curs 3 desen tehnic by TanaseLaurentiu

VIEWS: 77 PAGES: 14

									     Elemente de Grafică Inginerească          1                  Conf. Narcisa POPESCU



                                        C3/ Grafica/ELTH

FLANŞELE sunt piese de legătură, frecvent întâlnite în construcţii mecanice, la
scuturile maşinilor electrice, la carcasele maşinilor şi aparatelor electrice,etc (fig.7.1).
Din punct de vedere al execuţiei, flanşele pot fi piese individuale sub formă de
plăci (realizate separat prin turnare, forjare, presare etc. ) sau flanşe care fac parte
integrantă din construcţia unei alte piese (fig.7.1). Acestea sunt realizate prin
turnare.
După forma lor constructivă, există: flanşe rotunde (cilindrice sau circulare),
                                         flanşe triunghiulare,
                                         flanşe dreptunghiulare (sau patrate),
                                         flanşe romboidale,
                                          flanşe ovale,
                                          flanşe speciale.
Pentru asamblarea a două flanşe conjugate, sau pentru asamblarea flanşei cu un alt
element, sunt prevăzute găuri de trecere netede sau găuri de fixare filetate.


 Reguli de reprezentare şi cotare a flanşelor
Pentru determinarea completă a formei şi dimensiunilor unei flanşe, reprezentarea
pe desen se face, în general, în două proiecţii: o secţiune verticală (pentru a pune
în evidenţă grosimea flanşei, felul găurilor de prindere – netede, filetate, străpunse,
înfundate etc. – şi adâncimea lor) şi o vedere, după caz, pe planul lateral sau
orizontal, pentru a arăta forma geometrică a flanşei, modul de dispunere şi numărul
găurilor de prindere.
Flanşele cu formă geometrică regulată, cu excepţia flanşelor ovale, au centrele
găurilor de prindere dispuse simetric pe un cerc , numit: “cercul purtător al
centrelor” sau “cercul centrelor”, având centrul comun cu centrul geometric al
flanşei şi reprezentat pe desen cu linie-punct subţire (fig.7.1 ,b).
La flanşele care prin forma lor prezintă colţuri - flanşe pătrate, triunghiulare,
dreptunghiulare, romboidale, raza de racordare a colţurilor trebuie să fie egală cu
diametrul găurilor de prindere şi să aibă centrul de racordare comun cu al
acestora.
Acest lucru e impus de condiţia de minimă rezistenţă la montaj (la solicitările produse
prin strângerea şuruburilor sau prezoanelor).
Din acest punct de vedere, s-a constatat că grosimea optimă a peretelui flanşei în
dreptul găurilor de prindere trebuie să fie egală cu raza găurii.
         În reprezentarea pe desen a flanşelor sunt posibile două situaţii:
1. planul de secţiune conţine cel puţin una din găurile de prindere.
 În acest caz, în secţiune apare conturul real respectiv, trasat cu linie continuă groasă
(fig. 7.1,b);
       Elemente de Grafică Inginerească          2                Conf. Narcisa POPESCU




   a
                                                            R5


                                                                                  6
                                          Ø100




                                                                                Ø7
                                                      Ø30




FLANŞĂ CILINDRICĂ
                                                            Ø50




                                                                                 2
                                                                               Ø1



                                                     15                                   b

                   fig.7.1. Exemplu de FLANŞA. Realitate (a) şi desen (b)
2. planul de secţiune nu conţine nici una din găurile de prindere .
În acest caz, este necesară rabaterea conturului respectiv, care se va reprezenta în
secţiune, convenţional, cu linie punct subţire, suprapus peste haşuri (fig.7.2).
Cotarea flanşelor se face conform regulilor generale; se indică dimensiunile
caracteristice ale flanşei, precum şi poziţia, diametrul, numărul şi eventual (în cazul
găurilor înfundate) adâncimea găurilor de prindere.
În construcţia grafică a proiecţiilor unei flanşe se recomandă respectarea
următoarelor etape:
        Elemente de Grafică Inginerească                3                Conf. Narcisa POPESCU




        A-A                                A                                                          2
                                                                                                  R1

                  R5                 12
                                 Ø


                                                                                            Ø76




                                                             Ø30
 Ø100




                                                6
                                           Ø7
           Ø30




                                                                   Ø50
                  Ø50




                                                                                Ø12
                                                                    R5
        15
                                           A        a       15                      (78)
                                                                                                  b


 fig.7.2 Cazul: planul de secţiune nu trece prin găurile deprindere, pentru flanşă
         cilindrică (a) şi flanşă dreptunghiulară (patratică) (b).
                 Soluţie convenţională de desenare: rabaterea (rotirea) găurii de prindere
                 şi a colţului flanşei, pe planul de secţiune .
                 Rezultat: pe secţiune va apărea o gaura de prindere şi colţul flanşei,
                 convenţional desenat cu linie punct subţire, peste haşură


1. Trasarea axelor geometrice principale ale flanşei pe planul de proiecţie (lateral
sau orizontal) unde apare în vedere forma flanşei;
2. Construirea cercului purtător al centrelor, de diametru dat (c), pentru flanşele
care presupun existenţa acestuia (flanşe rotunde, pătrate, triunghiulare);
 Pentru celelalte forme de flanşe (romboidale, ovale), care nu admit un cerc al
centrelor, se trasează axele găurilor de prindere, la distanţa dată, simetric faţă de
centrul geometric al flanşei;
3. Dispunerea găurilor de prindere pe cercul purtător al centrelor, prin trasarea
axelor lor radiale, simetric, pentru numărul de găuri indicat; rezultă centrele acestor
găuri;
4. Desenarea găurilor de prindere cu diametrul dat (g);
5. Completarea formei exterioare a flanşei astfel:
 5.1. Pentru flanşa rotundă se va trasa cercul exterior cu diametrul : c + 2g ;
  5.2. Pentru flanşele care prezintă colţuri - pătrată, triunghiulară, romboidală se vor
trasa cu linie subţire cercuri ajutătoare, având centrele comune cu ale găurilor de
prindere şi razele R = g ; se construiesc apoi tangentele exterioare comune care
determină conturul corespunzător formei flanşei;
6. Desenarea secţiunii pe plan vertical, după traseul de secţionare stabilit, păstrând
corespondenţa între proiecţii.
7. Desenarea convenţională a unei găuri de prindere, rabătută pe planul de secţiune,
în cazul în care planul de secţiune ales nu trece prin găurile de prindere ale flanşei -
cazul din fig.7.2.
    Elemente de Grafică Inginerească                                4                                 Conf. Narcisa POPESCU



7.2. LUCRARE PRACTICĂ


Pe un format A3 să se deseneze la scară naturală tipurile de flanşe
prezentate în fig.7.3. Se vor cota.
     A-A                       R12
                                                                             A-A
                    R5                                                                                                   R12



                                                Ø76                                                                Ø76




                                                                                   Ø30
            Ø30




                                                                                           Ø50
                   Ø50




                                                2                                                     Ø12
                                              Ø1
                                                         )
                                                                                              R5
                                                         78
                                                       (




                                                                              15                         (78)
        15
                                               A                                                               A

    a. Flanşă pătrată -planul                                       b. Flanşă pătrată- planul secant nu
       secant trece prin găuri                                         trece prin găuri

     A-A                                                             A-A
                                                   2
                                              R1
                   R5
                                                                                         R5

                                                                                                                              2
                                                                                                                 Ø76     R1
         Ø30




                                                                             Ø30




                                               Ø76
                                                                                     Ø50
                   Ø50




                                                                2
                                                              Ø1

                                                                                                        Ø12

       15
                                              A                          15                                   A

    c. Flanşă triunghiulară - planul                                d. Flanşă triunghiulară- planul secant
       secant trece printr-o gaură                                     nu trece prin nici o gaură

             A-A                          A                                   A-A                           A
                                                2
                                              R1
                         R5                                                                      R5

                                                                                                        R110
                  Ø30




                                                                                     Ø30
                                                         76




                                          0
                                     Ø6
                                                                                              Ø50
                         Ø50




                                                                        76




                                             2
                                                                                                          12




                                          Ø1
                                                                                                         Ø




              15
                                          A                                    15                           A

    e. Flanşă romboidală                                            f. Flanşă ovală.
  fig.7.3. Tema propusa: desenarea diverselor tipuri de flanşe, în diverse poziţii faţă
                            de planul de secţiune ales.
     Elemente de Grafică Inginerească         5                    Conf. Narcisa POPESCU



7.3. INDICAŢII ŞI REZOLVĂRI

Pentru rezolvarea lucrării propuse în paragraful 7.3., se va ţine cont de regulile
stabilite în paragraful 7.1., privind modul de desenare al flanşelor.
Pentru o mai bună înţelegere a acestor reguli, se va prezenta succint un mod de
lucru, în cazul desenării flanşei pătrate - planul secant nu trece prin găuri - fig.7.3,b.


MOD de LUCRU:
1. poziţionarea în format a dreptunghiurilor de încadrare pentru cele două proiecţii
ale flanşei: o vedere şi o secţiune.
2. Desenarea vederii flanşei:
     2.1. trasarea axelor .
     2.2. desenarea cercului purtător al găurilor de prindere (Φ 77) - fig. 7.4,a.
     2.3. desenarea găuri de prindere (Φ 12) - fig. 7.4,b.
     2.4. desenarea colţuri flanşă R12 = Φ12- diam.găurii de prindere - fig. 7.4,c.
      2.5. desenarea contur exterior al flanşei dreptunghiulare prin tangente la
colţurile desenate - fig. 7.4,d.
     2.6. desenarea secţiune longitudinală . Haşurare - fig. 7.4,e
     2.7. rabaterea (rotirea) convenţională a unei găuri de prindere şi al colţului
flanşei, pe planulsecant A-A - fig. 7.4,f.
     2.8. desenarea elementelor rabătute ale găurii de prindere, pe secţiune,cu linie
punct,ca cea folosită la desenarea axelor - fig. 7.4,f.
     2.9. definitivare desen. Cotare - fig. 7.4, g.




               6
             Ø7
                                                                                       Ø12


                                                      Ø12                            R12
     a                                  b                      c

                       fig.7.4. Mod de lucru pentru desenare de flanşe
    Elemente de Grafică Inginerească         6                      Conf. Narcisa POPESCU




                                                                                      A
                                                       A-A
                                                  R3




                                                       Ø40



                                                                   Ø50
d                                            13
                                                             e                        A

                                                   A
                 A-A




f
                                                   A


                                                                                         2
                                                                                       R1



                                                                           Ø76
                            Ø30

                                       Ø50




                                                             Ø12
                                        R5

                         15                                      (78)
                                                                                            g

                   fig.7.4. Mod de lucru pentru desenare de flanşe - urmare
     Elemente de Grafică Inginerească                7                   Conf. Narcisa POPESCU



  CONVENTII DE REPREZENTARE PENTRU ELEMENTE DE
               PRINDERE-FIXARE PRIN FILET

                                        FILETUL este format de una sau mai multe spire
                                        elicoidale (respectiv, proeminenţe elicoidale continue şi
                                        de secţiune constantă), dispuse uniform pe o suprafaţă
                                        cilindrică sau conică.
                                        În general, filetele sunt standardizate iar terminologia şi
                                        definirea elementelor caracteristice este conform STAS
                                        3872-83 şi ISO 5408.
                                        Regulile de reprezentare convenţională pe desene
                                        tehnice pentru filete şi piese filetate sunt stabilite în
                                        standardul SR ISO 6410 -1: 1995.
                               În vederi şi secţiuni longitudinale (fig.8.1, fig.8.2),
filetele se reprezintă convenţional astfel:
                  vârful filetului limitat printr-o linie continuă groasă;
                  fundul filetului limitat printr-o linie continuă subţire.




 a




 b

 fig.8.1. Reprezentarea filetului                  fig.8.2. Reprezentarea filetului interior:
        exterior: a. în vedere;                              în vedere şi în secţiune
         b. în secţiune
                                    Este recomandat ca,      pe cât posibil, distanţa dintre liniile
                                  care reprezintă vârful      şi fundul filetului să fie egală cu
                                  înălţimea filetului, dar   în orice caz nu trebuie să fie mai
                                  mică de 0,7 mm sau          decât de două ori grosimea liniei
                                  groase a desenului.
                                  NOTĂ:
                                  Aşa cum se observă şi în fig. 8.1, fig. 8.2, putem vizualiza
                                  plastic convenţia de reprezentare a filetului prin
                                  următoarea afirmaţie:
                                     vârful filetului desenat cu                   linie continuă
              groasă - este suprafaţa care se poate atinge ;
          fundul filetului desenat cu linie continuă subţire - este suprafaţa care
           nu se poate atinge .
               Elemente de Grafică Inginerească                   8                         Conf. Narcisa POPESCU




La filetele exterioare, practicate pe suprafaţa exterioară a unui cilindru (sau con) -
suprafeţe "tip şurub", vârful filetului este de diametrul cel mai mare.
La filetele interioare practicate în găuri cilindrice (sau conice) - suprafeţe "tip
piuliţă", vârful filetului este de diametrul cel mai mic.


NOTĂ:
Cotarea filetelor se face pe diametrul cel mai mare (fig.8.3).
Cotarea filetului cuprinde minim câteva elemente:
1. tipul filetului: M- pentru filet metric; Tr - pentru filet trapezoidal, etc;
2. diametrul nominal (d)- diametrul cel mai mare (vezi nota anterioară);
3. lungimea utilă (b) a filetului
4. pasul filetului (p)



                           37                                                45
                                3
                                                           M 26
   Pt 26 x 3




                                                                                                       Ø8
                        2 x 45°
                                                                         2 x 45°
   M11 2 x 45°




                                                                                       45
                                                                  M 26
                                                      Ø4




                                                  3                          2 x 45°
                          34


                        fig.8.3. Cotarea filetelor
                              Elemente de Grafică Inginerească                              9                                            Conf. Narcisa POPESCU




 TIPURI DE FILETE



                                                filet exterior cu iesire (vedere)                                           filet exterior cu iesire (sectiune)
                                       A                                            A-A                                              A
                                      45
                                                                                                                                                                  A-A
                                                                                                                              45
M 26




                                                                                                    M 26




                                                                                                                                                         Ø8
                               2 x 45°
                                                                                                                      2 x 45°
                                       A                                                                                             A
                                             filet exterior cu degajare (vedere)                                      filet exterior cu degajare (sectiune)

                                   A                                                A-A                                     A                                 A-A
                                 37                                                                                        37
                                      3                                                                                                      3




                                                                                                                                             Ø8
 Pt 26 x 3




                                                                                                     Tr 26 x 3




                                                                                                                                                      Ø 34
                               2 x 45°                                                                                 2 x 45°
                                  A                                                                                         A

                                             filet exterior cu degajare infinita (vedere)
                                                                                                                           filet exterior cu degajare infinita (sectiune)

                                              35                                                                                35
                                                                                                  M 26
                       M 26




                                                                                                                 Ø8
                                                            Ø22




                                           2 x 45°                                                                          2 x 45°


                                                       filet interior cu iesire
                                                                                                M11 2 x 45°
                    2 x 45°




                                                                                                                                                                      0
                                                                                                                                                                    Ø3
       Rd 20x5




                                                                                                                                                 Ø4
                                                                        35




                                           36                                                                                            3
                                                                       Ø




                                                                                                                      34


                                       filet interior cu degajare infinita
      M14 2 x 45°




                                                                                                                                         fig.8.4.
                                      41                              35
                                                                  Ø
     Elemente de Grafică Inginerească           10                  Conf. Narcisa POPESCU




ASAMBLARI FILETATE- conventii/ reguli

O asamblare prin filet este o construcţie demontabilă la care îmbinarea se realizează
prin intermediul filetului între piese cilindrice sau conice, filetate la exterior (piese de
tip “şurub”) şi la interior (piese de tip “piuliţă”).
În general, din considerente economice, se folosesc elemente de asamblare
standardizate cum ar fi: şuruburi, piuliţe, şaibe, prezoane, ştifturi filetate etc..
Sistemul de notare a elementelor de asamblare prin filet se va face conform
conform convenţiilor standardizate în SR ISO 8991: 1999:
Exemplu de notare a unui şurub cu cap hexagonal parţial filetat ISO 4014, cu
diametrul nominal al filetului d = M12, cu lungimea nominală l = 80 mm şi din clasa
de calitate 8.8:
Şurub cu cap hexagonal parţial filetat ISO 4014 – M12 x 80 – 8.8
NOTĂ:
Dimensiunile părţilor componente ale unui element ce intervine într-o
asamblare, fie că este şurub sau piuliţă, şaibă, prezon,se va face funcţie de
diametrul nominal "d " al filetului .

   ŞURUBURI
Şurubul este o piesă constituită dintr-o tijă cilindrică, filetată complet sau parţial,
având un cap de diferite forme şi dimensiuni.
Cel mai uzual şurub este şurubul cu cap hexagonal.
Elementele constructive ale capului hexagonal (zona hexagonală) se pot urmări în
fig.9.1.
Elementele constructive ale şurubului cu cap hexagonal se pot urmări în fig.9.2.
                                                                                            (1,7 d)
                       d
                   1,5




                                          =d




                                                                                    0,7 d
                R=




                                         R1




                                        1,7 d
                                                                    1,5...2 d




                                                              d



            d
        2

                                                               2d
       fig.9.1. Construcţia zonei
                                                                                1,7 d




              hexagonale
                                                     fig.9.2. Elemente constructive ale
                                                        şurubului cu cap hexagonal
       Elemente de Grafică Inginerească                          11                  Conf. Narcisa POPESCU



   PREZOANE
Prezonul este constituit dintr-o tijă cilindrică cu filete la ambele extremităţi (fig. 9.3);
pentru realizarea asamblării între două piese, una dintre extremităţi se înşurubează
în gaura filetată din interiorul unei piese, iar cealaltă extremitate trece, cu joc, prin
gaura netedă a celeilalte piese şi se strânge prin intermediul unei piuliţe.
Prezoanele se utilizează în locul şuruburilor, atunci când sunt necesare demontări
repetate, pentru piese cu rezistenţă mică şi pentru fixarea pieselor de grosime mare.
Elementele constructive ale prezonului se pot urmări în fig.9.3.
                         d




                                        1...1,3 d                                  1,5 d
                                                                   l

                             fig.9.3. Elemente constructive ale prezonului
                                                   (1,7 d)

                                                               PIULIŢE
                                0,8 d




                                                     R=d
          R=1,5d




                                                               Piuliţele sunt prevăzute cu filet interior şi
                                                               asigură strângerea în asamblarea cu şuruburi
   d                                                           sau prezoane.
                    2d
                                                               Cea mai uzuală este piuliţa hexagonală.
                             1,7 d




                                                               Elementele    constructive      ale           piuliţei
                                                               hexagonale se pot urmări în fig.9.4

 fig.9.4. Elemente constructive ale
         piuliţei hexagonale
                                                               ŞAIBE
                                                    Şaiba plată este un disc metalic de forma unei
                                                    coroane circulare cu grosime mică (fig.9.5), ce se
                                          0,15 d




                             2,2 d
                                                    montează între piuliţă (sau capul şurubului) şi piesa
                                                    ce se va strânge, pentru:
                                                           -    asigurarea unei suprafaţe plane de aşezare
                                                               mai mare;
                    d
                   1
                   1,




                                                           -     repartizarea   uniformă   a    eforturilor      de
                                                               strângere;
                                                           -     protecţia contra uzurii a pieselor ce se
       fig.9.5. Şaibă plată-                                   asamblează.
             elemente
           constructive
       Elemente de Grafică Inginerească                       12                Conf. Narcisa POPESCU




   Şaibe elastice (Grower)
   Aceste şaibe, executate din oţel de arc, în două variante constructive, conform
   SR 7666-1:1994, (fig.9.6, a):
   -    cu margini răsfrânte (simbol R);
   -    cu margini netede (simbol N),
Acest tip de şaibe permit, prin elasticitatea lor, încrustarea în materialul piuliţei şi al
piesei, împiedicând astfel rotirea şi autodeşurubarea piuliţei.
Elementele constructive ale acestui tip de şaibă se pot urmări în fig.9.6,b.

                        g              g



                                                                   d1             1,7 d
                                                    2
                                   2
                                   m



                                                    d
                                 d




                                            0
                                       75                                            0,15 d

                            h1                  h
                      R                N

                                       a                                         b

                                                        fig.9.6. Şaibă Grower


   REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR PRIN FILET
Regula generală pentru reprezentarea în secţiune a asamblării prin filet este dată de
SR ISO 6410-1:1995 .
Se stabileşte că filetul exterior acoperă întotdeauna filetul interior, adică în
porţiunea înşurubată se reprezintă numai filetul exterior.
În fig. 9.7 sunt reprezentate, înainte şi după înşurubare parţială, piesa 1 cu filet
exterior (în vedere) şi piesa 2 cu filet interior (secţionată).
Pentru realizarea asamblării, filetele celor două piese trebuie să aibă acelaşi
diametru nominal , acelaşi pas şi acelaşi tip de filet.


                    1       2                                            1 2
                                 M20




           fig. 9.7. Reprezentarea asamblării prin filet între două piese.
     Elemente de Grafică Inginerească     13                  Conf. Narcisa POPESCU




                                                        Asamblare       prin
                                                         şurub cu piuliţă

                                                    După cum se observă în fig.9.8,
                                                    elementele de fixare - şurubul,
                                                    piuliţa,     şaiba,      traversate
                                                    longitudinal de planul de secţiune,
                                                    rămân reprezentate în vedere,
                                                    în timp ce piesele asamblate se
                                                    figurează, de regulă, secţionate.


                                                    NOTĂ:
                                                    Diametrul şurubului d este mai
                                                    mic decât diametrul găurii de
                                                    trecere dh. Jocul creat este
                                                    necesar pentru protejarea părţii
 fig 9.8. Reprezentarea unei asamblări         prin filetate a şurubului.
          şurub cu piuliţă.



 Asamblare prin şurub
  fără piuliţă
În fig. 9.9 este reprezentată în trei
proiecţii o asamblare între două
piese prin intermediul unui şurub fără
piuliţă.
În acest caz, şurubul se montează
direct în gaura filetată existentă în
una din piesele de asamblat, trecând
cu joc prin gaura netedă, de
diametru mai mare, a celeilalte piese
ce trebuie fixată.
Exemplul din figură se referă la o
asamblare cu şurub cu cap cilindric
crestat.

                                         fig. 9.9. Reprezentarea unei asamblări
                                               prin şurub fără piuliţă.
     Elemente de Grafică Inginerească      14                  Conf. Narcisa POPESCU




    Asamblare prin prezon şi piuliţă
Modul de reprezentare, în trei proiecţii, a asamblării respective este redat în fig.9.10.
Se observă că o extremitate filetată a prezonului se înşurubează în piesa iar cealaltă




              fig. 9.10 Asamblare prin prezon şi piuliţă.

extremitate trece cu joc prin piesa nefiletată şi se strânge prin intermediul piuliţei şi
şaibei

								
To top