Tema 1 Introducere �n cursul �Managementul Resurselor Umane� by kmC5109

VIEWS: 0 PAGES: 5

									                               Tema 11 Calculul normelor de muncă

         1.   Normarea proceselor manuale
         2.   Normarea proceselor mecanizate şi automatizate.
         3.   Normarea proceselor cu ritm reglementat
         4.   Normarea activităţilor auxiliare şi de servire
         5.   Influenţa tipului producţiei asupra normării muncii
                                                   1
    Calculul normei de producţie.
    Norma de producţie poate fi stabilită prin metoda analitică (fotografierea, cronometrare, etc.).
    Formula:
                                           Nprod =(Top*q)/top, unde
    Top – durata timpului operativ pe parcursul schimbului obţinut din balanţa proiectată a timpului de
muncă;
    top – durata unei operaţii sau lucrări obţinută din rezultatele cronometrării;
    q – cantitatea de producţie în expresie naturală obţinută într-o operaţie sau lucrare.

     Dacă conform procesului tehnologic sunt prevăzute pierderi admisibile, deşeuri recuperabile sau
nerecuperabile formula de calcul este:
                      Nprod =(Top*q*k1*k2)/top, unde k1=(100-a)/100; k2=(100-b)/100
     k1 – coeficientul pierderilor;
     k2 – coeficientul deşeurilor;
     a – pierderile admisibile;
     b – deşeurile admisibile.
     Altă formulă de calcul va fi: N prod = ((Tsch-Tpi-Ts-Ton)*q*k1*k2)/top, unde
     Tsch – durata totală a schimbului de lucru;
     Tpi- timpul de pregătire şi încheiere;
     Ts – timpul de servire a locului de muncă;
     Ton – timpul pentru odihnă şi necesităţi.

     Norma de timp.
     Pentru procese manuale şi manual-mecanizate deosebim 2 cazuri:
      Când toate elementele componente se exprimă în unităţi de timp
                          Nt=Tpi/n + (tb+ta) + (tst+tso) + (ton+tto), unde

     Nt – norma de timp;
     Tpi – timpul de pregătire şi încheiere;
     n – numărul de operaţii sau produse pentru fabricare într-un schimb (n=Top/top);
     tb – timpul de bază;
     ta - timpul ajutător;
     tst – timpul de servire tehnică;
     tso – timpul de servire organizatorică;
     ton – timpul pentru odihnă şi necesităţi;
     tto – timpul de întreruperi pentru tehnologie şi organizare;

      Când unele elemente se exprimă în % din timpul operativ (timpul pentru servirea locului de
     muncă, întreruperi reglementate, etc.):
                                      Nt= Tpi/n + top (1+Ks+Kir), unde
     Ks – timpul de servire în procente din timpul operativ;
     Kir – timpul de întreruperi reglementate în procente din timpul operativ.

      Norma de personal.
      Normele de personal pentru procesele manuale şi manual-mecanizate se vor stabili în funcţie de
manopera lucrărilor planificate, fondul de timp al unui lucrător conform balanţei timpului de muncă şi
nivelului mediu de îndeplinire a normelor.

                                                          2
      Normele de producţie pentru procese cu acţiune continuă.
      Norma de producţie va depinde de productivitatea utilajului (caracteristica intensivă) şi durata de
funcţionare a utilajului (caracteristica extensivă).
      Productivitatea utilajului poate fi:
       De paşaport (primii 3 ani)
       Tehnico-economică şi organizatorică – după nivelul organizatoric existent.
      Funcţionarea utilajului ca durată va depinde de programul de muncă şi întreruperile reglementate.
                                 Npr= P * (Tsch-Tir) * C * k1 *k2; Tsch-Tir=Tfu
                                          k1=(100-a)/100; k2=(100-b)/100
      k1 – coeficientul pierderilor;
      k2 – coeficientul deşeurilor;
      a – pierderile admisibile;
      b – deşeurile admisibile
      P – productivitatea utilajului;
      Tsch – durata schimbului;
      Tir – timpul întreruperilor reglementate;
      C - coeficientul de utilizare a capacităţilor de producţie;
      Tfu – timpul de funcţionare utilă.

      Normele de producţie pentru procese cu acţiune periodică.
      Cantitatea de producţie normată pe schimb va depinde de tipul utilajului, capacitatea acestuia şi
durata ciclului. Ciclul poate fi:
       Cinematic – include durata de funcţionare utilă a utilajului în cadrul unui ciclu de producţie
       Tehnologic – cinematic + întreruperile motivate de tehnologie
       Total – tehnologic + întreruperi motivate de organizare.
                                Npr = ((Tsch-Tir)*q*C*k1*k2)/t ciclu tot, unde
      q – cantitatea de producţie;
      t ciclu tot – durata ciclului total.
      Norma de timp.
      În cazul proceselor mecanizate sau automatizate timpul de muncă a executantului în raport cu timpul
de funcţionare a utilajului servit reprezintă:
      1. Timpul de intervenţie activă;
      2. Timpul de intervenţie pasivă;
      3. Timpul de intervenţie nesuprapus. Prin timpul de intervenţie nesuprapuse înţelegem acelea
           cheltuieli de timp a executantului care sunt necesare în condiţii de nefuncţionare a utilajului
           (întreruperi reglementate, întreruperi de servire tehnică şi organizatorică).
      Norma de timp se stabileşte prin relaţia:
       Dacă toate categoriile de timp se exprimă în unităţi de timp
                                         Nt =Tpi/n + tfu + t ir + ts; unde
      Nt – norma de timp;
      Tpi – timpul de pregătire şi încheiere;
      n – numărul de operaţii sau produse pentru fabricare într-un schimb (n=Top/top);
      tfu – timpul de funcţionare utilă a utilajului pentru o unitate de producţie;
       tir – timpul întreruperilor reglementate pentru executant nesuprapuse cu timpul de funcţionare a
utilajului;
       ts – timpul servirii locului de muncă nesuprapus cu timpul de funcţionare utilă a utilajului.

      Dacă normativele pentru servirea locului de muncă şi odihnă şi necesităţi se prezintă prin cote
     procentuale din timpul operativ (funcţionare utilă):
                                      Nt = Tpi/n + tfu*(1+Kir+Ks), unde
     Ks – timpul de servire în procente din timpul operativ;
     Kir – timpul de întreruperi reglementate în procente din timpul operativ.

      Norma de personal.
      Pentru procesele mecanizate norma de personal se va stabili ţinând cont de normativele de servire de
către un muncitor a numărului n de utilaje şi numărul total de obiecte servite.
      Norma de servire.
      Norma de servire poate fi calculată folosind normativele de servire sau prin observări directe,
analizând utilizarea timpului de muncă. Dacă coeficientul de utilizare productivă a timpului de muncă ia
valori mai mici de 0,6 se poate studia posibilitatea servirii mai multor utilaje.

                                                        3
      Sunt considerate procese cu ritm reglementat procesele organizate în flux (manual-mecanizate şi
mecanizate) pentru care fluxul materiilor prime şi a produselor se mişcă cu ajutorul benzii ce are viteză
reglementată. În cazul organizării producţiei în flux timpul de execuţie a lucrărilor depinde de ritmul
benzii, care este reglementat.
      Principalele caracteristici ale normării muncii sunt:
       Sincronizarea operaţiilor – depinde de stabilirea corectă a normelor de timp pentru diferite
      operaţii de pe banda de lucru.
       Normarea muncii constă în stabilirea consumului de timp pentru executarea produsului pe toate
      fazele procesului tehnologic şi în repartizarea lor pe locuri de muncă în aşa fel încât gradul de
      ocupare a fiecărui muncitor să fie pe cît posibil acelaşi.
       Normele de muncă sunt stabilite pe bază de normative, însă trebuie să ţină seama de experienţa
      dobândită, folosind măsurări directe a timpului de muncă
       La stabilirea normelor se va studia posibilitatea pe care o are muncitorul de a folosi timpul în
      care se realizează procesul de prelucrare mecanic-automat pentru servirea locului de muncă şi
      utilajelor.
      Obţinerea unei sincronizări simple sau complexe este principala cerinţă în normarea fluxurilor cu
ritm reglementat.
      Sincronizarea simplă presupune obţinerea egalităţii tactului pe fiecare lor de muncă cu cel al
fluxului prin numărul de lucrători şi este posibilă când aceste durate sunt divizibile prin tactul fluxului.
      Tactul este fondul de timp productiv pe parcursul schimbului/cantitatea de producţie conform
normei.
      Sincronizare completă prevede o analiză mai profundă a procesului de producţie, o posibilitate de
repartizare a funcţiilor şi atribuţiilor de pe diferite locuri de muncă în aşa fel ca să se respecte cerinţa
egalităţii tacturilor pe locuri de muncă cu tactul fluxului. La locurile de muncă cu durate mai mari se va
analiza structura operaţiei, elementele componente şi dacă este posibil o parte din acestea se vor
redistribui locurilor de muncă alăturate.
      După obţinerea unui flux sincronizat putem stabili norma de producţie (procese manual-
mecanizate), care va fi:
                                    Npr = ((Tsch-Tir)*q*k1*k2)/tmax, unde
      tmax - tactul maxim.
      În cazul proceselor mecanizate cu acţiune continuă norma de producţie se va stabili prin
productivitatea utilajului de bază în flux, ţinându-se cont de diferenţele de productivitate a utilajelor
încadrate în flux.
                                    Npr =Pd* (Tsch-Tir) * C * k1 * k2 *d, unde
      d – coeficientul ce ţine cont de diferenţele de productivitate;
      Pd – productivitatea utilajului de bază.

                                                               4
      Normarea proceselor de manipulare.
      Particularităţile normării:
       Caracterul nerepetitiv al activităţii reduce posibilitatea aplicării normelor de muncă pentru
      fiecare loc de muncă
       Extinderea normelor de muncă în activitatea din sfera de deservire trebuie să fie precedată de o
      analiză a activităţii, structurii şi logisticii întreprinderii
       Mecanizarea proceselor manuale din sfera de servire va fi însoţită de argumentarea prin calculul
      analitic
       În elaborarea normelor de muncă se va folosi metoda analitică şi cea normativă.
      Procese manual-mecanizate.
      În cazul proceselor de manipulare se stabileşte norma de timp (dacă conform logisticii întreprinderii
traseele de parcurgere sunt constante) sau norma de producţie.
      Pentru activităţi cu forma de organizare colectivă se vor stabili norme de servire.
      Norma de personal se va stabili în felul următor:
       Cunoscând greutatea care trebuie să fie transportată şi cantitatea ce poate fi transportată de un
      muncitor (echipă)
       Prin manopera totală a lucrărilor de manipulare într-un interval de timp raportat la fondul
      timpului de muncă disponibil din acest interval.
      Procese mecanizate.
      Activităţile mecanizate cu acţiune continuă sau periodică se reglementează prin stabilirea normei de
producţie în cazul când acestea sunt servite de către muncitori.

      Normarea proceselor de întreţinere a utilajelor.
      Tipurile de reparaţie: examinare, curentă, medie, capitală.
      Calculăm volumul lucrărilor de reparaţie: CCR*N reparaţii de tipul dat în ciclul de reparaţie*Norma
de timp pentru tipul dat de reparaţie (lucrări de lăcătuşărie, strungărie, diverse).
      Norma de personal se calculează ca raportul dintre volumul total al lucrărilor de reparaţie la fondul
de timp al unui muncitor din aceeaşi perioadă de timp.
      Norma de personal poate fi stabilită şi prin metoda normativă.
      Norma de servire poate fi calculată ca valoarea inversă a normei de personal sau stabilită prin
metoda normativă.

      Normarea muncii în cazul servirii mai multor utilaje.
      Un muncitor poate servi două sau mai multe utilaje dacă ponderea activităţilor productive este sub
50 la sută.
      Activitatea muncitorului ce serveşte un utilaj constă din activităţi manuale, intervenţie , control
vizual – toate acestea constituie timpul ocupat al muncitorului în cadrul unui ciclu şi activitatea de
supraveghere pasivă, care convenţional poate fi numită timp liber în cadrul unui ciclu.
      Norma de servire se calculează prin următoarea relaţie:
                                 Ns = t ciclu tot/toc sau Ns =tlib/toc +1, unde
      t ciclu tot – durata ciclului total;
      toc – durata timpului ocupat;
      tlib – durata timpului liber.
      Această formulă este valabilă pentru amplasarea apropiată a utilajelor. În cazul amplasării mai
îndepărtate se va cheltui timp, numit timp de treceri, care se va include în formula de calcul.
      Numărul de utilaje servite cu acţiune continuă poate fi stabilit în baza analizei observărilor directe.
      Norma de producţie pentru un muncitor ce serveşte 2 sau mai multe utilaje cu acţiune periodică se
vor stabili prin relaţia:
                          Npr =( (Tsch-Tir) * C * q * k1*k2*Ns)/tciclu total, unde
      Ns – norma de servire.

                                                      5
      Normarea muncii pentru producţie de serie mică şi unicate.
      Metoda de normare cea mai potrivită este cea prin comparaţie pe bază de norme-tip stabilite pentru
lucrările sau operaţiile cu frecvenţă şi pondere mai mare. Pentru lucrări cu pondere mică se aplică metoda
observărilor directe.
      Normarea muncii pentru producţie de serie mijlocie.
      Normarea trebuie să aibă la bază normative de timp pe grupe de mânuiri sau chiar pe mânuiri.
      Normarea muncii pentru producţia de serie mare şi de masă.
      Elaborarea normelor se face prin calcul analitic pe mânuiri şi unde este necesar pe mişcări. Se
caracterizează prin precizia mare în elaborarea normelor, deoarece fiecare operaţie se repetă de foarte
multe ori.
      Caracteristicile normelor de muncă la producţia organizată în flux, care este în serie mare şi de masă
sunt:
       Sincronizarea operaţiilor
       Stabilirea consumului de timp pe toate fazele procesului tehnologic şi repartizarea lui pe locuri
      de muncă pentru obţinerea aceluiaşi grad de ocupare
       Aplicarea normativelor în stabilirea normelor de muncă.

								
To top