citate vol 2

Citate si cugetări > °

din lumea întreagă

Lydia Constanţa Ciucă Constantin lonescu Boeru



pretam Olăr$tt

BUCUREŞTI 2005

>4t

tî «SX i '*,i>jî



PRIETENII CĂRŢII CP"5&-47* ISBN 973-573-1^1-2



"•



'



LUMEA LATINA



Locuţiuni latine curente Ab imo pectore — din adâncul pieptului; din răsputeri ab initio — de la început, din primul moment ab Urbe condita — de la întemeierea oraşului (Roma) acta est fabula — piesa a fost jucată ad personam — la persoană ad maiorem Dei gloriam — spre mai mare glorie a lui Dumnezeu s ad rem — la obiect ,.', ad vocem — apropo de a fortiori — cu atât mai mult ad calaendas graecas — la calendele greceşti age, si quid agis! — dacă faci ceva, atunci fă-o! ;", alea jacta est! — soarta a decis! alma mater — mama care ne hrăneşte; Universitatea alter.ego — alt eu amantes, amentes — îndrăgostiţi, nebuni amicus generis humani — prietenul neamului omenesc Anno Domini — în anul Domnului a priori — din cele anterioare; înainte de o constatare directă; din capul locului ars longa, vita brevis — deprinderea unei profesiuni necesită mult timp, viaţa e scurtă ars poetica — arta poeziei ,; ;i 6 CUGETĂRI Şl CITATE audaces fortuna iuvat — pe curajoşi îi ajută norocul audiatur et altera pars — să fie ascultată şi cealaltă parte aurea mediocritas — nepreţuita cale de mijloc; oamenii de rând auri sacra fames! — blestemata foame de aur! aut Caesar, aut nihil — sau Cezar, sau nimic (totul sau nimic) ave, Caesar, morituri te salutant — să trăieşti, Caesar, (împărate), cei ce vor muri te salută bene merenti — celui ce merită bis dat qui cito dat — dă de două ori cel ce dă repede bona fides — bună credinţă ' caput mundi — capitala lumii (Roma) carmen seculare — cântul secolului; fig. poezia, tiilereţii ' captatio benevolentiae — câştigarea bunăvoinţei " *; cârpe diem — bucură-te de ziua de azi! casus belii — motiv de război cave canem — păzeşte-te de câine! cave ne cadas! — păzeşte-te să nu cazi! cedant arma togae! — armele să facă loc togei (războiul să facă loc păcii) citius, altius, fortius! — mai repede, mai sus, mai tare! consensus omnium — acordul tuturor consilio manuque — cu mintea (cu sfatul) şi cu



: braţele l* coram populo — în faţa poporului credo — cred ' ''f confiteor — mărturisesc ' cuique suum — fiecăruia, ce este al său"" DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 7 cui bono? — (cine a avut interes?) la ce bun? cum grano salis — (cu un grăunte de sare) adăugând ceva de la noi curriculum vitae — durata vieţii; biografie Decebalus per Scorilo — Decebal prin Scorilus »v x. de facto / de jure — de fapt / de drept de mortuis nil nisi bene — despre morţi, nimic, decât bine Jde profundis — din adâncuri; din adâncul inimii de propaganda fide — pentru propagarea credinţei a de visu — cu proprii ochi >, Deus ex machina — Zeul din maşină 4 divide et impera — dezbină şi stăpâneşte! ti dies irae — ziua mâniei doctor honoris causa — doctor în semn de cinstire .' do ut des — dau ca să-mi dai dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum — mă îndoiesc; deci cuget; cuget, deci exist dura lex şed lex — aspră e legea, dar e lege! >,./,,

'".:. \'?" i;'



ecce homo — iată omul eiusdem farinae — din aceeaşi făină; de aceeaşi valoare ergo — deci errare humanum est, perseverare diabolicum — a greşi este omenesc, a persevera este diabolic est modus in rebus — este o măsură în lucruri ex abrupto — brusc, pe nepregătite : ex aequo — la egalitate ex cathedra — de la catedră excelsior! — mai sus! 't exempla docent — exemplele instruiesc 8 CUGETĂRI SI CITATE exempli gratia (e.g.) — pentru exemplificare exceptis excipiendis — exceptând ce este de exceptat exit — iese ex libris meis — din cărţile mele ex nihilo nihil — din nimic nu se creează nimic ex voto — după făgăduinţă (obiect de cult donat conform promisiunii făcute într-o rugăciune) faber est suac quisque fortunae — fiecare este făuritorul soartei sale A» fac totum — fă totul ferro et igne — prin sabie si foc , • ,41 festina lente! — grăbeşte-te încet! > t fiat lux! — să se facă lumină! , ;.0 in mediaş res — în mijlocul lucrurilor : in pectore — în suflet f? in situ — pe locul (unde s-au găsit) >ft intelligenti pauca — celui inteligent îi ajung puţini cuvinte (f in vino veritas — în vin este adevărul i|t in vitro — în (sticlă) laborator, în eprubetă ,.....t. :v.,.» h|

':'4 '



magister ludi — învăţătorul şcolii magna cum laude — cu mare laudă mânu militari — prin forţa armelor mânu propria — cu propria sa mână mare nostrum — marea noastră mărgăritare înaintea porcilor mater dolorosa — mama îndurerată mea culpa — din vina mea memento — ţine minte memento mori — aminteste-ţi că vei muri! sănătoasă în corp



-f .- ' 4 : ;

:



! margaritas ante porcos —



H



:î -u mens sana in corpore sano — minte



sănătos miserere — îndură-te! mixtum compositum — lucru amestecat modus vivendi — mod de a trăi a acţiona mortua est! — a murit! motu proprio — din proprie iniţiativă DIN LUMEA ÎNTREAGĂ



i .;, a ,vj modus operandi — mod de .,.,•$;/' si iv ;'U,v



11



l

schimbând ce este de schimbat turpia — cele naturale nu sunt mutatis mutandis -naturalia non sunt ruşinoase nec pluribus impar — şi nu mai multor (sori) neegal; superior tuturor nec plus ultra — şi nu mai mult dincolo; neîntrecut, unic nemo propheta in patria sua — nimeni nu-i profet în ţara sa ne quid nimis! — nimic prea mult! nervus rerum gerendarum — (nervul lucrurilor ce sunt de făcut) motorul oricărei acţiuni; banii nota bene — notează bine ne sutor supra crepidam — (să nu judece cizmarul dincolo de sandală), nu te băga unde nu te pricepi ne varietur — să nu fie schimbat nihil sine Deo — nimic fără Dumnezeu -;,,;? nil admirări — să nu te miri de nimic ,;,; nolens volens — vrând, nevrând ;; noii me tangere! — nu mă atinge! ;. ^i'-j nomen est omen — numele este prevestire nomina odiosa — (nume odioase) nu e cazul, nu-mi face plăcere să le pronunţ numele non bis in idem — nu judeca de două ori aceeaşi faptă non decet — nu se cuvine non multa şed multum — nu multe, ci mult; calitate, nu cantitate non olet — nu miroase non omnia possumus omnes — nu toate le putem toţi, fiecare cu priceperea lui non omnis moriar — nu voi muri în întregime non scholae, şed vitae discimus — nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm i« •'»>:>

' A'*". ' ' •' ' -fe *



12 CUGETĂRI Şl CITATE nosce te ipsum — cunoaşte-te pe tine însuţi omnia mea mecum porto — port cu mine toate ale mele omnia tempus habent — toate la timpul lor opere citato (op.cit.) — în lucrarea citată ora pro nobis — roagă-te pentru noi! O tempora! O mores! — Ce vremuri! Ce moravuri! panem et circenses — pâine si jocuri de circ pars pro toto — partea în locul întregului >; pater familias — tatăl familiei . ,u i :& ! pater incertus — paternitate nesigură (.?:•:'.;'•''• ; pater patriae — părintele patriei ..... ;•> nft)fi pax vobiscum — pacea cu voi! per aspera ad astra — pe căi anevoioase, către stele per fâs et nefas — pe cale îngăduită şi neîngăduită per pedes (apostolorum) — cu piciorele (apostolilor); pe jos, cum mergeau apostolii perpetuum mobile — în mişcare perpetuă "n persona non grata — persoană neagreată *; post factum — după faptă >..' post festum — după sărbătoare •:», prosit — să fie de bine s quantum satis (q.s.) — cât este necesar qui pro quo — cineva drept altcineva; confuzie între persoane quidam — un oarecare quod erat demonstrandum (q.e.d.) — ceea ce era de demonstrat ....., ..,,.- - •,. .• .;«;.•..,.„ .... DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 13 quod licet Jovi non licet bovi — ce este îngăduit lui Jupiter nu-i este îngăduit unui bou quo non ascendet? (quo non ascendam?)-' unde nu va urca? ;s:, .fţţi/g;;; quousque tandem? — până când? .:,^ ^^t^ ^,> quo vadis? — unde mergi? ;,,,*• rara avis (in terris) — pasăre rară (pe pământ) ... recipe (rp.) — primeşte (la reţetele farmaceutice) repetatur! — să se repete! '••; repetiţie est mater studiorum — repetarea este mama studiilor res, non verba! — fapte, nu vorbe! restitutio in integrum — restabilire în întregime ridendo câştigat mores — râzând se înfrânează moravurile sancta sanctorum — cel mai sfânt dintre lucrurile sfinte semper idem — mereu acelaşi semper in motu — mereu în mişcare ; sic erat in fatis — aşa era (scris) în soartă ,,; sic transit gloria mundi — aşa trece gloria lumii sic volo — aşa vreau similia similibus curantur — cele care sunt asemănătoare se vindecă cu cele asemănătoare (principiul medicinei homeopatice) sine ira et studio — fără ură şi părtinire sine qua non — fără de care nu se poate si vis pacem, para bellum — dacă vrei pace, pregăteşte războiul

stătu quo... — (în starea în care...) fără nici o schimbare între timp ,,. .....,„j.s„,Jii:/,j /....... !,«„.!.'; (iJ ,f.i ,»,(.,



14

CUGETĂRI Şl CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGA 15 status in stătu — stat în stat stricto sensu — în sens strict sublata causa, tollitur effectus — fiind înlăturată cauza, se înlătură şi efectul sub specie aeternitatis — sub aspectul veşniciei; în veci sui generis — în felul său susţine et abstine! — rabdă şi stăpâneste-te! tabula rasa — (tablă ştearsă); a şterge cu buretele trecutul tale quale — aşa cum este tarde venientibus ossa — celor veniţi târziu, oasele "f Te Deum laudamus — pe Tine, Dumnezeul nostru, TI lăudăm ? tempus edax rerum — timpul care distruge tot terra incognita — pământ necunoscut • tertium non datur — a treia (ipoteză) nu există testis unus, testis nullus — un sigur martor e egal cu nici un martor Theatrum mundi — Teatrul lumii timeo Danaos et dona ferentes — mă tem de greci chiar când aduc daruri tu quoque, mi fiii? — şi tu, fiul meu?



ubi bene ibi patria — unde-i bine, acolo este patria ultima Thule — cea din urmă, Thule (numire consacrată în antichitate pentru cea mai îndepărtată regiune din nord); localitate depărtată de centrele urbane; ultima descoperire urbi et orbi — oraşului (Romei) şi lumii ut pictura poesis — ca pictura, poezia fe i'ti, non abuti — foloseşte, nu abuza ut supra — ca mai sus vade mecum — hai cu mine vade retro, Satana! — mergi înapoi, Satano!; piei, diavole! vae soli — vai de cel singur! vae victis — vai de cei învinşi! -!'' vale! — rămâi sănătos! vanitas vanitatum — deşertăciunea deşertăciunilor veni, vidi, viei — am ajuns, am văzut, am învins verba volant scripta manent — cuvintele zboară, scrisul rămâne veto! — mă opun! via sacra — calea sfântă vis comica — forţa comică vis maior — forţa majoră vitam impendere vero — a consacra viaţa adevărului vivat, crescat, floreat! — trăiască, crească şi înflorească! vocea poporului, vocea lui viva vox — viu grai vox populi, vox Dei Dumnezeu vulgo — în popor



16

CUGETĂRI Şl CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ



17 '



:



'\



Citate



Plaut j 254 - 184 Î.H. Y Necazurile vin mult mai repede decât realizarea dorinţelor. (Mostellaria) Zvonurile perfide sunt nemuritoare; există şi atunci când socotim că au dispărut. (Persanul) ,,'&)



Nu ştiai că în seara aceasta Lucullus ia masa la Lucullus'? ' !i ,, ,, , •; (Plutarh, Viaţa lui Lucullus) 1 • >• * -, ' - " Cicero '•"' -^ 106 - 43 î.H. ./::.-•;:•• itaism. Obişnuinţa e a doua natură. (Termeni extremi de bine şi de rău) t Două talente conferă omului cea mai înaltă demnitate: unul aparţine generalului, celălalt, oratorului iscusit; primul înlătură primejdiile războiului, al doilea apără frumuseţea păcii. (Pentru Murena) Publius Syrus 85 - 43 Î.H. Măreţia lui Pompei se datoreşte nu numai calităţilor sale, ci şi viciilor noastre. (Despre conducerea lui Pompei) După părerea mea, cei ce nesocotesc prietenia îi smulg lumii soarele, deoarece zeii nemuritori nu ne puteau dărui ceva mai bun şi mai gingaş. ,,,; (Despre prietenie) Până -r



catul



K



Scrie pe vânt sau pe apa cascadei ce spune iubitului cea care-1 iubeşte. (Jocuri tainice) Urăsc şi iubesc. Vă întrebaţi cum se poate aşa ceva? Nu ştiu; dar îmi dau seama că-i aşa şi este un chin. (Carmina) Un soţ prea înflăcărat o şi înşeală pe soţia lui. (Maxime) >:•. Prietenia care a încetat nici nu începuse. 20 CUGETĂRI Şl CITATE ,. E preferabil să stârneşti invidie, decât milă. (Ibid.) Vergilius ' ' 70-19 Î.H. Dragostea le învinge pe toate.



(Bucolicele)



" Frumuseţea adaugă mai mult farmec virtuţii. (Eneida) \ ' Fiule, îţi las moştenire virtutea, truda care nu înşeală. Alţii te vor învăţa ce este fericirea. Ştiind ce înseamnă nefericirea, ştiu cum să-i ajut pe cei nefericiţi. Fericit cel ce a putut să afle răspuns la toate problemele vieţii.

,

i^



.

f



>

.> > •;••;.



•,' .



(Georgice)



Horatiu • •••••• rwfo 65 - 8'î.H. zul. Am ridicat un monument mai durabil decât bron(Ode) Opera mea este un monument mai înalt decât piramidele faraonilor şi mai trainic decât unul de bronz. Nimic nu-1 poate clinti, nici ploaia care macină, nici vântul nestăvilit. Si nici şirul nesfârşit de ani care

DIN LUMEA ÎNTREAGA



21 vor veni sau secole care se vor scurge. O parte din mine (creaţia mea poetică) nu va muri.

(Carmina)



Forţa neînsoţită de inteligenţă se prăbuşeşte sub propria ei greutate. ,;';,''''' Lupul atacă cu colţii, taurul, cu coarnele. Mânia este o scurtă nebunie. >l*'; (Iubirile) Văd pe cele mai bune şi le aprob, dar le urmez pe cele mai rele. (Metamorfoze) ,,. Apa e mai bună băută direct de la izvor. (Ponticele)

Mai întâi câştigă-i dragostea, abia pe urmă fă-i ^cadouri; este mai greu, adevărat, dar aşa trebuie. (Arta de a iubi)



Bătrânului nu-i >.



sade bine- nici (Amores)



soldat, nici amorezat. Acestea sunt atribute ale tinereţii.



cu eîe.' se scMmbă^i' .noi' âe schimbăm odată



'



ţ 4 îH - 65 Nu te; mai temi când nu mai nădăjduieşti. (Scrisoare lui Lucilius)

:• •Stif.L'--'. "• !;:



îţi petreci cea mai mare parte a vieţii făcând ce nu trebuie, iar o bună parte a ei, nefăcând nimic; toată

24 CUGETĂRI SI CITATE



viaţa te-ai preocupat de cu totul altceva decât de ceea ce ar fi trebuiţi (Ibid.) ;-.î >.?•,/;•: \ William Shakespeare f **'• i('; -'^^'i ..'.,.;. ••. 1564 - 1616 •• -*»*1 & * if>-;^,

' ,'•'.'••-*'; --'•••''.i1' ' '



Verile scurte sunt adesea primăveri timpurii. (RichardWI-, 75SBP - 7593; DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 31 Regatul meu pentru un cal! (Ibid.) Iubirea, cei ce-s tineri, - acesta-i adevărul -în inimi nu o poartă, ci mai curând în ochi. (Romeo şi Julieta, 1594 - 1595) Cântăriţi jurăminte cu jurăminte şi veţi cântări neantul. (Visul unei nopţi de vară, 1595) Dacă ar fi tot atât de uşor să faci cât este de a şti să faci, capelele ar fi biserici şi bordeiele palate.



(Neguţătorul din Veneţia, 1596) Cel mai bun crainic al bucuriei este tăcerea. Aş fi prea puţin fericit dacă aş putea spune cât sunt. (Mult zgomot pentru nimic, 1598) Frumuseţea îl atrage mai mult pe hoţ decât aurul. (Cum vă 'place, 1599) Oamenii câteodată stăpânesc al lor destin; Vina, Brutus, nu-i în astre Că noi suntem sclavi, ci-n noi. (Julius Caesar, 1599) Orice sclav are în mână ; Arma de-a zdrobi robia. Cine vrea în grabă s-aprindă un foc, întâi foloseşte aşchii mai subţiri. Nimic nu-i bun sau rău în sine, totul depinde de gândirea noastră. Fereşte-te să intri în ceartă; dar intrat Comportă-te ca ceilalţi de tine să se teamă. Să dai la toţi urechea, iar vocea la puţini. Restul e tăcere. Este ceva putre (Antoniu si Cleopatra, 1606) Ben Jonson ....- ',;.. 1572 - 1637 . ,;.:.': Viciile sunt ca animalele care se îngraşă până ce sunt bune pentru abator. (Volpone, 1605) John Donne 1573 - 1631 "-»'* Nici un om nu este o insulă, separată, de sine stătătoare; fiecare om este o parte a continentului, o parte a întregului. '..*:•!-,-•.•;•.-.:,«*.juj ;«, (împărtăşanii) i i v.-W;. ' '• - • ^. .,.,.••Marea este la lei de adâncă pe vreme calmă, ca şi pe furtună. (Predici) John Webster 1575 - 1624 Nu există o tortură mai nemărginită pentru om ca propriile gânduri. » • *" (Diavolul alb, 1612) Thomas Hobbes 1588 - 1679



'



'



f r'.••.'/' John Dryden 1631 - 1700 • • •! Doar succesul îndreptăţeşte crimele. (Medalia)



.'''•'• ,'•#•'';''.

:



• '••••'• '•.•'. •.



'•'-«vi1



%



; /• ,'Jilpsurile, caM firele de pai, plutesc la suprafeţă; cin&feaută perle trebuie să se scufunde până în adânc. t'v'ih(Totul pentru Dragoste, 1677)

DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 35 John Locke " '""'' 1632 - 1704 :" Natura nu face nimic în zadar sau în scopuri fără importanţă. (Eseu filozofic privind înţelegerea umană, 1690)



Virtutea este în general aprobată nu pentru că este înnăscută, ci pentru că este necesară. (Ibid.) Plăcerea şi durerea, şi ceea ce le provoacă, cultura, binele şi răul, sunt pivoţii pe care se rotesc toate pasiunile noastre. V-'^ (Ibid.)

lj.:,.f (•,•..:..:•..!••

;'':''' .'"



1634 - 1716

•T ''• ' J1"' .., '•



;.^'vr; >;--af.::„ o

.' . :•'-



Cuvântul a fost dat muritorilor de rând pentru a-şi transmite gândurile, iar înţelepţilor pentru a şi le ascunde. (Predică, 1676) Isaac Newton ••".• ' •' 1642 - 1727 Ordinea care domneşte în lucrurile materiale arată în mod suficient că au fost create de o voinţă plină de inteligenţă. (Tratat de optică, 1704)

36 CUGETĂRI SI CITATE îmi închipui că am fost un băieţel care s-a jucat pe plajă, care a găsit o piatră mai bine lustruită, o scoică mai fină, în timp ce marele ocean al adevărurilor îşi etala în fata lui misterul.



(Principii matematice ale filozofiei naturale, 1687) i Daniel Defoe 1660 - 1731 Teama de pericol este de o mie de ori mai îngrozitoare decât pericolul prezent; şi neliniştea pe care ne-o provoacă previziunea răului este mai de nesuportat decât răul însuşi. (Robinson Crusoe, 1719) Cel mai înalt grad al înţelepciunii umane este să ştii să-ţi adaptezi caracterul împrejurărilor şi să-ţi păstrezi sufletul calm, în ciuda furtunilor din afară. (OM.) Samuel Johnson



:.';"•;.;'



1709 - i?84



Căsătoria aduce nenumărate suferinţe, dar celibatul nu aduce nici o plăcere. (Rasselas, 1759) Patriotismul este ultimul refugiu al unui ticălos. (în Boswell, Viaţa lui Samuel Johnson) \ Este de preferat ca unii să fie nefericiţi decât ca nimeni să nu fie fericit, cum s-ar întâmpla dacă egalitatea ar fi generală. (Ibid.) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Iadul este pavat cu intenţii bune. 37 (Ibid.) Cel ce laudă pe toată lumea nu laudă pe nimeni. (Scrisoare, 1777) ..... (. • m 'tift («vor» . 3!i,pkfiin ' David Hume f„ m, Oju , , 1711 - 1776 BJIW,J,« u. Frumuseţea lucrurilor există în sufletul celui care le admkă. • ;:: -iiate, v- ; (Eseuri, 1752) Laurence Sterne 1713 - 1768 Sunt ferm convins că dacă vreodată voi săvârşi o faptă josnică, o voi face în intervalul dintre două pasiuni. (Călătorie sentimentală în Franţa şi în Italia, 1769) Şir William Blackestone 1723 - 1780 Este de preferat să scape zece vinovaţi decât să sufere un nevinovat. (Comentariu asupra legilor Angliei) CUGETĂil SI CITAfiB Edmund Burke 1729 - 1797 A inova nu înseamnă a reforma. (Scrisori) Cei care au mult de nădăjduit şi nimic de pierdut vor fi întotdeauna periculoşi. (Ibid.) Tiranilor le lipsesc rareori pretextele. (Ibid.) Există o limită peste care răbdarea excesivă încetează de a mai fi o virtute. (Starea actuală a ţării) ... Superstiţia este religia sufletelor slabe. ( );' (Jj (Gânduri despre Revoluţia din Frqţţta, 179$) William Wordsworth 1770 - 1850 Nefericirea noastră adevărată Nu-i dată de ce fură anii Ci de ce lasă-n urma lor.

t ,



(Fântâna) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ



39

. '! •• . ,,' • J >"l t ,



>! •i'Sydney Smith . . J(^ 1771 - 1845 Nu-i nici''d ruşine să fii sărac, dar este teribil de neplăcut. »ts (Aforism) «; Jane Austen 1775 - 1817 .; ..k!, Pentru ce suntem pe lume, dacă nu pentru a-i distra pe vecini şi pentru a râde de ei la rândul nostru. (Mândrie si prejudecată, 1813) Charles Caleb Colton 1780 -1832



i



Imitaţia este cea mai sinceră măgulire. (Cugetare) Legea şi dreptatea sunt două lucruri pe care Dumnezeu le-a unit, dar pe care omul le-a despărţit. ! : ' (Ibid.) George Cordon, lord Byron 1788 - 1824



;'"



ib,

Dragoste, pasiune, ambiţie, avariţie - vise! Vise inutile şi rele, şi din care nici unul nu este mai bun sau mai rău, pentru că întotdeauna nu este altceva decât un meteor sub nume diferite, şi moartea nu este 40 CUGETĂRI SI CITATE decât fumul întunecat în care i se va stinge flacăra. (Rătăcirile lui Ghilde Harold, 1812 - 1818) Şi în fond, ce este o minciună? Adevărul mascat... îto^,,,,^,, .,. (Ibid.) (Don Juan, 1819) aMii sunt lampa lui Aladin. Percy Bysshe Shelley 1792 - 1822 (' O, Vântule, dacă Iarna se apropie, Primăvara poate fi departe în spatele ei? (Rabbe) Poezia este amintirea celor mai bune şi mai fericite 'diţ|)Q;a|i f celor mai bune si mai fericite suflete. '1 "' (Apărarea poeziei, 1821) George Borrow 1803 - 1881

3f



Traducerea este în cel mai bun caz un ecou. ;•• (Biblia în spaniolă) ygj\/ Benjamin Disraeli f,,' 1804-1881 Da, sunt evreu şi când strămoşii foarte onorabilului meu adversar erau brute sălbatice într-o insulă DIN LUMEA ÎNTREAGA 41 necunoscută, ai mei erau preoţi în templul lui Solo-mon. (Răspuns irlandezului O'Connel, 1835) Asasinatul n-a schimbat niciodată istoria lumii. (Discurs, 1865) Elisabeth Barett Browning 1806 - 1861



La Paris, meseria este o artă şi arta o filozofie. (Aurora Leich, 1855) John Stuart Mill 1806 - 1873 Robert Browning 1812 - 1889 Ceea ce-1 înnobilează pe om nu este acţiunea, ci dorinţa sa. (Bărbaţi si femei, 1855) Toate lucrurile bune care există sunt fructele originalităţii. (Libertatea) William Makepeace Thackeray 1811 - 1863 Ca regulă generală, nici un om în încurcătură nu e complet cinstit. (Bâlciul deşertăciunilor, 1847 - 1848) CUGETĂRI SI CITAtE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 43 Adevărul este în noi, nu vine din afară. \ 'f (Paracelsius) O oarecare doză de prostie este necesară pentru a fi bun soldat. ?; (Scrisoare) {'?''.* Herbert Spencer 1820 - 1903 Ceea ce, până la urmă, determină părerile, sunt sentimentele şi nu facultăţile intelectuale. p (Social status) t,f George Meredith *



1828 - 1909

"-'Vi



în dragoste, nu există un dezastru mai mare decât moartea imaginaţiei. ' (Egoistul, 1879) JM ,/r-r- r Thomas Hardy 1840 - 1928 Apostolii care reuşesc sunt cei care răspândesc o doctrină pe care mulţimile o percep de câtva timp fără a putea s-o formulez,e. (întoarcerea în ţara natală, 1878) Adevărata poveste a unei vieţi nu se găseşte în ce a făcut, ci în ceea ce a vrut să facă. (Tess d'Urberville, 1891) " Robert Louis Stevenson 1850 - 1894 Politica este poate singura meserie pentru care se crede că nu este necesară nici o pregătire. (Cugetare) Mai bine să fii prost decât mort. (Virginibus Puerisque) { Samuel Butler 1835 - 1902 Tăcerea este o virtute care ne face plăcuţi semenilor noştri. (Erewhon, 1872) Adevărul este ca religia: nu are decât doi duşmani: prea mult şi prea puţin. (Ibid.) Nu cunosc nici o excepţie de la această regulă: este mai puţin costisitor să cumperi lapte decât să ai o vacă. (Calea pe care merg toţi pământenii, 1903)



v,;v4!:



:}:;



Viaţa este arta de a trage concluzii suficiente din premize insuficiente. (Carnete) CUGETĂRI ŞMDITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 45 Oscar Wilde 1856 - 1900 Singura modalitate de a te elibera de ispită este să-i cedezi. (Portretul lui Dorian Gray, 1891) Bărbaţii se căsătoresc din oboseală, femeile din curiozitate: şi unii si alţii sunt decepţionaţi. ' ' ' (Ibid.) Cărţile pe care lumea le consideră imorale sunt cele care îi arată propria josnicie. (Ibid.) Un lucru nu este în mod obligatoriu adevărat pentru că un om a murit pentru el. (Portretul Mr. W. H., 1891) Experienţa este numele pe care fiecare îl dă propriilor greşeli. (Evantaiul doamnei Windermere, 1893) Ce este un cinic? Este omul care ştie preţul tuturor lucrurilor, dar care nu cunoaşte valoarea niciunuia. (Ibid.) Când zeii vor să ne pedepsească, ne îndeplinesc (Soţul ideal, 1895) Publicul este deosebit de tolerant. El iartă tot, cu excepţia geniului. -....... G (Criticul ca un artist) Nu existat ţalt păcat în afară de prostie. Havelock Ellis 1859 - 1939 , (Ibid.) Cu cât o civilizaţie progresează mai repede, cu atât ea moare pentru a lăsa loc alteia. (Dansul vieţii, 1923) Ţara făgăduinţei este întotdeauna în partea cealaltă a desertului. (Ibid.) "i ;>\> Şir Arthur Conan Doyle 1859 - 1930 Unde nu este imaginaţie nu este nici groază. (Studiu în roşu, 1887) Când aţi eliminat imposibilul, ceea ce rămâne, chiar improbabil, trebuie să fie adevărul. (Semnul celor patru, 1889) îmi cunoaşteţi metoda; ea se bazează pe observarea nimicurilor. (Misterul din valea Boscombe, 1889)

*»>':.



4§:

CUGETĂRI SI CITATE DINI LUMEAiÎNTREAGĂ



ii; Mediocritatea nu cunoaşte nimic care să-i fie superior, dar talentul recunoaşte imediat geniul. ,. t,V,'v • (Valea groazei, 1915) *-•'' Şir James Barrie t; 1860 - 1937 De fiecare dată când un copil spune: "Nu cred în zâne", există undeva o mică zână



,,, Oamenii care cred cu adevărat în ei înşişi se află t6ti în azile de nebuni. •! (Ortodoxie, 1908) J Şir Winston Churchill 1874 - 1965

•> i *» i . • • v, , i.,



N-am altceva de oferit decât sânge, muncă, lacrimi si sudoare. (Discurs, 1940) Personal, eu sunt mereu gata să învăţ, deşi nu-mi place întotdeauna să mi se dea lecţii. (în Tfie Observer, 1952) Lord William Beveridge 1879 - 1963 DIN LUMf A ÎNTREAGĂ Somerset Maugham i v 1874 - 1965 Ceea ce este întotdeauna comod în principii este că poţi oricând să le sacrifici dacă este necesar. (Cercul) Doar dragostea si arta fac viata suportabilă. (Robii, 1915) Oamenii vă cer o critică, deşi ei nu aşteaptă decât complimente. (Cugetare) Banul este ca un al şaselea simţ, neapărat necesar la folosirea totală a celorlalte cinci. (Ibid.) în lupta contra individului, societatea are trei arme: legea, opinia publică şi conştiinţa.



••• i! 1888 - 1965 s;Din păcate, apar momente în care violenţa este singura modalitate prin care se poate asigura dreptatea socială. (Asasinat într-o catedrală, 1917) Aldous Huxley 1894 - 1963 De unde ştiţi că pământul nu este altceva decât infernul altei planete? (Contrapunct, 1928) Parodiile şi caricaturile sunt cele mai ascuţite critici. (Ibid.) Pe măsură ce se micşorează libertatea economică şi politică, libertatea sexuală are tendinţa să se mărească, în compensaţie. (Cea mai bună dintre lumi, 1932) Orice descoperire a ştiinţei pure este potenţial subversivă; orice ştiinţă trebuie uneori să fie tratată ca un duşman virtual. •A kw,>, wV\ ..• . (Ibid.) 52 CUGETĂRI SI CITATE Civilizaţia nu are nici cea mai mică nevoie de nobleţe sau eroism. Lucrurile acestea sunt simptomele incapacităţii politice. (Ibid.) Fericirea nu este niciodată grandioasă. (Ibid.) Cu cât planurile unui politician sunt mai oribile, cu atât devine, în general mai emfatică nobleţea limbajului său. (Eminenţa cenuşie, 1945) Faptele nu înseamnă că nu există, dacă noi nu le ştim. (Ibid.)



Robert Graves 1895 - 1985

,,. Poezia nu este o ştiinţă, este un act de credinţă. (Apropo de poezia engleză) George Orwell i, 1903 - 1950 Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele. (Ferma animalelor, 1946) Poate că într-o zi ne vom da seama că alimentele conservate sunt arme mai ucigaşe decât mitralierele. (The Road io Wigam Pier, 1937) Graham Greene 1904 - 1991 Să crezi că o fiinţă nu suferă pentru că ochii ei nu exprimă nimic, este o greşeală uşor de săvârşit. ' (Puterea şi Gloria, 1940) Suferinţa este mai rea în întuneric; nu-ţi poţi fixa ochii pe nimic. (Fondul problemei, 1948) Arthur Koestler ' ':• '•'..' •^••••V 1905 - 1983 Maturitatea maselor constă în capacitatea de a-şi cunoaşte propriile interese. (Zero şi Infinitul, 1940) George Mikes ' '. ... 1912 . , ,.,.„.^,,*, Ceea ce englezii caută mai ales în străinătate este să întâlnească oameni. Oameni, adică, bineînţeles, englezi de calitate care locuiesc în casa sau pe strada vecină. (Cum poate fi cineva englez?) i CUGETĂRI,ŞM£!TI$i Lindsay Anderson 1923 - 1994

•t



Orice operă ,de artă este în mod ; obligatoriu ambiguă. (în Jeune Cinema, 1969) Cu cât un personaj are mai multă putere, cu atât el devine caricatură. s-v\ ' (DM.) Robert Boit 1924 , , Toţi artiştii sunt mincinoşi îndrăgostiţi de adevăr. (In Convorbiri cu R. Hayman) John Berger 1926 De gheaţă e tristeţea atunci când crezi că nu va reveni căldura niciodată. (în Voci, 1977) MARTINICA

i»r • t:



t Gilbert Gratiant 1895 : Orice, închisoare are fereastra ei. s:i Pierre Osenet uî 1908 Copil negru, copil alb, Amândoi au sânge Roşu. MEXIC Epoca aztecă nahuatl Imnul lui Atamalcualoyan Inima îmi e o floare v, ', ,j( j, -j



Ce-şi deschide-a ei corolă , Si domneşte-n miez de noapte.



Imn Fiinţei supteme '.. i.

Nu existăm. Si poate pentru tine -• 'V' ^ ; r ' >'' ' Suntem atât, neantul? "P *



'' " 'Moartea are gustul de ţărână Iar spaima, gustul de venin. (Moarte jură sfârşit) Jaime Torres Bodet Eu nu te-acuz, credinţă, că tu m-ai înşelat; ' Eu te credeam busolă - dar ai fost giruetă! ? ^ • '--'P' •jş,? Octavio Paz 1914 Dincolo de mine însumi, Undeva, mi-aştept venirea. «i Eu ştiujţcă sunt viu ,^s ,tt între două parantezele,,,^

.'* i( «U > s\ ^\



,-ţţ _, fA^ew De//iz) ''(Siguranţă, 1959)



NORVEGIA

Henrik Wergeland 1808 - 1845 Când vântul succesului suflă mult prea tare mai dă jos din pânze. (Arta de a fi fericit) Henrik Ibsen 1828 - 1906 Un cămin se găseşte acolo unde este loc pentru cinci, acolo unde doi duşmani, este adevărat, ar fi la strâmtoare. (Comedia dragostei, 1862) Spicul de grâu pe care grindina îndoielii 1-a doborât nu mai poate să se ridice şi să se onduleze la adierea vieţii.

(Ibiel.)



Dacă-'âi dat; tbt, dar nu şi viaţa, să ştii că nu ai dat nimic.



•,'N M ;to wU'wvfo'' .. (Peer Gynt, 1867) CUGETĂRI SISTATE în doi, nici un versant nu-i prea abrupt. DIN*, Numai ce ai pierdut E câştig pe totdeauna. (Ibid.) (Ibid.) ' Omul cel mai puternic din lumea întreagă, este cel care-i cel mai singur. (Un duşman al poporului, 1882) Am impresia să sunt un Napoleon schilodit în prima bătălie. (Jean-Gabriel Borkman, 1896)

UV,';.



Bjornstjerne Bjornson 1832 - 1910 •'' *' i;' Cine va mai număra luptele pierdute, în ziua victoriei? (înainte) în politică, adevărul trebuie să aştepte momentul în care cineva va avea nevoie de el. (Paul Lange şi Tora Parsberg) Alexander L. Kielland 1849 - 1906 'i Dragosteaîfste o loterie: dacă vrei să câştigi, ia un bilet.1 'ţi j)1 ,', i) 1»V*' (Bătălia de la Waterloo) f Arne Garborg ; 1851 - 1924 Prietenii sunt o specie josnică. Nu sunt buni decât la două lucruri: să mănânce împreună cu noi şi să ia un aer trist în faţa mormântului nostru. (Oameni obosiţi) Răbdarea este o virtute de mic burghez. Sigrid Undset 1882 - 1949 Olaf Bull 1883 - 1933 Răbdarea este o virtute calomniată, poate pentru că este cea mai greu de pus în practică. (Cugetare) Unii iubesc florile şi animalele deoarece nu sunt în stare să se înţeleagă cu aproapele lor. (întoarcere în viitor) Orice femeie este o cupă minunată dar vinul dragostei rămâne acelaşi permanent. (Fuga unui poet)

CUGETĂIRhŞU©ITA?lîB



Herman Wildenwey v6v.•:„•',-,.• 1886 - 1959 •'•'• -Femeia poate iubi pe cel ce-i nebun şi-nşeală pe Cei ee-s cu minte. (în şcoala vieţii)

i;"iîo3Q 4*8;

,ff



Joost Van den Vondel 1587 - 1679 Când victoria este imposibilă, e zadarnic să mai lupţi. (Sysbreght van Aemstel, 1637) Neliniştea tresare la freamătul frunzei. (Zungchin, 1667) Constantyn Huygens t.v 1596 - 1687 Se pierde uşor calea, căutând prea multe drumuri. (Hojwijck, 1653) Viaţa este un vis, dar a visa nu înseamnă a trăi. (Epigrame, 1623)



»



Baruch Spinoza 1632 - 1677 Fericirea, depiM nu este preţuţ, virtuţii, ci chiar ;-rt,ttoo (Etica)

^64 --CUGETĂRI SI CITATE



.'i



''•«



v



Bucuria este trecerea omului de la o mai mică la o mai mare desăvârşire. (Ibid.) Tristeţea este trecerea omului de la o mai mare la o mai mică desăvârşire. (Ibid.) Ura este tristeţea însoţită de ideea unei cauze exterioare. A.-; ••• «iîO.uiY



:. •'•.•««n ai»



(Ibid.)

Multatuli •' 1820 - 1887 Orice virtute are surori adulterine care dezonorează familia. (Idei, 1865) Oamenii descoperă întotdeauna mijloacele de a demonstra că cele mai dure legi sunt mult prea bune pentru ei. (Ibid.) Nu există măcar un singur individ care n-ar putea fi considerat drept criminal dacă şi-ar permite ce-si permite statul. (Ibid.) Nimic n-a fost atât de des descrfs' rămânând atât de puţin cunoscut, ca amorul. F ' (Ibid.)

DIN LUMEA ÎNTREAGĂ



Două jumătăţi de adevăr nu fac un adevăr.



65 Vincent van Gogh ., 1853 - 1890

Departe de ţara, mi-e adesea, dor de ţara tablourilor.

(Scrisoare către fratele său Theo, iulie 1880) (Ibid.)



Ideea care se înţelege imediat, adesea nu merită să fie înţeleasă. (Ibid.) Tristeţea şi bucuria depind mai mult de ceea ce suntem, decât de ceea ce ni se întâmplă. (Ibid.) Iluziile pierdute sunt adevăruri descoperite. Petrus Augustus Genestet 1829 - 1861 E liber, fericit şi înţelept Acel ce-a căpătat curajul De-a spune: nu.

(Nu, în Mici poeme profane, 1860)



Poezia-şi are locul peste tot. Mai rămâne doar problema de a şti descoperi. ' \ * yv.ţ!

(Mic interior neo-olandez, 1861) 66 CUGETĂRI ŞTCITATB Frederick Van Eeden X.;v i 1860 - 1932 : Soarele este de acord să treacă şi prin ferestrele mici. (Micul Jean, 1885 - 1906) Arthur van Schendel 1874 - 1946



-



/ Cine-o va



Singura prietenie de preţ este cea care s-a născut fără motiv. (Un vagabond îndrăgostit, 1905) în adevăr, războiul este un spectacol frumos pentru cei care nu-i cunosc cauzele şi sensul. (Amintirile unui prostuţ, 1934) i Eddy Du Perron 1899 - 1940 Ideologia nu este de temut decât atunci când se bazează pe ură. (Contraanchetă, 1933) •'•• • Jan Gommert Elburg '



i-*-''.-"'" '•••••'• ,,..-.. :



1919



•



sî Omul abia ştie ce e omul Poetul ştie tot despre nimic. •.(Trident, 1960) DIN LUMEA î|irREAGĂ Gerard Kornelis Van Het Reve 1923 Dumnezeu ne visează. Dacă se trezeşte, noi dispărem pentru totdeauna. (Interviu, 1972) ' Simon Vinkenoog ' ' ' iiwi >l>



':.".. ;.;;...

PERU



1928



'* - •



Ceea ce sunt nu este o pregătire pentru ceea ce voi fi. , (A trăi în focul morţii, 1969) CUGETĂRI ŞMCITATE Tupac Amaru ~ Ţăranule, stăpânul nu-ţi va mai mânca sărăcia. (Chemare la luptă a ultimului încă împotriva spaniolilor, 1780) Jose Santos Chocano 1875 - 1934 Un oraş nu preţuieşte mai mult decât o grădină de trandafiri. (Oraşul de fier) Manuel Scorza 1928 - 1983 •: în Peru sunt două feluri de probleme: cele care nu se rezolvă niciodată si cele care se rezolvă singure. (Bătăi de tobe pentru Rancas, 1970) Mărio Vargas Llosa 1936 A scrie romane înseamnă un act de rebeliune contra realităţii, contra lui Dumnezeu, contra creaţiei DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 69 lui Dumnezeu care este realitatea. (Romancierul şi demonii săi, 1971) el. Un scriitor nu-şi alege temele, temele îl aleg pe

.GUJGETĂRr Şl ,'CITAT'E



POLONIA

Biernat de Lublin 1465 - 1529 Cel care vara la umbră se-aşează . ; Iarna de foame va suferi; ' Iar cel pe care sudoarea nu-1 înspăimântă în linişte pâinea el si-o va mânca. (Cel leneş în iarnă va suferi) Elzbieta Druzbaca 1695 - 1765



Pentru cei care sunt siguri Nu există drum greşit. Jan Kochanowski 1530 - 1584 Femeia de-i cinstită e-a soţului podoabă şi temelia casei. (Lui Narcis orgoliosul) DIN LUMPA'lNirREAGĂ Ignacy Krasicki 1735 - 1801 Deşi era înconjurat de prieteni buni, iepurele a fost mâncat de câini. (Prietenii, în Fabule) Mai bine să te cerţi în libertate, decât să te înţelegi după gratii. ,. (Sticletele si Mierla, în Fabule), Prefer să prind un şoarece pentru mine, decât o căprioară pentru stăpân. (Ogarul si Pisica, în Fabule) Adam Mickievicz 1798 - 1855 ' ' '" '• ' E mai preţioasă o clipă în aprilie, "u decât o lună întreagă toamna. (Balade şi Romanţe) Cine nu ştie ce-i dragostea trăieşte fericit; nopţile lui sunt liniştite şi zilele trec fără zbucium, în casa lui tihnită. (Strămoşii, 1821 - 1823) Este sfânt pe pământ, cel care a ştiut să se împrietenească cu sfinţii. (Conrad Wallenrod, 1828)



72CUGETĂRI Şl CITATE



DIN LUMEA ÎNTREAGĂ

Cel mai nefericit din toţi este cel care nu mai iubeşte şi nu poate uita c-a iubit. (Resemnare) Fii indulgent cu alţii şi sever cu tine. (Cărţile naţiunii şi ale pelerinilor polonezi, 1832) ' "Blestem asupra popoarelor care-şi ucid profeţii. ' (Prietenilor 'ruşi) Ţara mea, tu te asemeni cu sănătatea. Valoarea ta o ştie doar cel ce te-a pierdut. (Pan Tadeusz, 1834) Juliusz Slowacki 1809 - 1849 Un leac amar este întotdeauna salvator. Inimile pângărite de crima n-au teamă de crimă. f»,, Omul care se vinde valorează şi mai puţin decât cel ce ucide.

• HH t T'



Zygmunt Krasinski 1812 - 1859 •> Sângele ţi se urcă la cap datorită tinereţii - tu nu ştii să-1 stăpâneşti şi numeşti asta entuziasm. ' ' (Opere complete) >J Cyprian Norwid 1821 - 1883 Eşti poet sau vei deveni? sau treci drept poet? (Stigmatul) Cuvântul este testamentul Faptei; ceea ce nu se transformă în fapte, se transmite, se moşteneşte în cuvânt. (Ibid.) Henryk Sienkiewicz ' ' 1846 - 1916 Sufletul omului este ca albina care-şi culege mierea chiar din amărăciunea florilor.



(Fără dogmă) Fiecare are dreptul să ceară ce i se cuvine. (Familia Polaniecki, Ollendorff, 1901) Oriunde omul a muncit, lasă si ceva din inima lui. ' (Ibid.) /;l :; : ; ' ' ,- 'x.'" ••• Boleslav Prus l ' :;::>:;' ;; 1847 - 1912 în magazin a intrat ziua, singurulxslient care nu 1-a decepţionat pe negustor. wJ •A) (Păpuşa) 74 CUGETĂRI Şl CITATE Cel care are puterea în mâinile sale are lumea la picioare. (Ibid.) Se fac multe crime în lume; dar, poate, cea mai mare, este să ucizi dragostea. (Ibid.) Ciudată firea omenească: cu cât avem mai puţină înclinaţie spre martiraj, cu atât o solicităm celor din jur. • (Ibid.) Cel ce cere să i se radă barba să nu se supere dacă-i zgâriat. (Ibid.) Stanislaw Ignacy Witkiewicz , 1885 - 1939 Nu există omenire; există doar bipede la fel de diferite între ele cum diferă elefanţii de girafe. (Adio toamnei) ir-'* Credeţi că scăpaţi de probleme plecând în călătorie — si ele vor pleca după voi. (Ibid.) Jaroslav Iwaszkiewicz 1894 Este o mare greşeală să nu-ţi dai seama de pro-pria-ţi fericire. (Domnişoarele din Wilko, 1933) DIN LUMEA ÎNTREAGA A trai, aceasta ia prea mult timp oamenilor. Scriitori, nu trebuie sa scrieţi cu cerneală, ci cu sânge. Dar nu cu sângele altora. (Ibid.) Atunci când toata lumea cânta la unison, cuvintele n-au importantă.

.

r



•



•



'-



»• »



i



Jan Brzechwa 1900 - 1966,

.'"V IIJ



Moartea? N-are importanţă. Viaţa? N-are importanţă. Totul este să învingi. ' (Pe baricadele^ Varşoviei) Witold Gombrowicz 1904 -. 1969 Fiecare poartă fericirea-n el. (Ferdydurke, 1937) Cel mai bun leac pentru suferinţele noastre este nefericirea altuia. (Ibid.) CUGETĂRI Şl Stanislaw Jerzy Lee 1909 - 1966 Blestemaţi fie dictatorii care au crezut că nu sunt dictatori. (Cugetări nepieptănate)



Daţi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu şi Cezarului ce este al Cezarului. Dar ce mai rămâne oamenilor? (Ibid.) Este foarte periculos să trăieşti. Cine trăieşte, moare. /. ' • (Ibid.) .-«ţ!11. Chiar si masochiştii fac mărturisiri complete când feîlfit torturaţi. Din recunoştinţă. ,. ' ' ' (Ibid.) Adolf Rudnicki 1912 "" '"•'" Este mai uşor de suportat lipsa, decât excesul de sentimente. (Bagheta) Disperarea este un fel de mâncare care revine, invariabil, pe masa noastră. (Ibid.)

'



' i'til



DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Kazimierz Brandys 1916 Tradiţia este suma valorilor învechite. (Scrisori către doamna Z.) Memoria (...) înseamnă ceva mai periculos decât imaginaţia. (Ibid.) : ••'- Tadeusz Rozewicz i,,-.,. 1919 împresurat de-activităţi Ce nu pot aştepta Uitasem că ar trebui Să mai şi mor. (Impre^ati!ă@tietiviffiţi,»î962) 78

t'



'



,



'



PORTUGALIA



•••:> «fcT=.



Francisco de Sa de Miranda / 1481 - 1558 ';4,1,. Oh! Lucruri fără rost, atât de schimbătoare, există vreun suflet ce s-ar încrede-n voi? (Sonet) Luis de Camoens 1525 - 1580 • Cu cât mai mult tu mă jigneşti Cu-atât eu te iubesc. (Sonet) Un rege slab slăbeşte poporul cel mai puternic. (Lusiadele) 1 ;>v,x. Fernando Pessoa 1888 - 1935 în totul am dat greş s)v Dar cum n-aveam ambiţii Probabil acest tot să nu fi fost nimic. (Tutungerie) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 79 Când am vrut să îmi scot masca O lipisem de obraz. /: Când am scos-o, în oglindă, "" Am văzut că-mbătrânisem. (Ibid.) N-am nici ambiţii, nici dorinţe '" '.'^ Să fiu poet nu-i din ambiţii '

E r i i 1 x" •' *>• " S^ /'*



-un lei al meu de a li singur.



(Paznicul cirezilor)

Poetul poate simula.



El simulează-atât de bine Că simulează chiar durerea, Durerea pe care-n adevăr o simte. (Poeme lirice, Autopsihografie) Un zeu se naşte. Alţii mor. Adevărul nici n-a venit, nici n-a plecat: doar Greşeala s-a schimbat. (Crăciun) Patria mea este limba portugheză. (Interregn)

.AV. . MS



Florbela Espanca >r .'••#,*.• 1894 - 1930 Cine ne-a dat ochi pentru a vedea stelele şi nu ne-a dat şi mâini pentru a le atinge?

(A iubi) • t? (. ', >



80



CUGETĂRI si CITAŞI

DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Antonio de Navarro 1902 Faţă-n faţă cu-a mea soartă Eu sunt cel ce ţes urzeala De filigran în muzica tăcerii ce mă mistuie. (Poem al mării) Alberto de Lacerda 1928 • • ' ;>r '•'" Frumuseţea-şi-ntinde rădăcinile-n noaptea ce cade neatinsă dintr-o altă zi. (Omagiu lui Piero della Francesca) Herberto Helder 1930 In fiecare femeie există o moarte tăcută. (Dragostea tăcută)



ROMÂNIA : Grigore Alexandrescu 1810 - 1885 "Ba să-ţi cauţi treabă, că mănânci trânteală; S-a schimbat boierul, nu e cum îl ştii; «.*> Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială Primit în casă dacă vrei să fii."

(Boul şi viţelul, Fabule)



"Adevărat vorbeam Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei, Că voi egalitate, dar nu pentru căţei."

(Câinele şi căţelul, Fabule)



După suferiri multe inima se-mpietreşte Lanţul ce-n veci ne-apasă uităm cât e de greu; Răul se face fire, simţirea amorţeşte Si trăiesc în durere ca-n elementul meu.

(Anul 1840)



Titu Maiorescu 1840 - 1917 Ai un bloc de marmură: dacă-1 foloseşti pentru a-mi face caricatura, în ce vei mai putea putea sculpta o Mmervă? (în Articole critice, 1908)

82 CUGETĂRI Şl CITATE Lucrul cel mai important nu este numărul de idei adunate în mintea ta. ci legătura care le uneşte. ' (Ibid.) Acolo unde există o necesitate, trebuie să fie şi o posibilitate. (Ibid.) Don Quichotte a luat morile de vânt drept uriaşi; oamenii obişnuiţi îi iau pe uriaşi drept mori de vânt.



(Ibid.) Mihai Eminescu 1850 - 1889 De la Nistru pan' la Tisa '•»:•• Tot românu plânsu-mi-s-a ^Kj-s Că nu mai poate străbate £;•;> ... 7 Un sunet de clopot în orele sfinte, Un vis ce îşi moaie aripa-n amar, Astfel ai trecut de-al lumii hotar. (Mortua est). Cu mâine zilele-ţi adăogi, • . . Cu ieri viaţa ta o scazi u i. Si ai cu toate astea-n faţă De-a pururi ziua cea de azi. (Cu mâine zilele-ţi adăogi...) Si când gândesc la viaţa-mi, îmi pare că ea cură încet repovestită de o străină gură, Ca şi când n-ar fi viaţa-mi, ca şi când n-aş fi fost. Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost De-mi ţin la el urechea şi râd de câte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult. (Melancolie) Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici; Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici. Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei, Sa-i împărţi în două cete: în smintiţi si în mişei, Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, 84 CUGETĂRI Şl CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 85 Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni! , ' (Scrisoarea a III-a)



.f'-''' • ' Ion Luca Caragiale 1852 - 1912 Vrei să cunoşti lucrurile? Priveşte-le de aproape. Vrei să le iubeşti? Priveste-le de departe. (tn Convorbiri literare, 1880) între o insectă care trăieşte doar o zi la umbra unei piramide egiptene şi această piramidă, care este diferenţa cea mai mare? Mărimea? Grosimea? Soliditatea materială? Categoric nu. Diferenţa cea mai



mare este că insecta trăieşte şi piramida nu. (Câteva păreri, 1896) "Industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire..." (O scrisoare pierdută) "Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale... Din această. dilemă nu puteţi ieşi... Am zis..." ' ' (Ibid.) "Dacă n-o mai plăti nimenea bir, soro, de unde or să aibă cetăţenii leafă?" "Treaba statului, domnule, el ce griji are? Pentru ce-1 avem pe el? e datoria lui să-ngrijească să aibă oamenii lefurile la vreme..." (Conu Leonida faţă cu reacţiunea) i vrf Barbu Delavrancea 1858 - 1918 s Bogdane, turcii sunt mai credincioşi ca creştinii cuvântului dat... Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan care v-a fost baci până la adânci bătrâneţe... că Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri ş-a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor... (Apus de soare, act HI) Alexandru Vlahuţă 1858 - 1919 ' .& . ;jf,j ,_, Dormi iubito, dormi în pace. N-am venit să-ţi tulbur somnul. Nici să plâng... La ce-am mai plânge pe-adormiţii întru Domnul? (Dormi în pace) Humă nemaiîncălzită de simţiri şi de idei! Nu de moarte mă cutremur, ci de veşnicia ei. '(Din prag..,), Căci, rupţi din valu-i, s-asvârl în soare Nenumăraţii stropi de viaţă, :r Şi-n al ei haos recad, când moare Clipa de care, lacomi, se-agaţă. (în amurg...) •J mb .'atogrb&n i;îcu;jB'J :;>s>g ii.fi r.iV'



86 CUGETĂRI şi

UN LUMEA ÎNTREAGĂ 87 George Coşbuc '; 1866 - 19'18 Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos « • Din case, goi în ger şi-n vânt, ' Ne-aţi scos şi morţii din mormânt •'• O pentru morţi si-al lor prinos '' Noi vrem pământ. (Noi vrem pământ.)

V >M' "•>., i



'•:•:> s-v •' •'•'•



Theodor Pallady 1871 - 1956 Opera de artă este expresia unei emoţii analizate, decantate, trecută prin filtrul gândirii. La ce foloseşte oare talentul când nu ai Nimic de spus? Sunt incapabil să pictez pur şi simplu, fără să am ceva de exprimat. .'.', Frumuseţea, ritmul, armonia sunt pentru mine un 'popas, dar cât de rar... ' Garabet Ibrăileanu » ...

:*. ,-'U: 1871 1936 .,;;'.. ,



Un prost nu spune lucruri inteligente, dar un om inteligent spune multe prostii. (Privind viaţa, 1930) Când poţi spune de ce iubeşti o femeie, nu o iubeşti cu adevărat. (Ibid.) Oamenii inteligenţi se împart în dpuă pategoni. cei bum si cel'răi Prostii aparţin doar uneia: eea,a



răilor \'

>i



•'.'



'



»,



(Ibid)



> i t 1871 - 1940 "' Când nu trăieşti, este uşor să nu faci păcate. » ' ' *, ,,-.•, (Cugetări, 1911) m Mulţi cred că pot iubi umanjţatea fără a iubi o singură fiinţă umană. ^- ?• '#*fi;î,J';



:t^j i-rt/^'-iîî •:'•'•



(ibid.)



Până acum oamenii n-ăls'.găsit( alt -drum spre adevăr decât greşeala. . (Ibid.) Omul cu adevărat bun esti'dto'dŞ%âfŞ;,ar fi putut fi rău si n-a fost. •. ;- -; ,-.^#v£Wjj.,Vin:v» 1 : •ţ- 1"™'"' (Ibid.) CUGETĂRI ŞK'O Constantin Brâncuşi 1876 - 1957 t*'.. '" Lucrurile nu sunt greu de făcut, ceea ce este greu este să fim în stare să le facem. Vi (Catalogul expoziţiei din New-York, 1925) Priviţi lucrurile până le vedeţi; cei mai aproape de Dumnezeu le-au văzut. (Ibid.) Creează ca Dumnezeu, comandă ca u?1 rege, munceşte ca un sclav. v' ' (Ibid.) Tudor Arghezi (!j. , 1880 - 1967 Gândirea mea se pierde-n fum ,, Tot căutând un vreasc de rost . j, , într-aste drumuri fără drum, în care toate doar au fost. Si nu mai sunt acum. Vrei tu să fii pământul meu Cu semănături, cu vii, cu eleşteu^; , Cu pădure, cu izvoare, cu jivini?, . , (Doliu) Iubirea ta să fie asemeni unui, rit, 'Ca sufleţujt;4in rugă»să iasă-ntinerit.



DIN LUMEA ÎNTREAGĂ

Ion Minulescu

141



" ' '' 1881 - 1944 Tu crezi c-a fost iubire-adevărată... Eu cred c-a fost o scurtă nebunie... Dar ce anume-a fost, Ce-am vrut să fie Noi nu vom şti-o poate niciodată... (Celei care pleacă) Vorbesc cu mine însumi, cum aş vorbi c-un frate întors rănit din lupta cu zilele de ieri (...) (De vorbă cu mine însumi)

•f



Răsar, , ; Mă-nalţ. . ;• r Cobor Si-apoi dispar, Şi-apusul meu e totuşi răsărit... (Romanţa soarelui) Păreri de rău, păreri de rău Ecouri stinse apocrife Si totuşi pline de ecou Voi sunteţi negrele tarife Pe care moartea le-afişează în propriul meu cavou.



(Romanţă apocrifă) Şi se făcu lumină!... Şi iată-te stăpână pe cei ce-aveau să fie stăpâni pe-ntreg pământul...



90

CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ



91

Si iată-te-mpreună cu ei, pornind de mână, ca să-i deprinzi cu focul, cu ploaia şi cu vântul... (Strofe pentru lumină) ' •' '. Octavian Goga 1881 - 1938 în drum mi se desfac prăpăstii, Şi-n negură se-mbracă zarea. '('. Eu în genunchi spre tine caut: Părinte, orânduie-mi cărarea!



•ju r

M», ţ



(Rugăciune) Eu vă chem din visuri Vă cobor din stele, Vă alint în taină, Cântecele mele... , (Cântecele mele) Gheorghe Bacovia 1881 - 1957 Imensitate, veşnicie, Pe când eu tremur în delir, Cu ce supremă ironie, Arăţi în fund un cimitir. Oraşul doarme ud în umezeala grea Prin zidurile astea, poate, doarme ea; Case de fier în case de zid Si porţile grele se-nchid.

'*.,(.



(PSMs)

Hi



(Nocturnă)^ Liceu, - cimitir Al tinereţii mele în lume m-ai dat în vâltorile grele c 'i Nu supliciul este groaznic ci pregătirea lui. (Oblomov, 1858) 100 CUGETĂRI SI CITATE Există o artă - arta cuvântului - care nu are limite: poezia. (Prăpastia, 1869) '", ;*Sl ', Alexandr Herzen : i"""*' ll': •" ' 1812 - 1870 Nu-i suficient să descoperi o ţară în care totul merge şi mai rău, pentru a dovedi că ce se întâmplă aici este perfect. (Scrisori din Franţa si Italia, 1847 - 1852) Acolo unde cuvântul este ocrotit, cauza va fi salvată. f (La malul celălalt, 1848) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ



101

Iertăm întotdeauna ceea ce înţelegem. (Un erou al timpului nostru, 1840) Dragostea este ca focul, dacă nu este alimentată, se stinge. , •«• > Originalitatea unui autor depinde mai puţin de stilul său decât de felul de a gândi. (Scrisoare, 1887) Cine nu ştie să fie servitor, nu va putea fi stăpân. (Scrisori, 1888) Oricare ar fi subiectul conversaţiei, un veteran va vorbi numai de război. (Scrisori, 1888) A scrie (pentru critici). Treabă zadarnică! E ca şi cum ai pune un om răcit să miroasă o floare. (Scrisori, 1888) kl> ft'/' B).



(Ibid.)



1:08

CUGETĂRI SI CITATE



109

Dacă vi se dă o calea, nu căutaţi în ea bere. (Ibid.) Viaţa nu trebuie arătată aşa cum este, ci aşa cum o vezi în vis. (Pescăruşul, 1896)

*'Arta este ordine, armonie. (Ibid.) u>- Nu există roluri mici, există doar actori netalentati. (Ibid.) Maxim Gorki 1868 - 1936 Uneori, minciuna arată mai bine ca adevărul ce se petrece în suflet. (Vagabonzii, 1892 - 1897) A avea talent înseamnă să ai încredere în tine, în propriile tale forte... (MM de noapte, 1902) Conştiinţa, doar cei puternici au nevoie de ea. ' ' (Ibid.) Oamenii caută mereu, vor să găsească mai binele. (Ibid.) Omul se naşte pentru ca într-o zi să se nască un om mai bun. (Ibid.) Pentru un artist, libertatea este la fel de necesară ca talentul şi inteligenţa. (Copiii soarelui, 1905) Când eşti puternic, trebuie să fii bun. ' (Barbarii, 1906) Niciodată un bogat nu se bucură din toată inima, aşa cum poate s-o facă un sărac. -"• ' (Vassa Jeleznova)



jj



ifo

CUGETĂRI SI CITATE Oamenii n-ar păcătui dacă Dumnezeu n-ar îngădui păcatul. (Ibid.) Poţi înşela pe toată lumea, dar adevărul nu. (Ibid.) Ivan Bunin 1870 - 1953 Gelozia este lipsa de respect faţă de persoana pe care o iubeşti. (Taina sfântă a dragostei) Vsevolod Meyerhold 1874 - 1942 Esenţialul în artă este simplicitatea. Dar fiecare artist înţelege simplicitatea în felul său. (Teatrul teatral) Teatrul are o particularitate surprinzătoare: un actor talentat întâlneşte întotdeauna un spectator inteligent. ,, , . ' (Ibid.) 1 " Nikolai Evreinov 1879 - 1953 Pe scenă, doi ori doi fac trei sau cinci: depinde de intensitatea dramatică.



(Invenţii teatrale) DIN LUMEA ÎNTREAGA Conform eticii mele teatrale, dreptul nostru este de a avea "emoţii"; datoria noastră este de a le crea. Restul nu-i decât literatură. (Ibid.) Alexandr Blok 1880 - 1921 Arta este presentimentul adevărului. A nu respecta tradiţia este tot tradiţie. Andrei Biely 1880 - 1934 Credea în străluciri de aur Si razele de soare 1-au ucis. (Prietenilor mei, 1907) Anna Ahmatova 1889 - 1966 Cum să trăiesc cu o povara Ce îndrăznim să-i spunem muză (...) Mă zgâlţâie mai rău ca febra Si-apoi întregul an stă mută. Dacă eu mor, cine va scrie Aceste versuri?... Cin's-anime 112 - CUGETĂRI SI CIT/W E Cuvintele ce vi le-aş spune, Ce niciodată nu vor cânta. Boris Pasternak 1890 - 1960 (Poeme, Celebritatea nu-i frumoasă Şi nu e ceea ce ne-nalţă. (Când va fi frumos) Omul este făcut să trăiască şi nu pentru a se pregăti să trăiască. (Doctor Jivago, 1957) Cu cât iubim mai mult, cu atât vedem o victimă în obiectul adoraţiei noastre. (Ibid.) Revoluţiile produc oameni de acţiune, fanatici cu ochelari de cal, genii mediocre. (Ibid.) Revoluţiile durează săptămâni, ani, apoi, timp de zeci şi sute de ani, este adorat ca ceva sfânt acel spirit de mediocritate care le-a provocat. (Ibid.)

V •'•••.' '



Mihail Bulgakov i„ „ju Hârtia scrisă arde greu.

',;' '" ' "'î* ' il,"'i"''V



1891 - 1940



•'



'•



(Maestrul .şi Margareta) Ilya Ehrenburg



1891 - 1967 Literatura nu schimbă ordinea stabilită, ci oamenii care fac această ordine. (în întâmpinarea lui Cehov) Arta cere nu numai observarea vieţii, ci şi o participare activă. (Ibid.) Artistul vede ceea ce nu mai există sau ce n-a existat încă în realitate. (Un scriitor în Revoluţie) Vladimir Maiakovski 1893 - 1930 Tuturor.

Eu mor, nu-i nimeni vinovat. Si fără bârfe. Defunctul le detesta. ', ;> iv "H "" 1897 - 1937 "" ' ' Vl " Spune-mi ce citeşti şi eu îţi voi spune cui i-ai furat cartea. (Blocnotes) Pofta vine stând la coadă. .}' (Ibid.) Există totuşi o diferenţă între noi: tu te plictiseşti cu mine si eu mă plictisesc fără tine. (Ibid.) Mihail Şolohov f, 1905 -' 1978 Viaţa impune oamenilor legile sale, care nu sunt kârtse nicăieri*,,-- ; /(,



:-t 1933



'



', ,., ]9



(Ibid-)



Omul nu trebuie să facă glume cu sufletul său.

LUMEA ÎNTREAGĂ



121 ,,-.; O adevărată căinţă este cea mai bună doctorie contra bolilor sufletului. (Muncile lui Persiles si Sigismunda, 1617) Răzbunările pedepsesc, dar nu înlătură greşelile. '(Ibid.) . Un ţânţar supără de obicei mai mult decât ocroteşte un vultur. .• i; - -••> >•>'••• .-A-- ' "" (Ibid.) Vicente Espinel 1550 - 1624 Bolnavul este mai recunoscător doctoriei care-1 vindecă decât sfatului care-1 fereşte de boală. ''•"*•" (Viaţa scutierului Marcos de Obregon, 1618) Felix Lope de Vega 1562 - 1635 Cine nu cunoaşte iubirea, trăieşte în mijlocul sălbăticiunilor, dar cine nu iubeşte cum trebuie, înspăimântă sălbăticiunile... (Dacă femeile erau oarbe!) Nerecunoscătorul scrie binele în apă şi răul în piatră. (Frumoasa Esther, 1621) '- Cei umili şi cei puternici sunt egali în timp ce dorm. (Cântec)

* ' ' ii



Luis Velez de Guevara 1579 - 1644 Si ceea ce-i frumos n-a fost niciodată egal cu ce-i măreţ. (Să domneşti după moarte, 1652) l. Francisco de Quevedo 1580 - 1645 Delincvenţii fac mai puţin rău decât un judecător nepriceput. '-••• (Politica lui Dumnezeu si conducerea lui Hristos, 1617 - 1626) Cel care-şi schimbă locul fără a-şi schimba viaţa şi obiceiurile nu-şi va îmbunătăţi nici9dată condiţia. (Povestea vieţii lui Buscon, Î626) Nu e mult de la resemnare la ipocrizie. (Cugetare) Cine/;îs©"-preocupă să, ^egrete tţecutul, pierde prezentul şi pune în pericol viitorul. *' , 1581 - 1639 ; Legile în mâna regilor 1 care le fac, sunt de ceară.



'



^



(Piepturile favorizate) - i. Pedro Calderon de la Barca ..; '" 1600 - 1681 Eu sunt o mică lume şi de aceea spun că dacă-mi jŞunt stăpânul, sunt şi stăpânul lumii. (Marea Cenobie) Păstrându-mi neutralitatea Eu mă condamn să umblu singur, ; Fiind neutru nu pot fi Nici bun prieten, nici duşman. (Al doilea Scipion) Şansele care se pierd -i Sunt cele mai mari neşanse. (Casa cu două intrări trebuie păzită zi si noapte, l, ' 1662) ,v! Baltasar Gracian 'Uut:, r t?*' ,' '& 1601 - 1658

' l



Primul' Steltnli al inculturii este presupunerea că ştie ceva. ' >' (Omul cinstit, 1644)

DIN LUMEA ÎNTREAGĂ



123 , 4|i: Bemto Jeronimo Feijoo 1676 - 1764 Toţi cei ce ştiu puţin vor să arate pretutindeni ceea ce ştiu. (Teatru critic, 1726 - 1741) Tăcerea este sanctuarul prudentei. (Omul de la curte) Cel ce va fi propriul lui stăpân, va fi curând şi al celorlalţi. (Ibid.) Cârja Timpului face mai multă treabă decât măciu-ca lui Hercule. (Ibid.) Da şi nu se pot spune foarte repede; dar înainte de a le spune, trebuie gândit mult timp. (Ibid.) Leacul răului constă uneori să uiţi răul şi să uiţi leacul. (Ibid.) O parte a lumii râde de cealaltă şi una şi cealaltă râd de nebunia lor comună. Nu există profesor care să nu poată fi elev. (El Criticon, 1651) 184

CUGETĂRI SI -CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 125 Jose Cadalso 1741 - 1782

f



. Patriotismul rău înţeles, în loc de a fi virtute, devine un defect ridicol. ,,. (Scrisori marocane, 1768) Jose de Espronceda 1808 - 1842



^



Juan Donoso Cortes - 1853

K; :.

J



1809

f



Un soldat este un sclav în uniformă. (Discurs, 1849) Mariano Jose de Larra



1809 - 1837 E mai uşor să negi lucrurile, decât să te informezi despre ele. (Articole de moravuri)

'' r ' '



Geniul, ca şi cedrul din Liban, trăieşte pe vârfuri, creşte şi se întăreşte în luptă cu furtuna'. , (Ibid.) Este trist când te gândeşti că printre numeroşii oameni care şi-au imortalizat numele în paginile istoriei noastre, numărul celor care au acţionat pentru înflorirea ei este atât de mic. (Lecturi spaniole) Fericiţi cei ce tac; căci ei se înţeleg. i Juan Valera 1827 1905 ,-. i -j • Binele trebuie să fie mereu la modă. Gustavo Adolfo Bequer 1836 - 1870 (Cuvântul) (Articol) , Singurătatea este foarte frumoasă... când ai lângă tine pe cineva căruia să i-o spui. (Scrisori literare către o femeie)

•.)*,



' Nlife nimic mai trist decât tristeţea unui om ves.el. (Bucuria căpitanului Ribot, 1Ş99) Marcelino Menendez Y Pelayo 1856 - 1912 Ce păcat că mor când îmi rămâne atât de mult de citit! , ţ • -..f >^ > "• . • "• ""'* '.''/. *• Angel Ganivet 1862 - 1898 &w*-;'«i* •!&•••'>:

.": */



Arta unui prinţ constă în a face binele, personal şi răul, cu mâna altuia. (Cucerirea regatului Maya, 1897) 'Orizontul este în ochi şi nu în realitate. (Scrisoare, 1895) Miguel de Unamuno " 1864 - 1936 Nu trăim decât din contradicţii şi pentru contradicţii; viaţa este o tragedie şi o luptă veşnică fără victorie şi fără speranţa unei victorii; ea este contradicţie. (Despre sentimentul tragic al vieţii, 1913) Filozofia şi religia sunt rivale şi din această cauză au nevoie una de alta. (Ibid.) Jacinto Benavente ,* |j n : • -J» 1866 - 1954 " " !-: Disciplina constă în faptul că un imbecil se face ascultat de oameni mai inteligenţi ca el. (însemnări)



Banii nu ne pot face fericiţi; dar numai ei singuri compensează faptul că nu suntem. (Trandafiri de toamnă, 1905) Ironia este o tristeţe care nu poate plânge şi atunci surâde. (Omagiu teatrului spaniol, 1905) Duşmanul începe să devină periculos când începe să aibă dreptate. (După masă) Goliciunea; este sinceritatea trupului: o probitate pe care nu toată lurflBa o poate avea. (Filozofia modei) Lecţiile vieţii1 ne învaţă că, uneori, pentru a fi bun, trebuie să încetezi de a rM fi cinstit. (Fiul lui Polichinelle)

, l • !.XÎ )'!. »îi JB/'l !•' i



! i'jhii't M-f rf«"v n M n



CUGETĂRI ŞlvCfTATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Vicente Blasco Ibanez 1867 - 1928 Pasiunile artistului sunt asemenea florilor, prin parfumul lor intens şi scurta lor dujată. (In portocali, 1900) Mila este mijlocul de a întreţine sărăcia, de a o provoca şi de a o face durabilă. (Intrusul, 1904) Pio Baroja 1872 - 1956 Armata nu trebuie să fie decât braţul naţiunii, niciodată capul. (Ucenicul conspirator, 1913) Omul: un milimetru peste maimuţă, când nu este cu un centimetru sub porc. (Marele vârtej al lumii) Manuel Machado , , ,



:•-.,> '•• ' 1874 - 1947 -r Idealul meu? Să dorm, fără nici o iluzie... (Oleandri) Să aibă viaţa grijă să mă omoare pentru că eu n-am grijă s-o trăiesc! .,• .. ,,. „, --, Antonio Machado 1875 - 1939 Luaţi seama: o inimă solitară nu este-o inimă. Ieri am visat că îl vedeam Pe Dumnezeu şi că-i vorbeam; şi am visat că-s ascultat... Apoi visam că am visat. (Proverbe şi cântece) Feriţi-vă de autodidacţi, mai ales când se laudă că sunt! (Juan de Mairena, 1936) Cultul vostru pentru muncă să fie cultul lui Her-cule, un semizeu, nu al unei divinităţi perfecte, deoarece zeii propriu-zişi nu muncesc. (Ibid.) Ricardo Leon 1877 - 1943 Plictiseala este expresia supremă a indiferenţei, h wv«*i (Scoală sofiştilor, 1910)

130 CUGETĂRI



Juan Ramon Jimenez 1881 - 1958 Poemul trebuie să fie ca o stea, care este o lume şi pare un diamant. ;:«> (A doua Antologie poetică, 1923) i; Cine învaţă o nouă limbă câştigă un nou suflet. (Cugetare) '/ti



în fiecare simţ sunt celelalte cinci. J; '(Caietele M Juan Ramon Jimenez) Pablo Picasso *::: M'';,â'r- %8&li 1881-1973 "*-$• •Am fost surprins de folosirea abuzivă a cuvântului evoluţie. Eu nu evoluez, eu sunt. Nu există, în artă, nici trecut, nici viitor. Arta care nu este în prezent, nu va fi nici în viitor. (Discuţie cu Marius de Zayas, 1923) Un tablou este un ansamblu de acumulări. La mine, un tablou este un ansamblu de distrugeri. (Discuţie cu Christian Zervos, în Caietele Artei, 1935) jEu, -pii, cant, >eu găsesc. ' (Studiu de femeie) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 131 Eugenio d'Ors 1882 - 1954 Patria poate acorda mai multă încredere unui critic care munceşte decât unui entuziast care vociferează. (U-turn-it, 1925) Stilul seamănă cu unghiile: este mai uşor să-1 ai strălucitor decât curat. (Dialogurile pasiunii meditative) Este îndeajuns să priveşti un lucru cu atenţie pentru ca el să devină interesant. (Noul glosar, 1947) Jose Ortega Y Gasset 1883 - 1955 Ceea ce face dintr-o problemă o problemă, este contradicţia pe care o conţine. (Reflecţiile lui Quijote, 1914) Poezia este astăzi algebra superioară a metafore(Dezunuinizarea artei, 1925) în loc să picteze lucruri, s-au apucat să picteze ideile.



(Ibid.)

132 CUGETĂRI SI CITATE Amerigo Castiro 1885 - 1972 " Istoria trebuie să menţină viaţa în viaţă. (Realitatea Spaniei, 1954) Gregorio Maranon 1887 - 1960 ' ' Marii eroi nu sunt cei care au învins, ci cei care au căzut în luptă vrând să realizeze isprăvi neobişnuite şi supraomeneşti. (El Greco şi Toledo) Rapiditatea, care este o virtute, îşi generează viciul, care este graba. Benjamin Jarnes .,;.,, 1888 - 1949 Romanul este arta de a crea un om, biografia este arta de a-1 reînvia. (Biografie şi Roman, în Revista de las Indias, bogota, 1946) Ramon Gomez de la Serna .v,i»:|»•;•



Vicente Aleixandre v».. i 1898 - 1984 •-....'!..•,;;.,• Să iubeşti, să iubeşti, cine nu iubeşte dacă s-a născut? ; (Unei moarte) Federico Garcia Lorca (Spania, pasiuhectf'Vietif, 1954) 1l ' ift'ţM!;i; U ;-„ „ n., , ;....... (Jurnal, 1723) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 13§ Benjamin Franklin 1706 - 1790 La douăzeci de ani domină voinţa; la treizeci, mintea; la patruzeci, raţiunea. (Almanahul Bietului Richard, 1733 - 1758) Nepăsarea aduce mai multe prejudicii decât incultura. (Ibid.) Dacă există căsătorie fără dragoste, atunci există si dragoste fără căsătorie. (Ibid.) Celibatarul nu are valoarea pe care o dobândeşte prin căsătorie; el seamănă cu jumătatea desperecheată a unor foarfeci. (Ibid.) Un plugar care stă drept e mai demn de respectul nostru decât un nobil în genunchi. (Ibid.) Femeile, băutura, jocul şi înşelăciunea micşorează averea si sporesc nevoile. ' (Ibid.) Nimeni nu predică mai bine decât furnica, si ea nu are glas. (Ibid.) 110

CUGETĂRI SI CITATE Dacă toată bogăţia unui om se află în mintea sa, nimeni nu va putea să i-o fure. ' (Ibid.) Trei mutări fac cât un incendiu. (Ibid.) ...... Creditorii au memorie mai bună decât debitorii.

;A



.



' (Ibid.)

' Cei lipsiţi de judecată dau mese bogate unde mănâncă cei înţelepţi. (Ibid.) A face paradă de ceva e şi fals, şi costisitor. Etalarea este si amăgitoare si costisitoare. (Ibid.) Soţia devotată, câinele credincios şi banii în pungă — iată trei prieteni statornici. (Ibid.) Dacă vreţi să aflaţi valoarea banilor, încercaţi să-i luaţi cu împrumut.



(Ibid.)

Ca să fii apreciat în arta conversaţiei, trebuie să admiri puţin, să asculţi mult, să fii modest, fără a te



remarca prin deşteptăciune, subliniind, în schimb, pe cât posibil, isteţimea celorlalţi. (Autobiografie, 1818)

tft'i». "t iun,



[e răi, având o religie, •• -/,'MrîKtf.i. (Ibid.) '"sunt; :urg,ar fi, dacă nu ar avea-o?

DJN'JSMM'EA ÎNTREAGĂ



George Washington



,0,



j,,, ,.',,



1732 - 1799



.,'V'Yt,



(1829) Horace Mann 1796 - 1859 Şcolile'jeprezintă liniile de apărare ale republicii. T • ', (1844) Amos Bronson Alcott 1799 - 1888 Egoiştii nu ştiu să stea de vorbă cu cineva; ei vorbesc doar cu ei înşişi. . «*., iu (Tablete, 1868) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Secolul XIX Negru: La angajare, cei din urmă, La dare afară, cei dintâi. Respect munca, după cum îmi respect mama: nu le-as atinge nici măcar cu o floare. Ralph Waldo Emerson 1803 - 1882 Influenţa morală a naturii asupra unui om consta Zicale ale negrilor Noi cultivăm grâul, V• . :y>:,. f



,



AbraKam Lincoln



.' : ?--:':i* 1809 - 1865 '•• . • ':':" •• 'w ' Un buletin de vot este mai puternic decât un glonte. (Discurs, 1856) Pierderea unui duşman nu compensează pe aceea DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 149 a unui prieten. (Scrisoare, 1862) Nu schimbaţi calul când vă aflaţi în mijlocul râului. (Discurs, 1864) ,i f Şir OHver Wendell Holmes 1809 - 1894 Dacă am arunca la fundul mării toate doctoriile pe care le folosim, sunt convins că nouă ne-ar fi mult * sf mai bine, dar peştilor le va fi mult mai rău.(Discurs, 1860) Nebunia este, deseori, logica unei minţi pline de bun simt, oprimate. (1865) James Freeraan Clarke ;



1810 - 1888

' • \' i . A. H



;'



: ---i



Diferenţa dintre un politician şi un om de stat constă în faptul că primul se gândeşte la următoarea alegere, iar cel de-al doilea, la următoarea generaţie. (Discurs) Margaret Fuller 1810 - 1850 Femeia care poate trăi fără sprijinul unui protector se va căsători cu multă demnitate. (Femeia în secolul XIX, 1840) Harriet Beecher-Stowe 1811 - 1896 > , Sclavul devine un tiran îndată ce coate să o facă. (Coliba M Moş Toma, 1852) Henry Ward Beecher 1813 - 1887

583



.Clasele ignorante sunt clasele periculoase. (Proverbe, 1870)

•''•-'''



150 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ



151

Cinicul nu vede calităţile unui om dar îi descoperă imediat defectele. (Evoluţie şi religie, 1885) Richard Henry Dana 1815 - 1882 A munci, a o duce greu, a muri în chinuri şi apoi a merge în iad, ar fi din cale afară de greu de îndurat. (O voce din teuga din faţă, 1840) T Frederick Douglass 1817 - 1895 Cei care susţin că vor libertate dezaprobând tulburările sunt asemenea ţăranului care ar dori să-şi strângă recolta fără a fi arat ogorul. (Autobiografie, 1881)

H'.* '



Henry David Thoreau 1817 - 1862 Să fim mai întâi oameni şi abia după aceea supuşii unei ocârmuiri. j (Neascultarea civilă, 1849) Opresorul nu îşi dă seama de gravitatea opresiunii cât timp este tolerată de cel oprimat. (Ibid.) îşi vor da oare seama oamenii că politica nu-i totuna cu morala şi că ea se ocupă numai de ceea ce este oportun? (Sclavia în Massachussetts, 1849) A fi filozof înseamnă a rezolva unele probleme ale vieţii nu numai în teorie, ci si în practică. (Walden, 1854) Există un singur remediu pentru dragoste: a iubi mai mult. (Jurnal, 1833) Sunetul pompei care scârţâie este tot atât de necesar ca si muzica sferelor. (Ibid. 1841) Mintea şi mâinile iscusite dovedesc experienţa lor. Inima nu are experienţă. (Ibid., 1842) Poezia nu reprezintă altceva decât echilibrul mental al vorbirii. (Ibid.) Dacă eşti scriitor, scrie ca şi când zilele ţi-ar fi numărate, deoarece, în maioritatea cazurilor, aşa sunt. (Ibid., 1852) James Russell Lowell 1819 - 1891 : Natura dă tuturor posibilitatea de a face ceva: cel care doreşte să scrie şi nu poate, devine critic. ' (O fabulă pentru critici, 1848)



152

CUGETĂRI SI CITATE LUMEA'INTREAGĂ 153 în balanţa sorţii, muşchiul nu are niciodată o greutate 6gală cu a creierului. (Bigelow Papers, 1849) '



,

Herman Melville 1819 - 1891 „., Dacă natura nu este împotriva noastră, nu este nici de partea noastră. (Typee, 1846) trop. Adolescentul dezamăgit este cel mai mare mizan(Ibid.) Tot ce se referă la război este o palmă dată bunului simţ. (Bluza marinărească albă, 1849) Eşti şi tu un rechin, bineînţeles, dar dacă izbuteşti să ţii în frâu rechinul din fiinţa ta, vei fi un înger, deoarece toţi îngerii nu sunt decât rechini foarte bine stăpâniţi. (Moby Dick, 1851) Unde se găseşte ultimul port de unde nu vom mai ridica ancora? (Ibid.) Civilizaţia se deosebeşte' de barbarie sau reprezintă un stadiu avansat al ei? • (Israel Potter, 1855) Walt Whitman 1819 - 1892 în univers nu există ceva mai divin decât omul. Totul se rezumă la cultul fiinţei umane. (Prefaţă, 1872) A vedea, a auzi, a pipăi sunt tot atâtea minuni; fiecare parte, fiecare particulă din făptura mea este o minune.



(Ibid.) Pendula arată clipa, dar cine arată veşnicia? (Ibid.) Ulysses S. Grant 1822 - 1885 Nu cunosc o cale mai bună pentru anularea legilor prost întocmite decât aceea de a cere stricta lor aplicare. (Discurs inaugural, 1869) Andrew Carnegie 1835 - 1919 Problema fundamentală a epocii noastre este buna gospodărire a bogăţiilor, astfel încât raporturile dintre bogaţi şi săraci să fie armonioase. (Evanghelia Bogăţiei, 1889) 154 CUGETĂRI Mark Twain 1835 - 1910 Munca înseamnă ceea ce eşti silit să faci; jocul, tot ce faci de bunăvoie. (Aventurile lui Tom Sawyer, 1876) Cei ce vor încerca să găsească vreo noimă în această povestire vor fi urmăriţi; cei ce caută să-i descopere un tâlc moralizator vor fi surghiuniţi; cei care se trudesc să-i afle intriga vor fi executaţi. (Aventurile lui Huckleberry Finri, 1884) Pentru a reuşi în viaţă aveţi nevoie doar de ignoranţă şi de încredere. (Dedicaţie, 1886) Când sunteţi mânios, număraţi până la patru. Când sunteţi foarte mânios, înjuraţi. Tot secretul este educaţia. Piersica era odinioară un sâmbure amar; conopida este o varză care a frecventat universitatea. (Wilson, 1894) Dacă aveţi o îndoială, spuneţi adevărul. (Ibid.) r Pudoarea a apărut odată cu veşmântul. (De-a lungul ecuatorului, 1897) Să nu credeţi cumva că sunt furios pentru că înjur. pFoată ziua înjur, fără a fi câtuşi de puţin mânios. (Scrisoare) DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 155 O operă clasică este o carte pe care toată lumea doreşte să o fi citit, dar pe care nimeni nu vrea să o citească. (Aforism) Procedează întotdeauna corect, vei face plăcere unora si vei produce uimire altora. (Ibid.) Există trei feluri de minciuni: minciunile, minciunile sfinte şi statisticile. (Autobiografie) A da dovadă de o bună educaţie înseamnă a nu da în vileag buna părere pe care o avem despre noi şi părerea destul de proastă pe care o avem despre ceilalţi. (Carnete) John Burroughs 1837 - 1921 E mai uşor să crezi decât să negi. Spiritul afirmă în mod firesc. (Lumina zilei, 1890) Henry Adams 1838 - 1918 •»•'" ş Cunoaşterea firii omeneşti reprezintă începutul şi sfârşitul educaţiei politice. (Educaţia mea, 1906)



156



CUGETĂRI SI CITATE



Sfera de cunoştinţe a lui Seneca a fost întregită când a aflat că un prieten ajuns la putere însemna un prieten mai puţin. (Ibid.) 31 r William Graham Sumner 1840 - 1910 'x; Patru motive îndeamnă oamenii la activitate socială: foamea, dragostea, vanitatea, frica de putere. î, (Despre război, 1903) William James '%. 1842 - 1910 si» Opoziţia dintre oamenii care au şi cei ce sunt a 'existat dintotdeauna.

(Pragmatismul, 1907)



Ambrose Bierce 1842 - 1913 l' Admiraţie: manieră politicoasă de a recunoaşte că cineva ne seamănă.

(Dicţionarul diavolului, 1911)



Pisălogul: cel care vorbeşte în loc să vă asculte. 5 (Ibid.)

îs,



'



Filozofie: drum care pleacă de nicăieri şi nu duce la nimic. • uiv'«u.v,> ••../. (Ibid.)

DIN LUMEA ÎNTREAGĂ



157 Muncă: un proces prin care A măreşte proprietatea lui B. (Ibid.) Căsătorie: comunitate alcătuită dintr-un stăpân, o stăpână şi doi sclavi; totul se rezumă la două persoane. (Ibid.) Antipatie: sentimentul pe care ni-1 inspiră prietenul unui prieten. (Ibid.) gol. Erudiţie: praful căzut dintr-o carte într-un craniu (Ibid.) Răbdare: formă minoră a disperării, prefăcută în Virtute. (Ibid.) Politeţe: cea mai acceptabilă formă a ipocriziei. (Ibid.) Citat: repetarea eronată a cuvintelor altuia. Cuvinte citate eronat. (Ibid.) A raţiona: a cântări şansele pe cântarul dorinţei. (Ibid.) Un sfânt este un păcătos mort, reconsiderat şi îndreptat. : : v (Ibid.) 158

CUGETĂRI Şl CITATE



Politica înseamnă cârmuirea treburilor obşteşti în folosul persoanelor particulare. (Ibid.) , Religia este fiica Speranţei şi a Fricii; ea explică Ignorantei natura Necunoscutului. (Ibid.) Persecuţia este foarte logică. Toleranţa religioasă este un fel de lipsă de credinţă.



(Ibid.) J ţl ' Henry James Jfe 1843 - 1920 "' întrecem rasele europene pentru că suntem mai liberi decât ele să alegem formele de civilizaţie care nu ne aparţin. (Scrisoare, 1897) Booker T. Washington 1856 - 1915 Ştiu că importanţa reuşitei se evidenţiază mai puţiri prin poziţia socială dobândită; adevărata ei valoare o dau dificultăţile care au trebuit înlăturate pentru a o obţine.

(Autobiografia unui negru, 1901)



'\

DIN LUMEA ÎNTREAGĂ



Clarence Darrow 1857 - 1938 Prima jumătate a vieţii ne-o irosim cu părinţii, iar pjp a doua, cu copiii noştri. (Aforism) Theodore Roosevelt 1858 - 1919

^



\ Vorbind cu blândeţe, şi ţinând în mână un ciomag, veţi ajunge departe. (1901) Georges Santayana 11 1863 - 1952 Naşterea şi moartea nu pot fi remediate dar ne putem bucura de ceea ce le desparte.

(Viaţa raţiunii, 1906)

u



Edgar Lee Masters 1869 - 1950 Iubitele care ies din viaţa noastră sunt mai patetice decât cele moarte, pentru ca fostele iubite sunt cele pe care le-am îngropat de vii.

(Autobiografie, 1935) Stephen Crane ". ' 1871 - 1900 /,,;,: , r':,sff|rK> Sherwood Anderson ?;.»o2/K:îi^". 1876 - 1941 >rcr.iKÎ .f»»iuq Sunt legi înăuntrul legilor: legi care-şi bat joc de legi. (Scrisori)

' ",'£ •: H'C ,



p; 'i Louis Anspacher s V; 1878 - 1947 ;•:• • ot. Căsătoria este relaţia dintre un bărbat şi o femeie în care independenţa este egală, dependenţa,



mutuală, şi obligaţia, reciprocă.

DIN LUMEA ÎNTREAGĂ ;



Henry Louis Menken 1880 - 1956 Marii artişti nu sunt niciodată puritani şi sunt chiar Bareori respectabili.

(Prejudecăţi, 1919)



E nobil să mori pentru o idee. Dar cât de nobil ar fi ca oamenii să-şi dea viaţa pentru idei adevărate!

(Prejudecăţi, 1927)

£i^f'. '''*'"" ' '' ^



Franklin Delano Roosevelt 1882 - 1945 Un reacţionar este un somnambul care merge de-a îndărătelea.

,,.,

U-,1',



(Discurs,



1939)



-.

Faceţi ceva şi dacă nu merge încercaţi altceva. ,'„,,, (Ibid.) Will Durant 1885 - 1967 Oriţte ştiinţă începe ca o filozofie şi sfârşeşte ca o (Istoria filozofiei, 1926) i Singurul lucru de care trebuie să ne temem este însăşi Teama.

l ' ..c;



m



(Discurs, 1933)



102 Sinclair Lewis 1885 - 1951 Publicitatea reprezintă un factor economic preţios pentru că este cel mai ieftin mod de a vinde produse, îndeosebi când ele nu fac doi bani. Ezra Loomis Pound f 1885 - 1972 Nu există nici un motiv ca unui om să-i placă aceeaşi carte, atât la 18 cât si la 48 de ani. ' (ABC-ul lecturii, 1934) Un om nu poate înţelege profunzimea unei cărţi înainte de a fi văzut şi a fi trăit cel puţin o parte din conţinutul ei. (Ibid.) Criticul nepriceput se recunoaşte după felul în care începe să vorbească despre poet în loc să discute despre poem. (Ibid.) Ceea ce iubeşti cu adevărat rămâne. Restul nu-i decât scorie. Ceea ce iubeşti cu adevărat nu-ti va fi luat. t ' ' (Canto LXXI)

Dlfik LiaMBAVÎNTREAGĂ " Arta museţea, Alan Locke 1886 - 1954 să descopere si să dezvăluie frude prejudicii si de caricatură. ' (Noul Negru, 1925) Marcus Garvey ' 1887 - 1940 întâmplarea nu a realizat niciodată speranţele unui popor care suferă. (Filozofie şi Păreri, 1923) Eugene O'Neill 1888 - 1953 Vieţile noastre nu sunt decât interludii lipsite de importanţă în marile jocuri electrice ale lui



Dumnezeu, Tatăl Nostru. (Straniu interludiu, 1928) Ceea ce este noaptea, faţă de zi, este şi femeia faţă de bărbat. (Ibid.) Hervey AHen 1889 - 1946 Creşteţi cât mai repede şi veţi fi răsplătiţi. Singura perioadă în care se trăieşte din plin este de la 30 la 60 ani. (Anthony Adverse, 1933) Christopher Morley 1890 - 1957

' M'i» ''t..,



Unica, adevărata reuşită a unui om: să poată trăi aşa cum doreşte. (Culegere) Charles P. Curtis 1891 Frauda este omagiul pe care forţa îl aduce raţiunii. (O carte foarte obişnuită, '1957) Vinovăţia şi păcatul sunt spaime ale trecutului. (Ibid.) Joel A. Rogers 1892 Jazul este revolta emoţiei împotriva reprimării. (în Noul Negru, 1925) DM LUMEA WnfREAGĂ *y* •'" Pearl Buck , 1892 - 1973 tî ,,. Dintre toate primejdiile, cea mai mare este subestimarea duşmanului. (împărăteasa Chinei) Anita Loos ,„ 1893 - 1984 ,;; Diamantele sunt cei mai buni prieteni ai unei ffîmei. ,.. ţ (Bărbaţii preferă blondele, 1925) t* Fred AHen 1894 - 1956 Publicitatea constă în optzeci şi cinci la sută confuzie şi cinsprezece la sută comision. : (Manejul uitării, 1934) Louis Bromfîeld 1896 - 1956

Hi



:



.rvji!(!i.»«»î>*r;i



Deseori e preferabil să fii foarte activ decât să gândeşti prea intens. (Mrs. Parkington, 1943) John Dos Passos 1896 - 1971 Singurul element care poate înlocui ^dependenţa



166

CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGA 167 faţă de trecut este dependenţa faţă de viitor. (Contra literaturii americane, 1916) Nu am atâta încredere în firea omenească încât să fiu anarhist. (Iniţierea unui om, 1917) Scriitorul corect este arhitectul Istoriei. (Interviu, 1938) Am plâns pentru că nu puteam iubi, pentru că nu ne interesa nimic, nu credeam în nimic, trăiam degeaba, pentru că suntem liberi, liberi ca bărcile pierdute în larg. (In toate ţările, 1934)



William Faulkner

.>,.,. ,..,' ;.,.,;. :: 1897 1962



Suprema înţelepciune este de a avea vise destul de măreţe pentru a nu le pierde din vedere când le urmărim. (Sartoris, 1929) El se socotea slujitorul involuntar al fatalităţii în care credea că nu crede. (Lumină de august, 1932) Se spune că omul este în stare să îndure orice. Chiar ce nu a făcut. Chiar ideea că nu poate îndura mai mult. (Ibid.)



,,, , ;;.•,,:•,,n



te^kă slsot* 'w.* ;•.'.;:•.'••;,';.•• I: v îmi puteţi spune exact cât rău se ascunde sub aparenta răului?

(Ibid.) Cei care pot acţionează, iar cei care nu pot - şi suferă destul din cauza aceasta - scriu. (Neînvinsul, 1938) Pentru a fi mare, e nevoie de muncă, în proporţie de nouăzeci si nouă la sută. (Interviu, 1957) Trebuie să te opui corupţiei nu numai atunci când o constaţi, ci chiar si înainte de a şti ce înseamnă. (Ibid.)

i"\ ', ^



William O. Douglas '' "•'"• 1898 Ideile dăunătoare pot fi combătute cu ajutorul altor idei. Minciuna a fost combătută de adevăr. (Interviu, 1958)

\U;'vţ\ ,'«V4«



Ernest Hemingway 1898 - 1961 Camera avea acel aspect dezordonat pe care-1 creează numai cei care au avut întotdeauna servitori. (Şi soarele se scoală, 1926) înţelepciunea bătrânilor, o mare eroare. Ei nu devin mai înţelepţi ci mai prudenţi. ' (Adio arme, 1929) Dacă nu există "pentru multă vreme", nici "pentru



168

CUGETĂRI SI CITATE



restul vieţii noastre", nici "de acum înainte", si există doar "acum", ei bine, atunci să-i mulţumim clipei prezente.

(Pentru cine sună clopotul, 1940) Acum — ciudat cuvânt pentru a exprima lumea întreagă si o viată întreagă. (Ibid.) Adla'i Stevenson '



1900 - 1965 t ' •'f ' 1907 - 1973 ! ' O fi fost liber? O fi fost fericit? întrebarea e absurdă: dacă ar fi fost ceva în neregulă, s-ar fi ştiut, cu siguranţă! (Necunoscutul) , E uşor să pui o întrebare grea. (întrebarea) Richard Wright 1908 - 1960 Facem minuni când e vorba de a produce maşini sau de a le vinde, dar când e vorba doar să vorbim unul cu altul, ne e frică si punem mâna pe revolvere. (Scrisoare lui G. Stein, 1945) Peter De Vries îT ; ' 1910 Proba finală a atotputerniciei divine este că Dumnezeu nu are nevoie să existe ca să ne salveze (Reverendul Andrew Mackerel, 1958) i= ş Mary Mc Carthy »* 1912 - 1989 •>' » ' Europa este clişeul incomplet al cărui pozitiv este America. (Frumoasa America, 1958) Pentru europeni, viaţa este o carieră; pentru americani este un hazard. ... (Ibid.) , . Tenessee Williams 1914 - 1983 Aşteptam ceva care ar putea da un sens vieţii; aşteptam, aşa cum aştepţi când se pune o întrebare şi se aşteaptă ca cineva să răspundă, dar nu s-a pus DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 171 întrebarea cuvenită sau nu i s-a adresat persoanei cuvenite şi răspunsul se lasă aşteptat. Oare totul rămâne încremenit pentru că întârzie răspunsul? Nici vorbă, totul merge înainte... (Orfeu în Infern, 1962) Oamenii vin pe lume fără să ştie încotro se vor îndrepta şi ce vor face ; atunci ei rătăcesc puţin şi apoi se duc... Ei merg în derivă un timp şi apoi... dispar... Nici o fiinţă nu trăieşte destul de mult ca să fie luată în serios. (Baby Doll, 1956) Ura e un sentiment care nu poate exista decât când lipseşte orice înţelegere. Medicii buni nu-şi urăsc pacienţii. (Interviu, 1964) John Ciardi v 1916 La urma urmei un sălbatic nu este decât un organism uman care nu a primit suficiente veşti de l? rasa umană. (în Saturday Review, 1959)



John F. Kennedy 1917 - 1963 Nu întrebaţi ce poate să facă ţara (voastră) pentru voi, întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţara (voastră). (Discurs inaugural, 1960)

172

> CUGETĂRI \ŞI> CITATE

t •:•' »•• ' "••'



Norman Mailer 1923 ' Rolul firesc al omului din secolul XX este neliniştea. Luciditatea este punctul de întâlnire dintre conştiinţă şi senzualitate. (Cei goi şi cei morţi, 1948) Edward Albee 1928 Dacă le privim pe femei ca pe nişte mame, şi ne culcăm cu ele, vom încerca în mod inevitabil un sentiment de vinovăţie care poate genera ceva care seamănă cu ura. (Interviu, 1965) ; Gregory Corso 1930 Este un răspuns la toate si nu am nevoie să cunosc răspunsurile; A căuta un răspuns, asta-i poezie; A şti că există un răspuns, asta-i bucurie; fi Moartea înseamnă cunoaşterea răspunsului .«H s'-î '(Note despre o s

DIN'» imMIEA 4$TREAGĂ



173 Joyce Carol Oates 1938 Lumea o^oredea deşteaptă, dai' ce să faci cu deşteptăciunea/cum să o foloseşti? '„ >wm> 'ui (Diavoli) Joseph Heller 1923 Am găsit în sfârşit ce doream să devin mai târziu; un băieţel. (Panică) Michael Harrington A fi sărac înseamnă a te simţi străin în propria ţară, înseamnă a ţine de o cultură radical diferită de cea care domină societatea normală. (Cealaltă Americă: sărăcia în Statele Unite) Marilyn French Soţii sau prostituate, femeile formează clasa socială cea mai dispreţuită din America. Chiar dacă lumea îi urăşte pe negri, pe portoricani, pe cei din rasa galbenă, totuşi se teme puţin de ei. Femeile nu se bucură nici măcar de respectul pe care-1 produce frica. (Toalete pentru femei, 1977) Adrien Rouquette 1813 - 1887 Patria, pentru că e sfântă si trebuie iubită şi apărată, se află în ţara în care frumuseţea, binele şi bunătatea sunt respectate, unde adevărul e cunoscut şi virtutea îngăduită. (Patriotism şi Religie, 1838)



TURCIA

(islamică si modernă) Yunus Emre sec. XIV Eu te iert, o creatura, Din cauza Creatorului tău.



Vezi moartea rătăcind în marea ei livadă în care stăpâneşte numai capriciul ei; Tu ştii al cui e rândul? (Moartea) Dragostea e ca un soare; inima fără de ea seamănă c-o piatră neagră. (Dragostea este soare) Bakî 1526 - 1600 Este fatal când piatra aruncată de mâna Timpului atinge cupa vieţii. (Elegie la moartea lui Soliman Magnificul) CUGETĂRI Şl CITATE Ziya Paşa 1825 - 1880 Chiar de poartă un samar brodat cu aur,.'măgarul rămâne măgar. ,« . s Namik Kemal 1840 - 1888 Dacă a trăi pe pământ înseamnă să te târăşti în noroi, preferă să rămâi sub pământ, dispreţuind viaţa. Tevfik Fikret 1867 - 1915

.fi «3 w



~„ „ , . Pământul este patria mea, neamul omenesc naţiunea mea.

_

i'\ ' t V.M '



,

.



De cate ori trece armata învingătoare^ ^y Un nor însângerat umbreşte Nazim Hikmet 1902 - 1963 Problema nu-i să fii captiv H; A te preda este problema, ' (l; Să nu trăieşti pentru-a muri, Ci tu să mori pentru-a trăi. DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Cavidan Tumercan Ceea ce rămâne din toate călătoriile este un parfum de trandafir ofilit. (Călătorie)

K HJ fî

v*Htf



V\



.

»!/-



iitf-,\tf }



-/K î

i'



t,V;jv,v .'v:*vJ',. . Ivan Franko 1856 - 1916 Cine vrea să fie în relaţii bune cu toţi va pierde repede sensul drumului drept. (Parenetikon, 1897) Boris Krintcenko 1863 - 1910 Să zugrăvim viaţa aşa cum este, cu culori întunecate si luminoase, dar numai întunecate, şi nu murdare. (Noi şi copiii noştri, 1892)

'•fi\-V\: XVlV'"'



CUGETĂRII ,©1IÂC-B Lesia Ukrainka 1871 - 1913 Drepturile fără obligaţii înseamnă anarhie. , "* ' (Stăpânul de piatră, ,Wtl2), Alexandr Dovjenko .. 1894 - 1956 'l, Doar scopurile înalte formează caracterele mari. ••' (Carnet, 1945) ; Oleg Olici 1907 - 1944 Succesul unei opere literare nu-i confirmă întotdeauna valoarea. (Cuvântul ucrainian, 1939) Evgheni Sverstiuk 1928 Puterea nelimitată îi corupe atât pe cei supuşi, cât şi pe cei ce o deţin. (Catedrala, 1970) Vasyl Symonenko 1935 - 1963 i Sunt numeroşi cei ce-mi seamănă?' ţij*'eli^ totuşi, rămân unic. ,,, : «»¥''"> 4 .'«H '.. ' . (Eu)



, , ,.



DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Nu este nimic mai groaznic decât o putere nemărginită în mâinile unei fiinţe mărginite. (Jurnalul, 1962 - 1963)



UNGARIA

Janos Apâczai Csere 1625 - 1659 Cei ce-au murit neştiuţi, fără fapte demne de a fi amintite, se aseamănă cu cei ce nu s-au născut niciodată. (în Enciclopedia ungară, Budapesta, 1961) Mihâly Tancsics 1799 - 1884



Economia va rămâne principala ştiinţă atâta timp cât nu vom reuşi să ne hrănim cu aer şi cu vânt. (Independenţa Huniei, 1847) Franz Liszt 1811 - 1886 Iubeşte poporul, evită mulţimea. /, (în Baumgarten, 1962) Imre Madâch 1823 - 1864 Un secol sau o zi? Este acelaşi lucru DIN LUMEA ÎNTREAGĂ



183

Atingeţi scopul, iată, ce este important! (Tragedia omului, 1861) Sândor Petofi ;« 1823 - 1849 Disperarea este o himeră şi asta o face atât de asemănătoare cu speranţa. (Speranţa) Când poporul va domni în poezie, va fi pe punctul de a domni şi în politică. (Scrisoare, 1847) Erno Osvât 1877 - 1929 Nu citesc niciodată un manuscris de faţă cu autorul lui; în braţele mamei, orice prunc e frumos. (Note asupra revistei Occident) Zsigmond Moricz 1879 - 1942 Zeii au făcut foarte bine decretând că şi săracii vor putea râde în hohote. (Şapte bani)



184

Bart6k



1881 - 1945 Cu cât te maturizezi, cu atât simţi nevoia să foloseşti mijloace bine chibzuite să te exprimi mai simplu.

. ^ o-â . s;-, p?0!

; ;; ;



•



.. .• , /. : •'.. Mihâly Babits Ah! ce bine-ar fi Azi de-aş fi surd ca Dumnezeu! (Fortissimo) Ce este o părere? O limită impusă sieşi. (Fiul lui Virgil Timar, 1922) Dezso Kosztolânyi K r J1 ' 1885 - 1936

^ t ţ ti *

MV



'* '



' -' -'^ 1883 - 1941



t,,,;



' ' Nii poţi "cădea mai jos decât pe pământ. Frigyes Karinthy 1887 - 1938 (Rapsodie) T.V:WW«, :!'¥>:;

;-.sf;"t ««• fi/VC



Cum ar putea bărbatul şi femeia să se înţeleagă? în fond, amândoi doresc lucruri diferite: bărbatul, femeia şi femeia, bărbatul. (Capillaria)

LUMEA ÎNTREAGĂ



185



l

Eu nu glumesc niciodată cu umorul. (Călătorie în jurul craniului meu) Milân Fiirst 1888 - 1967 Ce orizonturi se deschid în faţa celui care, în sfârşit, s-a hotărât, în mod serios, să moară! (Abisuri, 1949)

'.n1 ' '. '' " ni »i'



t,,* ,ji ..-•;', ;:"•;;;. Sandor Marai i'i «M.'^^^'/ !900 Omul face un câmp rodnic nu numai cu sapa şi cazmaua, ci şi cu ceea ce gândeşte în timp ce sapă şi răstoarnă pământul. (Jurnal, 1958) Attilo Jozsef 1905 - 1937



Oamenii care nu ştiu să se joace mă înspăimântă.

(Poeme) .'at Lâszlo Szabo 1905 *' Doar îndoielile ne cresc cu vârsta, nu şi certitu-diriile. V" (Călătorie de iarnă, 1956) 186 CUGETĂRI l CITATE

\»" -' (Zeiţa se îmbarcă, 1967) •JL Ivan Mandy 1918 Omul trebuie să-şi descopere propriile legi şi abia după aceea poate încerca să întreprindă ceva. (Plimbare m jurul casei, 1966) >' Ferenc Sânta

'.;.' ' .. ...' ^ .' . 1927 , ....:/•/.. ,;.,' '.



Să se revolte, să protesteze, să contesteze - de asta sunt în stare cei ce au o bună părere despre ei. (Al cincilea sigiliu) DIN LUMEA ÎNTREAGA 187 VENEZUELA Andres Bello 1781 - 1865



i libertatea? Locuieşte la ţară. inW"\ ' (Pădure şi agricultură) Simon Bolivar 1783 - 1830 Cei trei mari naivi de pe pământ au fost lisus Hristos, Don Quijote şi eu. (Puţin înainte de moarte) Mariano Picon Sălaş .-...1901 - 1964 -.' •-; wv Nimeni nu-i poate învăţa pe alţii să se elibereze dacă n-au început prin a se elibera pe sine. (La întretăierea a trei lumi, 1959) Doar o operă mare şi dezinteresată supravieţuieşte oniului când cenuşa lui s-a risipit. (Ibid.) 188 CUGETĂRI SI CITATE DIN LUMEA ÎNTREAGĂ

• f V)!.



189

iar eu aici voi fi doar apa ce nu te poate-ajunge. (Lamentarea soţiei războinicului)



VIETNAM

Tran Nguyen Dan 1320 - 1390 La ce-ar servi ca să citeşti trei mii de cărţi Când cel albit nu-i demn de-a fi iubit de oameni? (Poem, 1362) Trinh Thanh 1413 - 1463 Pentru acgăzdui un om de litere, nu-i necesară o casă mare. ' i**

•'



'^t



i'li

°



CUPRINS

T'



' LUMEA LATINA .....................................................5 MAREA BRTTANIE ............................................. 25 MARTINICA .......................................................... 55 i J. MEXIC .................................................................... 56 NORVEGIA ............................................................ 59 OLANDA ................................................................63 PERU ...................................................................... 68 POLONIA ...............................................................70 PORTUGALIA .......................................................78



ROMÂNIA ...............................................................81 RUSIA .................................................................... 95 SPANIA ............................................................116 STATELE UNITE.......................................... 138 TURCIA .......................................................... 175 UCRAINA ....................................................... 178 UNGARIA ....................................................... 182 VENEZUELA ................................................. 187 VIETNAM....................................................... 188