CODUL MUNCII SI NORMELE GENERALE DE PROTECTIA MUNCII by hft13158

VIEWS: 179 PAGES: 9

									          SAPTAMANA EUROPEANA 2007
   REDUCETI EFORTUL-PREVENIREA AFECTIUNILOR
              MUSCULO-SCHELETALE

  SERVICIUL JUDETEAN DE AMBULANTA CONSTANTA



   Manipularea manuala a greutatilor reprezinta o problema
europeana. Diferitele aspecte reunite sub denumirea “afectiuni ale
aparatului locomotor”se intalnesc la 33% din muncitorii statelor
europene.
    Obiectivul campaniei –constientizarea si stabilirea de masuri
in scopul prevenirii afectiunilor aparatului locomotor prin
reducerea manipularii manuale a maselor.Campania initiata de
SLIC exclude serviciile de ambulante.

  Sa ne amintim de cerintele HG 1050/2006 privind manipularea
  manuala a maselor

  Art. 4: angajatorul trebuie sa ia masurile tehnico-organizatorice
  necesare sau trebuie sa utilizeze mijloace corespunzatoare , in
  special echipamente mecanice , pentru a evita necesitatea
  manipularii manuale a maselor de catre lucratori.

  Art. 5 In cazul in care nu se poate evita necesitatea manipularii
  manuale a maselor de catre lucratori, angajatorul trebuie sa ia
  masuri organizatorice corespunzatoare , luand in considerare
  elementele de referinta prevazute in anexa nr.1:caracteristicile
  masei (prea grea , greu de manuit si de prins) efortul fizic
  necesar-prea intens, cu risc de afectiuni dorso-lombare
  ),caracteristicile   mediului     de     munca       (temperatura
  necorespunzatoare) cerinte ale activitatii (efort fizic prelungit

                                                                  1
si frecvent de solicitare a coloanei vertebrale, perioada
insuficienta de repaus sau recuperare, ritm de munca impus
printr-un proces care nu poate fi modificat de lucrator).

Scopul lucrarii: prezentarea activitatii desfasurate in cadrul
Serviciului Judetean de Ambulanta, cu masurile de buna
practica initiate in cadrul unitatii.



     a. identificarea si evaluarea riscurilor
     -procesul muncii
     -metodele de lucru
     -riscurile, cauzele si efectele acestora

     b. eliminarea sau reducerea riscurilor
     -reducerea la minim a activitatilor de manipulare manuala
     -folosirea de instrumente mecanice si solutii ergonomice

     c. gestionarea riscurilor neacoperite
     -informarea angajatilor
     -modificarea modului de organizare a lucrului
     -evaluarea sanatatii-catagrafia locurilor de munca
                         catagrafia proceselor tehnologice
                      catagrafia muncitorilor expusi

  ACTIVITATE PARAMEDIC SI EVALUARE
  PARTICULARITATI


      Oboseala profesionala –se considera efort músculo-
 osteo-articular intens acel efort ce necesita un consum de
 oxigen ce depaseste de 3 ori consumul de oxigen in repaus
 (750-800 ml O2/min )
     Oboseala apare datorita pozitiei ortostatice prelungita

                                                                 2
    In aceasta situatie :
    -oboseala depinde mai putin de contractia musculara si mai
    mult circulatia sangvina in muschii ce efectueaza efortul –
    atentie la examenul clinic general al membrelor inferioare
    Fisa nr. 127, anexa 1, HG 355/2007

    Munca in schimburi alternante: inversarea ritmului de
    baza al organismului “ veghe-somn”
        In mod normal ritmurile biologice -tensiune arteriala,
    frecventa cardiaca, frecventa respiratorie, temperatura centrala,
    calcemia, procesele de excitatie si inhibitie corticala-sunt
    concordante cu munca ce se desfasoara ziua, mai precis cu cea
    care se desfasoara dimineata.
         In momentul trecerii de la un schimb la altul apare
    suprasolicitarea organismului deoarece:
    -se fac eforturi din partea organismului de a modifica ritmurile
    biologice circadiene la noul ritm profesional
    -se fac eforturi de a mentine aceste noi adaptari pe perioada
    schimbului inversat
      -se fac eforturi cand se revine la schimbul de dimineata din
schimbul de noapte
           Cercetarile privind reactivitatea anumitor indicatori
    fiziologici si psihologici ai organismului au aratat ca anumiti
    indicatori, de exemplu atentia se adapteaza intru-un timp scurt,
    in timp ce altii, de exemplu tensiunea arteriala, frecventa
    cardiaca, temperatura centrala intr-un timp mai lung si intr-un
    procent mai redus de cazuri.

        Timpul minim de adaptare este , in medie de 5 zile, timp
    necesar dpdv biologic ca secretia glandei suprarenale sa se
    inverseze.

         Datorita acestei adaptari mai lente a ritmului biologic
    circadian la decalarea si inversarea ritmului profesional


                                                                    3
  “munca-repaus” s-a recomandat , firesc, rotatii ale turelor la
  intervale cat mai lungi deci nu zilnic, ci saptamanal.
       Astfel, s-a observat :
       -la rotatia din schimbul de noapte la schimbul de
       dimineata, in prima zi o oboseala mai marcata , o stare
       functionala mai scazuta, , scaderea performantei la testul
       de atentie, cresterea frecventei cardiace
       - la rotatia din schimbul de dupa amiaza sau de dimineata
       in schimbul de noapte, in prima zi, o oboseala mai marcata
       si o stare functionala mai scazuta , ca si in primul caz.
       Alternarea saptamanala a schimburilor, fara intrerupere
 duce la un grad deosebit de oboseala.
       Sincronizarea ritmului biologic la noul ritm profesional
 este corelata si cu urmatoarele factori:
       1. tipul activitatii profesionale: salariatii care desfasoara
 o activitate predominant musculo-osteo-articulara se adapteaza
 mai usor decat cei ce efectueaza activitati profesionale
 predominant senzoriale

2. varsta: salariatii tineri se adapteaza mai usor decat cei
   varstnici


3. somnul: sincronizarea functiilor fiziologice si psihologice cu
   noul ritm profesional depinde in mare masura de obtinerea
   unui somn diurn satisfacator pentru cei ce lucreaza in schimbul
   de noapte, atat cantitativ ( numarul de ore de somn) cat si
   calitativ (somn adanc, indiferent de zgomotul inconjurator).
    Dar, de mentionat ca somnul care satisface aceste
caracteristici este, de asemenea, in legatura cu tipul de activitate
profesionala, cat si cu varsta, in sensul ca:
   -somnul adanc, cu mare capacitate de recuperare, se observa in
   principal la tineri; aceasta calitate a somnului se pierde cu
   varsta si astfel se explica de ce muncitorii mai in varsta se
   adapteaza mai greu la munca in schimburi alternante

                                                                   4
 -somnul usor, cu capacitate de recuparare redusa, se observa la
 muncitorii din posturile de control, supraveghere, cu mare
 responsabilitate in luarea deciziilor, deci activitati profesionale
 care solicita functiile nervoase superioare.

 Patologia legata de munca in schimburi alternante este
 reprezentata prin:

  1.tulburari       digestive      de       tipul      epigastralgii,
  regurgitatii,anorexie, crampe intestinale, tulburari care au
  primit denumirea de “ dispepsia de munca alternanta”.
  Caracteristica acestor tulburari este aceea ca apar sau se
  accentueaza cand se trece de la un schimb de lucru la altul.
  Frecventa acestora variaza intre 45-72%.
  Tulburarile digestive se observa la muncitorii tineri. In
  patogenia lor un rol important il are decalajul orelor de masa
  care modifica la randul lor secretia gastrica si apetitul.
In schimbul de noapte s-au constatat erori alimentare de
tipul:ingerarea exclusiva de alimente consistente, excesul de
tutun, excesul de cafea.pentru mentinerea capacitatii de munca ,
pentru a un dormi.
Datele statistice sunt contradictorii si au concluzionat ca ulcerul
gastric si duodenal nu constituie o contraindicatie majora si un
ar fi un motiv de schimbare numai la munca de zi. Totusi, in
perioada activa a ulcerului , cand se impune un tratament
complex, cu regim alimentar strict respectat se recomanda
schimbarea temporara numai in munca de dimineata.


     2.Tulburari neuropshice: iritabilitae, cefalee, vertij,
scaderea atentiei, stare depresiva, anxietate.
     Caracteristica acestor tulburari este ca ele apar sau se
accentueaza cand se trece de la un schimb de lucru la altul.


                                                                   5
      Frecventa este de 70%, comparativ cu 53% la cei care
lucreaza numai in schimbul de dimineata.
      Apar mai frecvent la muncitorii mai varstnici.
      De semnalat ca frecventa mai ridicata a simptomatologiei
nu corespunde cu gradul de absenteism din cauza de boala (zile
de concediu medical datorate incapacitatii temporare de munca)
;dimpotriva muncitorii au o incapacitate de munca mai mica
decat cei care lucreaza numai ziua, cercetarile dovedind ca
exista o motivatie puternica prin satisfactii profesionale,
salarizare mai buna.

      4. Tulburari de somn
Efectele muncii in schimburi alternante asupra somnului
reprezinta un criteriu de toleranta a individului , fapt de care
trebuie sa se tina seama la controlul medical periodic.
Ele apar la 60% dintre muncitorii care lucreaza si noaptea si
doar la 11% din cei care lucreaza numai in schimbul de
dimineata.

 Problema este complexa, dar se pot desprinde urmatoarele
 idei:
 -posibilitatea de adaptare la o astfel de munca depinde de
 putinta unui somn bun, suficient cantitativ (5 ½ pentru
 muncitorii din schimbul de noapte) si calitativ (somn adanc,
 odihnitor)
 -posibilitatea de adaptare depinde si de satisfactiile oferite in
 acest tip de munca (salariu mai bun, fara o supraveghere
 iritanta din partea conducerii ).
 -cei care lucreaza “voluntar” nu prezinta tulburari, cu conditia
 ca acest accept sa nu fie datorat temerii de a fi rau vazuti in
 cazul unui refuz.
 -salariatul poate sa nu prezinte tulburari, dar familia sa poate
 suferi din cauza acestui program si sa adreseze reprosuri.

     Masuri tehnico-organizatorice

                                                                 6
        1. rotatia schimburilor la 2-3 zile, -in acest mod nu mai
  poate avea loc inversarea ritmurilor biologice.
        Recomandarea actuala este periodicitatea scurta, in special
  cea de 2 zile, permitand astfel un repaus de 32 de ore dupa 2
  nopti consecutive de lucru

        2. scurtarea duratei muncii

        3. adoptarea de echipe fixe, in locul celor alternante.


       4. organizarea pauzelor-pauza activa, cu alimentatie
  corespunzatoare.

        5. amenajari sociale


        6. policalificarea-si in profesiuni care se desfasoara numai
  dimineata
                         -muncitorii de peste 40-45 ani sa poata fi
  trecuti numai in schimbul de dimineata.

      Masuri medicale:
1. recunoasterea riscului profesional-cunoasterea locului de
   munca, a profesiunilor, a muncitorilor, tipul de alternanta.

 2.      examenul medical la angajare: in absenta unei fise tip de
      examinare, tulburari precum tulburari severe de somn,
      tulburari psihice, diabetul constituie contraindicatii, dar fara
      a fi considerate contraindicatii absolute, ci functie de
      gravitatea si intensitattea lor.




                                                                     7
3.      examenul medical de adaptare-desi legislatia nu prevede
     obligativitatea efectuarii, decat la indicatia medicului de
     medicina muncii este recomandat obligativitatea deriva din
     importanta , si anume aceea de a completa examenul medical
     la angaje si depistarea unor cauze medicale ale neadaptarii cu
     recomandarea de masuri.

     4. controlul medical periodic-la 2 luni, la 6 luni, la 12 luni.
     De mentionat ca aprox. 30% din personalul care lucreaza in
     schimburi alternante nu se adapteaza.

 Ambianta termica( stres termic, microclimat profesional)

 Semnele stresului termic determinat de expunerea la caldura
 sunt:
 -frecventa cardiaca peste 180 batai/min minus varsta persoanei
 in ani (180-30=150 batai/min)
 -temperatura centrala mai mare de 38 C
 -frecventa cardiaca in perioda de revenire (in primul minut dupa
 incetarea unui efort fizic mare) mai mare de 110 batai/min.
 -simptome:oboseala accentuata, greturi, ameteli.

 Semnele stresului termic determinat de expunerea la temperaturi
 scazute sunt:
 -frisoane puternice
 -scaderea temperaturii extremitatilor (senzatia de inghetare a
 mainilor)
 -oboseala extrema, somnolenta
   Aclimatizarea la caldura se realizeaza dupa urmatoarea
 schema:
            - in prima zi de lucru -20%
            - in a doua zi 40%
            - in a treia zi 60%
            - in a patra zi 80%
            - in a cincea zi 100%

                                                                   8
    Deoarece aclimatizarea este completa dupa 10-12 zile de
 expunere, medicului de medicina muncii ii revine sarcina
 supravegherii lucratorului in perioada de adaptare (15-30 zile).
   Activitatea desfasurata se incadeaza in categoria activitate cu
 efort fizic mediu, metabolism energetic mediu M cuprins intre
 130-200W/m2. (1W=0,86 kcal/ora).

   Confortul termic este asigurat in perioada de vara de o
 temperatura operativa de 23-26 C, iar in perioada de iarna de 20-
 24 C.

  1. masuri organizatorice:
  - acordarea de echipament individual de protectie corespunzator.
 - pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare
regimul de munca este stabilit luand ca reper persoana cu adaptarea
cea mai scazuta.

  2 Masuri medicale
 -temperatura ridicata-fisa nr. 106, anexa 1 HG 355/2007
 -temperatura scazuta –fisa nr. 107, anexa 1 HG 355/2007

   Contaminare agenti biologici




                                                                  9

								
To top