Docstoc

MINISTERUL EDUCA IEI CERCET RII I TINERETULUI unicare

Document Sample
MINISTERUL EDUCA IEI CERCET RII I TINERETULUI unicare Powered By Docstoc
					   MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
               PROFESIONAL ŞI TEHNIC

      UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR
                PHARE TVET RO 0108 . 01
                         ŞI
                PHARE TVET RO 0108 . 03



                  CURRICULUM ŞCOLAR
                            pentru
              ŞCOALA DE ARTE SI MESERII


                 NIVELUL 2 - CLASA a XI-a
                   Domeniul: MECANICĂ

       Calificarea: LACATUS CONSTRUCTII NAVALE



              Aria curriculară TEHNOLOGII –
          Cultura de specialitate şi instruire practică




                        BUCUREŞTI, 2005
AUTORI :



BOBOC CAMELIA     - profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial
                    „Ion Bănescu”, Mangalia
ANTON DANIELA    - profesor, Grupul Şcolar Industrial „Ion Bănescu”,
                       Mangalia
RADA NADIA         - profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “Anghel
                     Saligny”, Tulcea
VAROVICI ELENA     - profesor grad didactic II, Grupul Şcolar “Anghel
                     Saligny”, Tulcea
SIMIONESCU ADRIANA - profesor grad didactic I,Grupul Şcolar”Anghel
                      Saligny”, Brăila
STEFAN ADRIAN      - profesor grad didactic I,Grupul Şcolar”Anghel
                      Saligny”, Brăila
MARIN STEFAN       - profesor grad didactic I,Grupul Şcolar”Anghel
                     Saligny”, Brăila




Asistenţă U I P Phare TVET RO 0108.03

Dr. ing. ROSU DORIN




                                                                         2
                                  PLAN DE INVATAMANT

                                     Anul de completare
                                         Clasa a XI -a
                               Aria curriculara : TEHNOLOGII

Domeniul : MECANICA
Calificarea : LACATUS CONSTRUCTII NAVALE

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală                       377 ore

Modulul I:                                          Total ore/an                                  58
Interpretarea documentaţiei tehnice                 din care:          laborator tehnologic        -
                                                                       instruire practică          -
Modulul II:                                         Total ore/an                                  58
Protectia anticoroziva a suprafeţelor               din care :         laborator tehnologic        -
                                                                       instruire practică         29

Modulul III:                                        Total ore/an                                  58
Utilizarea dispozitivelor si masinilor de ridicat   din care:         laborator tehnologic         -
si transportat                                                        instruire practică          29

Modulul IV:                                         Total ore/an                                  87
Utilizarea nomenclaturii navale                     din care:         laborator tehnologic         -
                                                                      instruire practică          29

Modulul V:                                          Total ore/an                              116

Asamblarea corpului navei                           din care:         laborator tehnologic        29
                                                                      instruire practică          58
Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore
Stagii de pregătire comasata                                                    240 ore
Modulul VI:                                         Total ore/an                              60
Executarea elementelor de structura ale             din care:        laborator tehnologic     15
corpului navei si accesoriilor de corp
Modulul VII:                                        Total ore/an                              120
Executarea sectiilor plane si de volum              din care:        laborator tehnologic      30

Modulul VIII:                                       Total ore/an                              60
                Lansarea navei                      din care:         laborator tehnologic    15

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an = 240 ore
Curriculum în dezvoltare locală                                                 116 ore
Modulul VIII:                                Total ore/an                                     116
Intretinerea si repararea corpului navei     din care:                laborator tehnologic     87
                                                                       instruire practică      29

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore
                                                                   TOTAL 733 ore/an


                                                                                              3
NOTĂ DE PREZENTARE

1. Domeniul de pregătire şi calificări

        Noul sistem al calificărilor profesionale (SNCP) este elaborat de MECT în parteneriat
cu angajatorii şi alţi factori interesaţi, pentru a oferi un anumit tip de absolvenţi, cerut de
sectoarele economice şi de servicii. Angajatorii se vor implica în acest fel şi mai mult în
parteneriatele şcoală - agent economic, ajutând astfel la creşterea calităţii procesului de
formare, influenţând ceea ce se învaţă şi creând condiţii pentru ca învăţământul să răspundă
schimbărilor tehnologice.
        Absolvenţii noului sistem de formare profesională, prin calificările profesionale
obţinute, vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului. Calificările sunt
menite a dezvolta o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de
învăţare continuă.
        Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi
unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de
competenţă generale şi specializate.
        Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat
motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul SPP-urilor. Tinerilor trebuie să
li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa
muncii.
        Din acest considerent, programele au fost concepute astfel încât să dezvolte o arie
extinsă de abilităţi transferabile: comunicare şi numeraţie, utilizarea calculatorului şi
prelucrarea informaţiei, dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei, lucrul în echipă,
igiena si securitatea muncii , asigurarea calitatii. Acestea sunt abilităţi de care tinerii au nevoie
pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane
responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi
adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie.
        Fiecare nivel parcurs în domeniul mecanic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe
şi deprinderi care vor permite absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la
un nivel superior.
        Sistemul naţional al calificărilor profesionale pentru domeniul mecanic, calificarea
profesionala – Lacatus constructii navale , nivel 2 va furniza elevilor atât formare teoretică, cât
şi practică în domeniul constructiilor navale , întreţinere şi reparare corp nave .
        Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune
desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev.
        Pregătirea viitorilor absolvenţi ai şcolii de arte şi meserii în domeniul mecanic trebuie
să ţină pasul cu cerinţele actuale, încercând şi o orientare către activitatea informaţională,
asigurându-se iniţierea în utilizarea tehnologiilor de cel mai înalt nivel.
        Elevii vor dobândi abilităţi şi cunoştinţe de specialitate , care le vor permite ocuparea
unui loc de munca sau sa continue pregatirea la nivelul 3 . Angajatii vor putea executa operatii
tehnologice de confectionare a elementelor de structura , de asamblare , de montaj a corpului
navei , de lansare a navei si de intretinere si reparare a constructiilor navale .
        Prin unităţile de competenţă specializate din cadrul programului de la nivelul 2, elevul
va fi solicitat în multe activităţi practice care îi vor stimula şi creativitatea. Orice activitate
creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a
cunoştinţelor dobândite.

2. Agregarea unităţilor de competenţă în module.
       Pentru domeniul MECANICĂ, calificarea “Lacatus constructii navale” nivelul 2 ,în
clasa a XI-a vor fi dobândite următoarele competenţe individuale prevăzute în SPP:


                                                                                                   4
 Unitatea de            Competenta                   M1              M2               M3               M4             M5              M6                 M7              M8           M9
 competenta                                        Interpretarea    Protectia         Utilizarea      Utilizarea    Asamblarea      Executarea         Executarea       Lansarea      CDL         Verifi
                                                  documentatiei    anticoroziva    dispozitivelor   nomenclaturii    corpului    elementelor de      secţiilor plane,    navei
                                                                                                                                                                                   Întreţinerea   care
                                                      tehnice            a        si masinilor de      navale         navei        structură ale      de volum şi
                                                                                                                                                                                   şi repararea
                                                                   suprafetelor       ridicat si                                  corpului navei      blocsecţiilor
                                                                                                                                                                                   corpului
                                                                                     transportat                                 şi a accesoriilor
                                                                                                                                                                                   navei
                                                                                                                                      de corp
       1                       2                        3               4               5                6              7               8                  9              10            11         12
                 Citeşte     şi      utilizează
               documente scrise în limbaj de                                                                                                                                                       
Comunicare     specialitate.
si numeratie     Prelucrează şi interpretează
               grafic rezultatele obţinute pe                                                                                                                                                      
               o sarcină dată.
               Formulează opinii personale
               pe o temă de specialitate dată                                                                           
               Realizează o scurtă prezen-
               tare a unei construcţii metali-                                                                          
               ce sau proces tehnologic
                 Aplică normele de calitate                                                                                                          
               în domeniul de activitate.                                                                                                                                                           
Asigurarea
calitatii
                 Utilizează            metode                                                                                                        
               standardizate de asigurare a                                                                                                                                                         
               calităţii.
                 Aplică      legislaţia      şi
Igiena si      reglementările          privind
securitatea    securitatea şi sănătatea la                                                                                                                                                         
muncii         locul de muncă, prevenirea şi
               stingerea incendiilor.
                 Ia măsuri pentru reducerea
               factorilor de risc de la locul                                                                                                                                                      
               de muncă.
                    Identifică     sarcinile şi
                  resursele necesare pentru                             
Lucrul in         atingerea obiectivelor.
echipa              Îşi asumă rolurile care îi
                  revin în echipă.                                      
                    Colaborează cu membrii
                  echipei pentru îndeplinirea                           
                  sarcinilor.
                    Interpretează  informaţii
                  înscrise în desenele de                               
Interpretarea     ansamblu
documentatiei      Interpretează      desene
tehnice           speciale                                              
                   Aplică informaţiile din           
                  documentaţia       tehnică   în                        
                  activitatea practică
                    Indică tipurile de coroziune                        
Protectia
anticoroziva a      Precizează metodele de                              
suprafetelor      protecţie anticorozivă
                    Efectueaza operatii de                              
                  limitare a coroziunii
                    Identifică    caracteristicile
                  funcţionale ale dispozitivelor                         
Utilizarea        şi maşinilor de ridicat şi                 
dispozitivelor    transportat
si masinilor de
ridicat si         Utilizează dispozitive       şi
transportat       maşinilor de ridicat                                  




                                                                     6
                 Utilizează dispozitive, maşini      
                 şi instalaţii de transportat



                 Caracterizeaza       activitatile
                 specifice santierelor navale                           
                   Identifica , dupa planul
                 navei, planurile de referinta ,                         
  Utilizarea
                 dimensiunile      si     partile        
nomenclaturii
                 constructive ale navei
   navale
                   Precizeaza           calitatile
                 specifice                impuse                        
                 constructiilor plutitoare
                   Recunoaste        tipurile
                 constructive de nave                                   
                 Precizează           elementele
                 structurale ale corpului navei                         
                 Descrie accesoriile de corp
                                                                        
                 Prezintă metodele de
 Asamblarea
corpului navei
                 asamblare                                              
                 Aplică procesul tehnologic de
                 asamblare a corpului de navă                           
                 Execută lucrări de îndreptare
                 a corpului de navă după                                
                 asamblare
                 Identifică elementele
Executarea       structurale şi accesoriile de                          
                 corp


                                                                     7
                  Execută elemente simple şi
                                                                        
elementelor de    compuse din structura navei
 structură        Specifică zonele cu întărituri
                                                                        
                  speciale
                  Prezintă şi execută noduri
                  tipice de îmbinare între                              
                  elementele de structură
                    Studiaza        documentatia
                  tehnologica               pentru                       
                                                         
                  asamblarea sectiilor plane, de
 Executarea       volum si blocsectiilor
sectiilor plane     Execută       lucrările     de
 si de volum      asamblare a secţiilor plane, de                       
                  volum şi blocsecţiilor
                    Efectuează           controlul
                                                         
                  construcţiilor realizate                               
                    Explica metodele de lansare
                                                             
   Lansarea       a navelor                                              
   navelor          Stabileşte tehnologia de
                  lansare a navelor ţn funcţie de                       
                  dotarea şantierului
                    Executa lucrarile
                  pregatitoare in vederea                               
                  lansarii navelor
                    Prezinta      lucrarile     de
                                                                 
                  intretinere a corpului navei                           
Intretinerea si     Executa lucrari pregatitoare
                                                                 
repararea         repararii corpului navei                               
corpului navei      Aplica tehnologia de
                                                                 
                  reparare a corpului navei                              



                                                                     8
Descrierea curriculumului

         Planul de invatamant asigura , prin ariile curriculare proiectate , dobandirea
cunostintelor si abilitatilor specifice nivelului 2 de pregatire profesionala .
         Modulele M 1 ( Interpretarea documentatiei tehnice ), M 2 ( Protectia anticoroziva a
suprafetelor ) , M 3 ( Utilizarea dispozitivelor si masinilor de ridicat si transportat ) constitue
unitati de competenta tehnice generale . Ele se parcurg independent pe parcursul intregului an
scolar . Evaluarea competentelor se realizeaza conform programei .
         Modulele M 4 ( Utilizarea nomenclaturii navale ) , M 5 (Asamblarea corpului navei ) ,
M 6 ( Executarea elementelor de structură ale corpului navei ) , M 7 (Executarea secţiilor
plane, de volum şi blocsecţiilor) şi M8 (Lansarea navei), constitue unitati de competenta
tehnice specializate si se pot parcurge conform organigramei anexate .
         Toate modulele fac parte integranta din curriculum diferentiat ( CD ).
         In cadrul curriculumului de dezvoltare locala ( CDL ), se va studia M9 (Întreţinerea şi
repararea corpului navei), prin care elevii vor dobândi competente tehnice specializate in
concordanta cu cerintele agentilor economici locali , dar si competente corespunzatoare
abilitatilor cheie “ Igiena si securitatea muncii “ .

Organigrama parcurgerii modulelor

             M1          M2          M3          M4          M5         Stagii de pregătire comasată    CDL
Saptamana   2 h /sapt   1 h /sapt   1 h /sapt   4 h /sapt   4 h /sapt     M6         M7        M8       M9
                                                                        60 ore     120 ore   60 ore    3 h /sapt
   S1
   S2
   S3
   S4
   S5
   S6
   S7
   S8
   S9
   S 10
   S 11
   S 12
   S 13
   S 14
   S 15
   S 16
   S 17
   S 18
   S 19
   S 20
   S 21
   S 22
   S 23
   S 24
   S 25
   S 26
   S 27
   S 28
   S 29
   S 30
   S 31
   S 32
   S 33
   S 34
   S 35
   S 36
   S 37
            MODULUL 1



INTERPRETAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE




                                      10
I.     Total ore: 58
              Din care:       58 ore – teorie

        Parcurgerea modulului «Interpretarea documentaţiei tehnice» de către elevii din clasa a
XI-a, anul de completare a Şcolii de arte şi meserii, va asigura dobândirea de către aceştia a
unor competenţe de citire şi interpretare a desenelor de ansamblu, a desenelor speciale şi a unor
documente tehnologice şi folosirea acestora în scopul definitivării calificării profesionale, a
dezvoltării capacităţilor de comunicare şi execuţie, folosind un limbaj grafic specializat,
specific calificărilor din domeniul Mecanică.

II.    Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate
       competenţele individuale agregate în modul):

          Interpretarea documentaţiei tehnice


III.   Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

    Unităţi de
                       Competenţe                         Conţinuturi tematice
   competenţă
 Interpretarea     Interpretează             Recunoaşte reprezentări specifice ale unor
 documentaţiei     informaţii înscrise în   repere şi produse din domeniul calificării :
 tehnice           desenele de              - organe de maşini
                   ansamblu                 - organe de asamblare
                                            - piese şi semifabricate asamblate
                                            - organe pentru conducerea şi circulaţia
                                                                   fluidelor
                                            - flanşe
                                            - armături
                                             Interpretează informaţiile înscrise în desenele
                                            de ansamblu
                                            - citirea cotelor de gabarit şi funcţionale
                                            - interpretarea datelor privitoare la
                                                precizia de prelucrare
                                            - citirea şi interpretarea datelor înscrise în
                                                tabelul de componenţă şi în indicator




                                                                                                11
   Unităţi de
                        Competenţe                          Conţinuturi tematice
  competenţă
                    Interpretează desene    Citirea şi interpretarea desenelor de construcţii
                    speciale               metalice
                                           - reprezentarea şi simbolizarea profilelor
                                               laminate
                                           - reprezentarea şi simbolizarea asamblărilor de
                                               tip construcţii metalice
                                           - reprezentări ale unor construcţii metalice
                                               specifice calificării
                                            Citirea şi interpretarea schemelor funcţionale
                                           - reprezentarea schemelor cinematice
                                           - reprezentarea schemelor electrice şi de
                                               automatizare
                                           - reprezentarea instalaţiilor pentru transportul
                                               fluidelor
                                            Selectarea documentelor din surse specializate
                                            Completarea sau redactarea corectă a
                                               documentaţiei pentru sarcini de lucru
 Interpretarea      Aplică informaţiile     Citirea, interpretarea şi corelarea informaţiilor
 documentaţiei      din documentaţia       din desenele de ansamblu cu documentaţia
 tehnice            tehnică în activitatea tehnologică
                    practică               - fişe tehnologice
                                           - fişe de asamblare
                                           - planuri de operaţii
                                            Citirea şi interpretarea cotelor funcţionale şi a
                                           prescripţiilor privitoare la precizia prelucrării
                                           - cote tolerate
                                           - ajustaje
                                           - abateri de formă
                                           - abateri de la poziţia reciprocă a suprafeţelor
                                           - recomandări şi prescripţii estetice şi
                                               funcţionale
                                            Utilizarea mijloacelor grafice pentru
                                               interpretarea rezultatelor

IV.    Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

        Modulul «Interpretarea documentaţiei tehnice» care are, în cadrul curriculum-ului
clasei a XI-a –SAM - anul de completare, pentru acele calificări de nivel 2 din domeniul
Mecanică la care se studiază, o poziţie distinctă, se parcurge cu un număr de ore constant pe
întreaga durata a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată),
nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.
        Parcurgerea conţinuturilor modulului « Interpretarea documentaţiei tehnice şi
adecvarea strategiilor didactice utilizate în acest scop are drept scop formarea competenţelor
cheie, tehnice generale şi tehnice specifice aferente nivelului 2 de calificare şi asigură
absolvenţilor Şcolii de arte şi meserii, abilităţile necesare practicării în bune condiţii a meseriei,
a dezvoltării în continuare a capacităţilor prin activităţi de formare continuă sau urmarea
cursurilor liceului în vederea dobândirii calificării de tehnician.



                                                                                                   12
         Abordarea modulară a conţinuturilor şi aplicarea unor strategii de predare – învăţare
corespunzătoare va oferi avantaje şi va asigura dobândirea de către elevi a cunoştinţelor şi
abilităţilor vizate.
         Procesul de predare - învăţare trebuie organizat şi desfăşurat în cabinete tehnice dotate
corespunzător. Strategiile didactice vor fi alese cu grijă şi pricepere , fiind preferate cele de tip
activ, participativ, formativ. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele
aspecte şi modalităţi de lucru:
             Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
                  gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
                  fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la
                     niveluri diferite;
                  fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de
                     abilităţi;
             Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
                  abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin
                     contact direct);
                  formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
                  utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor
                     de studiu;
                  utilizarea autoevaluării
                  stimularea elevilor în a-şi impune singuri termene şi obiective.
                  Adaptarea informaţiilor şi conţinuturilor la posibilităţile de învăţare şi
                     nivelul de pregătire al elevilor:
                  selectarea cu grijă a informaţiilor ;
                  oferirea informaţiilor în mod gradat şi în funcţie de stilurile de învăţare ale
                     elevilor.
         Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor,
acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice
pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile,
adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe
individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare,
utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici
progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
         Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor
probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP
– uri. Tehnicile de evaluare pot fi frontale, individuale sau de grup, iar ca metode de evaluare
recomandăm:
                  Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite
                     evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
                  Investigaţia.
                  Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu
                     obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica ritmul
                     şi programul propriu de învăţare.
                  Metoda exerciţiilor practice.
                  Lucrul cu modele.
                                Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
                  Fişe de observaţie şi fişe de lucru
                  Chestionare, teste
                  Fişe de autoevaluare
                  Experimente frontale, demonstrative, realizate de profesor sau de către
                      elevi, în grup sau individual

                                                                                                  13
                   Miniproiecte - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
                    corespunzătoare a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor,
                    acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a
                    materialelor într-un proiect.
                   Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o
                    modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

V.      Sugestii metodologice
 Explicarea modului de realizare a corelaţiilor între competenţe si conţinuturi
        Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 60 de ore (1 oră / săptămână fiind
alocată activităţilor teoretice, iar cea de a doua, activităţilor şi aplicaţiilor practice) şi vor fi
parcurse în cele 30 de săptămâni în care sunt programate activităţi teoretice.
        Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de:
                       cerinţele specifice ale calificării
                       dificultatea temelor
                       nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
                       complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
                       ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii
                        grupului instruit.
        Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a
competenţelor dorite.
        Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de
învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat
pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile
practice şi mai puţin pe cele teoretice. Profesorii vor pune accent atât pe cunoaştere şi
înţelegere, dar şi pe analiză şi sinteză, pe aplicare şi evaluare.
        Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate
de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - predare să se utilizeze cu
precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
         efectuarea unui număr mare de aplicaţii şi lucrări practice
         citirea şi interpretarea desenelor de ansamblu
         recunoaşterea simbolurilor utilizate la reprezentarea schemelor funcţionale
         citirea şi interpretarea desenelor speciale, a reprezentărilor schematice
         recunoaşterea unor repere care compun desene de ansamblu şi realizarea
            desenelor de execuţie ale acestora
         realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării.
        Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă,
observarea independentă), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate
conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi
prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe
Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare şi proiectare sunt alte exemple
de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate.


        Recomandăm în continuare conţinuturile detaliate ce urmează a fi parcurse, cu
precizarea că, numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii temelor rămân la
latitudinea profesorului, în funcţie de cerinţele specifice diferitelor calificări, a conţinutului
activităţilor practice şi, nu în ultimul rând, a cerinţelor angajatorilor.



                                                                                                  14
1. Înscrierea pe desenele tehnice a datelor referitoare la precizia prelucrării:
            Elementele preciziei dimensionale
               - dimensiuni nominale şi efective, abateri, toleranţe, ajustaje; terminologie,
                   simboluri, exemple de utilizare
               - simbolizarea câmpurilor de toleranţă
               - clasificarea, simbolizarea şi notarea pe desene a ajustajelor
               Elementele preciziei de formă
               - abateri de formă
               - simboluri specifice
               - exemple de înscriere pe desene
            Elementele preciziei poziţiei reciproce a suprafeţelor
               - abateri de poziţie
               - simboluri specifice
               - exemple de înscriere pe desene
     2. Desenul de ansamblu
            Reguli de întocmire a desenelor de ansamblu
               - stabilirea numărului de proiecţii şi a poziţiei de reprezentare
               - realizarea secţiunilor, reguli privind haşurarea
               - cotarea desenelor de ansamblu
               - poziţionarea reperelor componente
               - completarea tabelului de componenţă
            Întocmirea desenului de ansamblu după model ( releveu )
               - identificarea ansamblului model şi a subansamblurilor
               - stabilirea poziţiei de reprezentare şi a numărului de proiecţii ( vederi şi
                    secţiuni)
               - reprezentarea ansamblului
               - înscrierea unor cote funcţionale şi de gabarit
               - notarea reperelor componente
               - completarea indicatorului şi a tabelului de componenţă
            Întocmirea desenelor de execuţie pentru diferite repere din componenţa
             desenelor de ansamblu şi de montaj
               - extragerea reperelor din desenele de ansamblu
               - realizarea desenelor de execuţie (vederi, secţiuni, cote, rugozitate, abateri)
               - completarea datelor indicatorului
            Citirea şi interpretarea desenelor de ansamblu şi de montaj
               - identificarea elementelor definitorii din indicatorul desenului
               - identificarea reperelor din tabelul de componenţă
               - stabilirea legăturilor funcţionale între subansambluri şi repere şi stabilirea
                    modului de funcţionare a ansamblului
               - identificarea prescripţiilor privitoare la operaţiile de asamblare şi montaj
               - stabilirea succesiunii operaţiilor de montaj
               - interpretarea vederilor şi secţiunilor
               - citirea şi interpretarea cotelor şi prescripţiilor privind precizia prelucrării
               - identificarea prescripţiilor referitoare la operaţiile finale de probă, reglare,
                    rodaj etc.
   3. Desene speciale
         Desene de construcţii metalice
               - reprezentarea şi simbolizarea profilelor laminate
               - executarea desenelor de construcţii metalice specifice calificării
               - realizarea desenelor de fundaţii pentru maşini
         Reprezentarea, citirea şi interpretarea schemelor funcţionale
               - reprezentarea schemelor cinematice

                                                                                              15
                             semne convenţionale folosite la reprezentarea schemelor
                               cinematice
                             reprezentarea unor scheme cinematice specifice calificării
                             citirea şi interpretarea schemelor cinematice
              - reprezentarea desenelor de instalaţii industriale
                             simboluri folosite la reprezentarea schemelor electrice şi de
                               automatizare
                             reprezentarea unor scheme specifice calificării
                             citirea şi interpretarea unor scheme electrice şi de
                               automatizare specifice calificării
          Reprezentarea instalaţiilor pentru transportul fluidelor
              - reprezentarea ţevilor, a tuburilor şi a elementelor de legătură
              - reprezentarea obişnuită şi schematică a traseelor de conducte
          Desene de operaţii
              - desene de semifabricat
              - planuri de operaţii
              - fişe tehnologice
              - fişe de asamblare

 Recomandări pentru aplicaţii practice şi lucrări de laborator
1. Aplicaţii de citire şi interpretare a unor prescripţii referitoare la precizia de prelucrare.
2. Exerciţii practice de întocmire a unor desene de ansamblu din specificul calificării.
3. Exerciţii practice de citire şi interpretare a reprezentărilor unor ansambluri din domeniul
calificării.
4. Exerciţii practice de extragere şi reprezentare a unor repere din desenele de ansamblu şi de
montaj.
5. Exerciţii de întocmire, citire şi interpretare a unor desene speciale (de construcţii metalice,
fundaţii) şi a unor scheme funcţionale.
6. Citirea şi interpretarea unor documente tehnologice specifice calificării (desene de operaţii,
fişe tehnologice, fişe de montaj).
7. Întocmirea unui miniproiect.




                                                                                               16
                MODULUL 2



PROTECTIA   ANTICOROZIVA    A   SUPRAFETELOR




                                           17
I. Total ore 58
       din care      29 ore - teorie
                      29 ore - instruire practică

II. Lista unităţilor de competenţă relevante

          Protecţia anticorozivă a suprafeţelor

III. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

  Unităţi de               Competenţe                           Conţinuturi tematice
 competenţă

Protecţia      1. Indică tipurile de coroziune      Factori generatori: variaţia temperaturii,
anticorozivă                                        compoziţia chimică a mediului, turbulenţa
a suprafeţelor                                      mediului coroziv
                                                    Forme de manifestare: uniform sau
                                                    neuniform repartizate pe suprafaţă
                                                    Tipuri      de     coroziune:      chimică,
                                                    electrochimică

                   2. Precizează metodele      de Tipuri de acoperiri: metalice, nemetalice
                   protecţie anticorozivă         Acoperiri nemetalice: cu lacuri, vopsele,
                                                  emailuri, răşini
                                                  Procedee      de    metalizare:      depunere
                                                  electrochimică, placare, difuziune, imersie la
                                                  cald
                                                  Vopsire: utilizând mijloacele din dotarea
                                                  atelierului

                   3. Efectuează operaţii      de Factori de risc:        mediul extern, mediul
                   limitare a coroziunii          intern, starea suprafeţei
                                                  Alegerea metodei: în funcţie de natura
                                                  materialului şi condiţiilor de funcţionare
                                                  Vopsire:        conform          documentaţiei
                                                  tehnologice şi dotării atelierului

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
        Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 2, clasa a XI-a, s-a făcut după un model
nou centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice
specializate.
               Elaborarea programei s-a realizat conform Standardului de Pregătire
Profesională, care are următoarea structură:
 Unitatea de competenţă
 Nivelul
 Valoarea creditului
 Competenţe
 Criterii de performanţă
 Condiţii de aplicabilitate
 Probe de evaluare.


                                                                                              18
         Prin calificările de la nivelul 2, elevii trebuie să dabândească abilităţi şi cunoştinţe
specifice calificării, care să le permită să continue pregătirea la nivelul 3, sau să se integreze pe
piaţa muncii.
         O pondere semnificativă în pregătirea elevilor, o are formarea abilităţilor cheie de
comunicare si numeraţie, de lucru în echipă, de asigurare a calităţii, igiena şi securitatea
muncii.
         Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare-învăţare trebuie să fie direcţionat
pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarile “Lăcătuş construcţii metalice şi
utilaj tehnologic”, “Lăcătuş construcţii navale”, “Tubulator naval”, “Lăcătuş construcţii
structuri aeronave”, “Constructor montator de structuri metalice”, “Confecţioner tâmplarie
din aluminiu şi mase plastice”, “Lăcătuş mecanic prestări servicii”, “Tinichigiu vopsitor
auto” şi se va realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care activitatea
didactică este centrată pe elev.
         Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, ele alegându-se în
funcţie de fiecare unitate de conţinut, în aşa fel încât să contribuie la formarea competenţelor
specifice.
         Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol,
mozaicul etc. au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea competenţelor
cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală,
analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
                 Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,
competenţele tehnice generale şi specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot
utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe
lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului,
investigarea, proiectul, portofoliul elevului, teste de verificare a cunoştinţelor cu itemi cu
alegere multiplă, duală, itemi de completare, de tip pereche, itemi tip întrebări structurate, itemi
de rezolvare a problemelor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot
mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează
propunerile.
                 Abilităţile cheie sunt abilităţi de atitudine şi se dezvoltă mai bine prin joc de
roluri şi metode active de învăţare decât prin metoda tradiţională.
         Metodele de evaluare utilizează o serie de instrumente care trebuie elaborate în
conformitate cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare prevăzute de Standardul de
Pregătire Profesională .


V.     Sugestii metodologice

 Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
        Din Standardul de Pregătire Profesională a fost selectată unitatea de competenţă
tehnică generală :Protecţia anticorozivă a suprafeţelor, ale cărei competenţe urmează a fi
dobândite prin parcurgerea modulului « Protecţia anticorozivă a suprafeţelor ».
       Corelarea s-a făcut conform Tabelului III - Corelarea competenţe - conţinuturi
        Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit,
de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.




                                                                                                  19
       Conţinutul tematic se va parcurge în ordine cronologică, astfel 

Tema 1. Noţiuni generale despre coroziunea materialelor metalice
     Importanta economica a coroziunii materialelor metalice si a organizarii protectiei
      anticorozive
     Definitia si clasificarea coroziunii materialelor metalice

Tema 2. Coroziunea chimica a materialelor metalice si combaterea ei
     Peliculele de coroziune
     Influenta diferitilor factori asupra vitezei de coroziune in gaze
      - influenta caracteristicilor metalului
      - influenta caracteristicilor mediului gazos
      - influenta temperaturii mediului corosiv asupra vitezei coroziunii chimice
     Coroziunea si protectia materialelor metalice in gaze industriale la temperatura inalta
      - actiunea gazelor industriale asupra metalelor
      - protectia metalelor impotriva coroziunii in gaze
     Coroziune si protectia metalelor in medii lichide neapoase
      - rezistenta la coroziune a metalelor uzuale in lichide neapoase
      - coroziunea in combustibili lichizi si in uleiuri de ungere
                       - inhibitori de coroziune in lichide neapoase

Tema 3. Coroziunea electrochimica
     Teoria coroziunii electrochimice
     Influenta diversilor factori asupra coroziunii electrochimice
      - natura metalului
      - structura si starea suprafetei metalului
      - compozitia solutiei
      - temperatura
      - presiunea
      - viteza de curgere a solutiei
      - timpul
 Pasivitatea metalelor

Tema 4. Coroziunea metalelor in conditii specifice
   Coroziunea atmosferica
      - coroziunea atmosferica umeda, generata de vaporii de apa din atmosfera
      - coroziunea atmosferica umeda, generata de apa de ploaie
      - protectia impotrtiva coroziunii atmosferice
   Coroziunea in sol
   Coroziunea in apa de mare
   Coroziunea metalelor sub tensiune mecanica

Tema 5. Metode de protectie a materialelor impotriva coroziunii electrochimice
   Clasificarea metodelor de protectie
   Alegerea rationala a materialului anticorosiv
   Aplicarea depunerilor si a peliculelor protectoare
      - depuneri metalice (depuneri galvanice, depuneri prin scufundare la cald, straturi
      aplicate prin pulverizare, placarea)
      - pelicule de natura anorganica (oxidarea metalelor, fosfatarea fontei si a otelului,
      cromatarea)
      - pelicule de natura organica
      - emailuri

                                                                                                20
    Prelucrarea mediului corosiv
     - indepartarea agentului oxidant
     - utilizarea inhibatorilor de coroziune
    Alegerea metodei de protectie anticorosiva

 Sugestii privind instrumentele de evaluare
     Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor,
acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice
pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile,
adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe
individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare,
utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic
progres şi stabilirea împreună a paşilor următori).
       Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe
care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri,
iar ca metode de evaluare recomandăm :
      Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
     conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
      Investigaţia.
      Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
     standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
      Metoda exerciţiilor practice
      Lucrul cu modele
                                  Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
      Fişe de observaţie şi fişe de lucru
      Chestionarul
      Fişe de autoevaluare
      Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
     bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de
     organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
      Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
     înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
         Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a
competenţelor dorite.
         Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de
învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat
pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile
practice şi mai puţin pe cele teoretice.
         Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate
de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - predare să se utilizeze cu
precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
             efectuarea unor lucrări practice şi de laborator
             realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării
             citirea şi interpretarea desenelor simple, a unor schiţe şi desene la scară.
       Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă,
observarea independentă), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate
conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi
prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe
Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare, sunt alte exemple de activităţi
de învăţare – predare care pot fi utilizate.

                                                                                                   21
               MODULUL 3



UTILIZAREA DISPOZITIVELOR SI INSTALATIILOR
        DE RIDICAT SI TRANSPORTAT




                                             22
   I. Total ore 58
                  din care        29 ore – teorie
                                   29 ore – instruire practică săptămânală


   II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate
   competenţele individuale agregate în modul)

              Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat

   III. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

    Unităţi de
                           Competenţe                            Conţinuturi tematice
   competenţă
 Utilizarea         1. Identifică                  Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat:
dispozitivelor şi   caracteristicile               parametri funcţionali (sarcina utilă, cursa, traseul
instalaţiilor de    funcţionale ale                sarcinii, suspendarea şi prinderea sarcinilor,
ridicat şi          dispozitivelor şi              sistemul de acţionare, asigurarea sarcinii); tipuri
transportat         instalaţiilor de ridicat şi    constructive (vinciuri/cricuri, scripeti, palane,
                    transportat                    trolii, macarale poduri rulante, elevatoare), parti
                                                   componente, principiul de functionare, domeniul
                                                   de utilizare.
                    2. Utilizează dispozitive      Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat
                    şi instalaţii de ridicat       specifice calificării (vinciuri/cricuri, scripeţi,
                                                   palane, electropalane, trolii, macarale, poduri
                                                   rulante, elevatoare).
                    3. Utilizează dispozitive      Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de
                    şi instalaţii de transportat   transportat specifice calificării (stivuitoare,
                                                   conveiere, transportoare cu bandă, funiculare).

   IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

    Caracterul activ, interactiv şi centrat pe elev al metodelor de învătare-predare care vor fi
       folosite
        Modulul “Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat” poate fi
   parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot
   verifica în diferite faze ale însuşirii.
           Abordarea modulară a conţinuturilor oferă următoarele avantaje:
            modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor
               sale, urmând sa le pună mai bine in valoare;
            fiind o structură elastică, modulul poate încorpora în orice moment al procesului
               educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
            modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi
               informale;
            modulul oferă maximul de deschidere pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă
               parte în plan vertical, faţă de alte module parcurse (respectiv in prelungirea acestora
               pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului
               educaţiei permanente).
           În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
   principii moderne ale educaţiei:
            Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
                                                                                                           23
           Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
           Elevii au stiluri unice de învăţare. Ei învaţă in moduri diferite, cu viteză diferită şi
            din experienţe diferite.
         Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de
            învăţare.
         Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acorda timp pentru a “ordona”
            informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
        Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În
acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
        Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
                 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
                 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la
                    niveluri diferite;
                 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de
                    abilităţi;
                 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
        Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
                 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin
                    contact direct);
                 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
                 utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor
                    de studiu;
        Diferenţierea răspunsului, prin:
                 utilizarea autoevaluarii şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
        Plecând de la principiul incluziunii, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor şi
asigură orice susţinere necesară, ca fiind un drept, acceptând faptul că fiecare copil este diferit,
se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru
acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare
şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru
elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de
laude chiar si pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

 Corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu probele
    de evaluare din unităţile de competenta (relevante pentru modul)
        Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent în
orele de tehnologii, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de
achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele, să facă
remedieri care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru
a se realiza o evaluare cât mai completă a evaluării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales
în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării
elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor
dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente)
tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toata această paletă de rezultate şcolare care trebuie
evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind
învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente
complementare de evaluare.




                                                                                                 24
V. Sugestii metodologice
 Explicarea modului de realizare a corelaţiilor între competenţe si conţinuturi
        Din standardul de pregătire profesională a fost selectata unitatea de competenta tehnica
generala ”Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat”, a cărei competenţe
urmează a fi dobândite prin parcurgerea modulului « Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de
ridicat şi transportat ».
Corelarea s-a făcut conform Tabelului III - Corelarea competenţe - conţinuturi.

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru
        Total ore/ an : 58 ore
                din care :     teorie:                 29 ore
                               instruire practica:     29 ore
        Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit,
de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
        Se recomandă parcurgerea conţinutului în următoarea ordine cronologică:
1. Noţiuni introductive
A. Definirea şi rolul maşinilor de ridicat şi transportat în economie.
B. Dezvoltarea mijloacelor de ridicat şi transportat
2. Organe flexibile
A. Noţiuni generale şi criterii de clasificare
B. Cabluri de oţel
   1. Clasificare
   2. Caracteristici
C. Lanţuri
   1. Lanţuri cu zale
   2. Lanţuri cu eclise
D. Frânghii şi parâme
E. Benzi de cauciuc
3.Organe pentru ghidarea şi înfăşurarea cablurilor şi lanţurilor
A. Noţiuni generale şi criterii de clasificare
B. Organe de ghidare
C. Organe de înfăşurare
 1. Tambure pentru înfăşurarea cablurilor de oţel
 2. Tambure pentru înfăşurarea lanţurilor
4. Dispozitive pentru fixarea capetelor cablurilor şi lanţurilor
A. Noţiuni generale
B. Dispozitive pentru fixare şi legături uzuale la cabluri
C. Legături uzuale la capetele lanţurilor
5. Organe şi dispozitive pentru prinderea şi suspendarea sarcinilor
A. Noţiuni generale şi criterii de clasificare
B. Organe şi dispozitive de prindere a sarcinilor
C. Electromagneţi de sarcini
D. Organe de suspendare
   1. Cârlige
   2. Ochiuri
E. Organe auxiliare pentru montarea cârligelor şi ochiurilor
6. Scripeţi, palane, vinciuri, trolii şi cabestane
A. Scripeţi
B. Palane

                                                                                                  25
   1. Palanul simplu
   2. Palanul dublu
   3. Palanul diferenţial
C. Cricuri
   1. Cricul cu şurub
   2. Cricul cu cremalieră
   3. Cricul hidraulic
D. Vinciuri
   1. Vinciuri acţionate manual
   2. Vinciuri acţionate mecanic sau electric
E. Trolii
   1. Trolii cu acţionare manuală
   2. Trolii cu acţionare electrică
F. Cabestane
7. Masini şi instalatii de ridicat şi transportat
A. Noţiuni generale şi criterii de clasificare
B. Caracteristici constructive şi funcţionale
C. Elemente componente şi modul de funcţionare
8. Utilizarea dispozitivelor de ridicat specifice calificării - vinciuri (cricuri), scripeţi, palane,
   electropalane, trolii
9.Utilizarea instalaţiilor de ridicat specifice calificării - macarale, poduri rulante, elevatoare.

 Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare
Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrată pe elev:
       teme / proiecte integrate
       dezbatere / masă rotundă /video / multimedia
       lecţii vizită
       atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / expunere orală / demonstraţia

 Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare
      Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,
competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională.

       Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a
competenţelor prevăzute de prezenta programa şcolara, la orele afectate acestui modul se
recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
        observarea sistematica (pe baza unei fişe de observare)
        tema de lucru (în clasă, acasă ) concepută în vederea evaluării
        proba practică
        investigaţia
        proiectul
        portofoliul
        autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
           faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează
           propunerile).
       Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performantă, condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu
probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională.
       Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare:
                fidelitate
                coerenţă

                                                                                                   26
                 instrumente motivante
                 instrumente realiste
                 eficienţă

        Cadrele didactice   au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de:
                      -     dificultatea acesteia
                      -     nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
                      -     dotarea atelierelor şcolare şi a secţiilor de producţie ale agenţilor
                            economici parteneri
                      -     ritmul de asimilare a cunoştinţelor




                                                                                              27
          MODULUL 4



UTILIZAREA NOMENCLATURII NAVALE




                                  28
                Total ore :87
                                din care : 58 ore – teorie
                                           29 ore – instruire practica săptămânală


I. LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE


      Unitati de competenta pentru abilitati –cheie :
       Comunicare si numeratie

      Unitati de competenta tehnice specializate :
       Utilizarea nomenclaturii navale




  II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

   Unitati de             Competente                        Continuturi tematice
  competenta              individuale
                                                 Surse specializate: manuale,        articole,
                                                 reviste, studii, Internet, documentaţii
Comunicare si        Citeste si utilizeaza      tehnice
numeratie             documente scrise in        Activităţi profesionale:activităţi definite
                      limbaj de                  în cadrul calificării
                      specialitate               Redactarea corecta:ortografie, punctuaţie,
                                                 forma structurata
                                                 Documentaţie: registre, bonuri, evidente
                                                  simple, jurnale, corespondenta oficiala,
                                                  CV-uri

                                             Organizare: -tipuri de şantiere navale : de
                                             construcţie , civile , militare , reparaţie şi
                     Caracterizeaza         întreţinere , mixte
                      activitatile specifice           -tipuri de sectoare : confecţionat ,
                      santierelor navale          asamblat mecanic, tâplărie-vopsitorie ,
                                                   electric
                                                      - tipuri de ateliere
                                             Fluxuri tehnologice: lateral , direct şi mixt

                                                 Planurile de referinţă :        orizontal ,
                     Identifica , dupa          vertical-longitudinal , vertical-transversal
                      planul navei ,             Dimensiuni şi rapoarte :        lungimea
                      planurile de               maximă , lungimea între perpendiculare ,
                      referinta ,                 lăţimea maximă , lăţimea, înălţimea de
                      dimensiunile si            construcţie , pescaj , bord liber, coeficienţi
                      partile constructive       de fineţe ai corpului navei
                      ale navei                  Părţile constructive : învelişul corpului ,
                                                  punţile navei , dublul fund , osatura

                                                                                                  29
                                                  corpului, suprastructura navei ,parapete,
Utilizarea                                        balustrade , bocaporţi
nomenclaturii
navale
                      Precizeaza calitatile     Calităţile specifice : flotabilitate           ,
                       specifice impuse          stabilitate , nescufundabilitate , rezistenţă la
                       constructiilor            înaintare , guvernabilitatea navei
                       plutitoare                Situaţii ale navei : navă         pe      asietă
                                                 dreaptă , navă înclinată transversal şi
                                                 longitudinal deplasarea greutăţilor la bordul
                                                 navei



                                                 Tipuri constructive :          cargouri      ,
                      Recunoaste tipurile       petroliere , nave de pasageri , remorchere ,
                       constructive de           spărgătoare de gheaţă , nave de pescuit ,
                       nave                      nave pentru navigaţie interioare , nave
                                                 tehnice
                                                 Documentaţie tehnică :         registre
                                                 navale ,        regulamente şi convenţii
                                                 internaţionale , planuri generale ale navelor

                 Situaţii ale navei




III.    CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

        Pentru reusita pregatirii , in concordanta cu competentele cheie si specializate agregate
cu continuturile , se recomanda parcurgerea tuturor continuturilor dar numarul de ore alocat
fiecarui continut este la latitudinea profesorului de specialitate .
        Profesorul are libertatea de a alege strategia de predare astfel incat acesteia sa-i
corespunda activitati si metode de predare variate , adecvate formarii competentelor vizate de
SPP si adaptate ritmului de invatare , stilurilor de invatare si particularitatilor grupului instruit .
Abordarea continuturilor trebuie realizata pe baza a cat mai multor exemple din domeniul
constructiilor navale , elevul fiind solicitat frecvent la cat mai multe corelatii pentru rezolvarea
sarcinilor . Elevii pot fi pusi in situatii de invatare si rezolvare a sarcinile de lucru pe grupe ,
dezvoltandu-se astfel spiritul de lucru in echipa si comunicarea interactiva .
        Pentru dezvoltarea la elevi a competentelor vizate in SPP si corelate in curriculum ,
recomandam ca in procesul de predare-invatare sa se utilizeze metode bazat pe actiune :
 Citirea si interpretarea desenelor la scara si a schitelor din domeniul constructiilor navale
 Efectuarea unor lucrari practice si de laborator
 Realizarea unor referate , miniproiecte din domeniul calificarii
    Metodele bazate pe actiune combinate cu :
     observarea sistematica a elevului
     investigarea
     brainstormingul
     mozaicul


                                                                                                    30
stimuleaza gindirea logica, imaginatia si creativitatea elevilor si totodata contribuie la formarea
competentelor specifice calificarii in meseria de lacatus constructii navale.
    Performantele scolare sunt rezultanta unor factori multipli, care tin de elevi, de
profesori, de cadrul material-organizatoric si de management.
     Ele sunt determinate de:
 Calitatea curriculum-ului
 Calitatea instruirii ( a strategiilor de predare )
 Calitatea invatarii ( stiluri de invatare)
 Calitatea evaluarii
 Natura relatiilor dintre strategiile de predare, stilurile de invatare si evaluare, ca elemente
principale ale procesului de invatamant.
        Evaluarea pe parcursul instruirii le ofera profesorilor si elevilor informatii si repere
despre pozitia pe care o au acestia din urma fata de finalitatile stabilite. Ei vor sti daca
schimbarile comportamentale care urmeaza sa se produca in urma actelor de predare si invatare
se produc si sunt de durata deci, evaluarea permite ameliorarea procesului de predare si
invatare ( adaptarea strategiilor de predare in funcie de stilurile de invatare ale elevilor),
optimizarea lui.
    Evaluarea se realizeaza in mod continuu utilizand pe langa instrumentele traditionale si pe
cele alternative:
 Fise de observare
 Fise de lucru
 Portofolii
 Proiecte
 Referate (referat de laborator)
 Investigatia
 Autoevaluarea
 Proba practica

   Pentru elevii cu nevoi speciale se recomanda evaluarea mai frecventa, cu precizarea ca
acestora sa li se explice motivul verificarii frecvente si sa li se solicite cooperarea in vederea
achizitionarii competentelor cheie, tehnice generale si specializate.



IV. SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

    Conţinutul tematic se va parcurge în ordine cronologică, astfel:

      1. Organizarea activităţii productive în şantierele navale ( T ) , ( IP )

                  Tipuri de şantiere navale
                  Sectoare şi ateliere de producţie
                  Fluxuri tehnologice de execuţie a corpului navei
                  Fluxuri tehnologice de execuţie a lucrărilor de dotare a navei cu maşini,
                   instalaţii şi mecanisme

      2. Particularităţi constructive ale navelor ( T )

                Planurile de referinţă şi dimensiunile navei

                                                                                                31
         Părţile constructive ale corpului navei

3. Calităţi specifice impuse construcţiilor metalice plutitoare ( T )

         Flotabilitate
         Stabilitate : noţiuni generale, elementele stabilităţii iniţiale, determinarea
          momentului de redresare a navei, modificarea calităţilor de stabilitate prin
          deplasările de greutăţi, proba de stabilitate
         Nescufundabilitatea
         Rezistenţa la înaintare
         Guvernarea navei

4. Tipuri constructive de nave ( T ) , ( IP )

         Registre de clasificare şi convenţii internaţionale
         Clasificarea navelor comerciale
         Descrierea tipurilor constructive de nave comerciale




                                                                                     32
       MODULUL 5



ASAMBLAREA CORPULUI NAVEI




                            33
       Total ore : 116
                            din care : 29 ore – teorie
                                       29 ore – laborator tehnologic
                                       58 ore – instruire practică săptămânală



I. LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE


Unitati de competenta pentru abilitati –cheie :

        Comunicare şi numeraţie
        Lucrul in echipa

Unitati de competenta tehnice specializate :

        Asamblarea corpului navei



II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

   Unitati de            Competente                     Continuturi tematice
   copetenta              individuale
  Comunicare şi     Formulează opinii          Materiale şi semifabricate utilizate în
   numeraţie        personale pe o temă de     construcţii navale : oţeluri , aliaje de
                    specialitate dată          aluminiu, materiale nemetalice, electrozi,
                                               sârme, table, profile
                    Realizează o scurtă
                    prezentare a unei          Documentaţie tehnică : registre navale,
                    construcţii metalice sau   regulamente şi convenţii internaţionale
                    a unui proces              planuri generale ale navelor,
                    tehnologic




                                                                                            34
                      Identifica sarcinile   Repartizarea sarcinilor specifice pentru
                       si resursele           executarea lucrărilor de asamblare
Lucrul in echipa       necesare pentru
                       atingerea
                       obiectivelor
                      Îşi asumă rolurile     Specificul activităţilor de grup
                       ce-i revin în echipă
                      Colaborează cu         Ierarhii în cadrul grupurilor de lucru
                       membrii echipei
                       pentru îndeplinirea
                       sarcinilor




                                              Elemente de structură :
                      Precizeaza              -structura punţilor
                       elementele             - structura bordajelor
                       structurale ale        -structura funduşui
                       corpului navei         -suprastructuri
                                              -stuctura pereţilor navei
                                              -etrava, etamboul, suporţi arborelui
                                              portelice

                      Descrie accesoriile    Accesorii de corp :
Asamblare              de corp ale navei      -catarge şi coloane
corpurilor de nave                            -pereţi pentru grâne
                                              -instalaţia de amarare a cherestelei
                                              -instalaţia de balustrade
                                              -feresrtre şi hublouri
                                              -uşi metalice
                                              -capace şi guri de vizitare
                                              -scări metalice
                                              -cârme

                      Prezintă metodele       Metode de asamblare :
                       de asamblare ale       Piramidală, insulară şi din blocsecţii
                       corpului navei         Selectarea metodelor : avantaje,
                                              dezavantaje, organizarea fluxului
                                              tehnologic specific şantierului naval în
                                              care îşi desfăşoară pregătirea practică

                      Aplică procesul        Alegerea metodei de asamblare pe cală
                                              Utilaje şi dispozitive folosite la
                       tehnologic de
                                              asamblarea şi montarea corpurilor de
                       asamblare a
                                              nave pe cală şi în doc : tiranţi, cărucioare,
                       corpului navei
                                              paturi de cală, blocuri de chilă, schele

                                              Metode de îndreptare : îndreptare la
                      Execută lucrări de

                                                                                              35
                           îndreptare a            rece şi la cald
                           corpului navei după     Utilaje şi SDV-uri : valţuri , aparat cu
                           asamblare               flacără oxiacetilenică
                                                   Ordinea de îndreptare a elementelor
                                                   de structură : :îndreptarea osaturii
                                                   îndreptarea învelişurilor




III.    CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

        Pentru reusita pregatirii , in concordanta cu competentele cheie si specializate agregate
cu continuturile , se recomanda parcurgerea tuturor continuturilor dar numarul de ore alocat
fiecarui continut este la latitudinea profesorului de specialitate .
        Profesorul are libertatea de a alege strategia de predare astfel incat acesteia sa-i
corespunda activitati si metode de predare variate , adecvate formarii competentelor vizate de
SPP si adaptate ritmului de invatare , stilurilor de invatare si particularitatilor grupului instruit .
Abordarea continuturilor trebuie realizata pe baza a cat mai multor exemple din domeniul
constructiilor navale , elevul fiind solicitat frecvent la cat mai multe corelatii pentru rezolvarea
sarcinilor . Elevii pot fi pusi in situatii de invatare si rezolvare a sarcinile de lucru pe grupe ,
dezvoltandu-se astfel spiritul de lucru in echipa si comunicarea interactiva .
        Pentru dezvoltarea la elevi a competentelor vizate in SPP si corelate in curriculum ,
recomandam ca in procesul de predare-invatare sa se utilizeze metode bazat pe actiune :
 Citirea si interpretarea desenelor la scara si a schitelor din domeniul constructiilor navale
 Efectuarea unor lucrari practice si de laborator
 Realizarea unor referate , miniproiecte din domeniul calificarii
    Metodele bazate pe actiune combinate cu :
     observarea sistematica a elevului
     investigarea
     brainstormingul
     mozaicul
stimuleaza gindirea logica, imaginatia si creativitatea elevilor si totodata contribuie la formarea
competentelor specifice calificarii in meseria de lacatus constructii navale.
    Performantele scolare sunt rezultanta unor factori multipli, care tin de elevi, de profesori,
de cadrul material-organizatoric si de management.
     Ele sunt determinate de:
 Calitatea curriculum-ului
 Calitatea instruirii ( a strategiilor de predare )
 Calitatea invatarii ( stiluri de invatare)
 Calitatea evaluarii
 Natura relatiilor dintre strategiile de predare, stilurile de invatare si evaluare, ca elemente

                                                                                                    36
principale ale procesului de invatamant.
        Evaluarea pe parcursul instruirii le ofera profesorilor si elevilor informatii si repere
despre pozitia pe care o au acestia din urma fata de finalitatile stabilite. Ei vor sti daca
schimbarile comportamentale care urmeaza sa se produca in urma actelor de predare si invatare
se produc si sunt de durata deci, evaluarea permite ameliorarea procesului de predare si
invatare ( adaptarea strategiilor de predare in funcie de stilurile de invatare ale elevilor),
optimizarea lui.
    Evaluarea se realizeaza in mod continuu utilizand pe langa instrumentele traditionale si pe
cele alternative:
 Fise de observare
 Fise de lucru
 Portofolii
 Proiecte
 Referate (referat de laborator)
 Investigatia
 Autoevaluarea
 Proba practica

   Pentru elevii cu nevoi speciale se recomanda evaluarea mai frecventa, cu precizarea ca
acesora sa li se explice motivul verificarii frecvente si sa li se solicite cooperarea in vederea
achizitionarii competentelor cheie, tehnice generale si specializate.



IV. SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

    Conţinutul tematic se va parcurge în ordine cronologică, astfel:
              1. Materiale utilizate în construcţii navale ( T)
              2.Elemente structurale ale corpului navei ( T ) , ( IP )
                   Structura puntilor
                   Structura bordajelor
                   Structura fundului si dublului fund
                   Suprastructuri
                   Structura peretilor navelor
                   Etrava , etamboul si suportii arborelui portelice
              3. Accesorii de corp ( T)
                   catarge şi coloane
                   pereţi pentru grâne
                   instalaţia de amarare a cherestelei
                   instalaţia de balustrade
                   feresrtre şi hublouri
                   uşi metalice
                   capace şi guri de vizitare
                   scări metalice
                   cârme
              4. Noţiuni generale despre secţii plane, de volum şi blocsecţii ( T ),(IP)
              5. Tehnologia de asamblare si control a corpurilor de nave ( T ),(IP)
                   Metode de asamblare a corpurilor de nave


                                                                                              37
  Utilaje şi dispozitive folosite la asamblarea şi montarea corpurilor de
   navă pe cală şi în doc
  Verificarea etanseitatii corpului navei
  Indreptarea corpului navei dupa asamblare
  Norme de tehnica securitatii muncii la montarea corpului navei pe cala




STAGII DE PRACTICĂ COMASATĂ


                                                                             38
       Total ore :               240
                      din care : 60 ore – laborator tehnologic ( practică de proiect )


I. LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE


Unitati de competenta pentru abilitati –cheie :
         Asigurarea calităţii

Unitati de competenta tehnice specializate :
         Executarea elementelor de structura ale corpului navei si a accesoriilor de corp
         Executarea sectiilor plane si de volum
         Lansarea navei



II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

Unitatea de     Competenţe individuale       Conţinuturi tematice
competenţă




                                                                                             39
Asigurarea      Aplică normele de             Executarea de lucrări din domeniu cu respectarea
calităţii       calitate în domeniul său      condiţiilor de calitate
                de activitate

                Utilizează metode             Norme de calitate specifice domeniului
                standardizate de              ( instrucţiuzni de lucru, caiete de sarcini, norme
                asigurare a calităţii         interne, criterii şi indicatori de calitate)

                Identifică şi execută         Executarea elementelor simple şi compuse din :
                elementele structurale ale    -structura punţilor
                corpului navei                -structura bordajelor
                                              -structura funduluzi
Executarea                                    -suprastructuri
elementelor                                   -struc5tura pereţilor
de structură                                  -etravă, etambou
                                              -postamente

                Specifică zonele cu           Executarea întăriturilor pentru zonele speciale
                întărituri speciale           conform registrelor navale :
                                              -traverse întărite
                                              -coaste întărite, stringheri de bordaj
                                              -întărituri pentru pereţi, bordaje şi punţi care
                                              delimitează tancurile

                Reprezintă şi execută         Executarea noduri tipice de îmbinare
                noduri tipice de îmbinare
                între elementele
                structurale
                Studiază documentaţia      Tehnologia de execuţie :
                tehnologică necesară       -studiază documentaţia tehnică
Executarea      asamblării secţiilor plane,-execută operaţii de trasare, debitare, polizare,
secţiilor       de volum şi blocsecţiilor  prindere în puncte de sudură
secţiilor                                  -execută asamblarea elementelor simple şi
plane, de       Execută lucrări de         compuse
volum şi        asamblare a construcţiilor -execută lucrări de asamblare a secţiilor plane, de
blocsecţiilor   realizate                  volum şi blocsecţii ( când este cazul)

                Realizează controlul          Predarea tehnică şi etanşă :
                construcţiilorexecutate       -control dimensional
                                              -verificarea etanşeităţii cordoanelor de sudură
                                              -marcajul secţiilor

                Explică metodele de           Metodele de lansare :
                lansare                       -pe plan înclinat
                                              -în doc uscat
                                              -cu doc plutitor
Lansarea                                      -cu mijloace mecanizate
navei
                Stabileşte tehnologia de      Participă la lansarea navelor
                lansare a navelor în
                funcţie de dotarea
                şantierului

                                                                                                   40
                 Execută lucrări              Pregătirea navei pentru lansare
                 pregătitoare în vederea
                 lansării navelor




IV.    CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

    Continuturile sunt specifice locului de munca, ca urmare aceasta programa va fi adaptata la
conditiile agentului economic la care se va efectua stagiile de pregatire practica. Pe parcursul
stagiilor de pregatire practica se vor exersa si alte competente cheie sau tehnice, studiate in
cadrul modulelor de specialitate, functie de cerintele locului de munca.
     Unitatile de competenta aferente vor fi realizate conform criteriilor de perfomanta si
conditiilor de aplicabilitate din SPP si vor fi evaluate in totalitate corespunzator probelor de
evaluare incluse in SPP.
     Evaluarea formativa, continua este implicita demersului pedagogic curent in orele din
modulul “ Stagii de pregatire practica”, pemitand profesorului si elevului, sa cunoasca
nivelul de achizitionare a competentelor si a abilitatilor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa
faca remedierele care se impun in vederea ameliorarii procesului de predare-invatare.
       Instrumentele de evaluare recomandate sunt:
     Fise de observare
     Fise de lucru
     Proba practica
     Investigatia
     Autoevaluarea



 IV SUGESTII METODOLOGICE

 Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

        Continutul tematic se va parcurge in ordine cronologica, astfel :

M 6 : Executarea elementelor de structură ale corpului navei
               Materiale şi semifabricate utilizate în construcţiile navale
               Pregătirea materialelor în vederea prelucrării ulterioare
               Sisteme de construcţie
               Elemente de structuiră simple şi compuse ( traverse, coaste simple, coaste
                  întărite…)
               Tehnologia de executare a elementelor de structură simple şi compuse (
                  debitare manuală, mecanică, automată, fasonare, ….)
               Executarea întăriturilor speciale conform registrelor navale
               Executarea diferitelor noduri tipice de îmbinare
               Respectarea N.T.S.M
M 7 : Executarea secţiilor plane, devolum şi blocsecţiilor

                                                                                                  41
               Secţii plane : de punte, de bordaj, de fund, pereţi
               Secţii de volum : etrava, etamboul, secţii de fund şi dublu fund
               Blocsecţii
               Realizarea controlului construcţiilor executate
               Respectarea N.T.S.M
M8 : Lansarea navei
               Metode de lansare : pe plan înclinat, în doc uscat, cu doc plutitor, cu
                 mijloace mecanizate
               Pregătirea navei pentru lansare : verificarea etanşeităţii, vopsirea, trasarea
                 scărilor de pescaj, trasarea mărcilor de bord liber, etanşarea
                 compartimentelor,verificarea instalaţiilor de manevră-legare
               Observarea tehnologoiei de lansare în funcţie de me5todele de lansare
                 folosite în şantierul naval
               Respectarea N.T.S.M




            Curriculum în dezvoltare locală

                                                                                                 42
                                      MODULUL 7

       INTRETINEREA SI REPARAREA CORPULUI NAVEI




       Total ore : 116
                              din care : 87 ore – laborator tehnologic
                                         29 ore – instruire practica săptămânală

I. LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE


Unitati de competenta pentru abilitati –cheie :
         Igiena şi securitatea muncii

Unitati de competenta tehnice specializate :
         Intretinerea si repararea corpului navei


II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

    Unitati de            Competente                     Continuturi tematice
   competenta             individuale

                                                                                   43
                       Aplică legislaţia şi   Norme de protecţie a muncii, prevenirea şi
                      reglementările          stingerea incendiilor
Igiena şi             privind securitatea     Utilizarea în condiţii de siguranţă a SDV-
securitatea muncii    şi sănătatea la locul   urilor, utilajelor şi instalaţiilor în atelierul de
                      de muncă,               lucru
                      prevenirtea şi
                      stingerea
                      incendiilor             Factorii de risc şi modalităţi de raportare şi
                        Ia măsuri pentru      înlăturare a acestora.
                      reducerea factorilor
                      de risc la locul de
                      muncă

                       Prezinta              Scopul : menţinerea navei în stare de
                        lucrarile de          funcţionare depistarea la timp a defectelor
Intretinerea si         intretinere a         pregătirea raţională a lucrărilor de reparaţii
repararea corpului      corpului navei        reducerea costului pentru lucrările de
navei                                         reparaţii
                                              Sistemul de reparaţii : revizia tehnică,
                                              reparaţii curente gradul I şi II, reparaţia
                                              capitală
                                              Lucrări : specifice tipului de reparaţie

                       Execută lucrări       Examinarea navei pentru stabilirea defecte-
                        pregătitoare          lor
                                              Andocarea navei
                                              Ridicarea navei pe cală
                                              Curăţirea carenei şi desccoperirea defectelor
                                              ( fisuri, găuri de apă, burduşeli, coroziuni )

                       Aplica                Tehnologia de reparare :
                        tehnologia de           Remedierea cusăturilor nituite
                        reparare a              Remedierea cordoanelor de sudură
                        corpului navei          Repararea şi înlocuirea parţială a
                                                învelişului
                                                Repararea şi înlocuirea unei părţi a osaturii
                                                Repararea punţilor şi platformelor
                                                Repararea pereţilor etanşi
                                                Repararea suprastucturilor metalice
                                                Repararea etravei şi etamboului
                                                Repararea izolaţiei încăperilor de locuit şi
                                                de serviciu
                                                Reparaţii cu nava la apă


III.     CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE
         Curriculum de dezvoltare locală presupune participarea şi eforturile reunite ale mai
multor factori implicaţi în procesul de educaţie : elevi, părinţi, cadre didactice, parteneri
sociali.
         Pentru reusita pregatirii , in concordanta cu competentele cheie si specializate agregate
cu continuturile , se recomanda parcurgerea tuturor continuturilor dar numarul de ore alocat
fiecarui continut sunt la latitudinea profesorului de specialitate .

                                                                                                    44
        Profesorul are libertatea de a alege strategia de predare astfel incat acesteia sa-i
corespunda activitati si metode de predare variate , adecvate formarii competentelor vizate de
SPP si adaptate ritmului de invatare , stilurilor de invatare si particularitatilor grupului instruit .
Abordarea continuturilor trebuie realizata pe baza a cat mai multor exemple din domeniul
constructiilor navale , elevul fiind solicitat frecvent la cat mai multe corelatii pentru rezolvarea
sarcinilor .
        Pentru dezvoltarea la elevi a competentelor vizate in SPP si corelate in curriculum ,
recomandam ca in procesul de predare-invatare sa se utilizeze metode bazat pe actiune :
 citirea si interpretarea desenelor la scara si a schitelor din domeniul constructiilor navale
 efectuarea unor lucrari practice si de laborator
 realizarea unor referate , miniproiecte din domeniul calificarii.
    Metodele bazate pe actiune combinate cu :
     observarea sistematica a elevului
     investigarea
     brainstormingul
     mozaicul
stimuleaza gindirea logica, imaginatia si creativitatea elevilor si totodata contribuie la formarea
competentelor specifice calificarii in meseria de lacatus constructii navale.
    Performantele scolare sunt rezultanta unor factori multipli, care tin de elevi, de profesori,
de cadrul material-organizatoric si de management.
     Ele sunt determinate de:
 Calitatea curriculum-ului
 Calitatea instruirii ( a strategiilor de predare )
 Calitatea invatarii ( stiluri de invatare)
 Calitatea evaluarii
 Natura relatiilor dintre strategiile de predare, stilurile de invatare si evaluare, ca elemente
principale ale procesului de invatamant.
        Evaluarea pe parcursul instruirii le ofera profesorilor si elevilor informatii si repere
despre pozitia pe care o au acestia din urma fata de finalitatile stabilite. Ei vor sti daca
schimbarile comportamentale care urmeaza sa se produca in urma actelor de predare si invatare
se produc si sunt de durata deci, evaluarea permite ameliorarea procesului de predare si
invatare ( adaptarea strategiilor de predare in functie de stilurile de invatare ale elevilor),
optimizarea lui.
    Evaluarea se realizeaza in mod continuu utilizand pe langa instrumentele traditionale si pe
cele alternative:
 Fise de observare
 Fise de lucru
 Portofolii
 Proiecte
 Referate (referat de laborator)
 Investigatia
 Autoevaluarea
 Proba practica

   Pentru elevii cu nevoi speciale se recomanda evaluarea mai frecventa, cu precizarea ca
acesora sa li se explice motivul verificarii frecvente si sa li se solicite cooperarea in vederea
achizitionarii competentelor cheie, tehnice generale si specializate.


IV.   SUGESTII METODOLOGICE


                                                                                                    45
                  Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

   Conţinutul tematic se va parcurge în ordine cronologică, astfel:


1.Tehnologia de intretinere si de reparare a corpului metalic al navei   (T),(IP)

               Notiuni generale

               Lucrari de intretinere ale corpului navei

               Lucrari pregatitoare in vederea repararii corpului navei

               Tehnologia repararii corpului metalic al navei

               Reparatii cu nava la apa

               NTSM şi norme de prevenire si stingere a incendiilor la lucrarile de
                reparatii




                                                                                       46

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Stats:
views:812
posted:6/11/2010
language:Romanian
pages:46
Description: MINISTERUL EDUCA IEI CERCET RII I TINERETULUI unicare