Docstoc

105

Document Sample
105 Powered By Docstoc
					                                                              PARTEA A II-A
Anul 174 (XVII) — Nr. 105                                                                                                           Joi, 29 iunie 2006
                                                   DEZBATERI PARLAMENTARE

                                            DEZBATERI PARLAMENTARE
                        ™EDINfiE COMUNE ALE CAMEREI DEPUTAfiILOR ™I SENATULUI
                                              SESIUNEA I ORDINAR√ — IUNIE 2006
                                           ™edin˛a din ziua de 19 iunie 2006
                                                                 (STENOGRAMA)

                                                                       SUMAR

                  Nr.                                                                                                            Pagina

                   1.     Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru ................................                        1–2
                   2.     Mesajul pre∫edintelui Rom‚niei cu privire la aderarea Rom‚niei la
                          Uniunea European„ ..................................................................................     2–11
                   3.     Dezbaterea ∫i adoptarea Hot„r‚rii Parlamentului Rom‚niei privind
                          prelungirea mandatului pre∫edintelui ∫i a mandatului unui membru ai
                          Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare, aprobate prin Hot„r‚rea
                          Parlamentului nr. 19 din 27 iunie 2001 .................................................               11–12
                   4.     Dezbaterea ∫i adoptarea Hot„r‚rii Parlamentului Rom‚niei pentru
                          modificarea Anexei la Hot„r‚rea Parlamentului Rom‚niei nr. 34/2005
                          privind desemnarea unor deputa˛i ∫i senatori Ón calitate de observatori
                          la Parlamentul European..........................................................................          12

   ™edin˛a a Ónceput la ora 19,40.                                            anun˛ c„ din totalul de 468 senatori ∫i deputa˛i ∫i-au
   Lucr„rile au fost conduse de domnul Nicolae V„c„roiu,                      Ónregistrat prezen˛a un num„r de 387, sunt absen˛i 81 de
pre∫edintele Senatului, asistat de domnii Gavril„ Vasilescu,                  colegi, deci suntem Ón cvorumul legal de lucru.
secretar al Senatului, ∫i Victor Viorel Ponta, secretar al                       Birourile permanente ale celor dou„ Camere ale
Camerei Deputa˛ilor. Din prezidiu a f„cut parte domnul                        Parlamentului au adoptat ordinea de zi ∫i proiectul de
Bogdan Olteanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor.                             program de lucru pentru ∫edin˛a noastr„ comun„, pe
   Domnul Nicolae V„c„roiu:                                                   care-l ave˛i Ón mapele dumneavoastr„.
                                                                                 V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii la ordinea de zi.
   Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Traian B„sescu,
                                                                                 Supun votului dumneavoastr„ ordinea de zi.
   Domnilor mini∫tri,
                                                                                 Cine este pentru? V„ mul˛umesc.
   Domnilor ambasadori ∫i reprezentan˛i ai Corpului
Diplomatic,                                                                      Œmpotriv„?
   Stima˛i invita˛i,                                                             Ab˛ineri?
   Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,                                   Ordinea de zi a fost votat„ Ón unanimitate.
   V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a                             Programul de lucru, p‚n„ la epuizarea ordinii de zi.
comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului ∫i s„ v„                               Sunt obiec˛iuni?
   2               MONITORUL      OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,    PARTEA a II-a,    Nr.   105/29.VI.2006

    Supun votului dumneavoastr„ programul de lucru.          venim, iar noi ne-am impus s„ ne str„duim s„ facem
    Cine este pentru? V„ mul˛umesc.                          eforturi, s„ ne ambi˛ion„m, ca s„ ajungem la o u∫„ ce
    Voturi Ómpotriv„?                                        trebuie deschis„.
    Ab˛ineri?                                                    Doamnelor ∫i domnilor,
    Programul de lucru a fost adoptat Ón unanimitate de          V„ anun˛ c„, mul˛umit„ acestor eforturi incontestabile
c„tre Parlamentul Rom‚niei.                                  pe care rom‚nii le-au f„cut Ómpreun„ Ón to˛i ace∫ti ani, ni
    Stima˛i colegi,                                          s-a preg„tit ceva mult mai serios. Europa ∫i europenii
    La primul punct al ordinii de zi avem mesajul            intr„ Ón ˛ara noastr„ prin legi de o mare complexitate,
pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, cu privire    prin disciplin„, seriozitate ∫i o formidabil„ capacitate de
la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.                   performan˛„ economic„. Œn Uniune, c‚ndva, ˛ara noastr„
    Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón conformitate cu prevederile      va deveni o ˛ar„ bogat„ ∫i prosper„, cu cet„˛eni boga˛i ∫i
art. 88 din Constitu˛ie, pre∫edintele Rom‚niei adreseaz„     prosperi. C‚t de aproape este acest c‚ndva depinde de
Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme     noi to˛i, de clasa politic„, dar ∫i de fiecare din cei 22 de
politice ale na˛iunii.                                       milioane de cet„˛eni, de c‚t de mult ne vom angaja Ón a
    V„ rog s„-mi permite˛i, stima˛i colegi, s„ invit la      valorifica avantajul de a fi Óntr-un spa˛iu al prosperit„˛ii ∫i
tribun„ pe pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian              libert„˛ii ∫i care creeaz„ fiec„ruia condi˛ii s„-∫i a∫eze
B„sescu, pentru a prezenta acest mesaj cu privire la         via˛a a∫a cum ∫i-o dore∫te, Ón func˛ie de c‚t munce∫te,
aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.                      de c‚t se preg„te∫te, de c‚t de mult Ó∫i dore∫te s„
    Domnule pre∫edinte, v„ rog. (Aplauze.)                   tr„iasc„ Ón prosperitate.
   Domnul Traian B„sescu — pre∫edintele Rom‚niei:                Spiritul european, modul de a g‚ndi ∫i regulile
                                                             europene vor fi prezente peste tot Ón via˛a Rom‚niei, la
    V„ mul˛umesc.
                                                             fiecare pas ∫i Ón fiecare zi. Œncep‚nd cu ianuarie 2007,
    A∫ vrea s„ v„ mul˛umesc Ón primul r‚nd
                                                             depinde de fiecare dintre noi, de noi to˛i la un loc, de
dumneavoastr„, domnilor pre∫edin˛i ai celor dou„
                                                             c‚t de rapid vom reu∫i s„ tr„im ∫i s„ g‚ndim Ón spirit
Camere, membrilor Parlamentului Rom‚niei, pentru
                                                             european.
onoarea pe care mi-a˛i f„cut-o permi˛‚ndu-mi s„ m„
adresez celui mai Ónalt for politic al Rom‚niei,                 Recent, am Ónceput s„ Ón˛elegem c„ dac„ intrarea Ón
Parlamentul, ocazionat de dorin˛a de a prezenta c‚teva       Uniune a fost, Ón primul r‚nd, o problem„ a Guvernului ∫i
realit„˛i ale Rom‚niei, acum, cu c‚teva luni Ónainte de      a clasei politice, integrarea este o problem„ a noastr„, a
intrarea Ón Uniunea European„.                               fiec„ruia din cei 22 de milioane de rom‚ni, pentru c„ nici
    Domnilor pre∫edin˛i,                                     un guvern nu poate produce schimb„rile Ón mentalitatea
    Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,                      ∫i atitudinea fiec„ruia dac„ noi refuz„m s„ ne integr„m
    Cet„˛eni ai Rom‚niei,                                    Ón noile realit„˛i, iar realitatea Uniunii Europene poate fi
    îObiectivul comun al Uniunii este s„ primeasc„ ca        enun˛at„ Óntr-un singur cuv‚nt: performan˛„ —
membri Rom‚nia ∫i Bulgaria, Ón ianuarie 2007, dac„ sunt      performan˛a institu˛iilor statului, performan˛„ economic„ ∫i
preg„tite.                                                   social„, performan˛„ Ón cultur„, performan˛„ Ón inovare ∫i
    Av‚nd ca baz„ raportul de monitorizare al Comisiei,      cercetare, performan˛„ Ón educa˛ie ∫i s„n„tate,
din mai 2006, Consiliul European confirm„ aceast„            performan˛„ individual„, performan˛a grupurilor de oameni.
pozi˛ie.“                                                        Comparativ, Ón timp, la nivel global, avantajele
    Am Ónceput prin a cita din Decizia Consiliului           extinderii Europei institu˛ionale ∫i administrative reprezint„
European din 15 — 16 iunie de la Bruxelles.                  cea mai spectaculoas„ evolu˛ie a lumii occidentale Ón
    Ca ∫ef al statului am avut ∫i am cele mai multe ocazii   ultimii 200 de ani, dar, Ón acela∫i timp, reprezint„ ∫i
s„ constat, Ón cadrul Ónt‚lnirilor cu pre∫edin˛i de state    ∫ansa ca Europa s„ se afle pe puntea de comand„ a
europene, cu Ónal˛i responsabili ai Uniunii Europene, c„     proceselor sociale ∫i economice ale lumii globalizate.
cel mai important lucru Ón cursa ˛„rilor aflate Ón curs de       Intr„m Óntr-o Europ„ cu cet„˛eni care par s„ fi obosit
aderare la Uniune este nu at‚t momentul intr„rii Ón          s„ sus˛in„ procesul de extindere, o Europ„ care anul
uniune, c‚t preg„tirea noilor cet„˛eni europeni pentru a     trecut a fost nevoit„ s„ constate e∫ecul Tratatului
tr„i Ón Europa extins„.                                      constitu˛ional Ón dou„ din cele mai importante state ale
    De ani de zile vorbim despre intrarea Rom‚niei Ón        Uniunii Europene. Intr„m Óntr-o Europ„ care acum
Europa. Vorbim despre capacitatea sau incapacitatea          Óncearc„ s„-∫i defineasc„ propriile frontiere prin g„sirea
noastr„ de a parcurge un drum, de a Ónainta spre o           unui r„spuns la Óntrebarea îP‚n„ unde, Uniunea
cultur„ ∫i un spa˛iu care, de∫i nu ne-au fost niciodat„      European„?“. Intr„m Óntr-o Europ„ care trebuie s„-∫i
str„ine, au p„rut mereu c„ se afl„ foarte departe.           reconsidere propriile institu˛ii, devenite tot mai ineficiente
    Am dob‚ndit chiar un complex fa˛„ de o structur„         ∫i mai costisitoare pe m„sur„ ce se extinde c„tre U.E. 27.
institu˛ional„, Uniunea European„, care ne a∫teapt„ s„       Intr„m Óntr-o Europ„ con∫tient„ c„ trebuie f„cute investi˛ii
                    MONITORUL        OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,    Nr.   105/29.VI.2006                 3

tot mai mari Ón cercetare ∫i educa˛ie ∫i, Ón egal„ m„sur„,           Œn 2005 ∫i 2006 am fost Óntr-un consistent efort de a
Ón cre∫terea capacit„˛ii de a-∫i garanta propria securitate.     ajunge s„ Óndeplinim la nivel minimal standardele Uniunii
™i mi-a∫ permite s„ spun c„ intr„m Óntr-o Europ„ care            ∫i totu∫i nu putem s„ nu constat„m c„ tot acest efort
trebuie s„-∫i pun„ foarte serios Óntreb„ri cu privire la         abia a fost Ón m„sur„ s„ ne scoat„ din pozi˛ia de ˛ar„
g„sirea unei rela˛ii optime Óntre productivitatea muncii, pe     cu institu˛ii sub standard ∫i s„ ne aduc„ la stadiul de
de o parte, ∫i capacitatea de a genera prosperitate ∫i           ˛ar„ cu institu˛ii care func˛ioneaz„ la un standard minim
protec˛ie social„, pe de alt„ parte.                             cerut de Uniunea European„.
    A∫ spune c„ intr„m Óntr-o Europ„ care beneficiaz„ de             Œntrebarea fundamental„ este dac„ aceste institu˛ii, a∫a
uria∫a for˛„ politic„, economic„ ∫i social„ a statelor care      cum func˛ioneaz„ ele acum, vor crea rom‚nilor cadrul
o compun ∫i care are acum nevoie s„-∫i construiasc„              necesar s„-∫i valorifice ∫ansele create prin intrarea, la
rapid propria relansare. Cu certitudine, politicienii europeni   1 ianuarie 2007, Ón Uniunea European„.
au ∫i voin˛a ∫i experien˛a, dar ∫i inteligen˛a g„sirii               Cu siguran˛„, nici cet„˛enii, nici societ„˛ile comerciale,
solu˛iilor de relansare a Europei unite a celor 27. Cu           nici societatea civil„ ∫i nici partenerii no∫tri europeni nu
siguran˛„, Europa unit„ va dep„∫i impasul actual,                pot fi mul˛umi˛i de mediocritatea func˛ional„ a institu˛iilor
relans‚ndu-se Ón drumul c„tre garantarea securit„˛ii ∫i          statului rom‚n.
prosperit„˛ii cet„˛enilor ei.                                        Este Ón interesul nostru ca Ón lunile care au mai
    V„ invit s„ spunem lucrurilor pe nume ∫i Ón ceea ce          r„mas p‚n„ la intrarea Ón Uniune s„ facem ca institu˛iile
prive∫te realit„˛ile noastre de ast„zi, acum, c‚nd ne afl„m      statului rom‚n s„ func˛ioneze la parametrii de
la doar c‚teva luni distan˛„ de momentul intr„rii Ón             performan˛„ ridica˛i, Ón a∫a fel Ónc‚t Rom‚nia ∫i rom‚nii
Uniune.                                                          s„ poat„ beneficia de avantajele ∫i facilit„˛ile create de
                                                                 intrarea Ón Uniunea European„.
   Doamnelor ∫i domnilor,
                                                                     A∫ spune c„ b„t„lia real„ nu se d„ cu stegule˛ele, ci
    Œn fa˛a unei Europe care acum Ó∫i analizeaz„ realit„˛ile
                                                                 cu realit„˛ile Rom‚niei, cu nevoia de performan˛„ a
∫i-∫i proiecteaz„ viitorul, parte din statele membre Ó∫i pun
                                                                 institu˛iilor statului rom‚n. Dac„ vom ajunge la o bun„
Ón mod legitim Óntrebarea dac„ Rom‚nia va fi o povar„
                                                                 performan˛„ a institu˛iilor statului, cu certitudine Ói vom
pentru Europa unit„, iar la aceast„ Óntrebare, nici o ˛ar„
                                                                 putea servi, Ón primul r‚nd, pe rom‚ni. Vom fi, Ón acela∫i
a Uniunii Europene nu va putea da un r„spuns. Singurii
                                                                 timp, o ˛ar„ care contribuie la dinamizarea Uniunii prin
care pot r„spunde credibil suntem noi, rom‚nii.
                                                                 propriile ei performan˛e. Scoaterea din mediocritatea
   V„ invit, stima˛i parlamentari, dragi cet„˛eni, s„            func˛ional„ a institu˛iilor statului poate fi r„spunsul corect
constat„m Ómpreun„ cele mai importante elemente asupra           al Rom‚niei la Óntrebarea pe care ast„zi mul˛i europeni
c„rora va trebui s„ Óndrept„m eforturile noastre pentru ca       ∫i-o pun cu privire la Rom‚nia, ∫i reprezint„ reac˛ia
Rom‚nia s„ nu fie o povar„ pentru Europa.                        corect„ a establishment-ului politic rom‚nesc la a∫tept„rile
   Sunt elemente c„rora trebuie s„ le acord„m Óntreaga           cet„˛enilor rom‚ni.
aten˛ie pentru a beneficia de principalul scop al extinderii,        Din acest motiv, pozi˛ia unor politicieni de a nu
adic„ bun„starea cet„˛enilor rom‚ni. Œn cele din urm„,           restructura Guvernul, agen˛iile guvernamentale ∫i alte
binele rom‚nilor este chiar miza intr„rii noastre Ón             institu˛ii ale statului rom‚n este cel pu˛in greu de Ón˛eles,
Uniunea European„.                                               mai ales atunci c‚nd blocajul este sus˛inut Ón numele
   A∫ Óncepe cu o apreciere specific„ modului de                 intr„rii Ón Uniune.
evaluare al Comisiei Europene pentru o ˛ar„ candidat„                Evident, este doar o abordare politicianist„ f„cut„ Ón
cum Ónc„ este Rom‚nia. Avem Ón total, Ón raportul din            slujba unor grupuri politice, ∫i nu Ón slujba rom‚nilor.
mai 2006, nu mai pu˛in de 43 de stegule˛e galbene ∫i             Refuzul restructur„rii ∫i simplific„rii celor mai importante
4 stegule˛e ro∫ii, acoperind par˛ial sau total 19 din cele       institu˛ii ale statului este cu at‚t mai greu de Ón˛eles cu
31 de capitole ale Tratatului de aderare.                        c‚t unele din principalele repro∫uri ale rapoartelor de
    Dac„ preciz„m c„ printre capitolele c„rora le sunt           evaluare sunt legate de birocra˛ie ∫i capacitatea
rezervate stegule˛ele galbene ∫i ro∫ii sunt vizate cele          administrativ„ redus„ a institu˛iilor statului rom‚n.
privind agricultura, politica social„, politica de dezvoltare        Cea mai mare provocare pentru Rom‚nia Ón
regional„, mediul Ónconjur„tor, justi˛ia, controlul financiar    urm„toarele luni este declan∫area imediat„ a procesului
sau libera circula˛ie a m„rfurilor ∫i a serviciilor, constat„m   de modernizare a institu˛iilor statului ∫i cre∫terea
c„, Ón puncte-cheie ale vie˛ii economice ∫i sociale,             capacit„˛ii sale administrative.
Rom‚nia se Ónscrie Óntr-o zon„ a mediocrit„˛ii. ™i aici a∫           Rom‚nia se confrunt„ cu mari deficien˛e privind
vrea s„ fiu foarte clar: discut„m despre capitole care Ón        capacitatea de a administra eficient resurse publice, de a
luna octombrie din 2005 erau marcate cu ro∫u, iar Ón             planifica strategic ∫i de a corela ∫i implementa politici ∫i
martie 2006, prin efortul unora dintre mini∫tri, au devenit      programe multianuale. Œn mod deosebit acest aspect
galbene. Acest progres, remarcat de c„tre Comisia                afecteaz„ eforturile de integrare european„ ∫i de cre∫tere
European„, nu schimb„ Óns„ realitatea.                           a competitivit„˛ii.
   4                 MONITORUL       OFICIAL     AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,    Nr.   105/29.VI.2006

    Trebuie avut„ Ón vedere o ra˛ionalizare institu˛ional„        produc„torii agricoli, c„tre fermieri, sau m„surilor de pia˛„
pornind de la reg‚ndirea de ansamblu a rolului,                   destinate industriei alimentare. Toate acestea Ónseamn„
responsabilit„˛ilor ∫i num„rului de institu˛ii, mai ales la       preg„tirea capacit„˛ii noastre de a valorifica sumele
nivel central. Exist„ multe paralelisme, iar unele activit„˛i     alocate din bugetul Uniunii Europene pentru dezvoltarea
trebuie externalizate nefiind specifice func˛iei publice.         Rom‚niei Ón ansamblu ∫i pentru cre∫terea bun„st„rii
    Trebuie asigurat„ dezvoltarea resurselor umane,               rom‚nilor. Avem obliga˛ia s„ preg„tim institu˛iile rom‚ne∫ti
mobilitatea institu˛ional„ a func˛ionarilor ∫i un sistem de       s„ fie capabile s„ absoarb„ fondurile destinate Rom‚niei.
m„surare a performan˛ei func˛ionarilor publici.                       Orice analiz„ arat„ c„, dac„ vom avea capacitatea de
    Este nevoie, de asemenea, de revederea sistemului             absorb˛ie, cele 31 de miliarde pot reprezenta doar o
de salarizare, pentru a asigura un mai mare grad de               baz„ de dezvoltare, ∫i nu o alocare suficient„ pentru
uniformitate Óntre institu˛ii, procese care trebuie dublate ∫i    modernizarea, Ón ansamblu, a Rom‚niei.
de toleran˛„ zero fa˛„ de corup˛ia func˛ionarilor publici.            De aceea, Ómi permit s„ propun Guvernului ∫i
    Œn fine, este necesar„ o Ómbun„t„˛ire substan˛ial„ Ón         Parlamentului o abordare Óndr„znea˛„, ∫i anume ca,
managementul bugetar, viz‚nd: capacitatea de elaborare            simultan cu utilizarea pe proiecte a sumei de 31 miliarde
de previziuni ∫i prognoze ∫i fixare de priorit„˛i;                euro acorda˛i de Uniunea European„, Rom‚nia s„
planificarea ∫i programarea multianual„ ∫i ob˛inerea de           angajeze Ónc„ 30 miliarde euro din credite externe, Ón
rezultate; capacitatea de a elabora, conduce, monitoriza          a∫a fel Ónc‚t s„ dubleze capacitatea de efort financiar
∫i evalua proiecte; transparen˛a; sistemul de audit intern.       destinat„ preponderent dezvolt„rii infrastructurii de
    Acum este momentul Ón care, Ón mod con∫tient, putem           transporturi, prin lansarea imediat„ a unor programe de
alege Óntre efortul minim, care Ónseamn„ men˛inerea Ón            dezvoltare a infrastructurilor na˛ionale, a infrastructurilor
mediocritate, sau efortul maxim, care Ónseamn„ vitalizarea        din mediul rural, a protec˛iei mediului ∫i a continu„rii
∫i eficientizarea institu˛iilor rom‚ne∫ti care pot garanta        investi˛iei Ón Centrala Nuclear„ de la Cernavod„. O astfel
performan˛a. ™i c‚nd m„ refer la nevoia de performan˛„            de abordare este posibil„, pentru c„ nivelul de Óndatorare
a institu˛iilor statului rom‚n, m„ refer la Guvern,               al Rom‚niei este sc„zut, Ón raport cu standardele Uniunii,
ministere, administra˛ie local„, agen˛ii guvernamentale,          iar programarea unei dezvolt„ri sus˛inute cu peste
servicii descentralizate, justi˛ie, Pre∫edin˛ie, Parlament.       60 miliarde euro Ón termen de 7-8 ani ne-ar permite ca,
Avem intervalul de timp de acum ∫i p‚n„ Ón decembrie,             Ón jurul anului 2015, s„ putem spune c„ Rom‚nia a
Ón care principala noastr„ preocupare trebuie s„ fie              devenit o ˛ar„ modern„ ∫i atractiv„ Ón care rom‚nii vor
profunda reformare a institu˛iilor executive ale statului ∫i      avea condi˛iile unei vie˛i decente.
scoaterea din mediocritate a sectoarelor marcate cu                   Totodat„, Guvernul are datoria s„ produc„ o strategie
galben ∫i ro∫u Ón raportul de evaluare al comisiei.               fiscal„ bazat„ pe proiec˛ia necesarului de resurse, ˛in‚nd
    Doar a∫a Rom‚nia intr„ Ón Uniune cu perspectiva               cont de sumele necesare acoperirii contribu˛iei na˛ionale
cert„ a performan˛ei Ón favoarea propriilor ei cet„˛eni, dar      la sumele alocate de Uniunea European„ ∫i de
∫i cu perspectiva unei ˛„ri performante, Ón ansamblul             procentele din produsul intern brut alocate Ón viitor
˛„rilor Uniunii Europene.                                         diverselor sectoare bugetare, Ón special pentru s„n„tate,
    Angajamentul ferm din campania electoral„ privind             educa˛ie, pensii, ajutoare sociale, armat„. De asemenea,
modernizarea institu˛iilor ∫i a sistemului politic intern nu a    trebuia stabilit necesarul pentru investi˛ii Ón infrastructur„
fost f„cut de dragul oficialilor de la Bruxelles, ci, Ón          ∫i Ón ce m„sur„ acestea pot fi finan˛ate din Ómprumuturi.
primul r‚nd, pentru beneficiul na˛iunii rom‚ne.                   Absen˛a acestei strategii fiscale Ómpiedic„ o planificare
    Stima˛i parlamentari,                                         adecvat„ Ón sectoarele bugetare ∫i creeaz„ incertitudine
    Dragi cet„˛eni,                                               ∫i nemul˛umiri Ón sectorul privat. Este absolut necesar ca,
    Avem experien˛a anilor trecu˛i, Ón care Rom‚nia s-a           Ón cel mai scurt timp, Executivul s„ lanseze Ón dezbatere
dovedit incapabil„ s„ cheltuiasc„ rapid ∫i cu maxim„              public„ strategia fiscal„ pentru urm„torii ani.
eficien˛„ sumele nerambursabile alocate prin diverse                  Doamnelor ∫i domnilor,
programe de preaderare, ca de exemplu PHARE, ISPA,                    Educa˛ia ∫i cercetarea reprezint„ un capitol-cheie al
SAPARD, unde importante sume de bani au fost cheltuite            ∫anselor noastre prezente ∫i viitoare.
cu Ónt‚rziere, din lipsa capacit„˛ii administrative a                 Mi-a∫ permite s„ prezint o realitate care, probabil, va
institu˛iilor rom‚ne∫ti, a birocra˛iei, a capacit„˛ii de a crea   fi contestat„, dar trebuie s„ recunoa∫tem c„ aici suntem.
programe viabile, dup„ standarde europene.                            Continu„m s„ utiliz„m metode expozitive, tradi˛ionale,
    Odat„ cu intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„,              Ón loc s„ ne Óndrept„m tot mai mult c„tre metodele
avem o alt„ perspectiv„: alocarea, pentru perioada                moderne de educa˛ie, prin implicarea elevului, a
2007—2013, a 31 miliarde euro, sum„ nerambursabil„,               studentului Ón propria educa˛ie.
destinat„ infrastructurii de transport, dezvolt„rii regionale         Exist„ mari neconcordan˛e Óntre obiectivele sistemului
a resurselor umane, cre∫terii nivelului de competitivitate al     na˛ional de educa˛ie ∫i obiectivele elevului, dintre
economiei, dezvolt„rii rurale sau pl„˛ilor directe c„tre          finalit„˛ile exprimate ale educa˛iei ∫i cerin˛ele pe pia˛a
                    MONITORUL        OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,    Nr.   105/29.VI.2006                   5

for˛ei de munc„. Centrarea excesiv„ a curriculumului                 La toate evalu„rile interna˛ionale, Rom‚nia se situeaz„
Ónv„˛at pe asimilare ∫i reproducerea cuno∫tin˛elor, Ón           Ón ultima treime din 30—40 de ˛„ri evaluate. ™i Ónc„ un
defavoarea unui curriculum centrat pe formare ∫i                 adev„r nepl„cut: Ón baza evalu„rilor interna˛ionale,
competen˛e, este, de asemenea, una din marile racile ale         Rom‚nia nu are nici o institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt superior
Ónv„˛„m‚ntului nostru actual.                                    Ón primele 500 de institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior ale
    Mari dificult„˛i Ón angajarea de cadre didactice             lumii.
specializate pe materiile necesare a fi predate la diverse           Cu siguran˛„, deprecierea continu„ a calit„˛ii
paliere ale sistemului de educa˛ie reprezint„ o alt„             Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc este justificat„ Ón primul r‚nd de
problem„ a sistemului rom‚nesc de educa˛ie actual;               subfinan˛area cronic„ din ultimii 15 ani, care a dus
p„r„sirea timpurie a studiilor, lipsa de motivare pentru         inclusiv la o degradare a infrastructurii ∫colare.
participarea la examenele na˛ionale de c„tre elevii                  Nu vreau s„ acuz Óntregul corp profesoral, dar trebuie
provenind din familiile cu venituri foarte mici sau din          s„ spunem c„ sunt tot mai multe cazurile Ón care
medii dezavantajate, Ón mod deosebit mediul rural ∫i             deciziile luate Ón sistemul de educa˛ie, at‚t la nivelul
popula˛ia de etnie rom„.                                         politicilor, c‚t ∫i la nivelul fiec„rei ∫coli, se iau f„r„ s„ se
    Rata de abandon ∫colar este de 1,5%, una dintre cele         ˛in„ cont Ón primul r‚nd de interesul elevilor ∫i studen˛ilor.
mai ridicate din Europa. 80% din cei care abandoneaz„                De asemenea, cred c„ profesorii trebuie s„ aplice
∫coala sunt de etnie rom„.                                       aceea∫i exigen˛„ Ón preg„tirea lor profesional„ pe care o
    Sistemul de Ónv„˛„m‚nt Ón mediul rural este                  cer, pe bun„ dreptate, elevilor.
caracterizat de c‚teva elemente, ∫i anume: ponderea cea              Nu vom da ∫anse tinerei genera˛ii p‚n„ nu vom avea
mai ridicat„ a personalului necalificat — 86,6% din              decen˛a, dar ∫i voin˛a, s„ plec„m de la interesele elevului
cadrele didactice din mediul rural nu au calificarea cerut„      ∫i s„ reprofil„m corpul profesoral Ón acord cu nevoile de
de exercitarea postului. Œn mediul rural, aproximativ            integrare pe pia˛a muncii a t‚n„rului absolvent, fie c„
jum„tate din popula˛ia ∫colar„ Ón v‚rst„ de 14 ani nu            este vorba de absolventul de liceu sau de cursuri
de˛ine diplom„ de capacitate sau nu promoveaz„ testarea          universitare.
na˛ional„. Discrepan˛ele dintre mediul urban ∫i cel rural            Œn acela∫i timp, este evident c„ un Ónv„˛„m‚nt cu
tind s„ se ad‚nceasc„.                                           profesori ale c„ror salarii nu le permit un trai decent nu
    Bugetul pentru educa˛ie continu„ s„ fie construit pe         poate fi un Ónv„˛„m‚nt care s„ stimuleze ata∫amentul
capitole ∫i articole, nu pe programe ∫i priorit„˛i, Ón func˛ie   cadrelor didactice fa˛„ de sistemul din care fac parte.
de noile realit„˛i, Ón func˛ie de cererea ∫i oferta intern„ ∫i       Din aceste motive, este greu de Ón˛eles reticen˛a
oferta european„ de pe pia˛a muncii.                             Guvernului Ón a aloca pentru acest an 5% din produsul
    Planurile de Ónv„˛„m‚nt sunt Ónc„rcate cu 12—14              intern brut, cu tendin˛a de a se ajunge la 6% pentru
discipline pe fiecare nivel de studiu ∫i o Ónc„rc„tur„ orar„     educa˛ie ∫i cercetare Ón 2007.
excesiv„ de 30—32 de ore pe s„pt„m‚n„.                               Trebuie s„ Ón˛elegem c„ a nu finan˛a educa˛ia ∫i
    Date fiind realit„˛ile de mai sus, se impune ca Ón           cercetarea Ónseamn„ a condamna Rom‚nia. Clasa
aten˛ia Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ fie a∫ezate      politic„ de ast„zi, Guvernul, Parlamentul, Pre∫edin˛ia au
c‚teva priorit„˛i ce se pot constitui Ón ac˛iuni imediate        obliga˛ia s„ nu sfideze viitorul Rom‚niei prin nefinan˛area
destinate a stopa declinul calit„˛ii educa˛iei noastre, ∫i       corespunz„toare a educa˛iei ∫i cercet„rii.
anume:                                                               Doamnelor ∫i domnilor,
    — asigurarea calit„˛ii — prin activarea celor dou„               Nu putem vorbi despre o for˛„ de munc„ educat„ ∫i
agen˛ii responsabile de calitatea Ón Ónv„˛„m‚ntul superior,      creativ„, f„r„ a discuta despre s„n„tate — un domeniu
ca ∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul mediu;                                     extrem de important care, de ani de zile, este Óntr-o criz„
    — descentralizarea controlului ∫colilor ∫i implicarea        c„reia trebuie s„-i g„sim solu˛ii pe termen lung.
administra˛iei locale, a p„rin˛ilor, a elevilor Ón stabilirea        Analiza st„rii de s„n„tate eviden˛iaz„ cre∫terea
orelor op˛ionale, Ón acord cu nevoile locale;                    constant„ a bolilor cronice. Œn anul 2005, cauzele de
    — informatizarea Ónv„˛„m‚ntului rural este singura           deces sunt datorate, Ón principal, bolilor cardio-vasculare,
∫ans„ dat„ tinerilor din mediul rural de a ˛ine contactul,       ale aparatului digestiv, ale aparatului respirator. Toate
pasul cu elevii ∫i studen˛ii din mediul urban;                   acestea fac ca speran˛a de via˛„ Ón Rom‚nia, Ón condi˛ii
    — reforma curriculei este un efort major care trebuie        de s„n„tate, s„ fie de doar 63 ani, adic„ cu 7 ani mai
f„cut pentru toate palierele sistemului de educa˛ie              pu˛in pentru b„rba˛i ∫i cu circa 10 pentru femei, Ón raport
rom‚nesc, de la ∫coala elementar„ p‚n„ la universitate,          cu media european„.
Ón a∫a fel Ónc‚t absolven˛ii ∫colilor medii ∫i ai                    Cauza acestei realit„˛i este Ón primul r‚nd legat„ de
universit„˛ilor s„ fie oameni cu ∫ansa de a se Óncadra Ón        ineficien˛a sistemului de s„n„tate, generat„ ∫i de
c‚mpul muncii.                                                   neacoperirea integral„ a nevoilor de finan˛are. Consecin˛a
    Nu mai pu˛in important„ este reforma educa˛iei timpurii      ineficien˛ei sistemului de s„n„tate este accesul limitat al
sau reformarea sistemului de cercetare.                          popula˛iei la serviciile medicale, o calitate discutabil„ a
   6                 MONITORUL        OFICIAL    AL    ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,   Nr.   105/29.VI.2006

actului medical ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cre∫terea                  Grupului parlamentar al P.R.M.) Nu am venit s„ am pozi˛ii
morbidit„˛ii ∫i mortalit„˛ii.                                      partizane fa˛„ de o sus˛inere sau alta.
    Reforma s„n„t„˛ii este, Ón momentul de fa˛„, al„turi de            Œn acela∫i timp, este extrem de important faptul c„
reforma din educa˛ie ∫i cea din justi˛ie, cea mai necesar„         reforma declan∫at„ vizeaz„ spitalele. Œn aceast„ zon„ se
reform„ din societatea rom‚neasc„. O reform„ care                  cheltuiesc peste 70% din resurse. Pa∫i importan˛i, ca:
trebuie s„ aib„ ca ˛int„ accesul garantat la Óngrijirile           profesionalizarea managementului spitalului, introducerea
medicale, o reform„ care trebuie s„ fac„ din actul                 contractului de management pentru managerii ∫i ∫efii de
medical un act de calitate superioar„, o reform„ care s„           sec˛ie, reglementarea conflictelor de interese ∫i a
elimine crizele de medicamente ∫i materiale sanitare, sau,         compatibilit„˛ilor sunt parte a reformei declan∫ate,
altfel spus, o reform„ care trebuie s„ Ónl„ture cea mai            constituindu-se Ón elemente de reform„ a spitalelor de
mare team„ a rom‚nilor — teama de a fi bolnav.                     natur„ s„ orienteze corect cheltuielile ∫i s„ diminueze
    C‚nd vorbim despre s„n„tate, ne-am obi∫nuit s„                 fraudele.
spunem, aproape Ón mod reflex, subfinan˛are. ™i, totu∫i,               Din p„cate, modul defectuos de aplicare a Legii
dac„ Ón 1998, sistemul de s„n„tate beneficia de circa              spitalelor afecteaz„ credibilitatea reformei.
850 milioane euro, prin bugetul anului acesta, fondurile               Nu mai pu˛in important mi se pare faptul c„ m„suri
alocate s„n„t„˛ii se apropie de 4 miliarde euro. Este              de reform„ stringente Ón s„n„tate, cum sunt ameliorarea
evident c„, de∫i a beneficiat de cea mai mare cre∫tere Ón          condi˛iilor Ón unit„˛ile de psihiatrie, combaterea
privin˛a finan˛„rii, situa˛ia Ón sistemul sanitar, Ón loc s„ fie   abandonului Ón maternit„˛i, sunt neglijate, de∫i fac parte
mai bun„, este din ce Ón ce mai rea. (Aplauze din partea           din setul de observa˛ii al Comisiei Europene cu privire la
Grupului parlamentar al P.S.D.)                                    sistemul de s„n„tate.
    Medicina preventiv„ este complet dezorganizat„.                    Importante probleme ale sistemului de s„n„tate sunt
    Medicina primar„, de familie, este subfinan˛at„.               neglijate datorit„ blocajului administrativ la nivelul
Sistemul ambulatoriu este subfinan˛at ∫i ineficient.               Ministerului S„n„t„˛ii ∫i a∫ enumera c‚teva dintre
                                                                   acestea:
    Sistemul de Óngrijire la domiciliu ∫i recuperare este,
practic, absent.                                                       —probleme legate de medicamentele compensate, prin
                                                                   aceea c„ lista actual„, pe de o parte, dep„∫e∫te
    Sistemul de ambulan˛„ este subfinan˛at ∫i echipat
                                                                   capacitatea de sus˛inere financiar„, iar, pe de alt„ parte,
necorespunz„tor.
                                                                   consacr„ medicamente nejustificat introduse pe aceast„
    Spitalele sunt suprafinan˛ate, Ón raport cu celelalte
                                                                   list„, dar care sunt reflexul unor interese nelegitime, ce
componente, dar lipsite de performan˛„ managerial„ ∫i
                                                                   graviteaz„ Ón jurul sistemului de s„n„tate. Nu este
control.
                                                                   admisibil ca dreptul unui bolnav de a primi medicamente
    Œn aceste condi˛ii, reforma Ón sistemul sanitar trebuie        compensate s„ nu mai fie respectat, dac„ a avut
centrat„ pe: ameliorarea managementului spitalelor,                ghinionul s„ se Ómboln„veasc„ Ón ultima s„pt„m‚n„ a
reconstruc˛ia sistemului de preven˛ie ∫i de ambulan˛„,             lunii;
cre∫terea finan˛„rii medicinei de familie ∫i ambulatorie,              — dup„ 18 luni de guvernare, Ministerul S„n„t„˛ii nu
finan˛area Óngrijirii la domiciliu.                                a reu∫it s„ organizeze licita˛iile na˛ionale anuale pentru
    Analiz‚nd pachetul legislativ promovat prin asumarea           programele na˛ionale, elud‚nd legea ∫i sprijinind astfel
r„spunderii Guvernului Ómi permit s„ observ c„ singurul            interesele celor care au c‚∫tigat licita˛iile Ón 2003.
capitol cu adev„rat util a fost cel legat de reforma               (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D. ∫i a
spitalelor. Œn rest, cele circa 860 de articole ale legii ating    Grupului parlamentar al P.R.M.), perpetu‚nd interesele
doar tangen˛ial problematica real„ a sistemului de                 c‚ndva reclamate de actuala putere;
s„n„tate. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D.           — programul de diabet zaharat este la fel de
∫i a Grupului parlamentar al P.R.M.)                               defectuos organizat, perpetu‚nd interesele acelora∫i firme
    Practic, 80% din prevederile pachetului legislativ au          care au c‚∫tigat licita˛iile cu 3-4 ani Ón urm„;
pu˛in„ leg„tur„ cu schimb„rile a∫teptate ∫i necesare Ón                — m„surile promovate de un Guvern declarat de
sistemul de s„n„tate. (Aplauze din partea Grupului                 centru-dreapta sunt mai de st‚nga dec‚t cele promovate
parlamentar al P.S.D. ∫i a Grupului parlamentar al P.R.M.),        de P.S.D. Œn timp ce Guvernul P.S.D. a ini˛iat
constituindu-se Óntr-un balast legislativ care necesit„            privatizarea, externalizarea serviciilor medicale, actualul
elaborarea altor 80 de acte normative, pentru a nu bloca           Minister al S„n„t„˛ii a blocat acest proces. (Aplauze din
sistemul. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D.       partea Grupului parlamentar al P.S.D.);
∫i a Grupului parlamentar al P.R.M.)                                   — sistemul de s„n„tate trebuie s„ fie bine administrat,
    Domnilor parlamentari,                                         disciplina financiar„ trebuie respectat„, dar prioritatea
    A∫ vrea s„ m„ Ón˛elege˛i, sunt pre∫edintele rom‚nilor          sistemului trebuie s„ fie interesul pacientului. Nu este
∫i am obliga˛ia s„ fiu corect cu rom‚nii, Ón primul r‚nd.          echitabil ca serviciile de care beneficiaz„ un bolnav s„
(Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D. ∫i a            varieze major de la un jude˛ la altul ∫i Óntre mediul rural
                     MONITORUL       OFICIAL     AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,    Nr.   105/29.VI.2006                 7

∫i cel urban. Trebuie s„ ac˛ion„m urgent pentru a                 silviculturii ∫i a mediului rural trebuie s„ fie maxime.
corecta aceast„ situa˛ie nedreapt„.                               Eventuala incapacitate de absorb˛ie a fondurilor destinate
    Œn concluzie, schimbarea Ón sistemul de s„n„tate a            agriculturii Ónseamn„ condamnarea deliberat„ la s„r„cie ∫i
debutat sub auspicii promi˛„toare, dar a fost cur‚nd              Ónapoiere a celei mai n„p„stuite categorii de popula˛ie,
sufocat„ de mul˛imea de reglement„ri pu˛in relevant„              popula˛ia din mediul rural, iar responsabilitatea ne va
pentru reform„.                                                   apar˛ine nou„, tuturor, inclusiv Executivului.
    Avem nevoie urgent„ de credibilizarea ac˛iunii de                 Doamnelor ∫i domnilor,
reformare a sistemului de s„n„tate, credibilizare care nu             Consolidarea democra˛iei Ónseamn„, Ón primul r‚nd, o
poate veni din alt„ parte dec‚t din Ómbun„t„˛irea imediat„        justi˛ie egal„ pentru to˛i. Prin lege, magistra˛ilor le este
a actului medical ∫i a asisten˛ei medicale.                       garantat„ o independen˛„ total„, iar garantul
    Doamnelor ∫i domnilor,                                        independen˛ei justi˛iei este Consiliul Superior al
    Intr„m Ón Uniunea European„ cu un poten˛ial de                Magistraturii.
dezvoltare al agriculturii cum pu˛ine ˛„ri au. (Rumoare.)             Independen˛a magistra˛ilor trebuie s„ fie folosit„ pentru
Agricultura noastr„ actual„ este Óns„ una dintre cele mai         solu˛iile legale, impar˛iale ∫i unitare. Nimeni, nici rom‚nii,
r„mase Ón urm„, afect‚nd competitivitatea Rom‚niei, Ón            nici europenii nu pot accepta independen˛a care ascunde
general. S„ ∫ti˛i c„ agricultura nu func˛ioneaz„ din 2004,        incompeten˛„ ∫i, eventual, corup˛ie. Justi˛ia trebuie s„
din decembrie. (Rumoare.)                                         devin„ acel sistem public c„ruia rom‚nii ∫i Ón mod egal
    Intr„m Ón Uniunea European„ cu peste 30% din                  cet„˛enii europeni i se adreseaz„ cu Óncredere. De
popula˛ie ocupat„ Ón agricultur„, Ón timp ce al˛ii au 2-6%        aceea, C.S.M. trebuie s„ stabileasc„ standarde de
din popula˛ie ocupat„ Ón agricultur„. Intr„m Ón Uniunea           exigen˛„ profesional„ pentru magistra˛i, s„ verifice
European„ cu aproape jum„tate din popula˛ia ˛„rii locuind         calitatea actului de justi˛ie ∫i s„-i sanc˛ioneze pe
Ón mediul rural. Mai mult de trei sferturi din locuin˛ele de      magistra˛ii care gre∫esc.
la sat nu beneficiaz„ de ap„ curent„, de canalizare. Œn               Œncrederea popula˛iei Ón justi˛ie este Ónc„ sc„zut„.
plus, practic„m o agricultur„ de subzisten˛„.                     Pre∫edin˛ia, Guvernul, Parlamentul ∫i institu˛iile din
    Agricultura ∫i dezvoltarea rural„ sunt elemente               sistemul judiciar primesc mii de pl‚ngeri Ón leg„tur„ cu
strategice fundamentale de dezvoltare a satului rom‚nesc.         func˛ionarea proast„ a justi˛iei, mersul proceselor ∫i
Dac„ modernizarea infrastructurii rurale const„ Ón                inechitatea solu˛iilor. Nivelul sc„zut de Óncredere a
preg„tirea de proiecte ∫i abord„ri preponderent tehnice,          popula˛iei Ón justi˛ie e cauzat de lungimea ∫i tergiversarea
relativ u∫or de rezolvat, Ón colaborare cu administra˛ia          proceselor, de modul Ón care oamenii sunt trata˛i de
local„ ∫i agen˛iile de dezvoltare regional„, eficientizarea       serviciile administrative ale instan˛elor, de suspiciuni
agriculturii este un proces mult mai complex.                     determinate fie de lipsa de impar˛ialitate, fie de lipsa de
    De aceea, cred c„ se impun o serie de m„suri                  profesionalism a unor magistra˛i.
urgente pentru a preg„ti capacitatea de absorb˛ie a                   Este esen˛ial„ interven˛ia ferm„ ∫i constant„ a
fermierilor, a ˛„ranilor, pentru a beneficia de sus˛inerea        Consiliului Superior al Magistraturii pentru preg„tirea
financiar„ disponibil„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, odat„         profesional„ ∫i sanc˛ionarea magistra˛ilor care gre∫esc.
cu intrarea Ón Uniunea European„.                                 Asist„m cu to˛ii la îb‚lb‚ieli“ ale justi˛iei ∫i nu vedem nici
    De o importan˛„ deosebit„ pentru punerea Ón valoare           un responsabil. Frecven˛a deciziilor contrarii nu este
a poten˛ialului nostru agricol este crearea unei industrii        semnul independen˛ei, ci al lipsei de profesionalism ori
alimentare adaptate la nevoia valorific„rii produc˛iei            de integritate.
agricole, chiar Ón mediul rural.                                      Magistra˛ii nu sunt deasupra altor categorii
    Trebuie, a∫adar, concentrat un efort imens pentru             profesionale. C‚teodat„ au tenta˛ia de a se izola de
preg„tirea personalului din administra˛ia local„ din mediul       societate (îNoi suntem altfel“) ∫i de a se imuniza Ón fa˛a
rural, din agen˛iile Ministerului Agriculturii, din asocia˛iile   r„spunderii pentru gre∫eli, invoc‚nd independen˛a justi˛iei.
profesionale, a fermierului, a Óntreprinz„torului din mediul      Magistra˛ii trebuie s„-∫i fac„ curat Ón propria curte.
rural, pentru a fi preg„ti˛i s„ absoarb„, s„ valorifice           Justi˛ia este un serviciu public, ∫i faptul c„ este l„sat„ s„
∫ansa de a avea la dispozi˛ie peste 4,5 milioane euro Ón          se autoguverneze Ón mare m„sur„, prin Consiliul Superior
scopul propriei dezvolt„ri. Cel pu˛in la fel de important„        al Magistraturii, nu Ónseamn„ c„ celelalte puteri ale
este punerea Ón valoare a poten˛ialului turistic din mediul       statului trebuie s„ r„m‚n„ indiferente la lipsa de
rural, prin crearea unei strategii de dezvoltare a                performan˛„ a justi˛iei ∫i la nemul˛umirile popula˛iei.
agroturismului sau a micii industrii de valorificare a                P‚n„ la urm„, statul este r„spunz„tor Ón fa˛a poporului
resurselor p„durii.                                               pentru cum func˛ioneaz„ sistemul de justi˛ie, iar dac„
    Aici, Ón zona agriculturii ∫i a mediului rural, este una      statul ∫i-a transferat o mare parte din atribu˛ii c„tre
din cheile evolu˛iei pozitive a Rom‚niei Ón ansamblul ei.         Consiliul Superior al Magistraturii, asta nu Ónseamn„ c„
Eforturile Guvernului pentru preg„tirea capacit„˛ii de            trebuie s„ r„m‚n„ indiferent la ce se Ónt‚mpl„ Ón justi˛ie.
absorb˛ie a fondurilor puse la dispozi˛ia agriculturii,           Justi˛ia se pl‚nge de lipsa de autoritate, dar o justi˛ie
   8                MONITORUL       OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,   Nr.   105/29.VI.2006

care nu se preocup„ s„-∫i asigure integritatea ∫i                   Justi˛ia este acea putere a statului care are misiunea
profesionalismul magistra˛ilor va fi Óntotdeauna lipsit„ de     ca prin ac˛iunea ei s„ garanteze cl„direa unei societ„˛i Ón
autoritate ∫i privit„ cu neÓncredere.                           care ∫ansele sunt egale pentru to˛i, Ón care nimeni s„ nu
    Sunt Ónc„ magistra˛i corup˛i. Recent au fost trimi∫i Ón     fie deasupra legii. Func˛ionarea prompt„ ∫i corect„ a
judecat„ un judec„tor ∫i un procuror pentru luare de            justi˛iei este aceea care garanteaz„ fiec„rei societ„˛i,
mit„. Desigur vinov„˛ia lor va fi stabilit„ de instan˛ele de    fiec„rui rom‚n posibilitatea de a-∫i valorifica ∫ansa
judecat„, de colegii lor. Sunt convins c„ acesta este doar      apartenen˛ei la Uniunea European„.
un Ónceput. Corpul cinstit al magistra˛ilor trebuie s„              Œn acest context, a∫ vrea s„ spun c‚teva cuvinte
continue acest proces.                                          despre proiectul Agen˛iei de Integritate care ar trebui s„
    Œn raport cu volumul de activitate, se impune ocuparea      verifice averile demnitarilor ∫i posibilitatea lor de a se
imediat„ a posturilor vacante de procurori ∫i de                Ómbog„˛i de pe urma func˛iei. Este un proiect care a
judec„tori. Preg„tirea ∫i evaluarea celor care sunt ast„zi      trezit multe controverse. Necesitatea acestui proiect o v„d
Ón func˛ii este, de asemenea, extrem de important„              Ón convingerea a 80% din rom‚ni c„ oamenii politici sunt
pentru calitatea actului de justi˛ie. Este inadmisibil ca un    deasupra legii, ca ∫i Ón faptul c„ Ón istoria noastr„
judec„tor specializat Ón drept penal sau un procuror s„ ia      aproape niciodat„ cei mari ∫i tari nu au fost vreodat„
la examenul de promovare la o instan˛„ superioar„               sanc˛iona˛i de justi˛ie. Ne revine nou„ s„ facem dovad„
nota 1 sau 2 la drept penal sau procedur„ penal„. A∫a           contrarie.
s-a Ónt‚mplat la examenul recent de promovare, organizat            Guvernul actual s-a angajat acum un an fa˛„ de
de Consiliul Superior al Magistraturii.                         Uniunea European„, atunci c‚nd Tratatul de aderare nu
    Corup˛ia afecteaz„ grav statul de drept prin faptul c„      era Ónc„ semnat, c„ aceast„ agen˛ie va fi Ónfiin˛at„ Ón
permite celor cu bani s„ se plaseze deasupra legii,             anul 2006. Œnt‚rzierea acestui angajament nu mai are
neag„ protec˛ia legii pentru cei f„r„ bani ∫i cost„ foarte      justificare.
mul˛i bani publici.                                                 Œn acela∫i sens, este bine venit„ ∫i modificarea
    Œn ultimele luni am auzit multe voci care se Óntreab„       regulilor de finan˛are a partidelor politice care trebuie
dac„ statul, institu˛iile statului sunt pe cale s„ c‚∫tige      s„-∫i creeze sisteme transparente de finan˛are ∫i s„
lupta pe care o duc Ómpotriva corup˛iei, dac„ Ón acest          elimine suspiciunile legate de îcump„rarea“ func˛iilor
r„zboi puterea actual„ arat„ un angajament real sau totul       publice prin sus˛inerea ocult„ a partidelor.
este doar un fel de a vopsi gardul pe dinafar„ pentru
                                                                    Trebuie eliminat„ suspiciunea c„ principala preocupare
auzul celor care ne monitorizeaz„ de la Bruxelles.
                                                                a demnitarilor este aceea de a sus˛ine interese personale
    Sunt con∫tient c„ pentru mul˛i oameni din Rom‚nia,
                                                                sau de grup, folosindu-se de demnitatea ocupat„.
care se confrunt„ zilnic cu tratamente ∫i oportunit„˛i
                                                                Exemplele care au alimentat aceast„ neÓncredere sunt
inegale, poate p„rea c„ nu s-a f„cut mare lucru.
                                                                multe, reale, publice, dar mai ales constante. Clasa
Statisticile nu Ól conving pe rom‚nul simplu care ∫tie c„
                                                                politic„ trebuie s„ opteze clar ∫i ireversibil pentru propria
trebuie s„ dea bani la ghi∫eu, la doctor, la judec„torie, la
                                                                sa reformare. Trebuie s„ se transforme din una
administra˛ie sau pe unde are de rezolvat probleme. La
                                                                suspectat„, echivoc„, arogant„ ∫i nu de pu˛ine ori
aceasta, r„spunsul meu este c„ Óntr-adev„r mai avem
                                                                duplicitar„, Ón una integr„, eficient„, preocupat„ de
multe de f„cut. Dar am Ónceput. Ast„zi Parchetul
                                                                interesele popula˛iei ∫i, mai ales, responsabil„.
ancheteaz„ deopotriv„ oameni din partidele aflate la
                                                                    Doamnelor ∫i domnilor,
guvernare, ca ∫i din cele din opozi˛ie. Acesta e un pas
Ónainte.                                                            Al„turi de avantajele pe care le presupune integrarea
    Prin activitatea lor, D.N.A. ∫i D.I.C.O.T. Óncep s„-∫i      Ón Uniunea European„ exist„ cel pu˛in Óntr-o prim„ faz„ o
justifice existen˛a ∫i atributul de direc˛ii ale Parchetului    serie de costuri pe care la fel ca ∫i celelalte state
General specializate Ón lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a          membre ni le vom asuma. Este important Óns„ ca opinia
luptei Ómpotriva crimei organizate ∫i terorismului. Este        public„ din Rom‚nia s„ ∫tie la ce trebuie s„ se a∫tepte.
necesar ca D.N.A. ∫i D.I.C.O.T. s„ func˛ioneze la               Avem nevoie de extinderea campaniei de informare
capacitate maxim„, cu c‚t mai mul˛i procurori preg„ti˛i s„      public„, de dezbateri ∫i consult„ri, pentru ca fiecare
fac„ fa˛„ ritmului de lucru ∫i exigen˛elor profesionale,        rom‚n s„ ∫tie care sunt oportunit„˛ile pe care i le
astfel Ónc‚t corup˛ia la nivel Ónalt, crima organizat„ ∫i       deschide integrarea Ón Uniune, dar ∫i care sunt costurile
terorismul s„ primeasc„ riposta cuvenit„ Óntr-un stat           pe care el sau firma Ón care lucreaz„ vor trebui s„ le
puternic, un stat european, un stat ale c„rui institu˛ii sunt   pl„teasc„.
capabile s„ apere interesul public.                                 Doamnelor ∫i domnilor,
    Cer procurorilor care cerceteaz„ fapte de corup˛ie ∫i           O alt„ situa˛ie care necesit„ Ómbun„t„˛iri imediate, dar
judec„torilor care le judec„ ca prin profesionalismul,          ∫i constante, este legat„ de protec˛ia minorit„˛ilor.
impar˛ialitatea, fermitatea ∫i Ón˛elepciunea lor s„ redea           Œn Europa tr„iesc Óntre 7 ∫i 9 milioane de etnici romi,
rom‚nilor demnitatea ∫i respectul fa˛„ de lege ∫i fa˛„ de       dintre care Óntre 1 ∫i 2 milioane tr„iesc Ón Rom‚nia.
institu˛iile statului.                                          Discriminarea ∫i violen˛a au fost o realitate de c‚teva
                    MONITORUL        OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,    Nr.   105/29.VI.2006                9

secole Ón Rom‚nia, Ón rela˛ia cu etnia rom„. Legile              din num„rul popula˛iei Ón 2004 la 14,5% la finele primului
antidiscriminare au fost mult Ómbun„t„˛ite Ón ultimul timp,      trimestru al anului 2005.
dar atitudinea antiromi persist„. Guvernul trebuie s„ arate          Combaterea s„r„ciei se realizeaz„ cel mai bine prin
c„ adoptarea noii legi privind ura rasial„ ∫i crearea            dezvoltare economic„ ∫i ∫anse egale. Vom continua Óns„
Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii au          s„-i ajut„m pe aceia dintre noi care au nevoie de sprijin.
avut efecte practice consistente.                                Ajutorul statului este cu at‚t mai eficient cu c‚t se
   Doamnelor ∫i domnilor,                                        adreseaz„ doar celor care sunt Ón dificultate, ∫i nu Óntregii
   Democra˛ia adev„rat„ conduce la prosperitate ∫i               popula˛ii, dac„ are o durat„ rezonabil„ Ón timp ∫i mai
bun„stare. Trebuie s„ construim o democra˛ie                     ales dac„ are un nivel la limita la care s„ stimuleze
performant„, competitiv„ care Ón timp s„ recupereze              interesul celui asistat pentru a se reintegra Ón c‚mpul
decalajele fa˛„ de media Uniunii Europene ∫i s„ ofere            muncii. S„r„cia se manifest„ cel mai des Ón mediul rural,
tuturor cet„˛enilor s„i ∫anse egale ∫i un nivel de trai          Ón via˛a de zi cu zi a pensionarilor, precum ∫i Ón unele
decent. Pentru a recupera aceste decalaje Rom‚nia are            ora∫e, mai ales Ón cele mici, monoindustriale Ón care
nevoie de un ritm mediu anual de cre∫tere economic„              industria respectiv„ este Ón declin.
mai mare de 6% pe o perioad„ lung„ de timp ∫i politici               Trebuie s„ Ómbun„t„˛im ∫i situa˛ia pensionarilor, dar
coerente de dezvoltare durabil„. ™i anul acesta, prin            sunt con∫tient c„ pentru mul˛i dintre ei va fi prea pu˛in Ón
cre∫terea cu 6,9% pe primul trimestru, se consolideaz„           compara˛ie cu dificult„˛ile vie˛ii. Trebuie, de aceea, s„
evaluarea c„ ne vom afla Ón al ∫aselea an consecutiv de          avem grij„ ca viitorii pensionari s„ aib„ parte de un
cre∫tere economic„ peste media european„.                        tratament mai bun, introducerea sistemelor private de
    Men˛inerea unui ritm ridicat de cre∫tere economic„ pe        pensii fiind o solu˛ie Ón acest sens.
termen lung este posibil„ numai dac„ vom asigura un                  Stima˛i cet„˛eni,
mediu economic stabil, predictibil, dac„ infla˛ia, dob‚nda,          Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
deficitul extern, datoria public„ ∫i deficitul fiscal vor fi         Odat„ cu intrarea Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie
˛inute sub control. Un alt îdac„“ este legat de firmele          2007, Rom‚nia revine definitiv Ón lumea occidental„,
rom‚ne∫ti care trebuie s„-∫i creasc„ consistent                  acolo de unde am fost smul∫i, f„r„ voia noastr„, acum
productivitatea ∫i competitivitatea produselor ∫i serviciilor,   mai bine de 60 de ani.
Ón primul r‚nd pe pia˛a Uniunii Europene.                            Dac„ intrarea Ón NATO a Ónsemnat pentru Rom‚nia
    Infla˛ia Ónc„ relativ ridicat„ pune Rom‚nia Óntr-o           a∫ezarea unei puternice ancore de securitate, intrarea Ón
situa˛ie dezavantajoas„ fa˛„ de alte ˛„ri cu care se afl„        Uniunea European„ Ónseamn„ a∫ezarea ancorei
Ón competi˛ie pe pia˛a globalizat„ a Europei.                    prosperit„˛ii. Depinde acum de noi, de cet„˛enii Rom‚niei,
                                                                 c‚t de solidari vom fi cu obiectivele noastre, cu ∫ansele
   Rom‚nia trebuie, deci, s„-∫i coordoneze mai bine
                                                                 noastre, cu viitorul nostru ∫i, dac„ Ómi este permis, cu
politicile, astfel Ónc‚t efortul pentru reducerea infla˛iei s„
                                                                 visele noastre.
se sprijine mai pu˛in pe aprecierea leului, a∫a cum s-a
                                                                     V„ mul˛umesc. (Aplauze puternice ∫i Óndelungate.)
Ónt‚mplat Ón 2005, ∫i mai mult pe Ómbun„t„˛irea
performan˛elor economice, fapt ce va contribui ∫i la                Domnul Nicolae V„c„roiu:
controlul deficitului extern. Ansamblul politicilor publice
                                                                     V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Ón numele celor
trebuie s„ sus˛in„ orientarea spre productivitate ∫i
                                                                 doi pre∫edin˛i, al Biroului permanent, al colegilor mei
competitivitate.
                                                                 senatori ∫i deputa˛i.
    Rom‚nia poate deveni competitiv„ numai dac„ va
                                                                     Ampla dumneavoastr„ expunere, privit„ din partea
valorifica la maxim toate resursele noastre de inteligen˛„,
                                                                 pre∫edintelui Rom‚niei, cu privire la starea na˛iunii
de creativitate ∫i de abilit„˛i. Œn Rom‚nia, rata ∫omajului
                                                                 rom‚ne de ast„zi, o critic„ serioas„ la adresa modului Ón
tinde s„ afecteze din ce Ón ce mai mult tinerii Ón v‚rst„
                                                                 care func˛ioneaz„ institu˛iile statului, sunt convins c„ va
de 18—24 de ani cu nivel redus de educa˛ie, Ón timp ce
                                                                 constitui obiect de analiz„ din partea grupurilor politice
dintre absolven˛ii cu studii superioare circa 20% sunt de
                                                                 reprezentate Ón Parlament, din partea colegilor no∫tri
asemenea ∫omeri.
                                                                 pre∫edin˛i de institu˛ii fundamentale ale statului ∫i v„
    Totodat„, se estimeaz„ c„ aproape jum„tate din               informez, domnule pre∫edinte, c„ a participat la aceast„
totalul locurilor de munc„ ce se vor crea Ón Rom‚nia ∫i          prim„ parte a ∫edin˛ei pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale,
Ón Uniunea European„ p‚n„ Ón anul 2010 vor fi pentru             pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie,
cei cu studii superioare.                                        pre∫edintele Cur˛ii de Conturi, pre∫edintele Consiliului
   Doamnelor ∫i domnilor,                                        Legislativ, avocatul poporului. Œmi cer scuze dac„ am
   Cre∫terea competitivit„˛ii ∫i a performan˛ei economice        sc„pat pe cineva, sunt...
se realizeaz„ doar Ón timp. Ast„zi Rom‚nia Ónregistreaz„
                                                                    Voci din sal„:
Ónc„ un nivel semnificativ de s„r„cie, chiar dac„ Banca
Mondial„ estimeaz„ c„ rata s„r„ciei a sc„zut de la 18,8             S.R.I....
   10               MONITORUL      OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,    Nr.   105/29.VI.2006

   Domnul Nicolae V„c„roiu:                                       Domnul Traian B„sescu:

   S.R.I.-ul, S.I.E. sunt cu noi Ón permanen˛„, deci nu se        Domnilor senatori ∫i deputa˛i,
pune problema... (Aplauze.)                                       ™tiu c„ nu este uzual, dar av‚nd pile la fostul vecin,
   Deci, domnule pre∫edinte...                                 mi-a permis s„ revin la microfon.
                                                                  A∫ vrea s„ v„ spun c‚teva cuvine, de data aceasta
   Domnul Traian B„sescu:
                                                               cu sentimentul c„ am f„cut ce trebuia s„ fac Ón fa˛a celui
   Sunt cu noi tot timpul... cu urechea...                     mai important forum politic al ˛„rii. Am exprimat un punct
                                                               de vedere de care Parlamentul poate s„ ˛in„ sau poate
   Domnul Nicolae V„c„roiu:                                    s„ nu ˛in„ cont, dar noi avem o realitate asupra c„reia
                                                               insist Ón c‚teva cuvinte. Institu˛iile noastre nu au
   Da. A∫a.
                                                               performan˛a necesar„ s„ creeze at‚ta bun„stare c‚t„ ne
   Deci, domnule pre∫edinte, sigur c„ suntem con∫tien˛i        d„ posibilitatea apartenen˛a la Uniunea European„ s„
de faptul c„ avem Ónc„ enorm de multe lucruri de               avem. Aici este marea problem„ pe care o avem acum.
rezolvat.
                                                                   Sunt foarte mul˛i dintre dumneavoastr„ familiari cu
    Avem ast„zi, putem spune, o legisla˛ie modern„ ∫i pot      evalu„rile asupra institu˛iilor rom‚ne∫ti. A˛i v„zut c‚t de
s„ informez aici, Ón plenul celor dou„ Camere, apropo de       galben este Raportul de evaluare, Raportul de ˛ar„.
mersul nostru ∫i sprijinul direct Ón plan legislativ privind   Sigur, putem spune: o putem face mai t‚rziu, dup„ ce
integrarea Ón Uniunea European„, Ón portofoliul celor dou„     intr„m Ón Uniunea European„. Realitatea este c„ orice zi
Camere se afl„ ast„zi circa 20, numai 20, de proiecte de       Ónt‚rziere Ón cre∫terea eficien˛ei institu˛iilor statului rom‚n
legi care privesc integrarea, toate se afl„ Ón faze            dup„ 1 ianuarie 2007 Ónseamn„ am‚n„ri de utilizare de
avansate, fie Ón Camera Deputa˛ilor, fie Ón Senat ∫i, de       fonduri.
asemenea, c„ ∫i colegii mei senatori ∫i deputa˛i sunt
                                                                  Or, apelul meu c„tre dumneavoastr„, dincolo de
angaja˛i direct pentru a realiza Ón timp util Óntregul
                                                               obliga˛ia de a viza c‚teva sectoare extrem de importante
program legislativ, astfel Ónc‚t s„ nu existe nici un
                                                               a c„ror perspectiv„ trebuie s-o rezolv„m p‚n„ la intrarea
impediment din acest punct de vedere Ón ceea ce
                                                               Ón Uniunea European„, adic„ educa˛ie ∫i s„n„tate, trebuie
prive∫te condi˛iile de aderare a noastr„, a Rom‚niei, la
                                                               s„ ∫tim ce avem de f„cut Ón aceste dou„ sectoare ∫i
Uniunea European„. Este un prim punct.
                                                               trebuie s„ nu ne creeze probleme de evolu˛ie viitoare.
   De asemenea, domnule pre∫edinte, cred c„ s-a
                                                                  Dar reformarea institu˛iilor este o necesitate acut„.
desprins din expunerea dumneavoastr„ o concluzie, c„
                                                               Flexibilizarea lor, capacitatea lor de a spune da ∫i nu
Parlamentul trebuie s„-∫i Óndeplineasc„ ∫i celelalte func˛ii
                                                               rapid, capacitatea lor de a mi∫ca proiecte, capacitatea lor
prev„zute de Constitu˛ie ∫i Ón primul r‚nd aceea de
                                                               de a lua decizii sunt ni∫te necesit„˛i fundamentale pentru
control asupra Executivului, unde, din p„cate, nu am
                                                               noi.
ac˛ionat cu for˛a cu care ar fi fost necesar... Desigur c„
sunt multe lucruri de spus...(Aplauze.)                            A∫ vrea s„ v„ mai spun, ca s„ nu fie nici specula˛ii,
                                                               nici alte analize politice, c„ am vizat sectoare de care se
    Important este, domnule pre∫edinte, c„ tot acest
                                                               love∫te fiecare cet„˛ean. Sigur c„ puteam s„ discut„m
inventar de probleme trebuie s„-l avem permanent Ón
                                                               despre activitatea Ministerului Informa˛iilor, despre IT,
aten˛ia noastr„ ∫i sunt convins c„ cet„˛enii Rom‚niei
                                                               puteam s„ discut„m, pentru c„ e un subiect extrem de
a∫teapt„ de la noi s„ facem tot ce este posibil pentru o
                                                               important, dar dac„ Ón celelalte primim bani de la
via˛„ mai bun„ ∫i c‚t mai repede posibil, pentru locuri de
                                                               Uniunea European„, avem c‚teva probleme care sunt Ón
munc„, pentru solu˛ionarea problemelor tinerilor, pentru
                                                               sarcina noastr„ exclusiv„: educa˛ia fundamental„ pentru
solu˛ionarea situa˛iei grele a pensionarilor, s„n„tate,
                                                               viitorul Rom‚niei ∫i s„n„tatea, fundamental„ ∫i pentru
Ónv„˛„m‚nt, cultur„ ∫i a∫a mai departe.                        ziua de azi, ∫i pentru ziua de m‚ine. Ele nu s-au vrut
  V„ mul˛umesc Ónc„ o dat„, domnule pre∫edinte, Ón             un blam la Guvern, dar s-au vrut Ón primul r‚nd o
numele colegilor mei parlamentari. (Aplauze puternice.)        aten˛ionare sever„, serioas„, c„ aici at‚t Guvernul, de ce
                                                               nu, ∫i Pre∫edin˛ia, ∫i comisiile de specialitate trebuie s„
   Domnul Traian B„sescu:
                                                               punem um„rul Ón limpezirea lucrurilor ∫i aducerea lor la
  A∫ mai avea ceva de spus, cu permisiunea                     un standard acceptabil.
dumneavoastr„, domnule pre∫edinte.                                Eu v„ mul˛umesc mult.
                                                                  M„ uit cu nostalgie la sala Ón care am petrecut vreo 8
   Domnul Nicolae V„c„roiu:
                                                               ani, v„ ∫tiu...
  Stima˛i colegi, ave˛i o ordine de zi ceva mai Ónc„rcat„.
V„ rog s„ lua˛i loc numai dou„ minute.                            Voci din partea Grupului parlamentar al P.R.M.:
   V„ rog.                                                        V„ a∫tept„m aici!
                    MONITORUL      OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,    Nr.   105/29.VI.2006                 11

   Domnul Traian B„sescu:                                         Œn aceste condi˛ii, nu vom vota pentru nici un
   ™tiu c„ m„ a∫tepta˛i, dar peste 9 ani ne vedem...           considerent o hot„r‚re care s„ fie neconstitu˛ional„, chiar
(Aplauze din sal„. Amuzament.)                                 dat„ de c„tre Camerele reunite.
   Bine.                                                          V„ mul˛umesc.
   V„ mul˛umesc mult pentru timpul pe care mi l-a˛i               Domnul Nicolae V„c„roiu:
acordat ∫i v„ asigur de tot respectul meu pentru institu˛ia
Parlamentului.                                                     V„ rog, din partea celorlalte grupuri.
   V„ mul˛umesc mult. (Aplauze.)                                   Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? Nu.
                                                                   Stima˛i colegi,
   Domnul Nicolae V„c„roiu:
                                                                   S-a ridicat o problem„. Este adev„rat c„ Ón Birourile
   Mul˛umim, domnule pre∫edinte.                               permanente s-a votat cu majoritate. Am avut dou„
   Stima˛i colegi,                                             ab˛ineri, domnul Bolca∫ ∫i domnul senator Pu∫ca∫, ∫i un
   V„ rog s„ lua˛i loc. V„ rog, nu v„ ˛in mult, 10 minute.     vot Ómpotriv„, domnul senator Funar.
Dac„ reu∫im, vom parcurge repede ordinea de zi.                    Problema este de fond. La solicitarea ∫i a grupurilor
   Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.      parlamentare, ∫i a celor dou„ Comisii de buget, finan˛e
   Doamna Boagiu, doamna ministru, Ómi crea˛i                  s-a ajuns la concluzia c„ este necesar„, p‚n„ la g„sirea
probleme...                                                    unor formule ∫i solu˛ii, din analiza la nivelul liderilor de
   Stima˛i colegi, nu Ómi crea˛i probleme, v„ rog foarte       grup, ca pe perioada acestei vacan˛e o prelungire a
mult... V„ rog s„ ocupa˛i locurile, stima˛i colegi. Mai        activit„˛ii cu cele dou„ luni de zile. Practic, iulie, august...
avem dou„ puncte pe ordinea de zi.                             trei luni de zile. Aceasta a fost motiva˛ia.
   Stima˛i colegi,                                                 Dac„ ceilal˛i colegi doresc s„-∫i spun„ punctul de
   Biroul permanent, Ón baza notei f„cute de cele dou„         vedere?
comisii de buget, finan˛e din cele dou„ Camere, a                  Domnul Vosganian.
aprobat ∫i voi supune votului dumneavoastr„ o hot„r‚re
privind prelungirea mandatului pre∫edintelui Comisiei             Domnul Varujan Vosganian:
Na˛ionale de Valori Mobiliare, doamna Gabriela Victoria            Domnule pre∫edinte,
Anghelache, ∫i al doamnei Elena Agolopol, membr„ a                 Legisla˛ia privind pia˛a de capital ∫i func˛ionarea
Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare, deci comisar,        Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare, Óntr-adev„r,
p‚n„ la data 1 octombrie 2006.                                 prevedea imposibilitatea prelungirii exercit„rii mandatului.
   Supun votului dumneavoastr„ acest proiect de                Ulterior, Óns„, aceast„ prevedere nu mai face parte din
hot„r‚re cu articol unic, la solicitarea celor dou„ comisii.   lege ∫i pe principiul c„ ce nu este interzis poate fi
   Domnul Bolca∫, nu ierta˛i nimic, domnule Bolca∫.            solicitat. Noi am mers pe aceast„ idee, repet, Ón clipa de
   Domnul Lucian Augustin Bolca∫:                              fa˛„, aceast„ interdic˛ie de prelungire a mandatului nu
                                                               exist„, drept care socotim aceast„ solicitare avizat„ de
   Œmi pare foarte r„u, stima˛i colegi, dar nu vom putea       cele dou„ Comisii de buget, finan˛e perfect legal„.
vota o hot„r‚re nelegal„ ∫i neconstitu˛ional„. V„ rog s„
                                                                   Mul˛umesc.
constata˛i c„, Ón conformitate cu Legea nr. 52/1994,
mandatul care a expirat la termenul de 5 ani va r„m‚ne            Domnul Nicolae V„c„roiu:
Ón func˛ie p‚n„ la numirea succesorilor. Deci este vorba
                                                                  A˛i auzit dou„ puncte de vedere.
de o prorogare legal„ a acestui mandat.
                                                                  Mai sunt lu„ri de cuv‚nt?
   A venit îistea˛a“ Ordonan˛„ de urgen˛„ nr. 25/2002
care, modific‚nd articolul, Ónl„tur„ aceast„ prorogare            ™ti˛i c„ se pune problema ∫i invers: dac„ n-ajungem
legal„ spun‚nd categoric îmandatul este de cinci ani“.         la o formul„, ce se Ónt‚mpl„ Ón aceast„ perioad„? Nu
                                                               putem l„sa o institu˛ie f„r„ conducere.
   Œntrebarea, care nu este retoric„: Ón ce baz„ legal„
poate Parlamentul s„ emit„ o hot„r‚re de prelungire a             V„ rog.
mandatului? Ni se r„spunde, ∫i poate este justificat: unde        Domnule Bolca∫, mai dori˛i s„ interveni˛i?
legea nu interzice, este permis.                                  V„ rog.
   V„ rog s„ m„ ierta˛i, legea interzice de dou„ ori.
                                                                  Domnul Lucian Augustin Bolca∫:
Interdic˛ia este prev„zut„ Ón acest text care vorbe∫te
numai de un mandat de cinci ani, fix‚nd un termen                  Pentru ca Óntrebarea dumneavoastr„ s„ nu r„m‚n„
expres, ∫i interdic˛ia este din interpretarea sistemic„ a      retoric„, legea organic„ a C.N.V.M.-ului prevede c„ Ón
celor dou„ texte, ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului            cazul Ón care pre∫edintele nu este disponibil, lucr„rile s„
Ónl„tur‚nd orice form„ de prorogare a termenului de            fie conduse de unul dintre vicepre∫edin˛ii care mai sunt
expirare a mandatului. Acesta a fost motivul modific„rii       Ón func˛ie.
textului de lege.                                                  V„ mul˛umesc.
   12                   MONITORUL           OFICIAL      AL    ROM¬NIEI,         PARTEA a II-a,     Nr.   105/29.VI.2006

   Domnul Nicolae V„c„roiu:                                                   Valeriu Zgonea din func˛ia de observator la Parlamentul
    E de acord, dar este disponibil.                                          European, cu acceptul pre∫edintelui Parlamentului
    V„ mul˛umesc foarte mult.                                                 European, v„ supunem votului dumneavoastr„ Ónlocuirea
                                                                              Domniei sale cu domnul deputat Dan Mihalache, propus
    Stima˛i colegi,
                                                                              de c„tre Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat
    Dac„ nu mai sunt interven˛ii, supun votului
                                                                              din Camera Deputa˛ilor.
dumneavoastr„ acest articol unic.
    Cine este pentru?                                                            Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt.
    V„ rog s„ num„ra˛i.                                                          Cine este pentru? V„ mul˛umesc foarte mult.
    Larga majoritate.                                                            Voturi Ómpotriv„?
    Voturi Ómpotriv„? 33 voturi Ómpotriv„.                                       Ab˛ineri?
    Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.                                                     Votat Ón unanimitate.
    Cu dou„ ab˛ineri ∫i cu marea majoritate, s-a aprobat.                        V„ mul˛umesc.
    Stima˛i colegi,                                                              Œnchidem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.
    Mai avem punctul urm„tor pe ordinea de zi. V„
inform„m c„ Ón urma demisiei domnului deputat ™tefan                             ™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,15.




                                         EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR

     Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R
       IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
    ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti
                                      (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
            Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
               Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1,
             bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23
                                                                                                                              &JUYDGY|124141]
                                       Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“


Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 105/29.VI.2006 con˛ine 12 pagini.   Pre˛ul: 2,52 lei noi/25.200 lei vechi    ISSN   1220–4870

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Stats:
views:10
posted:7/19/2010
language:Romanian
pages:12