþurilor duale, subvenþiile indirect.
1998 numai cu 0,2% faþã de aceeaºi perioadã a anului                   Pentru a promova România în rândul þãrilor cu econo-
trecut, în timp ce investiþiile de portofoliu au înregistrat o     mii considerate stabile, þinta de inflaþie de 25% poate fi
cãdere dramaticã, prãbuºirea acestora producându-se în             consideratã un obiectiv realist.
trimestrul II 1998, cu o scãdere de 90,4% în comparaþie                Gestiunea datoriei publice ºi serviciului acesteia
cu perioada anterioarã a anului trecut. Comparativ cu ace-             Limitarea dimensiunii deficitului bugetar este impusã în
eaºi perioadã, piaþa de capital înregistreazã niveluri cu mult     mare mãsurã ºi de dinamica datoriei publice ºi a servi-
mai reduse din perspectiva principalilor indicatori. Principalul   ciului ei. În ultimii ani, ritmul acumulãrii datoriei publice s-a
motiv al schimbãrii percepþiei investitorilor asupra pieþei a      accelerat semnificativ. Cu toate acestea, ponderea datoriei
fost instabilitatea politicã.                                      publice în produsul intern brut în 1998 se aflã la un nivel
    Un alt element a fost ritmul lent al reformei, mai lent        acceptabil, conform standardelor internaþionale.
decât cel estimat. Birocraþia, schimbãrile repetate ale le-            Evoluþia datoriei publice interne
gislaþiei, rezultatele financiare slabe ale societãþilor, modi-        Datoria publicã internã a României estimatã la finele anu-
ficarea rating-ului acordat României de cãtre agenþiile de         lui 1998 va atinge nivelul de 24.209,3 miliarde lei, repre-
specialitate, întârzierea demarãrii negocierilor cu Fondul         zentând 6,5% din produsul intern brut. Din acest stoc, circa
Monetar, toate constituindu-se ca elemente de retragere a          65,5% sunt împrumuturile de stat pentru finanþarea defici-
investitorilor de pe piaþã. Pe lângã aceasta, s-a mai adã-         tului bugetar. Restul stocului de datorie publicã internã con-
ugat ºi lipsa protecþiei acþionarilor minoritari care în multe     stã în împrumuturi de stat pentru acoperirea pierderilor unor
cazuri ºi-au vãzut diminuatã participarea la capitalul social      întreprinderi cu capital de stat, conform Ordonanþei
în mod arbitrar. De asemenea, o serie de factori externi,          Guvernului nr. 1/1994, sau pentru recapitalizarea în mod
cum ar fi criza din Rusia ºi din Asia, au contribuit ºi ei         direct sau indirect a unor bãnci comerciale, circa 33,7%,
la acelaºi rezultat.                                               conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/1997.
    Controlul dimensiunii deficitului bugetar                          Pentru întocmirea bilanþului contabil special ºi regulari-
    Programul de guvernare pentru perioada 1998Ñ2000 vi-           zarea unor credite ºi dobânzi clasificate în categoria ”pier-
zeazã pentru anul 1999 realizarea unui deficit al bugetu-          deriÒ la Banca Agricolã S.A., modificatã ºi completatã prin
lui general consolidat de 2,4% din produsul intern brut, com-      Ordonanþa Guvernului nr. 48/1997, în valoare de 3.374,5
parativ cu 4% din produsul intern brut în 1998.                    miliarde lei, ºi Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.
    Corespunzãtor obiectivului privind deficitul bugetar ge-       72/1997 pentru regularizarea unor datorii ale fostei Companii
neral consolidat, deficitul bugetului de stat pe anul 1999         Naþionale de Petrol, în valoare de 4.500 miliarde lei.
se dimensioneazã la 1,8%, comparativ cu 3,6% din pro-                  În efortul sãu de a diversifica publicul finanþator, în 1998,
dusul intern brut în anul precedent. Dimensiunea propusã           Ministerul Finanþelor a lansat câteva emisiuni de certificate
a deficitului bugetului general consolidat are în vedere con-      de trezorerie cãtre populaþie în valoare de circa 500 mi-
sideraþii ce þin de gradul redus de monetizare a econo-            liarde lei. Aceste emisiuni vor continua ºi mai mult o datã
miei ºi de necesitatea asigurãrii unei dinamici corespun-          cu crearea pieþei secundare a certificatelor de trezorerie.
zãtoare a creditului neguvernamental, precum ºi de lipsa               Evoluþia datoriei publice externe
finanþãrii externe.                                                    Datoria publicã externã este de circa 4 ori mai mare
    Controlul dimensiunii deficitului bugetar general conso-       decât datoria publicã internã. Aproape 90% din datoria pu-
lidat a urmãrit încadrarea în posibilitãþile de finanþare nein-    blicã externã are scadenþã pe termen lung. Aproximativ 60%
flaþionistã a acestuia, limitarea poverii datoriei publice asu-    din datoria publicã externã pe termen lung se datoreazã
pra cheltuielilor bugetare ºi implicaþiilor asupra deficitului     creditorilor multi ºi bilaterali. Revenirea pe pieþele externe
curent al balanþei de plãþi externe. Faþã de realizãrile ope-      de capital în 1996 a determinat o creºtere a datoriei în
rative din 1998, se estimeazã pentru 1999 o reducere sem-          dolari, mãrci ºi yeni japonezi. În acelaºi timp, trebuie men-
nificativã a deficitului bugetului general consolidat cu 1,6%      þionat cã structura datoriei publice externe, dupã tipul do-
din produsul intern brut, iar în cazul bugetului de stat, cu       bânzilor diferitelor instrumente de îndatorare, s-a schimbat
1,8%.                                                              în favorarea instrumentelor cu dobândã fixã.
    Reducerea inflaþiei, obiectiv prioritar al programului eco-        Revenirea la împrumuturi cu scadenþã, relativ mari ºi
nomic pe 1999                                                      cu costuri relativ mici necesitã menþinerea sub control a
    Reducerea inflaþiei rãmâne în continuare un obiectiv esen-     deficitului bugetar ºi a contului curent al balanþei de plãþi.
þial al politicilor fiscale, monetare ºi de programe econo-        Proporþia datoriei pe termen mediu ºi lung contractatã cu
mice. Analiza factorilor care au influenþat evoluþia în 1997       creditorul oficial va fi puternic influenþatã de derularea unor
ºi 1998, împreunã cu estimãrile referitoare la posibila evo-       mãsuri ferme de reformã structuralã. Pe termen scurt, de
luþie a indicatorilor macroeconomici, au condus la un in-          aceste reforme este condiþionatã eliberarea noilor tranºe
dice calculat al inflaþiei de 40,6% la finele anului 1998, de-     de împrumuturi de la Banca Mondialã ºi a altor împrumuturi
cembrie 1997 Ñ decembrie 1998, precum ºi o prognozã a              condiþionate de acestea, care sunt împrumuturi cu scadenþã
acestuia pentru anii 1999Ñ2000 de 25% ºi, respectiv, 20%.          pe termen mediu ºi lung în costuri relativ mici.
                              MONITORUL         OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                                 7

     În varianta optimistã, intrãrile totale din creditele externe   facultãþi, dispensare, spitale, Biblioteca Naþionalã etc.,
pentru 1999 vor fi peste 1 miliard de dolari, inclusiv cre-          obiective de infrastructuri în transporturi, lucrãri de reabili-
ditele garantate de stat, iar în varianta pesimistã, 826 mi-         tare ºi modernizare în sectorul extractiv ºi energetic ºi uti-
lioane dolari. Comparativ cu scenariul pesimist, cel opti-           litãþi de interes public.
mist ia în considerare intrãrile de credite externe de la Banca             În 1999, comparativ cu 1998, structura funcþionalã a
Mondialã. În acelaºi timp, se cuvine subliniat cã deterio-           cheltuielilor a cunoscut modificãri importante. Cheltuielile so-
rarea condiþiilor de piaþã externã de capital ca urmare a            cial-culturale deþin ponderea cea mai importantã, acestea
crizei din Asia de Sud-Est condiþioneazã în mod semnifi-             cunoscând însã o tendinþã de scãdere comparativã cu 1998
cativ structura pe scadenþe a datoriei ºi este de aºteptat           datoritã faptului cã sunt urmate de plãþile de dobânzi ºi
ca preþul atragerii de resurse din exterior sã fie mai ridi-         alte cheltuieli aferente datoriei publice, a cãror pondere în
cat decât în anii trecuþi.                                           produsul intern brut a crescut la 5%.
     În strategia plãþii datoriei externe, Guvernul, în timp ce           O schimbare semnificativã a acestui segment a fost in-
va continua sã se împrumute de pe pieþele externe pri-               cluderea în buget a cheltuielilor pentru susþinerea reformei,
vate de capital, va þine cont de necesitatea restructurãrii          cum sunt, de exemplu, cele pentru închiderea ºi conser-
datoriei externe, în sensul obþinerii unor scadenþe mai lungi.       varea minelor, reabilitarea unor bãnci care urmeazã sã fie
Abilitatea României de a împrumuta la marje reduse va                pregãtite pentru privatizare, crearea fondului de solidaritate
depinde de îmbunãtãþiri palpabile în politica macroecono-            socialã, crearea fondului la dispoziþia Guvernului din veni-
micã. În acest context, se cuvine sã arãtãm cã încetini-             turi de privatizare, prin finanþarea unor proiecte ºi programe
rea reformelor, începând din a doua parte a anului 1997,             de restructurare.
a avut ca efect scãderea rating-ului de þarã de cãtre so-                 Proiectul bugetului general consolidat pentru anul 1999
cietãþile Mundi Standard Impuls. Tot aici trebuie amintitã           ia în considerare cheltuieli de reformã ºi restructurare re-
ºi politica statului de a garanta împrumuturile externe ale          prezentând 2% din produsul intern brut, ce vor fi canali-
unor societãþi particulare. O parte însemnatã a datoriei pu-         zate în urmãtoarele direcþii: plãþi compensatorii pentru per-
blice externe necesitã o monitorizare foarte atentã, deoa-           sonalul disponibilizat; susþinerea programelor de conservare
rece în condiþii de crizã ea poate influenþa negativ stabi-          ºi închiderea minelor; susþinerea transportului de cãlãtori
litatea macroeconomicã. În 1995, ponderea plãþilor efectuate
                                                                     pe calea feratã; finanþarea programelor de restructurare ºi
din bugetul de stat pentru creditele externe garantate de
                                                                     reformã aprobate de Guvern. Intensificarea acestor reforme
stat, rata eºecului era de 12% din totalul serviciilor dato-
                                                                     va permite realizarea acordurilor de care avem cu toþii ne-
riei externe. Aceastã ratã, în 1998, a crescut la 24,8%.
                                                                     voie în acest moment ºi care sunt absolut necesare pen-
Acest procent, relativ înalt, este îngrijorãtor.
                                                                     tru modificarea nivelului de credibilitate a României.
     Strategia politicilor fiscale ºi bugetare
                                                                          Pe termen scurt, mãsurile de politicã vizeazã întãrirea
     O caracteristicã distinctã a politicii fiscale în þara noas-
trã se referã la ponderea veniturilor ºi cheltuielilor buge-         legislaþiei referitoare la întreprinderile mici ºi mijlocii, îm-
tare în produsul intern brut. Ponderea veniturilor a scãzut          bunãtãþirea accesului acestora la resursele financiare, crea-
în mod constant, de la 41,9% din produsul intern brut în             rea Agenþiei Naþionale pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii,
1991, la 32,7% în 1998, în timp ce cheltuielile au evoluat           respectiv, alocarea a 80 miliarde lei pentru finanþarea pro-
pe o plajã de valori cuprinse între 42% în 1992 ºi 36,7%             gramelor de sprijin, vor asigura condiþii de gestiune
în 1998.                                                             transparente ºi eficiente a resurselor interne ºi externe.
     Analiza structurii veniturilor totale ale bugetului general          În agriculturã, proiectul bugetului de stat pentru anul 1999
consolidat în 1998 indicã existenþa unor distorsiuni impor-          cuprinde suma de 2.200 de miliarde pentru cupoanele ce
tante. Astfel, veniturile din impozite directe continuã sã con-      urmeazã sã se distribuie producãtorilor agricoli ºi 600 mi-
stituie partea cea mai importantã a veniturilor bugetare, cu         liarde pentru finanþarea lucrãrilor agricole. Sistemul cu-
o pondere de 55% în total ºi 18% în produsul intern brut,            poanelor a dovedit oportunitatea lor în anul precedent.
comparativ cu impozitele indirecte ce deþin o pondere de             Cupoanele ridicate au fost utilizate de cãtre beneficiar pen-
33,5% ºi, respectiv, 11%.                                            tru finanþarea achiziþiilor de îngrãºãminte ºi motorinã ºi chel-
     În relaþie cu obiectivul privind dimensiunea deficitului bu-    tuielile de servicii mecanice. Rezultatul finanþãrii lucrãrilor
getar ºi estimãrile veniturilor bugetare, ponderea cheltuie-         agricole a fost încurajator atât în 1997, cât ºi în 1998, astfel
lilor bugetului general consolidat în produsul intern brut în        încât aceasta a recomandat repetarea ei ºi în 1999.
1999 se va ridica la numai 35,8%, comparativ cu 36,7%                     În industrie, din totalul de 2.078,4 miliarde lei, 100 mi-
în 1998. Dimensionarea cheltuielilor de personal se bazeazã          liarde lei sunt prevãzute pentru stimularea realizãrii de obiec-
pe reducerea numãrului de personal la instituþiile publice           tive complexe ºi de producþie, cu ciclu lung de fabricaþie,
finanþate din bugetul de stat, precum ºi neindexarea drep-           destinate exporturilor.
turilor salariale. Transferurile bugetare pentru pensiile de              În protecþia socialã, ajustãrile structurale ale economiei
asigurãri sociale sunt estimate, luându-se în considerare o          ºi necesitatea rentabilizãrii acesteia pentru a fi competitivã,
indexare a acestora, cu un coeficient de acoperire a in-             va determina disponibilizãri ale forþei de muncã, esti-
flaþiei anticipate de circa 60%.                                     mându-se un ºomaj pentru anul 1999 de circa 1,2 milioane
     Din bugetul general consolidat pentru anul 1999, se es-         persoane, faþã de 1 milion de persoane înregistrat în 1998.
timeazã alocarea de fonduri pentru cheltuieli de capital re-         Plãþile compensatorii acordate personalului disponibilizat ca
prezentând 2,6% din produsul intern brut. Pe lângã aceasta,          urmare a aplicãrii procesului de restructurare în economie
din buget se mai alocã fonduri de natura investiþiilor, sub          se prevãd în sume de 2.519,8 miliarde lei pentru 1999,
forma transferurilor, împrumuturilor ºi alocaþiilor pentru in-       din care 532,2 miliarde din bugetul de stat, restul din bu-
stituþii publice, precum ºi din veniturile reþinute de unele         getul fondului pentru plata ajutorului de ºomaj, la care, fãrã
ministere. Cheltuielile de capital vizeazã în principal obiec-       îndoialã, se adaugã fondul de solidaritate socialã, creat re-
tive de investiþii în domeniul social, cultural, ºcoli, licee,       cent.
   8                         MONITORUL       OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

    Doamnelor ºi domnilor,                                       reunite ale Parlamentului. Din lectura acestuia se degajã
    Am încercat sã prezentãm, sã facem o analizã pe care         o mare superficialitate în motivarea unor amendamente ºi
noi am considerat-o realistã ºi obiectivã, subliniind ºi ceea    în special a celor respinse. În loc sã se evidenþieze as-
ce este bine ºi ceea ce nu a fost bine ºi, mai ales, ceea        pectele de ordin politic, economic ºi social ale proiectului
ce ne impune sã adoptãm în acest an, un asemenea buget,          de buget pe anul în curs, comisiile de specialitate ale celor
cu o asemenea structurã ºi cu astfel de obiective. Ca ur-        douã Camere s-au limitat la simple modificãri de valori ale
mare, am þinut sã subliniez în mod evident principalele con-     sumelor prevãzute iniþial în proiectul prezentat de Guvern.
strângeri care caracterizeazã contextul social-economic în           O analizã analiticã ºi mai explicativã a amendamente-
care se aflã þara. Sunt convins cã în acest context pro-         lor propuse, ºi în special a celor propuse de opoziþie, ar
iectul de buget pe care-l prezentãm este varianta optimã         fi facilitat dezbaterea ºi adoptarea mai urgentã a proiec-
pentru aceastã realitate, nu pentru ceea ce ar putea sã          tului de buget în plenul celor douã Camere. Raportul con-
fie. De aceea, în final, doamnelor ºi domnilor, vã rugãm         þine douã alineate. De altfel, au ºi fost citite aici de pre-
sã acordaþi votul dumneavoastrã favorabil acestui proiect        ºedintele comisiei, din care primul prevede: ”În urma
de buget.                                                        examinãrii proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1999,
    Vã mulþumesc.                                                a amendamentelor depuse de comisiile permanente ale celor
                                                                 douã Camere ale Parlamentului ºi a celor depuse de par-
   Domnul Ion Diaconescu:                                        lamentari, comisiile propun ca proiectul de lege sã fie supus
   Mulþumim domnului prim-ministru.                              spre dezbatere ºi adoptare cu amendamentele prevãzute
   Va avea cuvântul în continuare unul din cei doi pre-          în anexele 1 ºi 2Ò.
ºedinþi ai Comisiilor de buget-finanþe, deci domnul Dan              Al doilea alineat al raportului menþioneazã cã ”prezen-
Constantinescu. Aveþi cuvântul.                                  tul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinareÒ.
   A, domnul Oprea, pardon.                                          Consider o lipsã de respect faþã de Parlament acest
                                                                 mod de întocmire a unui raport care trebuia sã analizeze
   Domnul Andreiu Oprea:                                         în amãnunþime toate soluþiile pe care Guvernul le-a propus
   Domnule preºedinte,                                           în legãturã cu bugetul pe anul 1999.
   Cred cã la Paºti am ºi eu un miel sau ceva de la dum-             Vã mulþumesc.
neavoastrã.
                                                                    Domnul Ion Diaconescu:
   Domnilor preºedinþi,
   Domnule prim-ministru,                                           Mulþumim, domnule Gaspar.
   Domnilor miniºtri,                                               Din partea comisiilor, aveþi la lecþiile domnului Gaspar,
   Onoraþi colegi,                                               sã faceþi vreo motivaþie?
   Permiteþi-mi sã vã prezint raportul comun asupra Legii
proiectului de stat pe anul 1999.                                   Domnul Andreiu Oprea:
   În urma examinãrii proiectului Legii bugetului de stat pe        Da. Luarea de cuvânt a domnului deputat Gaspar mi
anul 1999, a amendamentelor depuse de comisiile per-             se pare pertinentã. Într-adevãr, raportul a fost scurt ºi la
manente ale celor douã Camere ale Parlamentului ºi a celor       obiect. Dar vã rog sã aveþi în vedere cã domnul prim-mi-
depuse de parlamentari, Comisiile pentru buget, finanþe ºi       nistru a prezentat toate consideraþiile necesare ºi
bãnci ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, care au fost         dumneavoastrã, pe parcursul dezbaterilor, evident, aveþi voie
avizate în fond, propun ca proiectul de lege sã fie supus        ºi aveþi posibilitatea sã-l îmbunãtãþiþi ºi sã contribuiþi la
spre dezbatere ºi adoptare cu amendamentele prezentate           desfãºurarea sau detalierea problemelor.
în anexele 1 ºi 2 la prezentul raport. Prezentul proiect de         Vã mulþumesc.
lege face parte din categoria legilor ordinare. Semneazã
preºedinþii ºi secretarii celor douã Comisii pentru buget, fi-      Domnul Ion Diaconescu:
nanþe ºi bãnci din cele douã Camere.                                Da. Poate în legãturã cu amendamentele la care s-a
   Vã mulþumesc.                                                 referit domnul Gaspar, aveþi ceva...
   Domnul Ion Diaconescu:                                           Domnul Andreiu Oprea:
   Mulþumim, domnule preºedinte.                                     Anunþ plenurile reunite cã în Comisiile de buget-finanþe
   Domnul Gaspar. Da. Poftiþi.                                   au fost depuse peste 300 de amendamente. Dintre aces-
                                                                 tea, în urma analizei, au fost aprobate ºi avizate un numãr
   Domnul Acsinte Gaspar:                                        de 68 de amendamente, care de fapt le aveþi fiecare din-
    Domnilor preºedinþi,                                         tre dumneavoastrã, iar asupra motivaþiei, bineînþeles cã se
    Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,                  poate face orice motivaþie. ªi eu sunt foarte sigur cã colegii
    Înainte ca plenul Parlamentului sã procedeze la luarea       noºtri din opoziþie, indiferent cum le-am motiva, tot nu e
în discuþie a proiectului de Lege pentru aprobarea buge-         bine. Nici o problemã.
tului de stat pe anul 1999, vã rog sã-mi permiteþi sã fac
câteva referiri asupra raportului comun întocmit de Comisiiile      Domnul Ion Diaconescu:
pentru buget, finanþe ºi bãnci ale celor douã Camere.               Continuãm dezbaterea generalã. Aºa cum am anunþat,
    Raportul ce ne-a fost prezentat nu conþine nici un ele-      au cuvântul maximum câte doi reprezentanþi, adicã unul
ment de analizã din partea comisiilor asupra proiectului de      din Camerã ºi altul de la Senat, de la fiecare grup. S-au
buget pe care Guvernul l-a înaintat Parlamentului. El nu         înscris deja reprezentanþii grupurilor parlamentare.
exprimã considerentele pe care le-au avut în vedere cele            Îi dau cuvântul, primul, domnului Mircea Ciumara,
douã comisii când au decis înaintarea acestuia Camerelor         P.N.Þ.C.D. Domnul Ciumara este prezent? Da. Poftiþi.
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                               9

   Domnul Mircea Ciumara:                                             Domnul Ion Diaconescu:
     Vã mulþumesc, domnule preºedinte,                                Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
     Nu este vina mea cã cei de pe urmã sunt cei dintâi.              Vã rugãm, pãstraþi liniºtea!
Aºa-i la Biblie ºi la P.N.Þ. Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin-
Democrat, în mod insistent, în ultimele douã luni, ºi con-            Domnul Mircea Ciumara:
secvent a declarat cã susþine principiile de bazã pe care              ªi noi avem profunde insatisfacþii, pentru faptul cã pro-
s-a bazat proiectul de buget din acest an. Deoarece co-            iectul de buget nu reuºeºte sã satisfacã ºi alte imperative
misiile de specialitate ale celor douã Camere în raportul          naþionale: stimularea exporturilor, relansarea economicã, des-
comun respectã aceste principii fundamentale, P.N.Þ.C.D.           povãrarea de impozite a populaþiei ºi agenþilor economici,
susþine ca sã fie adoptatã Legea bugetului de stat, cu amen-       asigurarea unui minim decent de cheltuieli pentru resur-
damentele care sunt cuprinse în raportul comisiilor de spe-        sele bugetare. De aceea, suntem deschiºi amendamente-
cialitate.                                                         lor în mod real, iar nu demagogic.
     Deficitul de 2% din produsul intern brut la bugetul con-          Sperãm cã dupã adoptarea bugetului Ministerul de
solidat este impus de necesitatea de a menþine inflaþia la         Finanþe se va concentra pe o raþionalizare a politicii fis-
20% anual. 25, domnule, dacã ziceþi dumneavoastrã! O parte
                                                                   cale ºi va utiliza cu discernãmânt orice sursã suplimen-
din sarcina de limitare a inflaþiei cade în responsabilitatea
                                                                   tarã. De exemplu, din privatizãri sau economii la dobânzi,
Bãncii Naþionale, cealaltã se realizeazã prin limitarea de-
                                                                   pentru a uºura situaþia ordonatorilor bugetari.
ficitului la nivelul la care sã nu oblige la surse inflaþioniste
de acoperire a deficitului. Proba cã procentele sunt corect            Dar pentru a ajunge la aceasta, este extrem de urgent
calculate este ºi faptul, fiindcã nu am aici timp sã le dez-       sã adoptãm în prealabil bugetul; acesta, cu toate insatis-
volt, cã experþii Fondului Monetar Internaþional au ajuns la       facþiile pe care le presupune.
aceleaºi cifre. A pretinde cã ele sunt impuse de Fondul                Cine va încerca sã întârzie adoptarea bugetului îºi asumã
Monetar Internaþional, cum se exprimã unii, exprimã fie dis-       o gravã rãspundere în faþa þãrii. Timpul nu mai permite
preþul faþã de competenþa specialiºtilor români, fie com-          întârzieri. Nu este suficient ca Guvernul sã acþioneze, sã
partamentul iraþional ca atunci când te îndrepþi cãtre ul-         facã reformã, trebuie sã acþioneze suficient de ferm ºi de
tima bancã dispusã sã te împrumute, când eºti lipsit de            rapid pentru a schimba cursul unor tendinþe. Faptul cã existã
credibilitate, în prealabil s-o calomniezi, s-o insulþi. Nu îmi    niºte ameninþãri în caz de întârziere, nu justificã viziunile
permit sã gândesc cã acest din urmã comportament are               apocaliptice, ci îi responsabilizeazã pe toþi, pentru a ur-
o logicã, fiindcã ar însemna cã cineva vrea sã lipseascã           genta procesele. Este inadmisibil sã încerci dobândirea de
þara ºi de aceastã ultimã ºansã.                                   capital politic sau putere politicã, pentru propriul partid, cu
     P.U.N.R. propune sã fie deficitul de 4% din produsul          preþul aducerii þãrii în haos.
intern brut, pentru a fi mai darnici cu instituþiile bugetare.         Bugetul este o reflectare civicã a situaþiei reale ºi a po-
Dacã sunt darnici, de ce nu propun 6, 8 sau 12% din pro-           sibilitãþilor economiei reale, la un moment dat. De ce se
dusul intern brut! Noi am accepta cu dragã inimã aceastã           aflã þara în aceastã situaþie? Este un subiect interesant,
propunere, dacã ni s-ar sugera sursele neinflaþioniste de          demn de a fi dezbãtut, dar nu este locul acum, la buget.
acoperire a deficitului. Fãrã asemenea surse, propunerea           Dacã oglinda te aratã murdar, nu spargi oglinda, ci spalã-te!
rãmâne sau un act imatur, sau un populism periculos sta-           La fel, sã nu ne rãzbunãm pe buget, pentru cã ne spune
tului român. Nu putem accepta nici includerea în buget a           la nivel dur despre starea realã a economiei.
unor venituri nesigure, care ar pune într-o situaþie dispe-            Sã adoptãm bugetul, pentru a putea trece la redresa-
ratã execuþia bugetului ºi preîntâmpinarea creºterii inflaþiei.    rea situaþiei economice reale.
De exemplu, veniturile din privatizare depind nu numai de              Problemele economice, problemele specifice le vom
dorinþa noastrã de a privatiza, ci ºi de dorinþa altora, in-       discuta, dacã va fi necesar, la articolele sau anexele în
dependenþi de noi, de a cumpãra ºi plãti.                          cauzã.
     Sã nu vindem pielea ursului din pãdure!                           Mulþumesc.
     P.N.Þ.C.D. a susþinut principiul de constituire a buge-
tului, în esenþã limitarea inflaþiei, dar a rãmas în perma-           Domnul Ion Diaconescu:
nenþã deschis în îmbunãtãþirea proiectului de buget, care             Mulþumim, domnule deputat.
sã permitã atingerea ºi altor obiective sociale sau econo-
                                                                      Are cuvântul domnul deputat Florin Georgescu, P.D.S.R.,
mice. De aceea, suntem de acord ºi cu raportul comisii-
                                                                   ºi va urma domnul Valeriu Tabãrã, care este grãbit.
lor ºi rãmânem consecvenþi pe aceastã poziþie, deschiºi la
analiza amendamentelor. Condiþionarea de P.D.S.R. a ac-               Domnul Florin Georgescu:
ceptãrii proiectului de buget numai dacã se acceptã un anu-
mit procentaj din amendamentele sale mi se pare puerilã.               Domnilor preºedinþi,
Noi suntem gata sã acceptãm amendamentele raþional, eco-               Domnule prim-ministru, fost în salã,
nomic, nu sã captãm bunãvoinþa P.D.S.R., în raport cu ºan-             Domnilor miniºtri,
sele sale propagandistice. Situaþia þãrii este prea gravã pen-         Stimaþi colegi,
tru a condiþiona acum rezolvarea problemelor de propagandã             Astãzi încep dezbaterile celei mai importante legi a unei
de partid.                                                         naþiuni în general, a activitãþii parlamentare în special, pen-
     Oricare ºofer ºtie cã, atunci când existã riscul ca ma-       tru cã, în funcþie de modul cum sunt aºezate impozitele
ºina sã intre în demaraj pe gheaþã, trebuie întâi sã               ºi taxele de la populaþie ºi agenþii economici, în raport cu
opreascã, sã preîntâmpine demarajul ºi abia dupã aceea             modul cum acestea sunt repartizate pentru satisfacerea ne-
sã reînceapã deplasarea în direcþia doritã. La fel este ºi         voilor de bunuri ºi servicii publice ale cetãþenilor, noi
la buget. ªi noi avem profunde insatisfacþii... (Rumoare.)         putem sã rãspundem, de la aceastã înaltã tribunã parla-
     Domnule preºedinte,                                           mentarã, încrederii populaþiei care ne-a trimis aici pentru
     Nu pot sã acopãr vocile colegilor!                            a lucra de aºa manierã încât sã asigurãm premise pentru
   10                         MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

progresul þãrii ºi pentru creºterea prosperitãþii cetãþenilor.          De la ce porneºte acest buget? Atunci când domnul
Deci premise pentru locuri de muncã, premise pentru dez-           prim-ministru era în opoziþie ºi lua cuvântul pe temele eco-
voltare ºi modernizare economicã, premise pentru servicii          nomice, bugetare de la tribuna parlamentarã, dânsul în-
publice, de învãþãmânt, educaþie, sãnãtate ºi celelalte, mai       totdeauna avea un discurs care se subsuma ideii cã eco-
bune. Or, ceea ce ni se pune în faþã, pentru al treilea an         nomia trebuie sã creascã, sã se modernizeze, sã se
consecutiv, din partea Guvernului, este o lucrare care ne          relaxeze fiscalitatea, sã creascã cheltuielile bugetare, ca
îndeamnã în continuare la reducerea consumurilor populaþiei        un element pentru sporirea cererii ºi, respectiv, stimularea
ºi ale economiei, la creºterea dramaticã a ºomajului.              ofertei, deci a producþiei interne, toate, aºa cum este co-
     Înainte de a trece la consideraþii ºi argumente pe linia      rect, subordonate interesului ca þara sã înregistreze pro-
poziþiei P.D.S.R. faþã de acest buget, permiteþi-mi sã cla-        grese în domeniul performanþelor economice, cât ºi în do-
rific, cu toate probele care ne stau la dispoziþie, dacã ac-       meniul vieþii cetãþenilor. Chiar aceste lucruri le scrie domnul
tualii guvernanþi recunosc asemenea probe, ºi anume,               prim-ministru în douã foarte reuºite publicaþii profesionale
faptul cã acest buget Ñ se afirma de cãtre conducerea              ale dumnealui.
Partidului Naþional Liberal Ñ a fost primul buget de dupã               Acum, când dumnealui vine în calitate de prim-ministru
Revoluþie care a fost depus la Parlament înainte de înce-          sã aplice ceea ce spunea cã poate face atunci când era
perea anului la care se referã. L-aº ruga pe domnul mi-            în opoziþie, dobândind, pe baza acelor afirmaþii, votul de
nistru Remeº ºi pe specialiºtii dumnealui sã nu mai dez-           încredere al populaþiei, când vine sã aplice ceea ce scrie
informeze distinsa ºi venerabila conducere a Partidului            în timpul liber în diferite publicaþii, lucrurile se prezintã cu
Liberal, pentru cã lucrurile stau cu totul altfel.                 totul invers. Respectiv, nu se mai poate relansa economia
     În 1994, Guvernul Vãcãroiu a depus la Parlament pe            româneascã; economia româneascã trebuie sã fie con-
31 octombrie Ñ termenul atunci era 1 noiembrie Ñ pro-              tractatã, restructuratã prin închidere, privatizatã cu orice preþ,
iectul Legii bugetului pentru anul 1995. Este aici adresa          la orice preþ ºi austeritatea trebuie sã continue la infinit.
ºi o sã o înmânez domnului Remeº, ca sã o arate cole-                   Desigur, noi am remarcat aceastã distonanþã dintre ceea
gilor de guvernare, adresa cu numãr de înregistrare la             ce se spunea atunci când era dânsul în opoziþie ºi ceea
Parlamentul României 184 din 31.10.1994.                           ce spune de pe bãncile guvernamentale. Sigur, o dozã de
     Apoi, un an mai târziu, la Camera Deputaþilor, la             politicianism poate sã explice acest comportament, dar ceea
Parlament, cu numãrul de intrare 1414 din 31.10.1995 s-a           ce ne surprinde foarte neplãcut la discursul dumnealui este
depus bugetul pentru 1996. Ca lucrurile sã fie foarte clare!       faptul cã pentru al doilea an consecutiv, dupã ce anul tre-
     Dumneavoastrã, domnule Remeº, aþi depus bugetul               cut tot dumnealui ne-a prezentat raportul la buget, ne con-
pentru 1999 pe 29 decembrie 1998, bugetul constând într-o          firmã faptul cã existã unele disfuncþii în ceea ce priveºte
adresã de înaintare ºi câteva file care reprezentau hotã-          modul de lucru al corpului dumnealui de consilieri, ºi anume,
rârea de Guvern care propunea din partea Executivului spre         faptul cã aceºtia i-au întocmit o cuvântare domnului prim-
dezbatere Parlamentului proiectul de buget. Dar proiectul          ministru Radu Vasile, care se referã în exclusivitate la ra-
de buget care conþinea raportul privind starea economiei           portul pe care cu toþii îl avem în faþã privind starea eco-
naþionale, proiectul Legii bugetului de stat, anexele ºi aºa       nomiei ºi pe baza cãruia se întocmeºte bugetul. Dânsul,
mai departe au fost aduse la Parlament undeva în jur de            desigur, având practica didacticã universitarã, a reuºit sã
10 Ñ 12 ianuarie 1999 ºi atunci incomplet. S-a arãtat mai          citeascã cu distincþie, cu claritate ºi cu inflexiunile adec-
devreme de cãtre colegi cã unele dintre anexe au fost tri-         vate acest discurs. Sigur, mai lipsea sã citeascã ºi tabe-
mise la Parlament abia pe 3 februarie a.c.                         lele, dar nu ne-a venit domnul Radu Vasile cu nimic din
     Lucrurile cam aºa stau, domnilor colegi din coaliþia aflatã   ceea ce însemna programul electoral ºi programul de gu-
la putere. Dumneavoastrã nu aþi fost în mãsurã sã întoc-           vernare al coaliþiei de dreapta, care avea soluþii, specia-
miþi un buget în termenele prevãzute de lege, respectiv,           liºti ºi 60 de miliarde în 4 ani, ca sã conducã România
pânã la 10 octombrie al anului precedent, celui la care se         ”pe cele mai înalte culmi de civilizaþie ºi progresÒ, cum spu-
referã lucrarea, iar despre conþinutul bugetului vom discuta       nea cineva, cândva în România, nu ne-a spus dumnealui
în continuare, pentru cã el se constituie într-o sumã de           despre prioritãþile pe care înþelege sã le realizeze în eco-
prevederi care nu vin în interesul economiei naþionale ºi          nomia româneascã, pe baza acestui buget.
al cetãþeanului român.                                                  În aprilie 1998, când s-a instalat, spunea cã este o prio-
     Pentru a realiza redistribuirea în mod inechitabil a ave-     ritate agricultura, cã doar domnul Radu Vasile vine de la
rii în societate, pentru a realiza o pãturã subþire de îm-         un partid þãrãnesc, cã este prioritate exportul, cã sunt prio-
bogãþiþi ºi milioane de sãraci nu este nevoie de buget; piaþa      ritare programele pentru stimularea întreprinderilor mici ºi
poate ºi singurã sã facã aceste lucruri. Bugetul tocmai acesta     mijlocii. Nimic din toate acestea nu se poate regãsi în cu-
trebuie sã fie: instrumentul prin care în mod democratic           vântul dumnealui ºi în conþinutul bugetului, ci numai for-
societatea îºi desemneazã un executiv care, în raport cu           mulele sacrosancte ale Fondului Monetar Internaþional,
ceea ce promite în campania electoralã, trebuie sã facã            care au fost însuºite, fãrã nici o negociere profesionistã,
viaþa mai bunã pentru toþi: ºi pentru întreprinzãtori, ºi pen-     ºi pentru 1999 de cãtre coaliþia de dreapta C.D.R. Ñ U.S.D.
tru clasa mijlocie, ºi pentru cei cu venituri mai modeste,         Ñ U.D.M.R., aflatã la putere de doi ani.
dar numai în condiþiile în care guvernanþii fac, în timpul              Ce ne spune, în esenþã, domnul prim-ministru Radu
guvernãrii, ceea ce au promis în campania electoralã ºi            Vasile, ca urmare a scrisorii privind temele de rezolvat de
nu invers, când promit una ºi fac alta, ºi, pe de altã parte,      cãtre guvernanþi pânã în februarie 1999, scrisoare lãsatã
aplicã zi de zi ceea ce au negat cu obstinaþie în campa-           de domnul Thomsen în noiembrie 1998? O scrisoare cãtre
nia electoralã cã vor face, aºa cum este cazul coaliþiei           o þarã care nu este în mãsurã, iatã, sã-ºi negocieze Ñ
C.D.R. Ñ U.S.D. Ñ U.D.M.R. aflate la Putere din noiem-             pentru al doilea an consecutiv Ñ propriul program ºi sã
brie 1996.                                                         se prezinte cu un proiect credibil în faþa Fondului Monetar
                              MONITORUL         OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                             11

Internaþional, pentru a convinge aceastã instituþie cã nu este       tãþile fiscale ºi sociale din diferite legi. Acestea sunt mã-
cu nimic mai demnã sãrãcia în democraþie decât sãrãcia               surile ºi condiþiile lãsate de F.M.I. în noiembrie 1998, pe
într-un regim autoritar, dictatorial, hipercentralizat, cum era      care þara nu le cunoaºte, pe care Guvernul pe care îl spri-
înainte de 1989. Pentru cã, domnilor, acest buget ne va              jiniþi dumneavoastrã, domnilor parlamentari de la putere,
conduce la un nivel de trai care la finele anului 1999 se            nu vrea sã vi le spunã, pentru cã se teme de reacþia de
va situa la jumãtate faþã de ceea ce era în decembrie 1989.          respingere pe care o vor avea electorii dumneavoastrã din
Deci se atinge aceastã performanþã, dupã ce în 1996 ne               circumscripþiile unde reprezentaþi populaþia, cãreia în oc-
aflam pe o linie ascendentã, iar puterea de cumpãrare în-            tombrie 1996 îi promiteaþi numai lapte ºi miere.
registrase o recuperare în ultimii patru ani, 1993 Ñ 1996,                Spuneþi, vã rog frumos, domnule ministru Remeº, ºi vã
de circa 20 de puncte procentuale faþã de 1992.                      rog foarte mult sã spuneþi populaþiei þãrii, presei, colegilor
    Practic, programul cu Fondul Monetar Internaþional, pe           din Parlament, care sunt cele 10 Ñ 12 condiþii pe care vi
care nu vrea sã ni-l aducã în faþa Parlamentului distinsa            le-a pus Fondul Monetar Internaþional în noiembrie 1996,
Putere aflatã la guvernare, se subsumeazã ideii cã trebuie           pe care le-aþi acceptat fãrã nici o negociere ºi care re-
restrânsã în continuare cererea din economie, cererea fiind          prezintã, practic, programul dumneavoastrã de guvernare
constituitã în trei mari elemente: consumul populaþiei, con-         pentru urmãtoarea perioadã.
sumul instituþiilor guvernamentale ºi consumul în sectorul                Vã spun mai întâi eu. Sã aveþi un deficit de 2%, sã
de investiþii. Deci cetãþenii, investitorii aflaþi în salã sau cei   duceþi benzina la 75 de cenþi. Aþi venit acum cu 1 dolar
pe care-i reprezentaþi ºi instituþiile publice care funcþioneazã     benzina, ca dupã aceea, fãcând-o 75 de cenþi, populaþia
alimentate de la buget trebuie sã ºtie cã vor strânge cu             sã spunã: ”Domnule, iatã ce Guvern generos, care nu a
circa 20%, în termeni reali, cureaua ºi în 1999, dupã ce             fãcut un dolar benzina, (Aplauze din partea stângã a sãlii.),
au înregistrat aceeaºi tendinþã în 1997 ºi 1998.                     ci a fost foarte cumsecade ºi a realizat o scumpire de numai
    Pentru a înþelege foarte clar modalitatea netransparentã         100%, pânã la 75 de cenþiÒ.
de abordare a lucrurilor în Parlament de cãtre actuala pu-                Acestea sunt manipulãri psihologice Ñ nu ºtiu de unde
tere, trebuie sã vã reamintesc faptul cã nici pânã astãzi,           le primiþi dumneavoastrã pentru a le aplica populaþiei Ñ
în februarie 1999, Guvernul C.D.R. Ñ U.S.D. Ñ U.D.M.R.               dar sunt cu totul regretabile, pentru cã dovedesc, dincolo
nu a adus în faþa Parlamentului principalul program dupã             de lipsa de competenþã profesionalã, o lipsã de sinceri-
care dumnealor guverneazã þara, ºi anume, Memorandumul               tate, de transparenþã faþã de cei care v-au dat votul ºi
cu F.M.I., principalele efecte, consecinþe în plan economic          v-au trimis în Parlament.
ºi social ale acestuia, pentru a fi dezbãtute, aprobate sau               Deci mai departe, condiþiile puse de F.M.I... (Rumoare.)
respinse în Parlament ºi aduse la cunoºtinþa opiniei pu-             Vã intereseazã, domnilor colegi, ca sã spuneþi electorilor
blice. Este vorba de Memorandumul din februarie 1997,                dumneavoastrã din circumscripþiile electorale, pentru cã
de acum doi ani, când a apãrut domnul Victor Ciorbea cu              bugetul de astãzi... (Gãlãgie în salã.)
toatã echipa de negociatori internaþionali, F.M.I., Banca
Mondialã, Uniunea Europeanã ºi aºa mai departe, sã ne                   Domnul Ion Diaconescu:
spunã ce fericire va fi dupã ce vom strânge cureaua un                  Vã rugãm, pãstraþi liniºtea!
an de zile, dupã aceea urmând sã zãrim luminiþa de la
capãtul tunelului. Iatã cã nu este aºa. Continuãm sã ne                 Domnul Florin Georgescu:
afundãm în întuneric, în înapoiere economicã, în dezastru                Bugetul de astãzi nu este decât una dintre cele 15 sau
social, toate acestea neputând fi puse decât în seama ac-            20 de condiþii pe care vor trebui sã le treacã românii, pen-
tualei puteri care a reuºit ”sã deturnezeÒ traiectoria favo-         tru a ajunge, unde? Ñ nicãieri, spunem noi Ñ, pentru a
rabilã care se înregistra în 1996 în România, creºtere eco-          ajunge în dezastru ºi pentru a ajunge într-o situaþie jal-
nomicã, creºterea nivelului de trai, creºterea producþiei, în        nicã, de sãrãcie. Numai acolo vor duce închiderile de în-
paralel cu reformã ºi restructurare. Reforma care înseamnã           treprinderi pe care trebuie sã le faceþi, pentru cã v-aþi an-
numai închideri ºi distrugeri de întreprinderi va fi o reformã       gajat la ele, dar închideri numai din sectorul de stat, pentru
Ñ cum spune domnul prim-vicepreºedinte Adrian Nãstase                cã sectorul privat, unde sunteþi dumneavoastrã acþionari,
Ñ fãrã supravieþuitori. Or, România nu are nevoie de aºa             cei din dreapta mea ºi ceilalþi care sunt acoliþii actualei
ceva!                                                                puteri ºi au pierderi Ñ ºi o sã vi le dau la momentul opor-
    Eu vã aduc la cunoºtinþã ºi vreau sã vã sensibilizez             tun Ñ de sute de miliarde ºi au restanþe la bugetul de
asupra faptului cã nici astãzi, la doi ani, dumneavoastrã,           stat ºi bugetul asigurãrilor sociale mult mai mari decât mi-
marea majoritate, nu cunoaºteþi în detaliu ºi, implicit, nu          nerii, acelea nu sunt gãuri negre ale economiei, acelea nu
ºtie opinia publicã pe care o reprezentaþi ceea ce este inclus       trebuie închise. Acelea trebuie alimentate ca niºte cãpuºe,
în memorandumul de acum doi ani, aprobat printr-o ordo-              pe seama capitalului de stat! (Aplauze din partea stângã a
nanþã de Guvernul Ciorbea. Nici astãzi nu ºtiþi ceea ce se           sãlii.)
aflã în memorandumul care se pregãteºte astãzi þãrii pe                  Vã spunea domnul Vosganian aici, ºi a repetat ºi la
ascuns, total lipsit de transparenþã, care este þinut undeva         canalele mass-media, cã 49% din pierderile economiei vin
în buzunar de domnul Remeº, de domnul Isãrescu ºi de                 din sectorul privat. Oare de ce, când faceþi strategia de
domnul prim-ministru ºi care oferã populaþiei pilule amare           asanare, de restructurare prin închidere, nu spuneþi: ”douã
sãptãmânal. Sãptãmâna aceasta mãrim CAS-ul, cealaltã ac-             de la stat, una de la privaþi?Ò. Nu sã distrugeþi sectorul
cizele la benzinã, dar vãd cã încã vã mai gândiþi la acest           privat, cum l-aþi distrus dumneavoastrã în ultimii 3 ani, prin
lucru ºi este bine, dar va trebui sã ne explicaþi de unde            reducerea tuturor elementelor de cerere din economie.
luaþi 2.500 de miliarde pe care i-aþi pus în buget, dom-             Obligaþi-i pe cei care consumã mai mult decât produc, pe
nule ministru Remeº; sãptãmâna cealaltã mai mãrim con-               cei care au luat credite de la bãnci Ñ ºi citiþi lista de la
tribuþia la pensia suplimentarã, dupã aceea anulãm facili-           BANCOREX ºi vedeþi dacã este vreunul de la P.D.S.R.
   12                         MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

Vedeþi dumneavoastrã cine este pe lista respectivã, de la          pentru cã au putut sã-ºi dezvolte ºi consolideze activita-
ce partid este ºi ce campanie electoralã a sponsorizat....         tea în acel timp.
(Aplauze din partea stângã a sãlii.) ºi pe aceia trebuie sã-i          Deci, produsul intern brut a cresut în 1993 cu 1,7 faþã
restructuraþi prin închidere ºi nu numai întreprinderile de        de 1992, atunci când deficitul bugetar consolidat a fost de
stat, care probabil cã vor fi cu zecile ºi nu ºtiu cum vã          0,4% din produsul intern brut. În urmãtorul an a crescut
veþi descurca dumneavoastrã cu muncitorii respectivi dis-          P.I.B.-ul cu aproape 4%, corespunzãtor unui deficit buge-
ponibilizaþi, neoferindu-le nici o altã ºansã de supravieþu-       tar ceva mai mare, de 1,8% din P.I.B. În anul 1995, cu
ire. Nu mai spun de faptul cã, în curând, domnul minis-            un deficit de 2,6%, o creºtere economicã de aproape 7%.
tru Berceanu Ñ probabil cã la aceasta ºi lucreazã acum             În anul 1996 deficit de 3,8%, creºtere economicã în jur
nefiind prezent în salã Ñ va trebui sã elimine subvenþia           de 5 procente.
pentru populaþie la tarifele de energie electricã, termicã ºi          Dumneavoastrã veniþi în 1999 ºi contractaþi în continu-
la cele de gaze naturale. Deci, practic, dublarea preþurilor       are consumurile, contractaþi în continuare cantitatea servi-
în plinã iarnã la cãldurã, energie electricã ºi gaze natu-         ciilor publice, în aºa fel încât se va ajunge, potrivit aces-
rale pentru populaþie, o populaþie ºi aºa sãrãcitã care nici       tui buget, cã, la mijlocul anului, instituþiile publice, spitalele,
astãzi nu poate sã-ºi plãteascã facturile la Renel ºi la           ºcolile, instituþiile de culturã, armata, ordinea publicã ºi ce-
Romgaz.                                                            lelalte nu vor mai putea sã funcþioneze.
     În continuare aº vrea sã vã prezint câteva considera-             Noi vã atenþionãm de acum cã acest buget nu ajunge
þii mai tehnice, pentru a înþelege de ce nu suntem de acord        instituþiilor respective, care sunt foarte temperate ºi reþinute
cu cele propuse de Guvernul Radu Vasile în bugetul pen-            în aprecieri, datoritã panicii ºi fricii pe care reuºiþi, prin modul
tru 1999. Deci, dumnealui spune cã pentru a reduce de-             dictatorial ºi antidemocratic în care guvernaþi. Se mai aud
ficitul balanþei de plãþi externe, pentru a reduce împrumu-        voci rãzleþe în aceastã direcþie, dar, totuºi, dumnealor tac
turile externe, pe care ni le promiseseþi cu multã generozitate    de fricã ºi îºi desfãºoarã activitatea aºa cum pot.
în campania electoralã, trebuie redus deficitul bugetar, ca            La aºa-zisul dumneavoastrã program economic noi vã
element al cererii din economie, alãturi de consumul po-           oferim o alternativã foarte credibilã economic ºi foarte co-
pulaþiei ºi de cererea de investiþii.                              rectã din punct de vedere ºtiinþifico-teoretic ºi practic. ªi
     Iatã, însã, cã ceea ce realizaþi dumneavoastrã este o         anume, România, acum când înregistreazã regres econo-
contraperformanþã. În timp ce reduceþi deficitele bugetare,        mic, recesiune, când se confruntã cu un ºomaj uriaº Ñ
scade Ñ cum este ºi normal Ñ produsul intern brut în               va fi, probabil, 13-14% în 1999 dacã faceþi tot ceea ce
1997 cu 6,6 procente, în 1998 cu 5,5, dar dupã niºte               v-aþi angajat în faþa Fondului Monetar Internaþional Ñ, are
prognoze optimiste; aþi considerat cã în trimestrul IV se          nevoie în continuare nu de restrângerea masei monetare,
va înregistra o relansare economicã, a continuat cu ”succesÒ       de restrângerea cheltuielilor guvernamentale, ci are nevoie
politica de declin ºi de scãdere, de recesiune economicã           de douã mãsuri concomitente, paralele, ºi anume: pe de
ºi în trimestrul IV. Deci în 1998 veþi înregistra o scãdere        o parte, de creºtere economicã, deci sã creascã în raport
a P.I.B.-ului de circa 8 procente, dupã care, în 1999 veniþi       cu productivitatea muncii veniturile populaþiei, sã creascã
iar cu o scãdere de 2% a produsului intern brut. Reþineþi,         investiþiile, pentru cã astfel reuºim sã ne modernizãm ºi
dupã ce domnul Radu Vasile, de la acest microfon, anul             sã ne valorificãm potenþialul material ºi uman de care dis-
trecut, ne spusese cã în 1998 se merge pe o creºtere               punem, sã creascã cantitatea ºi calitatea serviciilor publice,
zero. Imediat, la mijlocul anului s-a rectificat bugetul, lege     deci, cheltuielile guvernamentale, sã creascã exportul, ceea
care nu a fost trecutã prin Parlament nici pânã acum,              ce înseamnã majorarea încasãrilor valutare ale þãrii.
realizându-se aceastã ”performanþãÒ de minus 8 procente,               Concomitent Ñ ºi aici mulþi dintre dumneavoastrã, cei
dupã alte 6Ñ7 în 1997.                                             de la putere, probabil cã nu sunteþi de acord, pentru cã
     Practic, dumneavoastrã aþi reuºit ”performanþaÒ cã în 3 ani   trãiþi din derularea importurilor Ñ trebuie sã avem o poli-
aþi anulat toatã creºterea economicã realizatã de Guvernul         ticã comercialã adecvatã, care sã însemne protejarea pro-
P.D.S.R. între 1993-1996. Spuneþi câteodatã, unii dintre           ducãtorului autohton, a pieþei interne, în limitele acorduri-
reprezentanþii dumneavoastrã, preluând Ñ fãrã sã aveþi             lor ºi a prevederilor tratatelor internaþionale pe care le-am
argumente teoretice ºi practice Ñ probabil, de la diferite         încheiat, dar nu sã reducem unilateral, cum aþi fãcut dum-
consultanþe strãine, plãtite pe bani grei ai poporului român,      neavoastrã în 1997 ºi în 1998, toate taxele vamale încura-
cã acea creºtere economicã a fost nesãnãtoasã. Dar ac-             jând importurile, cu pierderi de mii de miliarde pentru buget
tualul declin economic al dumneavoastrã este sãnãtos?              ºi cu dezechilibre uriaºe ale balanþei comerciale.
Declin care a dus la scãderea puterii de cumpãrare a po-               Anul acesta se atinge vârful dezechilibrului comercial al
pulaþiei cu 40%? (Aplauze din partea stângã a sãlii.)              României, în sensul cã se va înregistra un deficit de 3,4 mi-
     Îndemnaþi populaþia sã strângã în continuare cureaua.         liarde de dolari la balanþa comercialã ºi probabil de 3,5 mi-
A mai fãcut cineva aºa ceva, avea alt slogan, spunea ”sã           liarde la contul curent al balanþei de plãþi. De ce? Pentru
mai punem o hainã în plusÒ! A strânge cureaua înseamnã             cã dumneavoastrã închideþi fabricile ºi întreprinderile ro-
varianta aºa-zis democraticã a lui Ceauºescu, care invita          mâneºti, distrugeþi întreprinderile mici ºi mijlocii, reduceþi
la a pune încã o hainã în plus. (Aplauze din partea stângã         consumul populaþiei, dar nu puteþi sã-l comprimaþi pânã la
a sãlii.)                                                          maximum ºi atunci daþi drumul la importuri. Sigur cã da,
     Eu vã demonstrez cã în 1993 Ñ 1996, atunci când creº-         ele sunt, probabil, avantajoase pentru unii, dar sunt de-
tea controlat deficitul bugetar, creºtea produsul intern brut,     zastruoase pentru þarã, cu deosebire importurile care pot
creºtea puterea de cumpãrare a populaþiei ºi creºteau ave-         fi substituite cu mãrfuri, cu produse create de industria
rile dumneavoastrã din actuala putere, pentru cã toate în-         româneascã, în special cele agroalimentare. ªi reacþia re-
treprinderile mici ºi mijlocii nãscute în 1993 Ñ 1996 trã-         centã a mediilor de afaceri ale producãtorilor autohtoni este
iesc ºi acum din ceea ce au acumulat în acea perioadã,             foarte edificatoare în acest sens. De aceea, eu am ºi propus,
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                             13

mai în glumã, mai în serios, ca ministerul domnului                Roman, Stolojan, pe parcurs de 3 ani de zile, 1990-1992,
Berceanu sã nu se mai numeascã Ministerul Industriei ºi            au consumat câte 1,3 miliarde de dolari pe an! Aceasta
Comerþului, ci, pãstrând aceleaºi iniþiale, sã se numeascã         a fost politica din acea perioadã. Istoria, sigur, va judeca
Ministerul Importurilor ºi Comisioanelor. (Aplauze din par-        evoluþiile. S-au consumat, deci, 1,3 miliarde de dolari ºi
tea stângã a sãlii.) Pe aceastã linie, probabil cã ºi devizele     nu s-au plãtit datorii la extern decât circa 50Ñ60 de mi-
celor douã partide istorice, P.N.L. ºi P.N.Þ.C.D., se modificã:    lioane în toatã aceastã perioadã. Pentru cã n-aveai la ce
”prin noi înºineÒ, al P.N.L., s-a transformat acum în ”pen-        sã plãteºti serviciul datoriei externe, pentru cã România
tru noi înºineÒ, iar din ”porþi deschise capitalului strãinÒ cei   n-avea datorie externã în 1989 ºi în Õ92 nu-þi veneau la
de la P.N.Þ.C.D. se comportã deja conform sloganului               platã decât ceva dobânzi din perioada Õ91.
”buzunarele larg deschise pentru comisioane externeÒ.                  Ceea ce s-a plãtit acum de cãtre Banca Naþionalã, suma
(Aplauze.)                                                         de 400 de milioane de dolari, reprezintã Ñ aºa cum a re-
    Se spune de cãtre domnul prim-ministru Radu Vasile             cunoscut B.N.R., pentru cã altfel nu o ajutã cifrele, deºi
cã nu este loc pentru mai multã dezvoltare, nu mai este            conducerea e pusã unilateral de dumneavoastrã Ñ rate ºi
loc de împrumuturi externe, pentru cã avem o datorie pu-           dobânzi pentru credite contractate ºi consumate de guvernele
blicã mare. Nimic mai fals! Consilierii dumnealui i-au scris       Roman, Stolojan în Õ91-Õ92 de la Uniunea Europeanã.
în discurs totul, în afarã de tabelele ºi consideraþiile din       (Aplauze ale deputaþilor din opoziþie.)
raportul la buget care trateazã aceastã problemã, ºi anume,            Deci vedeþi, ºi aici Dumnezeu nu doarme, ci vegheazã:
doamnelor ºi domnilor, România are o datorie publicã in-           cine le contracteazã, le ºi plãteºte! Noi sperãm cã, prin
ternã ºi externã, totalã, de circa 24% din produsul intern         2001, când vom fi, bineînþeles, mai devreme, la guvernare,
brut. Standardele, ca sã intrãm în Europa, sunt 60% din            sã plãtim creditele pe care le-am fãcut în 1995 ºi 1996.
P.I.B., totalul datoriei publice interne ºi externe. Belgia ºi     Deci, domnul Petre Roman le-a fãcut, dumnealui le plã-
Italia au peste 120%.                                              teºte acum, dar dã vina pe noi... (Aplauze ale opoziþiei.)
    Totul este sã fii credibil, sã arãþi cã împrumuturile ex-         Domnul Ion Diaconescu:
terne angajate le introduci în lucrãri de infrastructurã, în
lucrãri de dezvoltare ºi modernizare a economiei, a servi-            Domnule deputat, vorbiþi de peste o jumãtate de orã,
ciilor publice ºi cã îþi creezi astfel capacitatea de a ram-       v-aº ruga sã vã limitaþi timpul!
bursa ratele ºi de a-þi plãti la timp dobânzile. Or, dum-             Domnul Adrian Nãstase (din salã):
neavoastrã, care nu credeþi în industria româneascã,
dumneavoastrã, care o consideraþi o grãmadã de fiare vechi,           De ce am venit duminica? Ca sã putem dezbate!
o industrie neperformantã, o industrie depãºitã ºi cum mai
                                                                      Domnul Florin Georgescu:
vreþi dumneavoastrã, sigur cã da, aveþi sarcini sã închideþi
aceastã industrie ºi sã transformaþi poporul într-o masã              Domnule preºedinte, eu ºtiu cã nu vã convine ceea ce
amorfã de oameni sãrãciþi, uºor manipulabili ºi fãrã nici          vã spun eu, dar vin imediat reprezentanþii puterii ºi mã
un fel de perspectivã.                                             vor completa.
    Datoria externã a României reprezintã 17% din P.I.B.,
                                                                      Domnul Ion Diaconescu:
cea directã, a statului, restul, fiind garantat de stat, ratele
ºi dobânzile plãtindu-le agenþii economici care au benefi-             Nu, nu, îmi face plãcere, dar, totuºi, avem timpul limi-
ciat direct de aceste împrumuturi, este de numai 11%. ªi,          tat...
atunci, de ce nu mai vreþi, doamnelor ºi domnilor de la
                                                                      Domnul Florin Georgescu:
putere, sã contractaþi credite externe pentru obiective care
pot fi realizate în România ºi crea locuri de muncã,                  Tocmai de aceea am venit ºi duminicã, ca sã putem
absorbi forþa de muncã rezultatã uneori din procesul de            dezbate situaþia economiei româneºti ºi arãta cifrele con-
restructurare ºi de privatizare? Probabil cã, aºa cum este         crete, cifrele reale, potrivit datelor din sistemul conturilor
lipsã de transparenþã atitudinea dumneavoastrã în a ne             naþionale ale þãrii.
spune cum este construit programul de guvernare lãsat
                                                                      Domnul Traian Bãsescu Ñ ministrul transporturilor (din
moºtenire de F.M.I., nu aveþi voie sã ne spuneþi nici ceea
ce ne pregãtiþi în materie de angajare a forþei de muncã                                      loja guvernamentalã):
ºi de integrare socialã a persoanelor fãrã loc de muncã.              Florine, zi-o ºi pe aia cu vasele comunicante!
    Se mai spune de cãtre actuala putere cã sarcina da-
toriei externe din acest an este creatã datoritã împrumu-             Domnul Florin Georgescu:
turilor din 1993Ñ1996. Este foarte falsã aceastã tezã care            Nu, dumneavoastrã trebuie sã ne-o spuneþi pe aia, nu
se avanseazã cu obstinaþie de cãtre reprezentanþii Guvernului      cu vasele comunicante ale mele, ci cu vasele din flotã,
ºi ea, de fapt, nu vine decât sã deturneze atenþia cetãþe-         ale dumneavoastrã! (Aplauze ale deputaþilor din opoziþie.
nilor de la lucrurile esenþiale.                                   Râsete.)
    Iatã cum se prezintã, potrivit datelor Bãncii Naþionale
ºi ale Ministerului Finanþelor, situaþia, în 3 momente în di-         Domnul Ion Diaconescu:
namicã, dupã 1990, a datoriei publice externe a României.             Vã rugãm, nu faceþi dialog cu sala!
    La sfârºitul anului 1992, când nu erau la guvernare
P.D.S.R. ºi premierul Vãcãroiu, fuseserã guvernele Roman,             Domnul Florin Georgescu:
Stolojan, se consumaserã deja din împrumuturi externe, de              Eu nu am vândut vasele comunicante, dumneavoastrã
cãtre stat, 2,2 miliarde de dolari! Nu mai vorbim de cele          aþi vândut vasele din flota României!
1,8 miliarde pe care le-a gãsit de la regimul anterior dom-            Aº vrea sã vã menþionez cã ceea ce este mai grav
nul Petre Roman în visteria þãrii! Deci, acele guverne,            pentru þarã este cã atunci, în Õ92, ceea ce s-a luat din
   14                         MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

credite interne s-a introdus numai în consum. Nu ºtiu, la          care nu mai are foarte multe bogãþii naþionale, care a avut
presiuni sociale sau conform politicii ”guvernului celui mai       o istorie nefavorabilã, nefericitã, în decursul ei, nu se poate
reformist din istoria RomânieiÒ, nu ºtiu din ce motive, dar        compara cu cei care au avut imperii, colonii º.a.m.d.. Aºadar,
totul s-a introdus numai în consum, nu s-au luat credite           o dezvoltare numai ”prin noi înºineÒ este imposibilã. Dacã
pe proiecte de infrastructurã: ºosele, telecomunicaþii, sis-       nu reuºim sã atragem capital strãin ºi împrumuturi externe,
tem energetic, sistem petrolier, 97% au fost orientate cãtre       dacã nu reuºim sã introducem aceste sume în lucrãri de
consum. E bine, e rãu... Istoria va judeca, dar nu mai vã          infrastructurã ºi modernizare a economiei, care sã creeze
plângeþi, cei aflaþi la putere, cã plãtiþi acum ratele ºi do-      ºi sã consolideze locurile de muncã, sã ºtiþi cã, în opinia
bânzile! Aºa aþi reuºit, în mod artificial, sã þineþi, domnule     noastrã, România este o þarã fãrã nici o perspectivã de
Roman, pâinea 5 lei ºi oul 2 lei. Numai aºa, prin aceste           modernitate ºi de europenism.
credite externe! Ei, acum, plãtiþi preþul pentru acea politicã         De altfel, acest buget pe care dumneavoastrã îl pro-
populistã ºi antireformistã pe care aþi fãcut-o!                   puneþi aici nu ne apropie, ci ne îndepãrteazã de Europa.
     În perioada 1993Ñ1996, România n-a mai beneficiat de          De ce? Pentru cã un buget care are niºte consecinþe ne-
1,3 miliarde net intrãri minus ieºiri, ci a beneficiat numai       faste pentru economie ºi societate, care conduce la scã-
de 400 de milioane, pentru cã au fost intrãri anuale de            derea produsului intern brut atât pe total, cât ºi pe locui-
800 milioane de dolari ºi au fost plãþi anuale de 400. Veneau      tor, care conduce la degradarea serviciilor publice, la
la scadenþã ratele din perioada 1990Ñ1992, plus dobân-             infrastructuri mai proaste º.a.m.d., este un buget care ne
zile pentru ceea ce se utilizase în 1993Ñ1996. Ceea ce             îndepãrteazã de criteriile de admitere în Uniunea Europeanã!
este edificator pentru aceastã perioadã este aceea cã 80%          (Vociferãri, proteste ale deputaþilor din majoritate.) În Uniunea
din aceºti bani s-au concretizat în proiecte de infrastruc-        Europeanã nu ni se cere numai 3% din P.I.B. deficit la
turã ºi creºtere deosebit de substanþialã a rezervei valu-         buget ºi 60% din P.I.B. la datoria publicã, ci se cere ºi
tare a Bãncii Naþionale. În decembrie 1992 am gãsit                un anumit produs intern brut pe cap de locuitor. Or, noi
Banca Naþionalã a României cu o rezervã valutarã de numai          eram în 1996 la un nivel care ne permitea, în circa 6Ñ7
29 de milioane de dolari ºi când am plecat au fost 750             ani, sã ajungem din urmã Grecia ºi acum probabil cã vom
de milioane de dolari în visteria ei! Deci, nu am fost niºte       ajunge din urmã Albania.
risipitori ºi am introdus banii în active economice ºi so-             Singura ºansã a României de a înregistra o creºtere a
ciale: ºcoli, ºosele, Romtelecom Ñ pe care l-aþi vândut            produsului intern brut pe locuitor, în condiþiile în care scade
acum dumneavoastrã cu suma pe care aþi reuºit sã o ”ne-            numãrãtorul fracþiei (deci P.I.B.), este aplicarea a ceea ce
gociaþiÒ. Este modernizat pe timpul nostru ºi din creditele
                                                                   spunea un fost ministru de-al puterii, ºi anume, sã moarã
acestea, ceea ce este un lucru foarte corect economic: laºi
                                                                   cât mai mulþi români. Dacã dumneavoastrã, domnule Radu
generaþiilor urmãtoare o datorie, dar laºi în contrapartidã
                                                                   Vasile, vã propuneþi sã scadã P.I.B.-ul cu 2% ºi extermi-
ºi activele pe care le-ai construit din creditele externe; nu
                                                                   naþi populaþia într-un ritm anual de 4%, va creºte produ-
cum aþi lãsat dumneavoastrã, guvernele Roman, Stolojan
                                                                   sul intern brut pe cap de locuitor! (Aplauze ale deputaþilor
din, 1990Ñ1992, numai datoriile ºi în contrapartidã, în ac-
                                                                   din opoziþie. Râsete.) ªi, dupã cum vã comportaþi, sunteþi
tivul bilanþului þãrii, absolut nimic, totul consumându-se în
                                                                   pe un drum bun în atingerea aceastei ”realizãriÒ, dar noi,
perioada respectivã.
                                                                   opoziþia, vã spunem cã nu vã vom lãsa sã vã aduceþi la
     În 1997Ñ1998 s-a întâmplat un lucru foarte regretabil
                                                                   îndeplinire acest obiectiv, cãci acþionaþi antinaþional ºi an-
pentru þarã, ºi anume, dumneavoastrã, care spuneþi cã sun-
                                                                   tisocial!
teþi cele mai credibile forþe politice din România, care afir-
maþi cã aveþi legãturi apropiate cu cele mai înalte familii            Aº vrea sã arãt numai câteva din inconsecvenþle bu-
politice europene ºi internaþionale ºi care afirmaþi în 1996       getului, pentru cã înþeleg cã nu mã mai suportaþi mult pen-
cã, dacã veniþi la putere, nu aduceþi sloganul strângerii cure-    tru a vã spune adevãrurile. Adevãrurile întotdeauna de-
lei, ci sloganul dezvoltãrii, prosperitãþii europene, occiden-     ranjeazã!
tale º.a.m.d., dumneavoastrã, care aduceaþi 60 de miliarde             Deci, fiscalitatea în România creºte în acest an, prin
de dolari în 4 ani, deci 15 miliarde de dolari pe an, n-aþi        acest buget de stat ºi prin celelalte bugete care fac parte
reuºit sã aduceþi decât 200 de milioane de dolari pe an!           din sistemul bugetului general consolidat...
(Vociferãri, proteste ale majoritãþii.) De ce?! Pentru faptul cã      Domnul Traian Bãsescu (din loja guvernamentalã):
nu v-a mai dat nimeni credite, nu v-a mai crezut nimeni,
constatând cã nu ºtiþi sã negociaþi cu partenerii interna-            Alo! TimpuÕ, ºefule!
þionali, nu ºtiþi sã le prezentaþi programe credibile, nu aveþi
                                                                      Domnul Florin Georgescu:
cei 15.000 de specialiºti, ci foarte puþini, în comparaþie cu
acest numãr... (Aplauze ale deputaþilor din opoziþie.) ªi,             Imediat termin!
nefiind veritabili profesioniºti, neavând asemenea programe            Domnule Bãsescu, eu termin imediat, dumneavoastrã pro-
coerente, domnilor colegi, nici familiile dumneavoastrã po-        babil cã, din nou, aveþi o inaugurare de obiectiv de in-
litice probabil cã nu vã recunosc drept descendenþi politici       frastructurã, trebuie sã tãiaþi vreo panglicã la lucrãri finanþate
credibili, nu vã dau mai nimic nici cu împrumut ºi, atunci,        din împrumuturi externe luate pe timpul nostru. Pentru cã
vin la scadenþã, vin la platã atât datoriile din timpul dom-       dumneavoastrã n-aþi tãiat panglici decât la obiective de
nului Roman, cât ºi din timpul domnului Vãcãroiu, iar dum-         investiþii contractate de guvernarea Vãcãroiu. Ceea ce
neavoastrã, domnule Radu Vasile, vã sufocaþi pentru cã             contractaþi dumneavoastrã acum se va vedea în 2003!
nu puteþi sã plãtiþi în mod ritmic datoria externã.                (Aplauze ale opoziþiei.) Dacã nu vã ajung foarfecele, vã mai
     Sã ºtiþi cã dezvoltare ”prin noi înºineÒ a încercat ºi        dãm ºi noi câteva.
Ceauºescu ºi aþi vãzut unde a ajuns! Deci, o dezvoltare                Aceastã fiscalitate în 1999 va fi de 33,4% din P.I.B.
care face abstracþie de creditele externe, în condiþiile           Unde a fost în Õ96, când ”era rãuÒ, cum spuneþi dumnea-
României, care nu are un capital naþional foarte dezvoltat,        voastrã atunci? Era la 29,8%! Anul trecut aþi spus
                              MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                              15

dumneavoastrã cã veþi realiza o fiscalitate de 31%, în pro-         ce spun eu acum Ñ cu 2,7% deficit din produsul intern
iect, ºi aþi venit dupã aceea cu rectificãri netransparente,        brut, pentru cã nu aveþi venituri din accize pe care le-aþi
cum vã este stilul de lucru, ºi aþi dus-o la 32,7%, iar acum        proiectat a proveni din scumpirea benzinei. Scumpirea ben-
mergeþi la 33,4%. Deci, povara fiscalitãþii creºte masiv, prin      zinei pe un an! Deci, dacã Guvernul a zis cã încaseazã
inventarea de noi impozite directe ºi, mai ales, indirecte,         2.500 de miliarde într-un an, vã daþi seama, stimaþi colegi,
care sunt suportate de cei cu venituri mici, de cei care            cã acum, când suntem la mijlocul lunii februarie, ºi dacã
trãiesc din venituri din muncã. Pentru dumneavoastrã,               lucrurile vor opera numai 10 luni ºi jumãtate, sarcina ºi
care sunteþi reprezentanþii clasei celor care trãiesc din ve-       preþul suportate de cetãþeni ºi, implicit, în economie, de
nituri din capital, e mai uºor sã transferaþi aceastã povarã        toate grupele de mãsuri ºi servicii, vor fi la un nivel de-a
fiscalã ºi socialã pe spatele celor mulþi.                          dreptul dezastruos ºi total inacceptabil pentru cetãþeni!
    Iatã, T.V.A. creºte de la 4,9% din P.I.B., cât era în 1996,         Tot pe linia duplicitarã specificã puterii, dumneavoastrã,
la 6,3%. Accizele noi le-am lãsat 1,4% din P.I.B., dum-             în spiritul demagogiei caracteristice, veniþi ºi daþi cu o mânã
neavoastrã le aduceþi la 3,8%. Dar, în acelaºi timp, aþi scã-       populaþiei ºi luaþi imediat cu douã. Deci, veniþi ºi aprobaþi
zut taxele vamale, pentru cã probabil aºa v-au dat dum-             legi care sã vã punã bine cu mediul de afaceri: investiþi-
neavoastrã indicaþii familiile europene din care faceþi parte,      ile strãine, Ordonanþa nr. 92, Ordonanþa privind amortiza-
sã transformaþi România în piaþã de desfacere. Aþi cobo-            rea acceleratã º.a.m.d., sã vã aplaude cei care lucreazã
rât taxele vamale de la 1,7% din P.I.B., cât erau în 1996,          în aceste domenii, stabiliþi sã le puneþi în aplicare în anul
la numai 1%, anul trecut, ºi probabil cã la 1,3-1,4% în acest       urmãtor ºi în anul urmãtor, când sã intre în funcþiune, le
an, când vreþi sã mergeþi, în continuare, cu o taxã uni-            suspendaþi. Spuneþi: ”Domnule, existã legea, dar nu ne per-
formã ºi nenuanþatã, suprataxa vamalã, în loc sã acþionaþi          mite nu ºtiu ce moºtenire!Ò
pe grupe de mãrfuri, sã încurajaþi producãtorul intern, sã              De fapt, aceasta este o comportare, o atitudine total
nu-l mai supuneþi la aceastã competiþie extrem de durã a            duplicitarã ºi dualistã, nesincerã faþã de electorat, aºa cum
importurilor, producãtorii respectivi fiind deja consolidaþi, da-   faceþi ºi în domeniul social. Le aprobaþi Legea tichetelor
toritã acumulãrilor în timp ºi trecutului þãrilor în cauzã.         de masã ºi, dupã aia, o suspendaþi! Ori dumneavoastrã
Trebuie sã lãsaþi ca producãtorul autohton sã se consoli-           nu aveþi o proiecþie a ceea ce înseamnã economia aces-
deze ºi el ºi, treptat-treptat, sã-l introduceþi în competiþia      tei þãri ºi când aprobaþi o lege nu ºtiþi sã calculaþi conse-
mondialã. Franþa, Germania ºi Anglia s-au consolidat dupã           cinþele financiar-monetare, ori aveþi specialiºti Ñ cã au mai
1944 timp de 10Ñ15 ani. Dumneavoastrã trebuie, probabil,            rãmas oameni prin structurile guvernamentale pe care nu
sã distrugeþi în mod programat toatã economia româneascã,           i-aþi dat afarã încã Ñ ei vã calculeazã aceste influenþe,
atât direct, punctual, cât ºi prin politici macroeconomice an-      dar, pentru a vã menþine la putere, promovaþi legea ºi dupã
tinaþionale. (Vociferãri ale deputaþilor din majoritate.)           aceea o suspendaþi prin Legea bugetului. Aºa faceþi cu
    Cum aþi crescut dumneavoastrã aceastã fiscalitate?              tichetele de masã, cum am spus, ºi cu mult trâmbiþata Lege
                                                                    a Partidului Democrat, nr. 119/1997 privind alocaþiile
Nimeni nu spune aici! Domnul prim-ministru, repet, a citit,
                                                                    suplimentare pentru familiile cu mulþi copii. Aceste aloca-
cu distincþia dumnealui didacticã, din raportul acela gene-
                                                                    þii suplimentare au devenit niºte alocaþii care nu se mai
ral, care este însoþitor al bugetului pe acest an, dar nu ne
                                                                    acordã, pentru cã, spuneþi dumneavoastrã, ”nu aveþi baniÒ.
spuneþi cum aþi crescut fiscalitatea, sã ºtie oamenii, care
                                                                    Dar când eraþi în bãncile opoziþiei aveaþi ºi bani ºi soluþii
vãd fel de fel de coloane noi pe statul de salarii, noi ino-
                                                                    ºi specialiºti!
vaþii ale acestei conduceri de dreapta, care promisese cã
                                                                        În aceste condiþii, vrem sã vã atenþionãm cã alocaþiile
în 200 de zile relaxeazã fiscalitatea ºi iatã cã, în 800 de
                                                                    de stat sunt total insuficiente pentru sectoare cum ar fi
zile, a dublat-o aproape! (Prin faþa tribunei trece domnul
                                                                    sãnãtatea, învãþãmântul, apãrarea, agricultura, sunt probleme
Decebal-Traian Remeº, ducând o servietã ºi o sacoºã.)               care se pun foarte clar, cu salariaþii ºi cu respectarea re-
    Mai aveþi ceva impozite ºi taxe în sacoºa aia, domnule          gulilor democratice, pentru cã dumneavoastrã, prin aceastã
ministru? (Aplauze ale deputaþilor din opoziþie. Râsete.) Vã        lege, veniþi ºi blocaþi, practic eliminaþi posibilitatea demo-
mulþumesc frumos.                                                   craticã a negocierii salariilor ºi dreptul la o anumitã inde-
    S-a majorat contribuþia la asigurãrile sociale de sãnã-         xare. La pensii, cât de cât, aþi reuºit sã le indexaþi cu 0,6%
tate de la 5 la 7%; s-a realizat o creºtere substanþialã a          pe lunã, ceea ce înseamnã trei sferturi de pîine în plus
impozitului pe proprietate: pe clãdiri, pe terenuri, pe mij-        lunar.
loacele de transport ºi vedeþi reacþiile favorabile ”de sim-            Nu s-au prevãzut, de asemenea, alocaþii pentru apli-
patieÒ la adresa dumneavoastrã din partea populaþiei; s-a           carea Legii privind tichetele de masã. Nu se vor mai in-
majorat de la 3 la 5% contribuþia la fondul pentru pensie           dexa mult trâmbiþatele, majorate de trei-patru ori, alocaþii
suplimentarã; aþi majorat cu 7% contribuþia la asigurãrile          pentru copii. P.D.-ul, domnul preºedinte Petre Roman,
sociale.                                                            spunea în 1996 cã le vor majora la 50.000, de la 12.000,
    V-aº ruga, domnule ministru Remeº, sã precizaþi po-             câte cât erau pe timpul nostru, ºi va curge numai lapte ºi
pulaþiei de unde aveþi 2.500 de miliarde la accize, dacã            miere în familiile cu copii. Iatã cã, astãzi... (Vociferãri ale
nu scumpiþi benzina? Noi nu vã spunem sã scumpiþi ben-              deputaþilor din majoritate.) Aceasta este, iar, o mãsurã de-
zina, noi vã spunem sã faceþi creºtere economicã!                   magogicã: aþi majorat de 3Ñ4 ori alocaþiile ºi aþi crescut
Dumneavoastrã vreþi sã continuaþi recesiunea economicã              de 8 ori preþurile! Astãzi, cu aceste alocaþii de 60.000 lunar,
ºi sã scumpiþi benzina! Vã rog sã vã precizaþi opinia, pen-         care vor rãmâne în Õ99 la nivelul din Õ98, deºi rata infla-
tru cã, în alte condiþii, acest buget este total nefondat ºi        þiei este de 25%, se vor cumpãra cu 30% mai puþine bu-
nu are un deficit de 2,0% din P.I.B., ci are un deficit cu          nuri ºi servicii decât în 1996. Deci, la sfârºitul anului 1999,
2.500 de miliarde mai mare. Aceasta, raportat la P.I.B.,            aceste mult trâmbiþate alocaþii, care au adus celor de la
vine undeva în jur de 0,7%. Deci, dumneavoastrã aþi fãcut           P.D., probabil 5Ñ6 procente, de la oamenii necãjiþi, se vor
un buget Ñ ºi o sã afle ºi domnul Zervoudakis de la F.M.I.          situa la un nivel de 70% faþã de 1996. Deci, ceea ce
   16                          MONITORUL         OFICIAL      AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

cumpãra familia cu copii cu 12.000 lei în 1996, cumpãrã                dumneavoastrã, în 2 ani de zile, nu l-aþi crescut decât cu
cu 30% mai puþin în 1999, cu 60.000 lei, ca urmare a                   6%, pentru cã multe dintre întreprinderile private au fost
politicii ”democratice ºi înþelepteÒ duse de coaliþia de               distruse, iar privatizarea nu a fost fãcutã prin lãrgirea sec-
dreapta C.D.R. Ñ U.S.D. Ñ U.D.M.R..                                    torului privat, ci prin transfer de proprietate. La ce preþuri?
    Nu mai vã spunem cã Guvernul Vasile are de plãtit,                 O sã vedem noi altã datã, când probabil cã organele abi-
prin instituþiile publice finanþate din bugetul de stat, 3.500Ñ        litate vor verifica ºi aceste lucruri, pentru cã dumneavoastrã,
4.000 de miliarde datoriii cãtre furnizori pentru anul 1998.           cu bunã ºtiinþã, aþi eliminat Curtea de Conturi din verifi-
Deci instituþiile publice, ai cãror reprezentanþi se aflã aici,        carea modului de privatizare. Totuºi, contribuabilii proprie-
la masã, au consumat hranã, echipament, cãldurã, luminã,               tari trebuie sã ºtie o datã cum li s-a înstrãinat averea con-
furnituri de natura bunurilor de capital ºi altele care nu au          struitã în 50 de ani. Or, dumneavoastrã aþi acceptat
fost plãtite, ceea ce înseamnã, de fapt, un plus de defi-              aceastã condiþie, ca numai 1% din privatizare sã fie venit
cit de 0,8% din produsul intern brut. Când plãtiþi datoriile           la buget. Restul?! Sã finanþeze deficitele bugetare, niºte
astea? Sunt ceea ce numeºte Fondul Monetar Internaþional               chestii foarte tehnice, dar, mai pe româneºte, asta înseamnã
”elementele deficitului cvasifiscalÒ. Deci, dumneavoastrã              cam aºa: ”Mãi, români, vindeþi-vã voi mobila ºi nu mai vã
arãtaþi deasupra apei un aisberg de 2% din P.I.B. deficit
                                                                       puneþi altã mobilã în loc, ci consumaþi ceea ce rezultã din
bugetar, dar aisbergul de dedesubtul apei, care înseamnã
                                                                       încasãrile din vânzarea mobilei din casã.Ò Care, unele, sunt
deficitul cvasifiscal: pierderile din economie, care s-au tri-
                                                                       chiar bijuterii ale economiei, deºi dumneavoastrã nu vã place
plat; blocajul financiar, care a ajuns la 100.000 de miliarde
ºi aceste plãþi restante ale însuºi bugetului cãtre econo-             sã le numiþi aºa, dar, când vã uitaþi la comisioanele pri-
mie înseamnã un deficit total al economiei naþionale de                mite din privatizarea lor vã daþi seama cã au fost chiar
circa 20%, faþã de 13%, cât era în 1996, ºi care cred cã               bijuterii... (Aplauze ale deputaþilor din opoziþie. Râsete. Se strigã:
a învãþat, pânã la urmã, ce constituie ºi domnul Ciorbea,              ”Bravo!Ò)
care folosea total inadecvat aceºti termeni. Deci deficitul                 Însã, în ceea ce priveºte aceastã politicã de dezin-
total al economiei româneºti, care era 13% atunci, acum                dustrializare a þãrii, sã ºtiþi cã este total condamnabilã, pen-
e de 20%.                                                              tru cã a nu folosi veniturile din privatizare pentru dezvol-
    Noi, Partidul Democraþiei Sociale din România, am pro-             tare, pentru restructurare, pentru modernizare înseamnã a
pus o sumã de amendamente legate de construcþia bu-                    amaneta viitorul nostru, al dumneavoastrã ºi al copiilor dum-
getarã, pornind de la creºtere economicã, acordarea unor               neavoastrã!
facilitãþi care creeazã stimulente pentru investiþii ºi pentru              Mai vreau sã fac o remarcã asupra faptului cum se rea-
capitalul autohton, am prezentat mãsuri care sã însemne                lizeazã în practicã o devizã pe care eu o numesc
majorarea fondurilor pentru educaþie, sãnãtate, construcþii            ”Naþionalizarea pierderilor ºi privatizarea profiturilorÒ. Adicã,
de locuinþe, agriculturã ºi celelalte ºi, în mãsura în care            faptul cã în România dumneavoastrã promovaþi crearea ca-
dumneavoastrã veþi manifesta disponibilitate, vom veni la              pitalismului domnului Brucan, prin rapt economic ºi finan-
acest microfon ºi vã vom prezenta poziþia noastrã, la acel             ciar, un capitalism al fraudelor ºi al redistribuirii avuþiei na-
moment, pentru cã, aºa cum aratã bugetul astãzi, noi nu                þionale în folosul unora, aºa-zis ”iniþiaþi ai tranziþieiÒ, dar în
putem sã-l votãm, deoarece e un buget care conduce la                  defavoarea a milioane de cetãþeni pe care-i prostiþi prin
sãrãcirea populaþiei, un buget care conduce la distrugerea             mass-media, folositã pe post de cutie de rezonanþã a pu-
în continuare a economiei naþionale, a industriei, a agri-             terii de dreapta din România!
culturii, investiþiilor, construcþiilor ºi celorlalte, este un buget        Este vorba de faptul cã, dacã aþi întrerupt programele
care ne îndepãrteazã de Europa.                                        agricole, n-aþi mai vrut sã aveþi agriculturã Ñ ºi domnul
    Sigur, acum o sã veniþi dumneavoastrã ºi o sã arãtaþi              Triþã Fãniþã vedeþi cât de vehement e la adresa dumnea-
Ñ în mod disparat, pentru cã lucrurile sunt foarte compli-             voastrã Ñ n-aþi vrut sã mai aveþi industrie ºi, sigur cã da,
cate ºi tehnice din punct de vedere financiar, bugetar Ñ,              închideþi ºi vindeþi tot pe nimic; de aceea aþi eliminat pro-
domnul ministru Remeº o sã ne arate cã Guvernul Vãcãroiu               gramele de sprijinire a agriculturii ºi programul energetic
a semnat garanþii sau a semnat alte lucruri care se plã-
                                                                       de sprijinire a industriei. Sigur cã da, probabil cã erau ºi
tesc în þarã. Da, le-a semnat ºi avea legi pentru aºa ceva
                                                                       acolo unele lucruri care nu erau tocmai în regulã: faptul
ºi avea hotãrâri de guvern în sprijinul deciziilor respective,
                                                                       cã unii funcþionari nu respectau normele metodologice,
iar acele garanþii nu însemnau decât o modalitate con-
                                                                       legislaþia, unele sume nu ajungeau acolo unde trebuie, dar
structivã de a restructura economia româneascã, de a nu
ne împãca cu situaþia de prestatori de servicii ai Europei,            aceasta nu însemna cã trebuie sã eliminaþi tot programul,
ci cu situaþia de þarã industrialã dezvoltatã, care poate sã           pentru cã erau câteva inadvertenþe, cã erau câteva lucruri
se integreze în acest nou secol al informaticii ºi al teh-             care nu funcþionau cum trebuie. Dumneavoastrã aþi acþio-
nologiilor înalte, o modalitate concretã de a oferi o ºansã,           nat potrivit principiului lui Pãcalã: ”Sã tãiem nucul, sã nu
agenþilor economici români ºi, în general, cetãþenilor                 mai cânte cucul!Ò Or, aºa ceva nu este acceptabil! (Aplauze
României. Dar dumneavoastrã aþi stopat brusc acest pro-                ale deputaþilor din opoziþie. Râsete. Proteste ale deputaþilor din
ces ºi aþi venit numai cu mãsuri de asanare haoticã, de                majoritate.)
distrugere ºi de închidere a întreprinderilor.                              Deci, aþi întrerupt acele programe ºi le-aþi trecut sumele
    Nu înþelegem de ce dumneavoastrã, domnule Remeº,                   aferente lor la datoria publicã. Pânã la urmã, e opþiunea
aþi acceptat acea propunere total distructivã a Fondului               dumneavoastrã oprirea acelor programe ºi atunci trecerea
Monetar Internaþional, ca din veniturile din privatizare,              sumelor la datoria publicã are o esenþã economicã corectã.
numai 1%, sã poatã fi folosite drept venituri bugetare. Ce             De ce? A beneficiat toatã lumea de efectele programelor
înseamnã asta? F.M.I. vã preseazã sã acceleraþi privati-               agricole ºi energetice, suportã toatã lumea, prin interme-
zarea, ceea ce e un lucru bun. Sectorul privat atinsese                diul serviciului datoriei publice, efectele politicii noastre, pe
52% pe timpul nostru, anul trecut a fost numai 58%, deci               care dumneavoastrã aþi considerat-o inoportunã.
                              MONITORUL         OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                               17

    Dar acum vreþi sã ne aduceþi la datoria publicã ”res-            coaliþia dumneavoastrã din dreapta, ceea ce spunea
tructurareaÒ, ”curãþireaÒ unor bãnci Ñ nu vã mai spun eu             Churchill: ”Puteþi sã înºelaþi, o vreme, toatã populaþia...Ò,
numele, cã le-a menþionat domnul prim-ministru aici Ñ, care          cum aþi fãcut în noiembrie 1996 Ñ asta este de la mine,
au înregistrat credite cãtre unii, mulþi din partea asta, dreaptã,   nu de la el Ñ puteþi înºela o parte a populaþiei tot tim-
a sãlii...                                                           pul, dar nu veþi putea înºela tot timpul toatã populaþia. ªi
   Din salã (din rândurile majoritãþii):                             acest lucru este tot mai evident. Lumea îºi dã seama cu
                                                                     cine are de-a face.
   Cã de la voi n-a luat nimeni!                                        Vã mulþumesc. (Aplauze furtunoase în partea stângã a sãlii.)
   Domnul Florin Georgescu:                                             Domnul Ion Diaconescu:
    ªi, sigur cã da, acum, dumneavoastrã, în condiþiile în              Vã mulþumim, domnule deputat, pentru marele efort
care aþi introdus economia în declin, în condiþiile în care
                                                                     depus. Aþi vorbit o orã ºi 3 minute. (Aplauzele continuã.)
nu mai e cerere pe piaþa internã, agenþii economici nu mai
pot sã-ºi returneze creditele ºi banca intrã într-o situaþie            Domnul Florin Georgescu (din salã):
criticã, din punctul de vedere al lichiditãþilor ºi al capaci-
tãþii de platã.                                                         Am ºtiut ce sã spun!
    Ce ziceþi dumneavoastrã? În loc sã-ºi vândã beneficiarii            Din partea stângã a sãlii:
de credite averile construite din munca altora ºi sã dea
banii înapoi, ziceþi: ”Nu! Sã suporte toatã þara faptul cã              Pentru cã ºtie ce sã spunã! (Aplauze.)
unii vor sã devinã capitaliºti!Ò Pãi, ce, noi vã facem pe
dumneavoastrã capitaliºti, dându-vã o cotizaþie de 100.000              Domnul Ion Diaconescu:
pe lunã fiecãruia? Atunci, domnule prim-ministru, dacã aþi               Doamnelor ºi domnilor,
introdus taxa de solidaritate pentru cei sãraci, vã rugãm,               Noi n-am propus ºi n-am cerut nici o limitare a luãri-
introduceþi taxa de capitalism pentru cei bogaþi! Cã asta            lor de cuvânt la discuþia generalã, dar mi se pare exage-
faceþi dumneavoastrã: treceþi la datoria publicã credite de          rat sã vorbeascã fiecare câte o orã. Sunteþi de acord sã
care unii beneficiazã, se plimbã în jeep-uri ºi stau în vile,        o limitãm la o jumãtate de orã?
ºi noi, dupã aceea, le luãm creditele din care ºi-au con-
struit averea de mucava la datoria publicã, în numele ”res-             Din partea stângã a sãlii:
tructurãriiÒ! Un cuvânt magic, care ascunde foarte multe                 Nu! (Proteste vehemente faþã de aceastã propunere de a
afaceri necurate sub el!
                                                                     limita timpul de vorbire.)
    Deci, nu suntem de acord cu acest lucru, în principiu,
pentru cã cine a beneficiat de credite sã ºi suporte con-               Domnul Ion Diaconescu:
secinþele lor! Dacã au beneficiat numai unii...
                                                                        Da. Bine. Nelimitat. Stãm ºi douã sãptãmâni...
   Din salã (din rândurile majoritãþii):                                Domnul senator Roman, pentru o scurtã replicã, în ca-
   ªi ai voºtri...?                                                  drul vorbirii..., natural, dar în cadrul vorbirii grupurilor par-
                                                                     lamentare. Vã rugãm...
   Domnul Florin Georgescu:                                             Domnule Nãstase, nu, nu! Am dat deja cuvântul.
   Luaþi dumneavoastrã lista din ”AdevãrulÒ ºi, dacã ve-
                                                                        Domnul Adrian Nãstase:
deþi pe vreunul de la P.D.S.R. acolo, vã rog sã mi-l adu-
ceþi aici!                                                              Domnilor preºedinþi,
                                                                        Nu, dar nu este posibil acest lucru! Acum, dreptul la
   Din salã (din rândurile majoritãþii):                             replicã?
   Mai bine sã luãm lista din ”ZiuaÒ! (Vociferãri, proteste.)
                                                                        Domnul Petre Roman:
   Domnul Florin Georgescu:
                                                                        Nu este drept la replicã. Vorbesc din partea grupului
    În aceste condiþii, noi vã aducem la cunoºtinþã faptul           parlamentar.
cã P.D.S.R., urmare acestor critici pe care le-am exprimat
aici ºi le vor mai exprima ºi alþi colegi, nu poate fi de               Domnul Ion Diaconescu:
acord cu acest buget, care este ºi antisocial Ñ pentru cã               Domnule Nãstase, eu dau cuvântul.
este contra populaþiei Ñ, este ºi antidemocratic Ñ v-am
arãtat de ce Ñ, este ºi impotriva integrãrii noastre în Europa,         Domnul Petre Roman:
pentru cã nu putem sã ne integrãm cu performanþe tot mai
                                                                         Îl liniºtesc pe domnul Nãstase, care este foarte atent,
proaste în Europa. Europa nu ne primeºte ca sã ne ali-
                                                                     cã este vorba de intervenþia din partea grupului. Sunteþi
menteze. (Vociferãri în partea dreaptã a sãlii.) Europa ne pri-
meºte ca niºte parteneri credibili, dar dumneavoastrã nu             de acord? Minunat, minunat!
vreþi sã ne duceþi la acest moment, ci ne îndepãrtaþi de                 Dar desigur cã ceea ce am eu de spus este ºi un drept
el.                                                                  la replicã. (Vociferãri în salã.)
    Toate acestea sunt argumente care mã fac sã vã aduc                  Intervenþia reprezentantului P.D.S.R. am constatat cu toþii
aminte, domnilor guvernanþi, vizavi de comportamentul                cã a fost deosebit de agresivã, ceea ce trebuie sã
dumneavoastrã duplicitar, de faptul cã spuneþi numai ju-             acceptãm, constituie un lucru firesc, dat fiind cã este punc-
mãtãþi de adevãr, numai ceea ce vã convine, ºi dezinfor-             tul de vedere al opoziþiei ºi din acest punct de vedere nu
maþi în mod constant opinia publicã ºi chiar pe colegii din          avem a ne plânge.
   18                           MONITORUL         OFICIAL     AL    ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

   Din partea stângã a sãlii:                                              Domnul Petre Roman:
   Sunt adevãruri cu care nu sunteþi de acord!                               Stimaþi colegi,
                                                                             Consider cã, aºa cum l-aþi ascultat cu atenþie, ºi cu noi
   Domnul Petre Roman:                                                  împreunã, este cazul sã mã ascultaþi ºi pe mine. Veþi avea
    În schimb, a spus o serie de lucruri care sunt critici              ocazia sã vã manifestaþi oricând, în spiritul democratic care
justificate ºi cu care pot fi de acord. De exemplu, este                caracterizeazã, în principiu, Parlamentul nostru.
adevãrat cã situaþia economicã a României de astãzi ºi                       Repet, în 1990, cu un efort de consum de numai 230
indicatorii economici ai României de astãzi nu sunt de na-              de milioane dolari, nivelul de trai al populaþiei a crescut
turã a ne aduce mai aproape de obiectivul integrãrii în                 cu 18,5%, performanþã care n-a mai fost nici pe departe
                                                                        realizatã ulterior.
Uniunea Europeanã.
                                                                             ªi dacã este sã mã refer la finalul guvernãrii noastre,
   Din partea stângã a sãlii:                                           în împrejurãri pe care nu-mi face deloc plãcere sã le mai
                                                                        amintesc, la finalul guvernãrii noastre, deºi în economia
   Chiar ne îndepãrteazã!                                               româneascã se introdusese, practic, în totalitate, liberali-
   Domnul Petre Roman:                                                  zarea preþurilor, rãmânând în afarã numai pâinea ºi ener-
                                                                        gia, deºi introdusesem ceea ce era esenþialul liberalizãrii
   Este un lucru cert. Însã, ceea ce este regretabil ºi inac-           preþurilor, cea mai dificilã ºi cea mai grea mãsurã pentru
ceptabil sunt afirmaþiile inexacte.                                     trecerea de la o economie de stat la o economie de piaþã,
   Eu trec peste faptul cã dumnealui, ca ºi alþi colegi de-ai           deficitul bugetar era zero, iar datoria externã, nici pe de-
dumnealui, au fãcut parte din Guvernul Roman. Este o                    parte cum a prezentat-o domnul deputat, era de 432 mi-
chestiune de moralitate.                                                lioane dolari.
                                                                             Ce s-a întâmplat cu suma de 1,2 miliarde dolari, despre
   Domnul Florin Georgescu (din salã):                                  care a amintit cã era o rezervã la care a apelat Guvernul
   Nu este adevãrat! Doar 2-3 luni, ca secretar!                        nostru? V-am spus: 230 milioane dolari au fost în con-
                                                                        sum, au fost 400 milioane dolari în agriculturã ºi rezulta-
   Domnul Petre Roman:                                                  tul s-a vãzut în 1991, când s-a atins cea mai mare pro-
    Aþi fãcut parte din Guvernul Stolojan. Este o chestiune             ducþie agricolã a þãrii de la rãzboi pânã atunci. (Vociferãri
de moralitate. Eu las în spate accentul de laºitate. Nu acesta          în partea stângã a sãlii.) S-au realizat, iarãºi un fapt trist de
intrã în discuþie. Efectiv, nu acesta intrã în discuþie.                inexact, dacã mã gândesc cã am avut cu dumnealui
    Ceea ce intrã în discuþie este încercarea politicã, care            atunci câteva discuþii, ca ºi cu alþi colegi. Noi am realizat
                                                                        un numãr mare de investiþii, pe care dumnealui, nu ºtiu
a devenit o obsesie pentru dumnealor, de a arunca întot-
                                                                        din ce motiv, acum le neglijeazã. De exemplu: am alocat,
deauna vina pe altcineva. Aceasta mi se pare cã este ne-
                                                                        în vremea aceea, 2 miliarde lei, în banii de atunci, când
justificat. (Vociferãri în partea stângã a sãlii.) Însã, eu îmi asum,   rata de schimb era 110Ñ120 lei/dolar, pentru continuarea
aºa cum am fãcut-o întotdeauna, îmi asum ceea ce a în-                  lucrãrilor la Portul Constanþa. Despre alte investiþii în
semnat guvernarea pe care am condus-o, cu bune ºi cu                    materie de infrastructurã doresc sã vã rãspundã domnul
rele, dar nu cu nãscociri de rele.                                      ministru Traian Bãsescu.
    De aceea, vin în faþa dumneavoastrã cu câteva preci-                     Numãrul de obiective sociale de investiþii pe care le-a
zãri care sã arate cã am fost în faþa unor afirmaþii pro-               asigurat în 1990 ºi în 1991 guvernul pe care l-am condus
fund inexacte ºi, ca atare, inacceptabile.                              a fost cu 50% mai mare decât în oricare din anii guver-
                                                                        nãrii Vãcãroiu. Este vorba de obiective de investiþii în ºcoli,
   Din partea stângã a sãlii:                                           în spitale, în policlinici, în alimentãri cu gaze, alimentãri
   Care sunt acelea?                                                    cu apã la populaþie. Acestea sunt lucruri pe care, de exem-
                                                                        plu, colegul de atunci în guvern, domnul Bercea, le poate
   Domnul Petre Roman:                                                  certifica.
    Am ascultat cu atenþie ceea ce a spus reprezentantul                     Aºa cã, departe de acea afirmaþie cã 97% erau pen-
P.D.S.R., am ascultat fãrã sã intervin, nici colegii n-au in-           tru consum. În realitate, a fost cel mai mare efort inves-
tervenit, de aceea sunt în mãsurã sã vã cer ºi dumnea-                  tiþional, în condiþiile când economia încã a funcþionat în an-
voastrã acelaºi tratament.                                              samblul ei. Repet: economia încã a funcþionat în ansamblul
                                                                        ei. Sigur, a avut loc o cãdere a producþiei industriale cu
   Din partea dreaptã a sãlii:                                          4% în 1990 ºi cu 8,7% în 1991, însã, în 1991, guvernul
                                                                        pe care l-am mai condus, dincolo de terminarea liberali-
   Nu sunt în stare!
                                                                        zãrii preþurilor Ñ toatã lumea recunoaºte cã este pasul cel
   Domnul Petre Roman:                                                  mai greu al trecerii de la o economie de stat la o eco-
                                                                        nomie de piaþã, deci, dincolo de acest lucru, s-a mai în-
   Câteva lucruri despre ceea ce a spus domnul deputat                  tâmplat ceva: în 1991 subvenþiile totale au fost la jumã-
Florin Georgescu, în legãturã cu guvernarea Roman.                      tate faþã de 1989 sau 1990. Repet: la jumãtate. Ciclul
   În 1990, fiindcã a amintit de anii aceºtia Õ90ÐÕ91, în 1990,         infernal a fost reluat dupã aceea, subvenþiile revenind, în
cu un efort de consum de numai 230 milioane dolari, nivelul             1992 ºi, bineînþeles, în 1993, 1994, 1995, la ceea ce a
de trai al populaþiei a crescut cu 18,5%.                               fost în 1990 ºi, respectiv, în 1989. Cu alte cuvinte, toate
                                                                        începuturile bune, fundamentale pentru trecerea de la o
   Din partea stângã a sãlii:                                           economie de stat la o economie de piaþã au fost date peste
   Avea de unde! (Hohote de râs.)                                       cap dupã aceea.
                              MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                             19

     Niciodatã n-am cãutat sã fac din aceasta un argument           ce era corect faþã de populaþie ºi sunt mândru de ceea
rãutãcios, o polemicã în van, ºi colegii din P.D.S.R. ar putea      ce am fãcut ºi atunci.
sã-ºi aminteascã de acest lucru, fiindcã nu mi s-a pãrut                În consecinþã, despre aceste cifre pe care le-am men-
cã este bine ºi nu mi s-a pãrut cã este util ca sã ne lup-          þionat, despre rezultatele guvernãrii noastre cred cã sunt
tãm pe trecut, în loc sã facem ceva împreunã pentru vii-            în mãsurã sã afirm cã ceea ce s-a spus mai înainte con-
tor, ºi recunosc cã erau lucruri pe care le puteam face             stituie lucruri inacceptabile. Inacceptabile, pentru cã sunt
mai bine din Õ97 în Õ98, dar afirmaþiile inexacte ne dez-           inexacte. Nu de polemica aceasta aveam nevoie. Dumnealor
onoreazã.                                                           au practicat-o din plin în anii Õ92ÑÕ96. ªi cu ce s-au ales?
     Aº vrea sã vã mai dau câteva exemple. S-a vorbit aici          Cu pierderea alegerilor în noiembrie 1996.
despre o politicã ineficientã ºi despre deficite bugetare, care
reflectã numai o scãdere economicã.                                    Din partea stângã a sãlii:
     Ce fel de exemplu mai bun decât acela cã, datoritã po-
liticilor economice de subvenþionare, fãrã nici un fel de fi-          Vã vine rândul! (Vociferãri.)
lozofie de piaþã, noi, Guvernul de dupã 1996, am fost ne-              Domnul Petre Roman:
voit sã alocãm un miliard de dolari în bãncile BANCOREX
ºi Banca Agricolã, pentru a umple gãurile lãsate de gu-                 Iar în ceea ce priveºte situaþia actualã, de exemplu, dom-
vernarea anterioarã?! Un miliard de dolari! (Aplauze din par-       nul deputat Florin Georgescu, care a fost ministru al fi-
tea dreaptã a sãlii.) Nici acest lucru n-aº fi dorit sã-l aduc      nanþelor, poate cã ne-ar fi spus, dincolo de aceste critici
în discuþie, pentru cã este vorba de încrederea în siste-           agresive, ºi în ce fel ar fi construit dumnealui acest buget.
mul bancar, fãrã de care sistemul bancar este în pericol,           Vã spun sincer cã mã aºteptam, tocmai pentru cã aceasta
într-adevãr, întreg sistemul financiar, ºi în pericol chiar þara.   mi se pãrea cã este soluþia pentru a arãta ce poate opo-
     N-am dorit ca sã deschidem acastã discuþie, dar                ziþia. Mie mi s-a pãrut cã aceasta va fi ºi tactica adop-
dumealor au dorit-o. De ce? E cazul sã ne întrebãm...               tatã. De fapt, tactica adoptatã a fost o intenþie politicã rã-
     S-a vorbit aici despre faptul cã a apãrut o sãrãcie ºi         utãcioasã, pe care am vãzut-o cu toþii. Numai cã aceastã
mai cruntã dupã 1996.                                               intenþie politicã rãutãcioasã trebuia sã se aºeze pe fapte
     N-aº fi intervenit, dar ºi aici este o afirmaþie tulburãtor    ºi date reale. Ceea ce dumnealui n-a luat în considerare
de inexactã.                                                        a fost cã încã mai am în memorie, viu, ceea ce am fãcut
     Polarizarea între un segment mare al populaþiei care a         ºi-mi asum rãspunderea pentru onoarea ºi performanþa
sãrãcit ºi un segment foarte mic care a acumulat averi              Guvernului pe care l-am condus.
fabuloase s-a fãcut în anii Õ92ÑÕ96. O aratã toate statis-              Faptul cã din acest guvern au fãcut parte ºi colegi care
ticile. (Aplauze în partea dreaptã a sãlii.) Toate statisticile o
                                                                    astãzi sunt în P.D.S.R. pe mine unul nu mã deranjeazã
indicã. Mai mult decât atât: deºi în anii Õ95 ºi Õ96 s-a în-
                                                                    deloc. Pe dumnealor vãd cã-i deranjeazã profund. Pe mine
registrat o creºtere economicã cu care noi nu suntem de
acord, pentru cã s-a fãcut o creºtere economicã pe defi-            nu mã deranjeazã. Repet: îmi asum, ºi cu bune, ºi cu rele,
cite bugetare prea mari, dar, hai sã zicem, totuºi creºtere         dar nu cu rele nãscocite. Cu asta nu pot fi de acord.
economicã, creºterea economicã este un indicator bun, dar,          (Aplauze în partea dreaptã a sãlii.)
deºi în Õ95 ºi Õ96 s-au înregistrat creºteri economice, rata            Performanþa, de exemplu, de a liberaliza preþurile com-
sãrãciei a continuat sã se adânceascã. Rata sãrãciei a cres-        plet, mai puþin ceea ce, practic, în toatã lumea era con-
cut.                                                                siderat normal Ñ preþul la pâine ºi la energie, performanþa
     Cum se mai pun împreunã pretenþiile de partid de stânga        de a liberaliza preþurile ºi în perioada liberalizãrii, 1 oc-
cu aceste douã mari realitãþi? (Vociferãrã în partea stângã.)       tombrie 1990 Ñ 1 octombrie 1991, preþurile sã creascã
     Ce era sã facem în 1990, în special, când ne-am tre-           cu doar 43% mi se pare extraordinarã ºi astãzi. Pentru
zit cu un sistem social complet destrãmat, în care spita-           cã în primul an al guvernãrii domnului Vãcãroiu ºtiþi cât a
lele nu mai aveau de nici unele, ºcolile nu mai aveau de            fost inflaþia? Vã spun eu: 300%! Nu, n-a fost atât, a fost
nici unele? (Rumoare.) Orice fel de investiþii în sectorul so-      297%! Mã iertaþi! (Aplauze în partea dreaptã a sãlii.)
cial, în ultimii 10 ani ai dictaturii, au fost oprite Ñ o ºtiþi         Acum, vreau sã ajung la o concluzie care sper sã fie
foarte bine.                                                        consideratã ca una pozitivã: în loc sã vedem ceea ce am
     Am avut cereri, atunci, foarte insistente sã venim în spri-    acumulat, puþin câte puþin, bine, fiecare dintre guvernãri,
jinul industriei, cu aºa-numitele importuri de completare.          venim ºi împroºcãm cu noroi.
Tuturor li se pãrea cã aceste importuri de completare sunt              Nu pot decât sã deplâng aceastã situaþie ºi sã-mi ex-
o soluþie. ªi am procedat în consecinþã, dar n-a fost o so-         prim convingerea cã, pentru a ne atinge obiectivul pe care-l
luþie. N-a fost o soluþie, pentru cã economia româneascã
                                                                    considerãm comun Ñ acela ca România sã atingã nive-
nu era restructuratã spre a deveni o economie profitabilã.
                                                                    lul de pregãtire necesar pentru a accede în Uniunea
     Ceea ce s-a întâmplat în perioada Õ92ÑÕ96 pe fondul
politicii economice, adicã în ceea ce înseamnã efectiv po-          Europeanã, la nivelul anului 2005 Ñ este nevoie de ener-
litica economicã, a fost revenirea la o practicã de dinainte        giile tuturor, inclusiv ale colegilor din P.D.S.R., inclusiv a
de Õ89, extraordinar de dãunãtoare. Care este aceastã prac-         energiei ºi capacitãþii domnului Florin Georgescu. (Aplauze.)
ticã? Transferul banilor obþinuþi în activitãþi economice de            Vã mulþumesc.
profit, bani sãnãtoºi, în gãurile negre ale monopolurilor de
                                                                       Domnul Ion Diaconescu:
stat, care au fost reîntãrite în Õ92ÑÕ96. (Aplauze în partea
dreaptã a sãlii.)                                                      Vã mulþumim, domnule senator.
     Ce era sã facem într-un moment în care, pur ºi sim-               Domnule Nãstase, O replicã, nu? Sau, o chestiune de
plu, trebuia ”sã pansãm rãnile trecutuluiÒ? Am fãcut ceea           procedurã, una din douã...
   20                         MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

   Domnul Adrian Nãstase:                                              Domnul Ion Diaconescu:
     Domnilor preºedinþi,                                               Douã minute Ñ replicã, domnul Bãsescu. (Vociferãri ºi
     Domnule prim-ministru,                                         proteste în partea stângã a sãlii.) I-am dat deja cuvântul, dom-
     Domnilor miniºtri,                                             nilor...
     Din pãcate, intervenþia domnului senator Roman, a fost            Domnul Traian Bãsescu:
o intervenþie de drept la replicã ºi nu o intervenþie legatã
de obiectul dezbaterii de astãzi. Obiectul dezbaterii de astãzi        Deci, imprudenþa..., atunci când ataci, existã dreptul la
                                                                    replicã.
era bugetul pe 1999. (Vociferãri.)
                                                                       Deci, n-o sã cobor la nivelul Cartierului Ferentari, dar
     Deci, din acest punct de vedere, eu vreau sã reamin-
                                                                    o sã fac câteva precizãri. (Dezaprobare în partea stângã,
tesc, domnul deputat Florin Georgescu s-a referit la bu-            aplauze în partea dreaptã.)
getul pe 1999 (Vociferãri în partea dreaptã a sãlii.) ºi a fãcut       În primul rând, domnule deputat Florin Georgescu, v-aº
referiri la unele chestiuni anterioare. Nu vreau sã pun în          ruga sã vã aduceþi aminte cã pe timpul mandatului meu
discuþie adevãrul sau lipsa de adevãr a unora din afirma-           existã un singur document care atestã cã s-au vândut 24
þii, dar, eu vreau sã spun cã, în aceastã discuþie, ceea ce         de nave. Este semnat de parlamentari de-ai dumneavoastrã
a prezentat domnul preºedinte Roman au fost numai ele-              actuali, care la vremea aceea lucrau în Consiliul de Stat
mente care þineau de o raportare, pe care eu o respect              al Planificãrii. În timpul mandatului meu nu s-a vândut nici
ºi este normal sã simtã nevoia de a preciza anumite lu-             o navã! (Vociferãri în partea stângã a sãlii.)
cruri, dar care viza anumite opinii care pot sã fie corecte            Al doilea lucru pe care v-aº ruga sã-l reþineþi este cã,
sau incorecte, dar, de data aceasta, dânsul a abuzat de             dacã discutãm de modul cum s-au utilizat bani din credite
poziþia pe care o are, de preºedinte al Senatului, pentru           în 1990, 1991, 1992 ºi modul cum s-au utilizat în perioada
a interveni în discuþie la un moment care, din punct de             Õ93ÑÕ96, v-aº da un singur exemplu, vizavi de flotã: din
                                                                    BANCOREX s-au scos 126 milioane dolari, care s-au dat
vedere procedural, nu-i permitea acest lucru.
                                                                    credite la S.R.L.-uri, nominalizate pe criterii politice, gajând
     Deci încã o datã: nu vreau sã intervin pentru a judeca         navele statului. Banii toþi s-au dus în buzunarele clienþilor
în vreun fel. Sunt date statistice, sunt oameni care pot sã         politici, iar navele ºi echipajele le culegem acum, ca ur-
se pronunþe pe fond în legãturã cu aceste aspecte, dar              mare a politicii dumneavoastrã, de peste tot din lume.
vreau sã repet: intervenþia nu a fost fãcutã în mod regu-           (Aplauze în partea dreaptã a sãlii.)
lamentar, a fost fãcutã din dorinþa de a apãra o cauzã. ªi             ªi ultimul lucru pe care vã rog sã-l notaþi: prima fazã
lucrul acesta este absolut firesc, însã, repet, nu exista un        de modernizare a drumurilor din România a fost discutatã
temei regulamentar, ºi dacã veþi citi art. 26 alin. 2 veþi vedea    ºi negociatã în 1992 ºi eu am fost cel care a discutat. Aþi
cã vorbitorii sunt obligaþi ca în cuvântul lor sã se refere         semnat Acordul de finanþare în 1993, aþi plãtit dobânzi în
exclusiv la chestiunea pentru discutarea cãreia s-au înscris        1994 ºi 1995, 1996 ºi n-aþi fost în stare sã implementaþi
la cuvânt, þinând seama de tematica respectivã. Deci, am            programul. A trebuit sã vinã noul Guvern, sã-l implemen-
vrut sã fac aceastã precizare, pentru cã mi se pare                 teze în 1997Ñ1998. (Aplauze în partea dreaptã a sãlii.) Aþi
important sã respectãm cu toþii regulile.                           fost incapabili!
                                                                       Vã mulþumesc. (Aplauze furtunoase ºi urale în partea
     Vreau sã vã aduc aminte, stimaþi colegi care astãzi sun-
                                                                    dreaptã a sãlii.)
teþi la putere, cum se desfãºurau discuþiile în legãturã cu
bugetul în anii în care dumneavoastrã eraþi în opoziþie. Vã            Domnul Ion Diaconescu:
rog sã recitiþi stenogramele.                                          Vã mulþumim.
     Acum doriþi ca toate lucrurile sã meargã constructiv, sã          Domnule Gaspar, aþi dorit ceva?
venim aici duminicã, luni, sã stãm toatã sãptãmâna ºi sã
adoptãm bugetul exact în forma în care ni-l aduceþi                    Domnul Miron-Tudor Mitrea:
dumneavoastrã. Nu s-a acceptat nici unul dintre amenda-                La procedurã.
mentele noastre...
     Vreþi ca noi sã fim constructivi, în condiþiile în care dum-      Domnul Ion Diaconescu:
neavoastrã nu sunteþi constructivi cu poziþiile pe care le             Dacã-i la procedurã, este în regulã. (Vociferãri în salã.)
exprimãm. ªi acest lucru nu este în ordine, pentru cã, dacã
                                                                       Domnul Acsinte Gaspar:
în comisii s-ar fi acceptat punctele noastre de vedere, sigur
cã ºi abordarea noastrã ar fi fost diferitã. Dar dumnea-                 Domnule preºedinte,
voastrã ne cereþi sã venim aici pentru a ratifica ceea ce                Stimaþi colegi,
dumneavoastrã vreþi sã ne impuneþi ºi asta nu este în or-                Eu cred cã ar trebui sã respectãm întru totul dispozi-
dine. (Aplauze puternice în partea stângã a sãlii.)                 þiile regulamentare ºi dezbaterea în legãturã cu proiectul
                                                                    de buget sã se facã aºa cum prevede regulamentul.
   Domnul Ion Diaconescu:                                                Domnule preºedinte,
                                                                         În Regulamentul ºedinþelor comune existã un Capitol II,
   Vã mulþumim, domnule deputat.                                    intitulat ”Proceduri specialeÒ. Prima secþiune din acest ca-
   Nici intervenþia dumneavoastrã n-a fost referitoare la           pitol se referã la dezbaterea ºi aprobarea bugetului de stat.
buget. (Rumoare în partea stângã a sãlii.)                          ªi, dacã o sã citiþi textele în succesiunea lor, o sã vedeþi
                                                                    cã, dupã ce se face prezentarea de cãtre premier, pentru
   Din partea stângã a sãlii:
                                                                    cã bugetul este al guvernului ºi aºa spune Constituþia Ñ
   A fost chestiune de procedurã!                                   guvernul prezintã parlamentului, se prezintã raportul comun
                             MONITORUL       OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                              21

al celor douã comisii sesizate în fond, dupã care se intrã       se confruntã azi þara, se transformã într-un perceptor na-
în faza dezbaterilor generale.                                   þional de taxe ºi impozite.
    Reprezentantul Grupului parlamentar al P.D.S.R., ºi pot          3. Se eliminã baza pentru orice formã de progres ºi
sã spun chiar ºi domnul din partea P.N.Þ.C.D.-ului care a        dezvoltare economicã, promovându-se supravieþuirea.
luat cuvântul, s-au încadrat în prevederile regulamentului.          4. Se continuã o politicã caracteristicã ultimilor doi ani,
Deci am trecut la dezbaterile generale.                          fãrã orizont ºi fãrã obiective clare de atins.
    În cadrul dezbaterilor generale nu se fac intervenþii de         5. România devine, prin grija guvernanþilor, din ce în
nici un fel, de nici o naturã. Ca atare, tot ce se întâmplã      ce mai dependentã de instituþiile financiare internaþionale,
acum este contrar regulamentului.                                ca urmare a lipsei de competenþã ºi putere de a-ºi mobi-
    Dreptul la replicã fiecare parlamentar sã ºi-l noteze, iar   liza ºi gestiona resursele interne, fãrã de care nu se poate
în finalul dezbaterilor, dupã ce se voteazã bugetul, atunci      vorbi de progres.
pot sã ia cuvântul cei care considerã cã, într-adevãr, au            6. Prin Legea bugetului de stat pe 1999 se încalcã o
acest drept de a-l prezenta în faþa Parlamentului.               serie de legi organice, ea devenind, astfel, neconstituþio-
    V-aº ruga ca, totuºi, sã se respecte aceste texte, ca        nalã.
dezbaterile în cadrul ºedinþei de astãzi sã fie dezbateri nor-       7. Legea bugetului pe anul 1999 nu rãspunde unui in-
male.                                                            teres naþional, ci doar unuia politic, distrugãtor pentru
                                                                 multe sectoare din economia româneascã.
   Domnul Ion Diaconescu:                                            Cum se explicã alocaþiile mari pentru investiþii în unele
   Vã mulþumim, domnule deputat.                                 sectoare cu importanþã mai redusã decât altele? Exemple:
   Sã revenim la lista noastrã, pentru intervenþii...            numai 40 de miliarde pentru lucrãri de construcþie spitale,
   Domnul Valeriu Tabãrã, de la P.U.N.R., are cuvântul ºi        investiþii, de altfel, în continuare, ºi circa 520 de miliarde
va urma domnul Dan Constantinescu, de la P.N.L.                  de lei pentru sedii ale unor vãmi. Rãmâne de neînþeles
                                                                 ineficienþa aºa-ziselor restructurãri din transporturi, unde se
   Domnul Valeriu Tabãrã:                                        repartizeazã subvenþii de 3.000 de miliarde de lei, în timp
    Domnule preºedinte al Senatului,                             ce preþul biletului de cãlãtorie a crescut în ultimii 2 ani de
    Domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor,                   7 ori. Cred cã subvenþionãm atât locurile goale din trenuri,
    Doamnelor ºi domnilor colegi senatori ºi deputaþi,           cât ºi neputinþa celor ce diriguiesc transporturile din
    Referitor la momentul de azi, ºi din ce în ce mai mult       România.
cred cã este bine aºa cum începem, nu ºtiu ce ar fi mai              8. Se vorbeºte mult de sursele provenite din privatizare.
bine de remarcat: începutul dezbaterilor Legii bugetului de      Care este nivelul real al acestor surse prognozate a se
stat pe anul 1999 în plenul Parlamentului într-o sfântã zi       realiza în anul 1999? 3.560 de miliarde de lei, cât sunt
de duminicã sau întârzierea cu aproape douã luni a aces-         cuprinse în bugetul de stat pe 1999? 8.100 de miliarde,
tei legi atât de importantã pentru societatea româneascã?        estimate de unii experþi, sau 11.960 de miliarde girate de
    Ceea ce trebuie remarcat este faptul cã bugetul de stat      semnãtura preºedintelui F.P.S., Radu Sârbu?
pe anul 1999 reprezintã sinteza neputinþelor unui executiv           9. Este posibil sã distribuim, în continuare, prin Legea
ºi a unei majoritãþi parlamentare de a-ºi îndeplini ºi-n acest   bugetului, alocaþii importante, provenite dintr-o privatizare
al treilea an de guvernare mãcar o parte din promisiunile        îndoielnicã, pentru acoperirea unor gãuri negre din siste-
electorale atât de generoase din anul 1996.                      mul bancar românesc, acesta fiind responsabil, în mare
    Îngrijorãtor este faptul cã ne gãsim în al treilea an de     parte, de situaþia dezastruoasã din economie? Nu putem
cãdere în toate sectoarele de activitate, cã discutãm ºi         împãrtãºi, sub nici o formã, propunerea de a se prelua la
analizãm pe toate feþele aceastã cãdere cãreia, în loc de        datoria publicã creditele neperformante, de sute sau mii
soluþii, îi gãsim circumstanþe atenuante, destul de hilare ºi    de miliarde de lei, ale unor bãnci, fãrã a se stabili rãs-
greu de crezut de cãtre cetãþeanul român pus sã ducã în          punderea clarã a vinovaþilor. Atât timp cât sistemul sala-
cârcã un greu din ce în ce mai mare.                             rial, recompensele, participarea la profit a celor ce se gã-
    Din pãcate, nici în anul 1999 bugetul nu este un in-         sesc în aceste bãnci care gestioneazã averi imobiliare
strument al redresãrii situaþiei generale a þãrii. Din contrã,   imense nu sunt cunoscute opiniei publice româneºti, nu
el este, în continuare, o bazã a mai rãului care va sã vinã      putem fi de acord cu alocãrile bugetare pentru aceste bãnci.
în anii urmãtori.                                                    În timp ce agenþi economici importanþi sunt lichidaþi fãrã
    Spun acest lucru, având în vedere urmãtoarele:               o analizã economicã temeinicã, bãncile care ºi-au fãcut de
    1. Bugetul se bazeazã exclusiv din venituri rezultate        cap sunt salvate printr-o dublã acþiune: absorbþia capitalu-
dintr-o fiscalitate exageratã, pusã pe umerii contribuabilului   lui productiv din sectorul economic ºi alocaþii bugetare
român.                                                           imense, luate de pe spatele contribuabilului român.
    De altfel, pentru a se realiza venituri la bugetul pe anul       Cum pot explica unii conducãtori de bãnci, ce primesc
1999, sfârºitul anului 1998 s-a caracterizat prin ”hãrnicieÒ     alocaþii bugetare pentru aºa-zisa restructurareÑprivatizare
deosebitã a Guvernului, prin Ministerul Finanþelor, în a rea-    salariile uriaºe, dividendele încasate, multitudinea credite-
liza noi acte normative, nu pentru demararea unei strate-        lor neperformante?
gii economice, cu finalitate în surse financiare pentru              10. Bugetul continuã sã promoveze proasta gestionare
buget, ci pentru reglementari de creºtere a taxelor ºi im-       a banului public, ca de altfel ºi a avuþiei naþionale, supusã
pozitelor plãtite de cetãþeni ºi agenþi economici, multe din-    unui jaf fãrã precedent, prin aºa-zisa privatizare. Cum se
tre actele normative în cauzã semãnând haos ºi neîncre-          explicã costul de construcþie pentru un loc în cãminele stu-
dere în sectoare fundamentale din societatea româneascã.         denþeºti de 121 de milioane de lei, sumã pe care s-ar putea
    2. Guvernul, ºi în special Ministerul Finanþelor, în loc     cumpãra, în oraºele universitare, apartamente cu una sau
sã gãseascã soluþii la marile probleme economice cu care         douã camere, sau costul de 15 pânã la 18 milioane de
   22                        MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10


lei/m2 suprafaþã finisatã, în multe din instituþiile publice      parlamentare ale P.N.L. de a susþine proiectul de buget,
reparate sau construite?                                          în datele sale esenþiale, cu amendamentele care au fost
    Aºa cum este conceput, bugetul pe 1999 va genera in-          prezentate de cãtre cele douã comisii ºi, evident, cu po-
stabilitate ºi crize majore în societatea româneascã.             sibilitatea de îmbunãtãþire a acestuia, raþionalã, în cadrul
Neacceptarea unor amendamente de fond propuse de par-             dezbaterilor ce vor urma. Aceasta nu înseamnã cã nu sun-
lamentari din toate partidele politice, prin care sã se           tem conºtienþi de problemele acestui buget, de dificultãþile
creeze facilitãþi sectorului economic sau zonelor defavori-       în care a fost construit, de dificultãþile pe care le creeazã
zate Ñ multe prevãzute în legi organice Ñ constituie, alã-        ºi de nemulþumirile pe care le genereazã.
turi de alte mãsuri de creºtere a fiscalitãþii ºi preþului la          ªi, ca sã nu fie nici o îndoialã, puteþi fi siguri cã orice
diverse produse-cheie pentru activitatea economicã, cum           liberal este nemulþumit de faptul cã o serie de mãsuri de
sunt carburanþii, acte de iresponsabilitate.                      stimulare a sectorului privat, cuprinse inclusiv în progra-
    Este momentul pentru explicaþii clare, în faþa opiniei pu-    mul nostru economic, au trebuit sã fie sistate temporar,
blice româneºti, a ceea ce înseamnã datoria externã a             pentru a asigura echilibrul bugetului. Dupã cum nemulþu-
României, modul ºi momentul când au fost fãcute împru-            miþi putem fi ºi de faptul cã o pledoarie impecabilã a mi-
muturile, precum ºi termenele de rambursare a acestora.           nistrului culturii, care a fãcut apel la inimã ºi la raþiune, a
Credem cã este extrem de pãguboasã metoda ceauºistã               rãmas fãrã rãspuns în planul structurii bugetare.
de rambursare a acestei datorii prin sacrificarea nivelului            Pentru a judeca, însã, în mod corect toate aceste ele-
de trai al celei mai mari pãrþi a cetãþenilor þãrii ºi prin li-   mente, ar trebui sã nu uitãm faptul cã, dincolo de dimen-
mitarea investiþiilor productive, creatoare de locuri de          siunea sa prospectivã, bugetul reprezintã o istorie ºi o di-
muncã.                                                            mensiune actualã, pentru cã dezechilibrele structurale cu
    Credem cã era cazul ca negocierile cu F.M.I.-ul sã fi         care se confruntã economia româneascã ºi care apasã in-
fost încheiate înainte de întocmirea bugetului pe 1999. Este      clusiv asupra acestui buget nu sunt un rezultat al guver-
de neînþeles cum negociatorii români adaugã în negocieri          nãrii Radu Vasile, nici al guvernãrii din Õ96 încoace ºi nici
cu instituþiile financiare clauze care împiedicã progresul eco-   chiar al guvernãrilor postdecembriste. Izvoarele lor sunt mult
nomic. Sursele financiare obþinute, în loc sã se transforme       mai adânci, pentru cã prezent înseamnã capacitatea þãrii
în progres, devin o povarã pentru societatea româneascã,          de a produce venituri, care trebuie reflectatã corect în buget,
din ce în ce mai îndatoratã ºi mai sãracã.                        bonitatea pe care o avem pe pieþele internaþionale, vârfuri
    Având în vedere cele menþionate mai sus, votul final          de platã în privinþa datoriei externe ºi multe altele. Toate
al P.U.N.R. pentru Legea bugetului pe anul 1999 va fi dat         acestea sunt realitãþi, sunt constrângeri fãrã de care con-
în concordanþã cu acceptarea sau neacceptarea amenda-
                                                                  strucþia bugetului nu ar mai putea sã existe în condiþii obiec-
mentelor propuse de grupurile parlamentare, cum ar fi: anu-
                                                                  tive.
larea alin. 1 ºi 2 de la art. 6, anularea prevederilor alin.
                                                                       Ar trebui, totuºi, sã ne uitãm ºi la cealaltã parte a lu-
1 de la art. 9, creºterea bugetului alocat Ministerului
                                                                  crurilor, la faptul cã proiectul de buget este realizat în con-
Educaþiei Naþionale la minim 4% din produsul intern brut,
                                                                  diþiile unui deficit de circa 2% ºi coboarã nivelul inflaþiei la
acordarea pentru zonele defavorizate din Munþii Apuseni
ºi Delta Dunãrii a circa 200 de miliarde de lei, respinge-        aproximativ 25%. Toate acestea nu înseamnã decât fap-
rea alocaþiilor bugetare pentru sistemul bancar, dezvolta-        tul cã asistãm la o continuare a procesului de stabilizare
rea prin buget a unor prioritãþi absolute Ñ învãþãmânt, sã-       a mediului economic general, pentru cã orice cheltuieli su-
nãtate, apãrare naþionalã, ordine publicã ºi agriculturã,         plimentare care ar fi acordate prin acest buget, chiar ºi
garantarea unui deficit bugetar de 4%, pentru a se per-           facilitãþi acordate sectorului privat, ar putea fi diminuate pânã
mite alocaþii bugetare pentru sectoarele economice, creând        la anihilare, în condiþiile în care, spre exemplu, inflaþia ar
astfel baza de dezvoltare, ºi nu de cãdere economicã.             fi scãpatã de sub control.
    În condiþiile în care amendamentele P.U.N.R. sau ale               Baza susþinerii de cãtre Partidul Naþional Liberal a
altor grupuri parlamentare, în aceste domenii, nu vor fi ac-      acestui proiect o constituie, în principal, acceptarea de cãtre
ceptate, Grupurile parlamentare ale P.U.N.R. nu vor par-          Guvern a mãsurilor de asanare economicã, drept compo-
ticipa la votul final al Legii bugetului pe anul 1999. Am         nentã a programului de reformã ºi restructurare a econo-
auzit aici, însã, o afirmaþie care mi s-a pãrut deosebit de       miei.
interesantã ºi poate domnul Roman o sã ne dea metoda                   Noi sperãm cã, printr-o aplicare consecventã a aces-
de calcul, în procente, al nivelului de trai.                     tora, efectele favorabile, inclusiv asupra bugetului, nu vor
    Mulþumesc. (Aplauze în partea stângã a sãlii.)                întârzia sã aparã, astfel încât sã se poatã susþine ºi din
                                                                  punct de vedere financiar programul de relansare econo-
   Domnul Petre Roman (de la prezidiu):                           micã, de asemenea, acceptat de cãtre Executiv.
   Cea oficialã, domnule Tabãrã, cea oficialã.                         ªi dacã astãzi, la începutul, totuºi, sesiunii parlamen-
                                                                  tare, putem aborda, cu mult mai devreme decât în anii
   Domnul Ion Diaconescu:                                         trecuþi, Legea bugetului pe anul în curs, de ce nu ne-am
   Mulþumim.                                                      aºtepta ca la rectificãrile bugetului sã asistãm, tot aºa, cum
   Are cuvântul domnul deputat Dan Constantinescu, P.N.L.         ne dorim, la o suplimentare a cheltuielilor pe seama unui
                                                                  surplus de venituri, dacã ele vor apãrea, ºi nu la o am-
   Domnul Dan Constantinescu:                                     putare a acestora, aºa cum s-a întâmplat în anii trecuþi.
   Domnilor preºedinþi,                                                Deci cu aceastã speranþã, cã pornim de la premisele
   Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,                    ca, în execuþia sa, bugetul sã ne fie tuturor mai favorabil
   De la început, vreau sã subliniez faptul cã, atâta vreme       decât proiectul, vã mulþumesc pentru atenþie. (Aplauze în
cât suntem la guvernare, existã obligaþia moralã a Grupurilor     partea dreaptã a sãlii.)
                             MONITORUL        OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                              23

   Domnul Ion Diaconescu:                                         strict necesare unor sectoare vitale ca: armata, învãþãmântul,
    Mulþumim, domnule deputat.                                    sãnãtatea, cultura, cercetarea ºtiinþificã etc.
    Doamnelor ºi domnilor,                                            În acelaºi timp, Guvernul preferã sã mãreascã povara
    În conformitate cu programul pe care vi l-am anunþat,         impozitelor, taxelor ºi accizelor pentru populaþie, în loc sã
între orele 13,00 ºi 15,00 avem o pauzã. Luãm pauzã. Pentru       acþioneze pentru deblocarea financiarã ºi încasarea drep-
partea a doua a ºedinþei, la orele 15, vã aºteptãm aici.          turilor.
                                                                      Învãþãmântul, spre exemplu, este un domeniu puternic
                          PAUZÃ                                   afectat prin proiectul de buget. Prin Legea învãþãmântului
                                                                  se prevede ca acestui sector sã i se acorde 4% din pro-
                            *
                                                                  dusul intern brut. Tot prin lege se prevede ca resursele
                         *     *                                  bugetare pentru ”Cercetare ºtiinþificãÒ sã nu fie mai mici
                       DUPà PAUZà                                 de o cincime faþã de resursele alocate ”ÎnvãþãmântuluiÒ.
                                                                      În proiectul actual de buget, aceste douã prevederi sunt
   Domnul Vasile Lupu:                                            ignorate: ”ÎnvãþãmântulÒ va primi doar 70%, iar ”Cercetarea
    Doamnelor ºi domnilor,                                        ºtiinþificãÒ numai 64% din ceea ce au avut în anul 1998,
    Reluãm lucrãrile în plenul celor douã Camere. Continuãm       þinând seama de coeficientul de inflaþie prevãzut pentru 1999.
dezbaterile generale la proiectul de buget pe anul 1999 ºi            Fãcând economii în aceste sectoare, vom avea, totuºi,
invitãm la microfon pe domnul deputat Nicolae Leonãchescu,        bani sã construim: 30 de sedii pentru direcþiile generale
din partea Partidului România Mare.                               de finanþe publice ºi control financiar de stat; 32 de sedii
    Este prezent?                                                 de vamã; sedii administrative în Bucureºti, Constanþa, Alba
    Domnule deputat, aveþi cuvântul.                              Iulia, Neamþ etc., la Ministerul Justiþiei ºi la alte ministere.
    Se pregãteºte domnul Eugen M‡tis, de la U.D.M.R..                 Se sconteazã ca marea privatizare sã aducã sume im-
    Stimaþi colegi, vã rog ocupaþi-vã locurile în bãnci, pãs-     portante la buget. Avem ºi aici de fãcut o remarcã: acest
traþi liniºtea în salã, sã reuºim sã parcurgem cât mai mult       proces a devenit o obsesie, fiind urmãrit ºi impulsionat, cu
din lucrãrile dedicate bugetului.                                 o grabã uneori suspectã, fãrã discernãmânt.
    Domnule deputat, aveþi cuvântul.                                  Referindu-ne la privatizarea uzinelor ”RomanÒ ºi ”Tractorul
                                                                  BraºovÒ, cândva unitãþi de elitã ale þãrii, constatãm cã ”bol-
   Domnul Nicolae Leonãchescu:                                    navulÒ este lichidat, în loc sã i se aplice un tratament de
    Onorat auditoriu,                                             însãnãtoºire. Evoluþia negativã a multor întreprinderi este
    Parlamentarii Partidului România Mare au analizat cu          ºi rezultatul acþiunilor manageriale iresponsabile. Foºtii ºi
responsabilitate proiectul privind Legea bugetului de stat        actualii manageri incapabili trebuie traºi la rãspundere.
pe anul 1999, þinând seama de condiþiile restrictive ale pe-      Reabilitarea multor unitãþi poate începe cu identificarea pro-
rioadei de tranziþie pe care o traversãm.                         fesioniºtilor capabili sã asigure ieºirea din impas. Managerii
    În perspectiva programelor politice de guvernare ono-         fãrã scrupule au lãsat în urma lor pãmântul pârjolit, acu-
rate de acest instrument, analiza fãcutã a reþinut preve-         mulând în bãnci sume uriaºe, iar acum trãiesc din dobânzi,
deri ce depãºesc limitele pe care sistemul nostru socio-          de salariaþi nu le pasã.
economic le poate suporta. Vitezele de proces impuse în               Metoda ºoc a privatizãrii cu orice preþ ºi a închiderii
anii 1997 ºi 1998, inclusiv prin insuportabila terapie de ºoc,    apodictice a unitãþilor nerentabile duce la amorsarea unor
au fãcut ca economia României sã-ºi continue involuþia,           adevãrate bombe sociale.
fãrã semne cã s-ar putea redresa în anii care vin.                    Sunt aruncaþi pe drumuri, fãrã nici o perspectivã, zeci
    Bugetul proiectat pentru anul 1999 a fost elaborat de         de mii de lucrãtori ºi salariaþi; se prãbuºesc lanþuri întregi
salariaþii Ministerului de Finanþe conform indicatorilor pri-     de unitãþi aflate în cooperare tehnicã ºi tehnologicã, fãrã
miþi de la Guvern. Nu vom analiza, la acest nivel, terme-         sã oferim altceva în loc.
nii ºi tendinþele susþinute prin bugetul supus spre dezba-            Modelul politic de guvernare nu-ºi poate permite o ase-
tere, ci ne vom limita, în timpul care ni s-a acordat, sã         menea desprindere de realitate ºi de aici necesitatea ca-
facem câteva constatãri.                                          lãrii instrumentelor sale concrete. Aici discutãm bugetul, pe
    Principala constatare este aceea cã produsul intern brut,     aceastã realitate.
care a înregistrat o scãdere majorã în anii 1997 ºi 1998,             Mãrirea presiunii fiscale asupra populaþiei, dar ºi asu-
va continua sã scadã cu 2% în 1999, probabil în varianta          pra întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii reprezintã o altã ca-
optimisã.                                                         racteristicã a proiectului de buget pe anul 1999. Avem sem-
    Deficitul bugetar a crescut de la 3,5% în 1997 la 4%          nale din judeþe cã fiscalitatea excesivã are de la acest nivel
în 1998 ºi va fi substanþial ºi în acest an. Datoria externã      efecte inverse: mãrirea evaziunii fiscale; practici abuzive prin
pe termen mediu ºi lung a ajuns la finele anului 1998 la          sisteme de autorizare; afectarea liberei concurenþe; încãr-
peste 9 miliarde de dolari.                                       cãtura birocraticã ºi fiscalã a unor operaþii normate; prã-
    În bugetul de stat pe acest an, suma de 23.948 mi-            buºirea întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii; falimente etc.
liarde de lei este destinatã plãþii de dobânzi la datoria pu-         Taxele de autorizare pentru vânzarea unor produse nu
blicã.                                                            þin seama de vadul comercial ºi de volum. Comercianþii
    România poate ajunge, deci, într-un timp relativ scurt,       satelor vor închide micile lor unitãþi din lipsã de clienþi; ei
în situaþia încetãrii de plãþi. Evident, Guvernul are nevoie      plãtesc pentru scaune, nu pentru marfa vândutã.
de bani pentru a-ºi realiza politica ºi are de încasat veni-          În goana dupã venituri, Ministerul Culturii practicã un
turi importante. În loc sã-ºi colecteze veniturile ºi sã-ºi mo-   regim fiscal foarte dur la adresa editurilor mici, organizate
bilizeze resursele fiscale, Guvernul amputeazã cheltuielile       în apartamente de bloc. Taxele sunt plãtite de douã ori la
   24                         MONITORUL         OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

unele servicii Ñ o dublã impunere mascatã Ñ ºi în felul              lor, conform indicaþiilor transmise prin televizor ºi precizã-
acesta le blocheazã funcþionarea.                                    rilor tardive ale Ministerului Finanþelor, cozile cu sute de
     Fiscalitatea excesivã genereazã declin economic. Aceastã        persoane din faþa administraþiilor financiare, lipsa de aten-
tendinþã este potenþatã de una din caracteristicile modelu-          þie faþã de omul necãjit manifestatã de agenþii fiscali etc.,
lui politic de guvernare: plãþi fãrã muncã, fãrã producþie.          iatã aspectele imaginii de început a modelului de stat fiscal
Se încurajeazã nemunca prin plãþi compensatorii pentru per-          care ni se oferã.
sonalul disponibilizat, cheltuieli de conservare ºi închidere            Atacul direct la adresa statului naþional este principalul
a uzinelor ºi minelor; susþinerea transportului de cãlãtori          argument pentru care parlamentarii Partidului România
pe calea feratã etc.                                                 Mare nu vor vota proiectul de Lege privind bugetul de stat
     Restructurãm BANCOREX, în timp ce întreprinderile pro-          pe anul 1999, instrument pus în slujba altui tip de stat,
ducãtoare se confruntã cu un mare proces de decapitali-              contrar intereselor segmentului nostru electoral.
zare ºi cu datorii create prin mecanismele financiare ºi mo-             Vã mulþumesc. (Aplauze în partea stângã a sãlii.)
netare ale Guvernului.
                                                                        Domnul Vasile Lupu:
     Sã constatãm împreunã cã în anul 1996 dolarul a sãrit
de la circa 3.200 lei înainte de alegeri la circa 6.000 lei             Vã mulþumesc.
imediat dupã alegeri. Terapia aceasta de ºoc nu i-a mul-                Din partea U.D.M.R., are cuvântul domnul Eugen M‡tis.
þumit pe cei care ne monitorizeazã: nu devenisem suficient           Se pregãteºte domnul Constantin Avramescu, din partea
de sãraci. Azi plãtim un dolar cu 12.000 lei ºi probabil cã          P.S.D.R.-ului.
ne apropiem de colaps, moment în care vom fi lãsaþi în                  Domnul M‡tis Eugen:
pace.
     Trebuie sã mulþumim pe aceastã cale forurilor interna-              Domnilor preºedinþi,
þionale care au impus României ca, numai în doi ani, mo-                 Domnule ministru,
neda naþionalã sã devinã, în raport cu dolarul, de patru                 Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,
ori mai slabã!                                                           Bugetul de stat este transpunerea în cifre a politicii eco-
     Este o eroare de guvernare în a asculta sfatul, evident,        nomico-financiare a Guvernului. Analizând datele acestui
interesat al unora din afarã.                                        buget, structura cheltuielilor ºi a veniturilor, indicatorii ma-
     Suntem convinºi cã domnul ministru Traian Decebal               croeconomici care stau la baza prognozei pentru anul acesta
Remeº cunoaºte aceste aspecte ºi întrebarea: ”De unde                privind evoluþia situaþiei economice, putem afirma cu con-
bani pentru toate legile României?!Ò l-a chinuit pânã la dis-        vingere cã acest buget nu este un buget al creºterii eco-
perare în ultima vreme.                                              nomice, nici al menþinerii unei stãri de fapt, ci este un buget
     Îl putem ajuta cu ceea ce observa celebrul istoric              de supravieþuire. Proiecþia evoluþiei produsului intern brut
Arnold Toynbee: ”Cu cât este mai mare sfidarea, cu atât              Ñ în scãdere cu 2% faþã de 1998 Ñ demonstreazã acest
                                                                     fapt.
este mai mare stimulentul!Ò
                                                                         Anul trecut, tot de la acest microfon, mi-am exprimat
     Îl îndemnãm sã caute, împreunã cu uriaºul corp de teh-
                                                                     speranþa cã proiectul de buget prezentat la acea datã este
nicieni al ministerului, pentru cã sfidarea este mare.
                                                                     ultimul în seria celor de tranziþie. Constat cu amãrãciune
     Noi avem soluþiile noastre, care deservesc alt model po-
                                                                     cã speranþele mele nu au devenit realitate. Trecerea la o
litic. Poate nu este lipsit de interes sã amintim cã profe-
                                                                     nouã filozofie, o nouã concepþie, o nouã strategie în do-
sorul Amartya Sen, laureat al Premiului Nobel pentru eco-
                                                                     meniul proiectãrii ºi construcþiei bugetului se mai lasã încã
nomie pe anul 1998, acordã statului, ºi nu pieþei, un rol            aºteptatã.
mai mare în asigurarea bunãstãrii populaþiei, mai ales acolo             Doresc sã afirm cã U.D.M.R. susþine cu tãrie trecerea
unde piaþa nu vrea sã se formeze prin ordonanþe de sus               de la actualul sistem, bazat pe ordonatorii principali de cre-
în jos.                                                              dite, la sistemul bugetar pe proiecte clare, concrete ºi fi-
     În fond ºi rolul economiilor naþionale începe a fi re-          nanþare normativã. Este adevãrat cã Ministerul Finanþelor
considerat în raport cu o economie globalizatã cu efecte             nu poate elabora proiecte în locul altor ministere. De aceea,
catastrofale.                                                        facem apel la toate ministerele, la toþi ordonatorii de cre-
     Pentru parlamentarii Partidului România Mare, proiectul         dite ca anul acesta sã prezinte proiecte concrete ºi un buget
de Lege a bugetului de stat pe anul 1999 ridicã o pro-               bazat pe o finanþare normativã, pentru ca Ministerul
blemã fundamentalã de mare perspectivã: fiscalitatea ex-             Finanþelor sã aibã posibilitatea practicã de schimbare a struc-
cesivã serveºte creãrii statului totalitar fiscal ºi distruge sta-   turii bugetului.
tul naþional unitar, tendinþã care contravine Constituþiei               Condiþiile economico-financiare interne ºi externe sunt
României.                                                            extrem de nefavorabile. Vârful serviciului datoriei externe,
     Din pãcate, la nivelul mentalitãþilor, se face confuzie între   scadent în anul 1999, care ajunge la aproape 3 miliarde
þarã, ca stat naþional ºi stat de drept, ºi regimul politic,         de dolari, este foarte ameninþãtor, mai ales în situaþia de-
confuzie speculatã abil de duºmanii þãrii care manipuleazã           precierii rating-ului României, deci, implicit, prin scumpirea
pe cei neavizaþi.                                                    exageratã a creditelor acordate României ºi limitarea, în
     Alegãtorul simplu iubeºte þara. Pentru el, România este         acelaºi timp, a accesului la acestea.
veºnicã. El contestã modelul politic caracterizat printr-o pre-          În asemenea condiþii, considerãm cã este indispensa-
siune fiscalã accentuatã care-l sãrãceºte.                           bilã încheierea de urgenþã a unui nou acord cu F.M.I. Altfel,
     Trãsãturile statului totalitar fiscal au ieºit în evidenþã în   considerãm cã o situaþie de crizã nu poate fi evitatã.
luna ianuarie 1999 la administraþiile financiare: mii de oa-         Totodatã, trebuie sã subliniem cã condiþiile impuse de F.M.I.
meni au aºteptat ore în ºir sã-ºi plãteascã impozitele mã-           pentru un nou acord stand by Ñ condiþii necesare, ºi nu
rite pe case ºi pe terenuri. Alergãturã pentru procurarea            suficiente Ñ sunt extrem de grele. Limitarea deficitului bu-
formularelor standard, cheltuieli pentru întocmirea dosare-          getar la 2% din P.I.B. la bugetul consolidat înseamnã
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                              25

renunþarea la orice posibilitate de dezvoltare. Dar limitarea      crearea de noi locuri de muncã. Astfel, susþinem cu tãrie
folosirii surselor obþinute din privatizare pentru restructurare   majorarea substanþialã a sumelor prevãzute pentru spriji-
ºi dezvoltare, aºa cum prevede legislaþia în vigoare, co-          nirea dezvoltãrii întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi a celor
roboratã cu un deficit mic, înseamnã restricþii severe, deci       prevãzute pentru infrastructuri locale, în special pentru fi-
implicit o stare de supravieþuire.                                 nalizarea unor lucrãri ºi investiþii începute ºi realizate în
     Credem cã aceastã abordare este greºitã. Susþinem cã          proporþie de 60-80%. Toate aceste alocaþii suplimentare se
din aceastã situaþie foarte grea putem ieºi numai prin apli-       pot realiza pe baza unor surse neinflaþioniste, fãrã peri-
carea simultanã a douã politici economice:                         colul supraîncãlzirii economiei.
     1. restructurarea economiei, cu eliminarea pierderilor;           Reforma privind construcþia ºi proiectarea bugetului nu
     2. susþinerea celor care produc profit ºi sunt eficienþi,     mai poate întârzia. Trecerea la finanþare normativã ºi pro-
deci a I.M.M.-urilor, a exportatorilor.                            iecte concrete trebuie extinsã de la bugetul de stat ºi la
     Astfel, nu putem fi de acord cu suspendarea tuturor fa-       fondurile speciale, simultan cu reducerea numãrului aces-
cilitãþilor introduse prin Ordonanþa de urgenþã nr. 92/1997,       tora ºi eliminarea lor în timp. Principiul unicitãþii bugetului
aprobatã prin Legea nr. 241/1998, pentru cã nu suntem              trebuie sã se instaureze în viitor ºi sã stea la baza con-
de acord cu restrângerea investiþiilor, reducerea intrãrilor       strucþiei bugetului de stat. Însã, pânã când aceste fonduri
de capital extern ºi falimentarea multor întreprinderi mici        vor exista, cerem ca ordonatorii principali de credite care
ºi mijlocii.                                                       au în administrare fonduri speciale sã prezinte defalcarea
     Nu putem fi de acord nici cu suspendarea reducerii cu         pe judeþe a cheltuielilor efectuate din aceste fonduri, cât
50% a impozitului pe profit pentru partea din profitul im-         ºi criteriile care au stat la baza acestei defalcãri.
pozabil care corespunde ponderii veniturilor încasate în va-           Grupurile parlamentare U.D.M.R. aºteaptã cu interes dez-
lutã din export. Cerem Ministerului Finanþelor sã reanali-         baterile pe articole, vor susþine unele din amendamentele
zeze aceste aspecte, în special cele care vizeazã T.V.A.           propuse, iar poziþia finalã faþã de proiectul de lege pre-
     O altã problemã o constituie mãrimea fondului la dis-         zentat va fi hotãrâtã în funcþie de soarta amendamentelor
poziþia Guvernului constituit din vãrsãminte din privatizare.      susþinute.
Noi înþelegem doleanþele F.M.I. în aceastã direcþie, dar nu            Vã mulþumesc pentru atenþie. (Aplauze.)
putem face abstracþie de prevederile Ordonanþei nr. 88/1997
referitoare la destinaþia acestor sume. Astfel, nu suntem             Domnul Vasile Lupu:
pentru sprijinirea din bani publici, ai contribuabililor, a res-      Vã mulþumesc.
tructurãrii unor bãnci, înainte ca Agenþia pentru Valorificarea       De la P.S.D.R. are cuvântul domnul Constantin
Activelor Bancare sã nu-ºi intre din plin în atribuþiuni ºi        Avramescu. Se pregãteºte domnul Varujan Pambuccian.
înainte de o curãþire masivã a portofoliilor bãncilor cu ca-          Este prezent? Prezent.
pital majoritar de stat. Susþinem implicarea mai profundã
a Fondului Proprietãþii de Stat în restructurarea bãncilor cu         Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:
mijloacele lor proprii.                                                Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
     În cadrul dezbaterilor, am susþinut Legea finanþelor pu-          Nu spun o noutate, dar þin sã o repet, cã bugetul este
blice locale, ca prim pas în realizarea autonomiei econo-          de fapt o oglindã a stãrii economice la un moment dat,
mico-financiare a autoritãþilor locale. Dar nu putem fi de         ceea ce a þinut sã afirme ºi domnul prim-ministru. ªi aceastã
acord cu intenþia Ministerului Finanþelor ºi a Guvernului de       stare economicã pe care o deplângem noi astãzi este o
a reduce în mod drastic sumele care sunt transferate ºi            consecinþã Ñ o voi mai spune ºi voi repeta tot timpul Ñ
defalcate cãtre bugetele locale ºi judeþene. Credem cã rea-        pe de o parte, a moºtenirii comuniste, mult mai dezastru-
lizarea unui anumit nivel de venituri la bugetele locale nu        oasã decât în celelalte þãri foste comuniste, dar, în ace-
trebuie pus din nou în spinarea populaþiei. Astfel, nu             laºi timp, ºi a proastei gestiuni ºi a greºelilor din perioada
putem accepta argumentaþia potrivit cãreia mãrirea impo-           postdecembristã ºi mai ales, zic eu, din perioada 1992Ñ
zitelor ºi taxelor pe locuinþe ºi terenuri aduce venituri în       1996, fãrã a exonera de rãspundere ºi actuala guvernare,
plus bugetelor locale, deoarece nu suntem de acord cu              mai ales în primul an ºi jumãtate de dupã noiembrie 1996
mãrirea lor de 10, 15 sau 30 de ori, pe baza Ordonanþei            ºi aceasta pentru a rãmâne în domeniul obiectivului.
de urgenþã nr. 62/1998, nediferenþiat dupã situaþie socialã,           Spun aceste lucruri pentru a recunoaºte cã, de starea
poziþie geograficã ºi alte criterii care ar fi trebuit sã se ia    actualã suntem vinovaþi toþi, pentru cã toate partidele pre-
în considerare.                                                    zente aici au trecut pe la guvernare.
     U.D.M.R. susþine cã prevederile Legii finanþelor publice
locale cu privire la cota din impozitul pe salarii care re-           Domnul Viorel Burlacu (din bancã):
vine consiliilor locale trebuie sã rãmânã neschimbate, deci           Numai voi, nu!
la 40%; dacã se doreºte o mãrire a resurselor consiliilor
judeþene, aceasta sã se realizeze fãrã atingerea surselor             Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:
consiliilor locale.                                                    ...repet, indiferent de culoarea politicã ºi de situaþia în
     Sursele prevãzute pentru sãnãtate, culturã, întreprinderi     care ne aflãm, în opoziþie sau la putere. Spun aceste lu-
mici ºi mijlocii, învãþãmânt ºi infrastructuri locale (apã, gaz,   cruri pentru a atrage atenþia cã modul de a critica actua-
canalizare) sunt total insuficiente. Credem cã amendamentele       lul buget este un fapt cu totul necinstit.
care vizeazã creºterea surselor alocate acestor domenii me-            Nenorocirea acestui buget este faptul cã anul 1999, cã
ritã toatã atenþia ºi consideraþia noastrã, a tuturor.             acest an este anul scadenþelor. Amintesc numai faptul cã
     În condiþii de recesiune economicã, creºterea investiþi-      din totalul cheltuielilor prevãzute, peste 32%, un procent
ilor, sprijinirea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlo-   enorm, este alocat rambursãrilor de credite, plãþilor de do-
cii sunt cele care pot ajuta prin crearea de valori noi ºi         bânzi la credite externe ºi, respectiv, la datoria publicã
   26                         MONITORUL         OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

internã, inclusiv comisioane. Dacã la aceasta adãugãm ºi                Domnul Varujan Pambuccian:
subvenþiile, procentul creºte la peste 36% din totalul chel-             Domnilor preºedinþi,
tuielilor. ªi atunci cu ce drept ne plângem cã sãnãtatea,                Domnule ministru,
învãþãmântul, armata, cultura ºi alte sectoare bugetare sunt             Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
atât de vitregite? În fond, actualul Guvern plãteºte oalele              Este mai mult decât evident cã suntem în faþa unui pro-
sparte ale guvernelor anterioare, iar critica care se mai aduce      iect de buget cu foarte puþine opþiuni. La fel de limpede
ºi Ministerului de Finanþe ºi ministrului sãu, care nu face          este cã anul trecut am avut ceva mai multe opþiuni decât
decât sã prezinte o oglindã, este de asemenea incorectã.             avem acum. Ceea ce mã îngrijoreazã nu este bugetul de
     Am cheltuit sume enorme, mai ales din credite pentru            anul acesta, ci faptul cã se pare cã direcþia pe care mer-
consum, neglijând relansarea economicã prin reformã.                 gem va duce la anul la opþiuni ºi mai puþine ºi la restric-
N-am putut, nu am vrut sau n-am fost în stare sã facem               þii ºi mai mari.
reformã ºi am ajuns unde am ajuns. Sã recunoaºtem în                     Din acest motiv, cred cã în momentul de faþã cel mai
acelaºi timp cã ne-a fost fricã de costurile reformei ºi am          important lucru pe care-l avem de fãcut, pentru cã este
tergiversat pentru a avea liniºte, o liniºte aparentã, amâ-          clar, când ai foarte multe restricþii ºi foarte puþine opþiuni
nând scadenþele, care, iatã, au venit.                               viabile nu prea ai cum sã ai idei de modificãri importante...
     Guvernul de astãzi plãteºte de fapt greºelile celor di-         ceea ce cred cã este cu adevãrat important în acest mo-
nainte. Nu sunt puþini cei care susþin, de exemplu, creº-            ment este sã depistãm cu toþii, ºi cât mai repede, soluþii
terea deficitului bugetar, neglijând, prin neºtiinþã sau rea-        care sã ducã la un buget mai bun anul viitor.
credinþã, necesitatea de a obþine credite în compensaþie.                Iatã, dacã ne uitãm în structura bugetelor din ultimii ani,
ªi cine îþi dã credite, dacã nu asiguri solvabilitatea ºi nu         vom constata cã încasãrile din impozitul pe profit sunt mici.
demonstrezi cã eºti dispus sã strângi cureaua? Ceea ce               Ele nu reflectã o realitate economicã, ci reflectã o mare
am refuzat pânã acum sã facem în mod corespunzãtor.                  evaziune fiscalã.
     Nu ºtiu de ce ne ascundem sã recunoaºtem aceste rea-                Orice mãsurã punitivã în acest domeniu nu poate duce
litãþi. Probabil din motive electorale ºi iarãºi este necinstit.     la ceva bun, pentru cã niciodatã nu se pot scoate bani
     Alte voci Ñ mai în surdinã, este drept Ñ sugereazã              cu pumnii de la agenþii economici. De aceea, o soluþie pe
acceptarea creºterii inflaþiei pentru a amâna deznodãmântul.         care v-o propun Ñ ºi care nu duce la diminuarea buge-
Fãrã comentarii.                                                     tului Ñ ar fi urmãtoarea: sã presupunem cã un agent eco-
     Actualul buget se sprijinã în fapt pe douã elemente: li-        nomic, un investitor, un agent economic oarecare a avut
mitarea deficitului bugetar ºi respectiva inflaþie prognozate        anul trecut un profit de un miliard, pe care l-a declarat.
prin reducerea drasticã a cheltuielilor, ceea ce am evitat           Anul acesta putem impozita cu 38%, 1 miliard 230 de mi-
iarãºi sã o facem pânã în prezent, iar acum o facem, pen-            lioane, adicã miliardul indexat cu rata inflaþiei, spunându-i
tru cã ne-a ajuns cuþitul la os.                                     cã tot ce declarã peste acest miliard va fi impozitat cu
     Ar mai fi încã multe de spus, cum ar fi de pildã pro-           între 13 ºi 18%. Am sã vã spun de unde vin aceste cifre:
blema Bancorex sau despre metodele ºi mijloacele de re-              din faptul cã în România, în momentul de faþã, costul eva-
lansare a activitãþii economice, dar ne vom spune cuvân-             ziunii fiscale este între 15 ºi 20% din valoarea sumei care
tul la momentul oportun, pe parcursul desfãºurãrii                   este dositã de diverºii agenþi economici.
dezbaterilor. Ar fi foarte interesant, când vom ajunge cu                În felul acesta sunt convins cã obþinem sume supli-
                                                                     mentare la buget ºi cred cã ar trebui, domnule ministru,
articolul despre Bancorex, sã vedem când s-au dat, cele
                                                                     sã avem o discuþie pe aceastã temã ºi sã încercãm sã
mai numeroase ºi la volumele cele mai mari, acele cre-
                                                                     vedem dacã se poate face acest lucru.
dite neperformante. Ar fi foarte instructiv pentru modul de
                                                                         Cred, de asemenea, cã o resursã financiarã importantã
a aborda aceastã problemã.
                                                                     o constituie un numãr foarte mare de întreprinderi, care
     În concluzie, vã propun sã privim cu obiectivitate pro-
                                                                     dintr-un joc aberant de taxe vamale, în care materiile prime,
blemele, sã înþelegem cã o altã construcþie a bugetului astãzi
                                                                     care nu se produc în România, sunt taxate cu taxe mai
nu este posibilã, în acest an, sã recunoaºtem cu toþii, dar          mari decât produsele finite care se fabricã din ele. Sunt
absolut cu toþii nerealizãrile ºi sã renunþãm de a folosi prilejul   multe întreprinderi în þara aceasta care nu mai produc din
pentru ipotetice efecte ºi câºtiguri electorale.                     acest motiv ºi aceasta înseamnã ºi o pierdere de bani ºi
     De asemenea, sã nu ne ascundem dupã deget ºi sã                 o creºtere a ºomajului.
recunoaºtem cã populaþia, chiar dacã este nemulþumitã de                 Cred, de asemenea, cã orice sumã suplimentarã pe care
actuala guvernare, nu o doreºte, în nici un caz, pe cea              o realizãm trebuie inclusã rapid în lucrãri ample de in-
de ieri. Sondajele o demonstreazã. Numai atunci când vom             frastructurã rutierã, de infrastructurã hidro, de infrastructurã
fi sinceri cu noi înºine, cu cei pe care zicem cã-i repre-           energeticã, de infrastructurã de comunicaþii, de care ducem
zentãm, vom putea progresa cu adevãrat.                              mare lipsã.
     Este momentul solidaritãþii noastre generale pentru a               Cred, de asemenea, cã o serie de mãsuri pe care poate
putea trece peste situaþia în care ne aflãm. Acesta este             le considerãm bune în momentul de faþã, credem cã am
îndemnul nostru ºi vã mulþumesc pentru atenþie. (Aplauze             câºtiga bani de pe urma lor, nu trebuie luate. ªi mã refer
din dreapta sãlii.)                                                  aici la o serie de lucruri care sunt scrise în Ordonanþa 92
                                                                     ºi care meritã sã fie pãstrate. De exemplu, nu cred cã
   Domnul Vasile Lupu:
                                                                     este bine ca importurile de utilaj ca aport la capital sã fie
   Vã mulþumesc.                                                     taxate vamal, pentru cã în momentul de faþã avem nevoie
   Domnul Varujan Pambuccian. Se pregãteºte domnul                   de o reindustrializare a României. Este un lucru foarte im-
Varujan Vosganian.                                                   portant pe care trebuie sã-l facem.
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                               27

    În numãrul mic de opþiuni pe care-l avem în momen-                  Cum putem noi, prin lege, sã acceptãm o cifrã care
tul de faþã nu cred cã putem face prea mult; nu cred cã            deja a fost încasatã? Oare noi, parlamentarii, acceptãm prin
putem face altceva decât sã votãm acest buget aºa cum              lege cã cel puþin din punctul de vedere al bugetului nu
este ºi sã încercãm, urgent, sã punem din nou economia             mai privatizãm nici un leu în acest an? Argumentul mi-
pe picioare.                                                       nistrului de finanþe, potrivit cãruia aºa i s-a spus de la Fondul
    Cât despre F.P.S., acesta trebuie desfiinþat.                  Monetar Internaþional ºi cã veniturile din privatizare nu sunt
                                                                   certe 100%, este ridicol, pentru cã nici veniturile din im-
   Domnul Vasile Lupu:
                                                                   pozite nu sunt certe 100%. În aceste condiþii, noi poate
  Vã mulþumesc.                                                    nu ar trebui sã trecem nici un venit, ca sã fim siguri cã
  Domnul Varujan Vosganian are cuvântul. Se pregãteºte             nu greºim.
domnul Nicolae Popa.                                                    Rugãmintea mea este ca, atunci când ajungem la ve-
   Domnul Varujan Vosganian:                                       niturile din privatizare, sã mai meditaþi dacã este cazul sã
                                                                   dãm Guvernului putere discreþionarã.
     Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.                          În al doilea rând, aº vrea sã mã refer la fiscalitatea pe
     Sunt de acord, împreunã cu colegii mei independenþi,          care o aduce acest buget. N-am sã mã refer acum nici
aparþinând Partidului Alternativa României, cã acest buget         la faptul cã aceastã fiscalitate creºte, acest lucru a fost
trebuie votat repede, dar eu cred cã prioritatea este ca           spus de colegii mei, nici la faptul cã ea nu are în mare
acest buget sã fie votat cum trebuie. De aceea, eu cred            parte raþionalitate economicã, ci vreau sã mã refer la fap-
cã modul în care acest buget va fi votat va fi pentru noi
                                                                   tul cã acum, în fiscalitatea româneascã, avem o confuzie,
un prilej sã apãrãm demnitatea acestei instituþii.
                                                                   o instabilitate ºi o dezordine cum n-am avut probabil de
     Fiecare dintre dumneavoastrã va merge în circum-
scripþie, i se vor cere anumite explicaþii, inclusiv pentru lu-    50 de ani încoace. ªi dacã doriþi, de fiecare datã, am sã
crurile pe care le voi spune eu astãzi aici, ºi dumneavoastrã      dau ºi eu exemple. Am sã dau ºi un exemplu: în Ordonanþa
va trebui sã explicaþi ºi îmi este teamã cã nu veþi putea          92 se suspendã facilitatea privind deductibilitatea cheltuie-
folosi justificãrile pe care le-au dat astãzi unii dintre cole-    lilor pentru reclamã ºi publicitate. De altfel, conducerea
gii noºtri, care au spus cã din punctul de vedere al con-          Ministerului Finanþelor a spus acest lucru ºi prin mass-media.
ºtiinþei sunt nemulþumiþi, dar din punct de vedere moral tre-      Oare conducerea Ministerului Finanþelor nu ºtie cã, cu o
buie sã voteze.                                                    sãptãmânã înainte de Ordonanþa 92, a fost votatã o altã
     Eu nu înþeleg cã între moralã ºi conºtiinþã existã vreo       Ordonanþã de Guvern, nr. 83, care avea aceeaºi facilitate
deosebire. De aceea, stimaþi colegi, eu nu sunt de acord           ºi care a fost votatã în Õ98 printr-o lege?
cu atitudinea defetistã a unora dintre colegii noºtri. Bugetul          Deci noi, dacã am anulat Ordonanþa 92, am anulat ºi
nu trebuie votat aºa cum este. Bugetul, în mãsura în care          Ordonanþa 83 sau n-am anulat-o? Este culmea cã noi astãzi
este posibil, trebuie schimbat ºi este posibil ca bugetul sã       când votãm bugetul, nu avem rãspuns la aceastã între-
fie schimbat ºi câteva dintre modalitãlþile în care el poate       bare. Aºa cum este foarte interesant de vãzut cum bu-
fi schimbat, vi le voi spune eu în cele ce urmeazã. Nu             getul are un deficit, premierul lanseazã alt deficit, existã
este, de asemenea, adevãrat cã atunci când bugetul este            acte normative votate înainte de dezbaterea noastrã, care
sãrac, el nu poate fi reformat. Dimpotrivã, sãrãcia buge-          nu sunt incluse în buget. Deci, aceastã dezordine fiscalã
tului aratã foarte limpede cã trebuie sã pornim la o re-           nu trebuie sã fie permisã, stimaþi colegi. Este vorba de
formã a politicii bugetare ºi aici îmi permit sã fac trimite-      prestigiul nostru, este vorba de poziþia noastrã în circum-
rea la cele ce spunea un coleg de al meu, care vorbea              scripþii.
despre actuala guvernare ca fiind o guvernare de dreapta.               În al treilea rând, care sunt prioritãþile acestui buget?
Nu, stimate coleg, vã faceþi iluzii.                               Fiecare om, indiferent de vârstã, cã este un copil care
     Actuala guvernare este la fel de stânga cum a fost ºi         aruncã cu praºtia sau un bãtrân care mediteazã la pro-
a dumneavoastrã. ªi dacã veþi vedea argumentele dum-               pria existenþã, are niºte prioritãþi.
neavoastrã de la aceastã tribunã, veþi vedea cã astãzi dum-
                                                                        Care sunt prioritãþile acestui buget? Am înþeles: menþi-
neavoastrã sunteþi mai la dreapta decât este actuala coa-
                                                                   nerea deficitului. Am înþeles: nota 10 la purtare din par-
liþie. De aceea, vã rog sã lãsaþi dreapta în pace, pentru
cã dreapta este cu totul altceva ºi ºtie ce are de fãcut.          tea organismelor internaþionale. ªi pe urmã?!
                                                                        Eu am sã vã citesc câteva cifre comparative ºi dum-
   Domnul Florian Bercea (din bancã):                              neavoastrã veþi analiza.
   Este ocupatã! (Rumoare.)                                             Avem, de pildã, investiþii pe clãdiri, la Direcþia Generalã
                                                                   a Vãmilor, 400 miliarde lei, în timp ce la învãþãmânt avem
   Domnul Varujan Vosganian:                                       170 de miliarde de lei; avem pentru construcþii de tribu-
    În ceea ce priveºte deficienþele de care vã vorbeam ºi         nale 82 de miliarde, iar pentru construcþii de spitale 48 de
peste care vã rog sã nu treceþi cu uºurinþã, în primul rând        miliarde; avem la Direcþia finanþelor publice investiþii noi de
cea privind veniturile din privatizare, cu toþii am fost de        78 de miliarde, la Ministerul Sãnãtãþii de 3 miliarde ºi la
acord cã aceste venituri vor fi mai mari. Noi nu putem,            Ministerul Învãþãmântului zero miliarde.
ca ºi organ legiuitor, sã dãm Guvernului putere discreþio-              Întrebarea mea este: noi ce prioritate avem în România,
narã de a decide asupra a circa 7.000 de miliarde de lei,          sã umplem þara de vãmi sau sã investim în sãnãtate, în
pentru cã, dacã noi acceptãm acest lucru, atunci dãm               învãþãmânt, sã dãm în sfârºit salarii clerului, aºa cum am
Guvernului delegarea unei responsabilitãþi pe care el nu           promis de ani de zile? Rãmâne ca, totuºi, ministrul finan-
are dreptul sã o aibã. ªi dacã nu am dat Guvernului drep-          þelor sã ne rãspundã la aceastã întrebare.
tul acesta, atunci veþi vedea cã ºi alte dezbateri, cum ar              Existã în acest buget o disipare a cheltuielilor de parcã
fi cea privind suspendarea facilitãþilor, s-ar duce în alþi ter-   cineva a pus banul public într-un spray ºi a dat cu spray
meni.                                                              peste economia naþionalã. Existã proiecte care, dacã ar
   28                          MONITORUL        OFICIAL      AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

merge în ritmul acesta, s-ar termina în câteva secole. Spitalul       dinea ministrului finanþelor, care este garantul banului con-
de la Fãlticeni s-ar termina în douã secole, Spitalul muni-           tribuabilului, a fost potrivitã sau nu. Ascultaþi: un pat de
cipal din Timiºoara s-ar termina într-un secol. Existã ame-           spital la Feteºti costã 164 de milioane de lei, la Cluj costã
najãri care s-ar termina în 4Ñ5 secole. Am sã revin. Cui              223 de milioane de lei ºi la Ineu 720 de milioane de lei,
foloseºte acest lucru? Pânã ºi piramida lui Keops s-a fãcut           în condiþiile în care spitalul de la Ineu este spital orãºe-
în cursul vieþii unui om! Cui foloseºte de pildã când la              nesc, iar cel de la Cluj este spital de urgenþã care, de
Ministerul Sãnãtãþii 48 de miliarde de lei sunt împãrþite pe          obicei, este mai scump. Deci iatã, un loc de spital la Ineu
82 de obiective, în care 10 dispensare au 2 milioane de               este de trei ori ºi jumãtate mai scump decât la Cluj.
lei pe an? 2 milioane de lei pe an, care probabil nu ajung                Mai departe. Un metru pãtrat de construcþie pentru o
nici pentru întreþinerea unui câine care sã pãzeascã dis-             universitate este de 200 de dolari metru pãtrat la Craiova,
pensarul de hoþi! (Aplauze.)                                          600 de dolari metru pãtrat la Iaºi ºi 1.000 de dolari metru
    În al cincilea rând, existã cheltuieli pentru investiþii care     pãtrat la Braºov. 1.000 de dolari metru pãtrat depãºeºte
trebuie stopate ºi am sã vã dau iarãºi un exemplu. Repet:             de mai mult de douã ori normativul M.L.P.A.T.-ului pentru
de fiecare datã voi da exemple. Existã un proiect între               construcþiile bugetare.
Fãgãraº ºi Hoghizi, un lac de acumulare: nu se va mai                     Mai departe. Un metru pãtrat de construcþie, la Parchetul
face niciodatã. A fost proiectat pe vremea lui Ceauºescu              Public, costã 6 milioane de lei la Cãlãraºi, 15 milioane de
ºi costã, în termeni actuali, 2.000 de miliarde de lei; tre-          lei la Ploieºti ºi 19 milioane de lei la Craiova. Un loc la
buiau acoperite câteva sate cu un lac de acumulare. Anul              cãmin costã 10.000 de dolari ºi un loc pentru cãminele
acesta, în dãrnicia sa, Guvernul alocã 5 miliarde. În acest           de bãtrâni la Braºov costã Ñ nu o sã credeþi Ñ 25.000
ritm, investiþia se va termina în 4 secole ºi peste 4 se-             de dolari. Deci, potrivit Ministerului Muncii ºi Protecþiei
cole ministrul nostru de finanþe va tãia panglica lacului de          Sociale, un loc de bãtrâni la un cãmin costã cât un apar-
acumulare.                                                            tament de 3 camere mobilat ºi cu televizor color.
                                                                          Ei bine, la aceste întrebãri ºi la multe altele care vin
   Domnul Decebal-Traian Remeº (din loja ministerialã):               din buget, pãrerea mea este cã Guvernul trebuie sã ne
   Cu Varujan împreunã!                                               rãspundã.
                                                                          Stimaþi colegi din Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci,
   Domnul Varujan Vosganian:                                          dumneavoastrã credeþi cã noi putem sã mergem în cir-
     Stimaþi colegi,                                                  cumscripþie fãrã sã avem explicaþii la aºa ceva? Noi ne
     Existã în acest buget sute de miliarde de lei investiþii         angajãm onoarea prin votul pe care-l dãm.
care trebuie stopate imediat ºi care nu au nici o altã jus-
tificare decât probabil clientelismul, pentru cã merg pe ideea           Din salã:
cã lipsã de competenþã nu este la aceste ministere.                      Care onoare?
     În al ºaselea rând, existã cheltuieli care trebuie oprite
imediat ºi incluse în programele de reformã, în programele               Domnul Varujan Vosganian:
de concesionare ºi de angajare a garanþiei de stat. Îmi                   Mai departe. Aprecierea eronatã ºi rãuvoitoare a efec-
pare rãu cã domnul ministru al transporturilor nu mai este            telor facilitãþilor fiscale acordate investitorilor ºi exportato-
aici, dar tare aºa vrea sã-mi explice de ce la autostrada             rilor. În primul rând cã baza de calcul este eronatã în ceea
Bucureºti Ñ Constanþa, pe care chiar Domnia sa a spus                 ce priveºte importurile: este mãritã de aproape 20 de ori.
cã nu o va mai face, s-au angajat 30 de miliarde de lei,                  În al doilea rând, în ceea ce priveºte noile investiþii se
când proiectul costã circa 13 miliarde pe kilometru, aproape          fac niºte calcule care nu au nici o raþionalitate economicã
2.700 de miliarde de lei, bani pe care bugetul nu îi are.             ºi se merge pe ideea cã, de pildã, o investiþie de 5 mi-
De ce sã dãm 30 de miliarde la aceastã investiþie? De ce              lioane de dolari are acelaºi profit în primul an ca ºi în al
trebuie sã dãm 300 de miliarde de lei la centrale elec-               cincilea an ºi se considerã cã o investiþie nouã nu are ab-
trice, atunci când noi avem suficientã energie electricã ºi           solut nici un efect favorabil pe buget, de parcã noi am lua
când unii ºi alþii doresc sã ne concesioneze? De ce sã                banul, l-am pune în pãmânt ºi ar creºte copaci de fãcut
dãm sute de miliarde de lei la centralele termice de mu-              bani care ar da bani impozabili. Nu tu taxã de concesiune,
nicipiu, când unii vor sã ne concesioneze ºi Ministerul               nu tu T.V.A. pe utilaje, nimic, nimic din toate acestea!
Industriilor nu vrea? Aceasta nu este treaba bugetului de                 Mai departe. Se considerã cã absolut toate utilajele din
stat. Numai de la aceste programe se pot economisi între              intern vor avea T.V.A. ºi absolut toate importurile vor avea
6 ºi 700 de miliarde de lei ºi îmi spuneþi, stimaþi colegi,           T.V.A., dar ministrul finanþelor ºtie, deºi nu vrea sã ne spunã,
cã asta nu se poate face? Se poate face mâine.                        cã toate aceste facilitãþi se dau pe o listã a Guvernului,
     Mai departe. Existã în acest buget o harababurã în ceea          care nu existã, deci nici facilitatea nu mai existã. Noi am
ce priveºte justificarea cheltuielilor care este incredibilã. Vreau   vrut sã negociem amortizarea acceleratã, Ministerul Finanþelor
sã vã spun cã, la toate insistenþele mele, ministrul finan-           a refuzat categoric. Voi reveni cu acest punct la art. 6.
þelor a rãmas mut ca o lebãdã, ca Lucian Blaga în þara                    Vreau însã sã vã spun cã efectele totale plus-minus
lui.                                                                  sunt de maxim 3.000 de miliarde de lei, perfect acoperi-
                                                                      bile din veniturile din privatizare. Deci cine mai spune de
   Domnul Anghel Stanciu (din bancã):                                 la aceastã tribunã cã facilitãþile fiscale nu pot fi suportate
   Ia-i gâtul!                                                        din veniturile din privatizare comite o eroare de raþionali-
                                                                      tate, ºi economicã ºi patrioticã.
   Domnul Varujan Vosganian:                                              Avem o apreciere eronatã a cursului de schimb. Poate
   Nu a dat absolut nici o informaþie. Eu am sã vã dau                nu ºtiþi, dar noi votãm un buget la 11.500 de lei, mediu,
câteva exemple ºi dumneavoastrã veþi judeca dacã atitu-               curs mediu pe an. Deci din start vã pot spune cã aceste
                             MONITORUL       OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                              29

cifre nu mai sunt reale. Existã cheltuieli care se fac total     aibã sã-ºi diminueze riscul în faþa unui astfel de compor-
împotriva sensului reformei. În ciuda faptului cã noi prin       tament. Probabil cã dacã dumneavoastrã operaþi toate aceste
reformã diminuãm personalul direcþiilor generale agricole,       modificãri ºi aþi fi avut o strategie româneascã, o strate-
în buget construim 10 direcþii generale cu între 4 ºi 8 etaje.   gie patrioticã, poate cã Fondul Monetar Internaþional ar fi
Pentru cine le construim? Este o întrebare la care este          negociat altfel cu dumneavoastrã.
greu de rãspuns.                                                     Deci rugãmintea mea este: pânã mâine sã cãutaþi rãs-
    Este foarte straniu, de asemenea, cã, în timp ce într-o      puns la toate aceste întrebãri, pentru cã, dacã n-o veþi face,
viziune nouã, noi trebuie sã finanþãm creatorii proceselor       va trebui ulterior sã facem apel la Curtea de Conturi, pen-
bugetare, noi finanþãm în principal administratorii procese-     tru ca ea sã dea în locul dumneavoastrã rãspunsul la aceste
lor bugetare. O bunã parte din bugetele ministerelor se alocã    întrebãri! De ce metrul pãtrat valoreazã în buget de la 2
pentru construiri de sedii. Ministerul Finanþelor are în         milioane la 20 de milioane de lei?
derulare investiþii de Ñ þineþi-vã bine! Ñ 2.500 de miliarde
de lei, 2.500 de miliarde de lei numai Ministerul Finanþelor,       Domnul Decebal-Traian Remeº (din bancã):
nu ºtiu în câþi ani le vor termina, dar este normal ca              Vã liniºtesc, domnule Varujan, cu cifre!
Ministerul Finanþelor sã considere cã bugetul este un fel
de societate cu rãspundere limitatã a acestui minister?! ªi         Domnul Varujan Vosganian:
veþi vedea acolo clãdiri de n-o sã vã vinã sã credeþi! De            Atitudinea ministrului de finanþe pe parcursul dezbate-
pildã, Direcþia generalã a finanþelor publice este o clãdire     rilor, sper, din ce aflu acum, cã a fost pentru dânsul un
care va valora, când se va termina, 276 de miliarde de           lung prilej de meditaþie ºi a înþeles cã noi nu avem o sar-
lei, echivalentul întregii sume pentru diplomaþia româ-          cinã de serviciu sã votãm bugetul. Noi avem o sarcinã de
neascã, mai mult de jumãtate din bugetul culturii ºi mai         conºtiinþã s-o facem ºi, ca sã putem fi convingãtori în faþa
mult de o treime din bugetul cercetãrii.                         altora, trebuie sã fim în primul rând împãcaþi cu propria
    La un normativ de 400 de dolari metrul pãtrat, va avea       conºtiinþã.
peste 5 hectare de suprafaþã Direcþia Generalã a Vãmilor.            De aceea, în faþa tuturor acestor observaþii, în acest
Oare nimeni nu a verificat aceste lucruri? Oare nu existã        moment eu consider proiectul legii bugetului doar o ciornã
o comisie interministerialã care, dacã nu-i impune altcineva,    ºi aºtept de la Guvern sã facã astfel încât bugetul sã se
mãcar sã impunã decenþã celor care proiecteazã o astfel          ridice la sobrietatea unei legi. Pânã atunci, bugetul, cel puþin
de direcþie generalã?                                            de parlamentarii Partidului Alternativa României, nu poate
    Eu nu am vãzut încã un om de la Direcþia Vãmilor lu-         fi votat în aceastã formã.
crând pe trotuar, dar bolnavi care îºi fac dializa la 200 de         Mulþumesc. (Aplauze.)
kilometri am vãzut!
    În legãturã cu transparenþa, da, este un buget                  Domnul Vasile Lupu:
transparent, pentru cã Guvernul, neavând timp sã facã              Da. Urmeazã domnul Nicolae Popa. Se pregãteºte
centralizatoarele, a introdus fiºele una câte una. Dar aþi       domnul Paul Pãcuraru Ñ P.N.L.
socotit, domnule ministru de finanþe, câte capitole ”Alte
programeÒ aveþi, despre care colegii mei nu ºtiu nimic ºi           Domnul Nicolae Popa:
pe care sunt nevoiþi sã le voteze fãrã sã le cunoascã?               Domnilor preºedinþi,
Existã un singur program numit acolo Ñ ”Campania                     Domnule ministru,
împotriva rasismului ºi xenofobieiÒ Ñ bani aruncaþi! Nu existã       Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
nici un alt program numit!                                           Stimaþi invitaþi,
    Sunt mii de miliarde de lei ”Alte programeÒ! Noi votãm           Aº vrea sã fac o precizare de la bun început. Chiar
fãrã sã ºtim ce votãm! ªi nu vom ºti niciodatã ce votãm,         dacã în materialul pe care vi-l voi prezenta în continuare
pentru cã la rectificare acest capitol nu va mai apãrea,         voi face referire mai mult la numele domnului ministru de
sau va apãrea tot aºa, ”Alte programeÒ.                          finanþe, sã nu se supere, pentru cã noi de fapt avem o
    Dumneavoastrã ºtiþi, de pildã, cã la fondul pentru dru-      singurã dorinþã: de a-l ajuta ºi de a-l sprijini sã facã un
muri noi votãm 1.700 de miliarde de lei care sunt discre-        buget bun ºi sã rãmânã în istorie cu el.
þionare, la bunul plac al ministrului transporturilor? Cã nu         Din analiza proiectului bugetului de stat pe anul 1999,
ºtim exact la ce folosesc aceºti bani? ªi poate cã i-aº fi       înaintat spre dezbatere de cãtre Guvern, ºi din dezbate-
dat crezare, dar am sunat la Ministerul Transporturilor sã       rile care au avut loc în cadrul Comisiilor de specialitate
aflu de ce un drum regional la Rodna costã 270 de mi-            de buget, finanþe, bãnci, parlamentarii independenþi ApR
liarde de lei 13 kilometri, adicã de douã ori mai mult decât     considerã cã este vorba de un produs superficial, confuz,
o autostradã! Cum aþi aflat dumneavoastrã rãspunsul, l-am        nearticulat ºi, ca atare, de-a dreptul periculos pentru ad-
aflat ºi eu!                                                     ministrarea þãrii din punct de vedere financiar pe anul 1999.
    Poate cã eu greºesc, dar trebuie ca cineva sã mi-o               Ceea ce ni se prezintã astãzi în Parlament cu titlu de
spunã, pentru cã eu, ca ºi dumneavoastrã, sunt garant al         buget consfinþeºte pentru totdeauna în scris ºi sub asumarea
banului public. Trec peste faptul cã bugetul nu are viziune      responsabilitãþilor întregului Guvern eºecul total ºi definitiv
multianualã, nu are programe.                                    al actualului Executiv.
    Aº vrea sã mã mai refer la un lucru: domnule minis-              Nu doresc sã intru acum în detalii tehnice, dar vreau
tru de finanþe, vã rog sã nu mai invocaþi Fondul Monetar         totuºi sã remarc douã argumente fundamentale care legi-
Internaþional. Dacã dumneavoastrã v-aþi comportat în faþa        timeazã din punct de vedere politic, dar ºi economic, ati-
Fondului Monetar Internaþional aºa cum v-aþi comportat în        tudinea pe care o exprim aici.
faþa Comisiilor de buget, finanþe, bãnci, nu este de neîn-           În forma prezentatã, bugetul de stat pare ca un atac
þeles cã Fondul Monetar a cerut mai multe garanþii ca sã         violent împotriva investitorilor, o tentaþie extrem de
   30                        MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

periculoasã de a jugula, cel puþin pentru acest an, proce-             2. Guvernul, în dispreþul total pentru cele mai impor-
sul investiþional din România. ApR-ul considerã cã nu poate       tante sectoare ale economiei naþionale Ñ industria ºi agri-
exista concept politic viabil de dezvoltare economico-socialã     cultura Ñ, sfidând realitãþile dramatice din aceste sectoare,
fãrã susþinerea investitorilor, acest postulat fiind cãlcat în    la care se adaugã învãþãmântul, sãnãtatea ºi cercetarea,
picioare de cãtre Guvern prin proiectul bugetului de stat pe      a acordat Ministerului Transporturilor subvenþii de 3.000 de
anul 1999.                                                        miliarde de lei în anul 1999, reducând în mod considera-
     În al doilea rând, din punct de vedere strategic, princi-    bil subvenþiile la celelalte sectoare, cum ar fi, de exemplu,
piul consacrat al dezvoltãrii economice a unei þãri în-           agricultura, cãreia i s-au redus subvenþiile cu 1.000 de mi-
seamnã producþia, iar motorul producþiei, adicã factorul ca-      liarde de lei faþã de 1998.
talizator, nu poate fi decât consumul. Bugetul de stat actual          Nu este cazul sã facem speculaþii, dar este bine sã lã-
anihileazã practic consumul, ca atare obtureazã producþia,        murim odatã pentru totdeauna cum de s-a reuºit a se iden-
iar drept efect anuleazã orice ºansã de dezvoltare econo-         tifica aceastã sumã de 3.000 de miliarde de lei sub formã
micã a României pe anul în curs. ªi atunci, de ce sã votãm        de subvenþii pentru S.N.C.F.R., în timp ce pentru agricul-
acest buget?                                                      turã, de unde, din pãcate, vine pâinea noastrã cea de toate
     Este de-a dreptul inadmisibil ca un ministru, ºi aici îl     zilele ºi unde îºi desfãºoarã activitatea peste 40% din po-
numim pe domnul Decebal-Traian Remeº, sã-ºi permitã sã            pulaþia þãrii, declarã domnul Remeº cã nu sunt bani.
sfideze efortul depus de senatori ºi deputaþi în nota de se-           Când domnul ministru Bãsescu ne-a asigurat cã va trece
riozitate profesionalã cuvenitã pentru a formula amendamente      la organizarea S.N.C.F.R.-ului în cele 5 companii naþionale
majore la proiectul de buget. Nu mai puþin de 300 de amen-        ºi cã întreaga activitate în acest sector se va pune pe baze
damente, din care 30 depuse numai de parlamentarii in-            comerciale ºi pe centre de profit, noi am crezut la un mo-
dependenþi ApR, au fost spulberate de tenacitatea ºi în-          ment dat cã se va realiza acest lucru, dar am constatat
cãpãþânarea ministrului de finanþe, care se poate mândri          cã este exact contrarul. Ce poþi sã mai înþelegi, în condi-
cu un record insolit Ñ de a nu fi de acord cu nici un amen-       þiile în care tarifele la biletele de transport cãlãtori pe calea
dament. Halal democraþie!                                         feratã s-au majorat în 1996 de 7 ori, iar mai nou se anunþã
     Noi am afirmat fãrã echivoc, rãspicat ºi cu toatã fermi-     o majorare cu 25%?
tatea cã discutarea acestui buget în comisie ºi chiar în ple-          Mai mult, domnul Remeº susþine cã suntem sãraci ºi
nul celor douã Camere ale Parlamentului este, dacã vreþi,         cã nu avem bani la bugetul statului, dar ne surprinde lar-
o pierdere de timp, finalitatea neputând fi alta decât aceea      gheþea de care dã dovadã domnul ministru atunci când
a adoptãrii sub dictatura majoritãþii a unui buget nearticu-      este vorba de cele 2.500 de miliarde de lei care se vor
lat, care blocheazã orice speranþã de relansare a reformei,       acorda pentru construcþiile de sedii ale unor instituþii pu-
de susþinere a capitalului autohton ºi de pregãtire a con-        blice din subordinea Domniei sale, sigur, construcþii me-
diþiilor pentru atenuarea condiþiilor de trai ale populaþiei.     galomane care vor fi construite în 1999 ºi în urmãtorii ani.
     Din dezbaterile comisiilor de specialitate a rezultat clar   Dacã vreþi, cu titlu informativ, vã pot spune cã pentru se-
ca lumina zilei cã proiectul de buget pe anul 1999 este de        diile administraþiilor publice locale se vor aloca 1.000 de
fapt un rãspuns disciplinat la cerinþele impuse de Fondul         miliarde, iar pentru construcþiile sediilor de vãmi se vor aloca
Monetar Internaþional: deficit bugetar 2%, inflaþia 25%, creº-    1.595 de miliarde.
terea economicã minus 2%, ºi totodatã, lichidarea subven-              Nu în ultimul rând, ne surprinde nepãsarea organelor
þiilor din industrie ºi diminuarea drasticã a subvenþiilor din    în drept abilitate a verifica oportunitatea parcurilor auto, su-
agriculturã.                                                      pradotate cu maºini din import, de la consiliile judeþene,
     Care sunt, aºadar, viciile de fond ale acestui buget?        primãrii ºi prefecturi.
     1. Proiectul bugetului de stat pe anul 1999 anuleazã în           Deci, domnul Remeº ºi colegii din Guvern, în loc sã
mod inexplicabil, cu o uºurinþã dezarmantã, pe timp de un         emitã ordonanþe absurde, cum sunt Ordonanþele nr. 50 ºi
an de zile, contrar prevederilor Constituþiei României, apli-     nr. 62/1998, la care se adaugã ºi ultima decizie de a sta-
cativitatea celor douã legi aprobate de Parlamentul României,     bili tariful unui litru de benzinã la un dolar, insuportabile
ºi una dintre ele promulgatã de Preºedintele României Ñ           de cãtre populaþie ºi care nu fac altceva decât sã împo-
este vorba de Legea stimulãrii investiþiilor directe ºi Legea     vãreze ºi mai mult birurile la care sunt supuºi cetãþenii,
stimulãrii exporturilor.                                          mai bine ar renunþa definitiv ºi pentru totdeauna la ase-
     Ca urmare a acestei decizii absurde luate de actualul        menea atentate îndreptate împotriva poporului român ºi ar
Guvern cu privire la inserarea art. 6 în bugetul de stat pe       recupera aceste goluri de la buget prin sistarea imediatã
anul 1999, investiþiile strãine s-au diminuat drastic. Practic,   a acestor construcþii megalomane ºi a acestor dotãri fãrã
acestea au înregistrat cel mai scãzut nivel dupã 1990, iar        nici o eficienþã, ale instituþiilor publice.
în anul 1999 acestea vor fi practic inexistente, cu conse-             3. Ministerul Finanþelor, respectiv Guvernul, a evaluat
cinþe foarte grave asupra dezvoltãrii economice a României.       veniturile din privatizare la numai 3.780 de miliarde, când,
     Având în vedere neconstituþionalitatea art. 6 din buge-      de fapt, dupã un calcul înaintat de Comisiile de speciali-
tul de stat, parlamentarii independenþi ApR vor contesta la       tate de buget, finanþe, bãnci, sub semnãtura mai-marilor
Curtea Constituþionalã legalitatea articolului de lege, în con-   de la F.P.S., aceastã sumã se ridicã la 9.000 de miliarde,
formitate cu art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaþilor.       iar dupã alte calcule, la 11.000 de miliarde. Aceasta ne
     Aºa ceva este de imaginat numai într-o þarã bananierã,       demonstreazã cu câtã iresponsabilitate ºi superficialitate tra-
în care oricine ajuns la putere îºi permite sã dicteze peste      teazã Ministerul Finanþelor ºi Guvernul fundamentarea bu-
noapte legi ºi decrete dupã propria poftã. Este, dacã vreþi,      getului de stat pe anul 1999.
ca în legenda meºterului Manole Ñ ce voteazã ziua                      Constatãm încã o datã netransparenþa bugetului de stat
Parlamentul, Guvernul în tainã ºi pe ascuns anuleazã              pe anul 1999 pentru care existã reþineri serioase atât din
noaptea.                                                          partea opoziþiei, cât ºi din partea coaliþiei, în legãturã cu
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                               31

acordarea celor 5.200 de miliarde de lei pentru restructu-            Doamna Viorica Afrãsinei (din bancã):
rarea ºi capitalizarea BANCOREX-ului.                                 N-am cerut pauzã. Am cerut sã vinã colegii în salã ºi,
     Mai mult, s-a trecut la o stratagemã de-a dreptul mon-        de asemenea, ºi domnul ministru.
struoasã Ñ se urmãreºte ca BANCOREX-ul sã primeascã
aceastã sumã, în pofida protestelor parlamentarilor ºi la             Domnul Vasile Lupu:
recomandarea expresã a F.M.I.-ului, printr-o ordonanþã de             Da. 5 minute pauzã.
urgenþã pe care Guvernul intenþioneazã sã o adopte în
aceste zile.                                                          Din partea stângã a sãlii:
     4. Ne-am fi aºteptat ca în bugetul de stat pe anul 1999
                                                                      Cvorumul!
sã fie incluse ºi sumele necesare programului de restruc-
turare ºi de reconversie în Valea Jiului. Având în vedere             Domnul Vasile Lupu:
rezultatele negocierilor de la Cozia, revolta minerilor, la care
                                                                      Stimaþi colegi,
au aderat ºi alte categorii sociale impulsionate de aºa-zisa
                                                                      Solicitarea unei pauze de cãtre un grup parlamentar nu
reformã guvernamentalã care se limiteazã doar la închi-
                                                                   poate fi decât acceptatã. Deci am luat 5 minute pauzã ºi
derea de unitãþi ºi disponibilizarea de personal, demonstreazã
                                                                   revenim.
clar necesitatea unui program social de acompaniere a mã-
surilor de reformã ºi identificarea surselor financiare pen-
                                                                                              PAUZÃ
tru realizarea acestora. Acest lucru trebuia indiscutabil
prevãzut în acest buget.                                                                        *
     Aº vrea sã se înþeleagã foarte clar: noi nu dorim sã                                    *     *
fim pãrtaºi sau complici la legitimarea parlamentarã a unor                                DUPÃ PAUZÃ
politici, exprimate prin buget, pe care le considerãm an-
tieconomice ºi antipopulare, de naturã sã împingã ºi mai              Domnul Cristian Dumitrescu:
mult România pe culmile sãrãciei, mizeriei, închizând orice
                                                                      Cele 5 minute de pauzã au trecut. A venit ºi domnul
orizont de speranþã ºi bunãstare pentru poporul român.
                                                                   prim-ministru.
     Sunt împuternicit de partidul din care fac parte, Alianþa
                                                                      Domnul senator Pãcuraru îºi va prezenta intervenþia.
pentru România, sã declar cã senatorii ºi deputaþii noºtri
vor vota proiectul de buget pe anul 1999 numai în condi-              Domnul Paul Pãcuraru:
þiile în care cel puþin o parte din amendamentele care
schimbã structural bugetul vor fi adoptate de plenul celor            Domnule preºedinte de ºedinþã,
douã Camere ale Parlamentului. În caz contrar, ne rezer-              Având în vedere cã este ºi domnul prim-ministru aici,
vãm dreptul de a nu fi de acord cu adoptarea unui ase-             cred cã este cât se poate de bine acum sã ne spunem
menea produs total superficial ºi neprofesional. În aceastã        cuvântul ºi solicit ca, într-adevãr, dacã este posibil, sã re-
situaþie, nu vom lua în calcul decât o singurã variantã Ñ          luãm lucrãrile, pentru cã economia de timp ne intereseazã
                                                                   pe toþi.
aceea de a vota împotrivã.
     Vã mulþumesc. (Aplauze.)                                         Domnul Cristian Dumitrescu:
   Domnul Vasile Lupu:                                                Aveþi cuvântul, domnule senator.
  Vã mulþumesc.                                                       Domnul Paul Pãcuraru:
  Domnul Paul Pãcuraru are cuvântul. Se pregãteºte
domnul Petre Partal, de la Partidul Democrat.                          Indiscutabil, este în tradiþia dezbaterilor parlamentare ca
                                                                   întotdeauna problema bugetului ºi dezbaterea asupra bu-
   Doamna Viorica Afrãsinei:                                       getului sã fie mai degrabã o dezbatere ºi un rãzboi al
                                                                   poliþelor între putere ºi opoziþie ºi mai puþin o analizã, sã
   Procedurã!
                                                                   spunem, lucidã, sã spunem, realistã a conjuncturii econo-
   Domnilor preºedinþi,
                                                                   mice interne, a potenþialului economic naþional ºi a mãsu-
   Doamnelor ºi domnilor colegi,
                                                                   rii în care bugetul reflectã ºi alocã în mod corect resur-
   Cu tot respectul pe care îl port atât domnilor preºedinþi
                                                                   sele economiei naþionale.
care conduc ºedinþa, cât mai ales colegilor care sunt în
                                                                       Am asistat cu surprindere la o dezbatere, la o luare de
salã la ora aceasta, vã rog sã facem o pauzã de 5 mi-
                                                                   cuvânt în care distinºi reprezentanþi ai opoziþiei au prezentat
nute, poate domnul ministru Remeº terminã de dat inter-
                                                                   anii de creºtere a produsului intern brut: Õ94ÑÕ95ÑÕ96, trei
viu, ºi, din respect pentru colegii noºtri care vor vorbi în
                                                                   ani consecutivi de creºtere a produsului intern brut, ca pe
continuare, sã fie prezenþa Domniei sale aici ºi poate între
                                                                   o mare realizare economicã ºi aproape nu-mi vine sã cred
timp se va completa numãrul de 243 de deputaþi ºi se-
                                                                   de ce a venit aºa o penalizare electoralã dupã 3 ani atât
natori, absolut necesar, în conformitate cu prevederile art.
                                                                   de benefici din punct de vedere economic.
39 din Regulamentul ºedinþelor comune, pentru ca aceastã               Nu voi intra într-o dezbatere politicã asupra acestui su-
ºedinþã sã se poatã desfãºura aºa cum este normal la un            biect. Voi fi însã obligat sã citez din rapoartele obiective
proiect de lege de atât de mare importanþã.                        ale Bãncii Naþionale Române pe anii Õ94ÑÕ95ÑÕ96, rapoarte
    Vã mulþumesc.                                                  care, analizând creºterea economicã a perioadei respec-
                                                                   tive, spun textual: ”Pe plan intern s-a accentuat deficitul
   Domnul Vasile Lupu:
                                                                   fiscal ºi mai ales deficitul cvasifiscal în anul 1996. Menþinerea
    Domnul Remeº este pe cale de a intra în salã. Dupã             controlului asupra unui mare numãr de preþuri, amânarea
intervenþia domnului Pãcuraru vom lua aceastã pauzã.               reformelor structurale ce au distorsionat funcþionarea pieþelor,
    Obiecþiuni?                                                    concurenþelor ºi competitivitatea au compromis relansarea
   32                         MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

economicã. Creºterea economicã a fost nesutenabilã. Pe             vãr când a fost fãcutã aceastã datorie publicã ºi care este
mãsurã ce deficitul fiscal intern ºi extern s-a amplificat, s-     susþinerea pe care noi trebuie sã o dãm în momentul de
au redus la minimum ºansele de a mai putea sprijini creº-          faþã.
terea economicã. Principalele balanþe macroeconomice,                  Datoria publicã externã efectivã, deci cea efectiv reali-
exceptând conturile de producþie, care într-adevãr au în-          zatã, adicã trageri ºi rambursãri la 30.11.1998, deci este
registrat o creºtere, au tins sã se degradeze neechivoc.Ò          un termen cât se poate de actual, a fost 6,711 miliarde
ªi, repet, citez din raporturile Bãncii Naþionale: ”Deficitul      de dolari, din care 5,617 miliarde de dolari, deci 85% din
bugetar s-a înrãutãþit sensibil în continuare, atingând în 1996    datoria publicã externã, a fost realizatã Ñ subliniez faptul
5,6% din P.I.B.Ò, iar noi acum discutãm despre un deficit,
                                                                   cã sunt raportãri, sunt date oficiale Ñ pânã la 31.12.1996,
adevãrat foarte sever, foarte aspru, de 2% din P.I.B.
                                                                   deci atunci când vorbim de datorie publicã externã ºi de
    ”Deficitul contului curent al balanþei de plãþi a ajuns la
7,2% din P.I.B., cifrã nemaiîntâlnitã pânã în anul 1996.           cine a angajat aceastã datorie publicã externã va trebui
Deficitul extern a ajuns 7,2% din P.I.B., iar rezervele va-        sã înþelegem ºi dacã vrem ºi dacã nu vrem, ºi dacã ne
lutare au crescut de la 334 milioane dolari, cât avea în           place ºi dacã nu ne place, cã nu aparþine de guvernãrile
1995 Banca Naþionalã, la 551 milioane dolari, dar numai            ulterioare alegerilor din Õ96, ci 85%, repet cifra, este cât
prin împrumuturi contractate de Banca Naþionalã pe piaþa           se poate de clar, aparþine angajamentelor externe fãcute
de capital, nu printr-un aport al economiei realeÒ.                pânã în decembrie Õ96.
    Iatã deci cã este mai mult decât discutabil a încerca              Mai mult, ºi din restanþele ºi din datoriile sau din ra-
în momentul de faþã sã comparãm creºterea economicã                tele scadente pe care le avem în acest an, toate aceste
realizatã pânã în anul 1996 cu declinul economiei realizat         sume provin din împrumuturi de la instituþiile finanþatoare
în anul Õ97ÑÕ98 ºi previzibil pentru 1999. De altfel, în opi-      internaþionale sau de la bãnci private de capital, de la îm-
nia noastrã, anul 1999 este un an de stopare a declinu-            prumuturi sindicalizate, fãcute de NOMURA, de Merill
lui economiei. Sigur, noi credem, prognozãm în momentul            Lynch, de AMRO Bank ºi aºa mai departe înainte de de-
de faþã un deficit al produsului intern brut de douã pro-          cembrie 1996, ºi iarãºi aceste lucruri sunt, aº spune eu,
cente, dar opinia noastrã este cã, dacã Ministerul Finanþelor
                                                                   chiar afarã de orice discuþie.
ºi toate organele de control fiscal ºi financiar vor gãsi cãile
                                                                       Atunci când s-a afirmat aici cã noi acum va trebui sã
prin care economia subteranã, economia paralelã va fi adusã
la normalitate, va fi adusã deci la raportare fiscalã, noi cre-    plãtim datoria angajatã atunci, este un adevãr care nu vreau
dem cã nu vom înregistra un deficit al produsului intern           sã fie politizat, este un adevãr obiectiv care rezultã din ra-
brut, ci, dimpotrivã, s-ar putea sã avem o creºtere zero,          poartele B.N.R.
dacã nu cumva chiar o creºtere.                                        Un obiect sau o temã care a fost în discuþie astãzi ºi
    Toatã problema este, ºi cred cã aici este simþul lucidi-       care a stârnit ºi a agitat mult spiritele ºi în dezbaterile în
tãþii ºi analizei pe care trebuie sã-l avem, mãsura în care        Comisiile de buget, finanþe a fost cea privind veniturile din
vom reuºi ca într-adevãr sã stopãm cât se poate din eco-           privatizare. Sigur cã în momentul de faþã veniturile din pri-
nomia paralelã, sã facem ca activitatea Ministerului Finanþelor    vatizare, cele care sunt cuprinse în buget, nu prevãd decât
ºi activitatea economicã în general din România sã fie în-         deja realizãri efective. ªi cu siguranþã vom avea ºi alte
registratã.                                                        sume care vor rezulta din creºterea programelor ºi din pri-
    Practic, dumneavoastrã cunoaºteþi canalele economiei           vatizãrile care se efectueazã pe anul în curs.
subterane; cred cã fiecare dintre aceste canale va trebuie             Aº vrea sã vã spun cã, sigur, în conformitate cu
sã fie inventariat ºi investigat cu maximã atenþie, în aºa         Ordonanþa nr. 88, F.P.S.-ul nu poate sã aloce resursele
fel încât sã nu dãm o imagine falsã asupra evoluþiei pro-
                                                                   de privatizare decât în conformitate cu prevederile legale.
dusului intern brut.
                                                                   Sigur cã în momentul de faþã în buget nu am avut prog-
    În fine, un subiect important, care a fãcut obiectul dez-
baterilor astãzi, este subiectul inevitabil al datoriei publice.   nozele ºi proiecþiile F.P.S.-ului, care sunt în momentul de
S-a fãcut aprecierea aici cã datoria publicã este o datorie        faþã apropiate de 9 mii de miliarde, dar, cu siguranþã, aceste
moderatã în momentul de faþã în România ºi s-au fãcut              sume vor fi utilizate pentru cele douã mari probleme pe
comparaþii cu Olanda, cu Belgia, cu Germania sau cu alte           care le avem în momentul de faþã Ñ datoria publicã ºi
þãri dezvoltate. Este adevãrat cã ponderea actualã a da-           însãnãtoºirea sistemului bancar.
toriei publice în produsul intern brut este de 23,5% ºi cã             O temã care a fost îndelung discutatã în comisie ºi o
sunt þãri care au un procent mai mare, dar aceste þãri au          temã extrem de sensibilã ºi cu mari implicaþii, dacã vreþi,
indiscutabil ºi un potenþial economic completamente dife-          în reacþia emoþionalã a populaþiei din România, este cea
rit sau sensibil diferit, ceea ce face ca aceastã datorie pu-      care vizeazã însãnãtoºirea sistemului bancar ºi atitudinea
blicã sã fie sutenabilã, deci ea sã fie suportabilã de sis-        pe care Guvernul ºi Parlamentul o iau faþã de bãncile care
temul economic, ceea ce în momentul în faþã în România             sunt în dificultate financiarã. Cred cã ºi aici lucrurile este
dumneavoastrã observaþi cã este o problemã extrem de               într-adevãr foarte corect sã fie spuse pe nume. Pentru cã
grea.                                                              ºi anul trecut am avut aceastã problemã ºi s-a alocat o
    Datoria publicã internã are în momentul de faþã o pon-
                                                                   sumã extrem de importantã ºi anul trecut, tot de ordinul
dere ridicatã, 6,4% din P.I.B., datoria publicã externã are
                                                                   a 5Ñ6 mii de miliarde pentru asanarea, dacã vreþi, a unei
ºi ea partea leului, 17,1% din P.I.B. ºi dacã o clasificãm
pe directã ºi garantatã vom constata din nou procente:             importante obligaþii financiare pe care BANCOREX-ul ºi
11,6% pentru datoria publicã directã ºi 5,5% pentru ga-            Banca Agricolã le aveau. S-a considerat la vremea res-
rantatã.                                                           pectivã cã datoria publicã este o bunã supapã, pentru cã
    Ceea ce aº vrea sã subliniez, ºi este un lucru mai mult        acele cheltuieli ale celor douã bãnci au fost fãcute în in-
decât important ºi este în afarã de orice discuþie ºi este         teres public, deci pe politici economice de susþinere a pre-
un subiect care se poate verifica pe cifre ºi nu pe pãreri         þurilor subvenþionate în agriculturã sau la importurile de ma-
politice pe care le putem considera partizane, este într-ade-      terii prime.
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                              33

    Cred cã o bunã parte din problemele pe care le au în               În tot cazul, pe documentaþia pe care am putut s-o vãd,
momentul de faþã bãncile se regãsesc în continuare în sec-         s-o studiez la Direcþia Generalã a Vãmilor, am vãzut cã
torul de stat ºi din faptul cã pe o anumitã politicã econo-        toate obiectivele de investiþii, ele, ca obiective, nu vin din
micã bãncile Ñ cele douã Ñ au subvenþionat sau au sus-             Õ96, sunt lucrãri care au fost începute încã din Õ92, Õ93,
þinut activitatea deseori neprofitabilã a întreprinderilor din     Õ94; documentaþia este pusã la punct, ea are ºi avizele
sectorul de stat, dar credem ºi noi cã este obligatoriu sã         M.L.P.A.T.-ului, deci cheltuielile sau costurile de execuþie
se constituie o comisie de anchetã, chiar o comisie a              sunt cumva actualizate pe valori la zi.
Parlamentului, care sã analizeze efectiv cine sunt clienþii            Sigur, domnilor preºedinþi, domnilor colegi, cã ºi pen-
privaþi sau clienþii care se numesc grupuri de interese pri-       tru noi, pentru Partidul Naþional Liberal, aceastã dureroasã
vate care au fãcut ca deficitul BANCOREX-ului sã fie atât          problemã a bugetului pe acest an nu este de naturã sã
de ridicat, pentru cã ºi în opinia noastrã este absolut anor-      ne mulþumeascã deosebit de mult. ªi în Partidul Naþional
mal ca aproape fiecare cetãþean al României, de la                 Liberal au fost analize atente legate de politica fiscalã, de
noul-nãscut pânã la, sã spunem, decanul de vârstã al               posibilitãþile pe care le are în momentul de faþã politica
populaþiei din România, sã suporte aproximativ 50 de do-           fiscalã de a face o politicã de stabilizare, în primul rând
lari Ñ ãsta este costul care înseamnã în momentul de faþã          macroeconomicã, ºi cred cã acest obiectiv este atins, în
BANCOREX-ul Ñ pentru ca aceastã bancã sã fie salvatã.              ce mãsurã putem s-o îndreptãm ºi spre o relansare eco-
    Credem ºi subliniem ideea cã ºi noi susþinem cã este           nomicã.
important în momentul de faþã sã nu mai þinem acest...                 ªi la noi au fost mari dezbateri legate de Ordonanþa
cu toatã sensibilitatea subiectului, nu este corect, nu este       nr. 50, de Ordonanþa nr. 62, de posibila majorare a acci-
moral, dacã vreþi, sã þinem o perdea de fum sau o ceaþã            zelor la combustibil, sau de Hotãrârea de Guvern nr. 873
asupra acestui subiect, când firesc este, într-adevãr, atunci      privind reevaluarea terenurilor ºi imobilelor.
când o anumitã clientelã sau anumite grupuri de interese               Am înþeles, însã, cã este pe de o parte un drum firesc
au beneficiat, ca sã nu spunem cã au jefuit aceastã bancã,         de a veni la normalitate, la preþul de piaþã, la valori de
ni se pare absolut incorect ca lucrurile sã nu fie aduse la        piaþã ºi acesta a fost un argument care nu am avut cum
luminã ºi ca Agenþia de Valorificare a Activelor Bancare           sã nu-l luãm în consideraþie. Am înþeles, în egalã mãsurã,
sã nu fie imediat pusã în funcþiune pentru executarea a            cã, dacã reuºim sã facem ordine în aceste subiecte, vom
ceea ce mai este posibil de executat în momentul de faþã           reuºi sã îndeplinim ºi cerinþele atât de imperioase pe care
din aceste creanþe.                                                le avem în momentul de faþã ºi eu precizez ºi spun foarte
    Un subiect de maximã atenþie ºi care ºi noi cred cã            clar cã Grupurile Partidului Naþional Liberal, în cunoºtinþã
pe parcursul dezbaterilor va trebui sã-l tratãm cu toatã aten-     de cauzã ºi înþelegând cã acest proiect de buget nu este
þia este cel al cheltuielilor bugetare. Domnul senator             proiectul de buget al domnului Remeº, ci este proiectul
Varujan Vosganian, a cãrui prestaþie o apreciem cu toþii,          Guvernului României, îl susþine, îl voteazã ºi sperã cã apli-
a fãcut trimiteri foarte elocvente la o serie întreagã de di-      carea sa va duce ºi la semne de înviorare ºi de relan-
ferenþe de preþ, diferenþã de cost pe investiþiile care se         sare economicã.
fac în diverse sectoare. Nu pentru cã Direcþia Generalã a              Vã mulþumesc. (Aplauze.)
Vãmilor ar þine de Partidul Naþional Liberal, ci pentru cã,
efectiv, am vrut sã mã interesez de ce obiectivele de in-             Domnul Vasile Lupu:
vestiþii ale vãmilor sunt într-adevãr atât de importante ca          Vã mulþumesc, domnule senator.
sumã, am putut sã constat douã lucruri privind efectiv pe            Are cuvântul domnul Petre Partal Ñ Partidul Democrat.
documentaþia tehnicã economicã.                                    Se pregãteºte domnul Marin Stelian Ñ P.D.S.R.
    În primul rând, trebuie subliniat cã aceste investiþii ale
vãmilor sunt pe un fond special, deci ele nu intrã în bu-             Domnul Petre Partal:
getul de stat, ele se pot regãsi în bugetul consolidat, este            Domnule preºedinte,
adevãrat, dar ele sunt un fond special pe care vama îl                  Domnule prim-ministru,
administreazã în baza reglementãrilor legale în vigoare. Or,            Doamnelor ºi domnilor colegi,
va trebui sã renunþãm la fondurile speciale Ñ ºi asta este              Este, cred, momentul sã traversãm emiterea unor ju-
o altã analizã pe care o avem de fãcut Ñ, dar, în mo-              mãtãþi de adevãruri, sã spunem lucrurilor aºa cum sunt ºi
mentul de faþã, aceste investiþii sunt pe sumele aferente          sã credem cã oameni buni sunt ºi de o parte ºi de alta
fondului special destinat vãmilor.                                 a sãlii, cã adevãruri s-au spus ºi de o parte ºi de alta ºi
    Al doilea lucru: este puþin oarbã comparaþia simplã ”pe        cã în acest discurs Partidul Democrat va încerca sã pre-
metrul pãtratÒ ºi nimic altceva, sau ”pe pat de spitalÒ. Fiecare   zinte o poziþie ponderatã în raport cu realitãþile concrete
obiectiv de investiþie are ºi o serie întreagã de lucrãri afe-     ale mediului economic românesc.
rente Ñ platforme, aducþiuni de apã, canalizãri, reþele de              Vorbim în acest moment de lucruri care au fost traversate
gaze, reþele de termoficare. Dacã vom compara metrii pã-           de toate guvernele. Existã un mediu economic, social ºi
traþi de construcþie, sigur cã vom ajunge la diferenþe une-        politic în care actualul Guvern este obligat sã-ºi desfãºoare
ori de neînþeles, dar dacã vom lua documentaþia tehnicã            activitatea.
economicã, care este avizatã de comisii interministeriale               Existenþa blocajului financiar nu a fost inventatã nici de
ºi care este, în opinia noastrã, suficient de bine redusã la       Guvernul Ciorbea ºi nici de Guvernul Vasile. Nici declinul
minimul necesar de cheltuieli Ñ ºi sper ca Direcþia                produsului intern brut ºi nici deficitul bugetar nu reprezintã
Generalã a Vãmilor sã facã oficiul de a prezenta în faþa           invenþii ale actualului Guvern, iar o balanþã comercialã de-
dumneavoastrã aceste lucruri Ñ vom constata cã adevã-              ficitarã avem din Õ92 încoace. De asemenea, rostogolirea
rul este în cu totul ºi cu totul altã parte decât aºa cum          datoriei publice se face, se consolideazã din Õ92 încoace,
s-a încercat sã se prezinte aici.                                  deci ºi în timpul guvernãrii precedente Ñ Vãcãroiu.
   34                         MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

     Avem de-a face ºi am avut de-a face cu o mentalitate               A avut loc o adevãratã crizã a creditelor, o lipsã de li-
specialã atât a populaþiei faþã de ºomaj, dar ºi faþã de pri-       chiditãþi bãneºti în economie, exprimatã ºi prin reducerea
vatizare, precum ºi cu o mentalitate specialã a statului, o         an de an a raportului între masa monetarã ºi produsul in-
atitudine specialã faþã de aceste douã chestiuni.                   tern brut, de la 60% în Õ90, la circa 20% în Õ94.
     Oare ele sunt moºteniri numai dintr-o perioadã re-                 Evoluþia acestui raport exprimã Ñ atenþie! Ñ unul din-
centã? Nu sunt, cumva, constrângeri în care a fost obli-            tre cele mai mari ºi grave dezechilibre din economieÒ.
gat sã acþioneze fiecare Guvern, de la Õ90 încoace? Sunt                Stimaþi colegi,
continuitãþi de natura constrângerilor care ne-au obligat ºi            Vorbea în Õ95 de existenþa acestui mare dezechilibru în
ne obligã în continuare sã þinem cont de ele.                       economie.
     Oare ministrul Remeº a inventat actualul sistem de ad-             La toate acestea se adaugã consecinþele unei politici
ministrare a veniturilor? Nu, el vine din Õ90 încoace. Este         comerciale de importuri, care a lovit grav producþia indi-
imperfect. Trebuie lucrat asupra lui.                               genã ºi, împreunã cu o politicã valutarã improvizatã, cu
     Tratamentul economic inegal asupra agenþilor economici         zigzaguri ºi dese modificãri, a acþionat împotriva agenþilor
de stat ºi privatizaþi de când vine? Nu a existat o discri-         economici ºi al economiei naþionale, a dus la risipirea re-
minare în ceea ce priveºte modul cum au fost abordaþi               surselor valutare ale þãrii. ªi mai amintea domnul profesor
aceºti doi agenþi economici în cadrul politicii din Õ90 ºi pânã     despre ineficienþa mãsurilor prevãzute în Ordonanþa
încoace? Uitãm aºa de repede cã controlul financiar a fost          nr. 13/1995, realitatea confirmând cu prisosinþã cele sem-
dirijat cu precãdere înspre agenþii economici privatizaþi ºi        nalate ºi atrãgea serios atenþia asupra faptului cã bloca-
lãsaþi la o parte agenþii economici ºi de stat?                     jul financiar afecteazã procesul investiþional, loveºte pro-
     Economia subteranã a fost inventatã de Guvernul                cesul de restructurare ºi privatizare ºi pune în pericol
Vasile? Nu vorbim noi ºi din alþi ani despre existenþa aces-        reforma, domnilor.
tei economii subterane, cu procente de la 5% pânã la 40%                Iatã, deci, cã nu era un discurs politic, era discursul
din produsul intern brut?                                           unui specialist în ºtiinþe economice, care ne-a învãþat pe
     F.P.S.-ul, ca stat în stat, oare vine de acum sau vine         foarte mulþi în aceastã salã carte la acea vreme ºi de care
din urmã?                                                           nu putem sã nu þinem seama, iar scrisoarea a fost adre-
     Iatã, deci, constrângeri pe care a trebuit sã le traver-       satã în mod public ºi ea se gãseºte tipãritã în cãrþile dom-
                                                                    nului profesor.
seze fiecare Guvern, lucru de care trebuie sã þinem seamã
                                                                        Doamnelor ºi domnilor,
împreunã ºi, dacã vrem sã gãsim soluþii, ele nu pot sã fie
                                                                        Partidul Democrat, în legãturã cu privatizarea, pentru cã
decât de ambele pãrþi ºi sã convenim împreunã asupra
                                                                    noi am spus cã acceptãm adevãrurile de oricare parte sunt
acestui lucru.
                                                                    spuse ele, considerã cã ceea ce trebuie sã preocupe în
     Nu credem cã în guvernarea anterioarã lucrurile au stat
                                                                    primul rând la noi nu ar trebui sã fie privatizarea oricum
excelent ºi acum ele s-au stricat dintr-o datã. Iatã ce spu-
                                                                    ºi la orice preþ, ci crearea unei clase de manageri profe-
nea, printr-o scrisoare adresatã de academicianul N.N.
                                                                    sioniºti, responsabili ºi eficienþi, ca ºi reforma întreprinde-
Constantinescu, la 17 august 1995, Preºedintelui în exer-
                                                                    rilor. O privatizare eficientã din punct de vedere economic,
ciþiu al României, domnul Ion Iliescu, atunci, primului-mi-         social ºi ecologic.
nistru Nicolae Vãcãroiu, precum ºi domnilor Oliviu Gherman,             Abordarea subvenþiilor, stimaþi colegi, meritã o discuþie,
Adrian Nãstase ºi Mugur Isãrescu, în calitãþile oficiale pe         ºi anume, subvenþiile nu mai trebuie acordate la global ºi
care le aveau în acea vreme. Domnia sa consemneazã                  de exploatare, ci ele trebuie sã fie pe produs.
existenþa blocajului financiar la acea vreme în sumã de 12              Dar, pânã acum, acei 4 miliarde de dolari care au fost
mii miliarde lei ºi stabileºte cauzele, propune ºi mãsuri de        acordaþi ca subvenþii mineritului, spuneþi-ne, vã rog, care
reducere a acestora.                                                a fost eficienþa economicã a acestor subvenþii?
     Care sunt cauzele ºi este foarte important sã vedem                Domnilor colegi,
care sunt cauzele pe care un mare academician al þãrii le               Treptat, trebuie sã înlocuim subvenþiile de exploatare
spune, în Õ95, reþineþi!                                            acolo unde se propune acoperirea pierderilor oricum cu sub-
     Declinul economic. ªi în acea perioadã a existat declin        venþiile pe produs în industrie, agriculturã ºi transporturi.
economic. Folosirea numai în parte a capacitãþilor de pro-
ducþie. Continuarea unor producþii nerentabile, de slabã ca-           Domnul Ilie Neacºu (din salã):
litate. Iatã, deci, cã vorbea de producþii nerentabile în acea         ªi bãncile!
perioadã.
     Subcapitalizarea regiilor ºi a societãþilor comerciale cu         Domnul Petre Partal:
capital de stat. Procesul inflaþionist, plata impozitului pe pro-       O sã discutãm ºi despre bãnci!
fit în baza Ordonanþei nr. 70 la produse ºi servicii neîn-              Partidul Democrat considerã cã acordarea subvenþiilor
casate, menþioneazã academicianul. ªi, atenþie la fraza care        neapãrat trebuie sã fie þintitã. Acordarea subvenþiilor în agri-
urmeazã: ”Cea mai mare parte a blocajului financiar, circa          culturã global, în momentul de faþã, sub forma cupoane-
70%, este determinatã în mod artificial de mãsurile ma-             lor, reprezintã un pas înainte, dar nu este ceea ce trebuie
croeconomice aflate în contradicþie cu cerinþele reale ale          fãcut. Faþã de subvenþionarea trecutã globalã, pentru a aco-
microeconomiei, de politicile monetare ºi valutare, prin ca-        peri pierderile, este un pas înainte, însã va trebui sã ne
racterul prea restrictiv al creditelor, de dobânzile extrem         hotãrâm care produse le subvenþionãm. Iatã, Canada sub-
de mari ºi degradarea masivã a monedei naþionale.                   venþioneazã laptele în proporþie de 97%, producþia de lapte.
     Diminuarea arbitrarã a creditelor Ñ continuã Domnia            Cred cã ºi noi va trebui sã ne hotãrâm care sunt produ-
sa Ñ, în condiþiile subcapitalizãrii întreprinderilor, a dus la     sele agricole pe care vrem sã le subvenþionãm. Pentru cã
sufocarea financiarã a acestora.                                    precedentul ministru, domnul Gavrilescu, ne-a propus un
                              MONITORUL         OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                              35

program de reformã a agriculturii ºi vorbea la momentul              Iatã de ce, consecvent principiilor sale, acceptã constrân-
ãla de subvenþionarea fermelor-model, fermelor agricole              gerile financiare, sociale ºi politice ale actualului buget, dar
model. Iatã, însã, cã nu s-a reuºit întocmirea unui ase-             nu poate sã nu remarce anumite inconsecvenþe.
menea plan în domeniul restructurãrii agriculturii ºi ne po-              La pagina 8 din raport se spune cã: ”Factorul deter-
menim totuºi cu acest mod, deocamdatã insuficient de bun             minant al dezvoltãrii economice îl reprezintã activitatea in-
al subvenþionãrii prin cupoane.                                      vestiþionalã, finanþarea acestuia necesitând încurajarea în
     Subvenþionarea S.N.C.F.R.-ului ºi implicit a Ministerului       egalã mãsurã a investiþiilor interne ºi strãineÒ.
Transporturilor nu reprezintã la momentul de faþã cea mai                 Cum se explicã atunci cã acest principiu este ignorat?
bunã soluþie. Credem cã este nevoie de subvenþionarea                ªi ni se propune un art. 6 aberant, contra oricãrei logici
transportului de cãlãtori de o manierã discreþionarã, pen-           economice ºi politice, folosind o motivaþie foarte subþire ºi
tru cã acel care are un venit foarte mare nu trebuie sã              irelevantã.
beneficieze de tichetul de transport la acelaºi preþ cu o                 Ca urmare, Partidul Democrat a susþinut în comisiile re-
persoanã, cu un pensionar.                                           unite, ºi o va face ºi în plen, suspendarea aplicãrii aces-
     Aici trebuie gãsitã formula respectivã ºi aici suntem obli-     tui articol, începând cu semestrul II al anului curent.
gaþi ca împreunã sã gãsim cele mai bune soluþii, pentru                   La pagina 7 din raport se menþioneazã: ”Considerând
cã în momentul de faþã nu este cea mai bunã soluþie.                 cã o creºtere economicã durabilã are ca factor de bazã
Acoperim cu 3 mii de miliarde pierderi. Nu ºtim câte se              realizarea producþiei la export, prin politicile promovate, co-
datoreazã doar unor condiþii grele în care-ºi desfãºoarã ac-         merciale, valutare, fiscale s-a urmãrit promovarea expor-
tivitatea ºi nu ºtim dacã ele nu cumva vin ºi dintr-un ma-           turilor ºi stimularea producþiei destinate desfacerii pe pie-
nagement neperformant.                                               þele strãineÒ.
     În materie de protecþie socialã, cred cã trebuie sã sta-             ªi concluzia: în consecinþã, anul 1997, în acest an, ac-
bilim împreunã care sunt categoriile protejate social. Trebuie       tivitatea de comerþ exterior marcheazã o îmbunãtãþire a sol-
sã vedem care sunt oamenii, care sunt cetãþenii acestei              dului balanþei comerciale externe.
þãri care trebuie protejaþi social, sã facem un fel de cartã              Iatã, deci, concluzii bune! În fapt, Guvernul, prin art. 6
a protecþiei sociale, dacã se poate sã ajungem pânã la               alin. 1, se dezice, propune eliminarea acestor facilitãþi, iar
nominal. Naþiunea trebuie sã ºtie pe cine protejeazã so-             explicaþiile date în timpul dezbaterilor din comisii nu au fost
cial, cine sunt oamenii care trebuie sã beneficieze de asis-         suficient de convingãtoare. Poate, în plen.
tenþã socialã ºi de protecþie socialã.                                    Mult discutat în comisie a fost ºi art. 20 lit. d), în pri-
     Doamnelor ºi domnilor,                                          vinþa acordãrii sumei de 899 de miliarde lei pentru re-
     O sã abordez un concept nou acum, despre care dupã              structurarea BANCOREX.
Õ90 s-a vorbit cu mare sfiiciune. Este vorba despre con-
                                                                          Poziþia Partidului Democrat aici este aceea de a se în-
ceptul de planificare. O caracteristicã a muncii umane este
                                                                     vesti în menþinerea credibilitãþii sistemului bancar din
aceea cã ea se desfãºoarã tot mai mult pe baza unei stra-
                                                                     România. Populaþia nu trebuie sã-ºi piardã încrederea în
tegii, a unui program sau a unui plan de acþiune. În eco-
                                                                     bãnci, dar restructurarea bancarã trebuie sã se bazeze pe
nomia de piaþã modernã s-au dezvoltat cu acest prilej stu-
                                                                     programe viabile, profesioniste, cu termene ºi responsabi-
diile de previziune ºi prognozã, marketingul, preocupãrile
                                                                     litãþi precise.
pentru managementul ºtiinþific ºi cel ofensiv etc.
                                                                          Mai sunt ºi alte aspecte care nu sunt pe deplin eluci-
     În Statele Unite au apãrut chiar corporaþii specializate
                                                                     date ºi asupra cãrora ne manifestãm serioase rezerve. Este
în activitatea de planificare, care-ºi oferã serviciile celor care
au nevoie de ele. Sã nu uitãm de ”New DealÒ de pe vre-               vorba despre rolul agriculturii în economia româneascã, dez-
mea lui Roosevelt ºi sã nu uitãm de planul de 10 ani al              voltarea serviciilor ºi, în special, a turismului, îmbunãtãþi-
japonezilor din anul 1956.                                           rea modului de acordare a subvenþiilor, stabilirea locului ºi
     Nu se poate uita nici cã Uniunea Europeanã planificã            rolului protecþiei sociale în cadrul politicii guvernamentale
pentru þãrile membre cantitãþi de produse chiar în unitãþi           ºi a bugetului general consolidat.
fizice. Planificarea în condiþiile economiei de piaþã trebuie             ªi nu în ultimul rând este vorba de multitudinea de re-
sã poarte un caracter democratic, sã fie realizatã în con-           glementãri ale unui domeniu. Exemplu: impozitul pe profit
diþiile unui parteneriat economico-social real, planul naþio-        este reglementat concomitent de 16 acte normative.
nal având rolul orientãrii economiei de piaþã ºi antrenând           Impozitul pe salarii este reglementat concomitent de 13 acte
în acest scop Ñ atenþie! Ñ toate forþele capabile sã con-            normative. Taxa pe valoarea adãugatã deþine recordul, fiind
lucreze în acest sens: Guvern, patronat, sindicate, cerce-           reglementatã, pânã în Õ98, cã pe anul acesta nu ºtim încã,
tare ºtiinþificã, inclusiv organizaþii reprezentative ale socie-     de 21 de acte normative.
tãþii civile. Un asemenea plan ar avea, cu siguranþã,                     Am fi nedrepþi sã nu recunoaºtem cã astea sunt ca-
sprijinul real al membrilor societãþii ºi în timpul punerii în       renþe ale modului ºi ale managementului actualului Guvern.
aplicare ar putea preveni conflicte sociale majore.                       Cu toate acestea, Partidul Democrat înþelege constrân-
     Nu trebuie uitat cã direcþia principalã cãtre care se miºcã     gerile respective, sprijinã în continuare actualul Guvern ºi
viaþa economicã în lume este aceea socialã, cã dorinþa de            acordã votul sãu proiectului de buget pe anul 1999.
a realiza o dezvoltare economicã prin dispreþuirea, chiar                 Vã mulþumesc. (Aplauze.)
dacã nu este declaratã, a omului care munceºte, consti-
                                                                        Domnul Vasile Lupu:
tuie, pânã la urmã, o barierã de netrecut.
     Partidul Democrat ºi-a asumat în mod conºtient rãs-               Vã mulþumesc.
punderea socialã, politicã ºi economicã a acestei perioade             Stimaþi colegi,
ºi doreºte sã joace rolul de factor pozitiv în rezolvarea con-         Continuãm dezbaterile generale.
flictelor, a crizelor ºi a dezechilibrelor care ar putea sã aparã      Are cuvântul domnul Marin Stelian, din partea P.D.S.R.
în societate potrivit principiilor social-democraþiei moderne.       Se pregãteºte domnul Andreiu Oprea, P.N.Þ.C.D.
   36                        MONITORUL       OFICIAL    AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

   Domnul Dan Stelian Marin:                                     nister se constituie fonduri extrabugetare pe seama amen-
    Domnilor preºedinþi de ºedinþã,                              zilor, taxelor consulare, taxelor de timbru, impozitelor pe
    Doamnelor ºi domnilor,                                       onorariile avocaþilor ºi multe asemenea taxe. Deci dacã res-
    Am analizat cu atenþie aceste proiect de lege privind        pectam legea nu mai aveam, nu trebuia sã mai avem aceste
bugetul statului pe anul 1999 ºi ce pot sã spun? Cu cât          fonduri extrabugetare. Tot în Legea finanþelor publice, la
am aprofundat analiza, mi-am pus mai multe întrebãri re-         art. 15 alin. 5 se interzice a se prevedea la cheltuieli ma-
feritoare la acest buget.                                        teriale cheltuielile de personal, cheltuielile cu deplasãrile.
    Câteva din aceste întrebãri ºi nedumeriri ale mele în        Or, dacã ne uitãm noi pe la art. 19, nu ºtiu ce alineat,
legãturã cu acest proiect de buget am sã le spun azi în          vedem cã pentru Preºedinþia României nu se aplicã aceastã
plenul celor douã Camere, pentru ca timpul sã demonstreze        regulã. Cheltuielile cu deplasãrile în þarã, în strãinãtate sunt
justeþea sau injusteþea întrebãrilor mele.                       incluse la cheltuielile de personal, la cheltuielile materiale.
    În primul rând, nu pot sã-mi explic cum un guvern care       N-am nimic cu instituþia prezidenþialã, dar întreb Guvernul:
se declarã reformatorul economiei româneºti sã-ºi propunã,       de ce o dezonoreazã? Fãcând aceastã excepþie de la
pentru al treilea an consecutiv, o reducere a activitãþii eco-   aceastã interdicþie o dezonoreazã, adicã se face o excepþie
nomice în România.                                               pentru Preºedinþie.
    Aºa cum s-a spus, în 1997, produsul intern brut a scã-            Legea învãþãmântului, lege organicã, stabileºte foarte clar
zut cu 6,6%, pentru 1998 se estimeazã de cãtre Guvern            cã de la bugetul de stat pentru învãþãmânt aloci o cotã
o reducere cu 5,5%, iar pentru 1999, o reducere cu 2%.           de cel puþin 4% din produsul intern brut. Vedeþi ºi dum-
    Pe lângã reducerea P.I.B. este prevãzut ca salariul real     neavoastrã cum a scãzut produsul intern brut, adicã s-a
sã scadã cu 5%. Pun mari semne de întrebare la aceastã           fãcut mai mititel, s-a fãcut un ºoricel. Or, aplicând cota de
reducere, având în vedere inflaþia ºi neindexarea salariilor     4%, suma în mãrime absolutã e mult mai micã, ºi dacã
personalului bugetar, rata medie a inflaþiei, rata medie anu-    nu-i dai nici cota asta prevãzutã într-o lege organicã, cum
alã, nu decembrie la decembrie, sã fie de 30%. Pun semne         sã asiguri funcþionarea corespunzãtoare a învãþãmântului
de întrebare în legãturã cu aceastã ratã a inflaþiei, dato-      din România?
ritã mãsurilor luate de Guvern, de majorare a tarifelor în            Facilitãþile fiscale prevãzute în Legea nr. 241 din 14.12.
telecomunicaþii, în transporturi, de majorare a impozitelor,     care a intrat în vigoare pe 16.12.1998. Se propune, prin
de includerea în bugetul statului pe 1999, pe care-l dez-        Legea bugetului, înregistratã de Guvern la Parlament pe
batem, a unor venituri suplimentare de 2.500 de miliarde,        31.12., sã nu le acord. Ce va crede lumea asta? Eu con-
ca urmare a creºterii preþurilor la combustibilii lichizi.       sider cã este o desconsiderare a Legislativului ºi o mã-
    Domnilor,                                                    surã care afecteazã grav stabilitatea legislativã în România.
    Eu nu am auzit pânã acum, ºi m-am ocupat de pro-             Ce vor zice investitorii strãini care, cunoscând o lege care
blemele internaþionale câteva zeci de ani, ca un guvern          favorizeazã investiþiile strãine pe linia impozitelor, pe pro-
sã-ºi propunã descreºtere economicã, cã mãsurile de re-          fit, taxelor vamale, T.V.A.-ului, constatã cã este anulatã dupã
formã Ñ pe care le trâmbiþeazã atât de mult Ñ trebuie            douã sãptãmâni?
sã ducã la cãderea economiei. Eu am fost ºi bancher, ºi               Domnilor, noi ºtim ce se vorbeºte, ce frumos se vor-
o societate care 3 ani la rând înregistreazã pierderi nu are     beºte despre instabilitatea legislativã din România. Investitorul
acces la nimic, e consideratã pierdutã. Aºa ºi România.          trebuie sã ºtie cã avem o legislaþie stabilã, pentru cã numai
κi propune ca al treilea an sã înregistreze aceste pier-        în acest fel va avea ºi el afaceri stabile.
deri, aceastã cãdere economicãÉ                                       M-am referit la Legea nr. 241 de aprobare a Ordonanþei
    O altã întrebare pe care mi-am pus-o se referã la fap-       de urgenþã a Guvernului nr. 92, Ñ gândiþi-vã ce urgenþã
tul cã într-o perioadã de profundã crizã economicã ºi so-        era dacã atunci când o aplici o suspenzi. N-a avut efecte
cialã din România, Guvernul îºi propune reducerea con-           în 1998. De ce n-a avut efecte? Pentru cã facilitãþile erau
sumului guvernamental pentru investiþii în infrastructurã,       mãrunte. Anul trecut, toate importurile de bunuri de investiþii
pentru sãnãtate, învãþãmânt, armatã... concomitent cu creº-      ale României au depãºit cu puþin 100 de milioane de do-
terea fiscalitãþii.                                              lari. ªi atunci, Parlamentul a analizat ºi a acordat noi fa-
    Domnilor, aceasta este o mãsurã catastrofalã pentru orice    cilitãþi. Mi s-a rãspuns: ”Domnule, motivul pentru care anu-
þarã în crizã, pentru cã aceste douã mãsuri combinate con-       lãm aceste facilitãþi este faptul cã nu avem resurse
duc la accentuarea crizei, nu la ieºirea din crizã.              financiareÒ. Nu-þi cerea nimeni sã-i dai, ci sã nu-i iei o anu-
    O nedumerire pentru mine, care am lucrat 25 de ani           mitã parte din resurse. Ce nu se are în vedere? Efectele
în Ministerul Finanþelor, o constituie ºi aceea cã la elabo-     propagate asupra veniturilor bugetului prin realizarea unor
rarea proiectului de buget nu s-au avut în vedere legile în      investiþii suplimentare în România, la celelalte societãþi co-
vigoare în România. Noi ºtim cã legile nu se respectã în         merciale care participã la realizarea investiþiei, prin plãþi de
România Ñ avem legi care nu se respectãÑ dar chiar               impozite pe salarii, T.V.A., accize ºi toate categoriile de
Guvernul sã le ignoreÉ asta nu mai înþeleg! ªi vã dau            impozite. Acestea nu se au în vedere. Gândiþi-vã, pe urmã,
exemplu: Legea finanþelor publice nr. 72/12 iulie 1996, la       la impozitele care sunt plãtite în perioada de exploatare.
art. 19, prevede cã sunt interzise constituirea ºi utilizarea    Adicã, nu sunt de acord ca organele noastre financiare sã
de mijloace financiare aparþinând statului în afara bugetu-      nu vadã cã prin reducerea fiscalitãþii se mãreºte cu mult
lui ºi a fondurilor speciale. Fonduri speciale care se aprobã    mai mult baza de impozitare. ªi, ca atare, impozitele în-
prin legi speciale.                                              casate sunt mult mai mari. Prin bugetul pe 1999, creºtem
    În condiþiile Legii finanþelor publice, legea de cãpãtâi a   fiscalitatea, îi omorâm pe cei care plãtesc impozitele ºi atunci
Ministerului Finanþelor în România, practic, începând cu bu-     normal, apar fenomenele astea de evaziune fiscalã, eco-
getul din 1997, nu mai trebuia sã avem fonduri extrabu-          nomia subteranã se accentueazã. Din ce cauzã? Din
getare. Pãi, dacã ne uitãm la fiecare capitol, la fiecare mi-    cauza unei fiscalitãþi exagerate.
                               MONITORUL         OFICIAL      AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                             37

    Vã mai vã dau un exemplu.                                              Construcþia bugetului are în vedere disponibilizarea a
    Domnule, Legea privind stimularea exporturilor, o iniþiativã       sute de mii de persoane care lucreazã în învãþãmânt, în
legislativã depusã în Senat, care a trecut prin cele douã              sãnãtate, în culturã. Mã întreb eu: cum va reuºi Ministerul
Camere, prevedea în mod expres cã impozitul pe profitul                Muncii sã facã conversia profesionalã a medicilor ºi pro-
obþinut din activitatea de export ºi prestaþii internaþionale          fesorilor? Poate ne spune domnul Berciu... Am glumit.
se reduce cu 50%. Legea a intrat în vigoare pe 28 ianu-                    Domnilor, toate amendamentele formulate de comisiile
arie 1999. ªi noi acum, nu ºtiu la ce datã suntem, parcã               permanente de specialitate, de parlamentari, de grupurile
la începutul lui februarie, venim ºi anulãm aceastã facili-            parlamentare, prin care se solicita suplimentarea sumelor
tate.                                                                  alocate pentru învãþãmânt, sãnãtate, culturã, artã, armatã,
    Rezultã clar respectul Guvernului faþã de lege ºi dis-             agriculturã au fost respinse, pe motiv cã nu sunt resurse
preþul faþã de activitatea parlamentarã.                               financiare ºi nu ne încadrãm în deficitul bugetului conso-
    Doamnelor ºi domnilor parlamentari din Convenþia                   lidat, de 2,4%, convenit cu F.M.I. Pobabil cã ar trebui sã
Democratã Românã,                                                      invitãm pe domnii de la F.M.I. aici sã ne þinã locul. Dar
    Vreau sã vã reamintesc cã în ”Contractul cu România                eu îi cunosc foarte bine. Eu am lucrat cu F.M.I.-ul din 1969,
pe 200 de zileÒ Ñ care au trecut de mult, am ajuns la                  de când am început tratativele de aderare. ªi am aderat
800 de zile Ñ aþi prevãzut expres cã veþi elimina impozi-              pe 2 decembrie 1972. ªi, în continuare, am lucrat ºi-i cu-
tul pe profitul reinvestit ºi impozitul obþinut din activitatea        nosc foarte bine. Dacã nu ºtii sã discuþi cu ei, te-au cum-
de export. Nu aþi fãcut nimic! Din contrã, la începutul anu-           pãrat de la prima frazã.
lui 1997, deci imediat cum aþi venit la putere, aþi anulat                 Domnilor, resurse financiare se pot obþine dacã, în loc
facilitãþile acordate pe timpul Guvernului Vãcãroiu, respec-           sã programãm o prãbuºire economicã, sã programãm o
tiv de reducere a impozitului pe profitul reinvestit cu 50%            creºtere economicã. Orice reformã nu are alt scop decât
ºi de reducere cu 50% a impozitului pe profitul obþinut din            creºterea economicã, or, dacã mie, aºa, repet, dupã o cã-
activitatea de export.                                                 dere drasticã din 1997 ºi 1998, propune pe 1999 sã scadã
    O altã lege încãlcatã, aº spune, Ñ nu prea folosesc                economia, normal cã n-o sã avem resurse financiare. Dacã
eu cuvinte grele Ñ, grosolan este Legea finanþelor publice             în loc de un deficit, cum l-au pus în buget, în loc de 2,4%,
locale, Legea nr. 188 din 1998, care a intrat în vigoare la            aveam 3%, aºa cum prevãd standardele europene, Tratatul
1 ianuarie 1999. Ce ne propunea Guvernul? Sã aplicãm                   de la Maastricht, mai aveam încã 3.200 de miliarde. Dacã
legea începând cu drepturile de salariu din luna ianuarie.             renunþi la facilitãþile vamale pe care le-am acordat în mod
Adicã s-o amân cu o lunã. Nu, domnilor, toate plãþile de               unilateral în 1997, nu m-a forþat nimeni, nici un acord, cu
impozit excizibile dupã 1 ianuarie 1999 sunt supuse regi-              o influenþã nefavorabilã de 1.400 de miliarde de lei, la ni-
mului prevãzut de Legea finanþelor publice locale! Deci se             velul anului 1997, mai aveam încã 3 miliarde... Dacã la
amânã, pentru cã organele locale probabil au prea mulþi                veniturile din privatizare trecem suma realã, mai avem la
bani. O sã ajungem ºi acolo. Ce mai prevede legea? Cã                  venituri suma de 8.400 miliarde lei. Ne vine F.P.S.-ul ºi
începând cu anul 1999, pentru finanþarea autoritãþilor pu-             ne aratã: ”Domnule, din privatizare vom obþine în 1999 nici
blice locale se introduc noi cote adiþionale de impozite ºi,           mai mult nici mai puþin decât 11.960 de miliarde de lei!Ò
potrivit Legii finanþelor publice nr. 72/1996, aceste cote se          Or, vã uitaþi ºi dumneavoastrã în proiectul de buget, a tre-
stabilesc prin Legea bugetului. Dumneavoastrã poate aþi                cut prin comisii, suma de 3.560 miliarde lei, pentru cã sunt
vãzut aceste cote adiþionale suplimentare, dar eu nu le-am             membri ai comisiilor care spun: ”Domnule, mi-a spus par-
vãzut. Ce mai prevede Legea finanþelor publice locale? Cã              tidul sã votãm bugetul aºa cum a venit de la Guvern!Ò
sumele transferate de la buget pentru autoritãþi se vireazã            Poþi sã ºtii o sumã realã ºi sã n-o prinzi în buget? Pãi,
prin consiliile judeþene, iar consiliile judeþene, cu consulta-        3.560 miliarde lei nu este nici suma vãrsatã deja de Fondul
rea primarilor ºi cu avizul directorilor direcþiilor finanþelor        Proprietãþii de Stat pentru Romtelecom.
publice, repartizeazã pe comune, oraºe, municipii, putând                  Dacã alte venituri, ºi vã dau exemple, nu erau subdi-
sã-ºi reþinã o cotã de pânã la 25% pentru finanþarea pro-              mensionate, aveam bani. Am întrebat ºi eu, domnule mi-
priului buget. Ne uitãm la anexa nr. 5 Ñ e ca pe timpuri,              nistru: cum se poate ca veniturile din majorãri ºi penali-
înainte sã funcþioneze legea. Se repartizeazã centralizat:             tãþi de întârziere pentru sumele nevãrsate în termen la
cât dãm pentru consiliul judeþean, cât pentru celelalte au-            bugetul de stat sã fie de numai 100 de milioane? Aceasta
toritãþi. La 19 consilii judeþene, bineînþeles, nu se reparti-         în condiþiile în care arieratele cãtre bugetul de stat sunt
zeazã nimic.                                                           de peste 12.000 de miliarde, în condiþiile în care orice act
    Domnule, toate consiliile judeþene s-au adresat                    normativ în care noi am propus sã anulãm, la aceia care
Parlamentului pentru soluþionarea problemelor privind fi-              au greutãþi, amenzile, penalitãþile... A fost refuzatã pe motiv
nanþarea unor activitãþi strict necesare: case de copii, cã-           cã sunt efecte nefavorabile asupra bugetului. ªi atunci, în
mine-spital de bãtrâni, pentru întreþinerea ºi repararea dru-          bugetul pe 1999, trec enorma sumã de 100 de milioane
murilor ºi podurilor, continuarea lucrãrilor în curs la alimentãri     de lei.
cu apã, asigurarea surselor pentru funcþionarea muzeelor,                  Domnilor, o situaþie gravã pe care v-o semnalez, situ-
bibliotecilor judeþene, teatrelor, filarmonicilor, ºcolilor de artã.   aþie care nu ºi-a gãsit soluþionarea prin proiectul de lege,
Astea sunt activitãþi date de la nivel central anul trecut pen-        este aceea cã plãþile restante ale instituþiilor publice cãtre
tru consilii judeþene. Anul trecut le-am dat ceva bani, acum           societãþile comerciale furnizoare de medicamente, utilitãþi,
i-am lãsat ”cu ochii în soareÒ, cum spune românul.                     servicii de reparaþii ºi construcþii etc. nu ºi-au gãsit rezol-
    Domnilor, ce am mai sesizat eu din analiza bugetului,              varea. Numai pentru livrãrile de medicamente fabricile au
ºi vã rog sã mã credeþi cã de pe 12 ianuarie, când am                  de încasat peste 700 de miliarde de lei. Vedeþi ce se în-
intrat în posesia proiectului de lege, tot îl rãsfoiesc ºi tot         tâmplã în domeniul sãnãtãþii, în domeniul învãþãmântului.
fac corelaþii între anexe.                                             Am cerut o situaþie la Ministerul Finanþelor. Mi s-a prezentat
   38                         MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

situaþia arieratelor statului cãtre societãþi la 31 septembrie      rut la export în 1999 500.000 de tone de grâu, când noi
1998. ªi i-am spus! ”Domnule, data de 31 septembrie nu              ºtiþi câte mii de ha de grâu am semãnat în perioada op-
este!Ò Arieratele statului erau de peste 2.000 de miliarde.         timã. S-a prevãzut sã exportãm în 1999 100 de mii de
Sunt situaþii în care datoritã rectificãrilor acestea de buget,     tone de floarea-soarelui. ªtiþi câte tone de ulei de floarea-
fãcute fãrã o analizã corespunzãtoare, se ajunge în îm-             soarelui am exportat Ñ cã exportãm în 1999 un milion de
prejurarea în care lucrãrile s-au executat, iar când vii la         tone de îngrãºãminte chimice. ªtiþi cã toate fabricile de în-
platã n-ai cu ce sã plãteºti, cã s-a redus bugetul. Am foarte       grãºãminte chimice, de când am majorat preþul la gaze
multe situaþii concrete.                                            naturale la 95 de dolari mia de metri cubi, toate sunt în-
     Eu vreau sã reamintesc Guvernului cã în aranjamentul           chise? Deci îmi pun mari întrebãri cã specialiºtii români
stand-by încheiat în 1997 cu F.M.I., ca o condiþie era ºi           vor reuºi sã-i convingã pe cei de la F.M.I. sã încheie acor-
aceea ca sã fie eliminate arieratele instituþiilor publice cãtre    dul numai pe baza acestui buget. Îi cunosc foarte bine,
societãþile comerciale din România. Grupurile parlamentare          sã ºtiþi. Eu eram negociatorul ºef al României. (Vociferãri
ale P.D.S.R. au fãcut un amendament în acest scop, dar              în salã din partea puterii.)
fiind grupuri din opoziþie, bineînþeles, maºina de vot nu le-a           Domnilor, nu s-a limitat timpul la nimeni ºi vã rog sã
acceptat.                                                           mã credeþi cã am ascultat multe treburi care m-au zgâriat
     Ultima problemã pe care vreau s-o ridic este aceea re-         ºi pe mine pe creier.
feritoare la dreptul Ministerului Finanþelor ca în execuþie sã
limiteze deschiderea creditelor, în limita veniturilor realizate.      Domnul Vasile Lupu:
     Domnilor parlamentari, prin aceastã mãsurã, Ministerul            Stimaþi colegi,
Finanþelor, care trebuie sã apere disciplina financiarã, in-           Vã rog, pãstraþi liniºte în salã! Nu întrerupeþi oratorul,
troduce cea mai gravã indisciplinã financiarã, pentru cã orice      cã pierde firul discursului.
ordonator de credite, pe baza bugetului aprobat, contrac-              Vã rog, liniºte!
teazã cu furnizori: livrãri de mãrfuri, prestãri de servicii, se
aprovizioneazã ºi, pe urmã, când ajunge la platã, Ministerul           Domnul Dan Stelian Marin:
Finanþelor nu deschide credite, cã nu mã încadrez în de-                S-a discutat foarte mult cã cele mai mari reforme s-au
ficit. ªi dacã mergem pe ideea cã ce aprobãm noi                    fãcut în transporturi ºi în industrie. Dacã ne uitãm ce efecte
Ministerul Finanþelor, din proprie iniþiativã, poate sã facã        au avut aceste reforme, vedem cã avem o scãdere mare
reduceri cât doreºte. Atunci nu are rost sã mai discutãm            la transporturi, peste 10% în fiecare an, avem cea mai
acest buget. Devine benevol pentru Ministerul Finanþelor.           mare scãdere din economie la industrie. Este pentru prima
     S-a ridicat în discuþii poblema disponibilitãþilor valutare    datã când în bugetul de stat apar subvenþii pentru trans-
ale României la 31 decembrie 1989 ºi modul cum au fost              porturi. La transportul de cãlãtori, la care tariful de trans-
utilizate. Ce pot sã vã spun? Luaþi statistica financiarã a         port în ultimii doi ani s-a majorat de peste 7 ori, noi venim
F.M.I., la paginile cu România, ºi vedeþi cã România, la            sã aprobãm o subvenþie de 3.000 de miliarde.
31.12.1989, avea rezervã valutarã a statului, nu a socie-               Domnule, asta nu e reformã!
tãþilor sau populaþiei, de 1,759 miliarde de dolari, la care            Am primit lecþii aici de subvenþionare a agriculturii.
se adãugau disponibilitãþile în ruble transferabile de 500          Domnilor, nu noi am abrogat Legea nr. 83 privind spriji-
de milioane de dolari. Am ajuns, la 31.12.1990, deci dupã           nul statului pentru agriculturã. Cã nu s-a aplicat integral,
un an, cu 290 de milioane rezerve valutare ºi cu un de-             s-a aplicat numai 30%, nu era un motiv ca sã o abrogaþi.
ficit în ruble transferabile de câteva sute de milioane. Pe         ªi acum aþi inventat asta cu cupoane. Anul trecut s-au dat
ce s-a consumat? Vã spun eu. În 1990, în aprilie, în mai,           cupoane de 2.800 de miliarde de lei, iar acum prevedem
se plimbau trenurile cu carne din import prin România ºi            2.200 miliarde lei, în condiþiile inflaþiei de anul trecut Ñ în
nu aveau unde sã descarce marfa. Pentru cã ºtiþi ce s-a             condiþiile inflaþiei din acest an, care nu ºtim cât va fi.
întâmplat atunci? Toate animalele au fost sacrificate, va-              Doamnelor ºi domnilor,
cile au fost sacrificate pentru cã erau comuniste, ºi nouã              Am multe de spus dar, deocamdatã, vreau sã mã opresc
nu ne plãcea sã bem lapte de la niºte vaci comuniste.               aici, dar nu înainte de a aprecia bugetul de stat pe anul
     S-a mai vorbit aici, am auzit ºi m-a deranjat, vã rog          1999 ca buget al colapsului economic.
sã mã credeþi, cã serviciul datoriei externe pe care îl plã-            Vã mulþumesc. (Aplauze.)
teºte România în 1999 se referã la datoria contractatã de
vechile guverne. Aº întreba eu pe actualii guvernanþi, din             Domnul Vasile Lupu:
ce au finanþat deficitul contului curent al balanþei de plãþi,        Mulþumesc, domnule senator.
respectiv balanþa comercialã, balanþa serviciilor ºi transfe-         Urmeazã domnul senator Andreiu Oprea. Se pregãteºte
rurilor, de peste 3 miliarde în 1997, de peste 3 miliarde           domnul deputat Nicolae Bud.
în 1998?
     Domnule, deci un deficit de peste 6 miliarde, deficitul           Domnul Andreiu Oprea:
contului curent nu poate decât sã se reflecte în celelalte             Domnilor preºedinþi de ºedinþã,
douã capitole ale balanþei de plãþi: conturile de capital ºi           Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
rezervele. Deci, ori ai luat credite externe, ori þi-au scãzut         Colegul meu, domnul senator Marin Stelian, a vorbit ºi
rezervele, sau ºi una, ºi alta. Nu se poate! Ñ matematic.           pe jumãtate din timpul meu, deci am fost de acord sã-i
Adicã cum sã vorbim noi de o datorie în 1999, fãrã sã               acord jumãtate din timpul meu ºi atunci permiteþi-mi ca eu
avem în vedere deficitele din 1997 ºi 1998?                         sã fiu destul de scurt, sã mã încadrez în cinci minute.
     Domnilor, pentru cã a venit vorba de deficit, avem un             Din pãcate, dezbatem încã un buget de austeritate. Ceea
deficit valutar, aºa-zis programat, de 2,420 miliarde dolari.       ce Guvernul României a prezentat în faþa noastrã este o
Când am cerut sã-mi fundamenteze acest deficit, mi-au apã-          variantã dintre multe variante posibile, dar este o variantã
                              MONITORUL       OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                               39

corelatã cu situaþia realã în care ne aflãm în acest mo-           câteva puncte de vedere legate de proiectul de buget pe
ment. Domnul prim-ministru a detaliat filozofia, structura ºi      acest an. Proiectul acesta de buget a þinut treazã atenþia
constrângerile actualului proiect de buget. Una din con-           opiniei publice poate mai mult ca oricând. Aproape în fie-
strângerile majore la care s-a referit domnul prim-ministru        care zi ºi uneori de mai multe ori pe zi, miniºtrii ºi alþi
este timpul. Neadoptarea de cãtre Parlament, înaintea în-          demnitari au acordat interviuri sau au transmis declaraþii
ceperii negocierilor cu F.M.I., pune sub semnul incertitudi-       presei scrise ºi audiovizuale prin care îºi exprimã opiniile
nii capacitatea þãrii noastre de a face faþã rambursãrii da-       în legãturã cu proiectul de buget pe anul în curs. Ministrul
toriei externe, scadentã pentru anul în curs, cu toate             educaþiei naþionale, de exemplu, anunþa cã sumele repar-
consecinþele care decurg din aceasta.                              tizate domeniului sãu de activitate vor conduce la accen-
    Doamnelor ºi domnilor,                                         tuarea degradãrii întregului sistem de învãþãmânt. Ministrul
    Faptul cã ne aflãm astãzi aici într-o sfântã zi de du-         apãrãrii naþionale ne anunþa, pe cel mai dramatic ton cu
minicã demonstreazã cã toþi am înþeles dezideratul timp.           putinþã, cã alocãrile pe 1999 închid cu desãvârºire posi-
Bineînþeles, critici se pot face. De fapt, au fost ºi fãcute       bilitatea de a fi nominalizat acum, în aprilie, pentru al doi-
de la acest microfon. S-au produs întârzieri în serie de la        lea val al extinderii N.A.T.O. Ministrul industriei ºi comer-
ordonatorii de credite, Guvern, comisii parlamentare de aviz.      þului revendicã sume sporite deoarece în caz contrar nu
Înseºi discuþiile în Comisiile de buget-finanþe au fost pre-       va putea realiza programul de restructurare. Cât despre
lungite ºi nu a fost agreatã ideea de a lucra în zilele de         ministrul sãnãtãþii, ce sã mai discutãm, fondurile stabilite
sâmbãtã ºi duminicã. ªi în comisie, domnul deputat                 nu mai acoperã, dupã opinia Domniei sale, nici jumãtate
Georgescu ºi-a þinut ”cursulÒ de aproximativ o orã ºi ju-          din minimul necesar. Cu unele deosebiri de nuanþã, cei-
mãtate, confundând parlamentarii cu studenþii de la A.S.E.         lalþi membri ai Cabinetului Vasile îºi exprimã ºi ei nemul-
Aproape cã ne-a convins aºa cum cred cã v-a convins ºi             þumirea pentru modul în care a fost croit proiectul de buget
pe dumneavoastrã astãzi cã noi suntem rechinii care hai-           la capitolul ”CheltuieliÒ.
ducim prin ape tulburi, iar dumnealor au fost ºi sunt ºi                Citeºti ºi reciteºti asemenea puncte de vedere ºi o în-
acum peºtiºori coloraþi frumos, care înoatã numai în ape           trebare din cele mai simple nu-þi dã pace. Anume, dacã
foarte limpezi. Consideraþiile teoretice, interesante de alt-
                                                                   toþi miniºtrii sau majoritatea lor nu sunt de acord cu pro-
fel, puteau fi traduse în fapte cât a fost ºi a ocupat func-
                                                                   iectul de buget, atunci cum a fost posibil ca acest docu-
þia de ministru de finanþe ºi poate cã acum nu ne aflam
                                                                   ment foarte important sã fie adoptat de Guvern în ansamblul
în aceastã situaþie dificilã.
                                                                   sãu ºi sã fie prezentat Parlamentului în aceastã formã. Din
    Revenind la buget, vã mãrturisesc cã ºi eu am propri-
                                                                   câte ºtim noi, Guvernul este format din miniºtri ºi prim-mi-
ile nemulþumiri. Existã discrepanþe evidente între sumele
                                                                   nistru. Prin urmare, dacã proiectul de buget a fost apro-
care se vor cheltui în infrastructura vamalã faþã de cele
                                                                   bat, înseamnã cã Domniile lor ºi-au dat acordul. Dacã ra-
pentru sãnãtate, învãþãmânt ºi alte domenii. Repartizarea
tuturor veniturilor din privatizare doar pentru redresarea unei    þionamentul nostru este corect, atunci singura ipotezã
singure bãnci, fãrã a se face o anchetã parlamentarã se-           valabilã ar fi urmãtoarea: una au votat în ºedinþa de gu-
rioasã, mi se pare aberantã ºi imoralã în condiþiile în care       vern ºi alta declarã presei.
unele cãtune din Apuseni nu au nici mãcar drum de acces                 Trecând de la emiterea ipotezelor la câteva aspecte de
sau luminã electricã, iar micii întreprinzãtori se aflã în impas   ordin practic, am putea reþine cã prin Legea finanþelor pu-
major. Aºadar, avem în faþã un buget imperfect, dar ori-           blice a fost creat un mecanism raþional de elaborare în
cât l-am îmbunãtãþi noi acum, am ajunge tot la un buget            trepte a proiectului de buget. Din pricina insuficientei trans-
imperfect, dar un buget sigur amânat, cu consecinþe ne-            parenþe, nu ºtim cu exactitate dacã toate etapele respec-
favorabile atât pentru ordonatorii de credite, cât ºi pentru       tive au fost respectate ºi la ce concluzii s-a ajuns. Fapt
negocierile cu F.M.I. Din aceste considerente, Grupul par-         este însã cã, din comunicatele oficiale date publicitãþii în
lamentar al P.N.Þ.C.D. din Senat va vota proiectul de buget,       cursul lunii decembrie ºi ianuarie, a rezultat cã domnii mi-
cu amendamentele acceptate în Comisiile de buget, finanþe          niºtri s-au pus de acord între ei, ceea ce a permis adop-
ºi, evident, cu cele care vor fi acceptate în plen.                tarea deciziei finale, ºi anume, aprobarea proiectului de
    Închei cu convingerea cã anul acesta rectificarea se va        buget. În aceste condiþii ce rost mai au declaraþiile fulmi-
face prin alocare de resurse ºi nu prin diminuare de chel-         nante în care membrii Guvernului îºi exprimã dezacordul
tuieli, astfel cã cel puþin o parte din ordonatorii de credite     cu propriul lor acord. Nu ne aºteptãm sã primim rãspuns
care au solicitat majorãri acum sã fie rezolvaþi în luna iulie     la aceastã întrebare, pentru cã nici altele de aceeaºi na-
sau august.                                                        turã n-au avut ecoul meritat. Ceea ce însã motiveazã ob-
    Vã mulþumesc. (Aplauze.)                                       servaþiile din aceste întrebãri se referã la prezent ºi la vi-
                                                                   itor. Ne dorim, fie ºi numai în calitate de contribuabili, un
   Domnul Vasile Lupu:                                             minim de coerenþã în acþiunile guvernamentale, o solida-
  Vã mulþumesc, domnule senator.                                   ritate de echipã, o rãspundere politicã în mãsurã sã con-
  Am ajuns la ultimul vorbitor de pe listã. Domnul Nicolae         fere Executivului credibilitatea strict necesarã pentru reali-
Bud.                                                               zarea programului sãu, aprobat, de altfel, de Parlament.
  Aveþi cuvântul.                                                  Cam aºa credem noi cã vine treaba, fãrã numeroase semne
                                                                   de întrebare sugerate de spectacolul, deloc agreabil, de
   Domnul Nicolae Bud:                                             altfel, al declaraþiilor oficiale contradictorii. Prin urmare, ca
    Domnilor preºedinþi,                                           o primã propunere, dupã ce s-au terminat discuþiile gene-
    Domnilor miniºtri,                                             rale, încercãm a îndrãzni sã fie invitaþi la acest microfon
    Vã solicit respectuos rugãmintea ca pe parcursul a pu-         toþi miniºtrii ºi sã ne spunã, sã ne argumenteze dacã sus-
þine minute, maximum 5 minute, sã-mi îngãduiþi a exprima           þin ºi cum susþin bugetele care le-au fost alocate, astfel
   40                          MONITORUL        OFICIAL      AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

poate ajungem sã ºtim ºi noi al cui este acest buget: al              suma respectivã înscrisã în buget nu are, din punctul nos-
Guvernului sau al Ministerului Finanþelor.                            tru de vedere, bazã legalã ºi ca o dovadã a acestui fapt
     Iatã ce gãsim stipulat în articolul 57 din Legea buge-           este cã la anexa nr. 4 ”taxa asupra tranzacþiilor cu valori
tului, ale cãrei prevederi ridicã probleme fãrã a da rãs-             mobiliare ºi actele normative care reglementeazã taxaÒ, nu
punsurile aºteptate, anume: Legea privind acordarea ti-               figureazã. ªi ca o curiozitate ”legalãÒ, în 1998 când taxa
chetelor de masã nr. 172/1998 este lege organicã ºi nu                avea bazã legalã, în buget erau prevãzute 30 de miliarde
poate fi modificatã din punctul nostru de vedere printr-o             de lei, ºi în bugetul pe 1999, când taxa nu are bazã le-
lege ordinarã, cum este Legea bugetului, iar instituirea de           galã, sunt prevãzute 60 de miliarde de lei.
mãsuri fiscale conform art. 8 din Legea finanþelor publice                 O altã problemã crucialã pentru acest buget este cea
nu are suport în acest caz.                                           a colectãrii veniturilor statului. Dacã problema suspendãrii
     În al doilea rând, prevederile art. 57 sunt cel puþin hi-        facilitãþilor este la loc de frunte, problema colectãrii este
lare în ce priveºte aplicarea lor, în cazul agenþilor econo-          trecutã sub tãcere. Facem ºi în 1999 ce am fãcut în 1998.
mici, stabilind niveluri pe fiecare trimestru, care nu pot fi         Aprobãm bugetul ºi apoi vine Guvernul cu douã rectificãri
depãºite. Prevedere inaplicabilã, pentru cã în România nu             ºi reduce veniturile ºi cheltuielile cu mii de miliarde pen-
existã un organ central care sã urmãreascã dacã numã-                 tru cã Ministerul Finanþelor se dovedeºte neputincios sã-ºi
rul de salariaþi lunar de 25.000 în trimestrul I, 50.000 în           încaseze veniturile pe care tot el le-a prognozat. Aº în-
trimestrul II, 75.000 în trimestrul III ºi 100.000 în trimes-         treba de ce în 1997, un an în care P.I.B.-ul a scãzut cu
trul IV, a fost sau nu a fost respectat.                              6,6 procente, prin bugetul rectificativ s-au adus venituri su-
     În al treilea rând, noi credem cã prevederea contravine          plimentare de circa 1.700 de miliarde lei, iar în anul 1998,
nu numai din punct de vedere constituþional, ea este inu-             veniturile au fost rectificate cu minus. ªi menþionez cã nu
tilã din punct de vedere al legii la care se referã. Astfel,          mã refer aici la veniturile din privatizare, ci la impozite,
în Legea tichetelor de masã se prevede cã tichetele de                taxe ºi alte venituri. Or, în lipsa unor mãsuri cu putere de
masã se acordã în limita prevederilor bugetului de stat sau,          lege, înseamnã cã ºi în 1999 problemele colectãrii sunt
dupã caz, a bugetelor locale pentru unitãþile din sectorul            date uitãrii pentru Ministerul Finanþelor. Justificãrile din ex-
bugetar Ñ pânã aici este corect Ñ, dar ºi în limita bugetelor         punerea de motive cum cã: ”Strategia pentru anii 1999Ñ
de venituri ºi cheltuieli aprobate potrivit legii pentru cele-        2000 include pentru îmbunãtãþirea gradului de colectare,
lalte categorii de angajatori. Aºadar, prin Legea bugetului           mãsuri privind crearea dosarelor fiscale pentru toþi contri-
nu se pot aproba bugetele regiilor ºi companiilor naþionale,          buabilii, perfecþionarea codurilor fiscale, a declaraþiei de ve-
care se aprobã, de altfel, de Guvern ºi nici bugetele so-             nituri, a metodelor de evaluare a veniturilor etc.Ò au un
cietãþilor comerciale de stat sau private care se aprobã,             caracter declarativ ºi nu practic, deoarece, în prezent, toþi
potrivit legii, de organele lor de conducere. Ceea ce este            contribuabilii, persoane fizice ºi persoane juridice, au dosar
mai grav, faptul cã nici Ministerul Finanþelor ºi nici un alt         fiscal creat o datã cu dobândirea unor bunuri sau reali-
organ nu poate urmãri respectarea nivelurilor preconizate             zarea de venituri impozabile.
prin bugetul de stat, prevedere înscrisã, din punctul nos-                 În al doilea rând, agenþii economici au cod fiscal, aso-
tru de vedere, fãrã nici o fundamentare ºi fãrã nici o fi-            ciaþiile familiale, întreprinderile mici au cod fiscal, iar per-
nalitate. Cu alte cuvinte, o prevedere inutilã.                       soanele fizice vor primi cod fiscal o datã cu introducerea
     O altã construcþie ciudatã, cel puþin, o constituie înscrierea   impozitelor pe venitul global, în prezent aceºtia fiind iden-
la venituri a sumei de 60 miliarde lei aferentã taxelor asu-          tificaþi dupã codul rolului fiscal.
pra tranzacþiilor cu valori mobiliare. Dupã cum se ºtie, in-               ªi în al treilea rând, declaraþiile de venituri ºi bunuri
vestitorii strãini care intrã pe piaþa româneascã de capital,         impozabile se depun ºi acum.
prin investiþii de portofoliu, plãteau potrivit Ordonanþei de              Doamnelor ºi domnilor,
urgenþã a Guvernului nr. 31/1997 privind regimul investiþi-                Pentru ca bugetul de stat sã iasã din cercul vicios ac-
ilor strãine în România taxa de 1,5% asupra valorii totale            tual, este necesarã, din punctul nostru de vedere, înscrierea
a tranzacþiilor la cumpãrarea de valori mobiliare, acþiuni sau        în bugetul pe acest an ca, pânã la o anumitã datã, Guvernul
titluri de stat. Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului               ºi Banca Naþionalã sã prezinte de urgenþã Parlamentului
nr. 92/1997 privind stimularea investiþiilor directe, au fost         situaþia financiarã a þãrii ºi propuneri pentru relansarea ac-
modificate o serie de prevederi ale Ordonanþei de urgenþã             tivitãþii economice prin lichidarea blocajului financiar, dar ºi
nr. 31/1997, însã taxa de 1,5% rãmânea în vigoare. O datã             prin regândirea politicilor economice monetare, valutare ºi
cu discutarea în Parlament, prin Legea nr. 241/1998 de                fiscale.
aprobare ºi modificare a Ordonanþei de urgenþã nr. 92/1997,                Într-o situaþie excepþionalã, credem noi, cum este situ-
întreaga Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 31/1997                aþia financiarã din România, se cer mãsuri excepþionale care
a fost abrogatã. Astfel cã începând cu data de 16 decembrie           nu pot fi luate decât de Parlamentul României. Orice zi
1998, data publicãrii legii în Monitorul Oficial, taxa de 1,5%        întârziere costã enorm. Cine crede în continuare cã eco-
nu mai are suport legal. Cu toate acestea, în proiectul Legii         nomia poate sã funcþioneze ºi aºa se înºalã ºi-ºi asumã
bugetului pe 1999 s-au prevãzut venituri din aceastã taxã             o mare rãspundere. În acest sens, P.U.N.R. are pregãtit
în sumã de 60 miliarde lei. Este adevãrat cã proiectul bu-            un set de mãsuri care au doar atributul interesului gene-
getului de stat a fost construit fãrã a þine seama de in-             ral ºi naþional. Societatea româneascã are nevoie acum
fluenþele facilitãþilor fiscale, aºa cum se specificã la art. 6,      de politici economice financiare, monetare, fiscale ºi valu-
dar aceasta nu are nimic de-a face cu procedurile referi-             tare bune, nu de dreapta ºi nici de stânga.
toare la restituirea în 1997 a taxei de 1,5% asupra valo-                  Fãrã intervenþii de susþinere a economiei reale nu va
rii totale a tranzacþiilor la cumpãrarea de valori mobiliare.         creºte nici P.I.B.-ul, nici exportul, nici investiþiile ºi nici ve-
Dacã se propunea suspendarea Legii nr. 241/1998 ºi nu                 niturile la bugetul de stat. Nu se va micºora nici deficitul
neaplicarea facilitãþilor fiscale, era cu totul altceva. Dar aºa,     comerþului exterior ºi nici cel bugetar. Mai mult, vor seca
                              MONITORUL         OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                                41

ºi veniturile încã existente prin buget. Dar pentru aceasta,         în limite controlabile, finanþat în condiþii neinflaþioniste, deºi
ne trebuie înþelepciunea din ceasul al doisprezecelea ºi so-         experienþa a demonstrat cã menþinerea deficitelor bugetare
lidaritate din partea puterii ºi a opoziþiei. Tot lichidând ºi       în limitele programate este o sarcinã deosebit de dificilã
consumând, vom sfârºi într-o bunã zi a nu mai avea ce,               pentru þãrile aflate în proces de tranziþie.
lucru care a început sã se vadã ºi în acest buget. Chiar                 Cadrul macroeconomic în contextul cãruia a fost inte-
îºi închipuie domnul ministru de finanþe, distinsul nostru coleg     grat proiectul de buget a avut în vedere urmãtoarele: o
domnul Traian Decebal Remeº, care, de altfel, ne mãrtu-              creºtere economicã cu minus 2, valoarea nominalã a pro-
riseºte cã nu se hrãneºte cu accize, cã în 1999 accizele,            dusului intern brut în miliarde de lei 474.830, o inflaþie de
care, dupã definiþie, sunt considerate taxe pe produsele de          25% Ñ decembrie 1999, faþã de decembrie 1998, ºi un
lux vor creºte ºi se vor încasa cu 97 de procente mai                deflator P.I.B. de 30,8. Perspectivele economiei României
mult decât în 1998, când repetatele creºteri ale impozite-           în anul în curs s-au conturat þinând seama de multitudi-
lor indirecte au determinat o reducere drasticã a cererii ºi         nea de incertitudini care apar în acest an, dintre care amin-
a consumuui intern? Noi credem cel puþin cã nu.                      tim: stadiul ºi ritmul reformei; nivelul ºi calendarul intrãri-
    Vã mulþumesc. (Aplauze.)                                         lor de capital strãin prin investiþii directe ºi de portofoliu;
                                                                     intrãri de împrumuturi externe, corelate cu finanþarea defi-
   Domnul Vasile Lupu:                                               citului de cont curent ºi achitarea datoriei extene.
   Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,                           Veniturile bugetare au fost evaluate în conformitate cu
   Vã mulþumim ºi, dacã Guvernul doreºte sã rãspundãÉ                legislaþia în vigoare ºi prevederea Legii finanþelor publice,
   Domnul ministru Remeº.                                            potrivit cãreia, prin legile bugetare anuale, se pot aproba
                                                                     mãsuri fiscale în vederea asigurãrii resurselor statului pen-
   Domnul Decebal Traian Remeº:                                      tru finanþarea cheltuielilor publice.
     Domnilor preºedinþi de ºedinþã,                                     Politica fiscalã promovatã prin Proiectul de buget pe anul
     Doamnelor ºi domnilor parlamentari,                             1999 a avut ca obiectiv principal diminuarea deficitului bu-
     Proiectul bugetului de stat pe anul acesta, care vã este        getar þinând seama de cel puþin douã aspecte principale,
supus spre dezbatere, a fost fundamentat ºi elaborat în              ºi anume: costurile finanþãrii acestuia au început sã de-
contextul evoluþiilor macroeconomice ºi al constrângerilor           vinã de la an la an tot mai mari determinând o creºtere
ce acþioneazã în economie, fiind structurat ºi dimensionat           a îndatorãrii interne ºi externe a statului; România trebuie
în conformitate cu obiectivele ºi prioritãþile politicii guver-      sã facã faþã vîrfului serviciului datoriei publice externe din
namentale în domeniul economiei ºi protecþiei sociale a ca-          anul 1999 fãrã sã acumuleze datorii externe importante sau
tegoriilor celor mai defavorizate, al finanþãrii serviciilor pu-     sã se confrunte cu o crizã de lichiditate. La dimensiona-
blice de bazã, sãnãtate, învãþãmânt, siguranþã naþionalã ºi          rea deficitului bugetar s-au avut în vedere urmãtoarele: în-
ordine publicã, precum ºi asigurarea fondurilor necesare             cadrarea în posibilitãþile de finanþare neinflaþioniste a aces-
pentru funcþionarea normalã a celorlalte segmente ale ac-            tuia, atenuarea impactului costurilor deficitului bugetar
tivitãþii economice ºi sociale.                                      asupra bugetelor viitoare, diminuarea ponderii sectorului gu-
     Proiectul bugetului de stat pe acest an a fost elaborat,        vernamental la creditul intern, lãsându-se astfel posibilita-
avându-se în vedere condiþiile economico-sociale existente           tea sectorului real sã apeleze cât mai mult la creditul in-
în þara noastrã, cât ºi cerinþele realizãrii unei largi des-         tern, strict necesar compensãrii parþiale a subcapitalizãrii
chideri internaþionale, a integrãrii României în structurile po-     agenþilor economici, condiþia pentru accesul României la
litice ºi economice europene ºi euroatlantice. Obiectivul con-       finanþarea externã ºi reducerea deficitului contului curent
tinuãrii ºi consolidãrii stabilizãrii presupune orientarea           al balanþei de plãþi externe.
concertatã a politicilor macroeconomice, traducerea în fapt              Cu permisiunea dumneavoastrã, în cele ce urmeazã, vã
a transformãrilor instituþionale ºi reformelor structurale în        voi prezenta principalele caracteristici structurale ale veni-
scopul reducerii ºi eliminãrii dezechilibrelor, moderãrii în di-     turilor ºi cheltuielilor bugetului de stat ce vã este supus
namicã a inflaþiei, prin adresarea proceselor economice ºi           spre dezbatere. Trecând la partea de venituri, se constatã
financiar-monetare efective ºi anticipaþiilor agenþilor econo-       o reducere a acestora în produsul intern brut, comparativ
mici cu privire la evoluþia economiei naþionale.                     cu anul 1998, respectiv, 17,8% în 1999, faþã de 18,4% în
     În cadrul politicii financiare generale, obiectivele politi-    anul trecut.
cii bugetare ºi fiscale au vizat, în principal: restructurarea           În structura veniturilor bugetului de stat, reduceri im-
sistemului bugetar în vederea adaptãrii acestuia la noile            portante provin de la impozitul pe salarii 1,7% din produ-
cerinþe economice, prin modificarea ºi perfecþionarea ca-            sul intern brut în 1999, faþã de 2,7% în 1998. Aceastã di-
drului legislativ Ñ a se vedea Legea finanþelor publice lo-          minuare fiind determinatã în principal de aplicarea Legii
cale, prin care s-a urmãrit creºterea autonomiei decizio-            privind finanþele publice locale, potrivit cãreia 50% din im-
nale a autoritãþilor publice locale; perfecþionarea ºi               pozitul pe salarii se vireazã la bugetele locale ale autori-
restructurarea clasificaþiei bugetare în vederea redãrii             tãþilor administraþiei publice locale, ºi de aplicarea Legii asi-
corecte a provenienþei veniturilor ºi destinaþiei cheltuielilor;     gurãrilor sociale de sãnãtate, în spiritul cãreia 7% în 1999
menþinerea cheltuielilor bugetare în corelaþie cu colectarea         faþã de 5% în 1998, raportat la fondul de salarii, se de-
veniturilor; în acest sens, instituirea criteriilor de performanþã   duce din impozitul pe salarii, constituie venit al bugetului
în funcþie de care sã se elibereze resursele bugetare,               asigurãrilor sociale de sãnãtate. Impozitul pe profit, 2,4%
definirea ºi lansarea de programe publice de investiþii ºi           din produsul intern brut în 1999 ºi 2,9% în 1998, mani-
restrângerea treptatã a subvenþiilor pe baza programelor             festã aceeaºi tendinþã de diminuare. Acest aspect nu ar
de restructurare a agenþilor economici reprezintã puncte im-         trebui omis atunci când nivelul unor cheltuieli bugetare este
portante în procesul întãririi rolului finanþelor publice ºi chel-   determinat prin legi, ca pondere în produsul intern brut,
tuirii cu eficienþã a resurselor; existenþa unui anumit deficit      deºi o astfel de practicã nu este uzualã pe plan internaþional.
   42                          MONITORUL        OFICIAL      AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

ªi mulþi dintre cei care au vorbit au fãcut trimitere la ase-         cina restructurãrii, aceste cheltuieli fiind destinate corectã-
menea legi.                                                           rii fenomenelor negative, generate de procesul de asanare
     Referitor la cheltuielile bugetare, precizez cã dimensio-        ºi ajustare economicã.
narea ºi structurarea acestora a fost determinatã de ne-                   Agricultura, ca ramurã principalã a economiei naþionale,
cesitatea continuãrii procesului de reformã, dând astfel un           este sprijinitã cu resurse financiare din partea statului. Astfel,
caracter de austeritate proiectului de buget, de mãsurile             în proiectul de buget se cuprinde suma de 2.200 de mi-
propuse pentru veniturile bugetare, precum ºi de nivelul              liarde lei pentru cupoanele ce urmeazã sã se distribuie pro-
deficitului bugetului general consolidat, proiectat pentru            ducãtorilor agricoli, precum ºi suma de 600 de miliarde lei
anul 1999.                                                            pentru finanþarea lucrãrilor agricole. Menþionez cã sistemul
     Doresc sã menþionez cã, aºa cum a reieºit din dez-               cupoanelor ºi-a dovedit oportunitatea în anul precedent, iar
baterile din cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului,     rezultatele lucrãrilor agricole au fost încurajatoare, atât în
precum ºi din amendamentele propuse de dumneavoas-                    1997, cât ºi în 1998, astfel încât aceasta a recomandat
trã, stimaþi parlamentari, la proiectul de buget, cheltuielile        repetarea ei ºi în 1999.
prevãzute în acest proiect, deºi insuficiente faþã de cerinþe,             De asemenea, un capitol distinct din proiectul de buget
fãrã a subestima importanþa nici unui sector, asigurã func-           pe acest an reflectã efortul, din ce în ce mai greu de su-
þionarea normalã a acestora. În aceste condiþii, cheltuielile         portat, pentru asigurarea fondurilor necesare finanþãrii da-
bugetului de stat estimate pentru 1999 sunt în sumã de                toriei publice, constituitã în principal din deficitele bugetu-
93.384,4 miliarde lei.                                                lui de stat pe anii precedenþi ºi anul de mare greutate de
     Structura economicã a cheltuielilor evidenþiazã, în prin-        la care s-a pornit a fost anul 1996, când s-a mers cu mult
cipal, urmãtoarele aspecte: ponderea cheltuielilor de per-            curaj pe un deficit foarte mare, dar s-au ratat alegerile de
sonal, în total cheltuieli, este de 20,6%, iar ponderea chel-         cãtre cei care ne-au predat acel deficit ºi obligaþia de a-l
tuielilor materiale, de 7,3%, datoritã constrângerilor în care        finanþa. Cheltuielile cu dobânzile la datorie publicã, reflec-
s-a elaborat bugetul.                                                 tate în bugetul de stat, reprezintã 5% din P.I.B., compa-
     Prin proiectul Legii bugetului de stat s-a prevãzut po-          rativ cu numai 4,6% în anul trecut.
sibilitatea ca fiecare ordonator principal de credite sã-ºi sta-           Prin proiectul de buget au fost alocate sume defalcate
bileascã numãrul de posturi, salariile de bazã, indemniza-            din impozitul pe salarii pentru autoritãþile publice locale, în
þiile de conducere ºi celelalte elemente ale sistemului de            sumã de 1.001,4 miliarde lei. Acestea, împreunã cu veni-
salarizare prevãzute de lege, cu încadrarea în cheltuielile           turile proprii ale bugetelor locale, inclusiv cota de 50% din
de personal, aprobate pentru 1999, în funcþie de necesi-              impozitul pe salarii, stabilitã potrivit Legii privind finanþele
tãþile proprii, în condiþii de eficienþã ºi economicitate, ceea       publice locale, vor asigura fondurile necesare serviciilor pu-
ce conferã un anumit grad de flexibilitate în administrarea           blice de interes local.
fondurilor publice ºi în aprecierea competenþei profesionale               Menþionez cã o categorie importantã de cheltuieli o re-
a fiecãrui salariat.                                                  prezintã cele pentru protecþia socialã, la care contribuie atât
     Transferurile cãtre alte bugete reprezintã 6% din tota-          bugetul de stat, cât ºi fondurile cu caracter social: buge-
lul cheltuielilor bugetului de stat. În cadrul acestor transferuri,   tul asigurãrilor sociale de stat ºi bugetul fondului de ºomaj.
ponderea principalã o reprezintã sumele alocate pentru echi-          Astfel, plãþile compensatorii pentru personalul disponibilizat
librarea bugetului asigurãrilor sociale de stat.                      se prevãd în sumã de 2.519,8 miliarde lei, reprezentând
     Dobânzile aferente datoriei publice deþin o pondere de           0,5% din P.I.B., din care 532,2 miliarde lei din bugetul de
25,6% din totalul cheltuielilor bugetului de stat. Acest lucru        stat ºi 1.987,6 miliarde lei din bugetul fondului pentru plata
nici unul dintre noi nu are voie sã-l uite atunci când atacã          ajutorului de ºomaj.
construcþia acestui buget.                                                 În ceea ce priveºte politica socialã, obiectivul general
     Principalele orientãri ale cheltuielilor bugetului de stat,      pentru perioada 1999 Ñ 2000 este îmbunãtãþirea legisla-
în structurã funcþionalã, au vizat cheltuielile social-culturale,     þiei existente. Una din prioritãþile legislative care reþine aten-
care continuã sã deþinã o pondere însemnatã în cadrul bu-             þia este reforma sistemului de pensii, susþinutã prin pachetul
getului de stat: 24,6%.                                               de legi, care presupun restructurarea sistemului de pensii
     Cheltuielile pentru acþiuni economice: 16,1%, ceea ce            publice, crearea schemelor de pensii suplimentare.
reflectã faptul cã anumite acþiuni sunt în continuare susþi-               În afara cheltuielilor alocate de la bugetul de stat, unele
nute de cãtre stat, ºi cheltuielile pentru finanþarea apãrã-          acþiuni beneficiazã ºi de finanþare din credite externe, suma
rii naþionale, ordinii publice ºi siguranþei naþionale: 15,3%.        totalã a acestora fiind de 6.591,3 miliarde lei, din care cele
     Astfel, sume importante au fost alocate acþiunii de în-          mai importante se localizeazã la: transporturi Ñ 2.563,6
vãþãmânt: 10.547,3 miliarde, 11,3% din total cheltuieli; sã-          miliarde; apãrare naþionalã Ñ 1.831,1 miliarde; locuinþe,
nãtãþii: 3.692,3 miliarde lei, 4% din total cheltuieli; asistenþei    mediu ºi ape Ñ 895,2 miliarde, ºi învãþãmânt Ñ 427,3
sociale, alocaþii, pensii, ajutoare ºi indemnizaþii 7.261,6 mi-       miliarde.
liarde, reprezentând 7,8% din total cheltuieli.                            În încheiere doresc sã precizez cã proiectul de buget
     O schimbare semnificativã a cheltuielilor bugetare a fost        supus dezbaterii reprezintã un instrument hotãrâtor pentru
includerea în buget a cheltuielilor de reformã ºi restructu-          depãºirea situaþiei actuale a economiei, ce consolideazã
rare. Aceste cheltuieli vor fi canalizate în urmãtoarele di-          credibilitatea faþã de evoluþia democraþiei ºi economiei de
recþii: finanþarea programelor de restructurare ºi reformã,           piaþã în România, a cãrui transpunere în realitate presu-
aprobate de Guvern, susþinerea programelor de conservare              pune o guvernare hotãrâtã, coerentã, capabilã sã nu ce-
ºi închidere a minelor, plãþi compensatorii pentru perso-             deze în faþa nici unei presiuni interne sau externe, con-
nalul disponibilizat, susþinerea transportului de cãlãtori pe         vinºi fiind cã mersul reformei ºi rezolvarea de fond a
calea feratã. Trebuie sã precizez cã recunoaºterea chel-              problemelor economice presupune asumarea ºi acceptarea
tuielilor de reformã nu înseamnã cã bugetul îºi asumã sar-            unor sacrificii din partea fiecãruia dintre noi.
                              MONITORUL        OFICIAL     AL   ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10                                   43

     Guvernul îºi exprimã încrederea cã va beneficia de în-             În ce priveºte clãdirile de vamã, mi s-a spus în mod
tregul sprijin al Parlamentului ºi cã pentru implementarea          repetat de acelaºi domn cã specialiºtii P.A.R. ar fi fãcut
în cele mai bune condiþii a bugetului aprobat este nece-            calcule. De aici trag o concluzie: când se referã la spe-
sarã contribuþia tuturor instituþiilor ºi organismelor implicate    cialiºti, Varujan Vosganian nu se numãrã; apreciez cã-ºi
pentru mobilizarea tuturor veniturilor prevãzute, folosirea efi-    cunoaºte limitele.
cientã a resurselor ºi respectarea disciplinei financiare, în-          În ce priveºte, în schimb, bãtutul apei în piuã, atrag
cadrarea strictã a cererilor de fonduri, în limitele aprobate       atenþia domnului senator ºi domnilor specialiºti cã noi am
ºi urmãrirea folosirii acestora, potrivit destinaþiilor stabilite   trecut fiºele în proiectul Legii bugetului, dar nu înseamnã
în condiþii de economicitate.                                       a fi specialist dacã te-ai oprit cu aritmetica la clasa a IV-a
     Domnilor colegi,                                               ºi ºtii cã faci împãrþiri corecte. Dumnealui cu specialiºtii
     Aº dori sã încerc a da un numãr de rãspunsuri unora            au împãrþit de fiecare datã totalul valorii investiþiei la su-
dintre cei care au trecut pe la acest microfon.                     prafaþa clãdirii de vamã. Însã, luând la întâmplare oricare
     Sunt întru totul de acord cu ce spunea domnul Florin           din fiºele de investiþii, unele dintre ele aprobate de cãtre
Georgescu. Între 1993 ºi 1996 statistica înregistreazã creº-        Ministerul Finanþelor, cele mai multe, 80% în anul de gra-
teri economice. Dar eu le numesc false, pentru cã s-au              þie 1994 ºi foarte puþine dintre ele, 20% în 1997 ºi în 1998,
fãcut pe stocuri ºi s-au acumulat arierate. Au fost finan-          spun urmãtoarele lucruri: la prima poziþie de cheltuieli Ñ
þate din împrumuturi pe care le achitãm astãzi ºi supor-            clãdire principalã pentru vamã, se dã suprafaþa ºi spune
tãm costuri foarte mari cu dobânzile.                               3.790 m2. În dreptul acestui obiectiv îmi apar 14 miliarde
     Dumnealui îmi promitea aici o listã a societãþilor co-         lei. Fãcând împãrþirea, rezultã 3.714.000 pe m2, nu 25.000
merciale private cu pierderi. Sunt de acord ºi îi propun la         dolari. Dar, lângã acea clãdire mai trebuie Ñ ºi inginerii
schimb o listã a garanþiilor guvernamentale ratate, din pe-         ºi cei care au aprobat proiectele au luat în considerare
rioada când Domnia sa era la Ministerul Finanþelor, ºi o            acest lucru: depozit de marfã, grup sanitar, centralã ter-
listã a creditelor acordate în aceeaºi perioadã, prin influ-        micã, staþie de deferizare, copertine ºi cabine de control,
enþã politicã, pentru clientela proprie.                            alimentãri cu energie electricã pentru incintã, reþele termice
     Dumnealui fãcea o afirmaþie Ñ zic eu Ñ greºitã, la tex-        exterioare, alimentarea cu apã, reþele de canalizare, ilu-
tul Legii bugetului pe acest an, spunând cã ”se interzice           minat exterior, drumuri ºi platforme, traversare de canal,
indexarea salariilorÒ. Citit acel articol în dulce limbã românã,    împrejmuire ºi pe urmã utilaje, echipamente tehnologice ºi
se interzice un singur lucru: sã creascã pas cu pas sala-           funcþionale, cu montaj cu tot, dotãri, inclusiv utilaje ºi echi-
riile o datã cu preþurile. Se permite o indexare ºi se su-          pamente independente, cu duratã mare de serviciu. La alte-
gereazã cã aceasta trebuie sã fie în mod obligatoriu infe-          le, datoritã faptului cã nu toate vãmile se fac pe Bulevardul
rioarã creºterii inflaþiei.                                         Magheru din Bucureºti, mai apar ºi alte obiective.
     În ce priveºte tichetele de masã, pentru care în acest             Ce se întâmplã? Dacã tot vorbeam de dotare, mã vãd
an, în mod gradual, se vor acorda ºi au Ñ rãspunzându-i             obligat sã spun cã din dotare trebuie sã facã parte, în mod
ºi domnului Nicolae Bud Ñ grijã cei care se vor ocupa               obligatoriu, ºi scaune. ªi atunci, îl asigur pe domnul se-
de acest lucru, acordând dreptul pe tranºe cantitative, asi-        nator cã sunt dispus sã finanþez personal scaune la cap
gur, deci, cã aceste tichete de masã care pleacã cu 25.000          pentru partidul Domniei sale: cu 5, 6 se rezolvã problema.
în acest trimestru ºi vor ajunge la 100.000, asigurã pen-           (Aplauze.)
tru toþi membrii partidelor din opoziþie accesul la aceastã             ªi o ultimã precizare, vorbind tot de dotare, pentru cã
facilitate.                                                         dumnealui m-a tot întrebat ºi eu m-am gândit sã pregã-
     În ce priveºte problema la care a fãcut trimitere dom-         tesc rãspunsurile: tot din dotare fac parte ºi tablourile. Or
nul Florin Georgescu, cã în 1999 s-ar fi intrat cu facturi          fi falsuri, or fi copii, or fi fotografii sau or fi tablouri în ulei?
neachitate la sfârºitul anului 1998, este o chestiune ade-          În încãperea unde am eu biroul este o copie a unui ta-
vãratã, acest lucru se întâmplã întotdeauna, dar foarte tra-        blou de-al lui Grigorescu. Mã uitam la acest tablou gân-
gicã a fost în 1996 când au rãmas datorii imense ale anu-           dind un rãspuns privind dotãrile: tabloul reprezintã un pei-
lui 1996 ºi le-a plãtit aceastã guvernare în 1997.                  saj cu boi. Ochi mari, dar privire matã, foarte bine înþepeniþi
     Domnului coleg care a vorbit din partea Partidului             pe picioare. Unul dintre boi pare cã rumegã. ªtiþi, însã,
România Mare îi dau dreptate: este vorba de o sfidare,              bine cã boul nu rumegã niciodatã gânduri. Nu este un motiv
este sfidarea obstacolelor, este sfidarea greutãþilor care s-au     suficient, însã, sã nu mai aprobãm dotãri pentru birouri pri-
abãtut asupra acestui Guvern, este sfidarea acestei obli-           vind tablourile.
gaþii extraordinar de mari, de a plãti o datorie externã de             Vã mulþumesc. (Aplauze).
3 miliarde de dolari în acest an.
     Bunului meu prieten Varujan Vosganian, care mã în-                Domnul Vasile Lupu:
treabã mereu ºi niciodatã nu aºteaptã rãspunsul, fugind în             Domnule ministru, vã mulþumesc.
faþa presei sã-ºi repete întrebarea, ºi de aceea este mereu            Domnul ministru Traian Bãsescu are cuvântul pentru a
fãrã a avea cunoºtinþele necesare adunate, aº vrea sã-i             rãspunde la întrebãri formulate de parlamentari.
dau câteva rãspunsuri. Noi suntem o guvernare de dreapta,              Aveþi cuvântul.
pentru cã dânsul, partea cangrenatã a mâinii noastre                   Vã rog, liniºte!
stângi, nu mai este cu noi. (Aplauze din partea dreaptã a
sãlii.) Am vãzut cã manifestã o grijã deosebitã pentru pa-             Domnul Traian Bãsescu:
turi de spital. Îl asigur cã dacã-mi indicã spitalul, fac de-          Aº începe cu prima întrebare, cea la care s-a referit
mersuri imediat ºi îi asigur fiananþarea. Înþeleg cã starea         preºedintele partidului de specialiºti, domnul Varujan
dumnealui nu permite întârziere privind internarea. (Aplauze.)      Vosganian.
   44                             MONITORUL          OFICIAL       AL    ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10

     Avea dânsul o mare nedumerire, de ce drumul Rodna                       bugetul de stat plus bugetul administraþiei locale, la trans-
Ñ Cârlibaba costã mai mult decât dacã s-ar fi fãcut au-                      portul feroviar de cãlãtori nu existã subvenþii.
tostradã?                                                                        În mod normal, pentru a þine în funcþiune cele 1.940
     Domnul preºedinte ºi partidul dânsului de specialiºti tre-              de trenuri de cãlãtori, care zilnic se deplaseazã în toatã
buie sã fi vãzut în aceastã listã cã investiþia este începutã                reþeaua feroviarã, ar fi trebuit sã avem o subvenþie de 5.600
în 1986. Cei 13 km despre care discutãm sunt partea ne-                      de miliarde lei, pentru a nu încerca sã forþãm în continu-
realizatã din drumul Beclean Ñ Cârlibaba ºi suma alocatã                     are creºterea tarifelor. Nu a fost posibil, pentru cã acesta
anul acesta, de 2 miliarde de lei, se referã strict la niºte                 este bugetul, dar este foarte important cã pentru prima datã
podeþe care trebuie consolidate, trebuie refãcute, practic,                  intrãm în rândul cãilor ferate normale ºi vã asigur, sub cu-
în aºa fel încât drumul înspre Beclean ºi Cârlibaba sã con-                  vânt de onoare, de la tribuna Parlamentului, cã eram sin-
tinue a fi practicabil. Bineînþeles, aceiaºi specialiºti, dacã               gura cale feratã din Europa, inclusiv transportul feroviar în
au ajuns cumva pe la Rodna, au vãzut cã este vorba de                        Statele Unite, care nu subvenþiona transportul de cãlãtori;
drum în piatrã, în munte, ceea ce justificã costuri foarte                   eram un unicat, dar, de fapt, distrugeam transportul de marfã
ridicate.                                                                    ºi infrastructura la care nu se fãceau lucrãri, se duceau
     Dar ceea ce a prezentat fiºa tehnicã a acestei inves-                   banii cãtre transportul de cãlãtori.
tiþii este doar faptul cã anul acesta, pentru a se executa                       Din acest motiv consider cã alocarea sumei de 3.000
douã podeþe, dar cu grad ridicat de dificultate din punct                    de miliarde este corectã, chiar dacã insuficientã, este
de vedere investiþie, s-au alocat 2 miliarde lei. Acesta este                corectã.
primul rãspuns.                                                                  Vã mai pot informa cã, în conformitate cu schiþa de buget
                                                                             deja fãcutã, bugetul definitiv se va face dupã ce se trece
     Al doilea rãspuns cred cã nu ar trebui sã-l adresez dom-
                                                                             bugetul naþional prin Parlament, 1.440 de miliarde merg în
nului Marin Stelian, ci este o informaþie pe care trebuie
                                                                             reparaþii, din aceºti 3.000 de miliarde. Sunt 1.440 de mi-
sã o dau tuturor parlamentarilor. ªi anume, apariþia sub-
                                                                             liarde care se vor regãsi în industrie. Este pentru prima
venþiei la transportul de cãlãtori, în transporturile feroviare.
                                                                             datã când ne putem face un program, nu numai de re-
Este pentru prima datã când se alocã subvenþie la trans-
                                                                             paraþii periodice, care þin de siguranþa vagonului, dar avem
portul de cãlãtori. Pânã anul acesta, înainte de reorgani-                   în program modernizarea a 300 de vagoane, care antre-
zarea Societãþii Naþionale a Cãilor Ferate ºi organizarea                    neazã Atelierele ”GriviþaÒ, Întreprinderea de Reparaþii Material
ei în principal în trei companii Ñ una de infrastructurã,                    Rulant Paºcani, Uzina de Avioane de la Craiova ºi multe
alta de marfã ºi alta de cãlãtori Ñ, singura zonã a cãii                     alte unitãþi din industrie.
ferate care-ºi acoperea costurile ºi susþinea din propriile                      Cealaltã parte se adreseazã plãþii taxei de acces pe
venituri atât transportul de cãlãtori, cât ºi infrastructura, era            infrastructurã ºi ea se va regãsi în creºterea nivelului de
activitatea de transport marfã.                                              întreþinere a infrastructurii feroviare.
     O datã cu reorganizarea cãii ferate, nu a mai fost po-                      Vã mulþumesc. (Aplauze din partea dreaptã a sãlii.)
sibilã subvenþionarea încruciºatã, de la marfã cãtre cãlã-
tori. Din acest motiv, preþul mediu la transportul feroviar                       Domnul Vasile Lupu:
de mãrfuri a scãzut în primã fazã cu 18%, s-a adresat                           Vã mulþumesc.
unor produse, iar în momentul de faþã este cu 26% mai                           Dacã din partea Guvernului mai doreºte cineva sã ia
scãzut decât preþul mediu al anului anterior, ca urmare a                    cuvântul? Nu.
faptului cã nu a mai trebuit sã luãm bani de la marfã, sã                       Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
susþinem transportul de cãlãtori.                                               Cum programul propus a fost îndeplinit, respectiv dez-
     Bineînþeles, este pentru prima datã în România, când                    baterile generale la buget, vã mulþumim pentru buna co-
Guvernul subvenþioneazã transparent transportul de cãlã-                     laborare ºi pentru interesul manifestat în aceastã fazã a
tori.                                                                        dezbaterii ºi reluãm ºedinþa în plenul celor douã Camere,
     V-aº da doar un exemplu, ca sã fie lucrurile limpezi:                   mâine, luni, la ora 9,00. Vom intra în dezbaterea pe arti-
în timp ce în Bucureºti subvenþionãm la metrou 52% din                       cole.
preþul biletului, din bugetul de stat, la R.A.T.B. se sub-
venþioneazã circa 80% din costul biletului de cãlãtori din                        ªedinþa s-a încheiat la ora 18,45.




                                         EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR

                           Regia Autonomã ,,Monitorul OficialÒ, Str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5, Bucureºti,
                                      cont nr. 30.98.12.301 B.C.R. Ñ S.M.B.
                           Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,
                                      Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30.
                           Tiparul : Regia Autonomã ,,Monitorul OficialÒ, telefon 335.01.11/2178.

Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 10/1999 conþine 44 de pagini.                              Preþul 10.780 lei      ISSN   1220Ð4870

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Stats:
views:39
posted:7/20/2010
language:Romanian
pages:44