Docstoc

Equinox_revista de astronomie.pdf

Document Sample
Equinox_revista de astronomie.pdf Powered By Docstoc
					                                          ANUL 1, NR. 1, MARTIE 2014




        EQUI NOX
        REVISTA ON-LINE DE ASTRONOMIE




CLUBUL DE ASTRONOMIE ŞI ŞTIINŢE SPAŢIALE ORADEA ROMÂNIA

                      ISSN 2360 – 0888

                     ISSN–L 2360 – 0888
 EQUINOX                                                                                                     Pagina 2



SPAŢIUL NOCTURN AL IMAGINARULUI: LUNA ŞI
 STELELE ÎN POEZIA ROMANTICĂ A LUI MIHAI
   EMINESCU - STUDIU INTERDISCIPLINAR

                          PROF. KOVACS ANAMARIA FLORENTINA
                       COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA’’, ŞTEI, BIHOR

 Sufletul romantic există prin      albastră’’, ,,Crăiasa din pov-       de mărimi – luminozitate,
 excelenţă în ,,spaţiul” noc-       eşti’’, ,,Melancolie’’, ,,De câte    rază şi masă – precum şi de
 turn al imaginarului (G.           ori iubito’’, ,,Ce e amorul?’’,      compoziţia chimică. […] Ste-
 Bachelard) asemănându-se,          ,,Pe lângă plopii fără soţ’’,        lele prezintă la suprafaţa lor
 oarecum, cu ,,materia ste-         ,,Adio’’, ,,Şi dacă’’,,De câte ori   diferite temperaturi; cele mai
 lară’’ prin efervescenţă, tensi-   iubito…’’-poezii în care mo-         fierbinţi (din clasa spectrală
 uni explozive şi dramatice,        tivele: luna şi stelele sunt         O) sunt stele albastre,               Mihai Eminescu
 ,,luminozitate’’                   asociate temelor: iubirea,           atingând temperaturi superfi-          (1850-1889)
 şi ,,temperaturi’’ care            natura, existenţa şi moartea-        ciale până la 40 000 de
 depăşesc ceea ce omul              capodoperele din                     grade. Stelele cele mai reci
 obişnuit percepe ca normali-       ciclul ,,Scrisorilor’’ -             (din clasa spectrală S) sunt
 tate.                              ,,Scrisoarea I’’, ,,Scrisoarea       stele roşii cu o temperatură         “La steaua care-a
                                    III’’, ,,Scrisoarea IV’’,            la suprafaţa lor de circa            răsărit/ E-o cale-atât
  Genialul poet romantic Mihai
                                    ,,Scrisoarea V’’-                    2000 de grade. Cel mai im-           de lungă, /Că mii de
 Eminescu este unul din-
                                    poemul ,,Luceafărul’’ în care        portant procent din materia          ani i-au trebuit/
 tre ,,pionierii astronomiei’’ în
                                    motivele amintite sunt aso-          solară este reprezentat de
 cultura şi literatura română,                                                                                Luminii să ne-
                                    ciate cu teme precum: geniul,        hidrogen şi heliu.’’(Ion Corvin
 spirit enciclopedic, cunoştea                                                                                ajungă.
                                    cosmogonia, filozofia, socie-        Sîngeorzan, I.M. Ştefan-
 teoriile despre naşterea şi
                                    tatea, existenţa, moartea,           ,,Ghidul cosmosului’’, vol. I, p.
 extincţia universului, despre
                                    natura şi iubirea.                   232-233, Editura Minerva,            Poate de mult s-a
 lună şi stele ş.a din antichi-
                                                                         Colecţia Biblioteca pentru
 tate până în prezentul epocii      Înainte de a pătrunde în uni-                                             stins în drum /În
                                                                         toţi, Bucureşti, 1980).
 lui, teorii al căror conţinut      versul sideral al versurilor                                              depărtări albastre, /
 ştiinţific îl prelucrează în mod   eminesciene, redăm citi-             Aşa cum în cazul stelelor se         Iar raza ei abia
 original, în forme artistice       torilor noştri, mai puţin iniţiaţi   aduce în discuţie luminozita-
                                                                                                              acum/ Luci vederii
 deosebit de expresive, atât în     în astronomie, o scurtă              tea acestora, în critica liter-
 poeziile şi poemele lui, cât şi    prezentare ştiinţifică a stele-      ară se precizează că ,,motivul       noastre”
 în nuvelele sale fantastice.       lor: ,,Stelele sunt sfere uriaşe     luminii e o permanenţă a             (M.Eminescu, La
 Tema cosmogoniei este una          formate din plasmă. În               operei eminesciene şi in-            steaua).
 des întâlnită în creaţia emi-      această stare, la o tempera-         tenţia poetului de a-şi intitula
 nesciană, iar luna şi stelele      tură înaltă, materia fiind ioni-     un proiectat volum
 sunt motive dominante.             zată este formată –sub as-           de ,,versuri lirice’’-,,Lumină
                                    pect microcosmic- dintr-un           de lună’’ vădeşte valoarea de
  În prezentul studiu aducem
                                    amestec dezordonat de elec-          imagine-nucleu , de intuiţie
 în discuţie câteva dintre
                                    troni liberi, ioni pozitivi şi       poetică a motivului discutat’’.
 creaţiile poetice în care luna
                                    particule neutre (atomi sau          Faptul că a fost observat şi
 şi stelele apar ca elemente
                                    molecule) într-o agitaţie per-       comentat de Tudor Vianu,
 importante ale imaginarului
                                    manentă. […] Stelele sunt de         pentru care Eminescu ,,nu e
 poetic romantic eminescian.
                                    diferite mărimi şi de diferite       un pictor al formelor, ci un
 Aceste creaţii poetice sunt:
                                    vârste. Starea fiecărei stele        pictor al luminii’’, adică al
 ,,Povestea codrului’’,
                                    este determinată de o serie          unui univers vizual, dinamic,
 ,,Povestea teiului’’, ,,Floare
ANUL 1, NR. 1, MARTIE 2014                                                                      Pagina 3


    nu static, e dominat de imaginea               Aceiaşi aştri nocturni, stelele şi
    luminii, ,,simbolul însuşi al deve-         luna, alimentează, în prezent,
    nirii’’. (Ioana Em. Petrescu -              melancolia eului liric, care trăieşte
    ,,Eminescu. Modele cosmologice şi           acut suferinţa spulberării ,,visului
    viziune poetică’’, Editura Minerva,         ferice’’ de iubire. În poezia ,,Pe
    Bucureşti, 1987, p. 34)                     aceeaşi ulicioară’’: ,,Pe aceeaşi
                                                ulicioară/ Bate luna în fereşti,/ Nu-
    Lumina stelelor şi a lunii este prefer-
                                                mai tu de după gratii/ Veşnic nu te
    ata cuplului romantic în general, nu
                                                mai iveşti!’’(p.88, op.cit); în poe-
    doar a celui eminescian, fiind o
                                                zia ,,De câte ori, iubito…’’ eul liric
    lumină protectoare, blândă, prieten-
                                                lipsit de speranţă este pustiit suflet-
    oasă, misteriosă, irezistibilă, pe
                                                eşte, pustie pare şi însăşi noaptea:        Un crater de pe Mercur având
    care îndrăgostiţii o savurează din
                                                luna, altădată, în vremuri fericite         un diametru de 125 kilometri
    plin atât în clipele de împlinire
                                                plină de farmec, acum e ,,galbenă-o         a primit numele lui Mihai Emi-
    a ,,visului ferice de iubire’’, cât şi în
                                                pată’’, iar cerul, fără luminozitatea       nescu, în aprilie 2008.
    clipele de melancolie datorate
                                                stelelor, ,,Pe bolta alburie o stea nu
    destrămării cuplului paradisiac, eul
                                                se arată’’(p.89, op.cit.), acum, spu-
    liric trăind ,,dulcea’’ amintire a iubi-
                                                ne poetul melancolic ,,nu mai am de
    tei, a stelelor şi a lunii de odinioară
                                                obicei/ Ca-n zilele acele,/ Să mă
    când, erau ,,atât de singuri/ Şi atât
                                                îmbăt şi de scântei/ Din ste-
    de fericiţi.’’
                                                le’’ ( ,,Adio’’, p.141, op.cit.);
    Poetul îi scria iubitei lui Veronica        aceiaşi ,,luminători’’- ,,soarele, luna,
    Micle într-o scrisoare: ,,Iartă-mă,         stelele’’ ,,te urmăresc/ Şi peste zi
    dacă nu-ţi scriu numaidecât, dar într       de-atâtea ori/ Şi noaptea
                                                                                                   “Peste albele
    -adevăr înnot în stele’’, Floarea al-       totdeauna’’ (,,Ce e amorul?’’, p.142,              izvoară/ Luna
    bastră, iubita de vis a geniului din        op,cit) accentuând prin permanenţa
    poemul omonim, îi aminteşte
                                                                                                   bate printre
                                                lor starea de dor şi conştiinţa
    acestuia că trăirea ,,cufundat în           efemerităţii umane.                                ramuri.”(Poveste
    stele’’ –metaforă pentru setea de
                                                Semnul razei, lumina stelei sau a                  a codrului-M.
    cunoaştere absolută şi starea de
                                                privirii iubitei în sufletul eului liric,          Eminescu)
    meditaţie- îl poate rupe de trăirea
                                                este redat armonios, printr-o îmbi-
    autentică a clipei de iubire, a vieţii.
                                                nare subtilă de cuvinte şi imagini
    Atât în ,,Floare albastră’’, cât şi
                                                poetice, de o simplitate fer-
    în ,,Povestea codrului’’, ,,Povestea
                                                mecătoare, a planului terestru şi
    teiului’’, aştrii nocturni veghează
                                                cosmic în versurile următoare:
    asupra îndrăgostiţilor: ,,Când prin
                                                ,,Dându-mi din ochiul tău senin/ O
    crengi s-ar fi ivit/ Luna-n noaptea
                                                rază dinadins,/ În calea timpilor ce
    cea de vară, […] Ne-om da sărutări
                                                vin/ O stea s-ar fi aprins’’. (,,Pe
    pe cale/ Dulci ca florile ascun-
                                                lângă plopii fără soţ’’, p.143. op.cit.)
    se’’ (,,Floare albastră’’, p.46, op.cit),
                                                În acelaşi registru melancolicul eul
    ,,Cerul stelele-şi arată/ Solii dulci ai
                                                liric în planul terestru-lumina perma-
    lungii linişti’’(,,Povestea teiului’’,
                                                nentă, senină, rece în planul cos-
    p.81, op.cit.), ,,Luna blândă ţine
                                                mic, a stelelor şi a lunii, putem înca-
    strajă’’ (,,Povestea teiului’’, p.82,
                                                dra şi versurile următoare:,,Şi dacă
    op.cit.), ,,Lună, Soare şi Luceferi (…)
                                                luna bate-n lunci/ Şi tremură pe
    Peste albele izvoară/ Luna bate
                                                lacuri,/ Totuşi îmi pare că de-
    printre ramuri.’’ (,,Povestea
                                                atunci/ Sunt veacuri’’(,,Adio’’,
    codrului’’, p.78-79, op.cit.)
                                                p.141, op.cit.), ,,Şi dacă stele bat în
EQUINOX                                                                                                            Pagina 4




lac/ Adâncu-i luminându-l,/ E         lentile biconvexe sau a unui         prin care poetul realizează
ca durerea mea s-o-mpac/              disc circular, luminat în între-     simetria poemului, primul şi
Înseninându-mi gândul./ Şi            gime.’’(G.Petrescu-                  ultimul tablou fiind un elogiu
dacă norii deşi se duc/ De            ,,Astronomie elementară’’,           adus astrului nocturn,
iese-n luciu luna,/ E ca              Editura Ştiinţifică, Bucureşti,      ,,stăpân-a mării’’
aminte să-mi aduc/ De tine-           1962, p.272)                         lunecând ,,pe-a lumii boltă’’,
ntotdeauna.’’(,,Şi dacă…’’,                                                a cărei rază atotvăzătoare
                                      Luna este unul dintre punc-
p.144, op.cit.)                                                            este comparată de poet prin
                                      tele de reper ale spaţiului
                                                                           forţa ei extraordinară
Privirea iubitei cu ,,raza ei’’,      nocturn eminescian, motiv
                                                                           cu ,,geniul morţii’’, scrutând
apropierea acesteia este              des întâlnit în poeziile sale,
                                                                           toată planeta pământ de la
elixirul magic pentru sufletul        chiar temă –în cazul poe-
                                                                           spaţiile vaste - ,,pustiuri, co-
sensibil al romanticului poet,        melor ample în care i se
                                                                           dri, valuri, mări, ţărmuri’’- la
care se gândeşte la ,,ceasul          acordă o atenţie deosebită,
                                                                           spaţii intime -,,case, fereşti’-
sfânt’’ al iubirii, trăit acum        acestui ,,satelit natural al
                                                                           şi adâncul fiinţei omeneşti -
mulţi ani; imploră, deci, într-       pământului’’- care descrie un
                                                                           ,,frunţi pline de gânduri’’-,        Mihai Eminescu în prima
un monolog liric, revenirea           fel de zeitate omniscientă,
                                                                           văzând tipuri umane în an-
iubitei: ,,O, vino iar!’’, a muzei    omniprezentă, imparţială.
                                                                           titeză romantică: ,,rege-sărac,      jumătate a anilor 1870
care-i inspiră ,,cuvinte dulci’’,
                                       În prezentul studiu vom             slabi-puternici, genii-
sub raza privirii ei ,,lira’’, fan-
                                      aminti succint, în câteva            neghiobi’’; ,,Deşi trepte ose-
tezia lui putând crea ,,cânturi
                                      poezii şi poeme, modul în            bite le-au ieşit din urna sorţii/
noi’’, aducându-i liniştea: ,,Tu
                                      care poetul Mihai Eminescu           Deopotrivă-i stăpâneşte raza
nici nu ştii a ta apropiere/
                                      descrie astrul nocturn, Luna,        ta şi geniul morţii.’’(p.100,             “Dulcea mea
Cum inima-mi de-adânc o
                                      personificând-o. În poe-             op.cit.) Poetul face ca
linişteşte,/ Ca răsărirea stelei                                                                                     Doamnă”...
                                      zia ,,Melancolie’’, luna es-         nemărginitul, cosmosul
în tăcere.’’(,,Sonete’’, II, p.93,
                                      te ,,regina nopţii moartă’’,         (,,lumea, luna, soare, stihii,
op.cit.); steaua este din nou
                                      veghează asupra cimitirului          colonii de lumi pierdute,
precizată de poet în simbioză                                                                                        ...“Eminul meu
                                      şi ,,bisericii în ruină’’, în pri-   roiuri luminoase’’-stele, gal-
cu iubirea.
                                      ma secvenţă eul liric îşi măr-       axii) să fie cuprinse în gândi-           iubit”
Imaginea Lunii.                       turiseşte sieşi: ,,Parc-am           rea enciclopedică, profundă a
                                      murit de mult’’(p.57, op.cit.),      geniului, ,,bătrânul dascăl’’,
,,Luna este unicul satelit
                                      completând imaginea                  vizionar, care ,,vede’’
natural al Pământului. Ob-
                                      astrului nocturn ce                  naşterea universului, din
servaţiile făcute în mai multe
                                      adânceşte melancolia                 primul ,,punct de mişcare’’ în
nopţi succesive arată că ea
                                      acestuia. În poezia ,,Crăiasa        haos-,,întuneric’’, dar şi ex-
nu rămâne fixă faţă de stele,
                                      din poveşti’’, luna este o cre-      tincţia lui, ciclul vieţii, prece-
că participă ca şi soarele la
                                      atoare fantastică a unui miraj       dat de ciclul morţii, ciclul
mişcarea diurnă, iar punctele
                                      de lumini şi umbre: ,,Neguri         reluat de la punctul iniţial/
de pe Pământ, unde răsare şi
                                      albe strălucite/ Naşte luna          final: ,,eterna pace’’. Moarte-
apune Luna, se schimbă de
                                      argintie,/ Ea le scoate peste        a/ stingerea soarelui ,,azi
la o zi la alta. […] Luna nu se
                                      ape,/ Le întinde pe câm-             mândru’’ geniul îl vede ,,trist
prezintă totdeauna sub
                                      pie.’’(p.58. op cit.)                şi roş’’, dar şi a stelelor şi a
acelaşi aspect; ea apare
                                                                           planetelor este inevitabilă,
când sub forma unui corn,             În poemul ,,Scrisoarea I’’
                                                                           conform poetului şi a ştiinţei
mai mult sau mai puţin                luna ,,cu voluptoasa ei
                                                                           astronomie (explozia stelară,
subţire sau a unei jumătăţi           văpaie’’-reflexia luminii
                                                                           gaura neagră) este surprinsă
de disc, când sub forma unei          soarelui, în fapt- este o temă
ANUL 1, NR. 1, MARTIE 2014                                                                  Pagina 5


    în viziunea apocaliptică a geniului:        aminteşte tînărului cititor, junelui în
    ,,planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl        căutare de ,,pereche’’de mitul biblic
    rebeli în spaţ/ Ca şi frunzele de           al lui Samson şi Dalila. Imaginea
    toamnă toate stelele-au pierit/ Şi în       lunii realizează simetria dintre pri-
    noaptea nefiinţei totul cade, totul         ma şi ultima secvenţă poetică şi
    tace,/ Căci în sine împăcată reîncep        prin versurile repetate: ,,Pe cînd
    -eterna pace…’’(p.102, op.cit.)             luna, scut de aur, străluceşte pe
                                                alee/ Şi pătează umbra verde cu
    În ,,Scrisoarea III’’ luna însăşi
                                                misterioase dungi.’’(p.118, 119,
    coboară în visul sultanului Baiazid –
                                                121, op.cit.)
    vis de sorginte divină, selenară-
    preschimbată în ,,fecioară’’                În poemul ,,Luceafărul’’ luna şi ste-
    desăvârşită, cu ,,părul negru de            lele se regăsesc în toate cele patru
    mătase’’, romantică, feminină,              tablouri poetice ilustrând în mod
    spunându-i acestuia: ,,Eu să fiu a ta       romantic, prin antiteză, planul
    stăpână, tu stăpân vieţii                   terestru şi cel cosmic. Unicitatea
    mele’’(p.107. op.cit.). Se ştie că în       lunii este exemplară, unicitatea fetei
    antichitate luna, stelele, soarele,         de împărat, de asemenea: ,,Şi era
    erau considerate forţe divine,              una la părinţi […]/Cum e fecioara
    zeităţi, şi de asemenea că unii far-        între sfinţi/ Şi luna între ste-
    aoni, regi, preoţi şi preotese se con-      le.’’(p.123, op.cit.) Invitaţia Luce-
    siderau descendenţi direcţi ai aces-        afărului adresată fetei de împărat
    tora… În poemul adus în discuţie            de a-i fi ,,mireasă’’ în cer (în ,,sfera
    luna este redată şi în tabăra de la         mea’’, ,,Pe-a mele ceruri să răsai’’)
    Rovine, veghind asupra                      purtând ,,cununi de stele’’ este ter-         “Peste albele
    oştirii ,,falnicului’’ şi înţeleptului      ifiantă pentru muritoarea fată,
                                                                                              izvoară/ Luna
    domn, Mircea cel Bătrân: ,,Pân ce           înspăimântată şi de ,,temperaturile’’
    izvorăsc din veacuri stele una câte         anormale, de astru, ale Luce-                 bate printre
    una/ Şi din neguri, dintre codri,           afărului, rece-fierbinte (,,Şi ochiul         ramuri.”(Povestea
    tremurând s-arată luna:/ Doamna             tău mă-ngheaţă’’, p.127, ,,Privirea
    mărilor ş-a nopţii varsă linişte şi         ta mă arde’’, p.128); ea îi cere
                                                                                              codrului-M.
    somn.’’ (p.111, op.cit.)                    acestuia să devină ,,muritor’’: ,,Fii         Eminescu)
                                                muritor ca mine!’’. Magica dublă
        În ,,Scrisoarea IV’’ luna plină,
                                                întâlnire dintre Luceafăr şi fata de
    ,,luna iese-ntreagă’’, este pentru
                                                împărat din tabloul I se realizează în
    geniul-poet, muza, fantezia, ,,Ea,
                                                visul fetei, reflectat în oglindă
    copila cea de aur, visul negurii
                                                (obiect magic). Metamorfozele Luce-
    eterne’’(p.115, op.cit.), iar
                                                afărului -,,voievod cu părul blond’’,
    în ,,Scrisoarea V’’ geniul-filozof cu-
                                                prinţ cu părul şi ochii negri- sunt
    getă sub clar de lună, devenit
                                                prin intermediul oginzii, deoarece
    acum ,,scut de aur’’
                                                infinitul cosmic nu poate fi cuprins
    care ,,străluceşte pe alee’’, asupra
                                                cu ochiul liber de către om; astrono-
    destinului femeii şi bărbatului aflaţi
                                                mia foloseşte luneta şi sateliţii artifi-
    în căutare de ,,pereche’’, într-un
                                                ciali şi alte instrumente specifice
    permanent război al mentalităţii, al
                                                pentru a-l cerceta. În tabloul II
    sexului, al supravieţuirii, al atracţiei
                                                Cătălin, muritorul, o îndeamnă pe
    irezistibile. Structura ,,luna scut’’evi-
                                                fata de împărat, devenită o fată
    denţiază această atitudine pesi-
                                                oarecare prin apelativul Cătălina, să
    mistă a geniului-filozof, care îi
                                                uite ,,visul de luceferi’’, să fugă cu el
  EQUINOX                                                                                                              Pagina 6




în lume, să îl lase să o înveţe     l face muritor: universul/ cosmosul
ce e amorul; drept răspuns          are legile lui imuabile: veşnicia,
Cătălina redă în strofele 58-       devenirea, haosul, creaţia eternă;
61 dorul ei ne-nţeles, visul        oamenii ,,au doar stele cu noroc’’, o
iubirii astrale, conştiinţa pro-    viaţă efemeră, insignifiantă prin
priei efemerităţi şi a relaţiei     raportare la cea cosmică.
imposibile cu astrul nocturn:
                                    În tabloul al IV-lea al
,,Pătrunde trist cu raze reci/
                                    poemului ,,Luceafărul’’, Cătălin şi
Din lumea ce-l desparte/ În
                                    Cătălina îşi trăiesc profunda şi
veci îl voi iubi şi-n veci/ Va
                                    efemera lor poveste de iubire, în
rămânea departe…’’(p.131,
                                    spaţiul nocturn al imaginarului, sub
op.cit.)
                                    lumina lunii şi a stelelor, în mijlocul
 În tabloul al III-lea              naturii protectoare; el, Cătălin, îsi
al ,,Luceafărului’’ strofele 67-    doreşte o viaţă sub privirea ,,raza
70, redau extraordinara             ochiului senin’’ al Cătălinei; ea,
                                                                                 Mihai Eminescu: ,,Poezii. Proză
călătorie cosmică a Luce-           Cătălina, ,,îmbătată de amor’’ îl                                                     “A fost odată ca-n
                                                                                 literară’’, vol.I, Editura Cartea
afărului către Demiurg; el,         invocă pe ,,luceafărul blând’’, de
                                                                                 Românească, Bucureşti, 1978              povești/A fost ca
Luceafărul, înger de lumină,        astă-dată ca pe ,,o stea cu noroc’’:
(,,Creşteau/ În cer a lui           ,,Pătrunde-n codru şi în gând/ No-                                                    niciodată,/Din rude
                                                                                 Ioana Em. Petrescu:
aripe’’) sau stea rătăcitoare,      rocu-mi luminează!’’(p.136, op.cit.).        ,,Eminescu. Modele cosmolog-             mari împărătești,/O
posibil o supernovă ,,fulger        Finalul poemului este unul previz-           ice şi viziune poetică’’, Universi-      prea frumoasă fată.
nentrerupt rătăcitor’’              ibil, ordinea imuabilă a cosmosului          tas, Editura Minerva, Bucureşti,         Și era una la
printre ,,ceruri de ste-            nu se schimbă, Lucefărul-Hyperion            1978
                                                                                                                          părinți /Și mândră-
le’’ (galaxii?) vede cum se         îşi asumă destinul, rămâne ,,În locul
                                                                                 Ion Corvin Sîngeorzan,                   n toate cele, /Cum
nasc din ,,a chaosului              lui menit din cer’’(p.135, op.cit.), în
                                                                                 I.M.Ştefan: ,,Ghidul cos-                e Fecioara între
văi’’(găuri negre?),                lumea lui cosmică ,,Nemuritor şi
                                                                                 mosului’’, vol. I, Colecţia Bibli-
,,lumine’’(stele noi),              rece’’, la fel cum şi geniul –pentru                                                  sfinți /Si luna între
                                                                                 oteca pentru toţi, Editura Miner-
călătoreşte cu viteze uimi-         care Luceafărul este un simbol-                                                       stele.”
                                                                                 va, Bucureşti, 1980
toare (viteza luminii şi a          rămâne un etalon în lumea oa-
                                                                                                                          M. Eminescu–
sunetului) dincolo de limitele      menilor, care nu-i pot percepe               G. Petrescu: ,,Astronomie ele-
                                    valorea şi nici înţelege toate subtili-
                                                                                                                          Luceafărul
de timp şi spaţiu:,,Căci unde-                                                   mentară’’, Editura Ştiinţifică,
ajunge nu-i hotar/ Nici ochi        tăţile creaţiei geniale.
spre a cunoşte/ Şi vremea-
                                     Încheiem aici studiul nostru
ncercă în zadar/ Din goluri a
                                    asupra ,,cerului’’ poeziei eminesci-
se naşte.’’(p.133, op.cit.),
                                    ene, în care luna şi stelele sunt nu
,,Nu e nimic şi totuşi e/ O
                                    doar astre ale nopţii, ci sfere ale
sete care-l soarbe,/ E un
                                    fiinţei poetului genial, care le per-
adânc asemene/ Uitării celei
                                    cepe prin filtrul sensibilităţii, culturii
oarbe.’’(p.133, op.cit.). Demi-
                                    şi creaţiei sale romantice atât de
urgul nu îi spune Luceafăr,
                                    complexe.
acesta e numele dat de oa-
meni, ci îi spune pe numele
pe care el, Creatorul, i l-a dat:   Bibiografie:
Hyperion, îi refuză, din motive
lesne de înţeles cererea de a-
ANUL 1, NR. 1, MARTIE 2014                                                                         Pagina 7




                    STUDIU ASUPRA DESCOPERIRII ASTEROIZILOR



                                                                 PROF. VALENTINA MATEI,
                                                      ŞCOALA GIMNAZIALĂ “DACIA” ORADEA


      Planeta noastră, se învârteşte într-o    pirică a distanţelor planetare, care
      lume agitată, plină de corpuri ce se     cerea existenţa unei planete între
      schimbă de la un moment la altul.        aceste două planete. În cele ce
      Milioane de pietre aleargă între         urmează, este redată formularea
      Marte şi Jupiter, prin centura princi-   acestei reguli.
      pală de asteroizi. Perturbate din
                                               Scriem cifra zero urmată de pro-
      drumul lor, ele părăsesc uneori
                                               gresia geometrică care are primul
      această centură, antrenându-se pe
                                               termen egal cu unitatea şi raţia 2.
      o lungă orbită spre interiorul sis-
                                               Obţinem astfel şirul de termeni:
      temului solar, uneori cu viteze de
      pnă la 46 000 km/h.                      0       1     2      4       8      16
                                               32
      Asteroizii continuă să prezinte un
                                               Cifrele şirului astfel obţinut le                     Ceres, asteroidul cu
      interes aparte pentru pământeni.
      Din cei 576 537 de asteroizi de-         înmulţim cu 0,3 şi obţinem:                            diametrul cel mai
      scoperiţi, 159 366 au orbitele cu-                                                               mare (975 km).
                                               0,0    0,3 0,6      1,2      2,4    4,8
      noscute, însă doar 13 805 au un
                                               9,6
      nume (iunie, 2007).
                                               Dacă la fiecare termen al şirului
      Utilizând cea de-a treia lege a lui
                                               astfel obţinut mai adăugăm canti-
      Kepler, s-au putut determina dis-                                                                 Ceres este
                                               tatea 0,4 rezultă:
      tanţele corpurilor din sistemul solar                                                             primul asteroid
      faţă de Soare, exprimate în unităţi      0,4 0,7 1,0 1,6           2,8 5,5
      astronomice (UA). Astfel s-au obţinut    10,0    care reprezintă regula Titius                    descoperit și
      rezultatele din tabelul 1.               -Bode pentru depărtarea planetelor                       este, de departe
                                               de Soare.
      Din analiza datelor din tabel rezultă                                                             cel mai mare.
      că între Marte şi Jupiter există un      Comparând termenii ultimului şir cu
                                               distanţele cunoscute ale planetelor,
                                                                                                        Asteroizii nu pot
      interval mult prea mare în care nu
      se cunoştea nici o planetă. Johan-       se obţin rezultatele din tabelul 1. Se                   fi văzuti fără
      nes Kepler, urmând o cale care azi       observă că la distanţa de 2,8 UA
                                                                                                        telescop.
      nu ne mai pare ştiinţifică, a pre-       există o nepotrivire între distanţele
      supus existenţa unei planete între       observate şi cele indicate de regula
      Marte şi Jupiter. În 1766, Johann        Titius-Bode.
      Daniel Titius a stabilit o regulă em-

Planeta             Mercur           Venus     Pamant               Marte                Jupiter      Saturn
Distanţa faţă de    0,39             0,73      1,0                  1,52                 5,2          9,54
Soare(UA)


                                                           Tabelul 1
EQUINOX                                                                                                         Pagina 8




Din datele din tabel rezultă      mi din diferite ţări europene.      mici, care separă planetele
că distanţele prevăzute de                                            terestre de cele gigante. Se
                                  Astronomul italian G. Piazzi a
regula Titius-Bode şi cele                                            pare că în perioada genezei
                                  observat un corp pe bolta                                                        Deşi majoritatea
reale sunt în concordanţă                                             sistemului solar, în această
                                  cerească, din mişcarea
destul de bună. O singură                                             regiune condiţiile fizice au                 asteroizilor se
                                  căruia a dedus că este vorba
excepţie există la distanţa                                           fost de asemenea natură,
                                  despre o planetă exterioară.                                                     află în centura
prevăzută de 2,8 UA unde                                              încât a fost imposibilă for-
                                  Gauss îi continuă munca,
încă nu se cunoştea nici o                                            marea unei planete interme-                  principală, există
                                  calculând orbita corpului şi
planetă. Prin urmare, regula                                          diare între planetele terestre               şi excepţii.
                                  constată că acesta era ase-
Titius Bode nu avea decât o                                           şi cele gigante. Sau, dacă o
                                  mănător planetelor, însă mult                                                    Câteva sute de
excepţie, ceea ce întărea                                             asemenea planetă s-ar fi
                                  mai mic şi mai puţin străluci-
foarte mult convingerea că la                                         format, ea ar fi fost instabilă.             asteroizi
                                  tor pentru a putea fi observat
distanţa respectivă ar trebui                                         O eventuală planetă care ar fi
                                  cu uşurinţă. Semiaxa mare a                                                      cunoscuţi drept
să se găsească o planetă                                              existat între Marte şi Jupiter,
                                  orbitei era 2,77 UA, adică
necunoscută.                                                          numită Phaeton, s-ar fi putut                “Troieni”,
                                  acesta se găsea exact la
                                                                      sfărâma sub acţiunea ma-                     gravitează pe
În vederea căutării planetei      distanţa indicată de regula
                                                                      reică a lui Jupiter.
necunoscute dintre Marte şi       Titius-Bode. Din această lege,                                                   orbita lui Jupiter,
Jupiter, astronomul german        rezultase că între Marte şi         Primul asteroid descoperit a
Franz von Zach a întocmit în      Jupiter, la circa 2,8 UA faţă       fost 1Ceres, în 1801. Alţi
                                                                                                                   comasaţi în
1796 un plan de observare         de Soare, trebuia să mai            asteroizi cunoscuţi: 3Juno,                  două grupuri.
sistematică a cerului în          existe o planetă. În zona           4Vesta, 2Pallas. Mulţi aster-
vecinătatea eclipticii, la care   corespunzătoare au fost de-         oizi au primit nume de
au participat 24 de astrono-      scoperite aceste planete            români. Astfel, asteroidul




                                                                     Tabelul 2



                                     Planeta             Distanța reala (UA)        Distanța Titius-Bode (UA)

                                     Mercur                        0,39                         0,4

                                     Venus                         0,73                         0,7

                                     Pământ                        1,00                         1,0

                                      Marte                        1,52                         1,6

                                                                                                2,8

                                     Jupiter                       5,20                         5,2

                                     Saturn                        9,54                        10,0

                                     Uranus                        19,1                        19,6
ANUL 1, NR. 1, MARTIE 2014                                                                      Pagina 9




    descoperit în 1936 de către as-                 să cunoaştem foarte bine corpurile
    tronomul Delporte în Belgia poartă              care se apropie periculos de mult
    numele 2331Parvulesco, iar trei                 de Pământ.
    asteroizi descoperiţi în 1971 la Ob-
    servatorul de la Palomar (SUA), au
    primit numele a doi artişti români şi
    a geniului poeziei românesti:
    9493Enescu, 6429Brancusi şi
    9495Eminescu. Recent, în 2008,                  Bibliografie:
    un grup de astronomi din România                Ioan Todoran, Cât mai aproape de
    au descoperit 100 de asteroizi.                 stele, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977.
     Asteroizii sunt o posibilă sursă a             Vasile Turcu, Gravitaţia şi Universul,
    meteoriţilor ce lovesc Pământul.                Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001.            Orbita asteroidului Chiron
    Chiar şi azi, caţiva asteroizi circulă
    pe orbita Pământului şi reprezintă o            Dicţionar de astronomie şi astro-
    potenţială ameninţare (deşi una                 nautică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclope-
    mică) asupra vieţii. Asteroizii peri-           dică, Bucureşti, 1977.
    culoşi sunt toate corpurile cu diame-           Mitton J, Vreau sa stiu astronomie,
                                                                                                    Unul dintre cei
    tre de peste 200 m. Multe din aces-             Ed Teora, Bucuresti, 2008.
    te corpuri nu prezintă un pericol,                                                              mai neobişnuiţi
    deoarece au dimensiuni mult prea                                                                asteroizi este
    mici pentru a supravieţui trecerii
    prin atmosfera terestră. Totul este
                                                                                                    Chiron,
                                                                                                    descoperit în
                                                                                                    1977. Traiectoria
                            Cei mai mari asteroizi, în date                                         acestui asteroid
                                                                                                    este între
         Numele          Anul descoperirii    Diam. mediu       Distanta până la                    orbitele lui
                                                 (km)                Soare                          Jupiter şi Uranus.
                                                                 (Pamantul=1)
           Ceres              1801                 975                2,77

          Pallas              1802                 535                2,77
                                                                                             Asteroidul    Gaspra
           Vesta              1807                 525                2,36

          Hygeia              1849                 425                3,14

          Davida              1903                 325                3,18

        Interamnia            1910                 325                3,06

          Europa              1858                 280                3,10
EQUINOX                                                                                                    Pagina 10


           STUDIUL FORMĂRII AURORELOR POLARE



                          PROF. VALENTINA MATEI,
               ŞCOALA GIMNAZIALĂ “DACIA” ORADEA

Aurorele polare sunt unele          aşte un maxim iar în urma          jos spre ionosferă, strat at-
din cele mai interesante            puternicelor explozii solare,      mosferic situat între 85 şi
spectacole ale naturii. Mis-        particule puternic încărcate       600 kilometri. Aceste parti-
terul formării lor i-a intrigat     energetic sunt expulzate în        cule cad în atmosfera înaltă,
pe oameni din cele mai vechi        spaţiu şi călătoresc cu viteze     de deasupra regiunilor po-
timpuri, nu puţini erau cei         ce variază între 300 şi 1200       lare, producând o ploaie de
care credeau că acest feno-         km/s. În timp ce vântul solar      particule care se ciocnesc de
men reprezintă o manifestare        interacţionează cu marginile       moleculele de oxigen şi azot
a unor forţe aflate dincolo de      câmpului magnetic terestru,        din atmesferă. Când aceste
capacitatea de înţelegere a         unele din particule sunt at-       particule interacţionează cu       Aurora polară văzută de pe
oamenilor. Când apare în            rase de centurile magnetice        gazele din ionosferă, produc          Stația Spațială Inter-
emisfera nordică, fenomenul         ale Pământului. Când parti-        acest impresionant spectacol                națională
e cunoscut sub numele de            culele ionizate ale vântului       de lumini, numit de noi auro-
auroră boreală, termen folos-       solar ajung în apropierea          ră. Gama de culori variază de
it iniţial de Galileo Galilei, cu   Pământului, curentul de ioni       la roşu, la verde, în funcţie de     Cei care doresc să
referire la zeiţa romană a          izbeşte învelişul magnetic al      energia particulelor inci-
                                                                                                            vadă aurore polare
zorilor- Aurora, şi la titanul      planetei, magnetosfera.            dente, dar şi de concentraţia
care reprezenta vânturile-          Respins, aşa cum un jet de         moleculelor de oxigen şi azot        călătoresc până în
Boreas. În emisfera sudică          apă este respins când întal-       din atmosferă. Cel mai des           Fairbanks, Norvegia,
fenomenul poartă denumi-            neşte un obstacol, fluxul de       întâlnite sunt cele de culoare       sau Canada.
rea de auroră australă.             particule înconjoară               verde deschis, rezultate din
                                    Pământul, datorită inerţiei, şi    coliziunea electronilor captaţi       Uneori aurorele sunt
Aurorele polare se formează
în ionosfera terestră, la latitu-
                                    se recombină pe partea             de câmpul magnetic terestru          vizibile si de la latitu-
                                    opusă, comprimând magne-           cu atomii de oxigen din at-          dini mai joase Wash-
dini de peste 60 grade, sim-
                                    tosfera şi alungind-o.             mosferă, la altitudini mai mici
ultan în ambele emisfere.                                                                                   ington, Londra, sau
                                                                       de 400 kilometri.
Perioadele de observare ale         Datorită impactului, o parte                                            Beijing,
aurorelor coincid cu perioad-       din electronii şi ionii pozitivi   Aurore polare se produc şi pe
ele de intensitate maximă a         care compun vântul solar           alte planete. Sonda spaţiala
activităţii solare, sau puţin       sunt prinşi în magnetosferă şi     Mars Express a detectat în
după acestea, atunci când           redirecţionaţi spre Pământ,        2004 o auroră pe Marte, iar
fluxul de particule ionizate-       pe liniile de forţă ale câm-       telescopul spaţial Hubble a
electroni şi ioni pozitivi- ex-     pului magnetic terestru, care      pus în evidenţă existenţa
pulzat de Soare în spaţiul          se deschid şi se închid în cei     aurorelor pe Saturn şi Jupiter,
cosmic, are intensitate max-        doi poli magnetici ai planetei,    câmpul magnetic din jurul
imă. Acest spectacol magnific       situaţi în apropierea polilor      celor două planete fiind mult
de culoare are loc datorită         geografici. În consecinţă,         mai intens decât cel din jurul
materiei expulzate de Soare         acestea sunt obligate să           planetelor terestre, ambele
ce interacţionează cu câmpul        ocolească centurile mag-           planete dispunând şi de cen-
magnetic terestru. Aurorele         netice şi să ajungă pe             turi de radiaţii.
se formează în timpul unei          Pământ prin cei doi poli mag-
                                                                       Planeta noastră este atinsă
erupţii solare. O dată la 11        netici. Ele urmează apoi
                                                                       permanent de vântul solar
ani, activitatea solară cuno-       liniile câmpului magnetic în
ANUL 1, NR. 1, MARTIE 2014                                                                      Pagina 11


    emis de Soare în toate direcţiile. Pe         mai de către locuitorii latitudinilor
    durata furtunilor magnetice, fluxu-           mari, ci de toţi cei pentru care natu-
    rile pot fi puternice, putând afecta          ra nu şi-a dezvăluit încă toate mis-
    calitatea comunicaţiilor radio, a             terele.
    sistemelor de navigare, astronauţii
    din aceste regiuni, celulele solare
    ale sateliţilor artificiali, indicaţia        Bibliografie:
    busolelor şi acţiunea radarelor. Prin
    studiul aurorelor, oamenii de ştiinţă
    pot pot afla mai multe despre vântul          1. Popovici, Călin- Dicţionar de as-
    solar, cum afectează acesta at-               tronomie şi astronautică, Ed. Şti-
    mosfera şi cum poate fi folosită              inţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
    această energie în folosul omenirii.          1977;
                                                                                           Aurora polară pe Jupiter
    Dincolo de aceste explicaţii, auro-           2. Robert Estatella- Ferestre spre
    rele polare rămân un spectacol                Univers, Ed. Teora, Bucureşti, 1999.
    unic, grandios, pe care tehnica               3. http://wikipedia.org
    modernă îl face observabil nu nu-




                                      Interacțiunea vântului solar cu
                                         câmpul magnetic terestru
                                                                                                   Aurore polare au
                                                                                                   fost observate la
                                                                                                   polii planetelor
                                                                                                   gigante (Jupiter,
                                                                                                   Saturn, Uranus si
                                                                                                   Neptun), și chiar
                                                                                                   pe Marte.
                                                                                                   Câmpul
                                                                                                   magnetic al lui
                                                                                                   Jupiter este
                                                                                                   foarte puternic,
                                                                                                   se întinde până
                                                                                                   la orbita lui
                                                                                                   Saturn.
EQUINOX                                                                                                    Pagina 12




                                                MISIUNEA               APOLLO 11


                         PROF. VALENTINA MATEI
              ŞCOALA GIMNAZIALĂ “DACIA” ORADEA

Primul pas al omului pe Lună       Kennedy, Florida. Peste patru      leainstrument, seismograful,
reprezintă unul dintre cele        zile, modulul lunar ase-           înregistrează activitatea seis-
mai importante evenimente          lenizează într-un loc situat la    mică a Lunii, studiind modul
istorice ale secolului XX. Ceea    0,6741° latitudine nordică şi      de propagare al undelor seis-
ce părea în trecut doar un         23,4730° longitudine estică.       mice şi oferind date refer-
vis, a uimit o lume întreagă.      “Un pas mic pentru om, un          itoare la structura internă a
Printr-o uimitoare concentra-      salt uriaş pentru omenire”         Lunii. Cu ajutorul unui alt
re de resurse umane şi mate-       afirma Neil Armstrong după         instrument, magnetometrul,
riale, NASA a reuşit imposi-       primul pas istoric al omului       a fost determinată inten-
bilul, în urmă cu 45 de ani.       pe suprafaţa Lunii. La puţin       sitatea câmpului magnetic          Neil Armstrong, primul om
                                   timp este urmat de Buzz Al-        selenar, mult mai slabă decat      care a pășit pe Lună.
Programul Apollo a avut ca
                                   drin care este impresionat de      intensitatea campului mag-
obiectiv principal trimiterea şi
                                   frumuseţea peisajului sele-        netic terestru. Un alt experi-
reântoarcerea în siguranţă a
                                   nar: “Beautiful, beautiful.        ment realizat de echipaj şi
omului pe Lună. Primele nave
                                   Magnificent desolation”.           monitorizat ulterior prin radi-
Apollo au fost lansate fără
                                                                      otelemetrie, a constat în ana-
echipaj uman (Apollo 4, 5 si       Pe parcursul celor două ore,
                                                                      lizarea compoziţiei vântului          “Singura cale de
6), cu echipaj uman la bord        în care astronauţii au des-
                                                                      solar.
în misiuni de orbitare în jurul    făşurat activităţi extravehicu-                                          a descoperi lim-
Pământului, (Apollo 7 si 9),       lare, au fost colectate în total    Din analiza efectuată după           itele posibilului
apoi în misiuni de studiere a      21,55 kilograme de roci şi sol     întoarcerea astronauţilor pe
suprafeţei lunare, de experi-      lunar. Au fost amplasate şi        Pământ, s-a stabilit faptul ca
                                                                                                            este de a le
mentare a platformei şi            câteva aparate pentru difer-       rocile lunare sunt ase-               depăşi până la
testare a aparaturii complexe      ite experimente, monitorizate      mănătoare rocilor bazaltice           imposibil” .
destinate misiunilor ulteri-       de pe Pământ, prin radiote-        de pe Pământ, însă cu
oare. Au fost plasate pe or-       lemetrie, după reântoarcerea       diferenţieri destul de mari.          Arthur C. Clark
bite circumlunare navele           echipajului. Cu ajutorul unui      Rocile lunare conţin de zeci
misiunilor Apollo 8 şi 10.         instrument care funcţionează       de ori mai mult titan şi crom,
Şase misiuni de aselenizare        şi azi, retroreflectorul cu la-    şi mai puţin sodiu decât cele
cu astronauţi la bord, în ca-      ser, a fost determinată dis-       terestre. Rocile bazaltice
drul misiunilor Apollo 11, 12,     tanţa medie Pământ-Lună ca         bogate în fier au largă
14, 15, 16 şi 17 au facut          fiind 385 000 kilometri (cu o      răspândire la ecuatorul Lunii,    Buzz Aldrin, al doilea om
posibilă aselenizarea a 12         precizie de 3 centimetri). Tot     iar cele bogate în potasiu şi     care a pășit pe Lună.
astronauţi.                        cu ajutorul acestui instru-        substanţe radioactive sunt
                                   ment s-a determinat faptul că      plasate într-un larg sector
Lansarea rachetei Saturn V la
                                   Luna se îndepărtează de            radioactiv situat în partea de
bordul căreia se aflau Neil
                                   Pământ, în prezent cu aproxi-      nord-vest a parţii vizibile a
Armstrong, Buzz Aldrin, şi
                                   mativ 3,8 centimetri pe an şi      Lunii. Au fost identificate
Michael Collins, membrii
                                   s-au stabilit variaţii în          majoritatea elementelor de
echipajului misiunii Apollo
                                   mişcarea de rotaţie a Lunii,       pe Pământ şi au fost de-
11, s-a realizat pe 16 iulie
                                   datorate distribuţiei masei în     scoperite minerale noi, ne-
1969, de la centrul spaţial
                                   interiorul acesteia. Al doi-       cunoscute în prezent pe Ter-
ANUL 1, NR. 1, MARTIE 2014                                                               Pagina 13


                              ra, cum ar fi cel format din titanat     dovada faptului că oamenii, atunci
                              de fier şi magneziu, căruia i s-a dat    când au idealuri mareţe, pot realiza
                              denumirea de armalcolit în cinstea       lucruri remarcabile.
                              echipajului de pe Apollo 11              Bibliografie:
                              (Armstrong+ Aldrin+Collins). Cele
                              mai comune elemente din solul            Airinei, Ştefan- Pământul ca
                              lunar sunt magneziul, aluminiul şi       planetă, Editura Albatros, Bucureşti,
                              siliciul.                                1982;

                              Primul pas al omului pe Lună a fost      Popovici, Călin- Dicţionar de astron-
                              urmărit în direct la televizor de pes-   omie şi astronautică, Ed. Ştiinţifică
                              te 700 milioane de pământeni, iar        şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977;
                              cuvintele rostite de Armstrong au        http://history.nasa.gov/
                              scris istorie. Apollo 11 nu înseamnă
                                                                       http://www.lpi.usra.edu/lunar/
                              doar curajul, inteligenţa şi talentul
                                                                       missions/apollo/apollo_11/
                              unei naţiuni, ci este mai degrabă
                                                                       experiments/



                                                                                       Pe plăcuţa din
                                                                                       oţel care a
                                                                                       rămas pe Lună
                                                                                       scrie “Aici oame-
                                                                                       nii de pe Terra
                                                                                       au venit pentru
                                                                                       prima oară pe
                                                                                       Lună, Iulie 1969
                                                                                       AD. Am venit cu
                                                                                       gânduri de pace,
                                                                                       în numele între-
                                                                                       gii omeniri”.



  Retroreflectorul cu laser           Seismograful                               Magnetometrul
EQUINOX                                                                                                     Pagina 14


                   STUDIU ASUPRA DIMENSIUNILOR
              INTERCULTURALE ALE EDUCAŢIEI PRIN
                                    ASTRONOMIE

                         PROF. VALENTINA MATEI
              ŞCOALA GIMNAZIALĂ “DACIA” ORADEA


Astronomia este una dintre        teoria heliocentrică (figura 3)    Mare și nici una nu a impre-
cele mai vechi științe și a       s-a impus în defavoarea teor-      sionat primii observatori ai
apărut din nevoi practice.        iei geocentrice. Copernic, a       cerului așa cum a făcut-o
Omul primitiv- păstor sau         arătat în secolul al XVI-lea, că   această constelație. Carul
agricultor- a observat pe cer     Pământul (ca orice planetă)        Mare este alcatuit din șapte
stelele. A văzut că nu sunt       se rotește în jurul axei sale,     stele și este o parte din Ursa
uniform răspândite, ci sunt       și că alături de celelalte plan-   Mare. Oameni din culturi
grupate în diferite configu-      ete, se rotesc în jurul            diferite au grupat stelele în
rații, pe care le-a numit con-    Soarelui (considerat centrul       mod diferit. Carul Mare a fost
                                                                                                          Figura 1. Orientarea nav-
stelații. Dispariția și reapa-    Universului).                      asemuit de englezi cu un             igatorilor pe apă
riția succesivă îi dădeau posi-                                      polonic, cu piciorul din spate
                                  Dacă în sistemul heliocentric
bilitatea să se orienteze în                                         al unui bou de către egipteni,
                                  Soarele și stelele erau con-
muncile sale. Deplasarea                                             și cu un sconcs de către in-
                                  siderate fixe, folosirea instru-
turmelor prin stepe, a cara-                                         dienii Sioux din America de
                                  mentelor pentru observații                                                Românul consid-
vanelor prin pustiuri, a                                             Nord.
                                  astronomice a condus la
corăbiilor pe apă necesitau                                                                                 era cosmosul ca o
                                  ideea că Soarele și stelele nu     Grecii antici au numit-o Ursa
puncte de reper vizibile. Ste-                                                                              realitate sacră
                                  sunt fixe pe cer. Stelele sunt     Major Helice, din cauza
lele (figura 1), Soarele și
                                  în continuă mișcare, însă          mișcării de rotație în jurul           (cerul sfânt,
Luna sunt astfel de repere.
                                  distanțele din spațiu sunt         polului nord. Galii l-au numit         sfântul Soare,
Din cele mai vechi timpuri,       atât de mari încât stelele         Wild Boar, francezii Carul lui
                                                                                                            sfânta Lună,
oamenii au observat că unele      dintr-o constelație par fixe.      David, iar barzii i-au spus
stele răsar și apun, iar altele   Totuși, deplasarea stelelor        Carul lui Arthur. Germanii au
                                                                                                            Pământul Mumă).
sunt vizibile pe cer pe durata    face constelația Carul Mare        numit trapezul cu patru stele          R. Vulcănescu-
întregii nopți. Au dedus, așa     de nerecunoscut în perioade        Sicriul lui Lazăr, iar celelalte
                                                                                                            Mitologie română.
cum le indicau simțurile, că      de mii de ani - figura 4 (a)       3 stele: Maria, Marta și Mag-
ele se rotesc în jurul            Carul Mare acum 100000 de          dalena. Schiller l-a numit
Pământului considerat fix și      ani, (b) Carul Mare azi, (c)       Barca Sf. Petru, iar romanii l-
în centrul Universului, că        Carul Mare peste 100000 de         au numit Septem Triones.
Luna, Soarele și planetele se     ani.                               Chinezii l-au numit Pih-Tou,
rotesc în jurul Pământului                                           deoarece semăna cu un in-          Figura 2 .Teoria geocentrică
                                  Azi se cunosc 88 de conste-
(figura 2, teoria geocentrică).                                      strument de măsură pentru
                                  lații, iar primele constelații
                                                                     grâu, sau o ceașcă veche.
Astronomia a apărut în Chal-      observate, în urmă cu 2000
deea, Egipt, India, China,        de ani, erau Taurul, Leul și       Figura 5 reprezintă utilizarea
America Centrală, dar la epo-     Scorpionul. Acestea marcau         Ursei Major ca ceas natural,
ci diferite. Odată cu dezvol-     locul de unde răsărea              indicatorul fiind reprezentat
tarea științelor naturii, rați-   Soarele în timpul sezonului        de cele trei stele. Acest indi-
unea umană s-a impus              recoltei.                          cator efectuează o mișcare
simțurilor, înlocuind                                                de rotație timp de un an.
                                  Nu există nici o constelație
aparențele cu realitatea ba-                                         Când indicatorul este orientat
                                  mai universală decât Ursa
zată pe observații. Astfel,                                          spre Est este momentul echi-
 ANUL 1, NR. 1, MARTIE 2014                                                             Pagina 15



nocțiului de primăvară, iar când         Carul Mic este cunoscut ca și Plu-
indicatorul este orientat spre Vest,     gușorul sau Grapa. Țăranii au ob-
este momentul echinocțiului de           servat orientarea spre nord, astfel
toamnă.                                  încât l-au folosit pentru a se orienta
                                         pe cerul nopții. Cea mai stralu-
Carul Mare conține o stea dublă
                                         citoare stea din constelația Carul
(Alcor și Mizar, figura 6). Alcor este
                                         Mic este Polaris (steaua polară sau
steaua cea mai puțin strălucitoare,
                                         steaua nordului). În cultura popor-
fiind folosită de arabi pentru deter-
                                         ului român această constelație este
minarea clarității atmosferei. De
                                         numită și Împăratul sau Candela
asemenea, arabii au folosit prima
                                         Cerului, pentru că este o stea imo-
oară steaua dublă pentru a testa
                                         bilă, celelalte stele descriind pe
acuitatea vizuală.
                                         parcursul nopții, arcuri de cerc con-
În cultura poporului nostru, cele        centrice cu centrul în Polaris. Polaris
patru stele din trapez reprezintă        mai este numită Stâlpul sau               Figura 3. Teoria heliocen-
roatele carului, iar cele trei stele     Steajărul de la Arie. Polaris mai e       trică
sunt Proțapul/Tânjala carului/           cunoscută și ca Steaua Ciobanului,
Oiștea (osia). Steaua dublă Alcor și     deoarece este un ghid pentru
Mizar este cunoscută ca și               păstori noaptea. În Franța, Steaua
Cărăușul.                                Ciobanului este planeta Venus
                                         atunci când este văzută ca luceafăr
Există și câteva legende referitoare
                                         de seară.
la această constelație. Un om numit
Pepelea a făcut un pariu cu              Dovezi ale originii daco-romane sunt
Dumnezeu, că ar putea împinge            modelele stelelor din Carul Mare și
Carul Mare peste Calea Lactee.           Carul Mic. Se spune că împăratul
Când Pepelea a împins carul,             Traian a transportat dacii la Roma
Dumnezeu a mutat Calea Lactee și         în Carul Mare. Alte legende
astfel Pepelea a pierdut pariul.         povestesc că romanii au transportat
Această legendă descrie rotația          comorile Daciei la Roma cu Carul
Carului Mare în jurul polului nord       Mare, ulterior urcând la cer cu Carul
ceresc și evidențiază credința           Mic. În sec al VI-lea î. Hr., Thales a
poporului nostru “omul nu poate          numit constelația “Micul Urs”, iar
face nimic fără voia lui Dumnezeu.”      trei secole mai târziu, Arctus a ob-
Într-o altă legendă românească,          servat că aceasta semana cu Carul
Carul Mare care are patru roți și trei   Mare și a denumit-o “Carul Mic”. În
perechi de boi (fiecare stea din ar-     urmă cu 4000 de ani, steaua polară
bore fiind reprezentată de doi boi)      era Draconis. Mai târziu a fost nu-
este urcat pe un deal. Când să           mită Ursa, probabil pentru că ursul
ajungă sus, Dumnezeu i-a spus            era singurul animal cunoscut de
căruțașului ”Sus la deal, cu ajutorul    antici în regiunile polare.
lui Dumnezeu”. Iar căruțașul a
                                         Ursa Mică a fost numită și “Ursul
răspuns “cu sau fără voia lui
                                         Fenician” pentru că fenicienii au
Dumnezeu, eu sunt deja sus”. Apoi
                                         fost primii care au remarcat o stea
Dumnezeu a stricat o roată și a                                                    Figura 4. Carul Mare acum
                                         fixă pe cer (indicând nordul) și au       100000 de ani (a),
făcut boii să meargă înapoi. De
                                         folosit-o ca reper pe mare, lucru         azi (b), și peste 100000 de
atunci Carul Mare înconjoară polul
                                         care le-a asigurat supremația. Arabii     ani (c)
nord în sens invers acelor de cea-
                                         au numit această constelație
sornic.
       EQUINOX                                                                                                   Pagina 16




“Kochab-al-Shemali” Chinezii         șterg de pe cer. Steaua Polară        șchiopilor... Alte denumiri ale
au numit constelația “Marele         este Candela Cerului sau              unor constelații în tradiția
Suveran al Cerului”.                 "Steagirul" – Stâlpul Cerului ori     poporului român sunt redate în
Strămoșii noștri mai                 Împăratul. Casiopeia este             tabelul 1.
îndepărtați sau mai apropiați,       Tronul lui Dumnezeu și                                                     Țăranii      români
                                     Mănăstirea. Auriga este Carul          Strămoșii noștri aveau cu-
țăranii români, de exemplu,                                                                                     recunoșteau       în
                                     lui Dumnezeu sau Trăsura,             noștințe avansate de astrono-
aveau cunoștințe dintre cele                                                                                    constelația
                                     care va transporta toți credin-       mie încorporate în sistemul
mai ample asupra bolții cerești.
                                     cioșii spre rai la sfârșitul lumii.   religios, a căror transmitere a      Lebăda (Cygnus)
Nomenclatura constelațiilor, a
                                     Aquila este Vulturul Domnului.        condus mai târziu la ceea ce         semnul         unei
cerului, a Căii Lactee, a unor
                                     Lebada este Crucea mare a             Eliade a denumit “creștinismul
stele, este proprie poporului                                                                                   imense cruci ce-
                                     miezului nopții, sau fata cu          cosmic propriu românilor”.
carpato-dunăreano-pontic și                                                                                     leste. La vederea
                                     cobilița, Cobilița Ciobanului.        Legendele românești ale ce-
reprezintă o proiecție pe cer a
                                     Delfinul este Crucea Mică,            rului transmit talentul, creativi-   constelației
întregii sale concepții despre
viață, despre muncă și cosmos,       Crucea de Mână sau Crucea             tatea și credința țăranului          țăranii români se
                                     Fârtatului. Fecioara (Virgo) este     român, îmbogățind patrimoniul        închinau, zicând
dar mai ales privind credința în
                                     Fecioara Maria iar steaua Spi-        cultural al umanității.
Dumnezeu. Acest aspect domi-                                                                                    că li s-a arătat
nant este ilustrat de peste 20       ca este Inima Maicii Domnului.        Bibliografie:                        Cristosul. Conste-
de denumiri ale constelațiilor,      Peștii sunt Peștii lui Hristos sau
                                     Crapii cu care a hrănit
                                                                           1. Burnham R., Atlasul Univer-       laţia de vară mar-
din cele circa 40 vizibile în
                                                                           sului pentru copii, Enciclopedia     chează pe cer
emisfera nordică, care poartă        mulțimea de 5000 de oameni
                                                                           Rao, 2008.
amprenta credinței creștine.         de la Marea Galileii. Racul este                                           locul    în     care
Cerul este Lăcașul lui               Racul Domnului, care a furat al       2.Vlăduţescu, Gh., Filozofia         Calea Lactee pare
Dumnezeu, al Domnului Iisus          patrulea cui, cel mai lung, des-      legendelor cosmogonice
                                     tinat să fie bătut în buricul
                                                                                                                că se rupe în
Hristos, al Maicii Domnului, al                                            româneşti, Bucureşti, 1982.
Sfinților și al Cetelor de îngeri.   Domnului Iisus Hristos, în afara                                           două,      formând
                                                                           3. Voronca, Elena N., Datinile şi
Poalele cerului se reazemă pe        celorlalte trei cuie din palme și                                          Marele Rift: punc-
                                                                           credinţele poporului român,
marginile Pământului. Stelele        de peste picioare. Orion îi re-                                            tul în care sufletul
                                                                           1903.
sunt Făcliile ce se aprind noap-     prezintă pe Cei Trei Crai de la
                                                                                                                se desparte de
tea pentru a lumina Sfânta           Răsărit, ca și Plugul cu              4. Vulcănescu, Romulus, Co-
                                     Rărițele, Grebla, Secera și           loana cerului, Bucureşti, 1972.      trup.
Lume a celor fără de sfârșit, ca
și Ostașii cerului. Fiecare om       Sfredelul Mare, precum și
                                                                           5. Vulcănescu, Romulus Mitolo-
are steaua lui, ce reprezintă și     Sfântul Ioan (în Bucovina).
                                                                           gie română, Editura Academiei,
ursita lui legată de constelația     Pegas este Toaca, dar și Puțul
                                                                           1987.
(zodia) în care s-a născut. La       sau Găvadul Mic. Gemenii sunt
moarte, steaua omului cade de        Comoara lui Iov sau Frații Re-
pe cer. Soarele este Steaua lui      mus și Romulus. Hercule este
Dumnezeu, Ochiul lui                 Omul, iar Perseu este Carul
Dumnezeu, Sfântul Soare, la          dracului, dar și Căpățâna ori
                                     Barda. Columba este                         Figura 5.
răsăritul căruia toate stelele se
                                                                                  Poziția
șterg de pe cer. Steaua Polară       Porumbița lui Noe, care a
                                                                               Carului Mare
este Candela Cerului sau             anunțat ivirea pământului din
                                                                               pe cer in luna
"Steagirul" – Stâlpul Cerului ori    hăul apelor după potop. Calea              octombrie a
Împăratul. Casiopeia este            Lactee este Calea Laptelui, ori            fiecarui an
Tronul lui Dumnezeu și               Brâul lui Dumnezeu sau Calea
Mănăstirea. Auriga este Carul        lui Troian, a robilor, a orbilor, a
lui Dumnezeu sau Trăsura,
ANUL 1, NR. 1, MARTIE 2014                                                          Pagina 17




          Nr. Crt.          Denumire conste-           Denumire în
                                 lație               cultura poporului
                                                           român
             1                   Dragonul             Balaurul/ zmeul

             2                    Hercule                   Omul
                                                                            Figura 6. Stelele Alcor și
                                                                            Mizar
             3                    Lebăda                   Crucea
                                                                               Încă de la începutul
             4                    Delfinul              Crucea Mică
                                                                               lumii, Soarele şi Lu-
             5                     Cefeu                    Coasa              na au avut menirea
                                                                               de a lumina calea
             6                     Perseu              Barda/Toporul           pământenilor, în
                                                                               vreme ce stelele au
             7                  Cassiopeia           Scaunul lui D-zeu
                                                                               constituit un univers
             8                     Boarul                  Văcarul             sideral aparte,
                                                                               rezervat
              9                      Leul                   Calul
                                                                               întrebuinţării "sfintei
             10                   Fecioara            Fecioara Maria           lumi a celor fără de
             11                    Balanța                Cântarul             sfârşit". Făcliile ce
                                                                               se aprindeau de cu
             12                  Scorpionul                Scorpia
                                                                               seara luminau
             13                  Săgetătorul               Arcașul             locaşul înalt al lui
             14                 Capricornul                 Țapul              Dumnezeu, formând
                                                                               constelaţii nu cu
             15                     Orion            Trei Crai/ Craii de
                                                                               mult diferite celor
                                                     la rasarit/ Secera/
                                                                               familiare nouă azi.
                                                          Comoara
                                                                               Potrivit credinței
             16                      Lira             Ciobanul cu oile
                                                                               populare, divinitatea
             17                Câinele Mare                Dulăul              veghea din conste-

             18                 Câinele Mic                Cațelul             lația Cassiopeia,
                                                                               denumită și Scaunul
                                                                               lui Dumnezeu.
      Tabelul 1. Denumirile unor constelații în tradiția poporului român.
EQUINOX                                                                       Pagina 18




                                                                     La momentul echi-
EVENIMENTE                 ASTRONOMICE                  IMPORTANTE
                                                                     nocțiului de
                                                                     primăvară, Soarele
                                                                     traversează ecuatorul
Echinocțiul de primăvară: 20 martie 2014, ora 16: 57:00 UT           ceresc trecând din
                                                                     emisfera sudică a
                                                                     sferei cerești în cea
Solstițiul de vară: 21 Iunie 2014, 10:52:00 UT
                                                                     nordică. La echi-
                                                                     nocțiu,durata zilei
Echinocțiul de toamnă: 23 septembrie 2014, 02:30:00 UT               este egală cu cea a
                                                                     nopții, indiferent de
Solstițiul de iarnă: 21 decembrie 2014, 23: 03:00 UT.                latitudine. În acest
                                                                     moment, Soarele
                                                                     răsare în punctul car-
În anul 2014, din România nu vor fi vizibile eclipse.
                                                                     dinal est și apune în
                                                                     punctul cardinal vest.
ANUL 1, NR. 1, MARTIE 2014                                               Pagina 19




   EVENIMENTE                  ASTRONOMICE        IMPORTANTE

               IN PRIMA JUMĂTATE A ANULUI 2014




     20 Martie – Echinocțiul de primăvară

     30 Martie – Lună Nouă                                          Ploaie de stele
     8 Aprilie -Marte la opoziție

     15 Aprilie– Luna Plină

     22, 23 Aprilie– Lyride, current meteoric                  Denumirea de
     29 Aprilie– Luna Nouă                                     curent meteoric
     5, 6 Mai - Aquaride, curent meteoric                      caracterizează un

     10 Mai– Saturn la opoziție                                grup de particule

     14 Mai- Luna Plină
                                                               ce se mișcă în jurul
                                                               Soarelui pe o orbită
     28 Mai–Luna Nouă
                                                               care intersectează
     7 Iunie– Conjuncție Lună cu Marte
                                                               planul eclipticii într-
     13 Iunie– Luna plină
                                                               un punct apropiat
     21 Iunie– Solstițiul de vară
                                                               de orbita
     27 Iunie– Luna Nouă
                                                               Pământului. La
     12 Iulie– Luna Plină
                                                               trecerea
     26 Iulie– Luna Nouă
                                                               Pământului prin
     28 Iulie– Delta Aquaride, current meteoric                această regiune,
     10 August– Luna Plină                                     particulele intră în
     12, 13 August– Perseidele, curent meteoric                atmosferă, ard,
     18 August– Conjuncție Venus cu Jupiter                    provocând emisie
     25 August– Luna Nouă                                      de lumină.
     29 August– Neptun la opoziție                             Acestea sunt așa-

     9 Septembrie– Luna Plină                                  numitele “ploi de
                                                               stele”.
     23 Septembrie– Echinocțiul de toamnă.
                                                   Suntem on-line

                                         http://clubulastronomie.blogspot.ro/



                                             ADRESA REDACȚIEI



                              Clubul de Astronomie și Științe Spațiale
                              Str. Corneliu Coposu, Nr. 6, Bl.D3,
                              Oradea, judetul Bihor, România

                              E-mail: clubul_astronomie@yahoo.com
                              val.matei@yahoo.com
                              ISSN 2360 – 0888
                              ISSN–L 2360 – 0888




                                                                                                               DIN CUPRINS:

                                                                                                        SPAŢIUL NOCTURN AL     2
                                                                                                        IMAGINARULUI: LUNA
                                                                                                        ŞI STELELE ÎN POEZIA
                                                                                                        ROMANTICĂ
                                                                                                        A LUI MIHAI EMINES-
INFORMAŢII GENERALE                                                                                     CU
                                                                                                        PROF. KOVACS
                                                                                                        ANAMARIA

Să admiri frumusețea ce-       a dus la progresul astrono-          Revista Equinox este revista        STUDIU ASUPRA DE-      7
                                                                                                        SCOPERIRII ASTER-
rului nopții este o experi-    miei mai mult decât a                Clubului de Astronomie și           OIZILOR
ență extraordinară, trăită     oricărei alte științe.               Științe Spațiale din Oradea,        PROF. MATEI VALENTI-
                                                                                                        NA
de oameni din toate cul-                                            și își propune să promoveze
turile, încă din vremuri                                            educația prin astronomie
                                                                                                        STUDIUL FORMARII       10
preistorice.                                                        prin publicarea unor arti-          AURORELOR POLARE
                                                                    cole, lucrări științifice, studii   PROF. MATEI VALENTI-
Cerul nopții a fost mereu
                                                                    de specialitate din domeni-         NA
misterios și subiect de
                                                                    ul astronomiei, ale
admirație. Stelele,
                                                                    profesorilor și elevilor din
nemișcate pe bolta cere-                                                                                MISIUNEA APOLLO 11     12
                                                                    învățământul preuniversi-
ască, erau un mister
                                                                    tar.
pentru antici. Sunt și                                                                                  PROF. MATEI VALENTI-
                                                                                                        NA
acum îndepărtate și inac-                                           Frecvența apariției revistei
cesibile, dar știm că multe                                         este 2 numere pe an.
                                                                                                        STUDIU ASUPRA DI-      14
dintre ele strălucesc mai                                                                               MENSIUNII INTERCUL-
puternic decât Soarele.                                                                                 TURALE ALE EDU-
                               Oamenii au pășit pe Lună,            Redactor– șef:                      CATIEI PRIN ASTRON-
                                                                                                        OMIE
Stelele pe care le vedem       vehicule spațiale robotizate
                                                                    Matei Valentina                     PROF. MATEI VALENTI-
cu ochiul liber sunt din       ne-au trimis imagini de pe
                                                                    Redactor:                           NA
galaxia noastră, Calea         planete și sateliți, iar unii                                            EVENIMENTE ASTRO-
                                                                    Kovacs Anamaria                                            19
Lactee. Dezvoltarea            dintre contemporanii noștri,                                             NOMICE IMPORTANTE

tehnologiei din ultimii ani    vor păși, probabil, pe Marte.

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Stats:
views:12
posted:3/31/2014
language:Unknown
pages:20