c1 riscuri ocupationale in sanatate by pptfiles

VIEWS: 11 PAGES: 32

									Riscuri ocupaţionale în sistemul
            medical

      Conf. Dr. Veronica Oprea
Terminologie utilizata in expertiza locurilor de munca



l   Munca profesională: Activitate desfăşurată în unităţi economice de stat sau
    private pe bază de relaţie contractuală între angajat şi angajator.

l   Condiţii de muncă: Totalitatea condiţiilor în care se desfăşoară procesul de
    muncă: tehnice (procedeele tehnice folosite şi caracteristicile mijloacelor de
    producţie), organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate pentru organizarea
    muncii şi a producţiei) şi de mediu (totalitatea caracteristicilor mediului fizic şi
    social în care se desfăşoară producţia).

l   Sistemul de muncă om-maşină-mediu: Ansamblu constituit de unul sau mai
    mulţi executanţi şi mijloace de producţie care, având un scop de realizat,
    interacţionează pe baza unui circuit informaţional, în anumite condiţii ale
    mediului de muncă.

l   Noxă profesională: Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune asupra
    organismului uman, dăunător sănătăţii; factor de risc de îmbolnăvire
    profesională.
terminologie

l   Risc datorat agenţilor periculoşi: Reprezintă probabilitatea ca un agent periculos să
    afecteze negativ starea de sănătate în condiţiile utilizării lui şi/sau expunerii la acesta.

l   Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă: Componentă a managementului
    general, care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile,
    practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea,
    realizarea şi revizuirea planului de securitate şi sănătate în muncă.

l   Boală profesională: Afecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
    profesiuni, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de
    muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în
    procesul de muncă.

l   Boală legată de profesie: Boală cu etiopatogenie multifactorială, în determisnismul
    căreia unii factori favorizanţi sau agravanţi sunt de natură profesională.

l   Accident de muncă (A.M.): Vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia
    acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
    îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se
    desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3
    zile, invaliditate ori deces.
terminologie
l   Agent biologic: Microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile
    celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau
    intoxicaţie.

l   Agent cancerigen (carcinogen): O substanţă un preparat sau un procedeu tehnologic,
    inclusiv substanţa sau preparatul degajat din acesta, care, prin inhalare, ingestie sau
    penetrare cutanată, poate produce apariţia cancerului ori poate creşte frecvenţa apariţiei
    acestuia.

l   Agent chimic: Orice element sau compus chimic, singur sau în amestec, în stare naturală
    sau fabricat, utilizat sau eliberat, inclusiv ca deşeu, din orice activitate, indiferent dacă este
    sau nu produs intenţionat şi este sau nu plasat pe piaţă.

l   Agent mutagen: O substanţă sau un preparat care, prin inhalare, ingestie sau penetrare
    cutanată, poate cauza anomalii genetice ereditare ori poate creşte frecvenţa apariţiei
    acestora.
l   Agent nociv: Orice factor chimic, fizic sau biologic, prezent în procesul de muncă şi care
    poate constitui un pericol pentru sănătatea angajaţilor.
 Riscuri ocupaţionale = Riscuri profesionale

  Factori de risc         =        Factori nocivi
   profesional                 de la locul de muncă

Inconfort
        Stres                       Boli legate de profesie
             Oboseală        Accidente de muncă
                   Boli profesionale
                                    Sistemul medical
Mediile de muncă proprii unităţilor medicale:
• Servicii medicale (secţii cu paturi)
• Blocuri operatorii
• Servicii de diagnostic (radiologie, laborator)
• Servicii şi sectoare de îngrijiri ambulatorii
• Sectoare administrative (birouri)
• Servicii de nutriţie (bucătării)
• Servicii de spălătorie
• Servicii tehnice şi de echipamente sanitare
• Zone de pasaj, săli de aşteptare
Grupurile socio-profesionale în spital:
§ Personal medical superior (medici)
§ Personal de îngriire medicală (asistenţi medicali, infirmiere, îngrijitoare)
§ Pacienţi (cronici, cu spitalizare de lungă durată, bolanavi acuţi, pacienţi aflaţi la consultaţii
   “externe”)
§ Vizitatori cu prezenţă în general programată
Procesele de muncă:
§ Activităţi medicale (diagnostic, terapie, îngrijire curentă)
§ Activităţi comune sectoarelor publice (munca de birou, întreţinere tehnică, pregătirea
   alimentelor)
                  Factorii de risc în sistemul medical
      Ø Factori care ţin de organizarea muncii
•   Deficienţe în concepţia posturilor de muncă
•   Efort fizic
             ü   Manipulare şi transport de pacienţi şi de materiale
             ü   Postura de lucru – poziţii vicioase
             ü   Frecvenţa mişcărilor repetitive
•   factori fizici
              ü radiaţii ionizante
              ü radiaţii non ionizante
              ü zgomot
              ü iluminat
              ü microclimat
•   factori chimici
                    ü dezinfectante
                    ü antiseptice
                    ü reactivi de laborator
                    ü medicamente
                    ü gaze anestezice
                    ü latex
•   factori biologici: virusuri, bacterii, ciuperci, paraziţi
      Ø Factori psiho-sociali:
                     ü   relaţii intercolegiale
                     ü   relaţii şef-subaltern
                     ü   motivaţia muncii
                     ü   satisfacţia morală şi socială a muncii
 Reuniunea OMS asupra riscurilor profesionale în
 mediul spitalicesc susţinută în 1981 a sistematizat
    5 tipuri principale de riscuri provenind din:

- înţeparea accidentală, laceraţia ţesuturilor şi
  fracturi,
- lezarea coloanei vertebrale,
- absenţa echipamentului de protecţie individuală,
- insuficienta întreţinere a sistemelor electrice şi
  mecanice,
- agresiunea (verbală/fizică) exercitată de pacienţi.

Institutul Naţional American pentru Sănătate
  în Muncă (NIOSH) raportează ca cele mai
  frecvente riscuri:
Ø accidentele prin înţepare cu acul,
Ø afecţiunile musculoscheletice ale membrelor şi ale
  coloanei lombare
American Nurses Association, 2001
consideră ca cele mai frecvente:


I.     Efectele acute sau cronice ale stresului şi
       suprasolicitării
II.    Lombalgiile
III.   Riscurile biologice (HIV sau hepatită B/C
       prin înţepare accidentală cu acul
       contaminat)
        Riscul de suprasolicitare musculoscheletică
Categorii de personal medical expus:
- Infirmiere din secţiile cu paturi
- Personal auxiliar (îngrijitoare)
- Brancardieri (secţii de triaj, chirurgie, ortopedie, geriatrie, neurologie, etc.)
- Asistente medicale
- Medici (chirurgie, ortopedie, stomatologie)
Activităţi solicitante
- Ridicarea şi transferul pacientului (pat-cărucior/targă)
- Repoziţionarea bolnavului în pat (manevre de îngrijire şi terapeutice)
- Transportul bolnavului către servicii de primire-externare, investigaţii paraclinice, săli
   de terapie, baie etc.
- Transportul materialelor igienico-sanitare şi al alimentelor sau medicamentelor
- Activităţi de igienizare a localului (spălare suprafeţe, dezinfecţie, schimbare lenjerie)
   desfăşurate în spaţii dimensional şi ambiental necorespunzătoare
Expuneri şi activităţi particulare
- Terapie recuperatorie (kinetoterapie, masaj terapie, hidroterapie)
- Spălătorie
- Blocuri alimentare
- Laboratoare, servicii de necropsie etc.
    Principalele denumiri şi acronime utilizate pentru
     tulburările şi afecţiunile musculo-scheletice ale
                     membrului superior
•   WRMSDs: Work Related Musculoskeletal Disorders (Tulburări
    musculoscheletice în legătură cu munca)
•   WRUEMSDs: Work Related Upper Extremity Musculoskeletal
    Disorders (Tulburări musculoscheletice ale membrului superior în
    legătură cu munca)
•   CTD: Cumulative Trauma Disorders (Tulburări traumatice
    cumulative)
•   RSI: Repetitive Strain Injury (Leziuni prin solicitări repetitive)
•   OCD: Occupational cervico-brachial Diseases (Boli ocupaţionale
    cervico-brahiale)
•   LATR: Lesions Attribuable au Travail Repetitif (Leziuni atribuite
    muncii repetitive)
•   APA: Affections periarticulaires (Afecţiuni periarticulare)
•   TMS: Trouble Musculo-Squeletiques (Tulburări musculo-scheletice)
 Trăsături clinico-evolutive în tulburările osteo-
  musculo-articulare ale membrului superior
Ø Etiologie multifactorială profesională şi non
  profesională
Ø Evoluţia, în general, de lungă durată
Ø Vindecare lentă şi uneori incompletă
Ø Patologia interesează mai frecvent unitatea
  musculo-tendinoasă
Ø Sindroamele de compresiune a nervilor periferici
  (de ex. sindromul de canal carpian) sunt mai
  puţin frecvente, dar reţin atenţia prin gravitate şi
  costul ridicat
Low Back Syndrome – Lombalgiile (etiologie)


ØDegenerescenţe discale (68%)
ØLeziuni accidentale
ØTumori vertebrale
ØInflamaţii artritice
ØDureri iradiate
    Lista factorilor agravanţi ai lombalgiilor
•   Ortostatismul sau poziţia aşezat cu durată prelungită
•   Zonă de lucru jos situată obligând la aplecarea trunchiului
•   Întinderi excesive pentru realizarea unor activităţi cu durată mai mare de un minut
•   Răsuciri şi aplecări ale trunchiului (de ex. ridicarea unei greutăţi cu depunere laterală)
•   Poziţia de lucru ghemuit cu durată mai mare de un minut
•   Sarcini de muncă repetate (susţineri) deasupra nivelului umerilor
•   Ocuparea unui scaun cu suport dorsolombar impropriu
•   Manevrarea de sarcini cu greutăţi diferite sau modificabile şi mai mari de 25 lb (ex. lichide)
•   Loc de acţiune manuală fixat prea sus: ridicări şi coborâri de obiecte cu greutate mai mare
    de 25 pounds şi cu frecvenţă mai mare de 1/minut
•   Manevrarea de greutăţi (vraf, grămezi, cutii) a căror dimensiuni fizice (>20 inch) nu permit o
    apucare corectă bimanuală
•   Susţinerea (perioade mai mari de 30 sec.), împingerea de sarcini excesive (>40 lb)
•   Aplecări ale trunchiului mai jos de centură si cu durată mai mare de 1 minut
    1lb = 453,59 g
    1 inch = 2,54 cm
 În 48% din cazurile de lombalgii înregistrate,
evenimentul precipitant al episodului acut a fost
                bine precizat:
Ø întoarcerea/repoziţionarea în pat a bolnavului

Ø împingerea, ridicarea, tracţionarea sau
  susţinerea unui pacient (transferul din pat în
  scaunul cu rotile şi invers)

Ø asistarea bolnavului (igienă, toaletă, transport
  pentru diferite investigaţii sau tratamente)

Ø ridicarea si manevrarea unor echipamente
  tehnice grele
          Expunerea la factori de risc fizici
•   Riscuri electrice
     Ø   Incendii
     Ø   Electrocutare
•   Ambianţa termică non-confortabilă
•   Ambianţa fonică
     Ø   Sectoare medicale cu nivele fonice ambiante crescute:
           ü   Cabinete stomatologice
           ü   Blocuri operatorii
           ü   Secţii de autoclavare
           ü   Birouri interioare
           ü   Laboratoare
           ü   Bucătării
           ü   Centrale termice
           ü   Unităţi de protezare-întreţinere echipamente tehnice
     Ø   Limite maxim admise de zgomot pentru locuri de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială
         deosebită:
           ü 50 dB pentru sălile de operaţie şi tratament
           ü 60 dB pentru laboratoare, birouri, încăperi cu calculatoare, cabinete medicale, săli de studiu, clase, amfiteatre,
              biblioteci
           Efectele otice ale expunerii la zgomot: hipoacuzia şi surditatea de percepţie bilaterală
           Efecte extraotice: perturbarea atenţiei, a puterii de concentrare, efecte cardiovasculare , endocrino-vegetative
•   Ambianţa luminoasă şi cromatică
•   Radiaţii ionizante
•   Radiaţia laser
•   Microunde
                            Radiaţii ionizante
•  Aproape toate ţesuturile corpului sunt susceptibile la inducerea de tumori
•  Sensibilitatea ţesuturilor la inducerea de tumori variază considerabil
•  Prin iradierea întregului corp se pot produce tumori în: sân, tiroidă, pulmon, organe
   digestive
• Vârsta la expunere şi la momentul diagnosticului are o importanţă variabilă
• Perioada de latenţă este foarte lungă (decade) pentru cancere şi mai scurtă pentru
   leucemii
• Interacţiunea dintre gazdă şi factorii de mediu (de ex.influenţe hormonale, expunerea
   şi la alţi carcinogeni, instabilitatea genetică a gazdei) joacă un rol semnificativ în
   inducerea tumorilor
• Relaţia doză-răspuns la multe modele animale este cantitativ similară cu cea pentru
   inducerea de tumori umane, dar uneori riscul cantitativ direct extrapolat de la animal
   la om nu este relevant
Factori fizici care influenţează riscul de cancer radioindus
- Calitatea radiaţiei
- Doză
- Debitul dozei şi fracţionarea
- Radionuclidul
Factori biologici care influenţează riscul de cancer radioindus
- Factorul genetic
- Vârsta la prima expunere
- Sexul şi organul iradiat
- Metabolismul
                     Radiaţia laser
  Efecte nocive:
v retină
   Ø leziuni în zona maculară
   Ø pierderea vederii:
                        parţială, totală;
                        temporară/permanentă
v cornee - arsuri
v cristalin – cataracta

       Microunde - sectoarele de fizioterapie
  Efecte nocive !
v sistemul nervos
v funcţia de reproducere (oligoteratospermie)
v cristalin (cataracta)
Categorii de produse chimice utilizate în
mediul sanitar
Tipuri de produse chimice   Locul utilizării
   Dezinfectanţi              Servicii de spital
   Sterilizanţi               Servicii de aprovizionare
                              Blocuri operatorii
                              Cabinete medicale
                              Centre de reeducare
  Medicamente                 Servicii de spital
                              Farmacii
  Reactivi de laborator       Laboratoare de analize
                              medicale
  Produse de spălare şi       Răspândire generală
  curăţenie                   Cantine
  Ingrediente şi produse      Bufet
  alimentare                  În spitale (depozite,
  Pesticide                   magazii, subsoluri)
Produse chimice periculoase
(Hazardous Substances Data Bank: HSDB)
 Lista de substanţe după HSDB         Denumire chimică       Număr CAS*
 Reactivi de laborator şi coloranţi   2,4-xilidină           3248-93-9
 biologici                            Roşu de acridină       2465-29-4
                                      Parafuxină bazică      569-61-9
                                      Magenta bazică         3248-93-9
                                      CI-bleu acid 9         129-17-9
                                      CI-verde acid 3        4680-78-8
                                      CI-roşu acid 14        3567-69-89
                                      CI-albastru direct 1   2429-74-5
                                      CI-roşu direct 28      573-58-0
                                      CI-galben direct 11    1325-37-7
                                      CI-verde acid 3        4680-78-8
                                      Hematoxilina           517-28-2
                                      Clorura de hexametil
                                      P rosanilină           548-62-9
                                      Verde malahit          569-64-2
                                      Tetraoxid de osmiu     20816-12-0


 *Chemical Abstract Service=CAS
                 Substanţe potenţial periculoase
                Denumire chimică                   Număr CAS
Dezinfectante   Acid bazic                         10043-35-3
Antiseptice     Borax                              1303-96-4
                2-clorfenol                        106-48-9
                4-clorfenol                        70-30-4
                Clorura de benzalkonium            0001-54-5
                Clorura de cetil piridinium        123-03-5
                Hexaclorofen                       108-39-4
                M-crezolmetiletilcetonă            95-57-8
                Metilcetonă                        78-93-3
                Fenol                              108-95-2
                Lisol                              563-04-2
Sterilizanţi    Beta-propiolactonă                 57-57-8
                Crotonaldehida                     4170-30-3
                Oxid de Etilenformaldehida         75-21-8
                Glutaraldehida                     50-00-0
                                                   111-30-8
Expunerea profesională la medicamente periculoase


   –   Locuri de muncă
        Ø Prepararea, manipularea, distribuirea şi administrarea medicamentelor
   –   Profesii cu risc
        Ø Farmacişti, asistenţi de farmacie
        Ø Medici, asistenţi medicali
        Ø Personal de laborator
        Ø Infirmiere, brancardieri, spălătorese
   –   Activităţi şi tehnici cu risc
        Ø Înţeparea cu acul de seringă
        Ø Spargerea nedorită a fiolei sau a flaconului
        Ø Eprubete şi ampule contaminate
        Ø Mănuşile folosite sunt permeabile pentru antineoplazice
        Ø Eliberarea de aerosoli în timpul preparării şi administrării
           medicamentelor
        Ø Produsele biologice (sânge, urină, fecale, vomă, transpiraţii) pot
           contamina îmbrăcămintea de corp, lenjeria de pat cu risc pentru:
           infirmiere, spălătorese etc.
Categorii de medicamente periculoase
pentru sănătatea personalului
n   Carcinogeni
n   Corosivi
n   Toxici (definiţi pe baza dozelor medii letale)
n   Iritanţi
n   Sensibilizanţi
n   Agenţi medicamentoşi la care organele ţintă
    reprezintă organele vitale, incluzând în primul rând
    toxicele reproductive, hepatotoxice,
    nefrotoxice, neurotoxice, agenţi care
    acţionează asupra sistemului hematopoetic şi
    agenţi care dezvoltă efecte adverse majore
    asupra plămânilor, tegumentelor, ochilor şi
    membranelor mucoase.
Medicamente antitumorale raportate ca risc cancerigen
 (IARC: International Agency for Cancer Research)
n   Grup 1: Carcinogene pentru om
        Ø 1,4 butanediol dimetansulfonat (Mileran)
        Ø Ciclofosfamidă
        Ø Clorambucil
        Ø Estrogeni
        Ø Melfalan
        Ø 1(2-cloretil)-3 (4-metilciclohexil)-1-nitrozoureatreosulfan
n   Grup 2: Probabil cancerigene pentru om
     Ø Cu dovezi suficiente
        ü Adriamicin
        ü Bischloretil nitrozureea (BCNU)
        ü Procarbazin hidroclorid
        ü Tiotepa
     Ø Cu dovezi limitate
        Ø Bleomicin
        Ø Dacarbazin
        Ø Daunomycin
    Citostaticele sunt molecule biologic active,
  iar manipularea profesională fără mijloace de
    protecţie adecvate reprezintă o expunere
               riscantă dovedită prin:
• Absorbţia unei fracţiuni de produs suficientă
  pentru a fi decelată cantitativ şi calitativ în urina
  subiecţilor expuşi
• Creşterea puterii mutagene a urinilor recoltate
  de la personalul expus
• Efecte citogenetice (anomalii cromozomice,
  schimbarea cromatidelor surori)
• Efecte reproductive (avorturi spontane,
  malformaţii în expunerea gravidelor)
    Expunerea la gaze anestezice reziduale
l   Anestezicele inhalatorii (cu excepţia oxidului nitros N2O) sunt
    hidrocarburi sau eteri lichizi clorofluoruraţi:
     Ø   Isofluran (Foran)
     Ø   Enfluran (Etran)
     Ø   Halotan (Fluotan)
     Ø   Metoxifluran (Pentran)

l   Riscuri pentru persoanele expuse:
     Ø   Avorturi spontane
     Ø   Malformaţii congenitale la copiii născuţi din părinţi expuşi
     Ø   Tulburări hepatice, renale, neurologice
     Ø   Cancer
                   Manifestări alergice şi iritative induse de mănuşile de protecţie
Tipul patologiei                         Mecanisme patogenice             Factori cauzali

Dermatită alergică de contact            Alergie mediată celular          Acceleratori de vulcanizare (de ex, sulf
                                                                          peroxizi organici, antioxidanţi, pigmenţi
                                                                          organici, latex, componente ale pudrei)
Dermatitiă de contact iritantă           Efect mecanic                    Cristale ale pudrei lubrificante
                                         Ocluzionarea tegumentului        Reziduuri din săpunuri alcaline
                                         Asociere cu substanţe            Toxine bacteriene
                                         dezinfectante                    Oxid de etilen
Urticaria de contact                     Alergie mediată reaginic (IgE)   Latex
                                                                          Pulberi de amidon
                                                                          Acceleratori
                                                                          Oxid de etilen
Urticarie generalizată                   Alergie (IgE mediată)            Latex


Dermatită de contact imediată            Alergie (IgE mediată)            Latex
(Protein Contact Dermatitis)


Manifestări respiratorii (oculorinită,   Alergie (IgE mediată)            Latex
astm bronşic)

Edem angioneurotic, edem glotic          Alergie (IgE mediată)            Latex


Şoc anafilactic                          Alergie (IgE mediată)            Latex
   Expunerea ocupaţională la agenţi biologici
Prevalenţa crescută (în   Prevalenţă joasă şi medie
ordinea frecvenţei)
Hepatita B                Varicela
Tuberculoza               Rujeola
Hepatita C                Parotidita epidemică
Hepatita A                Rubeola
Hepatite non A – non B    Eritemul infecţios acut
                          (parvovirusul B19)
                          HIV/SIDA
                          Hepatita D
                          Hepatite cu virusul Epstein-Barr
                          Hepatite cu citomegalovirus
                Expunerea la riscul infectării cu HIV în mediul sanitar

Produse biologice umane      Risc de transmitere HIV/sectoare           Gesturi şi acţiuni medicale fără
(HIV+)                       medicale în care sunt obligatorii          risc de transmitere HIV
                             “măsurile universale”
Sânge                        •Radioimagistică   (injectare de produse   Primirea (triaj, vizita bolnavului)
Spermă                       contrast)                                  Examinarea clinică şi
Secreţii vaginale            üScanner                                   interogatoriul
Lapte matern                 üAngiografie                               Informarea şi educarea
Secreţii bronhoalveolare     •Endoscopie                                bolnavului
Epanşament: pleural,         üBiopsie                                   Servirea mesei şi spălarea
sinovial, pericardic,        •Chirurgie
                                                                        veselei
peritoneal                   üTăiere, înţepare
                                                                        Toaleta bolnavului
LCR                          •Obstetrică
                                                                        Ridicare/poziţionare la pat
Lichid amniotic              üStropire mucoase
                                                                        Îmbrăcare/dezbrăcare
Urină (*non-i)               üTăiere, înţepare
                                                                        Mobilizare/transport
Secreţii vaginale (non-*i)   •Stomatologie
                                                                        Masaj/kinetoterapie
Salivă (non-)                üStropire, înţepare, tăiere
                                                                        Schimbarea lenjeriei
Cultură HIV                  •Laborator
                                                                        Întreţinerea (mobilier săli de
                                                                        baie, toalete) şi spălarea
                             üStropire, înţepare,
                                                                        suprafeţelor
                             •Autopsiere
                             üTăiere, înţepare

*non-i = considerat produs noninfectant
      Solicitări mentale şi psihice în
      munca personalului medico-sanitar
n   Reorganizări frecvente ale programului de muncă datorate
    absenteismului sau lipsei de personal (infirmiere, îngrijitoare)
n   Discontinuităţi în muncă
n   Lipsa de claritate în delimitarea responsabilităţilor
n   Lipsa de congruenţă între nivelul de responsabilitate şi
    posibilităţile judecării deciziilor luate
n   Stări conflictuale între sarcinile de muncă şi posibilităţile
    individuale
n   Solicitări afective
n   Solicitare mentală în legătură cu responsabilităţile ce le
    implică tehnicile moderne computerizate
n   Responsabilitate decizională (act operator, anestezie,
    diagnostic, tratament)
n   Munca în echipă
n   Munca în schimburi alternante – munca de noapte
Consecinţele suprasolicitării neuropsihice

l   Creşterea numărului de erori
l   Oboseală
l   Depresie psihică (30% dintre rezidenţi după primele 5 luni)
l   Idei suicidare (4 din 53 medici)
l   Tulburări de somn
l   Degradarea relaţiilor sociale
l   Afectarea capacităţii de raţionament profesional
l   Iritabilitate
l   Stare de depersonalizare
l   Reacţii psihoafective inadecvate
l   Tulburări ale memoriei recente
l   Riscuri de accidente rutiere datorate oboselii
l   Repercursiuni asupra activităţii familiale şi socio-culturale
          Instrumente şi strategii de acţiune în medicina ocupationala
•   . schimbul de informaţii (între comunitatea ştiinţifică şi partenerii sociali);
•   legislaţia în medicina muncii (aliniere la legislaţia UE);
•   inspecţie şi măsuri de constrângere (prevăzute legislativ);
•   stimulare financiară (constituirea fondurilor naţionale/regionale de prevenţie);
•   campanii publicitare (încurajarea achiziţiilor şi a acţiunilor sanogenice şi
    prevenţionale);
•   acreditarea serviciilor de sănătate ocupaţională şi certificarea produselor;
•   instruirea (periodică a tuturor actorilor prevenţiei);
•   cunoaşterea ariei de priorităţi (gestionarea riscurilor prin ierarhizarea acestora);
•   o bună cunoaştere a sectoarelor economice (mobilităţi de personal şi tehnologie
    specifică tranziţiei);
•   o bună cunoaştere a categoriilor de lucratori (catagrafiere pe sectoare de activitate);
•   cercetarea de profil (alocare de fonduri, centre topice);
•   evaluarea riscului profesional (metode şi tehnici performante şi standardizate);
•   managementul riscului profesional (management global şi de calitate);
•   dezvoltarea de strategii eficiente (politici guvernamentale);
•   iniţiative la nivelul UE de a sprijini statele membre şi candidate (atragerea de fonduri
    nerambursabile, proiecte de grant etc.).

								
To top