Docstoc

PREVENIREA SI COMBATEREA FINANATRII TERORISMULUI SI IMPLEMENTAREA

Document Sample
PREVENIREA SI COMBATEREA FINANATRII TERORISMULUI SI IMPLEMENTAREA Powered By Docstoc
					PREVENIREA SI
COMBATEREA FINANATRII
TERORISMULUI SI
IMPLEMENTAREA REGIMULUI
SANCTIUNILOR
INTERNATIONALE
Consilier al Presedintelui Oficiului pe probleme ce implica
prevenirea si combaterea coruptiei, finantarii terorismului si
cooperare inter-institutionala
FLORIN ION
   Dupa evenimentele din 11 septembrie 2001, prevenirea si
    combaterea terorismului a devenit una dintre prioritatile politice
    pentru tarile democratice si nu numai.

   Luând in considerare faptul ca spalarea banilor este una dintre
    metodele prin care se finanteaza terorismul, armonizarea
    legislatiei nationale cu standardele internationale in domeniu
    precum si intarirea capacitatii institutionale a Oficiului National de
    Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB), in calitate de
    componenta proactiva a Sistemului National pentru Prevenirea si
    Combaterea Terorismului (SNPCT), sistem definit prin Legea nr.
    535/2004 pentru prevenirea si combaterea terorismului, au fost
    mai mult decat necesare.
                 Legea nr. 535/2004
   Prin adoptarea Legii nr. 535/2004 pentru prevenirea si combaterea
    terorismului, Oficiul Naitonal de Prevenire si Combatere a Spalarii
    Banilor – Unitatea de Informatii Financiare a României, a fost
    inclusa in Sistemul National pentru Prevenirea si Combaterea
    Terorismului (SNPCT), printre autoritatile cu atributii in prevenirea si
    combaterea terorismului.
   In acest sens, prevederile art. 36 din Legea nr. 535/2002 definesc
    infractiunea de finantare a terorismului, astfel:
   “Art. 36 - (1) Punerea la dispoziţia unei entităţi teroriste a unor
    bunuri mobile sau imobile, cunoscând că acestea sunt folosite
    pentru sprijinirea sau săvârşirea actelor de terorism, precum şi
    realizarea ori colectarea de fonduri, direct sau indirect, ori
    efectuarea de orice operaţiuni financiar-bancare, în vederea
    finanţării actelor de terorism, se sancţionează cu închisoare de la 15
    la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
   (2) Bunurile mobile sau imobile puse la dispoziţia entităţii teroriste,
    precum şi fondurile realizate sau colectate în scopul finanţării
    actelor de terorism se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc,
    condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.”
         Luand in considerare aspectele mentionate mai sus, Legea
    nr. 230/2005 a adus modificari si completari Legii nr. 656/2002
    pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi
    pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a
    finanţării actelor de terorism

    Noile elemente introduse           de    aceste    modificari
    legislative sunt urmatoarele:

   Includerea in obiectul de activitate al ONPCSB a atributiei
    privind prevenirea si combaterea finantarii terorismului;

   Competenta ONPCSB de a dispune masurile de suspendare a
    tranzactiilor suspecte de finantarea terorismului;

   Informarea imediata a Serviciului Roman de Informatii cu
    privire la operatiunile suspecte de finantarea terorismului;
   Suspendarea operatiunilor suspecte de spalarea banilor sau
    finantarea terorismului pe o perioada de 48 de ore, dispusa de
    ONPCSB si prelungirea acesteia pana la 72 de ore, dispusa de
    catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

   Completarea categoriilor de entitati raportoare, in conformitate
    cu Recomandarile FATF;

   Stabilirea obligatiilor pentru ofiterii de conformitate in ceea ce
    priveste implementarea prevederilor legii speciale;

   Majorarea pragului amenzilor tinand cont de rata inflatiei;

   Configurarea sistemului procedural in ceea ce priveste regimul
    confiscarii speciale si metodele de investigare, care pot fi
    folosite de catre unitatile de parchet, cu tehnici de interceptare
    a sistemului de comunicatii, supravegherea conturilor bancare si
    utilizarea agentilor sub acoperire.
      In acelasi timp, in cursul anului 2005, ONPCSB a
implementat sistemul pentru protectia informatiilor si datelor
clasificate, in concordanta deplina cu prevederile legale in
domeniu. Modificarile aduse legii speciale au permis crearea
unui post de Consilier al Presedintelui pe probleme ce implica
combaterea coruptiei, finantarii terorismului si cooperare inter-
institutionala, pozitie ocupata prin concurs de catre un
specialist in domeniu.
      Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 53/2008

   In anul 2008, prin aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
    53/2008 pentru modificarea si completarea Legii 656/2002 pentru
    prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru
    instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor
    de terorism si a Hotararii de Guvern nr. 594/2008 privind aprobarea
    Regulamentului de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru
    prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru
    instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor
    de terorism, au fost intreprinse masurile adecvate pentru
    transpunerea in intregime in legislatia nationala privind CSB/CFT, a
    prevederilor Directivei 2005/60/CE a Consiliului Europei si
    Parlamentului privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in
    scopul spalarii banilor si al finantarii terorismului, precum si
    prevederile Directivei 2006/70/CE privind stabilirea masurilor de
    implementare a Directivei 2005/60/CE.

   In data de 30 aprilie 2008 precum si in data de 07 august 2008,
    ONPCSB a notificat Comisia Europeana, prin Departamentul de
    Afaceri Europene, cu privire la transpunerea deplina in legislatia
    romana privind CSB/CFT a aquis-ului comunitar.
    Principalele amendamente aduse de O.U.G nr. 53/2008 si
                     de H.G. NR. 594/2008

   Definirea riguroasa a sintagmelor “beneficiar real”, “operatiuni ce
    par a avea legatura intre ele”, “banca fictiva”, “parti terte”;
   Definirea conceptului de “persoane expuse politic” si categoriile de
    PEP precum si instituirea prevederilor continand noi obligatii
    pentru entitatile raportoare in ce priveste aceste categorii de
    persoane, in conformitate cu prevederile Directivei 2006/70/CE;
   Majorarea pragului de raportare de la 10.000 euro la 15.000 euro;
   Stabilirea modului de transmitere a feedback-ului de catre FIU, in
    ceea ce priveste clientii, persoane fizice si/sau juridice, expuse la
    riscul de spalare a banilor si finantare a terorismului;
   Redefinirea listei cu categoriile de entitati raportoare;
   Masuri simplificate de cunoastere a clientelei si masuri intarite de
    cunoastere a clientelei;
   Prevederi specifice in ceea ce priveste relatiile de afaceri
    desfasurate cu entitati din state membre UE si entitati din Spatiul
    Economic European sau tari terte echivalente;
     Principalele amendamente aduse de O.U.G nr. 53/2008 si
                      de H.G. NR. 594/2008

   Interzicerea deschiderii de conturi anonime precum si privind
    efectuarea unor tranzactii prin aceste conturi precum si
    interzicerea initierii sau continuarii unei relatii de afaceri cu o
    banca fictiva;
   Clarificarea competentelor autoritatilor de supraveghere in ce
    priveste activitatile desfasurate de catre entitatile raportoare;
   Stabilirea autoritatilor care sunt responsabile cu supravegherea
    respectarii dispozitiilor Regulamentului nr. 1781/2006, in speta
    Banca Nationala a Romaniei si Oficiul pentru orice alte persoane
    care efectueaza operatiuni de transfer de bani;
   Stabilirea de noi obligatii pentru Autoritatea Naitonala a Vamilor,
    in vederea respectarii Regulamentului CE nr. 1889/2005, respectiv
    raportarea lunara catre Oficiu a informatiilor disponibile in ce
    priveste declaratiile persoanelor fizice privind numerarul in valuta
    sau/si lei care este echivalent sau depaseste limita de 10.000
    euro, in conformitate cu actul comunitar;
   Includerea masurii de “livrare supravegheata a sumelor de bani”,
    care poate fi folosita de catre procuror pentru a obtine probe;
   Secretul profesional si bancar nu este opozabil Oficiului, organelor
    de cercetare penala si instantelor;
                    Legea nr. 420/2006


   Din punct de vedere al implementarii standardelor
    internationale in domeniul CSB/CFT, Parlamentul Romaniei a
    adoptat Legea nr. 420/22.11.2006 pentru ratificarea
    Conventiei Consiliului Europei privind spalarea, identificarea,
    blocarea si confiscarea produselor rezultate din infractiuni si
    finantarea terorismului, adoptata la Varsovia, in datad e 16
    mai 2005. Legea de ratificare desemneaza ONPCSB ca fiind
    una dintre principalele autoritati responsabile pentru
    implementarea Conventiei, in acest fel intarind rolul pe care
    ONPCSB il joaca in in cadrul Sistemului National pentru
    Prevenirea si Combaterea Terorismului.
    Instrumente de implementare

     In vederea implementarii standardelor internationale pentru
    prevenirea finantarii terorismului si a regimului sanctiunilor
    internationale, ONPCSB utilizeaza doua instrumente:
   Supravegherea si activitatile de control;
   Activitatile de instruire.
       Supravegherea si activitatile de control

   Luand in considerare atributiile de supraveghere si control ale
    ONPCSB, la inceputul anului 2007, au fost emise Procedurilor
    de lucru pentru desfăşurarea acţiunilor de supraveghere,
    verificare şi control al persoanelor fizice/juridice prevăzute la
    art. 8 din Legea nr.656/2002, cu modificările şi completările
    ulterioare, care nu au autoritate de supraveghere,
   Aceste proceduri de lucru sunt structurate in functie de
    supravegherea on-site (actiunile de control) si supravegherea
    off-site.
    In conditiile in care Oficiul efectueaza activitati de control
    inca din anul 2003, noul element este reprezentat de
    supravegherea off-site. Acest lucru se realizeaza prin
    interogarea bazelor de date administrate de catre Oficiu,
    pentru a identifica incalcarile entitatilor raportoare
    reglementate in ce priveste obligatiile de CSB/CFT.
            Supravegherea si activitatile de control

   Evaluarea riscului la SB/FT este facuta in cadrul supravegherii off-site,
    prin utilizarea matricei MAINSET. Acest instrument stabileste indicatorii
    generali de risc identificati in bazele de date accesate de catre ONPCSB,
    nivelul de expunere la riscul de SB/FT pentru fiecare entitate
    reglementata.
   Pentru categoriile de risc identificate, sunt stabilitre cinci nivele de risc,
    respectiv:
   Risc limitat – stegulet albastru
   Risc partial limitat – stegulet verde
   Risc mediu – stegulet galben
   Risc partial ridicat – stegulet portocaliu
   Risc ridicat – stegulet rosu
   Steguletele rosu, portocaliu si galben, arata vulnerabilitatea la expunerea
    fata de riscul de SB/FT a entitatilor raportoare iar cand Oficiul se
    confrunta cu astfel de situatii, institutia intreprinde obligatoriu masurile
    adecvate (de ex. elaborarea planurilor de control si efectuarea actiunilor
    de supraveghere on-site).
                      Activitatile de instruire

   Personalul ONPCSB beneficiaza de instruire adecvata si relevanta
    pentru combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului.
   In perioada 2005 – 2008, reprezentantii ONPCSB au aprticipat la
    aproximativ 90 de sesiuni de instruire privind combaterea spalarii
    banilor si a finantarii terorismului.
   Prevederile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 656/2002 potrivit caruia
    Oficiul poate organiza seminarii de instruire in domeniul prevenirii
    spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si prevederile art. 6
    alin. 7 potrivit caruia Oficiul poate oferi entitatilor raportoare
    autoritatilor de control financiar si autoritatilor de supraveghere
    prudentiala, informatii generale privind tranzactiile suspecte si
    tipologii de spalare a banilor si finantare a terorismului, asigura
    cadrul legal pentru activitatile de instruire
                      Schimbul de informatii
   In conformitate cu prevederile art. 5 alin. 4 din Legea privind CSB/CFT,
    ONPCSB este imputernicit sa faca schimb de informatii, pe baza de
    reciprocitate sau spontan, cu orice institutie straina care are atributii
    similare si o politica similara privind confidentialitatea informatiilor.
    Schimbul de informatii este facut in scopul prevenirii si combaterii
    spalarii banilor si al finantarii terorismului. ONPCSB a intensificat si
    imbunatatit schimbul de informatii cu alte FIU-uri prin crearea unei
    unitati care se ocupa cu prioritate de cererile venite de la alte FIU-uri.
   In acelasi timp, trebuie mentionat ca Oficiul a luat masuri pentru
    elaborarea unei Metodologii privind schimbul de informatii intre
    ONPCSB si FIU-uri din strainatate in legatura cu cazurile de spalare a
    banilor si finantare a terorismului. ONPCSB este membru al Grupului
    Egmont din mai 2000 si are acces la Egmont Secure Web. Cand face
    schimb de informat6ii cu FIU-urile straine partenere, ONPCSB respecta
    principiile Egmont privind schimbul de informatii intre Unitatile de
    Informatii Financiare in cazurile de spalare a banilor.
   Totodata, trebuie mentionat ca ONPCSB este membru al FIU.Net si are
    acces on-line pentru schimbul de informatii la aceasta retea, fiind si
    Partener al Proiectului finantat de UE “Actiunea FIU.NET”.
             Sanctiunile internationale

   In concordanta cu prevederile legii 206/2005 privind
    implementarea sanctiunilor internaitonale, Ministerul Afacerilor
    Externe notifica listele actualizate ale Consiliului de Securitate
    ONU si listele UE, tuturor celorlalte institutii reprezentate in
    cadrul Comitetului Inter-institutional (organismul competent in
    coordonarea implementarii sanctiunilor).
   Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor
    este parte a Comitetului Inter-institutional, infiintat in
    conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 206/2005,
    incepand cu data de 25 septembrie 2006, cand FIU a fost
    invitat sa fie reprezentat la reuniunile grupului de lucru
    infiintat prin Legea nr. 206/2005, precum si la grupurile de
    lucru UE in domeniu.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
    202/2008 inlocuieste Legea
            nr.206/2005

 Incepand cu anul 2008, Oficiul National de Prevenire si
Combatere a Spalarii Banilor are noi atributii stabilite prin
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 202/2008 privind
regimul sanctiunilor internationale. In acest context, atributiile
institutiei noastre in ce priveste supravegherea, verificarea si
controlul entitatilor raportoare care nu au autoritate de
supraveghere prudentiala, au fost extinse, FIU devenind
autoritate de supraveghere pentru implementarea sanctiunilor
internationale.
             Atributiile de supraveghere in
          conformitate cu O.U.G nr. 202/2008
   Art. 17 din Legea nr. 656/2002 – (1) Modul de aplicare a prevederilor prezentei legi
    se verifică şi se controlează, în cadrul atribuţiilor de serviciu, de următoarele autorităţi
    sau structuri:
    a) autorităţile de supraveghere prudenţială, pentru persoanele supuse acestei
    supravegheri, potrivit legii;
    b) Garda Financiară, precum şi orice alte autorităţi cu atribuţii de control financiar-fiscal,
    conform legii;
    c) structurile de conducere ale profesiilor liberale, pentru persoanele prevăzute la art. 8
    lit. e) şi f);
    d) Oficiul, pentru toate persoanele prevăzute la art. 8, cu excepţia celor pentru care
    modul de aplicare a prevederilor prezentei legi se verifică şi se controlează de autorităţile
    şi structurile prevăzute la lit. a).
    Art. 17 din O.U.G nr. 202/2008 – supravegherea aplicarii sanctiunilor
    internationale
   Supravegherea punerii în aplicare a sancţiunilor internaţionale de blocare a fondurilor se
    face de către autorităţile şi instituţiile publice de reglementare, autorizare sau
    supraveghere prudenţială a sectorului financiar, de către structurile de conducere ale
    profesiilor liberale şi, respectiv, de Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea
    Spălării Banilor, pentru persoanele fizice şi juridice din domeniul lor de activitate,
    conform legislaţiei în vigoare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi
    finanţării terorismului .
                   Sanctiunile internationale

   Luand in considerare faptul ca ONPCSB are ca obiect de activitate prevenirea
    si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, coroborata cu faptul ca
    institutia are atributii in supravegherea, verificarea si controlul entitatilor
    raportoare care nu au autoritate de supraveghere, asa cum este mentionat in
    art. 17 alin. 1 litera d) din Legea nr. 656/2002, cu modificarile si completarile
    ulterioare, competenta FIU in aplicarea si implementarea sanctiunilor
    internationale este cu privire la:
   Publicitatea informatiilor 9(nformatiile sunt facute publice pe site-ul oficial al
    institutiei la adresa www.onpcsb.ro, intr-o sectiune speciala);
   Informarea agentilor economici 9prin intermediul sesiunilor de instruire si
    actiivitatilor de control organizate periodic de catre ONPCSB);
   Asigurarea asistentei in domeniu pentru agentii economici;
   Monitorizarea continua si controlul aplicarii sanctiunilor internationale de catre
    agentii economici (prin Directia Supraveghere si Control);
   Aplicarea sanctiunilor contraventionale / notificarea organelor de cercetare
    penala;
   Cooperarea cu toate autoritatile competente pentru o supraveghere eficienta
    privind implementarea sanctiunilor internationale.
             Sanctiunile internationale

   Consilierul Presedintelui este responsabil cu coordonarea
    activitatii de finantare a terorismului si cu monitorizarea
    tranzactiilor efectuate de catre persoanele fizice si/sau juridice
    cuprinse in listele anexate la Rezolutiile Consiliului de
    Securitate ONU si la Regulamentele UE, in baza unor
    proceduri interne, In cazul in care exista conexiuni privind
    implicarea acestor persoane in, informatiile sunt transmise
    imediat Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
    Justitie si Serviciului Roman de Informatii, in conformitate cu
    prevederile legii speciale.
   ONPCSB poate suspenda pe o perioada de 48 de ore o
    tranzactie suspecta de spalarea banilor / finantarea
    terorismului si PICCJ poate prelungi cu 72 de ore suspendarea
    tranzactiei suspecte.
           Entitati raportoare aflate sub
             supravegherea ONPCSB


   Institutii financiare non-bancare inregistrate in Registrul
    General si Evidenta administrat de catre Banca
    Nationala a Romaniei
   Oficiile postale
   Furnizorii de servicii de transfer de bani
   Cazinourile
   Auditorii, persoane fizice si jurudice care ofera
    consultanta fiscala sau contabila
   Alte persoane care exercita profesii juridice liberale
   Furnizorii de servicii pentru societatile comerciale si alte
    entitati, in afara celor mentionate la art. 8 lit. e) sau f)
    din Legea nr. 656/2002
   Persoanele cu atributii in procesul de privatizare
   Agentii imobiliari
   Asociatiile si fundatiile
 Mecanismul si Structurile cu atributii in domeniul
prevenirii si combaterii spalarii banilor si finantarii
                   terorismului



    Definitie
    Mecanismul reprezinta toate structurile cu atributii
    in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor
    si finantarii terorismului si defineste modalitatile de
    cooperare inter-institutionala.
           Organizare si functionare

     Input-ul mecanismului este reprezentat de datele si
      informatiile primite de ONPCSB de la urmatoarele institutii:
Entitatile raportoare desemnate in conformitate cu dispozitiile
  art. 8 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi
  sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor
  măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de
  terorism, care vor raporta Oficiului:
•     Efectuarea operaitunilor cu numerar, in lei sau valuta, a
      carora limita minima reprezinta echivalentul in RON a
      15.000 euro, indiferent daca tranzactia este efectuata
      printr-una sau mai multe tranzactii legate intre ele
•     Transferurile externe in si din conturi, pentru sume a
      carora limita minima reprezinta echivalentul in RON a
      15.000 euro.
•     Rapoartele de tranzactii suspecte
              Organizare si functionare
Autoritatile avand atributii de control financiar si autoritatile de
supraveghere prudentiala (Banca Nationala a Romaniei, Comisia de
Valori Imobiliare, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii
Private, Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania, Uniunea
Nationala a Barourilor din Romania);

Alte institutii publice cu atributii de raportare in domeniu (Agentia
Nationala de Administrare Fiscala, Garda Financiara, Inspectoratul
General al Politiei Romanem Directia Generala a VamilorOther public
institutions with reporting attributions in the field (National Agency
for Fiscal Administration, the Financial Guard, the General
Inspectorate of Romanian Police, Customs General Directorate,
etc.);

Serviciile de Informatii;

FIU-urile partenere, membre ale Grupului EGMONT, dar nu numai.
    Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii
    Banilor, ca autoritate nationala in domeniu, proceseaza si
    analizeaza datele si informatiile transmise de entitatile
    mentionate anterior
   Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si
    Justitie, si/sau dupa caz, Directia Nationala Anticoruptie, in
    calitate de beneficiari exclusivi ai informatiilor transmise de
    Oficiu, in cazul in care exista indicii temeinice de spalare a
    banilor sau finantare a terorismului, in conformitate cu
    prevederile art. 6 alin (1) din legea speciala. In cazul in care
    exista suspiciuni de finantare a terorismului, Serviciul Roman
    de Informatii este, de asemenea, beneficiar al informatiilor
    transmise.
   Instantele, cand, prin hotarari definitive si irevocabile, este
    cuantificata eficienta sistemului in in contextul combaterii
    acestui fenomen.
Mecanismul si Structurile cu atributii in domeniul prevenirii si
    combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului
                         Cadrul legal
       Entitatile raportoare
                                                    Autoritate competenta

       Serviciile si departamentele nationale de informatii
                                                                                 SRI

       Autoritatile de Control si Supraveghere
                                                     ONPCSB          PICCJ      Instante

       Alte autoritati cu atributii de informare

                                                                      DNA
       FIU-urile partenere
      Nota:
      PICCJ ofera feed-back catre ONPCSB in conformitate cu dispozitiile art. 6 alin
       6 din legea speciala;
      Feed-back-ul de la Oficiu catre entitatile raportoare este asigurat in
       conformitate cu dispozitiile art. 6 alin (7) (numai in ce priveste informatiile
       generale si tipologiile);
      In cazul suspiciunilor de finantare a terorismului, Serviciul Roman de
       Informatii este de asemenea beneficiar al informatiilor, in conformitate cu
       dispozitiile art. 6 alin 1 din legea speciala;
      Oficiul informeaza organele competente, in conformitate cu dispozitiile art. 6
       alin 8 din Lege, in cazul in care exista indicii temeinice cu privire la savrasirea
       altor infractiuni decat spalarea banilor si finantarea terorismului.
       Analiza riscurilor

In domeniul finantarii terorismului si al
 implementarii regimului sanctiunilor
 internationale, analiza riscurilor poate
 fi utilizata ca instrument activ pentru
 prevenire, motiv pentru care va
 prezentam urmatoarele aspecte:
           Aspecte teoretice privind procesul de identificare si
            analiza riscurilor si vulnerabilitatilor in domeniul
             prevenirii si combaterii finantarii terorismului
   Analiza riscurilor in domeniul finantarii actelor de terorism, implica trei activitati
    distincte:
   Colectarea fondurilor
   Transferul (miscarea banilor)
   Cheltuirea banilor
    Activitatile de colectare a fondurilor implica trei surse principale:
•   Surse ilicite (de multe ori avand legatura cu activitatile de crima organizata)
•   Sursele licite (donatii, cadouri)
•   Asigurarea suportului logistic (cazare, transport, instruire, etc) ca forma
    complexa a finantarii, cu sau fara costuri vizibile, reprezinta o modalitate de a
    sprijini activiattile teroriste in care pot fi folosite atat sursele licite cat si cele
    ilicite.
    Sistemul transferului de valori, ca modalitati de colectare a fondurilor, implica
    multiple forme de actiune, cum ar fi: transportul valorilor, plata in natura, a
    forma de asigurare a suportului logistic, sistemele alternative de transfer de bani
    (Hawala, etc), transferul de valori stocate (carduri electronice, alte instrumente),
    transferul de bani utilizand sistemul bancar al sistemelor acreditate, donatii,
    bartere, cadouri, carduri de credit/debit, activitati comerciale
    Aspecte teoretice privind procesul de identificare si
     analiza riscurilor si vulnerabilitatilor in domeniul
      prevenirii si combaterii finantarii terorismului


    Cheltuirea fondurilor implica doua canale de activitate:
   Nivel macro (strategic) – operatiunile sunt scumpe, tintind
    puncte importante de mare vizibilitate, fondurile fiind
    directionate catre: infrastructura teroristilor, instruirea
    teroristilor, eforturi intreprinse pentru achizitionarea armelor
    de distrugere in masa, coruptia pentru asigurarea suportului
    guvernamental.
   Nivel micro (operational) – operatiunile sunt ieftine si
    prevenirea activitatilor implica o analiza complexa si
    multidisciplinara conectata cu implementarea unor regimuri
    internationale de control si sanctiunilor
    Blocarea valorilor lasa retelele teroristilor fara susrse d
    efinantare importante, necesare pentru recrutare si instruire.
    Aspecte teoretice privind procesul de identificare si
     analiza riscurilor si vulnerabilitatilor in domeniul
      prevenirii si combaterii finantarii terorismului


   Dimensiunile activitatilor financiare sunt modeste si nu foarte
    vizibile si reprezinta o mica parte a intregului efort financiar.
    Majoritatea tranzactiilor financiare sunt neutre si pot deveni
    semnale numai cand au legatura cu persoane suspecte –
    conexiunea intre tranzactie si persoana. Numai in cateva
    cazuri tranzactiile financiare ofera indicatori critici. In
    majoritatea cazurilor tranzactiile financiare devin parte a
    intregii structuri, adaugand elemente pentru o intelegere
    generala si evaluare a ceea ce se intampla.
   In unele cazuri, tranzactiile financiare reprezinta elemente
    care cristalizeaza si pun in lumina partile necunoscute ale
    acestor activitati. Modificarile, deviatiile sau anomaliile in
    metodele de plata pot da indicii cu privire la planificarea
    operationala si sprijinul in provocarile critice, pentru a trece de
    la avertisment la masuri represive privind fondurile teroristilor.
    Riscuri conectate cu activitatile de baza, prevenirea
     finantarii terorismului si implementarea regimului
                  sanctiunilor internationale



         Clasificarea riscurilor in acest domeniu, incepand
    de la potentialele surse de finantare, poate fi facuta in
    urmatoarele categorii:
•   Finantarea terorismului incepand cu surse ilicite
•   Finantarea terorismului incepand cu surse licite
•   Asigurarea suportului logistic ca forma complexa de
    finantare a terorismului
          Finantarea terorismului incepand din
                       surse ilicite

   Finantarea activitatilor teroristilor din surse ilicite, in multe cazuri
    apare in conexiune directa cu activitatile de crima organizata,
    spalarea banilor, traficul de fiinte umane, traficul de droguri, etc.
    Riscurile in acest domeniu sunt moderate, luand in considerare
    numarul mare de institutii cu atributii de aplicare a legii, acest fapt
    asigurand un control relativ al acestui fenoment, pe de o parte,
    precum si faptul ca analiza fluxurilor financiare in acest domeniu,
    indica Romania ca tara d etranzit pentru posibile tranzactii in domenii
    cu grad mare de vulnerabilitate si nu ca destinatie finala.
    Un alt domeniu care poate dezvolta riscuri este reprezentat de
    prezenta unui numar mare de societati comerciale, cu o structura a
    actionariatului formata din cetateni ai unor tari unde miscarile
    extremistilor cunosc o dinamica accentuata, iar acesti cetateni pot
    repreznta o masa cu vulnerabilitate mare fata de cooptarea directa
    sau indirecta in eventualele actiuni de finantare a terorismului.
      Finantarea terorismului incepand din surse
                         licite
   Finantarea terorismului din surse licite reprezinta un domeniu de activitate
    care implica riscuri si vulnerabilitati, in special in domeniul organizarii si
    functionarii organizatiilor non-profit (asociatiile si fundatiile). Analiza
    specializata poate releva un nivel crescut de sensibilitate in cazurile in
    care proprietarul beneficiar al activitatilor asociatiei si fundatiei, pot fi
    persoane expuse politic. Un alt element cu risc potential poate fi
    reprezentat de legatura intre organizatiile non-profit naitonale si
    sucrusalele unor asociatii si fundatii internationale din tari care pot asigura
    sprijinul pentru activitatile teroriste.
    Un alt domeniu cu mare sensbilitate si expunere la risc este reprezentat
    de piata imobiliara. Reglementarea acestui domeniu este superficiala si
    dinamica sa accelerata de dezvoltare poate dezvolta riscuri care pot fi
    transferate sistemului de garantii cu ipoteci, poate afecta nivelul de
    stabilitate al sistemului.
    Supraevaluarea bunurilor (cladiri si terenuri), in cazul in care nu exista o
    valoare la bursa si in conditiile in care exista un mare deficit de locuinte,
    poate duce la devoltarea unei zone cu potential risc, in care mecanismele
    de analiza pot identifica fluxuri care implica utilizarea ambelor surse de
    finantare.
       Asigurarea suportului logistic, ca forma
        complexa de finantare a terorismului

       Asigurarea suportului logistic (cazare, transport, comunicatii,
    sisteme IT, etc), reprezinta una dintre provocarile majore din acest
    domeniu, in acelasi timp fiind una dintre activitatile de finantare
    care implica atat sursele licite cat si sursele ilicite. Identificarea
    mijloacelor, formelor si procedurilor de devoltare pentru asigurarea
    suportului logistic pentru activitatile teroriste, fara plata sau ca
    forma de plata disimulata, este un proces dificil care necesita o
    analiza multidisciplinara si o cooperare eficienta cu institutiile si
    autoritatile nationale precum si cu autoritatile cu competente
    similare de la nivel internationale.
                              STRATEGIE

   Potrivit prevederilor legii speciale, Oficiul este o autoritate
    independenta care asigura o balanta intre entitatile raportoare si
    beneficiarii rezultatelor analizelor speciale efectuate in cadrul
    institutiei si orice modificari structurale ale acestei balante poate
    afecta idependenta analizelor. Conformitatea acestor analize cu
    realitatea financiara a tranzactiilor analizate poate fi mentinuta
    numai daca balanta respecta independenta FIU-ului.
   Luand in considerare argumentele mentionate mai sus si conform
    legislatiei nationale si regulamentelor internationale, strategia de
    dezvoltare a Oficiului, include trei piloni principal:
      - prevenirea si combaterea spalarii banilor;
      - prevenirea si combaterea finantarii terorismului;
      - implementarea regimului sanctiunilor internationale.
                             STRATEGIE


   Luand in considerare toate aspectele mentionate mai sus precum
    si faptul ca ONPCSB este autoritate centrala in domeniul
    prevenirii si combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului, in
    conformitate cu legislatia nationala si definitia Egmont Group a
    FIU-ului, elementul de baza al strategiei Oficiului este intarirea
    idependentei institutionale, aspect relevat si ca recomandare de
    catre misiunile peer-review ale UE.

				
DOCUMENT INFO