Docstoc

118

Document Sample
118 Powered By Docstoc
					                                                     PARTEA A II-A
Anul 172 (XV) — Nr. 118                                                                                  Joi, 23 septembrie 2004
                                             DEZBATERI PARLAMENTARE

                                       DEZBATERI PARLAMENTARE
                        ™EDINfiE COMUNE ALE CAMEREI DEPUTAfiILOR ™I SENATULUI
                                 SESIUNEA A II-A ORDINAR√ — SEPTEMBRIE 2004
                                  ™edin˛a din ziua de 15 septembrie 2004
                                                       (STENOGRAMA)

                                                           SUMAR

                  Nr.                                                                                      Pagina

                   1.    Alocu˛iuni cu prilejul ∫edin˛ei solemne a Parlamentului Rom‚niei
                         consacrate anivers„rii a 140 de ani de la constituirea Senatului
                         Rom‚niei ∫i de la institu˛ionalizarea sistemului parlamentar bicameral ...          1–19
                   2.    Informare privind depunerea unor legi la secretarii generali ai
                         Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor Ón vederea exercit„rii dreptului
                         senatorilor ∫i deputa˛ilor de a sesiza Curtea Constitu˛ional„ ...............         19

   ™edin˛a a Ónceput la ora 14,15.                               Eugen Simion, pre∫edintele Academiei Rom‚ne (Aplauze
   Lucr„rile au fost conduse de domnul Nicolae V„c„roiu,         puternice.), a membrilor Guvernului, pre∫edin˛ilor ∫i
pre∫edintele Senatului, ∫i de domnul Valer Dorneanu,             reprezentan˛ilor Cur˛ii Constitu˛ionale, Œnaltei Cur˛i de
pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor.                                Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Cur˛ii de Conturi, Consiliului Legislativ,
   S-a intonat Imnul na˛ional al Rom‚niei, îDe∫teapt„-te,        Avocatului Poporului, fo∫ti pre∫edin˛i ai Senatului ∫i
rom‚ne!“.                                                        Camerei Deputa˛ilor ∫i a unor senatori din legislaturile
                                                                 1990—2000.
   Domnul Nicolae V„c„roiu:                                         De asemenea, salut„m prezen˛a unor militari activi cu
    Doamnelor ∫i domnilor,                                       func˛ii de conducere, militari Ón rezerv„ ∫i veterani de
                                                                 r„zboi. (Aplauze puternice.)
    Onorat„ asisten˛„,
                                                                    Ne onoreaz„ cu prezen˛a reprezentan˛ii Corpului
    V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ sesiunea
                                                                 diplomatic acredita˛i Ón Rom‚nia, de asemenea,
solemn„ a Parlamentului consacrat„ Ómplinirii a 140 de
                                                                 reprezentan˛i ai mass-media, societ„˛ii civile ∫i al˛i invita˛i.
ani de la constituirea Senatului Rom‚niei ∫i de la
institu˛ionalizarea sistemului parlamentar bicameral.               Doamnelor ∫i domnilor,
    Am deosebita onoare s„ anun˛ prezen˛a la sesiunea               Onorat„ asisten˛„,
solemn„, aceast„ mare aniversare, a domnului Ion Iliescu,           Sesiunea solemn„ de ast„zi este consacrat„ unui
pre∫edintele Rom‚niei (Aplauze puternice.), a domnului           eveniment care a marcat pentru totdeauna istoria politic„
Adrian N„stase, Ón dubl„ calitate, de prim-ministru al           a Rom‚niei. Œn urm„ cu 140 de ani, pe temeiul
Rom‚niei ∫i de fost pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor            plebiscitului din 23—26 mai 1864, prin care rom‚nii se
(Aplauze puternice.), a Preafericitului Teoctist, patriarhul     pronun˛aser„ asupra unei Constitu˛ii sui generis, numit„
Bisericii Ortodoxe Rom‚ne (Aplauze puternice.), a Œnalt          atunci Statut, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a
Preasfin˛itului Ioan Robu, mitropolitul Bisericii Romano-        promulgat la 3—15 iulie 1864 Statutul desvolt„tor al
Catolice Rom‚ne (Aplauze puternice.), a domnului                 Conven˛iei de la Paris. Statutul nominaliza dou„ corpuri
   2                  MONITORUL       OFICIAL     AL   ROM¬NIEI,      PARTEA a II-a,    Nr. 118/23.IX.2004

legiuitoare: Camera cea de Ob∫te, Ón spe˛„ Camera                  cel„lalt corp legiuitor temeiuri legislative pentru stabilitatea
Deputa˛ilor de ast„zi, ∫i Corpul Ponderator, Senatul,              Rom‚niei reÓntregite la 1918, pentru dezvoltarea societ„˛ii
instituindu-se astfel sistemul parlamentar bicameral Ón            pl„m„dite Óntre grani˛ele na˛ionale.
Rom‚nia.                                                               Distins auditoriu,
    A∫adar, constituirea Corpului Ponderator semnific„, pe             Relevant e aici faptul c„ din anul 1864 ∫i p‚n„ acum
de o parte, Ónceputul bicameralismului Ón spa˛iul                  pre∫edin˛ia Senatului a fost onorat„ de 38 de
rom‚nesc, iar pe de alt„ parte, intrarea Rom‚niei Ón               personalit„˛i. Œn perioada de Ónceput, pre∫edin˛ii institu˛iei
clubul statelor europene cu sistem parlamentar modern,             au fost cu prec„dere Ónalte fe˛e biserice∫ti ∫i generali ai
care se va dovedi viabil ∫i util evolu˛iilor de pe scena           Armatei Rom‚ne. Cei mai longevivi Ón demnitatea de
noastr„ politic„.                                                  pre∫edin˛i ai Senatului au fost: mitropoli˛ii Nifon ∫i Calinic
    Dup„ cinci luni de la promulgarea Statutului                   Miclescu (c‚te trei mandate, deci 12 ani), Dimitrie Ghica
desvolt„tor, la 6 decembrie 1864, Óntemeietorul Senatului          (mai mult de 10 ani), generalul Ioan Emanoil Florescu
∫i al bicameralismului rom‚nesc, domnitorul Alexandru              (de asemenea, ∫i-a asumat Ón dou„ r‚nduri
Ioan Cuza, deschidea cea dint‚i ∫edin˛„ a primei sesiuni           responsabilitatea pre∫edin˛iei senatoriale). Tot c‚te dou„
parlamentare din prima legislatur„ a Senatului, adres‚nd           mandate au avut ∫i Constantin Boerescu, George
mesajul tronului. Documentul preciza c„ misiunea noii              Cantacuzino, Dimitrie Sturza, Eugeniu St„nescu, Petre
institu˛ii este s„ evite îciocniri Óntre puterile statului, s„     Aurelian, generalul Constantin Coand„. Alte personalit„˛i
men˛in„ aceste puteri Ón echilibru ∫i s„ nu aduc„ nici o           care au prezidat cu str„lucire Senatul Rom‚niei au fost:
atingere Pactului fundamental ∫i libert„˛ilor publice ale          Mihail Sadoveanu, Alexandru Lep„datu, Nicolae Iorga,
Rom‚niei“.                                                         apoi Constantin Argetoianu ∫i al˛ii.
    Œndemnul transmis parlamentarilor de domnitorul Unirii             Senatul, a∫adar, a fost ∫i a r„mas o institu˛ie a
avea claritatea ∫i prospe˛imea ac˛iunii temeinice:                 stabilit„˛ii ∫i a continuit„˛ii, optimiz‚nd textul legislativ,
îApuca˛i-v„ serios de lucru. Œn cercetarea legilor ce vi se        perfec˛ion‚nd conexiunile cu puterea care promulga ∫i cu
vor prezenta pune˛i acea realitate care decurge din t„ria          puterea care aplica legea. C‚nd a fost puternic„, institu˛ia
                                                                   senatorial„ a direc˛ionat eforturile spre consolidarea
convingerilor, c„ci t„ria convingerilor d„ putere pentru
                                                                   statului ∫i spre europenizarea perpetu„ a rom‚nilor. C‚nd
consilii ∫i dovede∫te cu at‚t mai mult„ credin˛„ ∫i
                                                                   a fost sl„bit, Senatul a trebuit s„ treac„ prin perioada
patriotismul cet„˛eanului.“ ™i, a∫a cum se obi∫nuia Ón
                                                                   numit„ Ón discursuri politice înesiguran˛a situa˛iunii
democra˛iile bine a∫ezate, Senatul a preg„tit un r„spuns
                                                                   politice“; ba chiar a fost for˛at s„-∫i Ónceteze temporar
la mesajul tronului. Acel r„spuns, Óntocmit chiar de la
                                                                   existen˛a. Reamintesc pragul critic 1940—1946, Ón care
debutul noii entit„˛i Ón via˛a politic„, surprinde ∫i azi prin
                                                                   statul a r„mas f„r„ Parlament, suspendat prin actul regal
maturitate politic„ ∫i Ón˛elegerea profund„ a rosturilor
                                                                   din 4 septembrie 1940. Mai mult, peste circa 6 luni, Ón
institu˛ionale. îSenatul...“, se sublinia Ón r„spunsul la
                                                                   Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 161 din 15 iulie 1946,
mesajul tronului, î...nu va pierde niciodat„ din vedere c„
                                                                   Decretul Pre∫edin˛iei Consiliului de Mini∫tri privind
misiunea sa cea mai important„ este aceea de a
                                                                   exercitarea puterii legislative oficializa o realitate grav„ cu
Ónconjura tronul de toate garan˛iile ce pot asigura ˛„rii
                                                                   impact nefast asupra istoriei viitoare: Senatul era
lini∫tea ∫i stabilitatea, de a men˛ine echilibrul Óntre puterile
                                                                   suprimat, s-a l„rgit deci bre∫a trecerii de la democra˛ie la
statului, precum ∫i de a ap„ra, pentru a le Ónt„ri, Pactul
                                                                   totalitarism. Art. 18 stipula: îPrevederile Constitu˛iei din
fundamental ∫i libert„˛ile noastre publice.“
                                                                   1923 referitoare la Senat ∫i Adunarea Deputa˛ilor se vor
    Dar de unde at‚ta claritate privitoare la misiunea noii        considera c„ se refer„ la Adunarea Deputa˛ilor.“
institu˛ii? Ne face pl„cere s„ reamintim c„ Senatul                    Œn perioada iulie 1946—decembrie 1989, dictatura
Rom‚niei nu s-a ivit pe un teren gol, ci dimpotriv„.               proletariatului a instituit Ón Rom‚nia un sistem politic al
Izvoarele lui veneau din vechime, din tradi˛ia de demult           partidului unic, iar pe plan legislativ s-a trecut la sistemul
care se exprima prin obiceiul p„m‚ntului, bine cump„nit            unicameral Marea Adunare Na˛ional„.
de sfatul b„tr‚nilor Ón˛elep˛i ai ob∫tii, prin domeniile               Doamnelor ∫i domnilor,
p„m‚ntene, prin Divanul sau Sfatul domnesc. Iar cine                   Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989 a Ónl„turat
cerceteaz„ documente de epoc„ privind aceste tradi˛ii              regimul totalitar, iar institu˛iile preparlamentare, C.F.S.N. ∫i
observ„ c„ acele institu˛ii str„vechi aveau rol deliberativ        C.P.U.N., au gestionat vremelnic puterea. Via˛a politic„ a
∫i ajutau domnitorul pe plan jurisdic˛ional ∫i legislativ.         cunoscut valori noi prin Ónregistrarea ∫i func˛ionarea
    Onorat„ asisten˛„,                                             partidelor politice ∫i a organiza˛iilor ob∫te∫ti din Rom‚nia,
    Implica˛iile op˛iunii parlamentare bicamerale s-au ar„tat      prin reÓnfiin˛area Senatului prin Decretul-lege nr. 92 din
a fi benefice pe parcursul Rom‚niei Ón matricea                    14 martie 1990.
european„. Dup„ Óntemeiere, Senatul ∫i-a dovedit de-a                  Acest act normativ cu valoare constitu˛ional„ preciza
lungul vremii responsabilitatea istoric„ fa˛„ de interesul         organizarea bicameral„ a Parlamentului Rom‚niei ∫i
public. Pe plan intern a asigurat Ón fiecare epoc„ legile          repunerea Senatului Ón drepturile sale legitime, ca parte
necesare ordinii, stabilit„˛ii ∫i prosperit„˛ii. Pe plan extern,   component„ a puterii legiuitoare. Pe aceast„ baz„ s-au
Senatul a ∫tiut s„ conecteze Rom‚nia la valorile                   desf„∫urat alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale din
democra˛iei europene, des„v‚r∫ind constituirea puterii             20 mai 1990, dup„ care am tr„it de fapt momente de
legislative bicamerale moderne. Reformele, blocate                 revenire la democra˛ie. Bicameralismul a ren„scut Ón
anterior din cauza disensiunilor existente Ón Camer„, au           spa˛iul rom‚nesc. Œn iulie 1990 s-a constituit primul
fost relansate de Senat, care a facilitat modernizarea ∫i          Parlament democratic de dup„ Ónl„turarea regimului
democratizarea Principatelor Unite, apoi a dat expresie            comunist. La 8 decembrie 1991 a fost adoptat„ noua
juridic„ statului na˛ional unitar ∫i a asigurat Ómpreun„ cu        Constitu˛ie a Rom‚niei, care a consacrat juridic sistemul
                     MONITORUL        OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,      PARTEA a II-a,   Nr. 118/23.IX.2004                   3

parlamentar bicameral. Acest act juridic fundamental a                Onorat„ instan˛„,
fost revizuit Ón 2003. S-a produs alternan˛a democratic„              Œnchei relu‚nd un fragment din discursul distinsului
la putere; Rom‚nia a revenit de jure Ón matricea                  parlamentar ie∫ean Petre Andrei: îDe∫i aser˛iunile
european„.                                                        respective au fost rostite Ón ∫i pentru alt„ epoc„, totu∫i
    Pentru noua realitate trebuie s„ se afirme ∫i s-a             ele Ó∫i p„streaz„ pe deplin actualitatea. Valorile
afirmat puternica dimensiune legislativ„, care a legiferat        prezentului...“, constata distinsul parlamentar, î...formeaz„,
noul curs al evolu˛iei Rom‚niei. Efortul legislativ din           ca ∫i valorile trecutului, documente dup„ care urma∫ii vor
perioada 1990—2004 a fost impresionant. Prin Senat, Ón            caracteriza timpul nostru. Sfor˛„rile ∫i luptele aprige,
legislatura 1990—1992, au trecut 184 proiecte de lege ∫i          precum ∫i tot zbuciumul vie˛ii actuale a societ„˛ii vor
propuneri legislative, sporind la 631 proiecte ∫i propuneri       forma pentru viitorime numai o verig„ din lan˛ul nesf‚r∫it
Ón perioada 1992—1996, ajung‚nd la 1.158 Ón perioada              istoric.“
1996—2000, ∫i aproape s-au dublat Ón actuala legislatur„,             V„ mul˛umesc foarte mult. (Aplauze puternice.)
c‚nd au fost adoptate peste 2.200 de acte normative.
    De asemenea, Ón aceea∫i perioad„, Senatul a adoptat              Domnul Valer Dorneanu:
peste 460 de hot„r‚ri, a adresat Guvernului peste                    Stima˛i colegi,
5.400 Óntreb„ri ∫i interpel„ri, a dezb„tut 28 de mo˛iuni             P‚n„ c‚nd domnul pre∫edinte al Senatului Ó∫i va relua
simple ∫i, Ómpreun„ cu colegii de la Camera Deputa˛ilor,          locul, da˛i-mi voie mie s„-l invit la microfon pe domnul
19 mo˛iuni de cenzur„. De fapt, s-a construit un nou              pre∫edinte Ion Iliescu, pentru a ne prezenta mesajul
sistem legislativ prin care, optimiz‚nd legisla˛ia privind        Domniei sale. (Aplauze puternice.)
statul de drept, privatizarea, afirmarea economiei de
pia˛„, macrostabilizarea economic„ Ón contextul complex              Domnul Ion Iliescu — Pre∫edintele Rom‚niei:
al integr„rii Ón structurile europene, Senatul r„spunde
                                                                      Domnule pre∫edinte al Senatului Rom‚niei,
cerin˛elor vremii.
                                                                      Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor,
    Remarcabil r„m‚ne faptul c„, treptat, institu˛ia ∫i-a
                                                                      Domnule prim-ministru,
onorat ∫i intensificat prezen˛a Ón sistemul puterii.
                                                                      Preafericite P„rinte Patriarh,
Relevant„ pe acest plan este ameliorarea conlucr„rii Óntre
                                                                      Eminen˛a Voastr„,
componentele sistemului: Senat—Camera Deputa˛ilor,
Senat—Curte          Constitu˛ional„,       Senat—institu˛ie          Excelen˛ele Voastre, domnilor ambasadori,
preziden˛ial„, Senat—putere executiv„ ∫i Senat—putere                 Onora˛i membri ai corpurilor legiuitoare,
judec„toreasc„.                                                       Distin∫i invita˛i,
    Competen˛a ∫i responsabilitatea institu˛iei sunt                  Doamnelor ∫i domnilor,
eviden˛iate ast„zi ∫i de exercitarea altor drepturi: numirea          S„rb„torirea celor 140 de ani de la Ónfiin˛area
a trei judec„tori la Curtea Constitu˛ional„, validarea a          Senatului Rom‚niei este un prilej de bucurie ∫i de
14 membri ∫i alegerea a noi membri pentru Consiliul               m‚ndrie pentru to˛i cei care cred Ón democra˛ie ca unic„
Superior al Magistraturii. Totodat„, Ón ∫edin˛„ comun„ cu         form„ ra˛ional„ ∫i eficient„ de func˛ionare a statului.
Camera Deputa˛ilor, Senatul alege avocatul poporului,                 Œmi face pl„cere s„ salut prezen˛a Ón sal„ a fo∫tilor ∫i
membrii Cur˛ii de Conturi, Consiliul Na˛ional al                  actualilor pre∫edin˛i ∫i membri ai acestei Camere a
Audiovizualului, Consiliul de Administra˛ie al Societ„˛ii         Parlamentului, pe care Ói felicit... (Aplauze puternice.)
Na˛ionale de Radio ∫i, respectiv, de Televiziune, alte            ... pentru abnega˛ia lor pus„ Ón slujba construirii unui
autorit„˛i publice.                                               cadru constitu˛ional ∫i legal modern, Ón acord cu nevoile
    Perfec˛ionarea ∫i accentuarea func˛iilor sale sunt            procesului de integrare european„ ∫i euroatlantic„ a
eviden˛iate Ón domeniul reformelor societ„˛ii rom‚ne∫ti           Rom‚niei.
dup„ modelul european. Se edific„ tot mai dinamic cadrul              Ei au contribuit decisiv, al„turi de colegii lor din
legislativ performant, armonizarea cu legisla˛ia comunitar„,      Camera Deputa˛ilor, la normalizarea vie˛ii politice
perfec˛ion‚nd ansamblul societ„˛ii ∫i apropiind Rom‚nia           rom‚ne∫ti ∫i la Óndep„rtarea consecin˛elor Ón planul
de cerin˛ele specifice structurilor europene ∫i                   legislativ ale celor aproape 50 de ani de regimuri
euroatlantice, Ónt„rindu-i, totodat„, statutul s„u                totalitare. Aduc, al„turi de dumneavoastr„, omagiul meu
interna˛ional.                                                    tuturor membrilor ∫i conduc„torilor Senatului Rom‚niei, de
    A∫adar, de-a lungul multor decenii, Senatul s-a               la Ónfiin˛area sa Ón urm„ cu 140 de ani. Ei au pus bazele
modernizat ∫i a modernizat Rom‚nia, a consolidat                  statului rom‚n modern, au contribuit la ob˛inerea ∫i
dimensiunea constitu˛ional„, s-a dovedit flexibil, deschis        consolidarea independen˛ei de stat a Rom‚niei, la
Ónnoirilor, viabil, util ∫i rezistent Ón fa˛a vicisitudinilor.    des„v‚r∫irea unit„˛ii na˛iunii rom‚ne ∫i la Ómplinirea
Aceste calit„˛i le-a putut afirma Senatul coopt‚nd ∫i             multora dintre idealurile Rom‚niei. Lor de dator„m
folosind Ón structurile sale resurse umane caracterizate          respectul ∫i recuno∫tin˛a noastr„.
prin Ón˛elepciune ∫i prestigiu, merit public, experien˛„ ∫i           Senatul Rom‚niei este produsul reformelor radicale
valoare.                                                          introduse de Alexandru Ioan Cuza dup„ Unirea
    Se cuvine la acest ceas aniversar s„ aducem un                Principatelor Rom‚ne, r„spunz‚nd nevoii de modernizare
omagiu distin∫ilor no∫tri senatori ∫i func˛ionari                 institu˛ional„ ∫i de racordare a t‚n„rului stat rom‚n la
parlamentari din toate timpurile, care, Ón cei 140 de ani         valorile ∫i principiile civiliza˛iei occidentale.
Ómplini˛i de la intrarea institu˛iei noastre pe scena politicii       Op˛iunea pentru un sistem parlamentar bicameral nu a
rom‚ne∫ti, au afirmat, confirmat cu str„lucire pentru             fost rodul Ónt‚mpl„rii sau rezultatul imit„rii unor modele
institu˛ia noastr„ adagiul academic latin: Vivat, crescat,        occidentale, ci expresia unei st„ri de fapt, aceea a nevoii
floreat.                                                          unui arbitru, a unui punct de echilibru Óntr-o via˛„ politic„
   4                 MONITORUL        OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,      PARTEA a II-a,    Nr. 118/23.IX.2004

tumultuoas„         ∫i    adesea     marcat„     de    accese     respectului datorat de parlamentari celor care le-au
temperamentale.                                                   acordat Óncrederea lor. Legi clare ∫i u∫or de aplicat, o
    Prin componen˛„ ∫i atribu˛ii, Senatul Rom‚niei a fost,        ˛inut„ demn„ a senatorilor ∫i deputa˛ilor, transparen˛„ ∫i
p‚n„ la desfiin˛area sa, locul Ón care ∫i-au exprimat             eficien˛„ Ón activitatea lor, toate acestea sunt elementele
interesele specifice comunit„˛ile locale ∫i diversele             care vor duce la cre∫terea Óncrederii Ón Parlament,
categorii sociale ale na˛iunii rom‚ne. Personalit„˛i              institu˛ia simbol a democra˛iei, ∫i la consolidarea
marcante ale vie˛ii culturale, economice ∫i sociale, Ónal˛i       func˛ion„rii democratice a statului rom‚n.
ierarhi ai Bisericii Ortodoxe ∫i ai altor culte au fost               Dator„m cu to˛ii cet„˛enilor o atitudine demn„ ∫i
senatori sau senatori de drept. Prin activitatea lor au dat       responsabil„ Ón exercitarea responsabilit„˛ilor publice,
prestan˛„, autoritate moral„ ∫i profesional„, credibilitate       decen˛„ ∫i modestie. Cel care dore∫te s„ accead„ Ón
acestei institu˛ii.                                               Senatul Rom‚niei, ca ∫i Ón Camera Deputa˛ilor, trebuie s„
    Prestan˛a ∫i autoritatea Senatului din perioada               fie motivat doar de dorin˛a de a servi interesul public.
premerg„toare dizolv„rii sale, o dat„ cu instaurarea              Actele de corup˛ie, traficul de influen˛„, folosirea func˛iei
dictaturii regale, ne-au impus, aproape de la sine,               publice Ón vederea ob˛inerii de avantaje sau privilegii sunt
adoptarea, dup„ Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989,              incompatibile cu demnitatea de senator sau de deputat.
a unui sistem parlamentar bicameral ∫i, Ón ciuda unor                 Coruperea unei societ„˛i Óncepe cu corup˛ia
imperfec˛iuni, a faptului c„ p‚n„ la amendamentele aduse          func˛ionarilor publici ∫i a corpului politic. Istoria, chiar ∫i
Constitu˛iei din 1991, Ón octombrie 2003, at‚t Senatul, c‚t       cea mai recent„, este plin„ de astfel de exemple, ∫i cred
∫i Camera Deputa˛ilor aveau practic acelea∫i atribu˛ii Ón         c„ a venit vremea s„ manifest„m toleran˛„ zero fa˛„ de
plan legislativ, Camera superioar„ a Parlamentului                corup˛ia Ón politic„.
Rom‚niei a reu∫it s„-∫i Óndeplineasc„ cu onestitate ∫i                Cet„˛enii Rom‚niei, ca ∫i partenerii ∫i prietenii no∫tri
eficien˛„ menirea.                                                din str„in„tate, a∫teapt„ ca alegerile din toamna acestui
    Œn ace∫ti ani, Parlamentul Rom‚niei a desf„∫urat o            an s„ dea un semnal de schimbare radical„ a modului Ón
ampl„ activitate pentru construirea noului cadru legislativ       care politicul r„spunde realit„˛ilor rom‚ne∫ti ∫i nevoii de
al ˛„rii, Ón acord cu nevoile ∫i aspira˛iile ei europene ∫i       cre∫tere a capacit„˛ii administrative a statului. Prin ceea
euroatlantice.                                                    ce vom face, avem posibilitatea s„ demonstr„m
    Ca fost senator, Ón perioada 1996—2000, pot aprecia           maturitatea societ„˛ii noastre, normalizarea vie˛ii publice,
spiritul de solidaritate ∫i excelenta conlucrare cu to˛i          s„ ar„t„m c„ am integrat Ón sistemul nostru de valori
membrii Senatului Ón probleme de interes vital pentru             valorile civiliza˛iei europene.
Rom‚nia. Diferen˛ele de opinii, atitudinile ∫i interesele             Œnchei felicit‚ndu-v„ cu prilejul anivers„rii a 140 de ani
diverse sunt fire∫ti ∫i chiar necesare Óntr-o democra˛ie.         de la Ónfiin˛area Senatului, ca ∫i pentru activitatea
îUnanimitate“ este un adversar al func˛ion„rii normale a          dumneavoastr„ pus„ Ón slujba edific„rii ∫i consolid„rii
democra˛iei. Ceea ce am reu∫it noi s„ construim a fost            democra˛iei rom‚ne∫ti.
nu unanimitate, ci un consens amplu ∫i trainic Ón                     La mul˛i ani Senatului Rom‚niei! (Aplauze puternice.)
probleme precum integrarea Ón Uniunea European„ ∫i Ón                Domnul Valer Dorneanu:
NATO, con˛inutul reformelor esen˛iale Ón plan politic,
economic ∫i social, principiile ∫i valorile constitu˛ionale,          V„ mul˛umim, distinse domnule pre∫edinte al
care constituie, p‚n„ la urm„, proiectul nostru de viitor.        Rom‚niei.
Acest consens s-a reg„sit ∫i la nivelul societ„˛ii                    Da˛i-mi voie ca, Ón continuare, s„ ofer microfonul
rom‚ne∫ti, fapt care a constituit un argument important Ón        domnului prim-ministru Adrian N„stase, care, Ónainte de a
favoarea admiterii ˛„rii noastre Ón NATO ∫i Ón Uniunea            fi prim-ministru, a fost printre cei care au pus temelie
European„.                                                        actualului Parlament ∫i au dat substan˛„ calit„˛ii de
    Noul statut al Rom‚niei cere o reform„ pe m„sur„ a            parlamentar.
clasei politice rom‚ne∫ti. Trebuie s„ remarc„m ∫i s„                  Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru. (Aplauze puternice.)
apreciem la adev„rata lor valoare eforturile tuturor for˛elor
                                                                     Domnul Adrian N„stase — prim-ministru al Guvernului
politice de Ónnoire at‚t a programelor, a modului de
                                                                                             Rom‚niei:
ac˛iune politic„, c‚t ∫i a liderilor ∫i reprezentan˛ilor Ón
Parlament. Rom‚nia are nevoie de aceast„ schimbare de                Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,
genera˛ii Ón politic„ pentru a reflecta corect schimb„rile           Domnule pre∫edinte al Senatului,
care au avut loc Ón societate Ón ultimii 15 ani. Viitorii            Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor,
senatori ∫i deputa˛i trebuie s„ fie preg„ti˛i s„ reprezinte ∫i       Preafericirea Voastr„,
s„ apere interesele Rom‚niei at‚t Ón Parlamentul Uniunii             Eminen˛a Voastr„,
Europene, c‚t ∫i Ón Adunarea Parlamentar„ a statelor                 Domnilor pre∫edin˛i,
membre NATO.                                                         Domnilor reprezentan˛i ai institu˛iilor statului,
    Prestigiul unei institu˛ii se construie∫te greu, dar se          Stima˛i ambasadori,
poate pierde foarte u∫or. Senatul Rom‚niei, al„turi de               Stima˛i colegi,
alte institu˛ii ale statului rom‚n, trebuie s„ ac˛ioneze astfel      Da˛i-mi voie, cu acest prilej aniversar, s„ v„ adresez,
Ónc‚t s„-∫i construiasc„ o imagine pozitiv„, bazat„ pe            Ón primul r‚nd, sincere felicit„ri ∫i cele mai calde ur„ri.
profesionalism, eficien˛„, autoritate moral„, respect fa˛„ de        S„rb„torim ast„zi o institu˛ie-cheie a democra˛iei ∫i
cet„˛ean ∫i de banul public. Calitatea legilor este un            consider c„ asemenea ocazii trebuie Óntotdeauna
parametru esen˛ial pentru buna guvernare a unei na˛iuni.          valorificate pentru a reflecta la lec˛iile trecutului ∫i pentru
Calitatea dezbaterii publice este la r‚ndul ei o m„sur„ a         a proiecta repere spre viitor.
                     MONITORUL        OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,      PARTEA a II-a,   Nr. 118/23.IX.2004                  5

    Senatul este o institu˛ie de c„p„t‚i a democra˛iei,           noii societ„˛i deschise ∫i democratice Ón care ne puneam
Ónso˛ind istoria umanit„˛ii civilizate Ónc„ din antichitate, Ón   cu to˛ii speran˛ele.
forme diferite, cu scopuri diferite. Nu vreau s„ fac un               Ast„zi, Senatul se preg„te∫te de o nou„ etap„ Ón
excurs istoric referitor la aceast„ institu˛ie, ∫ti˛i bine        via˛a sa, la finalul unui mandat care a adus Rom‚nia mai
aceste lucruri, dar vreau s„ precizez c„ tradi˛ia pe care         aproape de Óndeplinirea marilor sale obiective na˛ionale.
ast„zi o celebr„m este rezultatul eforturilor mai multor              Prin modific„rile aduse Constitu˛iei, Senatul va prelua
genera˛ii de politicieni care au vrut ca Rom‚nia s„ fie o         un rol special Ón viitor, un rol mai aproape de prestan˛a
democra˛ie veritabil„.                                            pe care aceast„ institu˛ie o eman„.
    M„ bucur c„ m„ aflu ast„zi aici, al„turi de                       Orice Óncercare de a celebra cum se cuvine acest
dumneavoastr„, la un eveniment care marcheaz„                     moment nu se poate face f„r„ a aminti c‚teva dintre
consacrarea tradi˛iilor democra˛iei rom‚ne∫ti.                    personalit„˛ile de seam„ care au trecut prin aceast„
    Senatul are o istorie zbuciumat„. Œnfiin˛at sub               institu˛ie. Senatul Rom‚niei a fost dintotdeauna un spa˛iu
domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Corpul Ponderator, cum            al Ón˛elepciunii ∫i al spiritului dinamic, iar acest lucru a
se numea pe vremea aceea, era un organism a c„rui                 permis afirmarea unor lideri f„r„ egal, indiferent de
componen˛„ era decis„ atunci de domnitor ∫i se afla sub           culoarea politic„. Dintre ace∫tia enum„r oameni precum
controlul puterii executive. Institu˛ia Senatului vine dintr-o    Mitropolitul Nifon, primul pre∫edinte al Senatului, liberalul
tradi˛ie european„, din care s-au inspirat legiuitorii de la      Dimitrie Ghica, conservatorul Theodor Rosetti, ˛„r„nistul
1864, Óntr-un moment c‚nd, dup„ Revolu˛ia de la 1848,             Traian Bratu sau Mihail Sadoveanu, sau Nicolae Iorga,
Óntreaga Europ„ se zb„tea Óntre modernitate ∫i tradi˛ie.          to˛i consacr‚ndu-∫i experien˛a ∫i competen˛a politic„ Ón
Practic, Senatul se na∫te la momentul Ón care genera˛ia           perioada de dinainte de cel de-Al Doilea R„zboi Mondial.
pa∫optist„ preia fr‚iele societ„˛ii ∫i se afla la v‚rsta              De asemenea, vreau s„-i amintim pe cei care au
maximei implic„ri Ón activit„˛ile publice.                        condus aceast„ institu˛ie de tradi˛ie dup„ Revolu˛ia din
    Senatul a fost de la Ónceput acea Camer„ a                    1989: Alexandru B‚rl„deanu, Oliviu Gherman, Petre
Parlamentului Ón care accesul era mai dificil, fiind limitat      Roman, Mircea Ionescu-Quintus, Nicolae V„c„roiu.
de v‚rst„, de experien˛„, de statut. Este o realitate care            Liderii Senatului ne-au adus aminte, Ón activitatea lor,
se Ómplete∫te, Óntr-un fel, cu tradi˛ia rom‚neasc„ a              de rolul liderilor din trecut, care au f„cut ca aceast„ ˛ar„
Sfatului Œn˛elep˛ilor.                                            s„ dep„∫easc„ obstacolele istoriei ∫i s„-∫i Óndeplineasc„,
    Senatul a reunit Óntotdeauna oamenii politici cei mai         pe r‚nd, obiectivele na˛ionale: ob˛inerea independen˛ei,
experimenta˛i ai ˛„rii, iar aceast„ tradi˛ie va fi, f„r„          unirea cea mare, modernizarea institu˛iilor statului, Ón
Óndoial„, perpetuat„. La Ónceputurile sale, Senatul avea          trecut, ∫i integrarea european„ ∫i euroatlantic„, ast„zi.
rolul de a-l sprijini pe domnitor, iar o dat„ cu venirea lui          Dincolo de activitatea de legiferare, Parlamentul are,
Carol I ∫i adoptarea Constitu˛iei regimul parlamentar             Óns„, o puternic„ component„ de reprezentare, at‚t Ón
rom‚nesc a cunoscut o nou„ faz„ a evolu˛iei sale.                 ˛ar„, c‚t ∫i Ón str„in„tate. Chiar dac„ la Ónceput, Ón primii
                                                                  ani de dup„ Revolu˛ie, au intrat Ón Parlament foarte pu˛ini
    Pus„ sub semnul Óntreb„rii Ón Adunarea Constituant„
                                                                  oameni cu specializare extern„, aceast„ dificultate a fost
din acel timp, existen˛a Senatului a fost motivat„ de
                                                                  reglat„ Ón timp.
nevoia unei pun˛i de echilibru Óntre Guvern ∫i Camera
Deputa˛ilor, pentru elaborarea unor legi c‚t mai bune.                Modul Ón care a fost conceput„ activitatea Senatului,
                                                                  prin Constitu˛ie ∫i prin legile ˛„rii, a condus la acumularea
    Dintre cele mai importante acte adoptate de Senatul
                                                                  unei puternice experien˛e pentru corpul senatorial, dar ∫i
Rom‚niei doresc s„ amintesc, Ón mod special, ratificarea
                                                                  pentru speciali∫tii — subliniez —, pentru speciali∫tii care
Marii Unirii, la 29 decembrie 1919, ∫i Legea pentru
                                                                  au lucrat ani de zile Ón acest aparat. Œn acest fel, s-a
reforma agrar„ din 1921, prin care ˛„ranii au fost
                                                                  ajuns ca de la entuziasmul de multe ori amator al
Ómpropriet„ri˛i cu p„m‚nt. Sunt dou„ acte care stau la
                                                                  Ónceputului anilor ’90 s„ se poat„ vorbi ast„zi de o
baza intr„rii definitive a Rom‚niei pe drumul spre
                                                                  institu˛ie matur„, solid„, Ón care activeaz„ profesioni∫ti de
modernitate.
                                                                  bun„ calitate.
    Sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial ∫i                    Un alt element despre care a∫ vrea s„ v„ vorbesc, ca
instaurarea regimului comunist au dus, practic, Ón 1946,          parte a experien˛ei mele de parlamentar, este cea a
la desfiin˛area Senatului.                                        dialogului. Dialogul este forma cea mai evoluat„ de
    Catalogat pe nedrept, timp de 44 de ani, ca institu˛ie        rela˛ie interuman„ civilizat„ ∫i din acest motiv eu consider
reac˛ionar„, Senatul este ast„zi una dintre institu˛iile          c„ Parlamentul este un spa˛iu de o mare for˛„
fundamentale ale statului rom‚n. Œn acest an Senatul se           civiliza˛ional„. Faptul c„ st„m aici, Ón acela∫i loc, oameni
va muta Óntr-un sediu nou, ceea ce-i va Ónt„ri statutul ∫i        de orient„ri politice, p‚n„ la urm„, abord„ri diferite, ∫i
prestan˛a.                                                        reu∫im s„ punem adeseori la punct legi, proiecte, ac˛iuni
    Dup„ Revolu˛ie, reapari˛ia Senatului a fost un moment         comune Ónseamn„ foarte mult.
important, pentru c„, al„turi de Camera Deputa˛ilor, a                O societate care ∫tie s„ evolueze pe baza dialogului,
contribuit Ón mod esen˛ial la construirea statului de drept       ca resurs„ ultim„ a consensului, a regulii majorit„˛ii, este
∫i a democra˛iei politice de ast„zi. Reformele economice          o societate care poate aspira la dezvoltare ∫i la
∫i politice care au urmat dup„ 1989 au fost girate de             bun„stare.
legile adoptate Ón Parlamentul bicameral al ˛„rii.                    Œmi amintesc, din aceast„ perspectiv„, de experien˛a
    Rena∫terea Senatului, pe 9 iunie 1990, a fost, cumva,         colabor„rii pe care am avut-o cu regretatul Ion Ra˛iu.
o dovad„ a dorin˛ei noastre, a rom‚nilor, de a relua ceea         Chiar dac„ f„ceam parte din partide diferite, Domnia sa
ce a fost bun din tradi˛ia interbelic„, pentru a forma baza       a fost printre cei cu care eu m-am Ón˛eles cel mai bine
   6                 MONITORUL       OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,    Nr. 118/23.IX.2004

Ón Parlament ∫i pentru pu˛inii care nu l-au cunoscut —              V„ rog s„-mi permite˛i ca de la aceast„ tribun„ s„
m„ refer la cei din aceast„ sal„ — vreau s„ subliniez           exprim ∫i eu sincera gratitudine fa˛„ de to˛i cei care au
faptul c„ Ion Ra˛iu a fost un om extraordinar, un om            pus bazele institu˛iei parlamentare din ˛ara noastr„, fa˛„
Ón˛elept, Ón sensul dat de vasta lui experien˛„ ∫i de           de cei care de-a lungul vremii ∫i-au pus sufletul ∫i mintea
cunoa∫tere a realit„˛ii. Colaborarea pe care am avut-o          Ón slujba edific„rii ∫i consolid„rii fundamentului democra˛iei
de-a lungul anilor ∫i experien˛a pe care a adus-o din           ∫i al legisla˛iei rom‚ne∫ti, a institu˛iei Parlamentului ∫i,
afara ˛„rii, din experien˛a parlamentarismului britanic,        fiindc„ distinsul meu coleg a amintit figuri celebre de
ne-au fost de fiecare dat„ extrem de utile.                     senatori, permite˛i-mi ∫i mie s„-i evoc pe Titulescu, Ion
    Este important, dragi colegi, dragi prieteni, ca la acest   C. Br„tianu, C. A. Rosetti, Constantin Br„iloiu, ™tefan
moment s„ ne g‚ndim la faptul c„ tr„im vremuri extrem           Cico Pop, Nicolae Iorga, Alexandru Vaida Voevod, mul˛i
de interesante, cum spune un proverb chinezesc, Óntr-un         dintre ei pre∫edin˛i ai Camerei Deputa˛ilor.
sens ceva mai complex, pentru c„ at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i Ón            Este, cred, momentul s„ aducem omagiul nostru
restul lumii echilibrele se schimb„, raporturile de putere      Ónainta∫ilor, care au g„sit inspira˛ia, ∫tiin˛a ∫i realismul de
nu sunt Óntotdeauna foarte stabile, exist„ criz„ de             a asigura elaborarea unor reglement„ri ce s-au dovedit
cre∫tere Ón multe zone din lume ∫i tranzi˛ia Rom‚niei, Ón       viabile, unele dintre ele d„inuind, dac„ nu Ón forma
momentul de fa˛„, Óntr-un context at‚t de complicat, cum        ini˛ial„, cel pu˛in Ón esen˛„ ∫i spirit, peste timp,
este cel al rea∫ez„rilor raporturilor interna˛ionale, creeaz„   supravie˛uind trecerii acestuia ∫i vitregiilor vremurilor.
pentru noi to˛i o responsabilitate deosebit„. De aceea,             Este, totodat„, ocazia nimerit„ s„ adresez cuvinte de
Parlamentul va avea un rol special, Senatul va avea acel        mul˛umire tuturor membrilor celor dou„ Camere ale
rol ponderator, de Ón˛elepciune, pe care ni-l dorim cu to˛ii.   Parlamentului         Rom‚niei,        care    Ón     perioada
    A∫ vrea, Ón final, s„ adresez felicit„rile mele             postrevolu˛ionar„ au contribuit ∫i contribuie la buna
senatorilor de ast„zi, fo∫tilor senatori, fo∫tilor membri ai    lucrare a forului legislativ al ˛„rii, ad„ug‚nd valen˛e
Senatului Rom‚niei ∫i s„ Óncerc„m Ómpreun„ s„                   convingerii, verificate Ón timp, c„ Parlamentul constituie
men˛inem          aceast„     tradi˛ie    excep˛ional„      a   mecanismul esen˛ial al democra˛iei.
parlamentarismului rom‚n dincolo de dispute ∫i av‚nd,               Doamnelor ∫i domnilor,
p‚n„ la urm„, ca obiectiv principal bun„starea rom‚nilor            Istoria parlamentar„ Ón teritoriile rom‚ne∫ti Óncepe Ón
∫i realizarea interesului na˛ional.                             anul 1831, c‚nd Ón fiara Rom‚neasc„ a fost adoptat
    Felicit„ri Ónc„ o dat„ ∫i la mul˛i ani! (Aplauze.)          Regulamentul Organic, act cu v„dit caracter constitu˛ional,
                                                                aplicat Ón urm„torul an ∫i Ón Moldova. S-a trecut prin mai
   Domnul Nicolae V„c„roiu:                                     multe etape, Óntre care cea a Divanurilor ad-hoc. Dubla
   Mul˛umesc, domnule prim-ministru.                            alegere a lui Cuza ca domnitor a pus, cum este
   Invit la microfon pe domnul Valer Dorneanu,                  cunoscut, temeiul unirii Principatelor. Œntr-o perioad„ a
pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor. (Aplauze.)                    domniei acestuia au fiin˛at la Bucure∫ti ∫i Ia∫i c‚te o
                                                                Adunare Electiv„. Œn ianuarie 1862 a existat o singur„
   Domnul Valer Dorneanu:                                       adunare a Principatelor. La 24 ianuarie/5 februarie 1862
    Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,                             domnitorul Cuza a inaugurat primul Parlament al
                                                                Principatelor Unite, Adunarea Legislativ„ a Rom‚niei, care
    Domnule prim-ministru,
                                                                a constituit, deci, primul Parlament unicameral al ˛„rii. Voi
    Preafericirea Voastr„ Teoctist,
                                                                adresa de la aceast„ tribun„ urma∫ilor mei din 2012
    Œnalt Preasfin˛ia Voastr„ Mitropolit Robu,                  provocarea de a s„rb„tori atunci 150 de ani de la acest
    Domnule pre∫edinte al Academiei,                            m„re˛ eveniment.
    Domnilor pre∫edin˛i ai importantelor autorit„˛i ale             Peste doi ani, c‚nd a fost creat„ institu˛ia Senatului ∫i
statului,                                                       se n„∫tea astfel sistemul bicameral Ón Rom‚nia, o dat„
    Domnilor mini∫tri,                                          cu adoptarea Statutului desvolt„tor al Conven˛iei de la
    Stima˛i colegi parlamentari,                                Paris, considerat prima Constitu˛iune a Rom‚niei,
    Onora˛i invita˛i,                                           structura parlamentar„ a fost consacrat„ expres Ón textele
    De∫i Camera Deputa˛ilor este al doilea element al           fundamentale ale Constitu˛iilor din 1866 ∫i 1923.
bicameralismului rom‚nesc, pentru a da Cezarului ceea               Din p„cate, vitregiile vremurilor au viciat, chiar au
ce e al Cezarului, respectiv Senatului, Ómi voi dimensiona      anulat mersul spre democra˛ie Ón Rom‚nia. Œn 1938
astfel discursul pentru a nu rezulta c„ noi, Camera             Parlamentului i s-au r„pit principalele atribu˛ii. Œn 1940
Deputa˛ilor, am fi avut un rol mai important dec‚t al           activitatea acestuia a fost suspendat„, iar Ón 1948, Ón noi
Senatului.                                                      ∫i vitrege condi˛ii politice, determinate de instaurarea
    Particip„m ast„zi, distin∫i colegi, la o semnificativ„      dictaturii comuniste, s-au desfiin˛at, practic, at‚t
adunare solemn„, consacrat„ marc„rii a 14 decenii de la         Parlamentul, c‚t ∫i spiritul democra˛iei, conceptul de
constituirea Senatului Rom‚niei ∫i de la instituirea            democra˛ie.
sistemului parlamentar bicameral Ón ˛ara noastr„.                   A∫adar, se Ómplinesc 14 decenii de c‚nd rom‚nii s-au
    Celebr„m, Ón fapt, Ónscrierea ∫i evolu˛ia ˛„rii pe calea    pronun˛at asupra unui Statut Ón virtutea c„ruia domnitorul
democra˛iei ∫i, totodat„, analiz„m prezentul ∫i prefigur„m      Alexandru Ioan Cuza punea temelia sistemului
perspectiva pe care o dorim, Ón consonan˛„ deplin„ cu           parlamentar bicameral, moment Ón care Camerei cea de
Ónf„ptuirile ∫i imperativele lumii moderne, a c„rei esen˛„      Ob∫te i s-a ad„ugat Corpul Ponderator, Senatul. Se
trebuie s„ fie definit„ de m„sura Ón care sunt garantate        n„∫tea o tradi˛ie de esen˛„ democratic„ ce avea s„ fie
democra˛ia ∫i principiile statului de drept.                    consolidat„ prin Constitu˛iile puse Ón lucru Ón anii ce au
                      MONITORUL       OFICIAL     AL   ROM¬NIEI,      PARTEA a II-a,   Nr. 118/23.IX.2004                   7

urmat, efectele const‚nd Ón modernizarea statului,                     Stima˛i participan˛i,
democratizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti, men˛inerea Rom‚niei               Cred cu sinceritate c„ o retrospectiv„ a activit„˛ii
Ón aria valoric„ a Europei.                                        desf„∫urate de Parlament, Ón ansamblu, Óncep‚nd cu
   Œn timp, Senatul ∫i-a demonstrat viabilitatea,                  1992, pune Ón lumin„ aprecieri Óncurajatoare ∫i rezultate
contribuind, Ómpreun„ cu Adunarea Deputa˛ilor, la                  substan˛iale. Nu voi face un bilan˛, dar consider c„ s-a
cristalizarea unui sistem legislativ integrat spiritului           ajuns aici printr-o conlucrare politic„ profesional„, prin
european, la asigurarea stabilit„˛ii ∫i continuit„˛ii Ón           eforturi ale tuturor parlamentarilor sau ale marii majorit„˛i
Rom‚nia, Óntr-un cadru ce s-a dovedit flexibil, viabil,            a lor, Ón spiritul responsabilit„˛ii fa˛„ de activitatea ∫i
favorabil Ónnoirilor.                                              calitatea actului legislativ.
   Œn fapt, prin acel act din 1864, Alexandru Ioan Cuza                S-a avut Ón vedere, Ón cea mai mare parte a activit„˛ii
devine ctitor al unui nou sistem politic Ón Rom‚nia. Este          depuse, necesitatea contribu˛iei la consolidarea statului de
deosebit de relevant c„ Óntr-un asemenea moment el                 drept, la accelerarea reformelor economice ∫i sociale, la
reamintea domnilor senatori ∫i domnilor deputa˛i                   Ómplinirea obiectivului declarat al ˛„rii noastre, de
deosebita misiune de a Ónt„ri bazele ∫i tr„inicia institu˛iilor    integrare Ón structurile europene ∫i euroatlantice. Totodat„,
constitu˛ionale, mai trebuitoare Ón Rom‚nia dec‚t oriunde,         am urm„rit ∫i cred c„ Óntr-o m„sur„ apreciabil„ am reu∫it
pentru c„ ele, aici, sunt sorgintea tuturor puterilor statului.    s„ demonstr„m propriilor no∫tri cet„˛eni, dar ∫i lumii, c„
   Aceste baze au fost Ón anii trecu˛i prea mult                   Rom‚nia este un stat cu un sistem democratic stabil, cu
zdruncinate, prin intrigile ∫i luptele partidelor. Ele nu se       o evolu˛ie predictibil„ ∫i ireversibil„. Din acest unghi, se
pot reÓnt„ri dec‚t printr-o str‚ns„ armonie Óntre toate            impune privit„ ∫i activitatea complex„ consacrat„ revizuirii
puterile statului.                                                 Constitu˛iei, context Ón care s-a eviden˛iat c„, dincolo de
   S„ recunoa∫tem c„ ast„zi, dup„ 140 de ani,                      pozi˛iile diferite Ón unele probleme, a prevalat preocuparea
Óndemnurile marelui domnitor Cuza, ctitorul Unirii, sunt           for˛elor politice parlamentare de a se consacra Ón Legea
actuale ∫i ne pun pe umeri ∫i Ón con∫tiin˛„ o mare                 fundamental„ acele prevederi care, pornind de la prezent,
                                                                   s„ fie orientate spre viitor, s„ preg„teasc„ fundamentul
r„spundere, aceea de a trece de la Óndemn, de la
                                                                   normativ, conform cerin˛elor pe care le implic„ r„spunsul
posibilitate, la certitudine.
                                                                   concret la dolean˛ele societ„˛ii rom‚ne∫ti, ca ∫i
   Doamnelor ∫i domnilor participan˛i la aceast„ m„rea˛„
                                                                   dob‚ndirea statutului de membru cu drepturi depline al
adunare,
                                                                   Uniunii Europene, deziderat pe care Ól dorim materializat
   Revolu˛ia din Decembrie 1989 a permis revenirea                 Ón 2007.
Rom‚niei la un regim democratic autentic, Ón aria c„ruia               Doamnelor ∫i domnilor,
un loc important Ól de˛ine Parlamentul. Constitu˛ia                    Mul˛umindu-v„ pentru aten˛ie, da˛i-mi voie, Ón
adoptat„ prin referendum Ón 1991 a consacrat din nou               Óncheiere, s„ reÓnnoiesc ur„rile de bine adresate tuturor
regimul parlamentar bicameral.                                     celor implica˛i Ón procesul legislativ din ˛ara noastr„,
   Se cunoa∫te c„ au fost discu˛ii animate, Ón urma                Óncredin˛at fiind c„ sunt con∫tien˛i de majora
c„rora s-a ajuns la o asemenea solu˛ie Ón privin˛a                 responsabilitate ce le revine Ón aria realit„˛ilor din
structurii forului nostru legislativ. A prevalat punctul de        Rom‚nia ∫i c„ Ón acest spirit vor conlucra pentru a spori
vedere potrivit c„ruia, Óntr-un stat unitar cum este               ∫ansele de amplificare a Óncrederii poporului rom‚n Ón
Rom‚nia, sistemul bicameral este justificat de necesitatea         institu˛iile sistemului nostru parlamentar, pe care Ól doresc,
evit„rii concentr„rii puterii politice Ón Parlament ∫i de          cu justificat„ Óndrept„˛ire, fundament ∫i garant al drept„˛ii,
asigurarea, Ón cadrul procedurii legislative parlamentare, a       model de echitate, corectitudine, onoare ∫i demnitate.
dezbaterii ∫i adopt„rii legii de c„tre fiecare Camer„ a                S„ avem permanent Ón minte cuvintele-crez ale
Parlamentului, Ón cadrul unui echilibru care presupune             marelui om de stat, membru marcant al forumului
at‚t un filtru suplimentar, care Ómpiedic„ gre∫eala ∫i             legislativ al Rom‚niei, Óntr-o perioad„ tulbure a istoriei
cre∫te calitatea, c‚t ∫i o cenzur„ reciproc„. Totodat„,            Rom‚niei ∫i a Europei, Nicolae Titulescu: îPrefer s„ fiu
structura bicameral„ a Parlamentului evit„ practica mai            vinovat de legi, dec‚t de f„r„delegi.“
multor lecturi, specific„ Parlamentului unicameral, la                 Cu aceea∫i pietate s„ d„m ascultare ∫i titanului
intervale minime, care s„ le asigure eficacitatea. Se              Nicolae Iorga, care spunea: îFiecare are de f„cut un
poate ajunge, Ón cadrul sistemului parlamentar                     singur lucru: datoria lui, datoria lui Óntreag„, orice s-ar
unicameral, la Ónt‚rzierea Ón adoptarea legii, ceea ce nu          alege dup„ d‚nsul dup„ ce ∫i-a f„cut datoria, pentru c„
se Ónt‚mpl„ Ón sistemul actual.                                    nu intereseaz„ acel ce-∫i face datoria, ci intereseaz„
   Prin Legea de revizuire din 2003, concep˛ia asupra              datoria care s-a f„cut.“
rela˛iilor dintre cele dou„ Camere ale Parlamentului a                 Iar dincolo de timp r„zbate Óndemnul adresat cu
evoluat, instituindu-se bicameralismul func˛ional. Camerele        140 de ani Ón urm„ de domnitorul Cuza, Óndemn pe care
au atribu˛ii diferen˛iate, cu specializare legislativ„, ∫i joac„   l-a citit ∫i distinsul meu coleg, dar cred c„ nu v„ sup„ra˛i
Ón mod alternativ rolul de Camer„ decizional„.                     dac„ vi-l repet: îApuca˛i-v„ serios de lucru!“, spunea
   Noul sistem presupune un dialog al Camerelor, o                 marele nostru domnitor. îŒn cercetarea legilor ce vi se vor
coordonare Óntre ele, dar decizia final„ este Óntotdeauna          prezenta pune˛i acea realitate care decurge din t„ria
a uneia dintre cele dou„ Camere ale Parlamentului, ∫i              convingerilor, care d„ putere consiliilor ∫i care dovede∫te
anume Camera decizional„. F„r„ a nega egalitatea                   cu at‚t mai mult„ credin˛„ ∫i patriotismul cet„˛eanului.“
Camerelor, se asigur„, Ón acela∫i timp, cum am spus,                   S„ l„s„m, a∫adar, stima˛i colegi, deoparte disputele
specializarea lor func˛ional„, Óndeosebi Ón domeniile Ón           sterile, g‚lcevile, orgoliile ∫i vanit„˛ile ∫i s„ ne punem
care fiecare Camer„ Óndepline∫te rolul de Camer„                   exclusiv Ón slujba M„riei Sale, poporul rom‚n!
decizional„.                                                           V„ mul˛umesc. (Aplauze.)
   8                MONITORUL       OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,   Nr. 118/23.IX.2004

   Domnul Nicolae V„c„roiu:                                        Œn toat„ aceast„ perioad„ de timp, prin vocea
  Invit la microfon pe domnul Ioan Vida, pre∫edintele          Senatului au fost exprimate cu curaj, talent ∫i spirit de
Cur˛ii Constitu˛ionale.                                        r„spundere cele mai acute n„zuin˛e na˛ionale. Astfel, pot
                                                               fi amintite numele lui Constantin I. Nicolaescu,
   Domnul Ioan Vida — pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale:     pre∫edintele Senatului, care Ón 1927 se pronun˛a
                                                               Ómpotriva tendin˛elor preconizate de fascism, de
    Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,
                                                               desfiin˛area vie˛ii constitu˛ionale, a lui Grigore Gafencu,
    Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor legiuitoare,
                                                               care Ón 1934 aten˛iona asupra pericolului care Ól
    Domnule prim-ministru,                                     reprezint„ cel de-Al Treilea Reich, dar ∫i al senatorului
    Preafericite Patriarh,                                     academician ™tefan Ciobanu, care s-a pronun˛at Ón
    Eminen˛a Voastr„,                                          numele parlamentarilor ∫i frunta∫ilor vie˛ii publice ∫i
    Domnilor parlamentari,                                     culturale dintre Prut ∫i Nistru.
    Stima˛i invita˛i,                                              Dup„ 1946 Senatul a fost desfiin˛at, iar reprezentarea
    Onorat auditoriu,                                          voin˛ei poporului a fost conferit„ unei singure adun„ri,
    Œmplinirea a 140 de ani de la Ónfiin˛area Senatului ∫i     fapt ce a dus, practic, la deprecierea vie˛ii parlamentare,
de la na∫terea bicameralismului Ón Rom‚nia Ómi ofer„           devenit„ un instrument de ratificare facil„ a deciziilor
prilejul de a confirma c„ bicameralismul nu este un            adoptate la nivelul Partidului Comunist.
fenomen legat Ón exclusivitate de federalism ∫i mai ales
c„ Rom‚nia s-a n„scut, s-a situat de la Ónceputurile sale          Urmare a Revolu˛iei din Decembrie 1989, problema
pe un trend istoric pozitiv.                                   op˛iunii Óntre un sistem parlamentar monocameral sau
    Din secolul al XIX-lea ∫i p‚n„ Ón secolul XXI              bicameral s-a conturat iar ca un obiect al preocup„rii
bicameralismul a ajuns la cote remarcabile la nivel            politice, d‚ndu-se c‚∫tig de cauz„ bicameralismului.
mondial. Aproape 70 din statele federale ∫i unitare ale        Subordon‚ndu-se acestei idei, Constituanta a Ómbr„˛i∫at
lumii au parlamente bicamerale.                                formula bicameralismului integral, de inspira˛ie italian„,
    Cred c„ nu Ónt‚mpl„tor istoria rom‚nilor a legat           care a a∫ezat Senatul pe o pozi˛ie de egalitate cu
consacrarea sistemului parlamentar bicameral ∫i                Camera Deputa˛ilor, conferindu-i aceea∫i legitimitate ∫i
constituirea Senatului, ca, ini˛ial, Corp Ponderator, de       aceea∫i putere cu aceasta.
momentul decret„rii ∫i promulg„rii de c„tre domnitorul             Determinate, a∫adar, de nevoia de a preÓnt‚mpina
Alexandru Ioan Cuza, la 2 mai 1864, a primei Legi              concentrarea puterii Ón Parlament, a∫a Ónc‚t nici una
fundamentale a Rom‚niei, ce emana de la o autoritate           dintre Camerele acestuia s„ nu devin„ despotic„ sau
rom‚neasc„, anume Statutul dezvolt„tor al Conven˛iei de        suport al unui regim autoritar, c‚t ∫i de dorin˛a de a
la Paris din 7/19 august 1858.                                 optimiza procesul de legiferare, organizarea ∫i
    N„scut„ Óntr-o conjunctur„ politic„ intern„ tensionat„,    func˛ionarea aproape identic„ a celor dou„ Camere ∫i-au
aceast„ lege exprima prin con˛inutul s„u, mai mult dec‚t       demonstrat eficien˛a Ón anii ce au urmat adopt„rii
ar fi putut s„ o fac„ orice alt instrument interna˛ional,      Constitu˛iei din 1991, dar au relevat ∫i o serie de
fr„m‚nt„rile ∫i necesit„˛ile unei societ„˛i ale c„rei clase    neajunsuri pe care Rom‚nia, Ón urma exerci˛iului
politice Ó∫i asuma din ce Ón ce mai evident rolul de           democratic dob‚ndit, dar ∫i Ón perspectiva integr„rii Ón
reprezentant al nevoilor na˛ionale. Œn acest context,          structurile euroatlantice, trebuia s„ le solu˛ioneze.
realitatea unui joc politic veritabil a condus la tensiuni
                                                                   Analiz‚nd anii de existen˛„ ∫i evolu˛ie a institu˛iei
insurmontabile Óntre institu˛iile statului, disensiunile ∫i
contradic˛iile dintre puterea executiv„ ∫i cea legislativ„     Senatului Ón societatea rom‚neasc„ este greu s„ nu
unicameral„ neput‚nd fi rezolvate. Astfel, s-a impus           observ„m rolul esen˛ial pe care acesta l-a jucat Ón
necesitatea unei a treia for˛e, care, a∫a cum anun˛a           momentele-cheie ale istoriei noastre, Ón special Ón acelea
domnitorul Alexandru Ioan Cuza îva ∫ti a feri ciocnirile       Ón care Rom‚nia a dorit s„ se afirme ca un stat
Óntre puterile statului, va men˛ine echilibrul Óntre d‚nsele   democratic, Ón care suveranitatea na˛ional„ apar˛ine
∫i a∫a va ap„ra neatinse Pactul fundamental ∫i libert„˛ile     poporului rom‚n, iar separa˛ia ∫i echilibrul puterilor Ón stat
publice ale Rom‚niei“.                                         reprezint„ un principiu suprem, de sorginte constitu˛ional„.
    Departe de a r„m‚ne doar un moment izolat Ón istoria           N„scut ca urmare a n„zuin˛elor ∫i fr„m‚nt„rilor
parlamentarismului rom‚nesc, generat de nevoi                  interne, Senatul s-a constituit, astfel, Óntr-un adev„rat
temporare, bicameralismul s-a impus ∫i Ón Constitu˛ia din      punct de echilibru, at‚t de necesar societ„˛ii rom‚ne∫ti,
1866, g„sindu-∫i un generos sprijin Ón reprezentan˛ii          adapt‚ndu-se evolu˛iei acesteia, dar ∫i determin‚nd
curentului conservator ∫i Ón Ónsu∫i noul domnitor Carol I.     traiectoria ei. Acestui trecut glorios Ói dorim un viitor pe
    Justificat„ at‚t de modelul bicameral al statelor          m„sur„.
europene, dar ∫i de necesitatea de a modera ac˛iunea               La mul˛i ani Senatului Rom‚niei ∫i membrilor s„i!
legislativ„, reduc‚nd atotputernicia unei singure adun„ri,     (Aplauze.)
existen˛a Senatului venea s„ asigure echilibrul at‚t de
necesar al societ„˛ii, Ón procesul elabor„rii ∫i adopt„rii        Domnul Nicolae V„c„roiu:
unei legisla˛ii dedicate cu prec„dere marilor reforme.
    Asumat deja ca o tradi˛ie, bicameralismul ∫i, implicit,       Œi dau cuv‚ntul domnului Oliviu Gherman, fost
existen˛a Senatului au fost preluate Ón Constitu˛iile din      pre∫edinte al Senatului, ∫i urmeaz„ la cuv‚nt domnul
1923 ∫i 1938.                                                  senator Petre Roman.
                     MONITORUL       OFICIAL    AL    ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,    Nr. 118/23.IX.2004                   9

   Domnul Oliviu Gherman — pre∫edintele Senatului                puterea votului, iar opozi˛iei trebuie s„ Ói fie asigurat„
                           Ón legislatura 1992—1996:             posibilitatea real„ de a se exprima Ón promovarea legilor.
                                                                 Era la fel de greu s„ convingi opozi˛ia c„ simpla negare
    Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,
                                                                 a tezelor promovate de Guvern este un mod pervers de
    Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor legiuitoare,
                                                                 autoanihilare. Altfel spus, legislatura la care m„ refer
    Domnule prim-ministru,
                                                                 trebuia s„ se constituie Óntr-o ∫coal„ de democra˛ie care
    Œnal˛i conduc„tori ai Bisericilor rom‚ne∫ti,
                                                                 s„ consolideze pa∫ii mode∫ti f„cu˛i Ón timpul Adun„rii
    Doamnelor ∫i domnilor actuali ∫i fo∫ti parlamentari,
                                                                 Constituante.
    Onorat„ asisten˛„,
                                                                     Era necesar ca a∫a-zisa eficien˛„ Ón procesul legislativ
    V„ m„rturisesc c„, a∫ez‚ndu-m„ Ón acest loc care
                                                                 s„ fie Ónlocuit„ treptat printr-o dezbatere consistent„, Ón
mi-a fost destinat, am avut un moment de ezitare ∫i
                                                                 care solu˛ia final„, legea, s„ nu fie o simpl„ repetare a
prima reac˛ie ar fi fost aceea s„ m„ a∫ez cu un loc mai
                                                                 tezei ini˛iale, proiectul.
la dreapta. ™i aceasta m„ conduce s„ v„ rog s„
acord„m un minut de reculegere Ón memoria primului                   Nu voi face o enumerare a principalelor legi elaborate
pre∫edinte al Senatului postdecembrist din Rom‚nia,              Ón cursul men˛ionatei legislaturi, de∫i îproduc˛ia“ legislativ„
academicianul Alexandru B‚rl„deanu, ∫i a senatorilor             a fost consistent„ ∫i mai ales ascendent„ de la an la an.
deceda˛i. (Se p„streaz„ un moment de reculegere.)                Œn mod deliberat, m„ voi opri la trei dintre legile
    V„ mul˛umesc.                                                elaborate: Legea Ónv„˛„m‚ntului, Legea acceler„rii
    Senatul Rom‚niei, constituit Ón prima legislatur„            procesului de privatizare ∫i Legea locuin˛ei.
constitu˛ional„ postdecembrist„, trebuia s„ r„spund„ unor            Incontestabil, Legea Ónv„˛„m‚ntului fixeaz„ un cadru
provoc„ri deloc neglijabile, printre care se situa, nu Ón        generos pentru dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului Ón Rom‚nia.
ultimul r‚nd, nivelul de excep˛ie al Senatului care a            Œntrebarea fireasc„ este: Ón condi˛iile globaliz„rii, poate
func˛ionat Ón timpul Adun„rii Constituante. O dificultate        pretinde cineva c„ are solu˛ii pentru dezvoltarea Ón
suplimentar„ a provenit din faptul c„ senatorii ale∫i, cu        perspectiv„ a Ónv„˛„m‚ntului? Nu cumva m„surile
infime excep˛ii — remarc cu mare pl„cere lec˛iile de             ulterioare privitoare la Ónv„˛„m‚nt au modificat con˛inutul
democra˛ie pe care le-am primit de la fostul coleg,              legii? Este un panaceu solu˛ia american„ a unui
vicepre∫edintele Radu C‚mpeanu —, aveau o minim„                 Ónv„˛„m‚nt foarte lax, desprins„ de realit„˛ile americane?
experien˛„ legislativ„, iar structura rezultat„ Ón urma              Œn locul discu˛iilor de substan˛„, s-a preferat o
alegerilor legislative nu se sprijinea pe o majoritate           competi˛ie populist„ privitoare la procentul din P.I.B.
consistent„, impun‚ndu-se alian˛e fragile, at‚t Ón zona          acordat Ónv„˛„m‚ntului ∫i principalii sus˛in„tori ai unor
majorit„˛ii, c‚t ∫i a opozi˛iei.                                 solu˛ii populiste au fost chiar parlamentari ai partidelor de
    Dar dificultatea cea mai important„ a provenit din           guvern„m‚nt, iar opozan˛ii erau, paradoxal, reprezentan˛ii
cerin˛ele economice presante ale tranzi˛iei, care s-au           Guvernului care, pe baza unor argumente economice
acumulat Óngrijor„tor Ón ultimele luni ale Adun„rii              solide, uitau c„ Ónv„˛„m‚ntul este o prioritate na˛ional„.
Constituante: eliminarea imperativ„ a subven˛iilor de stat,          Era mai bine s„ nu se elaboreze o Lege a
liberalizarea adaosului comercial ∫i introducerea taxei pe       Ónv„˛„m‚ntului, Ón haosul postdecembrist care a
valoarea ad„ugat„. Numai una dintre acestea, oricare, ar         transformat Ónv„˛„m‚ntul Óntr-o afacere? Era necesar s„
fi fost suficient„ pentru supunerea popula˛iei Rom‚niei la       se elaboreze unele repere consistente, dar rigide? Iat„
sacrificii enorme, cu at‚t mai mult punerea Ón aplicare          doar c‚teva Óntreb„ri pe care mi le pun Ón leg„tur„ cu
simultan„ a celor trei m„suri. Indiferent c„ se                  aceast„ lege.
con∫tientizeaz„ sau nu acest aspect, primii doi ani ai               Referitor la Legea acceler„rii privatiz„rii, am un singur
legislaturii 1992—1996 s-au desf„∫urat cu aceast„ piatr„         regret, care coincide poate cu cel al mali˛io∫ilor: c„ nu
de moar„ legat„ de picioare.                                     mi-am dat demisia din fruntea propriului partid ∫i a
    Ca o consecin˛„ a polimorfismului politic din Senat,         Senatului dup„ Ónfr‚ngerea la vot, Ón forurile de
presiunile populiste s-au exercitat din toate p„r˛ile,           conducere ale partidului, a propunerii mele de promovare
majoritate ∫i opozi˛ie, partidul relativ majoritar din care      a legii prin asumarea r„spunderii Guvernului. M„ Óntreb ∫i
f„ceam ∫i eu parte reu∫ind cu greu s„ opereze Ón aceste          acum, ca ∫i atunci, cum se accelereaz„ un proces
condi˛ii.                                                        printr-o lege trecut„ cu Óncetinitorul prin Parlament. De ce
    O problem„ la fel de dificil„ provenea din necesitatea       nu s-a acceptat promovarea unei legi destinate acceler„rii
de a adapta din mers legile elaborate Ón timpul                  prin procedeul at‚t de solid al angaj„rii r„spunderii
Constituantei sub lozinca îNu ne vindem ˛ara!“ la                Guvernului, un procedeu constitu˛ional?
cerin˛ele reale ale economiei de pia˛„.                              Œmi recunosc incapacitatea de a Ón˛elege. M„ Óntreb Ón
    Optimismul hazardat privitor la termenele de punere Ón       treac„t c‚te procente am pierdut la alegerile din 1996 din
practic„ a retroced„rii terenurilor agricole proprietarilor de   cauza acestei Ónt‚rzieri.
drept s-a soldat cu un jaf masiv la nivelul utilajelor               Legea locuin˛ei, pe l‚ng„ meritele sale incontestabile,
agricole necesare pentru asigurarea hranei, seceta               se caracterizeaz„ prin laitmotivul legislativ — se
endemic„ amplific‚nd dezastrul.                                  preocupa, de preferin˛„, cu ceea ce era interzis, ∫i nu cu
    Al„turi de problemele economice multiple ilustrate mai       ceea ce trebuie promovat.
sus prin c‚teva exemple, un obiectiv la fel de important             ™i, acum, un singur punct delicat: este nevoie de un
sau poate chiar mai important era acela de a cultiva ∫i          Corp Ponderator?
amplifica virtu˛ile democra˛iei. Era greu s„ Ó˛i convingi mai        Dac„ privim Parlamentul ca o structur„ deliberativ„,
ales partenerii c„ democra˛ia nu este un concept vid, c„         este evident c„ Senatul este necesar. Am vorbit despre
opozi˛ia nu este un obiect de decor, c„ majoritatea are          o structur„ conversant„, Camer„—Senat, ∫i nu despre un
   10                MONITORUL       OFICIAL    AL    ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,   Nr. 118/23.IX.2004

ecou la un sunet identic cu acesta, a∫a cum a func˛ionat         pe de alt„ parte, Ón ceea ce prive∫te calitatea textelor
Senatul Ón legislaturile de p‚n„ acum.                           juridice, aici a∫ plasa avantajele existen˛ei Senatului cu
   Prevederile Constitu˛iei modificate, completate printr-o      experien˛a pe care o am. Calitatea legifer„rii am
Lege electoral„ curajoas„, pot genera o structur„                convingerea c„ a fost net Ómbun„t„˛it„ prin faptul c„ a
conversant„. Nu este esen˛ial cum se aleg senatorii; este        existat, pe l‚ng„ Camera Deputa˛ilor, al„turi de Camera
esen˛ial s„ se precizeze ce interese reprezint„. Aceasta,        Deputa˛ilor, ∫i Senatul.
cu at‚t mai mult cu c‚t descentralizarea deciziei va                 Am asistat la foarte multe situa˛ii, foarte multe
trebui s„ contrapun„ Óntr-un mod democratic interesele           Ómprejur„ri Ón care texte de lege care erau neclare,
locale celor globale.                                            str‚mbe chiar, au fost corectate, puse unde trebuie, puse
   V„ mul˛umesc. (Aplauze.)                                      Óntr-o Ón˛elegere clar„, Óntr-o coeren˛„, Óntr-o logic„
                                                                 datorit„ muncii realizate de Senat.
   Domnul Nicolae V„c„roiu:
                                                                     De asemenea, a∫ spune, de aceast„ dat„, Ón fosta
   Mul˛umesc domnului profesor Oliviu Gherman.                   calitate de pre∫edinte al Senatului, c„ a contat foarte
   Permite˛i-mi s„ invit la microfon pe domnul senator           mult aceast„ modalitate care este reunirea celor dou„
Petre Roman, fost pre∫edinte al Senatului, ∫i urmeaz„ la         Camere, deci existen˛a a dou„ Camere care lucreaz„ ∫i
cuv‚nt domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.                    Ómpreun„ Ón cazul unor evenimente majore, ∫i, din
                                                                 perioada mandatului Ón care am fost pre∫edinte, a∫
   Domnul Petre Roman:
                                                                 men˛iona dou„ care au avut consecin˛e foarte importante
    Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,                              ∫i neap„rat pozitive.
    Domnilor pre∫edin˛i ai Parlamentului,                            Ianuarie 1999, c‚nd Rom‚nia a fost pe punctul din
    Domnule prim-ministru,                                       nou de a se pr„bu∫i Ón haos datorit„ ultimei mineriade,
    Preafericirea Voastr„,                                       fenomen care la vremea aceea nu mai putea fi imaginat
    Eminen˛a Voastr„,                                            de nici o ˛ar„ european„ care pornise pe drumul
    Stimate ∫i stima˛i colegi,                                   democra˛iei. Atunci, for˛ele politice, cu o excep˛ie, au
    Stima˛i invita˛i,                                            Ón˛eles s„-∫i dea m‚na pentru a salva democra˛ia, pentru
    Œntr-adev„r, la aceast„ aniversare, cred c„ Óntrebarea       a salva ceea ce Ónseamn„ o guvernare normal„.
care a existat ∫i persist„ este aceea∫i: este nevoie de              ™i un alt eveniment care a fost de asemenea Ón 1999,
Senat?                                                           ∫i anume atunci c‚nd, prin votul Parlamentului, Rom‚nia
    La aceast„ Óntrebare a∫ Óncerca s„ r„spund foarte pe         s-a al„turat NATO Ón opera˛iunile din Iugoslavia. ™ti˛i
scurt.                                                           foarte bine c„ au fost ∫i pozi˛ii contrare. Cu toate
    Mai Ónt‚i c„ ar fi de remarcat un lucru care s-a mai         acestea, rezultatul final, ca urmare a dezbaterilor, care nu
spus, c„ Senatul s-a n„scut Ón Rom‚nia ca o Camer„               au fost dezbateri u∫oare, au fost dezbateri complicate Ón
ponderatoare, iar nu ca o Adunare de tip federativ sau           care s-au adus, pe bun„ dreptate, tot felul de argumente,
regional. Este un fapt foarte important. Prin urmare, de         fiecare consider‚nd c„ interesul na˛ional ar fi de partea
pe aceast„ pozi˛ie a∫ dori s„ d„m r„spunsul — Camer„             g‚ndirii sale, cu o anumit„ legitimitate fiecare, a
ponderatoare.                                                    precump„nit Ón mod cert interesul pentru ˛ar„ ∫i, Ón cele
    Experien˛a mea, ca senator, ca pre∫edinte al                 din urm„, Rom‚nia a dat atunci un semnal care i-a fost
Senatului, Ón acest mandat, membru Ón Comisia juridic„ a         folositor ulterior, ∫i Ónc„ Ón cel mai Ónalt grad.
Senatului, m„ Óndeamn„ s„ afirm c„ existen˛a Senatului               Iat„ de ce, stimate ∫i stima˛i colegi, cred c„
este un fapt politic pozitiv. Existen˛a Senatului este util„     precump„nesc avantajele fa˛„ de dezavantajele Ón ce
∫i Óntr-o anumit„ m„sur„ eficient„.                              prive∫te existen˛a Senatului.
    Ca s„ fiu mai exact, Ón sensul politic al cuv‚ntului,            C‚ndva, Óntr-o anumit„ Ómprejurare, ca pre∫edinte al
cred c„ avantajele existen˛ei Senatului precump„nesc             Senatului, am spus: îNoi suntem Senatul!“. Aceast„
asupra dezavantajelor, exist‚nd desigur ∫i dezavantaje,          propozi˛ie a fost oarecum controversat„. Eu m„ g‚ndeam
Óntre care costurile de Óntre˛inere sunt desigur foarte          pur ∫i simplu: noi suntem Senatul, adic„ Senatul exist„
importante.                                                      chiar ∫i atunci c‚nd unii sunt sup„ra˛i foarte tare ∫i al˛ii
    Dar cea mai mare Óntrebare este cea cu privire la            se bucur„ prea mult.
legi. Parlamentul face legi. Legile sunt bune dac„
                                                                     Ast„zi, da˛i-mi voie s„ spun: noi salut„m, noi
cet„˛enii le consider„ bune. Legile sunt de calitate dac„,
                                                                 respect„m, noi admir„m Senatul Rom‚niei acum ∫i v„
Ón aplicarea lor, magistra˛ii, judec„torii ∫i to˛i cei care
                                                                 rog mult, ∫i pentru viitor.
opereaz„ Ón c‚mpul juridic le pot utiliza cu eficien˛„, f„r„
ambiguit„˛i, f„r„ a da r„spunsuri care s„ fie uneori                 V„ mul˛umesc. (Aplauze.)
Óntr-un fel, alteori Ón alt fel, cu alte cuvinte, care s„ duc„      Domnul Valer Dorneanu:
la confuzii ∫i la dureri ale cet„˛enilor.
    Dac„ noi am pune Óntrebarea concet„˛enilor no∫tri               V„ mul˛umim, domnule senator.
îOare legile sunt bune?“, mi-e team„ c„ am fi aproape Ón            Œl invit la microfon pe distinsul nostru coleg Mircea
imposibilitate de a face fa˛„ p„rerilor negative, din            Ionescu-Quintus, care a avut o valoroas„ contribu˛ie Ón
p„cate. De ce? Pentru simplul motiv c„ oamenii v„d Ón            Comisia Constitu˛ional„, ˛in s„ precizez acest lucru.
legi o speran˛„. O lege trebuie s„ fie bun„ pentru c„ le            Œl rog s„ Ómi permit„, p‚n„ va lua Domnia sa
d„ ceva, le d„ un drept, le aduce un mai bine, ∫i, pentru        cuv‚ntul, s„ v„ rog pe dumneavoastr„ s„ Ói permite˛i
foarte mul˛i, din p„cate, aceste legi pe care le d„m, care       domnului prim-ministru Adrian N„stase s„ se retrag„ ∫i
la un moment dat chiar pot fi bune, se depreciaz„. Dar,          s„ Ói mul˛umim pentru participare, pentru c„ la ora 16,00
                     MONITORUL       OFICIAL    AL    ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,   Nr. 118/23.IX.2004                  11

Óncep ceremoniile de primire a vicepre∫edintelui Africii de      prioritate nu vine Ónaintea obliga˛iei de a ne dedica
Sud ∫i, totodat„, convorbirile oficiale.                         experien˛a, competen˛a ∫i Óntreg timpul nostru disponibil
   V„ mul˛umesc, domnule prim-ministru. (Aplauze.)               r„spunderilor ce ne revin. ™i tot atunci, ca pre∫edinte de
   Ave˛i cuv‚ntul.                                               v‚rst„, Ómi manifestam speran˛a c„ noul Senat va
                                                                 constitui un cadru stimulativ pentru to˛i membrii s„i,
   Domnul Mircea Ionescu-Quintus:                                indiferent de culoarea politic„, ∫i c„ vom putea g„si c„ile
    Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,                              unei conlucr„ri fructuoase pentru adoptarea legilor pe
    Preafericite P„rinte Patriarh,                               care aleg„torii le a∫teapt„ din partea noastr„.
    Eminen˛a Voastr„,                                               Domnule pre∫edinte,
    Domnilor pre∫edin˛i ai Camerei Deputa˛ilor ∫i                   Onorat„ asisten˛„,
Senatului,                                                          Œn aceste clipe aniversare, c‚nd ne Óntoarcem Ón timp
    Domnule prim-ministru – Ónc„ sunte˛i Ón sal„ –,              pentru a putea privi cu Óncredere ∫i n„dejde viitorul,
    Doamn„ ∫i domnilor mini∫tri,                                 Óng„dui˛i-mi s„ sper c„ alegerile din noiembrie, la care eu
    Distin∫i invita˛i, de aici ∫i de sus,                        nu voi participa dec‚t ca votant, vor trimite Ón Parlament
    Excelen˛ele voastre, reprezentan˛i ai Corpului               oameni mai destoinici ∫i mai hot„r‚˛i Ón asumarea
diplomatic,                                                      r„spunderilor, iar peste 10 ani, la s„rb„torirea unei v‚rste
    Doamnelor ∫i domnilor colegi ∫i, Óng„dui˛i-mi s„ spun,       rotunde a Senatului, cei de atunci ∫i pu˛ini dintre cei de
∫i prieteni,                                                     ast„zi Ó∫i vor aminti poate cu nostalgie ∫i cu gratitudine
    Onorat„ asisten˛„,                                           de pionierii legislaturilor de la cump„na dintre milenii care
    Œntre interesantele ∫i documentatele alocu˛iuni rostite la   s-au Ónvrednicit s„ trezeasc„ la via˛„ ∫i s„ rea∫eze pe
aceast„ sesiune solemn„, am socotit c„ interven˛ia pe            f„ga∫ul lor tradi˛iile democratice ale poporului rom‚n.
care o fac nu trebuie s„ fie mai lung„ dec‚t scurta                 V„ mul˛umesc pentru aten˛ia cu care am fost ascultat.
durat„ a dreg„toriei mele de pre∫edinte al Senatului.            (Aplauze.)
    Œns„, cum po˛i cuprinde Ón c‚teva cuvinte o istorie
parlamentar„ de 140 de ani, Ómpletit„ cu Óns„∫i istoria             Domnul Nicolae V„c„roiu:
˛„rii, dar Óntrerupt„ cu brutalitate de un regim instalat de        V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
tancurile armatei ro∫ii Ómpotriva tradi˛iilor ∫i n„zuin˛elor        V„ rog s„ Ómi permite˛i s„ dau cuv‚ntul domnului
noastre democratice?                                             Eugen Simion, pre∫edintele Academiei Rom‚ne. Urmeaz„
    Cum s„ nu te cutremuri amintindu-˛i de alc„tuirea de         la cuv‚nt domnul senator Ion Solcanu, pre∫edintele
tip sovietic a Marii Adun„ri Na˛ionale, numai Ón fa˛a            Grupului senatorial al Partidului Social Democrat.
c„reia doreau s„ r„spund„ cei doi simpli cet„˛eni, al
c„ror sf‚r∫it a fost pe c‚t de grabnic hot„r‚t, pe at‚t de          Domnul Eugen Simion — pre∫edintele Academiei
meritat?                                                                                  Rom‚ne:
    Nu m„ voi Óntoarce Ón timp, ci m„ voi opri doar Ón
                                                                     Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,
zilele noastre, c‚nd ne str„duim s„ ne facem datoria,
                                                                     Domnilor pre∫edin˛i ai Parlamentului,
urm‚nd pilda marilor no∫tri Ónainta∫i ∫i, mai ales, s„
r„spundem Óncrederii Ónvestite Ón noi de milioane de                 Preafericite Patriarh,
concet„˛eni, adesea nemul˛umi˛i ∫i dezam„gi˛i de modul               Monseniore,
Ón care Ói reprezent„m. Desigur c„ nu toate judec„˛ile               Doamnelor ∫i domnilor senatori,
care ne privesc sunt corecte, dup„ cum multe din                     Senatul Rom‚niei Ómpline∫te 140 de ani.
observa˛iile critice sunt Óndrept„˛ite.                              Da˛i-mi voie ca, dup„ at‚tea cuvinte de laud„, s„
    Este de net„g„duit c„ o parte dintre parlamentari nu         aduc ∫i firitisirile Academiei Rom‚ne, o institu˛ie doar cu
Ó∫i exercit„ eficient mandatul, fie ned‚ndu-i importan˛„, fie    doi ani mai t‚n„r„ dec‚t Parlamentul pe care Ól
av‚nd alte preocup„ri, fie pur ∫i simplu nefiind preg„ti˛i       s„rb„torim azi. Diferen˛a este chiar mai mic„ dac„ lu„m
pentru astfel de Óndatoriri. Din acest motiv, poate, opinia      Ón seam„ faptul c„ Ón realitate Senatul ∫i-a deschis
public„ nu ne este favorabil„, a∫ez‚ndu-ne nediferen˛iat         lucr„rile Ón decembrie 1864, iar Societatea Literar„, prima
∫i adesea nedrept pe ultimele trepte de credibilitate.           denumire a Academiei Rom‚ne, a Ónceput s„ func˛ioneze
    Dar la fel de incontestabil este faptul c„ la Ónceputul      la Ónceputul lunii aprilie 1866.
anilor ’90 ne g„seam Ón fa˛a unui grav vid legislativ ∫i c„          F„c‚nd o socoteal„ simpl„, vedem c„ Óntre primul
am fost obliga˛i s„ dezbatem ∫i s„ adopt„m Óntr-un               Corp Academic ∫i primul Corp Ponderator al Senatului
r„stimp foarte, foarte scurt mii de acte normative,              este o distan˛„ de doar 16 luni.
Óncep‚nd cu o Constitu˛ie de care ne m‚ndrim ∫i sf‚r∫ind             Ele s-au n„scut aproape deodat„, din fervoarea ∫i
acum c‚teva zile, cu adoptarea Ón Senat a importantului          Ón˛elepciunea acelei superbe genera˛ii de intelectuali ∫i de
Cod civil, tot at‚t de b„tr‚n ca ∫i Senatul nostru.              oameni politici, genera˛ia care a pus Ón fond bazele unui
    Œmi amintesc c„ imediat dup„ alegerea mea ca                 stat na˛ional rom‚n, independent ∫i modern. O genera˛ie
pre∫edinte, adres‚nd mul˛umiri colegilor senatori, le            str„lucit„ Ón care reg„sim pe mai v‚rstnicii Heliade
ceream ca Ómpreun„ s„ desf„∫ur„m o activitate rodnic„,           R„dulescu ∫i Vasile Alecsandri, logofe˛i, adic„ Óntemeietori
Óncerc‚nd astfel s„ Ómbun„t„˛im imaginea, repet,                 de ∫coal„ ∫i creatori de limb„, ∫i pe mai tinerii Mihail
nedreapt„ a unui Senat care nu se ridica la Ón„l˛imea            Kog„lniceanu, George Bari˛iu, Titu Maiorescu, Iacob
Óndatoririlor.                                                   Negruzzi ∫i at‚˛ia al˛ii veni˛i din toate p„r˛ile rom‚nit„˛ii,
    Iar acum aproape patru ani, la deschiderea ultimei           inclusiv din acele ˛inuturi care Ón momentul acela se
noastre legislaturi, Ómi exprimam credin˛a c„ nici o             g„seau sub st„p‚nire str„in„.
   12                 MONITORUL        OFICIAL     AL   ROM¬NIEI,      PARTEA a II-a,   Nr. 118/23.IX.2004

     Dac„ consult„m listele celor care au fondat Academia           eficient institu˛iile statului rom‚n, printre care, cu voia
Rom‚n„ ∫i listele primilor senatori rom‚ni, constat„m un            dumneavoastr„, se g„se∫te ∫i Academia Rom‚n„, cu un
fapt interesant: mul˛i dintre tinerii academicieni erau sau         an ∫i jum„tate mai t‚n„r„, cum am spus, dec‚t Ónalta
fuseser„ mini∫tri, senatori sau membri ai Adun„rii                  institu˛ie pe care o s„rb„torim ast„zi.
Elective, Ón fine, participau intens la via˛a politic„ a                S„ o ap„ra˛i, de pild„, de invazia de academii ∫i de
Principatelor Unite. Kog„lniceanu, Ghica, Titu Maiorescu            legi care acord„ aproape Ón chip rapsodic titluri de
sunt doar trei nume. A∫ putea cita numeroase altele.                academician ∫i indemniza˛ii viagere oricui dore∫te din
     Pentru ei, ∫tiin˛a, artele ∫i politica mergeau Ómpreun„,       aceast„ ˛ar„.
∫i ei doreau s„ se pun„ Ón slujba na˛iunii rom‚ne pe                    Doamnelor ∫i domnilor,
care vor s„ o uneasc„ ∫i s„ o consolideze.                              Relu‚nd propozi˛ia lui Montesquieu, a∫ Óncheia:
     F„c‚nd iar„∫i o simpl„ socoteal„, am constatat c„ 12               Senatul Rom‚niei s„ aib„ via˛„ lung„ ∫i s„ se bucure
dintre fo∫tii pre∫edin˛i ai Senatului au fost membri ai             de tot respectul nostru, iar senatorii s„ aib„, Ón afar„ de
Academiei noastre, iar din 1923 pre∫edintele Academiei              stima noastr„, privilegiile pe care legile ˛„rii ∫i legile
Rom‚ne era senator de drept pe timpul mandatului s„u.               morale ale societ„˛ii noastre le Óng„duie!
     Doamnelor ∫i domnilor senatori,                                    Fi˛i, dar, Ón continuare un corp ponderator Óntr-o lume
     Montesquieu spunea Ón îScrisori persane“ c„                    care se mi∫c„ repede!
îPrivilegiile trebuie s„ fie pentru Senat, iar respectul                V„ mul˛umesc. (Aplauze.)
simplu pentru senator.“
     Œn privin˛a privilegiilor, nu am c„derea s„ m„ pronun˛.           Domnul Nicolae V„c„roiu:
Socotesc doar c„, Ón afar„ de respect, senatorii trebuie
s„ se bucure de privilegiul cel mai mare, acela de a                   V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
reprezenta o na˛iune care ∫i-a g„sit voca˛ia ei european„.             Dau cuv‚ntul domnului senator Ion Solcanu,
     Pentru noi, rom‚nii, Senatul este o institu˛ie                 pre∫edintele Grupului parlamentar al P.S.D. Va urma la
fundamental„. Ea trebuie s„ fie respectat„ ∫i s„ se                 microfon domnul senator Corneliu Vadim Tudor,
bucure de respectul celor ce v„ trimit pe dumneavoastr„,            pre∫edintele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia
domnilor senatori, Ón acest Ónalt, repet, Corp Ponderator.          Mare din Senat.
De la el a∫tept„m legi bune, legi drepte, legi care s„
                                                                       Domnul Ion Solcanu:
fac„ s„ func˛ioneze Rom‚nia modern„, Rom‚nia
profund„.                                                               Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,
     Academia Rom‚n„ ˛ine Ónc„ o dat„ s„ v„ felicite                    Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor legiuitoare,
pentru ceea ce a˛i f„cut, pentru ceea ce a˛i f„cut bine                 Preafericirea Voastr„,
pentru ∫tiin˛a ∫i cultura rom‚n„.                                       Eminen˛a Voastr„,
     Academia ˛ine s„-∫i exprime speran˛a c„ Senatul va                 Doamn„ ministru,
ini˛ia ∫i va vota de aici Ónainte mai multe legi Ón favoarea            Domnilor mini∫tri,
culturii ∫i a cercet„rii ∫tiin˛ifice.
                                                                        Onora˛i membri ai Corpului diplomatic,
     Academia Rom‚n„, care este o institu˛ie autonom„,
                                                                        Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
simbolul, cum ∫ti˛i, al unit„˛ii spirituale ∫i al spiritualit„˛ii
rom‚ne∫ti, nu are alt protector dec‚t Parlamentul                       Distin∫i invita˛i,
Rom‚niei.                                                               Omagiem ast„zi, Ón sesiune solemn„, aniversarea a
     Cei 3.500 de cercet„tori din Academie a∫teapt„ ca              140 de ani de existen˛„ a Senatului Rom‚niei.
Senatul s„-∫i g„seasc„ timp ∫i s„ discute o dat„ situa˛ia               Acest frumos jubileu vine s„ Óncheie practic o serie
cercet„rii Ón Rom‚nia ∫i s„ ridice modestul procent de              Óntreag„ de proiecte, simpozioane ∫i reuniuni ∫tiin˛ifice,
0,012% din p.i.b. pentru cercetare la procentele cerute de          manifest„ri dedicate anivers„rii evenimentului Ón ˛ar„, la
Comunitatea European„.                                              Ia∫i ∫i la Cluj-Napoca, dar ∫i Ón str„in„tate.
     Academia Rom‚n„ a∫teapt„ ca cele 500 de mii de                     Œn asemenea momente, se apeleaz„ la recursul la
documente luate samavolnic din Biblioteca Academiei,                istorie. Œn parte, o voi face ∫i eu.
prin ordin de la cabinetul 2 Ón anii ’70, ∫i trimise la                 Institu˛ia politic„ a Senatului Ó∫i are sorgintea Ón zorii
Arhivele Statului s„ se Óntoarc„ acolo de unde au fost              pl„m„dirii Rom‚niei moderne.
smulse.                                                                 Œntemeietor de stat modern rom‚n, domnul Unirii,
     Academia Rom‚n„ a∫teapt„ cu r„bdare ∫i Óncredere               Alexandru Ioan Cuza, va pune bazele sistemului
ca injusta ordonan˛„ de guvern care interzice Academiei             bicameral rom‚nesc prin adoptarea Statutului desvolt„tor
Rom‚ne s„-∫i revendice cele 35 de cl„diri din Bucure∫ti             al Conven˛iei de la Paris, Ónfiin˛‚nd Corpul Ponderator,
∫i din alte localit„˛i, cl„diri donate de oameni de bine din        Senatul, a doua Camer„ legiuitoare, al„turi de Camera
aceast„ ˛ar„, s„ fie anulat„, ∫i bunurile Academiei s„ fie          cea de Ob∫te, Adunarea Electiv„.
restituite.                                                             Institu˛ia Senatului era, se poate spune, veriga lips„ a
     Membrii Academiei Rom‚ne a∫teapt„, Ón fine, ca                 reformei politico-administrative, aflat„, al„turi de reforma
Parlamentul Rom‚niei ∫i Guvernul Rom‚niei s„ nu                     agrar„, Ón centrul operei de consolidare ∫i modernizare a
Óng„duie s„ fim alunga˛i din Casa oamenilor de ∫tiin˛„,             statului na˛ional rom‚n, oper„ dificil„, Ón slujba c„reia se
cu asentimentul Secretariatului General al Guvernului, de           va pune domnitorul rom‚n, al„turi de ilu∫trii s„i
ni∫te mo∫tenitori dubio∫i.                                          colaboratori Mihail Kog„lniceanu, Nicolae Kretzulescu,
     Œn final, domnule pre∫edinte ∫i domnilor senatori,             Costache Negri ∫i alte figuri remarcabile ale istoriei
Academia Rom‚n„ a∫teapt„ s„ ap„ra˛i Ón chip mai                     noastre moderne.
                     MONITORUL        OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,      PARTEA a II-a,    Nr. 118/23.IX.2004                  13

    Distins auditoriu,                                            anticipa Ónc„ din 1990, cu un adev„rat spirit vizionar,
    La Ónceputurile sale, Corpul Ponderator, Senatul, era         acest rezultat.
compus din membri de drept Ón num„r de 9, pe de o                     Œn viitor, cred c„ vor r„m‚ne trei, patru partide mai
parte, ∫i din al˛i 64 de membri numi˛i de domn, pe de             importante care s„ reflecte Óntr-adev„r structura social„ a
alt„ parte.                                                       societ„˛ii noastre.
    Cu prilejul Óntrunirii celor dou„ Camere, Senatul ∫i              Onorat auditoriu,
Adunarea Electiv„, domnitorul Alexandru Ioan Cuza ar„ta               Sunt convins – ∫i sper s„ fiu Ón asentimentul
Ón mesajul s„u îRosturile institu˛iei nou create“: îAst„zi“,      dumneavoastr„ –, c„, de-a lungul celor 140 de ani de la
spunea domnitorul, îrea∫ez ˛ara Ón deplinul exerci˛iu al          Ónfiin˛are ∫i p‚n„ ast„zi, Senatul ∫i-a dat adev„rata
constitu˛iunii sale. Institu˛iile noastre s-au completat prin     m„sur„ a capacit„˛ilor sale, factor de stabilitate ∫i
Ónfiin˛area Senatului, carele, fiind Corp Ponderator, va ∫ti      mediator Óntre puterile statului, garant ∫i ap„r„tor al
a feri de ciocnirile Óntre puterile statului, va men˛ine          interesului na˛ional, al libert„˛ilor publice ∫i al Constitu˛iei
echilibru Óntre d‚nsele.“                                         Rom‚niei. Dar, dincolo de propriile noastre opinii, trebuie
    Onorat„ asisten˛„,                                            s„ fim con∫tien˛i de faptul c„ istoria va fi instan˛a
    Ca orice organism perfectibil, ∫i Corpul Ponderator,          nep„rtinitoare care ne va judeca, a∫ez‚nd institu˛ia pe
creat Ón 1864 de Alexandru Ioan Cuza, a suferit mai               care o reprezent„m ∫i noi ast„zi la locul cuvenit.
t‚rziu, Ón 1866, reorganizarea dup„ modelele occidentale,
                                                                      La mul˛i ani, Senatul Rom‚niei! (Aplauze.)
unul dintre cele agreate fiind cel belgian.
    Dup„ detronarea lui Cuza, toate grup„rile politice, cu           Domnul Nicolae V„c„roiu:
excep˛ia moldovenilor modera˛i ai lui Kog„lniceanu ∫i a
c‚torva munteni, au contestat Senatul, amenin˛at chiar cu            V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
desfiin˛area sa.                                                     Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Corneliu Vadim
    Potrivit noii Constitu˛ii a Principatelor Unite, promulgate   Tudor, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Dup„
de Carol I la 1 iulie 1866, membrii Senatului nu mai erau         aceea, va urma la cuv‚nt domnul senator Nicolae-Vlad
numi˛i, ci ale∫i, ca ∫i deputa˛ii. De abia din acest moment       Popa, pre∫edintele Grupului parlamentar al Partidului
apare bine definit termenul de îSenat“, corp legiuitor care       Na˛ional Liberal din Senat.
urma s„ func˛ioneze Ómpreun„ cu Adunarea Deputa˛ilor,
ambele rezultate Óns„ exclusiv din alegeri.                          Domnul Corneliu Vadim Tudor:
    Senatul Rom‚niei va da proba de t„rie Ón timpul unor              Doamnelor ∫i domnilor,
momente de foc, cruciale pentru destinul Rom‚niei,                    Permite˛i-mi s„ Óncep prin a acuza cenzura aplicat„
precum R„zboiul de Independen˛„, R„zboaiele balcanice             acestui moment aniversar care se petrece o dat„ la un
∫i Primul R„zboi Mondial.                                         deceniu: de∫i Televiziunea Rom‚n„ se pare c„
    Stimat auditoriu,                                             Ónregistreaz„ totul, dar nu transmite nimic, Radio
    Am evocat aceste momente de neuitat tocmai pentru             Rom‚nia a transmis Ón direct doar p‚n„ acum c‚teva
a eviden˛ia rolul decisiv al acestei institu˛ii pe care o         minute, leg„tura fiind Óntrerupt„. Nu mi se pare corect
servim ∫i noi ast„zi, Ón modernizarea statului nostru ∫i Ón       acest comportament.
democratizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti.
                                                                      Onorat„ asisten˛„,
    De-a lungul vremii, membrii Senatului au ∫tiut s„ se
mobilizeze Ón momentele de cump„n„ ∫i au slujit cu                    Œn urm„ cu 140 de ani, p„rintele statului rom‚n
prec„dere interesul na˛ional, men˛in‚nd ˛ara Ón leg„tur„          modern, Alexandru Ioan Cuza, sus˛inut de principalul
direct„ cu valorile reale ale democra˛iei. Tocmai din acest       sfetnic al s„u, Mihail Kog„lniceanu, Óntemeia o institu˛ie
motiv este regretabil faptul c„ tradi˛ia noastr„                  fundamental„, care avea s„ contribuie decisiv la f„urirea
parlamentar„ a fost brusc Óntrerupt„ pentru aproape o             Rom‚niei Mari, Senatul.
jum„tate de secol — Óntre 1940 ∫i 1989 — ∫i, Ón aceste                De altfel, Ón scurta sa domnie de numai ∫apte ani,
condi˛ii, rolul Revolu˛iei din Decembrie 1989 Ón repunerea        cifr„ biblic„, cifr„ pitagoreic„, iubitul prin˛ al Unirii a
Ón drepturi a sistemului parlamentar bicameral este cu            revolu˛ionat totul, a cur„˛at putregaiurile reminiscen˛elor
adev„rat salutar.                                                 fanariote, a Ónfiin˛at un num„r impresionant de institu˛ii
    Nu pot s„ nu amintesc aici c„ structurile provizorii de       at‚t de necesare ∫i a deschis larg ferestrele ˛„rii c„tre
putere ale Revolu˛iei, reprezentate de C.F.S.N., apoi de          lumea modern„.
C.P.U.N., de p‚n„ la alegerile din 20 mai 1990, au                    Se poate spune c„ aceea a fost prima integrare a
preg„tit rena∫terea sistemului parlamentar Ón varianta sa         Rom‚niei Ón Europa. Iar cel care i-a urmat la c‚rma
bicameral„, Ón conformitate cu Decretul-lege nr. 92 din           noului stat, domnitorul ∫i mai apoi regele Carol I, a
martie 1990.                                                      ascultat de glasul celor mai lumina˛i frunta∫i ai clasei
    Ast„zi, la aproape 15 ani distan˛„ de la alegerile din        politice, continu‚nd ∫i des„v‚r∫ind opera de reformare din
20 mai 1990 ∫i de la primul Senat postrevolu˛ionar,               temelii a Rom‚niei.
suntem datori s„ privim Ónapoi cu luciditate ∫i s„                    Erau timpuri eroice, de elanuri ∫i desc„tu∫are a ceea
constat„m c„ am parcurs Ómpreun„ toate etapele, de la             ce istoricul Vasile P‚rvan avea s„ numeasc„ îenergiile
v‚rsta copil„riei democra˛iei, c‚nd ne prezentam Ón               na˛ionale“. Erau timpuri Ón care pe prima scen„ a
competi˛ia electoral„ cu peste 70 de forma˛iuni politice, la      societ„˛ii rom‚ne∫ti nu ar fi putut Ón ruptul capului s„
maturitate, prin sedimentarea a c‚torva partide                   p„trund„ analfabe˛ii, de˛inu˛ii de drept comun ∫i evada˛ii
importante. De altfel, Alexandru B‚rl„deanu, primul               din caverne, fiindc„ spiritul public i-ar fi respins imediat
pre∫edinte al Senatului Rom‚niei de dup„ Revolu˛ie,               cu un dispre˛ suveran.
   14               MONITORUL      OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,    Nr. 118/23.IX.2004

    M„ aflu Ón posesia unui document original Ón care             Onorat„ asisten˛„,
numero∫i protagoni∫ti ai acelor vremuri au consemnat cu           Aducem ast„zi omagiul acestui Forum excep˛ional
m‚n„ proprie g‚nduri vizionare despre locul, rolul ∫i         care este Senatul Rom‚niei.
destinul mesianic al neamului rom‚nesc. Unul dintre ei            Avem un Senat b„tr‚n, Óntr-adev„r, Ón v‚rst„ de
este Dumitru Dr„ghicescu, Ónt‚iul mare sociolog rom‚n,        140 de ani, ∫i totu∫i at‚t de t‚n„r.
cel care ne-a l„sat oglinda veridic„ a capodoperei
                                                                  Œntr-o ˛ar„ care Óncepe s„ se pr„bu∫easc„ pe noi,
intitulate îDin psihologia poporului rom‚n“. Ei bine, la
                                                              indiferent c‚te cosmetiz„ri, statistici ∫i sondaje false sunt
10 decembrie 1919, acest om dificil, care aducea ve∫ti
                                                              popularizate, Senatul r„m‚ne ca un far luminos Ón
proaste pentru cei obi∫nui˛i cu c„delni˛a trufiei, a scris
                                                              noapte, ca un reper ∫i o speran˛„. Din p„cate, la ora
ceva antologic: îNeamul rom‚nesc reunit, fiind puntea de
                                                              actual„, Parlamentul este sfidat Ón permanen˛„ de un
trecere Óntre Orient ∫i Occident, are o menire
                                                              guvern pe care nu m„ sfiiesc s„ Ól numesc abuziv.
providen˛ial„ Óntre cele dou„ lumi — s„ continue, s„
dezvolte ∫i s„ propage civiliza˛ia latin„ ∫i ideea de drept       Numai de noi depinde s„ red„m demnitatea no˛iunii
a str„mo∫ilor romani“.                                        de îsenator“, mai ales c„ importan˛a Camerei superioare
                                                              este marcat„ ∫i de Constitu˛ie, pre∫edintele Senatului fiind
    Din p„cate, dup„ un an, mai exact la 8 decembrie          al doilea om Ón stat, dup„ pre∫edintele ˛„rii.
1920, ˛ara proasp„t reÓntregit„ a fost zguduit„ de
                                                                  Œn acest furtunos Ónceput al mileniului III, avem nevoie
atentatul cu bomb„ de la Senat. Autorul acelui prim act
                                                              de o nou„ ordine moral„ nu numai Ón Rom‚nia, ci ∫i Ón
de terorism din Rom‚nia secolului XX, poreclit îomul cu
                                                              Óntreaga lume, o lume zguduit„ de cele trei flageluri
c‚rligul“, fiindc„ era ciung ∫i avea un fel de protez„, a
                                                              Óngem„nate Ón aceea∫i tulpin„ — terorismul, corup˛ia,
plasat bomba Ón spatele fotoliului pe care ∫edea
                                                              mizeria.
pre∫edintele Senatului, generalul Constantin Coand„, fost
prim-ministru, tat„l t‚n„rului om de ∫tiin˛„ Henry Coand„.        Œn lupta pentru salvarea patriei de la dezastru, s„ ne
Urmarea: au murit instantaneu episcopul greco-catolic al      amintim de apelul lansat de Nicolae Iorga tot Ón vremuri
Oradei, Dumitru Radu, ∫i ministrul Greceanu, iar dup„         de restri∫te, Ónaintea celui de-Al Doilea R„zboi Mondial:
24 de ore a Óncetat din via˛„ ∫i senatorul Spiru              îŒnapoi la na˛iune!“ Tot astfel vom spune ∫i noi, cei de la
Gheorghiu, devenit ulterior nume de strad„ Ón Bucure∫ti.      Partidul Rom‚nia Mare.
Pre∫edintele Senatului s-a ales cu nu mai pu˛in de 58 de          Pentru a merge Ónainte Óntr-o Europ„ unit„, este
r„ni, dar a supravie˛uit.                                     imperios necesar s„ ne p„str„m specificul na˛ional,
    Propun ca Ón noua sal„ a Senatului, Ón care vom           frumuse˛ea moral„, valorile esen˛iale ale poporului rom‚n
lucra probabil Óncep‚nd de anul viitor, s„ fie amplasat„ o    ∫i ale cre∫tinismului. Altminteri, risc„m viitorul copiilor
plac„ de marmur„ Ón memoria acelor victime nevinovate.        no∫tri, iar a∫a ceva ar fi de neiertat.
La fel cum nevinova˛i au fost ∫i minerii uci∫i Ón 1999,           Nu ne pretinde nimeni s„ facem sacrificiul suprem,
P.R.M. fiind, din fericire, acea singur„ excep˛ie de care     a∫a cum l-au f„cut senatorii altor timpuri. Tot ceea ce ni
vorbea un preopinent de la acest microfon.                    se pretinde este s„ fim drep˛i, cinsti˛i ∫i patrio˛i, s„
                                                              ap„r„m interesul na˛ional ∫i s„ contribuim la crearea unei
    Apreciez, f„r„ exagerare, c„ ocupa˛ia bol∫evic„ ne-a
                                                              lumi a p„cii ∫i a concordiei Óntre oameni. Œn definitiv,
dat Ónapoi cu cel pu˛in 50 de ani. Atunci au disp„rut ∫i
                                                              M‚ntuitorul Iisus Hristos nu ne cere s„ murim ca El, ci
Senatul, ∫i Camera Deputa˛ilor. Aveau s„ reapar„ dup„
                                                              s„ tr„im ca El. Este, oare, at‚t de greu?
Decembrie 1989, ∫i cred c„ trebuie s„ le fim
recunosc„tori acelor oameni care au f„cut posibil„                V„ mul˛umesc. (Aplauze.)
reÓnnodarea firului de aur al tradi˛iei.
                                                                 Domnul Nicolae V„c„roiu:
    Totdeauna eu m-am pronun˛at pentru un parlament
bicameral. De ce? Fiindc„ aceasta a fost tradi˛ia Ón             V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
politica rom‚neasc„ ∫i pentru c„, la urma urmei, un              Œl invit la microfon pe domnul senator Nicolae-Vlad
parlament format dintr-o singur„ camer„ nu mai este           Popa. Dup„ aceea, va urma la cuv‚nt doamna senator
parlament, ci eventual garsonier„. Mai ales la noi, la        Maria Petre, pre∫edintele Grupului parlamentar al
popoarele latine, Senatul este o agora care are o             Partidului Democrat din Senat.
semnifica˛ie aparte, fiind o mo∫tenire a maicii Rome. De         Ave˛i cuv‚ntul.
altfel, aceasta ∫i Ónsemna Senatus: sfatul b„tr‚nilor,
r„d„cina semantic„ respectiv„ fiind ∫i la baza cuvintelor        Domnul Nicolae-Vlad Popa:
îsenectute“ ∫i îsenior“.
                                                                 Domnule pre∫edinte,
    A nu se uita c„ tot din Roma ne vine pe fluviul
                                                                 Domnilor pre∫edin˛i,
timpului sigla magnific„ s„pat„ Ón monumentele epigrafiei
l„sate de legiuni Ón Dacia — îS.P.Q.R.“, adic„ Senatus           Preafericirea Voastr„,
Populusque Romanus, ceea ce Ónseamn„ îSenatul ∫i                 Eminen˛a Voastr„,
poporul roman“.                                                  Stima˛i colegi,
    ™i tot din Roma ne parvine pilda jertfei sublime pe          Doamnelor ∫i domnilor invita˛i,
care membrii Senatului au l„sat-o Ón anul 218 Ónainte de         Evenimentul la care particip„m ast„zi, Ómplinirea a 140
Hristos Ón cea mai cr‚ncen„ b„t„lie din Óntreaga              de ani de la crearea Senatului Rom‚niei, reprezint„
antichitate, la Canne, pe r‚ul Ofanto. Atunci, Ón lupta cu    pentru noi, cei care avem privilegiul de a fi fost ale∫i ca
Cartagina, au murit eroic nu mai pu˛in de 80 de senatori      membri ai acestei prestigioase institu˛ii, un prilej de
romani. Au murit pentru patrie! S„ nu se uite asta!           evocare istoric„, dar ∫i de asumare a p„str„rii prestigiului ei.
                     MONITORUL       OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,   Nr. 118/23.IX.2004                 15

    Prin Ónfiin˛area Ón iulie 1864 a Senatului Rom‚niei,           Domnul Nicolae V„c„roiu:
numit ∫i Corp Ponderator, domnitorul Alexandru Ioan                V„ mul˛umesc, domnule senator.
Cuza punea bazele sistemului bicameral Ón Rom‚nia. Œn
                                                                   Invit la microfon pe doamna senator Maria Petre. Se
prima sa form„, noul organism era alc„tuit din membri de
                                                                preg„te∫te domnul senator Seres Dénes, Ón numele
drept ∫i din persoane numite de c„tre domnitor ∫i avea          Grupului parlamentar al U.D.M.R. din Senat.
ca rol efectuarea unui control, cu excep˛ia bugetului,
put‚nd s„ amendeze sau s„ resping„ legile adoptate de              Doamna Maria Petre:
Adunarea Legislativ„ ∫i exercit‚nd totodat„ o verificare a
                                                                    Domnilor pre∫edin˛i ai celor dou„ Camere ale
constitu˛ionalit„˛ii legilor.
                                                                Parlamentului Rom‚niei,
    Ulterior, Constitu˛iile din 1866 ∫i respectiv din 1923,         Onora˛i invita˛i,
Óntemeiate pe principii democratice moderne, au                     Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
consacrat institu˛ia Senatului, men˛in‚nd existen˛a unor            Prezen˛a mea, ast„zi, la aceast„ Ónalt„ tribun„, este
senatori ale∫i ∫i a unor senatori de drept.                     marcat„ de o puternic„ emo˛ie. Un asemenea moment
    Din evocarea acestui eveniment aniversar nu poate           Ónc„rcat de semnifica˛ii istorice, de umbrele marilor
lipsi sublinierea contribu˛iei fundamentale pe care frunta∫ii   personalit„˛i ce au cugetat la buna legiuire a r‚nduielilor
Partidului Na˛ional Liberal, urma∫i direc˛i ai pa∫opti∫tilor,   ˛„rii este mai mult dec‚t cople∫itor.
∫i-au adus-o la dezvoltarea regimului parlamentar din               Istoria Senatului se identific„ Ón mare m„sur„ cu
Rom‚nia.                                                        volbura timpurilor de restri∫te prin care poporul rom‚n, Ón
    Numai Ón perioada 1866—1900, din cele dou„ Camere           lungul drum spre democra˛ie, l-a str„b„tut. Au fost
ale Parlamentului Rom‚niei f„ceau parte peste 300 de            Óncerc„ri nenum„rate, unele reu∫ite, altele mai pu˛in, de
deputa˛i ∫i senatori liberali, dintre care circa 200 erau       aliniere a n„zuin˛elor neamului nostru la tradi˛iile de
senatori.                                                       cultur„ ∫i civiliza˛ie european„.
                                                                    Œn acest context, institu˛ia pe care o anivers„m ast„zi
    Œn acela∫i interval, respectiv septembrie 1868 — aprilie
                                                                se preg„te∫te pentru o er„ nou„, motivat„ de mari
1899, conducerea Senatului Rom‚niei a fost asigurat„ de
                                                                provoc„ri, ridicate de hot„r‚rea cu care poporul rom‚n
opt pre∫edin˛i liberali: ™tefan Golescu, generalul Nicolae      bate la por˛ile Europei.
Golescu, Constantin Bosianu, Dimitrie Grigorie Ghica —
                                                                    Mihail Kog„lniceanu afirma c„ rom‚nii au devenit o
dou„ mandate, Nicolae Kretzulescu, Dimitrie A. Sturza,          na˛ie respectat„, o na˛ie care Ó∫i are con∫tiin˛a drepturilor
Eugeniu St„tescu, Nicolae Gane.                                 sale ∫i curajul de a le ap„ra.
    Nu putem omite din aceast„ enumerare personalit„˛i              Dorim s„ fim accepta˛i ca parteneri egali, cu sufletul
ca Ion C. Br„tianu, C. A. Rosetti sau Mihail Kog„lniceanu,      nostru mare ∫i de prea multe ori Óndur„tor, cu doinele
care au avut o contribu˛ie decisiv„ la dezvoltarea              noastre, cu legendele noastre despre b„tr‚nii ∫i Ón˛elep˛ii
sistemului parlamentar rom‚nesc, sus˛in‚nd cu t„rie ∫i          daci, cu h„rnicia ∫i iste˛imea ˛„ranilor no∫tri, cu destinul
curaj opinii care vizau ap„rarea interesului na˛ional ∫i a      nostru.
institu˛iilor democratice ale Rom‚niei.                             Cu Óng„duin˛a colegilor mei din Grupurile parlamentare
    Dup„ o perioad„ de Óntrerupere a activit„˛ii Ón timpul      reunite ale Partidului Democrat, Ómi voi permite s„ felicit
regimului comunist, Senatul ∫i-a reluat, dup„ Revolu˛ia         pe to˛i cei peste 400 de colegi actuali ∫i fo∫ti senatori
din Decembrie 1989, rolul s„u de for legislativ.                ale∫i Ón cele patru legislaturi post1989, indiferent de
                                                                apartenen˛a politic„, ∫i s„ Ómi exprim Óncrederea c„ cei
    Œn ceea ce Ói prive∫te, senatorii liberali s-au remarcat
                                                                ce vor veni din toamn„ Ón noua legislatur„ 2004—2008
Ón legislaturile 1990—1992, ca ∫i Ón 1996—2000, ∫i
                                                                vor lucra cu mintea ∫i inima acordate Óntre glia str„bun„
respectiv 2000—2004, afl‚ndu-se alternativ Ón opozi˛ie          ∫i p„m‚ntul f„g„duin˛ei europene.
sau la putere, printr-o sus˛inut„ activitate — prin
                                                                    V„ rog s„ Ómi permite˛i s„ vorbesc foarte pe scurt
elaborarea unor numeroase ini˛iative legislative,
                                                                despre un moment de gra˛ie din ultimii ani de
amendamente ∫i participarea activ„ la dezbateri.                supravie˛uire a Senatului rom‚nesc interbelic. Ne afl„m Ón
    Œn mod inevitabil, au existat ∫i neÓmpliniri, pe care ni    anul 1939, la un an de la Constitu˛ia restrictiv„ a lui
le asum„m. Ele sunt legate mai ales de faptul c„ unele          Carol al II-lea ∫i Ón plin„ campanie de opresiune asupra
ini˛iative legislative liberale nu s-au putut concretiza Ón     regimului parlamentar ∫i, cu toate acestea, iat„, Ón Legea
acte normative necesare reformei la care Rom‚nia s-a            electoral„ apare pentru prima dat„ dreptul femeilor de a
angajat.                                                        participa la alegerile senatorilor ∫i dreptul de a fi alese.
    Am fi nedrep˛i, din aceast„ succint„ evocare, dac„ am       Astfel, ultimele dou„ sesiuni din ’39 ∫i ’40, conduse pe
omite s„ Ól men˛ion„m pe domnul Mircea Ionescu-                 r‚nd de Nicolae Iorga ∫i respectiv Constantin Argetoianu,
Quintus, pre∫edintele nostru de onoare, c„ruia i-a revenit      au consemnat prima femeie senator, Maria Mi∫u Pop,
sarcina de a conduce Senatul Ón calitate de pre∫edinte Ón       aleas„ Ón Colegiul agricultorilor din Dolj.
ultima perioad„, februarie — noiembrie 2000.                        Membr„ marcant„ a Asocia˛iei pentru emanciparea
                                                                civil„ ∫i politic„ a femeilor rom‚ne, Maria Mi∫u Pop, Ón
    Ne exprim„m speran˛a c„, ∫i de acum Ónainte,                preajma Primului R„zboi Mondial, a depus o munc„
asemenea ilu∫trilor s„i Ónainta∫i, Partidul Na˛ional Liberal,   intens„ pentru str‚ngerea fondurilor necesare îCrucii
prin cei care vor fi ale∫i senatori din r‚ndurile sale, Ó∫i     Ro∫ii“ ∫i flotei na˛ionale. Apoi, Ón anii grei ai r„zboiului
va aduce o contribu˛ie valoroas„ la procesul legislativ.        s-a dovedit una din cele mai preg„tite ∫i energice surori
    V„ mul˛umesc. (Aplauze.)                                    de caritate. A fost decorat„ cu Ordinul îRegina Maria“.
   16                MONITORUL       OFICIAL    AL    ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,    Nr. 118/23.IX.2004

    Dup„ aplicarea Legii din 1929, o g„sim Ón func˛ia de            La sf‚r∫it, stima˛i colegi, dar nu Ón cele din urm„,
viceprimar al Craiovei. Prezen˛„ activ„ Ón via˛a cet„˛ii         da˛i-mi voie s„ mul˛umesc miilor de profesioni∫ti care au
timp de peste dou„ decenii, Maria Mi∫u Pop prime∫te              stat ∫i stau Ón spatele nostru, al ale∫ilor na˛iunii, pentru
alegerea Ón Senat ca pe o recunoa∫tere a rolului jucat           efortul extraordinar ∫i discret pe care-l depun ∫i despre
de femei Óntr-o societate din ce Ón ce mai responsabil„.         care nici istoria, nici îMonitorul Oficial“ nu vorbesc
    Maria Mi∫u Pop r„m‚ne Ón paginile de istorie ca              explicit.
prima femeie senator, ca deschiz„toare de drum ∫i izvor             M„ Ónclin, Ón final, cu recuno∫tin˛„, Ón fa˛a at‚tor mari
de curaj pentru doamnele de ast„zi din politica                  personalit„˛i care au dat sens vie˛ii parlamentare
rom‚neasc„.                                                      rom‚ne∫ti, de la membrii Camerei Moderatoare de la
    Sunt convins„ c„ al„turi de partenerii no∫tri, de            1864 ∫i p‚n„ la colegii mei de ast„zi, membri ai
dumneavoastr„, b„rba˛ii vom g„si calea cea mai scurt„            Senatului Rom‚niei ∫i ai Camerei Deputa˛ilor. V„ felicit
spre o Europ„ a noastr„, a tuturor.                              pe to˛i ∫i v„ mul˛umesc pentru aten˛ie. (Aplauze.)
    Ast„zi, reprezentarea femeilor Ón Senat este Ónc„, a∫a
                                                                    Domnul Nicolae V„c„roiu:
cum ∫tim cu to˛ii, foarte redus„, oricum sub 10%, dar noi
nutrim n„dejdea c„ alegerile din toamna acestui an vor              V„ mul˛umesc foarte mult.
valida un num„r cel pu˛in dublu de femei.                           Invit la cuv‚nt pe domnul senator Seres Dénes ∫i se
    Dup„ 1989, via˛a politic„ a cunoscut o adev„rat„             preg„te∫te, pentru ultima luare de cuv‚nt, doamna
rena∫tere. Lipsit„ de exerci˛iul democratic parlamentar de       deputat Oana Manolescu, reprezentanta Grupului
aproape 50 de ani, Rom‚nia demonstreaz„ c„ este                  parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.
capabil„ s„ recupereze valorile democra˛iilor europene.             Ave˛i cuv‚ntul.
    Constitu˛ia din 1991 ∫i mai ales revizuirea ei din 2003
au ar„tat c„ parlamentarii rom‚ni pot reforma ∫i optimiza           Domnul Seres Dénes:
procesul decizional Ón activitatea legislativ„. Cred c„, Ón          Domnule pre∫edinte,
privin˛a diferen˛ierii, nu doar func˛ionale, a celor dou„            Domnilor pre∫edin˛i ai Parlamentului,
Camere ale Parlamentului Rom‚niei, am fi putut face,                 Distin∫i invita˛i,
totu∫i, mai mult. Dac„ ne referim la Constitu˛ia din 1923            Stima˛i colegi,
adoptat„ dup„ Óndelungi dezbateri politice, aceasta                  Institu˛ia Senatului a fost Ónfiin˛at„ prin Statutul
definea caracterul de Camer„ superioar„ al Senatului,            dezvolt„tor al Conven˛iei de la Paris ce a statuat
conferindu-i atribu˛ii distincte. Asupra acestui principiu ar    trecerea de la sistemul unicameral, prev„zut de
fi trebuit poate s„ ne oprim cu mai mult„ r„bdare, Ón            Regulamentul organic, la sistemul bicameral, Ón care
procesul de revizuire a Constitu˛iei Óncheiat la sf‚r∫itul       puterea legiuitoare se exercit„ Ón mod colectiv de c„tre
anului 2003 ∫i poate am fi reu∫it s„ structur„m mai              domn, Adunarea electiv„ ∫i Senat, respectiv Corpul
precis rolul s„u distinct Ón sistemul parlamentar bicameral.     moderator.
    A∫a cum statua Constitu˛ia din 1923, senatorii erau,             Constitu˛ia din iulie 1866, Constitu˛ia din martie 1923
atunci, Ómp„r˛i˛i Ón dou„ categorii, cei de drept, ∫i ace∫tia    ∫i Constitu˛ia din februarie 1938 consacr„ ∫i men˛in
p„strau caracterul de elit„ al acestui corp legiuitor, iar cei   institu˛ia Senatului. Regimul comunist a suprimat institu˛ia
ale∫i de consiliile comunale ∫i jude˛ene, de Camerele de         Senatului ∫i a instituit regimul unicameral — Adunarea
Comer˛, Munc„, Industrie ∫i Agricultur„ sau de Corpul            Deputa˛ilor, respectiv Marea Adunare Na˛ional„.
profesional universitar f„ceau din Senat un corp de              Bicameralismul a fost reintrodus Ón Constitu˛ia din 1991
competen˛e.                                                      ∫i men˛inut Ón Constitu˛ia modificat„ din 2003. De∫i au
    Dezvoltarea societ„˛ii democratice Ón Europa a               fost multe voci ce au contestat func˛ionarea Parlamentului
instaurat votul liber ∫i universal, a asigurat egalitatea Ón     Ón structura sa bicameral„, prin noua Constitu˛ie, s-au
drepturi a tuturor cet„˛enilor, egalitatea tuturor Ón fa˛a       adus modific„ri importante cu privire la o mai clar„
legii. Am urmat ∫i noi acest drum ∫i bine am f„cut.              departajare a atribu˛iilor Camerelor, duc‚nd astfel la
Poate c„ ar fi util s„ medit„m Ómpreun„ la un aspect             cre∫terea calit„˛ii actului de legiferare. De altfel, aproape
foarte important Ón ce prive∫te via˛a cet„˛ii. Dac„ despre       toate statele din zona noastr„ geografic„ au revenit la
clasa de mijloc nu putem vorbi Ónc„, datorit„ disfunc˛iilor      formula Parlamentelor bicamerale, Ón urma evenimentelor
din economie, putem sprijini societatea civil„ Ón demersul       ce au avut loc la sf‚r∫itul anilor ’80 ∫i Ónceputul anilor ’90.
ei privind cristalizarea unei adev„rate elite intelectuale, o        Dup„ patru decenii Ón care partidul unic de
elit„ care s„ consolideze valorile europene, care s„             guvern„m‚nt a impus un regim totalitar, prin Constitu˛ia
conserve ∫i s„ promoveze Ón lume tradi˛iile, cultura             Rom‚niei adoptat„ Ón ∫edin˛a Adun„rii Constituante din
poporului rom‚n. Putem face acest lucru prin instituirea         21 noiembrie 1991, se pun bazele statului de drept.
unui sistem educa˛ional modern, printr-o abordare mai            Constitu˛ia va consfin˛i o serie de drepturi ∫i libert„˛i
responsabil„ a actului de cultur„. Realizarea acestor            fundamentale, va consacra separarea puterilor Ón stat,
obiective depinde numai de voin˛a politic„ ∫i trebuie            valoarea ∫i viabilitatea acestuia fiind confirmat„ de
materializat„ prin legi moderne ∫i prin gestionarea corect„      trecerea celor 12 ani, p‚n„ c‚nd, Ón 2003, a fost
a bugetului de stat. ™i, ca toate aceste lucruri s„ se           revizuit„, pentru a ne putea integra Ón institu˛iile de
Ónt‚mple, apare ca necesitate urgent„ schimbarea clasei          securitate, economice, euroatlantice ∫i europene.
politice.                                                            Œn Óntregul proces legislativ de creare a condi˛iilor
    Abordarea problematicii societ„˛ii rom‚ne∫ti, Ón             ader„rii la structurile euroatlantice ∫i de armonizare a
demersul firesc al ader„rii la structurile europene, cere o      legisla˛iei noastre cu acquis-ul comunitar, un rol important
clas„ politic„ nou„ ∫i bine preg„tit„.                           a revenit Senatului Rom‚niei, care a urm„rit ∫i realizat
                     MONITORUL        OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,      PARTEA a II-a,   Nr. 118/23.IX.2004                  17

Ónfiin˛area unor institu˛ii democratice care s„ transpun„ Ón         Domnul Nicolae V„c„roiu:
practic„, Ón via˛a noastr„ de zi cu zi, valorile democratice        V„ mul˛umesc foarte mult.
spre care tindem.
                                                                    Ultima luare de cuv‚nt, doamna deputat Oana
   Senatul, Ón calitate de Camer„ decizional„ Ón domeniul         Manolescu.
suveranit„˛ii na˛ionale, a Óndeplinit ∫i Óndepline∫te atribu˛ii     Ave˛i cuv‚ntul.
importante de promovare a dreptului comunitar ∫i Ón
special Ón transpunerea directivelor conform prevederilor            Doamna Oana Manolescu:
noii Constitu˛ii a Rom‚niei, adoptat„ Ón anul 2003.                   Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,
   Œn cei 14 ani de construire ∫i consolidare a noii                  Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei
societ„˛i moderne, democratice, Senatul a contribuit la           Deputa˛ilor,
modernizarea statului, consolidarea democra˛iei rom‚ne∫ti             Œnalt Preafericite Patriarh al Rom‚niei,
Ón matricea Europei. Senatul, institu˛ie stabil„, continu„ ∫i         Eminen˛a Voastr„,
de echilibru Ón via˛a politic„ rom‚neasc„, a asigurat, de-a           Domnilor mini∫tri,
lungul func˛ion„rii sale, dup„ 1990, alternan˛a la putere,            Doamnelor ∫i domnilor fo∫ti ∫i actuali parlamentari,
dialogul permanent putere — opozi˛ie, contribuind astfel              Stima˛i reprezentan˛i ai Corpului diplomatic,
la transpunerea Ón via˛„ a valen˛elor democra˛iei
                                                                      Stima˛i invita˛i,
europene.
                                                                      Din partea noastr„ ∫i din toat„ inima noastr„, La mul˛i
   Conlucrarea Ón permanen˛„ ∫i permanentul dialog cu             ani Senatului Rom‚niei! (Aplauze.)
Camera      Deputa˛ilor,   cu    Executivul,   puterea                Fie ca ace∫ti ani, 140, s„ se Ónzeceasc„, s„ se
judec„toreasc„, cu parlamentele din toat„ lumea a f„cut           Ónsuteasc„, s„ se Ónmiiasc„!
din Senat o putere legislativ„ modern„, deschis„ noilor               To˛i cei care, Ón aceast„ ˛ar„, au apar˛inut, de sute de
deziderate europene.                                              ani, ∫i apar˛in ∫i azi minorit„˛ilor na˛ionale au fost ∫i sunt
   Œn contextul european, Parlamentul Rom‚niei are un             loiali cet„˛eni rom‚ni. Istoria Rom‚niei este, Ón cea mai
specific aparte, din el f„c‚nd parte 18 reprezentan˛i ai          mare parte, ∫i istoria noastr„.
minorit„˛ilor na˛ionale. Astfel, tradi˛iile ∫i dolean˛ele             Œnceputul institu˛iei parlamentare l-a f„cut, Ón 1831,
specifice ale celor al„turi de care tr„im ∫i muncim de            actul cu caracter constitu˛ional numit Regulamentul
secole s-au putut face auzite, respectate ∫i transpuse Ón         organic, Ón 1831 Ón Muntenia, Ón 1832 Ón Moldova.
legi ce ne-au apropiat foarte mult de via˛a democratic„           Aceste dou„ acte au prefigurat bazele parlamentarismului
                                                                  Ón Principatele Rom‚ne. Conven˛ia de la Paris din 1858
din Europa.
                                                                  ∫i Statutul desvolt„tor al Conven˛iei, care a introdus
    Minoritatea maghiar„, reunit„ Ón Uniunea Democrat„            reprezentarea bicameral„, adoptat din ini˛iativa domnului
Maghiar„ din Rom‚nia Ónc„ din anul 1990, s-a integrat             Alexandru Ioan Cuza, prin plebiscit, Ón 1864, au
eforturilor Óntregii na˛iuni de democratizare a societ„˛ii        perfec˛ionat ∫i l„rgit principiul reprezent„rii na˛iunii. Apoi
rom‚ne∫ti, pe calea dialogului, Ón cadrul Parlamentului           forul legislativ s-a modernizat, iar prin Constitu˛ia din
Rom‚niei. Sigur, Ón aceast„ perioad„ grea de tranzi˛ie, ca        1866 s-au pus bazele moderne ale forului legislativ, ca
Ón orice alt domeniu, au existat ∫i discu˛ii contradictorii,      reprezentan˛„ na˛ional„. Aceasta a func˛ionat Ón
uneori chiar conflictuale, generate de multitudinea ∫i            concordan˛„ cu modul de organizare ∫i func˛ionare a
graba rezolv„rii unor probleme ce ∫i-au a∫teptat                  parlamentelor occidentale din acea vreme.
rezolvarea perioade Óndelungi de timp, dar prin echilibru,            Procesul istoric de formare a Parlamentului Rom‚niei
sinceritate, deschidere s-a ajuns la un limbaj ∫i un              Ón perioada modern„ a impulsionat afirmarea suveranit„˛ii
numitor comun, la identificarea unor dorin˛e, perspective         na˛ionale. Sub cupola Parlamentului Rom‚niei, s-a citit, la
comune ale Óntregii societ„˛i. Ast„zi, maghiarii nu mai           9 mai 1877, Declara˛ia de independen˛„ a ˛„rii ∫i, Ón
                                                                  cr‚ncenul r„zboi care a urmat, au luptat ∫i au murit
sunt un glas izolat al unei minorit„˛i Ón cadrul majorit„˛ii,
                                                                  cet„˛enii Rom‚niei ∫i Transilvaniei, indiferent de etnie.
ci un glas f„c‚nd parte dintr-un cor, chiar dac„ nu
                                                                  Sub cupola Parlamentului Rom‚niei, s-au ratificat, Ón
Óntotdeauna armonios.                                             1920, actele de unire a provinciilor rom‚ne∫ti cu fiara,
   De∫i Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia s-a                ˛ar„ ce cuprindea majoritari ∫i minoritari etnic deopotriv„.
constituit pentru ap„rarea intereselor minorit„˛ii maghiare       ™i vreme dup„ vreme a trecut... Revenirea la sistemul
din Rom‚nia, f„r„ o ideologie definit„, totu∫i, Ón anii ce        bicameral, dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, a adus
au trecut, a g„sit limbajul comun cu partide politice de          un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere ∫i
orient„ri ∫i ideologii diferite. Fie Ón opozi˛ie, fie la          pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe
guvernare, Ón perioada anilor 1996—2000, fie Ón                   separa˛ia puterilor, pe r„spunderea guvernan˛ilor Ón fa˛a
parteneriat politic cu partidul de guvern„m‚nt, Ón perioada       organelor reprezentative. Acest regim a d„ruit ˛„rii un
2000—2004, Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia                 num„r imens de legi ∫i acte normative, ce au reformat
                                                                  pe baze democratice Óntreaga societate. Acest regim
a Óncercat ∫i, sper„m, a reu∫it s„ fie un element de
                                                                  confer„ garan˛ii pentru respectarea drepturilor
echilibru, un adev„rat moderator Ón via˛a politic„
                                                                  fundamentale ale omului, promoveaz„ reforma ∫i
rom‚neasc„, continu‚nd astfel cu succes tradi˛ia                  privatizarea, consolideaz„ institu˛iile economiei de pia˛„ ∫i
reprezent„rii Ón Parlament din perioada interbelic„.              ale statului de drept, pentru integrarea ˛„rii noastre Ón
   V„ mul˛umesc pentru aten˛ie. (Aplauze.)                        structurile europene ∫i euroatlantice.
   18               MONITORUL       OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,    Nr. 118/23.IX.2004

    Cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale           Invit, Ón continuare, pentru a i se decerna aceea∫i
istorice recunoscute Ón Rom‚nia se bucur„ de absolut           medalie, pe Eugen Simion, pre∫edintele Academiei
toate aceste drepturi. Exemplu pozitiv magnific ∫i aproape     Rom‚ne. (Aplauze.)
unic Ón lume: Rom‚nia consider„ pe minoritarii s„i etnici         Œi adresez aceea∫i invita˛ie domnului Oliviu Gherman,
egali Ón datorii ∫i drepturi cu popula˛ia majoritar„.          fost pre∫edinte al Senatului. (Aplauze.)
Bucur‚ndu-ne de acest tratament egal, noi cinstim                 Domnul senator Petre Roman v„d c„ nu este aici.
memoria tuturor celor care, de-a lungul timpului, au lucrat       Œn aceste condi˛ii, Ól invit pe domnul senator Mircea
∫i au luptat Ón forul legislativ al ˛„rii pentru aceste        Ionescu-Quintus, pentru a primi aceea∫i medalie jubiliar„.
drepturi. Reprezentarea Ón Parlament a tuturor etniilor        (Aplauze.)
istorice recunoscute Ón Rom‚nia este ∫i ea o parte a
                                                                  Œl invit, Ón continuare, pe pre∫edintele Cur˛ii
granitului ∫i a diamantului din care s-a construit ˛ara
                                                               Constitu˛ionale, domnul Ioan Vida. (Aplauze.)
noastr„ modern„, prin oamenii s„i, pentru ca a ei t„rie ∫i
str„lucirea ei s„ nu piar„ niciodat„! (Aplauze.)                  Medalia jubiliar„ va fi decernat„ ∫i domnului
                                                               pre∫edinte Nicolae Popa, pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de
   Domnul Valer Dorneanu:                                      Casa˛ie ∫i Justi˛ie. (Aplauze.)
   Stima˛i colegi,                                                Medalia va fi decernat„, Ón continuare, pre∫edintelui
   Cu prilejul acestei frumoase anivers„ri, Senatul            Cur˛ii de Conturi, domnul Dan Drosu ™aguna. (Aplauze.)
decerneaz„ Medalia jubiliar„ î140 de ani de la Ónfiin˛area        Urm„toarea medalie va fi decernat„ domnului Ioan
Senatului Rom‚niei“. Pentru aceast„ ceremonie, Ói dau          Muraru, avocatul poporului. (Aplauze.)
cuv‚ntul pre∫edintelui Senatului, domnului Nicolae                Œn sf‚r∫it, medalia jubiliar„ va fi acordat„ ∫i
V„c„roiu.                                                      pre∫edintelui Consiliului Legislativ, domnul Drago∫ Iliescu.
                                                               (Aplauze.)
   Domnul Nicolae V„c„roiu:                                       Œmi permit s„ repet men˛iunea care a fost f„cut„ de
    Doamnelor ∫i domnilor,                                     pre∫edintele Senatului — celelalte medalii vor fi decernate
    Onorat„ asisten˛„,                                         Ón cursul unor ceremonii viitoare.
    Trecem la cea de-a doua parte a Sesiunii noastre              Pentru Óncheierea sesiunii noastre solemne, dau
aniversare, ∫i anume decernarea acestei medalii jubiliare      cuv‚ntul domnului Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele
î140 de ani de la Ónfiin˛area Senatului Rom‚niei“, medalie     Senatului.
care a fost g‚ndit„ Ón urm„ cu circa un an de zile ∫i, Ón
baza hot„r‚rii Biroului permanent, s-a trecut la emiterea         Domnul Nicolae V„c„roiu:
ei.                                                                Doamnelor ∫i domnilor,
    140 de ani este o v‚rst„ frumoas„, 140 de ani merit„
                                                                   Stima˛i colegi,
s„ aib„ ∫i un simbol ∫i simbolul Ól reprezint„, bineÓn˛eles,
aceast„ medalie.                                                   Onorat„ asisten˛„,
    V„ rog s„-mi permite˛i ca, Ón acest cadru festiv, s„           Sesiunea noastr„ solemn„ se apropie de sf‚r∫it. Asta
Ónm‚n„m medalia jubiliar„ unor personalit„˛i de un rang        nu Ónseamn„ c„ Óncheiem manifest„rile de ast„zi.
deosebit de Ónalt, care au jucat un rol extrem de puternic         Permite˛i-mi, Ón primul r‚nd, s„ adresez mul˛umiri
Ón aceast„ perioad„ dificil„ pe care noi am numit-o            personalit„˛ilor care au prezentat alocu˛iuni ∫i s„ exprim
tranzi˛ie. Din p„cate, spa˛iul ne permite, dar timpul nu ne    sincere felicit„ri personalit„˛ilor care au primit medalia
permite s„ continu„m cu aceast„ ceremonie a decern„rii         jubiliar„.
medaliei jubiliare. Œn urm„toarele dou„ zile, Ón dou„, trei        Onorat„ asisten˛„,
zile, vom organiza o nou„ festivitate, Ón care vom                 Œn iulie 1864, s-a constituit, deci, Corpul Ponderator,
decerna medalia jubiliar„ colegilor senatori, nu numai cei     Senatul, apari˛ia acestei institu˛ii marc‚nd, totodat„,
de ast„zi ∫i pentru cei care au muncit pe b„ncile              adoptarea sistemului bicameral Ón Rom‚nia. La Ómplinirea
Senatului Ón cei 14 ani, colegilor deputa˛i, unor Ónalte       celor 14 decenii care au trecut de atunci, ne reg„sim
personalit„˛i ale vie˛ii politice, publice, sociale din        solidari Ón misiunea noastr„ bine formulat„ de primii
Rom‚nia.                                                       no∫tri senatori preocupa˛i de garan˛ii ce pot asigura ˛„rii
    Pe cale de consecin˛„, da˛i-mi voie s„ derul„m acest       lini∫tea ∫i stabilitatea, de a men˛ine echilibrul Óntre puterile
proces al decern„rii medaliei jubiliare.                       statului, precum ∫i de a ap„ra, pentru a Ónt„ri pactul
                                                               fundamental ∫i libert„˛ile noastre publice. Trebuie s„
   Domnul Valer Dorneanu:                                      recunoa∫tem c„ aceast„ misiune este valabil„ ∫i ast„zi.
   Primele dou„ medalii au fost acordate, stima˛i colegi,          De asemenea, recunoa∫tem c„, Ón toate perioadele
domnului pre∫edinte Iliescu, care a trebuit s„ plece           istorice, Parlamentul Rom‚niei s-a ar„tat a fi un campion
pentru a se Ónt‚lni cu vicepre∫edintele Africii de Sud ∫i      al reformelor. Dou„ pachete cu aceste reforme privind
domnului prim-ministru Adrian N„stase care se Ónt‚lne∫te       domeniul constitu˛ional ∫i cel agrar au fost, cum se
cu aceea∫i personalitate. Le vom Ónm‚na separat.               exprima Nicolae Iorga la Ia∫i, Ón timpul Primului R„zboi
   Prima medalie va fi Ónm‚nat„, Ón mod direct,                Mondial, îpic„tura de ap„ pus„ pe buzele r„nitului de pe
Preafericitului P„rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii         c‚mpul de lupt„, Ónainte de a i se da Óngrijirile cele mari,
Ortodoxe Rom‚ne. (Aplauze.)                                    la care are dreptul, parlamentarii av‚nd datoria“, spune
   De asemenea, Œnalt Preasfin˛iei Sale, Mitropolitul          marele Ónv„˛at, îde a-l Ómb„rb„ta cu aceste reforme,
Bisericii Romano-Catolice Rom‚ne, Eminen˛a Sa Ioan             p‚n„ ce, biruitor, el va veni Ónsu∫i s„ ne judece pe noi,
Robu. (Aplauze.)                                               iar pe d‚nsul s„ se Ónal˛e“.
                    MONITORUL      OFICIAL    AL   ROM¬NIEI,     PARTEA a II-a,   Nr. 118/23.IX.2004                 19

   Tranzi˛ia Ónceput„ Ón Rom‚nia Ón decembrie 1989               Permite˛i-mi s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a noastr„
este, ∫i ea, un c‚mp de lupt„ ∫i cere o sumedenie de          solemn„, prima parte a acestei anivers„ri, ∫i ne revedem,
reforme, al c„ror temei legislativ Ól construiesc corpurile   Ón dou„, trei minute, pentru inaugurarea noii s„li a
legiuitoare de acum. Dar secven˛ele consistente de istorie    Senatului.
trecut„ ∫i prezent„ privind institu˛ia Senatului le vom          V„ mul˛umesc foarte mult tuturor pentru participare.
cunoa∫te particip‚nd la urm„torul moment al reuniunii         (Aplauze.)
noastre: vom merge, imediat dup„ Óncheierea discursului
meu, la inaugurarea noii s„li a Senatului, sper„m noi, un        Domnul Valer Dorneanu:
edificiu care s„ reprezinte cu adev„rat un simbol ∫i s„           Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Ónsemne o perfec˛ionare, Ón continuare, a eficien˛ei              O informare scurt„ pentru dumneavoastr„: Ón
activit„˛ii noastre Ón parcursul vremurilor care vin.         conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din
   De asemenea, dup„ aceast„ inaugurare, Ón foaierul          Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea
acestei s„li, vom trece la urm„torul moment, care             Cur˛ii Constitu˛ionale, au fost depuse la secretarii generali
Ónseamn„ lansarea a dou„ c„r˛i, dou„ c„r˛i care vor face      ai celor dou„ Camere, Ón vederea exercit„rii de c„tre
parte din cele 11, acesta este totalul, ∫i care vor           senatori ∫i deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii
reprezenta colec˛ia Senatului Rom‚niei. Deci vom lansa        Constitu˛ionale, un num„r de 15 legi, ale c„ror titluri vor
ast„zi îIstoria Senatului Rom‚niei“ Ón cei 140 de ani ∫i      fi afi∫ate la locurile stabilite.
un prim volum intitulat îDiscursuri parlamentare“.                V„ mul˛umesc.
   Vom Óncheia cu recep˛ia pe care o ofer„ cele dou„
Camere ale Parlamentului.                                        ™edin˛a s-a Óncheiat la 17,45.
                                                                   P R E fi U R I L E
                                                 publica˛iilor legislative pentru anul 2004
                                                        — pe suport tradi˛ional —
                                                                              Valoarea                                      Valoarea
 Nr.                                                                        abonamentului                             abonamentului trimestrial
 crt.             Denumirea publica˛iei                                         anual                                       — lei —
                                                                              — lei —              Trim. I          Trim. II          Trim. III            Trim. IV

  1.    Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba   rom‚n„                        9.875.000          2.468.750         2.715.750         2.987.500           3.286.000
  2.    Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba   rom‚n„,                       1.780.000                 —                 —                 —                   —
        numere bis*)
  3.    Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba   maghiar„                      7.900.000          1.975.000         1.975.000         1.975.000           1.975.000
  4.    Monitorul Oficial, Partea a II-a                                     12.500.000          3.125.000         3.125.000         3.125.000           3.125.000
  5.    Monitorul Oficial, Partea a III-a                                     2.530.000            632.500           632.500           632.500             632.500
  6.    Monitorul Oficial, Partea a IV-a                                     10.680.000          2.670.000         2.670.000         2.670.000           2.670.000
  7.    Monitorul Oficial, Partea a VI-a                                      9.850.000          2.462.500         2.462.500         2.462.500           2.462.500
  8.    Colec˛ia Legisla˛ia Rom‚niei                                          2.500.000            625.000           687.500           756.500             832.500
  9.    Colec˛ia de hot„r‚ri ale Guvernului     ∫i alte                       4.150.000          1.038.000         1.141.500         1.255.500           1.381.500
        acte normative
10.     Repertoriul actelor normative                                           625.000                   —                —                  —                  —
11.     Decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale                                      470.000                   —                —                  —                  —
12.     Edi˛ii trilingve                                                      2.500.000                   —                —                  —                  —

           **) Cu excep˛ia numerelor bis Ón care se public„ acte cu un volum extins ∫i care intereseaz„ doar un num„r restr‚ns de utilizatori.

     Toate publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purt„toare de T.V.A. Ón cot„ de 9%, aceasta fiind
inclus„ Ón pre˛ul de abonament.
     Pentru siguran˛a clien˛ilor, abonamentele la publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin
urm„torii difuzori:
     u COMPANIA NAfiIONAL√ îPO™TA ROM¬N√“ — S.A. — prin oficiile sale po∫tale
     u RODIPET — S.A.                                   — prin toate filialele
     u INTERPRESS SPORT — S.R.L.                        — Bucure∫ti, str. Hristo Botev nr. 6
                                                             (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)
     u PRESS EXPRES — S.R.L.                            — Otopeni, str. Flori de C‚mp nr. 9
                                                             (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)
     u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.                        — Bucure∫ti, bd. Basarabia nr. 256
                                                             (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)
     u INFO EUROTRADING — S.A.                          — Bucure∫ti, Splaiul Independen˛ei nr.202A
                                                             (telefon/fax: 212.73.54)
     u ACTA LEGIS — S.R.L.                              — Bucure∫ti, str. Banul Udrea nr. 10,
                                                             (telefon/fax: 411.91.79)
     u CURIER PRESS — S.A.                              — Bra∫ov, str. Traian Groz„vescu nr. 7
                                                             (telefon/fax: 0268/47.05.96)
     u MIMPEX — S.R.L.                                  — Hunedoara, str. Ion Creang„ nr. 2, bl. 2, ap. 1
                                                             (telefon/fax: 0254/71.92.43)
     u CALLIOPE — S.R.L.                                — Ploie∫ti, str. Candiano Popescu nr. 36
                                                             (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)
     u ASTOR-MED — S.R.L.                               — Ia∫i, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2
                                                             (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)




                                             EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR

                                    Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti,
                       IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
                    ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti
                                                      (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
                            Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
                               Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1,
                             bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23
                                                       Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“


Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 118/23.IX.2004 con˛ine 20 de pagini.                                Pre˛ul 38.000 lei           ISSN   1220–4870

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Stats:
views:13
posted:7/19/2010
language:Romanian
pages:20