3.1 Reprezentarea pieselor în secţiune Secţiunea este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a unei piese, după secţionarea acesteia cu o suprafaţă fictivă, urmată de îndepărtarea imaginară a părţii piesei situată între observator şi suprafaţa de secţionare. Secţionarea se face alegându-se un traseu bine stabilit pentru a pune în evidenţă prelucrările interioare ale piesei. Acest traseu este numit traseu de secţionare şi este trasat conform STAS 103-84, cu linie punct mixtă. Segmentele de linie groasă nu trebuie să intersecteze liniile de contur ale piesei. Notarea traseului de secţionare se face folosind litere majuscule, din alfabetul latin, cu dimensiunea nominală de 1,5 – 2 ori mai mare decât a literelor şi cifrelor folosite la înscrierea cotelor pe desen. Este obligatorie înscrirea literelor pentru notarea traseului de secţionare paralel cu baza formatului de desen, lângă linia săgeţii care indică direcţia de proiecţie. De asemenea, deasupra proiecţiei se înscriu literele corespunzătoare traseului de secţionare (de exemplu : A-A, B-B etc.). Pentru a urmări mai uşor traseul de secţionare, notarea acestuia se poate face şi atunci când îşi schimbă direcţia. Haşurarea pieselor reprezentate în secţiune se face conform STAS 104 – 80, ţinând seama de regulile prezentate în Anexe. Secţiunile se clasifică după următoarele criterii : a. După modul de reprezentare Secţiune propriu zisă (fig. 3.1 a). Se reprezintă numai figura rezultată prin intersectarea piesei cu suprafaţa de secţionare ; Secţiune cu vedere (fig. 3.1 b). Se reprezintă atât secţiunea propriu zisă cât şi în vedere partea piesei aflată în spatele planului de secţionare.
A A-A
A-A
A
a. Fig. 3.1 Reprezentarea în secţiune b.
b. După forma suprafeţei de secţionare Secţiune plană ( fig. 3.2, 3.3). Suprafaţa de secţionare este un plan ; Secţiune frântă (fig. 3.4). Suprafaţa de secţionare este formată din două sau mai multe plane, consecutiv concurente, sub un unghi diferit de 90 o.Porţiunea frântă secţionată se reprezintă rabătută pe un plan paralel cu planul de proiecţie pe care se face reprezentarea ; Secţiune în trepte (fig. 3.5 a). Suprafaţa de secţionare este formată din două sau mai multe plane paralele (piesa secţionata in trepte se haşureaza în acelaşi sens cu aceeaşi inclinare şi cu aceaşipas al haşurii, hşurile se decaleaza între ele la fiecare schimbare de plan); Secţiune cilindrică (fig. 3.6). Suprafaţa de secţionare este cilindrică, porţiunea secţionată se desfăşoară pe planul paralel cu axa suprafeţei cilindrice.
A
A
Fig. 3.2 Reprezentarea secţiunii plane
A
A
A-A
Fig. 3.3 Reprezentarea secţiunii plane
A
A
Fig. 3.4 Reprezentarea secţiunii frânte
A-A
A A
Fig. 3.5 a) Reprezentarea secţiunii în trepte Prin executarea grafică a secţiunii în trepte în piesa din figura 3.5 a se pun în evidenţă atât canalul cât şi nervura şi suprafaţa cilindrică legată de aceasta. Dacă nu sar fi executat o astfel de secţiune ―combinată‖ ar fi trebuit realizate două secţiuni diferite A-A şi B-B, una trecând prin canal, cealaltă prin nervură şi cilindru (figura 3.5 b).
B-B
A-A
B A A
B
Fig. 3.5 b) Reprezentarea secţiunii plane
A-A
A
A
Fig. 3.6 Reprezentarea secţiunii cilindrice (propriu-zise)
c. După poziţia suprafeţei de secţionare faţă de planele de proiecţie Secţiune orizontală (figura 3.3, figura 3.7). Suprafaţa de secţionare este un plan de nivel (paralel cu planul orizontal de proiecţie); Secţiune verticală (figura 3.2, figura 3.8). Suprafaţa de secţionare este un plan de front (paralel cu planul vertical de proiecţie); Secţiune înclinată. Suprafaţa de secţionare are o poziţie oarecare faţă de planele de proiecţie.
B
B
B-B
Fig. 3.7 Reprezentarea secţiunii orizontale
A
A
Fig. 3.8 Reprezentarea secţiunii verticale
d. După poziţia suprafeţei de secţionare faţă de axa piesei Secţiune principală Secţiune principală longitudinală. Suprafaţa de secţionare conţine sau este paralelă cu axa a piesei ; transversală. Suprafaţa de secţionare este perpendiculară pe axa a piesei.
e. După proporţia în care se realizează secţionarea Secţiune completă (exemple: figurile 3.3, 3.4, 3.5, 3.6). Piesa este reprezentată în întregime în secţiune; Secţiune parţială. Numai o parte a piesei este reprezentată în secţiune, separată de restul piesei cu linie de ruptură. Figura 3.9 prezintă clasificarea secţiunilor propriu zise după poziţia lor pe desen faţă de proiecţia principală a piesei; figura 3.10 a, b reprezintă piesa care va fi secţionată în reprezentarea grafică de la figura 3.10 c.
a. Secţiune obişnuită – se reprezintă în afara conturului piesei
b. Secţiune suprapusă – se reprezintă peste proiecţia piesei, trasarea ei realizându-se cu linie continuă subţire
Secţiuni propriu zise
c. Secţiune deplasată – se reprezintă deplasat, adică de-a lungul traseului de secţionare, în afara conturului piesei, văzută din stânga şi nu se notează
d. Secţiune intercalată – se reprezintă în intervalul dintre două rupturi ale aceleiaşi proiecţii ale piesei, cu linie groasă, şi nu se notează
Fig. 3.9 Clasificarea secţiunilor propriu zise
a.
b.
suprapusă intercalată c. Fig. 3.10 Secţiunea propriu zisă
deplasată
Fig. 3.11 Reprezentarea ―jumătate vedere – jumătate secţiune‖
Fig. 3.12 Reprezentarea ―jumătate vedere – jumătate secţiune‖
C. Reprezentarea grafică a rupturilor în piese Ruptura este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a unei piese, după îndepărtarea unei părţi separată de restul piesei printr-o suprafaţă de ruptură. Trasarea liniei de ruptură se face cu linie subţire ondulată, conform STAS 103 – 84. Liniile de ruptură nu trebuie să coincidă cu o muchie sau cu o linie de contur şi nici nu se trasează în continuarea acestora. Ruptura se utilizează pentru : ● Reprezentarea unor detalii interioare, acoperite în vedere (figura 3.13, figura 3.14); ● Detalierea unei părţi la o altă scară de mărime (figura 3.15); ● Reducerea spaţiului ocupat de reprezentarea piesei (figura 3.10).
400
Fig. 3.13 Reprezentarea rupturii
Fig. 3.14 Reprezentarea rupturii
1:10
A
Fig. 3.15 Reprezentarea detaliului
Reguli privind reprezentarea vederilor, secţiunilor şi rupturilor Piesele pline precum nituri, ştifturi, axe, arbori, osii, pene, tije, mânere etc., secţionate longitudinal, se reprezintă numai în vedere; Elementele geometrice pline care intră în componenţa unor piese (nervuri, spiţele roţilor de manevră) se reprezintă în vedere, chiar dacă planul de secţionare trece prin axa lor (figura 3.16); Piesele care admit plane de simetrie se pot reprezenta jumătate vedere – jumătate secţiune ţinând seamă de următoarea regulă: în proiecţia pe planul vertical sau lateral (figura 3.17a), secţiunea se va reprezenta în dreapta axei; în proiecţia pe planul orizontal (figura 3.17b), secţiunea se va reprezenta sub axa piesei; Piesele simetrice se pot reprezenta pe jumătate sau pe sfert, trasându-se la capetele axei câte două segmente cu linie continuă subţire, paralele între ele şi perpendiculare pe axă, sau liniile de contur şi muchiile piesei depăşesc cu 2...3 mm linia de axă (figura 3.18 a şi b). Dacă o piesă are elemente identice care se repetă (găuri, dantură, spiţe etc.) atunci se reprezintă complet un element o singură dată, în poziţii extreme, sau pe o mică porţiune, restul elementelor având o reprezentare simplificată.
A-A
A
A
Fig. 3.16 Reprezentarea în secţiune a elementelor geometrice pline
a.
b. Fig. 3.17 Reprezentarea „jumătate vedere – jumătate secţiune‖
Fig. 3.18 Reprezentarea pieselor simetrice Reguli privind notarea vederilor, secţiunilor şi rupturilor Direcţia de proiecţie se reprezintă: a) în cazul vederii, printr-o săgeată, perpendiculară pe suprafaţa ce se proiectează şi care are vârful orientat spre aceasta (exemplu figura 3.16); b) în cazul secţiunii, prin câte o săgeată perpendiculară pe segmentele de capăt al traseului de secţionare, vârful săgeţii sprijinindu-se pe acestea, astfel încât lungimea segmentelor să depăşească cu 2...3 mm vârful săgeţii (exemplu figura 3.3 ); Direcţia de proiecţie nu se indică pentru: vederi obişnuite faţă de proiecţia principală, dispuse conform STAS 614-76 şi ISO 128:1982 reprezentări jumătate vedere – jumătate secţiune, dispuse conform STAS 614-76 şi ISO 128:1982; Simbolurile literale utilizate la precizarea vederilor şi secţiunilor sunt litere majuscule ale alfabetului latin cu înălţimea de 1,5..2 ori mai mare decât dimensiunea nominală a literelor şi cifrelor folosite la înscrierea cotelor pe desen. Literele se înscriu paralel cu baza formatului, deasupra sau lângă linia săgeţii de indicaţie a direcţiei de proiectare, precum şi deasupra proiecţiei corespunzătoare.
Pentru reprezentarea unor detalii la o altă scară de mărime, se utilizează aceleaşi litere atât pentru proiecţia obţinută (la scară mărită) cât şi pentru partea de piesă din care se identifică detaliul; litera trebuie să difere de celelalte litere utilizate pe desen şi să se înscrie paralel cu baza formatului. Scara de reprezentare se înscrie lângă sau dedesuptul notării detaliului, conform STAS 2-82 şi ISO 5455:1997. Când unele proiecţii se reprezintă rotit sau desfăşurat, acestea se notează independent de semnul de rotaţie sau desfăşurare prin simboluri amplasate în continuarea literei (literelor) de identificare a proiecţiilor. Simbolurile utilizate pentru rotit sau desfăşurat se trasează cu aceeaşi linie utilizată pentru înscrierea cotelor pe desenul respectiv având înălţimea egală cu dimensiunea nominală a literei (literelor) de identificare a proiecţiilor. 3.2 Comenzi de editare BREAK Eliminarea sau tăierea unei parţi dintr-un obiect. Punctul de selectatre este considerat ca prim punct de tăiere. Dacă nu corespunde se alege opţiunea "First point:" pentru o alta alegere. Comanda tastată: Prin selectarea icon-ului: Urmând calea din menu-ul pull-down: Modify>Break BREAK din bara cu instrumente Modify
BREAK sau BR urmată de tasta ENTER
Opţiuni: - Specify second break point or [First point]: -se specified al doilea punct, primul fiind considerat punctul de selecţie: - First Point: -se specifică un alt punct ca prim punct de tăiere; Observaţii: - cercul este tăiat în sens trigonometric; - tăierea unei entităţi în acelaşi punct fară eliminarea vreunei părţi se face raspunzând @ la "Second point"; - un cere nu poate fi tăiat în acelaşi punct. STRETCH Mută sau alungeşte/scurtează obiectele într-o direcţie data, pastrând conexiunile. Comanda tastată: Prin selectarea icon-ului: Urmând calea din menu-ul pull-down: Modify>Stretch STRETCH din bara cu instrumente Modify
STRETCH sau S urmată de tasta ENTER
AutoCAD muta orice obiect cuprins într-o fereastra sau poligon, ca la utilizarea comenzii MOVE. Opţiuni: - Select objects to stretch by crossing-window or crossing-polygon... - Select objects: -se foloseste cpolygon sau crossing ca metoda de select ie si se apasa Enter - Specify base point or displacement -se specified un punct sau se apasa ENTER; - Specify second point of displacement -se specified unpunct sau ENTER.
FILLET Racordarea a două linii, arce, cercuri, arce eliptice sau segmente de polilinii, curbe spline, semidrepte ajutatoare (ray, xline), printr-un arc de raza dată. Comanda tastată: Prin selectarea icon-ului: Urmând calea din menu-ul pull-down: Modify>Fillet FILLET din bara cu instrumente Modify
FILLET sau F urmată de tasta ENTER
- Current settings: Mode = curent, Radius =curent Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: -se foloseste un mod de selectie sau se introduce o optiune a Polyline; - First Point -se selectează primul obiect sau muchia solidului 3D; - Select second object: -se selectează al doilea obiect: - Polyline -inserează arce de racordare la fiecare vârf al poliliniei 2D - Radius -de fineşte raza arcului de racordare; - Trim -controlează modul de tdiere al muchiilor după racordare; CHAMFER Teşirea liniilor sau poliliniilor, semidreptelor ajutătoare neparalele etc. Comanda tastată: Prin selectarea icon-ului: Urmând calea din menu-ul pull-down: Modify>Chamfer CHAMFER din bara cu instrumente Modify
Opţiuni:
CHAMFER sau CHA urmată de tasta ENTER
Opţiuni:
- (TRIM mode) Current chamfer Disti =curent, Dist2 = curent -Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: - First Line -se specifică prima din cele două muchii cerute pentru definirea teşiturii sau muchia solidului 3D; - Select second line: -dacă cele doud linii selectate sunt polilinii, ele trebuie să fie adiacente sau separate de cel mult un segment care va fi şters şi înlocuit cu teşitură; - Polyline -teşeşte o întreagă polilinie 2D; - Distance -setează distanţa de teşire faţă de extremităţile muchiei; - Angle -setează distanţa de teşire pentru prima linie şi unghiul pentru a doua linie: - Trim -controlează dacă AutoCAD-ul taie muchiile după teşire: - Enter trim mode option [Trim/No trim]: - Method -controlează dacă AutoCAD-ul foloseşte două distanţe sau o distanţa şi un unghi pentru a crea teşitura: - Enter trim methode [Distance/Angle]: Observaţii: - pentru desenarea teşiturii se utilizează întâi opţiunea Distance, se definesc cele doua distante. LENGTHEN Schimbă lungimea obiectelor, a unghiurilor şi arcelor incluse. Nu afectează obiectele închise. Direcţia de extindere a obiectului selectat nu trebuie sa fie paralelă cu axa Z a UCS current.
Comanda tastată:
Urmând calea din menu-ul pull-down: Modify> Lengthen
LENGTHEN sau LEN urmată de tasta ENTER
Opţiuni: - Current length:, included angle: - afişează lungimea sau unghiul current; - Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic]: - se selectează un obiect, o opţiune sau se apasă ENTER pentru a încheia comanda. REDRAW, REDRAWALL - Redesenarea ecranului. Comanda tastată: Urmând calea din menu-ul pull-down: View> Redraw
REDRAW sau R urmată de tasta ENTER
REGEN, REGENALL Regenerarea şi afişarea corectă a desenului prin recalcularea coordonatelor tuturor obiectelor. Comanda tastată: Urmând calea din menu-ul pull-down: View> Regen
REGEN sau RE urmată de tasta ENTER
3.3 Organizarea desenelor pe straturi Obiectele din desen se pot plasa pe unul sau mai multe nivele considerate ca suprapuneri transparente. Un strat poate grupa obiectele care se refera la un anumit aspect al desenului. Pot fi controlate in mod global: vizibilitatea obiectelor pe straturi; culoarea asociată tuturor obiectelor de pe un strat; tipurile de linii şi grosimile asociate obiectelor pe un strat; tipărirea obiectelor; posibilitatea editarii obiectelor de pe un strat. Toate straturile dintr-un desen au aceleaşi limite, sistem de coordonate, factor de zoom; un punct de pe un strat se aliniaza precis cu acelaşi punct de pe orice alt strat. Pot fi afişate combinaţii de straturi. Fiecărui strat i se poate atribui un nume, o culoare şi un tip de linie. LAYER -administrarea straturilor şi proprietiăţilor acestora. Procedură: - lansarea comenzii LAYER sau LA - alegerea comenzii din submemul Format > Layer - alegerea butonului din bara cu instrumente Object Properties Opţiuni: -daca se tasteaza -layer cererile în linia de comandă sunt: Current layer: Enter an option [?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/PStyle/Fr eeze/Thaw /LOck/Unlock/stAte]: - ? -afişează lista straturilor existente; - Make - creaeză un nou strat şi-l face current; - Set -face curent un strat existent; - New -crează noi straturi; - ON/OFF -activeaza/dezactiveaza un strat yi-lface vizibii/invizibil; - Color - seteazti culoarea asociată unui strat; - Ltype -setează tipul de linie al stratului,
-
Lweight -modifica grosimea liniei asociate stratului; Plot -controlează dacă straturile vizibile sunt plotate; Pstyle -setează stilul de plotare asocial unui strat; Freeze/Thaw -ingheafa/dezgheafa straturi; LOck/Unlock: —incuie/descuie stratul prevenind/permiţând editarea obiectelor; State -salveaza şi restaureaza statutul şi proprietafile setate;
Opţiunile casetei de dialog Layer Properties Manager permit crearea stratului curent, adăugarea de noi straturi la lista numelor straturitor, redenumirea unui strat existent. Se pot activa/dezactiva, ingheţa/dezgheţa straturile global sau prin viewport, incuia/descuia straturi, seta stiluri de plotare pentru straturi, filtra numele straturilor. -Named Layer Filters -determină care straturi vor fi afişate; - New -crează un nou strat pe care-l denumeşte LAYER1; - Current —setează stratul selectat şi-l face curent; - Delete -şterge stratul selectat din definţia fişierului desen; - Shaw/Hide Details -afişează caseta de dialog Save Layer State în care sunt salvate proprietaţile setate pentru toate straturile; - Restore State -afişează Layer State Manager în care sunt administrate statuturile straturilor; - List of Layers -afişeaza lista straturilor şi proprietăţile acestora; - Details -afişează o extensie a casetei de dialog Layer Properties Manager;
Figura 3.19 Caseta de dialog Layer Properties Manager Fiecare nou strat creat este numerotat secvenţial: Layer1 , Layer 2, ş.a.m.d. uloerea implicită atribuită noului strat ―white‖ şi tipul de linie implicit CONTINUOUS pot fi acceptate sau pot fi specificate alte denumiri. Într-un desen se pot atribui culori straturilor dar si obiectelor individuale. Fiecare culoare este identificată printr-un nume sau un numar AutoCAD Color Index (ACI), un intreg de la 1 la 255. Numele standard de culori sunt disponibile doar pentru culorile de la 1 la 7. Color number 1 2 3 4 5 6 7 Color name Red Yellow Green Cyan Blue Magenta Black/White Culorile de la 8 la 255 trebule asociate printr-un număr sau selectând culoarea într-o casetă de dialog. Culoarea implicita (7) este fie "white" fie "black", depinzând de culoarea fondutui (background color). 3.3 Proporietăţile obiectelor Fiecarui obiect din desen i se poate atribui culoare şi tip de linie. În acelaşi strat pot fi mai multe culori şi mai multe tipuri de linii. Comanda PROPERTIES controleaza proprietafile obiectelor existente.
Figura 3.20 Bara de instrumente Object properties COLOR -definirea explicită a culorilor noilor obiecte. Procedură: - lansarea comenzii COLOR Opţiuni: - introducând -color la linia de comandă sunt afişate opţiunile: - Enter default object color : -se introduce un număr (1 la 255) sau un nume de culoare; - ByLayer —culoarea conforă cu a stratului; - ByBlock —culoarea conformă cu cea a blocului - Color number or name - numărul sau numele culorii.
Fig 3.21 Caseta de dialog color LINETYPE - defineşte tipul de linie pentru noile obiecte din desen, fie prin încarcare din fişierul bibliotecă (acad.lin pentru unitaţi engleze şi acad.iso pentru cele metrice), fie prin crearea de noi tipuri constând din combinaţii de spaţii, puncte, liniuţe, setarea unui tip de linie ca linie curentă sau modificarea scării tipului de linie. Procedură - lansarea comenzii LINETYPE - alegerea comenzii din submeniul Format > Linetype - alegerea butonului Linetype din bara cu instrumente Object Properties Opţiuni: - la linia de comandă daca se tasteaza -linetype -Enter an option [?/Create/Load/Set] - ? -afişează lista tipurilor de linie din caseta de dialog Select Linetype File; - Create -crează un nou tip de linie şi o stochează într-un fişier LIN; - Load - incarcă un tip de linie al cărei definiţie există; - Set - setează tipul curent de linie pentru obiectele ce vor fi desenate;
Figura 3.22 Caseta de dialog Linetype Manager
- administrarea tipurilor de linie prin caseta de dialog Linetype Manager: - Linetype filters -determină care tipuri de linii sunt afişate în listă; - Current Linetype - setează tipul de linie selectat săfie curent. - List of Linetype - afişează tipurile de linii şi proprietăţile lor; - Load... - incarcă un nou tip de linie; - Delete -şterge tipuri de linii selectate; - Show Details or Hide Details - afişează o extensie a casetei de dialog cu accesul alternativ la proprietăţi şi setari adiţionale. LTSCALE -modificarea factorului de scară global al tipului de lnie permiţând realizarea unui aspect mai dens sau mai întins al liniei. Procedura: - lansarea comenzii LTSCALE Opţiuni: - Enter new scale factor : -se indică noul factor de scară.
Figura 3.23 Exemplificarea Ltscale 3.5 Editarea obiectelor folosind bara cu instrumente Object Properties Asigură controlul proprieăţilor obiectelor consolidând comenzile necesare vizualizarii şi editării proprietăţilor obiectelor.
Figura 3.24 Bara cu instrumente Object Properties MATCHPROP – copiază proprietăţile unui obiect şi le redă altui obiect.
Figura 3.25 Settings
Fereastra
de
dialog
Property
Procedura Opţiuni: copiate;
- lansarea comenzii MATCHPROP sau Painter - alegerea comenzii din meniul Modify > Match Properties - alegerea butonului din bara de instrumente Standard - Select Source Object: -selectează obiectul suesă ale carui proprietăţi vor fi
Current active settings -sunt afişate setările curente ale obiectului; - Select destination object(s) or [Settings]: -se introduce s sau se selectează obiectele destinaţie. Proprietăţile obiectului sursă sunt copiate pe obiectul destinaţie. - Color -schimbă culoarea obiectului destinaţie în cea a obiectului sursă; - Layer -schimbă stratul; - Linetype -schimbă tipul liniei; - Linetype Scale - schimbă factorul de scară al tipului de lnie; - Thickness -schimbă grosimea; - Plot Style -schimbă stilul de plotare al obiectelor destinaţie; - Text Properties -schimba stilul textului; - Dimension Properties - schimbă stilul cotei; - Hatch Properties -schimbă modelul haşurii.