Documents
Resources
Learning Center
Upload
Plans & pricing Sign in
Sign Out

Italia---prezentare-generala

VIEWS: 157 PAGES: 10

									   1. Italia – prezentare generalà :

    Italia este asezatà in Europa de Sud in Peninsula Italicà .Limite:
Elvetia,Austria(N),Slovenia,M.Adriaticà(E),M.Adriaticà
(E),M.Ionicà(S),M.Meditertanà,M.Tirenianà,M.Liguricà,Franta(V).
    Geografia fizicà: Italia este formatà din regiunea Cisalpinà ,Pen.Italicà
,insulele Sicilia,Sardinia/Sardegno,Elba,Lipari,Ischia,Panteleria .Italia
continentalà cupride:Alpii Italieni,cu Monte Rosa(4638m.alt.max.) si Gran
Paradiso,(4061m)formeazà ca un arc in nordul tàrii,de la Rivierà càtre
Austria si Slovenia intrerupt de lacurile glaciare :Como,Maggiore , Garda
si de vàile apelor .Acest zid apàrà teritoriul de vànturile reci din nord.La
poalele Alpilor ,se extinde in zona lagunarà a deltei Padului/Po,Càmpia
Padului.MuntiiApenini ,munti calcarosi ,formeazà coloana vertebralà a
Italiei peninsulare ,intrerupti de vàile apelor in special de Arno si Tibru
,càt si de platouri – ei se prelungesc in Sicilia.Cei mai inalti (2941m)sunt
in E(masivul Gran Sasso si Abruzzi).Muntii Apenini,fragmentati,au
vulcani stinsi si activi(Vezuviu 1277m;8kmS-E de Napoli).Italia insularà
are un relief predominant muntos si cu vulcani activi care erup
periodic(Etna,3345m in N-E Siciliei).Càmpii intinse sunt in vest,in
Campania si in Apulia .Intre càmpiile de coastà si Apenini sunt zone
colinare.
     Apele – Foarte multe izvoràsc din Alpi si stràbat Càmpia Padului.In
general sunt scurte,cu debit bogat iarna si scàzut vara.Aduc aluviuni in
càmpii . Padul si Adige in nord (se varsà in M.Adriaticà),Arno in vest(se
varsà in M.Liguricà)si Tevere(Tibru)in vest(se varsà in M.Tirenianà).
    Clima – este mediteraneeanà in peninsulà si in insule;in partea
continentalà (C.Padului ),climà temperat-continentalà.Temperatura medie
anualà este (in ianuarie si iulie) de –1°C si 7°C in Alpi; 1°C si 24°C la
Milano;10°C si 25°C la Roma ,18°C si 27°C in Calabria .Precipitatiile sunt
de 1520 mm/an in Alpii de vest si peste 2000 mm/an in Alpii de est;
500mm/an in valea Padului , Toscana , Latium si sub 500 mm/ an in
Apulia ,sudul Siciliei si Sardinia .
    Florà si faunà : Italia are o mare diversitate , dupà latitudine si
altitudine;18% din teritoriu este ocupat de pàduri (mai ales de fag, stejar,
frasin, castan, màslin, mirt, leandru).Fiind un climat umed si ràcoros cresc pàduri de
foioase dar si pàduri mixte(foioase si conifere).Mari suprafete de pàdure
au fost defrisate si au crescut in loc arbori mici si arbusti;vegetatie de tip
maquis.Pe pantele muntilor si pe platouri; pàsuni alpine.Fauna:lupul,pisica
sàlbaticà, iepurele ,capra de mute, muflonul(berbec sàlbatic),broasca
testoasà, ariciul.Pàsàri si reptile numeroase.
    Transporturi si comunicatii : Cài ferate (peste 50% electrificate );
autostràzi (“Autostrada del Sole “: Milano-Roma-Napoli ).Flotà maritimà
comercialà .Aeroporturi la Roma ,Napoli,Livorno,Bologna,Milano.Genova
, in insule : Palermo,Catania Cagliari,Olbia.

   In cadrul Italiei se pot distinge mai multe areale turistice , descrise in
urmàtoarele pagini .


   2. ITALIA DE NORD :
    Cuprinde     partea     centralà    a   Italiei   suprapusà    Alpilor
Italieni(Maritimi,Penini,Lepontini,Dolomitici,Carnici,Iulieni),ce depàsesc
2000 m alt. si Prealpilor , precum si intinsa càmpie a Padului .Se
caracterizeazà prin spectaculoase peisaje montane si alpine , cu forme
glaciare si ghetari,lacuri glaciare de mare frumusete flancate de slendide
statiuni montane ( lacurile Maggiore, Como,Garda,Idra,Isco etc.),intinse
domenii schiabile,dar si prin monumente istorice si de artà, unele de
valoare universalà,localizate indeosebi in Càmpia Padului .

   2.1.Muntii Alpi:
   Se impun prin numeroasele statiuni montane pentru sportulri de iarnà
,unele cu o dotare tehnicà dintre cele mai moderne si cu accesibilitate
usoarà dinspre Austria (cu 4 cài de acces transalpin) si Elvetia (cu 7 artere
rutiere si pe cale feratà ).Cele mai multe statiuni se grupeazà in Alpii
Dolomitici (63)intre care celebra Cortina d’Ampezzo(1231 m),Maso
Corto(2004 m),Merano (1880 m),Maransa Alba (1480 m) si faimoasa
Valle d’Aosta ,important nod de comunicatie intre Italia si Franta (prin
celebrul tunel de sub Mont Blanc de 11,5km si prin teleferic),sau Elvetia
(prin tunelul Marele St.Bernhard de 5,8 kilometri ),cu sase statiuni :La
Trinite(1367 m), Courmayer(1228 m),La Thuile Breuil-Cervinia (2006
m),Champoluc etc.si douà parcuri nationale si europene:Grand
Paradiso(459 kmp)si Cogne.Insàsi Aoste se remarcà prin obiective
turistice : vestigii romane, catedralà , muzeu.
       Alte localitàti montane cu un cadru natural pitoresc detyin si
St.Martino etc.,sau in Alpiii Lombarzi:Piva,Como,Leco,Monza ,Bergamo
etc.
       2.2. Piemont :
       Nucleul istoric si administrativ al Italiei medievale este renumit prin
intinsele culturi pomiviticole,industrie,dar si prin turism,avànd multe orase
turistice si statiuni de sporturi de iarnà.
       Se impun càteva centre : Torino – al treilea oras italian ,important
centru industrial (Uzinele Fiat),comercial si turistic cu numeroase
obiective culturale , biserici (San Lorenzo),galeria Civicà d’Arte Moderne,
castel medieval , piete , gràdini ,parcuri.Alte centre viticole si comerciale
cu monumente medievale :Pavia,Cunea,Tortona.

       2.3. Lombardia si Emilia Romagna :
       Sunt provincii cu o civilizatie stràveche si care detin o pondere
economicà importantà in Italia .Se remarcà : Milano (1,5 mil. Locuitori),
al doilea oras ca màrime, recunoscut prin industrie,comert si finante,dar si
prin monumente si edificii vechi, care uimesc prin màretia lor : Castelul
Sforzza ,Teatrul Scala (1778), Domul stil gotic ,din marmurà cu 135
sàgeti,4440 de statui (1378 – 1858),care reprezintà cel mai important
obiectiv turistic al orasului , Palatul si Pinacoteca Brera , Academia de
Arte Frumoase , muzee de artà veche , Observatorul Astronomic .Pe bunà
dreptate Milano – oras roman (sec.iii-i.Hr.) – exceleazà prin
fermecàtoarele biserici, basilici si teatre. Bolognia , cu multe obiective
turistice si culturale : Domul ( 1747, stil baroc),palate, piete, si cea mai
veche universitate din Europa ( 1119),cu o faimoasà Bibliotecà si o bogatà
pinacotecà.Mantova – centru al Renasterii( sec.xv-xvi ), Piacenza – oras
roman cu numeroase monumenti arhitecturale ale Renasterii.Verona –
orasul lui Romeo si al Julietei , renumit pentru monumentele sale romane
si renascentiste ( biserici,amfiteatrul roman, palate, castele, piete ) si
mormàntul Julietei . Padova - oras mestesugàresc roman , centru
universitar(sec.xiii) si turistic cu numeeroase monumente ( biserica
St.Antonio ).Alte centre : Parma , Modena , Brescia .

      2.4. Riviera Liguricà – Liguria :
      …Continuà spre est Coasta de Azur francezà.Prezintà peisaje de
mare frumusete ale Alpilor Maritimi si Apeninilor Liguri,care coboarà in
golful omonim si lasà spre mare o fasà de plajà si faleze pitoresti si bine
amenajate,statiuni si centre turistice de faimà mondialà,ce formeazà un
lant continuu pe acest litoral numit al florilor ( trandafirilor , garoafelor si
iasomiei ).San Remo – vechi oras,pitoresc renumit prin festivalul de
muzicà usoarà,plajele sale frumoase, dotate cu vile si hoteluri luxoase si
prin aceea cà este principalul centru al comertului cu flo9ri din Italia, prin
Catedrala San Siro(sec.xiii).Savona – celebrà prin faianta de Savona
(sec.xvi), minunat decoratà cu flori , marinarul din Savona , al lui
Magellan si prin plajele pitoresti. Genova – (800.000 loc.) , cel mai mare
port al Italiei, ( asezare cu o istorie de 250.000 de ani) ,cu o pozitie de
mare frumusete,etalàndu-si sutele de palate , castele,stràzi si cartiere
pitoresti,biserici,monumente        arhitecturale     valoroase,vaste    piese
impodobite cu frumoase fàntàni ( Verdi,Victoria),casa si monumentul lui
Giuseppe Garibaldi.In Palatul Doria Tursi se aflà scrisorile lui Cristofor
Columb si vioara lui Paganini , fii ai Genovei.Frumoasele plaje ,ii
imbogàtesc farmecul.La Spezia – oras modern cu o bogatà vegetatie
luxuriantà,vile si hoteluri de lux, plajà cu nisip fin.
       Golful Tigullio – o infinitate de gradatii de verde si albastru ; o
asezare favorizatà de naturà, ce propune ochilor turistilor splendide
localitàti : de la Portofino la Santa Margarita, la Rapallo . Toate acestea au
in comun ceva special : apartenenta lor la cultura si ambientul liguric , dar
in acelasi timp fiecare are un caracter “personal” , care o face sa devinà
unicà in maniera sa .De partea cealaltà se aflà bogàtia acestui pàmànt :
intr-un mic spatiu , lumi nebànuite , oarecum ascunse si pline de surprize .
De mentionat aici Muntele Portofino devenit acum Parc National al
Muntelui Portofino .
      2.5. Provincia Veneto :
      Amintim aici litoralul venetian , statiunile termale , sectorul montan :
Dolomiti , Delta Padului/Po.
      Litoralul venetian – cuprinde riviera Golfului Venetia si litoralului
Adriaticii intre Triest si Ancona , tàrm mlàstinos in primul sector si mai
inalt cu plaje frumoase càtre sud ,cu centre turistice cu valori culturale
exceptionale . Dintre plajie amntim si Albarella , Rosolina , Sottomarina ,
Cavallino , Jesolo , Eraclea Mare ,Caorle , Bibione .
     Venetia – (350.000 loc.), fondat in sec.v , si asezat in lagunà , pe 118
insule , este un oras al sublimelor calificative legate de asezarea sa ,
circulatia urbanà , màiestria artisticà a monumentelor , produsele specifice
urbei .Din Grand Canale (lung de 7 km ,lat de 45-70 m , de forma unui
“S”)se desprind 150 de canale de 5 m adàncime , peste care trec 450 arcuri
de pod , care tin loc de stràzi , desi sunt si peste 2140 de stràzi inguste si
intunecate . O linie feratà si o autostradà o leagà de continent , iar
vapoarele si gondolele asigurà circulatia in oras . Ca obiective se remarcà :
Basilica San Marco (1094 , stil venetian – oriental ) , o adevàratà carte de
istorie a artelor venetiene , Campanilla ,Palatul Ducal(al Dogilor , sec.xv –
xvi ), centrul politic al Venetiei , cu o arhitecturà si decoratii desàvàrsite
,Canal Grand , Piata San Marco, toate reprezentànd simbolurile
Venetiei.Alte atractii sunt o serie de palate , muzee , biserici , renumitele
“oglinzi de Venetia “ si “sticla de Murano”, precum si plaja luxoasà Lido
de Venetia .
      Termele din Veneto dateazà din epoca Romei antice . Astàzi ,
instalatiiile termale din Veneto sunt càt se poate de avansate cu o ofertà de
servicii completà si intotdeauna la cel mai inalt standard .
       Protagonista termelor este apa .Càmpia venetà este o càmpie de tip
aluvionar ,adicà , creatà , din ràmàsitele aduse in vale de Alpi si de ràuri .
O caracteristicà geologicà constitue conditia de existentà a fenomenelor
termale.
      Apa de ploaie pàtrunde in adàncime ,la poalele muntilor ,
inconjurànd numeroase roci pànà cànd , intàlnind straturi impermeabile ,isi
deviazà cursul.Unele fàsii de apà pàtrund in subsol chiar pànà la 3000 m
adàncime , inainte de a intàlni aceste straturi impermeabile . La adàncimi
similare apele dobàndesc sàruri minerale ce provin din straturile care le
traverseazà .
      Fiecare izvor are caracteristici de temperaturà si de compozitie
chimicà diverse, pentru cà fiecare apà este rezultatul unui “traseu “.
      Astfel s-au format termele din Veneto .
      Dacà despre unele stim cà au origini atàt de indepàrtate incàt nu
putem spune cu precizie de cànd dateazà , altele altele au fost descoperite
de curànd , si nu este exclus ca ulterioare izvoare termale sa fie descoperite
si valorificate .
      Amintim dintre ariile termale ale provinciei Veneto urmàtoarele
terme :Euganee , Di Recoaro , Di Caldiero , Di Bibione .
      Le Dolomiti :Pictori , scriitori, poeti au adus elogii si laude muntilor
provinciei Veneto.De secole , acestia au constituit visul escaladorilor
temerari , al vànàtorilor incurabili , al cercetàtorilor de ciuperci , sau chiar
a simplilor vizitatori ,aflati in càutarea unor colturi de naturà pierdutà dar
mai ales de regàsirea timpului eliberet de rutinà si stres.
      Iatà –i , deci ,inàltàndu-se in splendoarea lor , purtànd nume de
origine incertà :Antelao , Schiara ,Sasso Nero , Monte Baldo ,
Ortigara…Marea atractie atractie este constituità de Dolomiti .Acestia au
fost denumiti dupà tipul de rocà din care sunt alcàtuiti – dolomia .Aceasta
este formatà din carbonat de calciu si magneziu asociat cu calcar si a fost
clasificatà pentru prima datà de geologul francez Deodat de Gradet de
Dolomieu (1750-1801), càruia orasul Cortina i-a dedicat in 1958 un
monument.
      Pentru a fi protejatà , aceastà minune a naturii , dispune in zona
Dolomiticà de douà parcuri :unul national – Il Parco delle Dolomiti
Bellunesi (32.000 ha ), si unul regional – Il Parco Naturale delle Dolomiti
D’Ampezzo (11.000 ha ).
      Veneto propune multe posibilitàti de vacantà iubitorilor de munte , in
localitàti dotate cu toate serviciile : hotele confortabile , bucàtàrie
bogatà,locuri de intàlnire si divertisment pentru toate exigentele,
posibilitàti de alpinism in toate anotimpurile , trasee pentru mountain –
bike.
      Un alt punct de mare interes il constitue Delta Padului / Po.
      Delta , cu peisajele sale orientale , cu o diversificatà florà si faunà
etc., oferà infinite posibilitàti de explorare a unui ambient in care natura
este incà dominatoare absolutà .
      Delta del Po este cea mai vastà zonà umedà a Italiei si una dintre cele
mai mari ale Europei – un delicat echilibru intre pàmànt si apà.Un ambient
de mare interes naturalistic atàt pentru florà , càt si pentru faunà ; Delta
Padului reprezintà una dintre oaze pentru multe pàsàri. Se gàsesc aici peste
350 de specii.Semnificativ in acest sens este “Parco Regionale Veneto del
Delta del Po”.
      Zona cuprinsà intre Adige la N si Po la S este numità Polesine
.Càteva centre sunt de naturà anticà, locuite incà din epoca
Bronzului.Reprezentativ este Muzeul Arheologic National .Majoritatea
acestor centre au fost ridicate in Evul Mediu si putem enumera : Badia
Polesine , Lendinara si Rovigo (care devine provincie in 1815 ).De mare
interes este Rotonda , un extraordinar edificiu de formà octagonalà , ornat
in interior de un exceptional ciclu de picturi , care asemeni Pinacotecii
Academiei Concordi ( Pinacoteca dell’Academia dei Concordi ) calificà
Rovigo drept un “oras al artei”la nivel international.
      Ravenna , veche asezare,resedinta impàratilor romani din
402,resedintà a domeniului pontifical ,pàstreazà numeroase monumente si
are o frumoasà plajà: Di Ravenna . Rimini , Ancona , Triest ,Pesaro sunt
doar alte càteva orase de interes.
      Forme de turism:de odihnà ,recreere si curà heliomarinà , de
circulatie cu valente culturale .
     3. Italia Peninsularà :
      Este stràbàtutà de la N la S , ca o coloanà vertebralà de M.Apenini
(peste 2000 alt.)etaleazà cele mai diverse peisaje (calcaroase ,vulcanice
,alpine, falezà).Este màrginità de o rivierà de mare atractie, dublatà uneori
de un sirag de insule fermecàtoare in ambientul lor marin si montan si
dispune , totodatà de monumente de artà si vestigii ale antichitàtii si ale
unor stràlucite civilizatii de pe aceste meleaguri .

       3.1.Toscana – tinut cu o civilizatie de peste 27 de secole , pàstratà in
orasele sale , adevàrate comori de artà etruscà si romanà si care
beneficiazà de o rivierà de mare frumusete .Firenze – (450.000
loc.),”orasul muzeu”, de pe fluviul Arno , cu renumite opere de artà ale
Renasterii italiene ( Domul , 1296-1436 ,Palatul Signoriei – cu turnuri de
94 m. si statui celebre,galerii,piete,castele ,muzee, gràdini si parcuri
celebre.Pisa- veche republicà independentà (sec.xii),orasul lui Galileo
Galilei , recunoscut prin monumentele sale celebre : Domul, Campanilla,
Turnul inclinat (sec.xi-xii).Pe litoral se intàlnesc binecunoscutele statiuni
:Livorno , Viareggio,Carrera (cu renumita marmurà).

        3.2.Umbria – A vizita statiunile provinciei este fàrà indoialà unul
dintre cele mai incitante aspecte ale unui voiaj in Umbria – “inima verde a
Italiei”.
       Provincia Terni este situatà chiar in mijlocul peninsulei italice si
este una dintre cele douà provincii ale Umbriei ; include 33 de municipii si
151 de orase .Pe teritoriul sàu se aflà douà lacuri ( Piediluco si Corbara ),
cinci ràuri ( Tevere , Nere , Velino , Paglia si Chiani),cascada Mamore
,douà parcuri regionale ( parcurile fluviale Nera si Tevere ) si alte parcuri (
Elmo, Villalba , Mont Peglia etc.).
       Provincia Terni este un loc ce reprezintà un punct de contact intre
artà si naturà , istorie si culturà , sport si mediu natural.Au loc ,de
asemenea multe manifestàri artistice si folclorice .
       Provincia Terni , loc perfect ca destinatie turisticà oferà posibilitatea
de a combina interesele culturale cu dragostea pentru naturà – prezintà
spatii de cazare pentru 8915 de persoane .
       In fiecare oras al provinciei , fie mare sau mic , existà minunate
picturi , statui si capodopere arhitecturale ( Duomo Amelia , Duomo di
Narni - Narni , Biserica San Giovenale – Orvieto , etc.), numeroase muzee
(Muzeul Arhitectural “Claudio Faina “- Orvieto, Muzeul “ Opera del
Duomo” – Orvieto , Antiquarium – Baschi , Tenaglie ).
      Din punct de vedere al colectiilor de picturi , cele mai importante
muzee sunt : Pinacoteca ( Terni , Narni ) , “Quadreria”( o galerie de picturi
) aflatà in interiorul Muzeului Arhitectural Amelia , precum si colectia
aflatà in Muzeul “Opera del Duomo” . De asemenea , in interiorul Basilicii
San Francesco di Assisi ( Assisi ) pot fi remarcate capodoperele marelui
pictor italian Giotto .
      Fortàretele , castelele , orasele medievale , prezintà un real punct de
interes.
      Perugia – este cel mai mare oras al Umbriei , relevante fiind
manifestàrile si institutiile culturale , scoala umbrianà de picturà datànd
din sec.xv , celebrele festivale muzicale si de teatru , Universitatea pentru
stràini ( cu sediul intr-o frumoasà clàdire in stil baroc ) precum si
frumusetea peisajelor montane si de podis , ca si a lacului Trasumeno .

      3.3Lazium (Lazio) – leagànul latinitàtii , este nucleul statului roman
.
      Roma (3,8 mil. locuitori ) – “cetatea eternà” de pe Tibru ( Tevere ),
intemeiatà in 753 i.Hr. si stràjuità de cele sapte coline , glorioasà capitalà a
Imperiului Roman , reprezintà una dintre cele mai importante metropole
care se impune prin multitudinea si varietatea de monumente si locuri
celebre , indeosebi romane ; castele , palate , arcuri de triumf , biserici ,
domuri , temple ,piete , gràdinoi si parcuri , muzee , catacombe ,terme ,
fàntàni , etc.Intre acestea evidentiem : Capitoliul , Forumul , si Columna
lui Traian , Termele lui August , Diocletian ; Arcurile de Triumf (ale lui
Titus , Septimus Severus si Constantin ) ; Pantenonul ( 27 i.Hr. ) ; Forumul
Roman (27 i. Hr. ) ;Colloseum ,palate :Palatul Senatorial ,Palatul Venetiei
; fàntànile Romei :Trevi , Tritoniului etc. ; piete : Venetia , Navona ;
muzee : M.Capitoliului etc.
      Vaticanul - “capitala bisericii catolice “ ( 44 ha , 2000 loc. ), cel mai
mic stat ( format din preoti , càlugàri si soldati ).Cuprinde biserica Sf.
Petru ( sec.v ) – cea mai mare si frumoasà din lume .Piata Sf.Petru cu
coloane ,obeliscul lui Caligula etc.
      Alte localitàti turistice : Latina , Tivoli , Albano , iar pe litoral
statiunile Lidio , Fregene , Ostia .
       3.4.Apeninii Abruzzi , inalti de peste 2000 m, coboarà spre tàrmul
adriatic ,printr-un podis continuat cu càmpia litoralà si o frumoasà plajà
marinà .Intr-un peisaj atràgàtor se aflà Sulmona , un important centru
turistic,cu multe vestigii romane , monumente ale Renasterii , Universitate
veche , iar pe litoral , statiunea Pescara .

      3.5..Campania se circumscrie metropolei Napoli , beneficiazà de
peisaje dintre cele mai atractive ( vulcanice , de litoral , montane ) si
reprezintà o regiune de veche civilizatie dezvoltatà in jurul
vulcanuluiVezuviu (1279 m) – Herculaneum si Pompei , orase dispàrute
sub lava vulcanicà.
      Napoli (1,3 mil. loc.) metropola sudului italian , cel mai mare port la
M.Tirenianà , asezat la poalele vulcanului Vezuviu . Se remarcà prin
valoroase monumente de artà ,castele si palate , biserici , piete de mare
frumusete .
      Salerno – o veche asezare preromanà , celebrà prin scoala de
medicinà , Domul (sec.xi ).Interesante sunt si statiunile litorale :
Camerota , Sapri , Caserta .
      Capri - peisaju carstic de mare frumusete ( Grota de Azur ).

       3.6.Apulia .
      Brindisi – important port comercial si turistic ;
      Bari – oras – statiune de litoral , centru universitar bogat in vestigii
istorice ;
      Barletta – port industrial si comercial, centru turistic si statiune
balnearà .

       3.7.Calabria – sectorul de S-V al peninsulei este un tinut muntos
(Apeninii Calabriei -1956.m ). Reggio de Calabre – fondat in 723
i.Hr.,capitalà a provinciei , se remarcà prin istoria si valorile culturale
pàstrate pànà astàzi : termele romane , templul grecesc , Domul , palate
castele , Muzeul National al Antichitàtii.Alte localitàti de interes turistic
sunt : Crotone , Pizzo , Strongoli , Cantazaro etc.
Forme de turism :de circulatie cu valente culturale , de curà heliomarinà .


     4.Italia Insularà
     Cuprinde insulele Sicilia si Sardinia .
       4.1.Insula Sicilia ( 25.400 kmp) punte de legàturà intre M.Atlas
(Africa)si M.Apenini cu un relief montan ( M.Peloritani),de podis si de
càmpie càtre sud . Se impune in peisaj muntele vulcanic Etna (3340m).
      Unul dintre cele mai importante orase este Palermo .Messina – oras
port ,de legàturà cu Peninsula Italicà .Catania , Taormina , Agrigento ,
CastelveTrano.

      4.2.Insulele liparice , vulcanice , au o vegetatie luxuriantà , peisaje
magnifice in care se impun prin interesul turistic insulele : Stromboli ( cu
vulcanul omonim de 926 m ), Lipari si Vulcano .

      4.3.Insula Sardinia (23.800 kmp) cu peisaj montan pitoresc ce trece
spre càmpii litorale destul de inguste .Se remarcà si prin centrele turistice
Cagliari ( capitala insulei ) – Castelul Medieval ,Catedrala sec.xiii ; Tortoli
si Olbia etc.
Forme de turism : de circulatie cu valente culturale , curà heliomarinà .


       4.4..San Marino – cea mai micà si mai veche republicà din lume ,
din anul 1263 , asezatà pe o frumoasà culme (Monte Titano)la 33Km de
M.Adriaticà . Are 61Kmp ,25.000 locuitori ,capitala la San Marino , limba
oficialà – italianà si a fost intemeiatà in 301 d.Hr.Minunatul peisaj ,
operele de artà :Poarta San Francesco .Sursa principalà a venitului national
o reprezintà turismul.
Forme de turism :de circulatie cu valente culturale .

								
To top