Docstoc

Vasile Alecsandri - Despot-Voda_ Sanzeana si Pepelea

Document Sample
Vasile Alecsandri - Despot-Voda_ Sanzeana si Pepelea Powered By Docstoc
					 BIBLIOTECA        ªCOLARULUI




         Vasile
 ALECSANDRI
   DESPOT-VOD{.
S~NZEANA +I PEPELEA




          LITERA
        CHIªINÃU 1998
CZU 859.0–93
A 36




                            NOT{ ASUPRA EDI|IEI
                       Textele au fost reproduse duip[ volumele:

    Va s i l e A l e c s a n d r i, Opere, VI =i VII. Teatru. Text ales =i stabilit, note =i
variante de Georgeta R[dulescu-Dulgheru. Colec\ia “Scriitori români”. Ed. Minerva,
Bucure=ti, 1979 =i, resprectiv, 1981;
    Va s i l e A l e c s a n d r i, Muntele de foc. Ed. Litera, Chi=in[u, 1996.
    Respectând ]n principiu vocabularul =i limbajul scriitorului, editura a intrevenit pe
alocuri, ]n sensul aplic[rii normelor ortografice ]n vigoare.




                                Coperta: Isai C`rmu

ISBN 9975–74–023–5                                                © «LITERA», 1997
                             TABEL CRONOLOGIC

1821 Iulie 21 S-a n[scut, conform opiniei majorit[\ii cercet[torilor, cel de-al doilea
     copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri =i al Elenei, n[scut[ Cozoni, ]n
     ora=ul Bac[u. Curând familia viitorului scriitor se mut[ la Ia=i.
     (Conform altor surse, Alecsandri s-ar fi n[scut ]n 1819 sau chiar ]n 1818.)

1827 Vasile Alecsandri ia primele lec\ii de la dasc[lul maramure=ean Gherman Vida,
     profesor la Seminarul de la Socola.

1828-1834 Viitorul scriitor ]=i continu[ ]nv[\[tura ]n pensionul lui Victor Cuénim,
     deschis ]n 1828 la Ia=i. Verile =i le petrece la Mirce=ti, unde tat[l s[u cump[rase
     mo=ia.

1834-1839 }mpreun[ cu al\i fii de boieri, Vasile Alecsandri ]=i face studiile la Paris.
     Dup[ trecerea bacalaureatului literar se preg[te=te s[ intre la medicin[, dar
     abandoneaz[. Urmeaz[ cursurile facult[\ii de drept, ]ns[ dup[ câteva luni
     renun\[. Tat[l s[u l-ar fi vrut inginer, dar ]i lipsea bacalaureatul ]n =tiin\e, pe
     care nu-l poate ob\ine. Se dedic[ literaturii, scriind primele versuri ]n limba
     francez[, ]ntre care poemul Zunarilla.

1839 }n drum spre Patrie Vasile Alecsandri ]ntreprinde o lung[ c[l[torie prin Italia.
     Viziteaz[ Floren\a, Roma, Padova, Vene\ia, Triest. Din aceast[ c[l[torie culege
     impresii necesare scrierii primelor opere ]n limba român[ Buchetiera de la
     Floren\a =i Muntele de foc.

1840 }n revista “Dacia literar[“ (nr. 3, mai–iunie) este publicat[ nuvela Buchetiera
     de la Floren\a. Este numit, ]mpreun[ cu C. Negruzzi =i M. Kog[lniceanu,
     director al Teatrului din Ia=i. Pentru nevoile scenei scrie vodevilul Farmazonul
     din Hârl[u, care se joac[ la 18 noiembrie.
4                                                                        Vasile Alecsandri

1841 Pe scena teatrului ie=ean se joac[ piesa lui Vasile Alecsandri Modista =i
     cinovnicul.

      .
1842 V Alecsandri c[l[tore=te prin mun\ii Moldovei, fapt care i-a prilejuit “descoperirea
     tezaurului poeziei populare”. Sub influen\a acestora Vasile Alecsandri scrie
     primele sale poezii române=ti — Doinele.

1843-1844 Scriitorul ]ntreprinde lungi excursii prin mun\ii =i prin satele Moldovei,
     culegând folclor. Din aceast[ perioad[ dateaz[ nuvela O primblare la mun\i.

1844 La 18 ianuarie are loc premiera piesei Iorgu de la Sadagura, primit[ de public
     cu deosebit[ c[ldur[. }mpreun[ cu Mihail Kog[lniceanu =i Ion Ghica, scriitorul
     se afl[ ]n fruntea revistei “Prop[=irea”. Aici sunt publicate o parte a doinelor
     sale, nuvelele O primblare la mun\i =i Istoria unui galben.
       Aflat pentru cur[ la Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. D[ la iveal[
       “fiziologia” Ia=ii ]n 1844.

1845 Face cuno=tin\[ cu Nicolae B[lcescu =i cu al\i tineri munteni la mo=ia Mânjina
     a lui Costache Negri. Tot acum viziteaz[ Bucure=tii. Este epoca ]n care cre=te
     afec\iunea sa pentru Elena Negri, c[reia ]i dedic[ o seam[ de poeme (8 Mart
     =.a.).

1846-1847 Vasile Alecsandri o ]nso\e=te pe Elena Negri ]n str[in[tate, pentru ]ngrijirea
      s[n[t[\ii. Italia, Austria, Germania, Fran\a, apoi din nou Italia ]i prilejuiesc
      impresii profunde. }ns[ boala Elenei se agraveaz[, iubita poetului stingându-se
      pe vapor la ]ntoarcere ]n Patrie. }n var[ se afl[ la odihn[ la Balta Alb[. Impresiile
      din aceast[ localitate =i-au g[sit expresia ]n nuvela Balta Alb[.

1847 Scrie piesa Piatra din cas[.

1848 Martie }ncepe mi=carea revolu\ionar[ din capitala Moldovei. Alecsandri scrie
     De=teptarea României =i redacteaz[ ]mpreun[ cu al\i patrio\i peti\ia
     cuprinzând revendic[rile ce trebuiau aduse la cuno=tin\a domnitorului Mihail
     Sturza. Dup[ ]n[bu=irea mi=c[rii se refugiaz[ ]n mun\i, apoi trece la Bra=ov.
     Evocarea acestor ]ntâmpl[ri o face ]n fragmentul de proz[ Un episod din anul
     1848.
Despot-Vod[. S`nziana =i Pepelea                                                       5

1849 Vasile Alecsandri redacteaz[ studiul Românii =i poezia lor, sub forma unei
     scrisori c[tre A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat ]n revista “Bucovina”.

1850 Aprilie 9 Are loc reprezenta\ia piesei Chiri\a ]n Ia=i sau Dou[ fete =-o neneac[.

1851 La ]ntoarcerea din Paris =i Londra, cu vaporul pe Dun[re, vasul e pe punctul de
     a se scufunda. }ntâmplarea e povestit[ ]n episodul }necarea vaporului Seceni
     pe Dun[re, destinat s[ apar[ ]n primul num[r al proiectatei reviste “România
     literar[“. Episodul este mai târziu ]ncadrat ]n nara\iunea dramatizat[ Un sa-
     lon din Ia=i.

1852 Aprilie Apare la Ia=i prima fascicul[ din colec\ia de opere folclorice: Poezii
     poporale. Balade (cântece b[trâne=ti) adunate =i ]ndreptate de V             .
     Alecsandri.
      Mai Se reprezint[ piesa Chiri\a ]n provincie.
      Octombrie Vasile Alecsandri scoate prima culegere din teatrul s[u, Repertoriu
      dramatic.
      La Paris, unde se g[sea ]nc[ din toamna precedent[, public[ primul volum de
      poezii originale, Doine =i l[crimioare, dispuse ]n trei cicluri: Doine,
      L[crimioare, Suvenire.
      La Ia=i apare cea de-a doua fascicul[ a Poeziilor poporale.
      Vasile Alecsandri ]ntreprinde o lung[ c[l[torie ]n sudul Fran\ei, ]n Spania =i ]n
      nordul Africii. Relatarea par\ial[ a acestei c[l[torii se cuprinde ]n “ziarul de
      c[l[torie” C[l[torie ]n Africa. Scriitorul intercaleaz[ ]n cursul relat[rii diverse
      episoade narative, ca Cel ]ntâi pas ]n lume (publicat ini\ial ]n 1841 ]n “Albina
      româneasc[“ sub titlul Pierderea iluziilor) =i Suvenire din Italia. Monte di
      fo, publicat tot acolo, ]n 1843.

1854 Moare tat[l scriitorului. Preluându-=i mo=tenirea, Alecsandri elibereaz[ \iganii
     robi de pe mo=iile sale.

1855 Apare, sub conducerea poetului, revista “România literar[“, ]n care se public[
     poezia Anul 1855. Tot aici apar fragmente din C[l[torie ]n Africa =i nuvela
     Balta Alb[.
6                                                                         Vasile Alecsandri

1856 Are loc congresul de pace de la Paris, decisiv pentru viitorul politic al Principatelor,
     care aspirau la unire. Alecsandri se dedic[ integral cauzei luptei pentru Unire.
       }n “Steaua Dun[rii”, ziar condus de Mihail Kog[lniceanu, apare la 9 iunie Hora
       Unirii.

1857 Vede lumina tiparului culegerea de proz[ Salba literar[, con\inând povestiri,
     impresii de c[l[torie =i câteva scrieri dramatice.
       }n ziarul “Concordia” din Bucure=ti apare poezia Moldova ]n 1857.

1859 Dup[ alegerea ca domnitor a lui Cuza, scriitorul pleac[ ]ntr-o lung[ misiune
     diplomatic[ la Paris, Londra =i Torino, pentru a ob\ine recunoa=terea dublei
     alegeri a lui Cuza. La Paris ]i viziteaz[ pe Lamartine =i pe Mérimée =i caut[ s[
     câ=tige bun[voin\a ambasadorului Rusiei, contele Kisseleff, fostul guvernator
     al Principatelor ]ntre 1829 =i 1834.

1860 Abandoneaz[ activitatea politic[ =i se retrage la Mirce=ti, ]n mijlocul familiei,
     unde se dedic[ scrisului, compunând piese de teatru, printre care Rusaliile =i
     câteva cântecèle comice.

1861 }ndepline=te o nou[ misiune diplomatic[, ]ncredin\at[ de Cuza. }n vederea
     recunoa=terii Unirii de c[tre puterile europene, Alecsandri viziteaz[ Parisul,
     Torino, Milano, iar un timp gireaz[ afacerile agen\iei diplomatice de la Paris, ]n
     locul fratelui s[u.
       Re]ntors la Mirce=ti, scrie piese =i cântecèle comice.
1863 La Ia=i apare edi\ia a doua a volumului Doine =i l[crimioare cu ciclul
     M[rg[rit[rele.
       Apare partea a doua a Repertoriului dramatic, cuprinzând ultimele piese ale
       scriitorului.

1867 Apare ]ntr-un volum ]ntreaga colec\ie a Poeziilor populare.
       E numit membru al Societ[\ii literare române pentru cultura limbii, care ]n
       1879 avea s[ devin[ Academia Român[.

1868 Public[, ]n “Convorbiri literare”, primele pasteluri: Sfâr=it de toamn[, Iarna,
     Gerul etc.
Despot-Vod[. S`nziana =i Pepelea                                                         7

1871 }=i d[ demisia din Societatea literar[ român[, dup[ ce aceasta hot[râse s[
     adopte principiul etimologic ]n scriere =i s[ publice dic\ionarul lui Laurian =i
     Massim.

1872 Apare studiul Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi, mai ]ntâi ]n
     "Convorbiri", apoi ca prefa\[ la volumul de scrieri ale lui Negruzzi scos de
     Editura Socec.
      Scrie Dumbrava Ro=ie, pe care o cite=te la o =edin\[ a “Junimii”.

1874 Apare piesa Boieri =i ciocoi, fiind reprezentat[ pe scena teatrului ie=ean.

1875 Apar la Socec primele patru volume din seria Operelor complete, cu o prefa\[
     a autorului. Ele cuprind crea\ia dramatic[.
      }n acela=i an apar urm[toarele trei volume, cuprinzând crea\ia poetic[.

1876 Apare volumul al optulea al Operelor complete: Proza.

1877 Mai 9 Proclamarea independen\ei \[rii ]n parlament. La aflarea ve=tii Alecsandri
     scrie poezia Balcanul =i Carpatul, cu care inaugureaz[ ciclul Osta=ii no=tri.

1878 Apare volumul Osta=ii no=tri.
      Se dedic[ lucrului la drama istoric[ Despot-Vod[. }n mai 1879 cite=te piesa la
      o =edin\[ a “Junimii” bucure=tene. Are loc reprezenta\ia piesei la Teatrul Na\ional
      din Bucure=ti. Este invitat s[-=i reia locul la Academie =i s[ participe la lucr[rile
      anuale, fiind ales ]n comisia pentru modificarea ortografiei.

1880 Apare cel de al nou[lea volum din seria Operelor complete, cuprinzând
     Legende nou[ =i Osta=ii no=tri.
      Apare nuvela Vasile Porojan, sub forma unei scrisori c[tre Ion Ghica. Scrie
                                                                         .
      feeria Sânziana =i Pepelea. }n Albumul macedoromân al lui V A. Urechi[
      apare “istorioara de ]nceput de amor” Marg[rita, scris[ cu zece ani mai ]nainte,
      dar relatând un episod de tinere\e, localizat ]n timp prin 1850—1852.

1881 I se decerneaz[ Marele premiu “N[sturel-Her[scu” al Academiei Române pentru
     drama Despot-Vod[ =i poeziile din ultimul volum de Opere complete.

1883 }ntr-o =edin\[ a “Junimii” =i la Academie Alecsandri cite=te noua sa pies[ Fântâna
     Blanduziei.
8                                                                   Vasile Alecsandri

1884 Fântâna Blanduziei este reprezentat[, cu mare succes, la Teatrul Na\ional.
     Scrie piesa Ovidiu.

1885 Este numit ministru plenipoten\iar al României la Paris, post pe care ]l de\ine
     pân[ la moarte.

1886 Realizeaz[ o nou[ versiune a piesei Ovidiu.

1888 Scrie Plugul blestemat. Se ivesc primele semne ale bolii care avea s[-l r[pun[.

1890 August 22 Vasile Alecsandri se stinge din via\[ la Mirce=ti. Este ]nmormântat la
     26 august ]n gr[dina casei, d[ruit[ ]n 1914 Academiei, de c[tre so\ia poetului.
     Deasupra mormântului a fost ridicat un mausoleu din ini\iativa Academiei, ]n
     1928. }ntreg ansamblul a devenit muzeu memorial.
                          DESPOT-VOD{
                      LEGEND{ ISTORIC{ }N VERSURI

                              5 acturi =i 2 tablouri

                               PERSONAJELE

ALEXANDRU L{PU+NEANU, Domn                CARMINA, so\ia lui Laski, 30 ani
Moldovii, 50 ani                          ROZEL, aventurier francez, 25 ani
RUXANDRA DOAMNA, so\ia lui L[pu=-         SOMMER, poet german, 25 ani
neanu, 25 ani                             ANTON SECUIUL, =eful secuimii din
DESPOT-ERACLID, competitor tronului       Ardeal, 30 ani
Moldovii, 30 ani                          PISOZKI, comandant castelului de la
MO|OC VORNICUL, boier conspirator,        Zips, 30 ani
55 ani                                    TOMA CALABAICANUL, om de ]ncredere
ANA, fiica lui, 20 ani                    al lui L[pu=neanu, 40 ani
MAICA FEVRONIA, sora lui Mo\oc,           AHMED BAIRACTARUL, trimis al lui
50 ani                                    Soliman Sultanul, 40 ani
TOM+A, boier neao=, 40 ani                LIMB{-DULCE, pl[ie=, 30 ani
ILIA+, copilul lui Tom=a, 14 ani          JUM{TATE, idem, 30 ani
SPANCIOC                  35 ani          UN |{RAN
HARNOV                    45 ani          O |{RANC{
                 boieri
STROICI                   25 ani          |{RANI, T~RGOVE|I, BOIERI, OSTA+I
TOROIPAN                  25 ani          ROM~NI, MERCENARI, UNGURI,
CIUB{R-VOD{, 45 ani                       FRANCEZI, LE+I, NEM|I etc., C{LU-
ALBERT LASKI, palatinul Siradii, 55 ani   G{RI



                      (Drama se petrece la anii 1558-1561.)


    NOT{: Versurile precedate de semnul * pot s[ nu fie declamate ]n cursul
reprezenta\iilor (V. A.)
                            ACTUL I

        Culmea Carpa\ilor ce desparte Bucovina de Transilvania.
           Un brad, ]n dreapta. Panorama de mun\i, ]n fund.


                              SCENA I
                 J U M { T AT E , L I M B { - D U L C E

                           J U M { T AT E
                     (rezemat de brad, c`nt[)
                    Frunz[ verde de stejar,
                    Sus pe munte, la hotar,
                    Zi =i noapte stau p`ndar...
                         LIMB{-DULCE
        (vine din st`nga, obosit, aduc`nd un fedele= pe um[r)
Uf! Iat[-m[ pe culme cu fedele=u-n spate!
                           J U M { T AT E
Venit-ai, Limb[-Dulce?
                        LIMB{-DULCE
                         Venit, m[i Jum[tate,
Dar cad de oboseal[... +tii tu c[ dintr-un zbor
Sunt zece mii de st`njeni de-aici p`n’ la izvor?
                           J U M { T AT E
Or fi, dar apa-i bun[... Ian s-o cerc[m de-i rece?
                        LIMB{-DULCE
                        (d`ndu-i fedele=ul)
Na.
Despot-Vod[                                                 11

                               J U M { T AT E
                                   (bea)
         Ad[... A!!
                              LIMB{-DULCE
                 }\i place?
                               J U M { T AT E
                            La inim[ chiar trece...
    Cu minte zicea tata: D[-mi, Doamne, orice-oi vrea,
    Iar mai cu seam[ ap[ u=oar[-n cale grea.
                              LIMB{-DULCE
    Nu se temea de broasc[, era voinic mo= Tinc[,
    Dar tatii-i era groaz[ de ap[... =i-n opinc[.
    Iar bei?
                               J U M { T AT E
              }nc[ o du=c[... M[ arde setea-n piept.
                              LIMB{-DULCE
    Be\iv mai e=ti!
                               J U M { T AT E
                   G`nde=te... de ieri de c`nd te-a=tept!
    Pe ast[ culme goal[, ]ncredin\at[ nou[,
    M`nc[m r[bd[ri pr[jite =i bem numai c`nd plou[;
    C`t despre somn...
                              LIMB{-DULCE
                       Nici vorb[... P`ndarului e scris
    C-un ochi ]nchis s[ doarm[, =i cel[lalt deschis.
                  (R[sun[ codrul de un bucium ]n st`nga.)
                              J U M { T AT E
    Un bucium se aude ]n codri... Ce-o fi oare?
                              LIMB{-DULCE
    Boierii din Suceava fac ast[zi v`n[toare.
    I-am ]nt`lnit devale cu patru ur=i bl[ni\i,
12                                                         Vasile Alecsandri

     De somnul cel mai vecinic tuspatru adormi\i,
     +i mai era cu d`n=ii... mult am mai r`s v[z`ndu-l...
     Un soi de hop-peoparte cu portul =i cu g`ndul,
     Numit Ciub[r =i Vod[. (Se ]ndreapt[ spre fund.)
                              J U M { T AT E
                          +tiu, un nebun de soi
     Cu visuri de domnie, cum sunt mul\i pe la noi.
                            LIMB{-DULCE
     Dar ce v[d colo-n vale, ]n \ara ungureasc[?
                              J U M { T AT E
     Ce vezi?
                            LIMB{-DULCE
                O ceat[-ntreag[ cu hain[ husareasc[.
                              J U M { T AT E
     Mul\i-s?
                            LIMB{-DULCE
              Mai mul\i de zece, mai mul\i =i vin merei...
     Dar ceata se opre=te... Iat[! doi dintre ei
     Descalec[ =i-n grab[ apuc[ pe c[rare
     La deal... ]i vezi?
                              J U M { T AT E
                          V[d... Iat[-i ajun=i sub d`mbul mare...
     |in sfat =i iar[=i pleac[... Or fi niscai fugari
     Ce vor s[ treac[-n \ar[.
                            LIMB{-DULCE
                                   Ce-or fi, maghiari, t[tari,
     S[-i prindem.
                              J U M { T AT E
                     Dar, s[-i prindem, c[ci noi suntem de paz[
     Aici, la pragul \[rii... Feri, m[i, s[ nu te vaz[.
                            LIMB{-DULCE
     +tii ce? Hai de pe culme pe ei s[ ne-arunc[m.
Despot-Vod[                                                       13

                                 J U M { T AT E
    Ba nu; la p`nd[-aice mai bine s-a=tept[m.
    Vin’ cole, dup[ st`nc[.
                             LIMB{-DULCE
                               Ce p`nd[? Lupta-i dreapt[:
    Ei doi, noi doi!... nu-ncape nici p`nd[, nici...
                                 J U M { T AT E
                                   (oprindu-l)
                                                      A=teapt[,
    Nu fi n[t`ng, ascult[...
                             LIMB{-DULCE
                                      Rom`ne, doi =i doi...
                                 J U M { T AT E
    Ascult[,-\i zic.
                             LIMB{-DULCE
                       Ce?
                                 J U M { T AT E
                         Care-i mai mare dintre noi?
                             LIMB{-DULCE
    Tu... fie pe-a ta voie... a=a n-ar fi dreptate
    Cu doi voinici s[ lupte un om =i... Jum[tate.
                         (Ies am`ndoi prin dreapta.)



                                  SCENA II
                             D E S P O T, L A S K I

                                   LASKI
                             (dup[ culme, ]n fund)
    Despot, ajuns-ai?
                                  DESPOT
                               (s[rind pe culme)
                         Iat[!
14                                                               Vasile Alecsandri

                                   LASKI
                                 (ivindu-se)
                                Ha! iat[-m[ =i eu.
     Greu e sui=ul, frate!... D[-mi m`na.
                                 DESPOT
                                               |ine.
                                   LASKI
                              (s[rind pe scen[)
                                                  Greu!
     Uf!... Caldu-i!... de m-ai stoarce ai face, z[u, o balt[.
                     (Se pune jos la r[d[cina bradului.)
     A fost un timp odat[ c`nd st`nca cea mai nalt[
     Mi \i-o urcam eu, Laski, ca cerbul cel u=or.
     Acum simt ca o cange ]nfipt[ ]n picior,
     +i pare c[ m[ trage...
                                 DESPOT
                             La deal?
                                   LASKI
                                               Ba nu, la vale.
                                 DESPOT
     Oricum, e=ti verde ]nc[ =i ai o\el ]n =ale.
                                   LASKI
     A=a-i!... M[ simt, z[u, ]nc[ puternic c`t un tun.
     Mi-e drag[ lumea, frate, =i-mi place traiul bun.
     Eu nu sunt ca evreii ce zic c[ via\a-i lung[
     Sau scurt[, m[sur`nd-o pe banii lor din pung[.
     Eu zic: Hei! deie Domnul mul\i ani ca s[ tr[im
     +i planurile noastre cur`nd s[ le-mplinim.
                      (Se scoal[ =i se primbl[ pe scen[.)
     Iat[-ne-ajun=i cu bine pe naltele hotare
     Ce zac ]ntre Moldova =i \[rile maghiare,
     Loc trist, de lupte crunte, cu s`nge pl[m[dit,
Despot-Vod[                                                   15

    C[ci fiarele-s cumplite, dar omu-i mai cumplit!...
    Prive=te colo-n fa\[, ]n zarea luminat[:
    Ca mantie regal[, frumoas[ =i bogat[,
    Apare-n ochii no=tri Moldova, dulce rai,
    Comoar[ nesecat[ de bun =i dulce trai.
    Ea are gr`u, =i miere, =i vinuri, ah! ce vinuri!
    Toiag de b[tr`ne\e, viu balsam pentru chinuri.
    +i are mii de nade a scumpelor pl[ceri,
    Copile, ah! ce copile!... muieri, ah! ce muieri!
    }\i fur[ ochii, mintea, =i inima \i-o fur[
    C-o raz[ de sub gean[, c-un z`mbet de pe gur[.
    +i ]ns[ moldovenii orbi, crun\i, nep[s[tori,
    Stropesc ades cu s`nge gr[dina lor de flori.
                                DESPOT
    Cum e st[p`nul casei a=a-i =i gr[dinarul?
                                 LASKI
    A=a, c[ci L[pu=neanul... el m`n[ ast[zi carul.
                                DESPOT
    El bate-n boi.
                                 LASKI
                O! Despot, pe acest m[nos p[m`nt
    Domnea odinioar[ un domn viteaz =i sf`nt,
    Un +tefan! leu n[prasnic a c[rui larg[ ghear[
    Rupea cumplit du=manii =i-n \ar[, =i-n afar[.
    Pe vremea lui boierii osta=i erau, osta=i
    Cum n-au mai fost!... Acuma nepo\ii lor trufa=i,
    Mici r`vnitori de tronuri, seci, r[i, ie=i\i din minte,
    P[g`ni prin a lor fapte, s-ating de cele sfinte,
    De sceptru, de mo=ie, de neam =i de popor,
    Iar \ara, muma, piere gem`nd sub talpa lor.
                                DESPOT
    Cu Vod[ L[pu=neanul ei ast[zi nu se-mpac[?
16                                                         Vasile Alecsandri

                                 LASKI
     Nu! n-ar putea nici dracul pe tron ca s[ le plac[.
                                DESPOT
     Le trebuie, se vede, un domn c[zut din cer?
                                 LASKI
     Ba mai degrab[-un... Despot cu bra\ul lung de fier,
     S[ bat[, s[ apese pe d`rza lor cerbice
     +i-n capul lor s[m`n\a de vrajb[ s[ o strice...
     +i iat[ de ce, frate, primit-am bucuros
     Ca s[ ajut av`ntu-\i de dor ambi\ios.
     Sunt leah; cu moldovenii ]n veci n-am ]mp[care,
     Tu cau\i un tron, Despot?... eu caut r[zbunare!
                             (D`ndu-i m`na.)
     Fii domn!
                                DESPOT
              Prea bine, ]ns[ nu crezi mai nimerit
     Ca fierul, deocamdat[, s[ fie... poleit,
     +i m`na zdrobitoare s[ fie deocamdat[
     Ascuns[-ntr-o m[nu=[?
                                 LASKI
                             Ca laba cea =ireat[
     Ce unghia-=i ascunde?
                                DESPOT
                           }ntocmai.
                                 LASKI
                                      Minunat.
     Bravo!... m[nu=a... laba... pricep, e=ti diplomat.
     }n arta de capcane e=ti me=ter cu ispit[...
                                DESPOT
                                (z`mbind)
     Am fost crescut la Roma, ]n =coala iezuit[.
Despot-Vod[                                          17

                                 LASKI
    E=ti om cu dou[ daruri: sub haina de o=tean
    Por\i inim[ viteaz[ =i cugetul... viclean?
    A=a spunea Carmina, c`nd ea glumea cu tine.
                                DESPOT
    Ah! c`t a fost de bun[ so\ia ta cu mine!
    Eu, un pribeag din lume, un zv`nturat str[in,
    }n casa ta m[noas[ c[zut chiar din senin;
    Eu, piatr[ nestemat[ din splendid[ cunun[,
    }n pulbere zv`rlit[ acum de-o rea furtun[!...
    Ah! Laski, mult[ lume c[lcat-am pribegind,
    Luceferi mul\i ]n cale-mi v[zut-am str[lucind,
    Dar suflet bun =i nobil ca scumpa ta so\ie
    Eu n-am v[zut, m[ crede, la nici o-mp[r[\ie.
                                 LASKI
    A=a-i c-am avut parte ]n lume de noroc?
    Carmina-i jun[, ]ns[ de juni ea-=i bate joc,
    +i numai pentru mine suspin[ ea.
                                DESPOT
                           (]n parte, z`mbind)
                                       S[rmanul!
                                 LASKI
    +-apoi ]nc[-o virtute: ur[=te pe sultanul.
                                DESPOT
    }n toate-i dar perfect[?
                                 LASKI
                               (cu m`ndrie)
                           }n toate!
                                DESPOT
                                     Om fericit!
    Nimica nu-\i lipse=te din c`te ai dorit.
    M[rirea? te alint[ ca pe-un copil ]n fa=e.
18                                                          Vasile Alecsandri

     Tu st[p`ne=ti ]n pace mul\ime de ora=e.
     E=ti cap, e=ti om de c`rm[, ne=tiutor de fr`u.
     Averea?... la picioare-\i lin curge ca un r`u.
     Norocul?... o so\ie frumoas[, iubitoare,
     La Zips, castelul falnic ]\i luce ca un soare,
     Pe inima-i spaniol[ lipindu-te iubit...
     Om fericit e=ti, Laski, de trei ori fericit!
     Iar eu, o biat[ frunz[ pe v`nt ]n veci purtat[,
     Putea-voi r[d[cin[ s[ prind ]n loc vrodat[?
     M[ cheam[ viitorul la el...
                                  LASKI
                                     Alearg[ dar
     La glasul lui, =i fie-\i mersul nu ]n zadar.
     Colo, jos, ]n Suceava g[si-vei r[zvr[tirea,
     Clocind =i preg[tindu-\i m[rirea sau pieirea.
     Fii om, mergi!
                                 DESPOT
                     Dar! voi merge... N[scut pe-al m[rii mal,
     Deprins sunt din pruncie s[ lupt cu-al m[rii val.
     Voi =ti s[-nfrunt eu soarta.
                                  LASKI
                                  }nfrunt-o b[rb[te=te;
     Iar dac[ ea de tine ar r`de muiere=te,
     G[sind c[ nu e=ti vrednic de-a fi ce zici c-ai fost,
     Atunci din nou la mine s[ cau\i ad[post.
     Eu pentru tine, Despot, aici am ]ntins nada.
     Acum ]\i zic: La lupt[, izb`nd[, iat[ prada!
     Moldova-i o comoar[!... ferice-ar fi de ea
     S[ cad[ cu-a ei scule pe m`na ta... =-a mea.
     Pas! eu te las, adio, =i s-auzim de bine.
                          (Se ]ndreapt[ spre fund.)
     C`nd ]i fi mare, Despot, s[ te g`nde=ti la mine.
Despot-Vod[                                                               19

                                  DESPOT
    Adio, Laski... Via\a e plin[ de furtuni.
    Tu cu a ta so\ie s[ face\i rug[ciuni
    Pentru Despot.
                                   LASKI
                              (cobor`nd culmea)
                      Adio. (Dispare.)
                                  DESPOT
                              Ba nu... la revedere.

                                  SCENA III
                                    DESPOT
          (se primbl[ pe scen[ =i prive=te cu mul\umire ]mprejurul lui)
    A!... iat[-m[-n Moldova!... m[riri, averi, putere,
    Aici sunt partea celui ce =tie-a zice: vreu!
    Eu vreu!... de-acum ajute-mi ]n plin norocul meu.
    Eu, slug[-odinioar[ lui Iacob Eraclidul,
    Dar nobil prin av`ntul sufletului ca Cidul;
    Eu, bulg[r de aram[ schimbat ]n aur; eu,
    Fiu de pescar din Creta, purtat ]n zborul meu
    Prin Spania, Lehia, Germania =i Fran\a
    Cu-a mea so\ie, spada, cu sora mea, speran\a,
    Azi vin =i pun piciorul pe-acest p[m`nt rom`n
    +i zic: Moldovo, -n mine cunoa=te-al t[u st[p`n!
    Deci pune-\i mari podoabe, frumoasa mea mireas[,
    S[ faci cu mine-o nunt[ de m`ndr[-mp[r[teas[.
    }mbrac[-a tale haine \esute-n mii de flori,
    }ncinge curcubeul alung[tor de nori
    +i-ntinde pe-ai t[i umeri, ]n zi de s[rb[toare,
    Hlamida ta ce poart[ o lun[, -o stea =-un soare...
    Acum a sosit timpul, de fericire plin,
    Ca s[-\i alegi un mire viteaz, m[re\, str[in,
20                                                                    Vasile Alecsandri

     Un mire din Bizan\a, cum se cuvine \ie,
     Ca s[ fond[m aice greceasca dinastie.
     E timpul, o! Moldovo, uni\i noi am`ndoi,
     S[ facem visuri, planuri =i fapte de eroi,
     S[ =tergem umilin\a din fruntea cre=tineasc[,
     S[ liber[m Bizan\a =i patria greceasc[!
     }ntreaga lume-a=teapt[ s[ vad[-n r[s[rit
     Un soare nou, cu raze de foc, pe cer ivit.
     S[ ard[ semiluna c`t nu e lun[ plin[
     +i planta cea p[g`n[ s-o sece-n r[d[cin[.
     Eu fi-voi acel soare aprins de Dumnezeu.
     +i tu, Moldovo scump[, tu fi-vei cerul meu!
     A! tremure Osmanul sub palo=ul drept[\ii
     La r[cnetul lui Despot =i al cre=tin[t[\ii,
     C[ci azi ]ncepe ziua cre=tinei re-nvieri,
     C[ci jur a fi eu, Despot, st[p`n acestei \[ri...
                           (Pleac[ =i iese ]n dreapta.)
                 (Not[. — Bucium =i glasuri dep[rtate ]n st`nga.)


                                    SCENA IV
        M O | O C , T O M + A , S P A N C I O C , S T R O I C I , H A R N O V,
                         T O R O I PA N , V ~ N { T O R I
                            (aduc`nd cerbi =i ur=i uci=i)

                                    STROICI
                (intr[ din st`nga, examin`nd pe jos urme de fiare)
     Pe-aici a trecut cerbul.
                                 (Intr[ Toroipan.)
                                Vezi urma, Toroipane?
                                   T O R O I PA N
     V[d, iaca!... Tom=a, Harnov, Mo\oc, Spancioc, +oimane,
     Veni\i!
Despot-Vod[                                                              21

                      (Boierii intr[, ]n costume de v`n[tori.)
    Stroici copilandrul, abia scos din pelinci,
    A dat de urme...
                                      TO|I
                       Urme de cerb?
                                  T O R O I PA N
                                     (r`z`nd)
                                        Ba, de opinci.
    Era ]nc[l\at cerbul.
              (To\i r`d ]naint`nd pe scen[. V`n[torii ce aduc v`natul
                                se opresc ]n fund.)
                                     MO|OC
                               Stroici este copil ]nc[.
    El, c`te p[s[ri vede...
                                  T O R O I PA N
                               Le prinde =i m[n`nc[.
                                    STROICI
    M-am ]n=elat ]ntocmai ca v[rul meu Spancioc
    C`nd te-a luat pe tine de urs, ca mo= Mo\oc
    C`nd te-a luat de bivol, =i chiar, z[u, ca =i tine
    C`nd te crezi om.
                                  T O R O I PA N
                           Ia seama cu cine gr[ie=ti...
                                    STROICI
                                           Cine?
    M[i, pane Toroipane, gorunu-i nalt =i gros,
    Securea-i mic[, ]ns[ gorunul cade jos.
                                  T O R O I PA N
    Ia seama,-\i zic.
               (Stroici =i Toroipan scot palo=ii. Harnov ]i desparte.)
22                                                             Vasile Alecsandri

                                  MO|OC
                                (intervenind)
                     Ajung[ at`te vorbe goale.
                               S PA N C I O C
     Hei! de =i-ar sparge capul, ce de mai h`rbi de oale
     Ar zbura-n v`nt!
                                 MO|OC
                      A=a e, Spancioc, dar, f[tul meu,
     Stricatul este lesne =i dresul este greu.
     Noi am plecat de-acas[ voio=i ]n v`n[toare
     Prin mun\i, la cerbi, la iepuri, la ur=i, la c[prioare.
     Din jalnica Suceav[ cu to\ii am ie=it,
     S[ r[sufl[m un aer mai viu, mai r[corit,
     S[ azv`rlim ]n v`nturi g`lceava =i aleanul,
     S[ mai uit[m ]n pace de Vod[ L[pu=neanul,
     Iar nu s[ facem certe.
                               S PA N C I O C
                            Mo\oace, ]n zadar
     Cutreierat-am mun\ii chiar p`n[ la hotar,
     S[rind din st`nc[-n st`nc[ prin dealuri =i v`lcele,
     +i nop\ile pe iarb[ dormind sub brazi, la stele.
     Eu unul pretutindeni z[resc trec`nd, zbur`nd,
     O umbr[ ur`cioas[ muncit[ de-un r[u g`nd
     Ce tainic printre arbori se furi=[-n t[cere
     +i cu doi ochi de ur[ ne fulger[.
                                 MO|OC
                                         P[rere,
     Spancioc!... tu e=ti lunatic, \i-e fric[ de strigoi,
     De iele, de v`ntoase, de stafii, de moroi,
     +i ai ajuns acuma ]n mintea-\i vis[toare
     S[ faci din L[pu=neanul o umbr[ p`nditoare...
     Nu-i umbr[-acel ce mu=c[ din s`nul bietei \[ri,
Despot-Vod[                                                 23

    Nu, chinurile \[rii nu-s umbre de dureri.
    Nu-i umbr[ tirania c[lare pe robie!
    Da-i umbr[, trist[ umbr[ a noastr[ b[rb[\ie,
    C[ci de-am avea vroin\[ =i inimi de o\el,
    Tiranul... vai! nici umbr[ n-ar r[m`nea din el!
                                TOM+A
    Mo\oace, e=ti prea aspru, =i asprele-\i cuvinte
    }mi par nepotrivite cu v`rsta =-a ta minte.
    Prive=te ]mprejuru-\i cu ochi mai b[rb[te=ti
    +i spune nou[-n fa\[: de cine te-ndoie=ti?
    De mine?
                                MO|OC
              Ba nu, Tom=a.
                              S PA N C I O C
                           De mine?
                                MO|OC
                                      Niciodat[.
                               STROICI
    De mine?
                                MO|OC
              Nu, copile, ai inim[ curat[.
                               HARNOV
    De mine, dar?
                                MO|OC
                     Nu, Harnov.
                              T O R O I PA N
                                   De mine?
                                MO|OC
                                               Nicidecum.
    Nu m[-ndoiesc de nime, boieri, dar...
24                                                          Vasile Alecsandri

                                TOM+A
                                              Spune-acum
     Pe-a c[rui frunte ast[zi vezi scris[ mi=elia
     C`nd este-anevoin\[ de-a-=i ap[ra mo=ia?
     O! vornice Mo\oace, n[prasnic lupt[tor,
     De domni ce nu-\i plac \ie dibaci r[sturn[tor,
     Care-ai v[zut at`tea =-at`tea zile rele,
     R[spunde verde-n ochii-mi: ]n cumpenele grele
     G[sit-ai vreodat[ rom`n nep[s[tor
     C`nd draga lui mo=ie ]i cere ajutor?
     Nu, nu! ]n lumea larg[ =i care ne-nconjoar[
     Mai lesne tu g[si-vei un vultur mort ce zboar[,
     Un grec f[r[ trufie, un deal f[r[ sui=,
     Copaci f[r[ de v`rfuri, v[i f[r’ de cobor`=,
     Dec`t, atunci c`nd \ara e la ne]ndem`n[,
     O lips[ de-ndr[zneal[ ]n inima rom`n[.
                                  TO|I
     A=a e, Tom=a.
                                MO|OC
                     Tom=a, ]mi place s[ te-ascult
     C`nd ne gr[ie=ti tu astfel... =i voi, ]mi place mult
     S[ v[d a voastre fe\e aprinse de-acea par[
     Ce falnic izbucne=te din dragostea de \ar[.
     A! simt o nou[ via\[ intrat[-n al meu s`n
     C`nd ]ntrev[d sf`r=itul tiranului hain...
     Acest stolnicul Petre, un om de r`nd, un stolnic
     Ce p`n[ la domnie s-a pref[cut nevolnic,
     Puhoi f[r-ob`r=ie, uitat-a cine-a fost...
     S[ te fereasc[ cerul de mintea celui prost!
     El calc[ deopotriv[ cu-o oarb[ nep[sare
     Pe capul celui smerin, pe fruntea celui mare,
     +i taie, schingiuie=te, =i trece prin popor
     Ca viforul de ghea\[ ce cade pe-un ogor.
Despot-Vod[                                                    25

    Privi\i: e \ara plin[ de tristele-i victime,
    Ologi, ciunti\i, orbi, mizeri, slu\i\i de-a lui cruzime,
    }nc`t, de-a sta cal[ul mult timp domnind aici,
    O s[ prefac[ neamul ]n turm[ de calici!
                                HARNOV
                       (]n parte, ar[t`nd pe Mo\oc)
    Amar[-i este limba de c`nd nu-i la putere.
    A=a turbeaz[ viespea c`nd nu mai are miere.
                                MO|OC
    Ce morm[ie=ti din buze tu, Harnov, ]ntr-ascuns?
    }\i place L[pu=neanul? cu el nu \i-e de ajuns?
                               HARNOV
    Ba... ]ns[-a= zice-o vorb[...
                                TOM+A
                                  Eu nu =tiu ce ai zice,
    Dar zic eu, +tefan Tom=a, cu cerul fa\[-aice,
    C[ mie nu-mi prie=te =i \[rii nu-i doresc
    Un domn, supus[ slug[ a craiului le=esc,
    Un om a c[rui frunte c`nd m`ndr[, c`nd p[lit[,
    St[ d`rz[-n s`nul \[rii =-afar[ umilit[.
    Aceast[ \ar[-a noastr[ nu =tie-a slug[ri;
    Ea las[ altor neamuri pe br`nci a se t`r].
    De ]nsu=i +tefan-Vod[ Moldova e deprins[
    S[ \ie mai sus capul cu c`t e mai ]nvins[.
    Deci piar[ orice proclet, \[ran, vecin, st[p`n,
    Pe tron, sub tron, oricine nu =tie-a fi rom`n!
                                MO|OC
    Deci piar[ L[pu=neanul cu-ntreaga-i semin\ie!
                              S PA N C I O C
    Prea bine, dar pe cine s[-l punem la domnie?
    E lesne-a schimba domnii, b[tr`nii ]ns[ spun:
    Schimbare de domnie, f[lire de nebun.
26                                                       Vasile Alecsandri

                                 MO|OC
     Cum? tu, Spancioc, om t`n[r, cu mintea luminat[,
     Te-nchini la vorbe proaste din timpi de alt[dat[?
                               S PA N C I O C
     M[-nchin =i cred, Mo\oace, ]n datini str[mo=e=ti
     Ca-n dogmele preasfinte a legii cre=tine=ti;
     Cred c[ treptat se pierde a neamului fiin\[
     C`nd el se dep[rteaz[ de-a bunilor credin\[.
     Dar! cred c[ ast[ \ar[, lipsit[ de noroc,
     S[tul[-i de-a fi astfel tot scoas[-n iarmaroc,
     De-a trece ca o vit[ din m`n[-n alt[ m`n[,
     +i Zimbrul s[ ajung[ un bou ce to\i ]l m`n[.
     E r[u cu r[u, se zice, dar mai r[u f[r’ de r[u!
     +i c`nd privesc ]n juru-mi, Mo\oace, nu v[d, z[u,
     Menit pentru domnie din noi to\i nici pe unul,
     Doar numai Ciub[r-Vod[, Ciub[r-Vod[ nebunul,
     +i, de v[ place vou[, nu mie-ntr-adev[r,
     Nu-mi place s[ v[d tronul ascuns sub un ciub[r.
                                 MO|OC
     Spancioc, e=ti bun de glum[, dar gluma-\i c`teodat[...
                               S PA N C I O C
     Roste=te adev[rul?
                                 MO|OC
                          Ba-i groas[ =i prea lat[.
                                 STROICI
     Dar unde-i Ciub[r-Vod[? Noi l-am uitat de tot.
                               T O R O I PA N
     L[satu-l-am ]n codru c[lare pe un ciot,
     Crez`nd c[ se g[se=te pe Ducipal c[lare
     +i intr[ ]n Suceava ca domn cu ]ng`mfare.
Despot-Vod[                                                                27

                                   S PA N C I O C
    S[rmanul! ]nc[ unul cu g[rg[uni domne=ti.
    Aceasta-i trista boal[ a min\ii rom`ne=ti!
                         (Ciub[r strig[ speriat ]n st`nga.)
                                     CIUB{R
    S[ri\i! ajutor!
                                       TO|I
                       Ce e?
                                     MO|OC
                                Ciub[r strig[-n p[dure.
    Alearg[, Stroici.
                                   S PA N C I O C
                       Cu ur=ii s-o fi-nt`lnit la mure.
                                     CIUB{R
    S[ri\i! m[ m`nc[ ursul!
                                   S PA N C I O C
                          O! trist al lumii curs!
    C[t[m un domn, =i domnul e-n laba unui urs!
              (Toroipan, Stroici =i al\i v`n[tori ies repede ]n st`nga.)
                                     MO|OC
                                     (]n parte)
    }n contra tiraniei lui L[pu=neanul ura
    Cre=te =i la to\i umple =i inima =i gura.
    R[zvr[\ul e ]n aer ca fulgerul ]n nori.
    R[bdare...
                                  S PA N C I O C
                                (privind ]n st`nga)
                   Ciub[r vine adus de v`n[tori.
28                                                                  Vasile Alecsandri

                                    SCENA V
            Cei dinainte, CIUB{R-VOD{ (purt`nd hlamid[ peticit[ =i
         stem[ de h`rtie poleit[, intr[ sus\inut de Stroici =i de Toroipan)

                                   T O R O I PA N
     N-ai grij[.
                                    CIUB{R
                                     (slab)
                   Ah!
                                     MO|OC
                       Ce este?
                                    STROICI
                              Nimic... l-am g[sit fa\[
     C-un urs, ucis de Tom=a, pe care-l credea-n via\[.
                                    (To\i r`d.)
                                   CIUB{R
                             (se pune pe o r[d[cin[)
     Ah! ap[, ap[...
                                   S PA N C I O C
                    Da\i-i mai bine-un pic de vin,
     E leac de spaim[.
                                  STROICI
                            (d`nd un teas lui Ciub[r)
                           |ine.
                                    CIUB{R
                                     (b`nd)
                               A!... dar nu-i teasul plin,
     Mai ad[. (Bea.) De pe ochii-mi o cea\[ se ridic[.
     Ah! sfinte Agaftocle, cum n-am murit de fric[!
                                   S PA N C I O C
     Ce? fric[?... Ciub[r-Vod[, lui Papur[ nepot,
     Fricos?... Eu nu-o pot crede.
Despot-Vod[                                                         29

                                CIUB{R
                                   Nici eu, Spancioc, nu pot,
    Dar c`nd am z[rit ursul, deodat[-am sim\it, frate,
    (o\erindu-se) Brrr! un puhoi de sloiuri curg`ndu-mi ici, ]n spate.
    Era o matahal[ c`t muntele Ceahl[u,
    Ce sta, sug`ndu-=i laba, ]nfipt ]n drumul meu.
    }i strig ]n gura mare s[ deie ]ntr-o parte,
    El nu!... atunci ]n grab[ eu dau s[ fug departe,
    Dar fiara m[ cloce=te cu ochii ro=i de foc
    +i eu, cu d`nsul fa\[, r[m`n ]nfipt pe loc.
    Vroiam s[-i spun c[-s Vod[, Ciub[r-Vod[, dar glasul
    Mi se taiase, -o! Doamne, sim\eam c[-mi sun[ ceasul.
    Era s[ mor!... o crede\i, boieri?... era s[ mor!
    Ce jale, ce durere pe voi =i pe popor!
    }mi pare c[ v[zduhul de clopote r[sun[.
    Prin sate, prin ora=e to\i oamenii s-adun[
    +i zic cu-nduio=ire: ah! lumea-i pe sf`r=it!
    Ciub[r, adev[ratul domn, iat[ c-au murit!
                              S PA N C I O C
    +i Dumnezeu s[-l ierte!... s-a dus ]n iad z[loag[...
    P[cat numai de d`nsul c[ ]i lipsea o doag[.
                               STROICI
    +-o s`mb[t[.
                              T O R O I PA N
                +-o joie.
                                CIUB{R
                            Voi r`de\i?
                              S PA N C I O C
                                      Ba, jelim
    +i ca pe-un mort ]n via\[ voio=i te prohodim.
30                                                                  Vasile Alecsandri

                                  SCENA VI
                Cei dinainte, DESPOT, LIMB{-DULCE, JUM{TATE
                                 LIMB{-DULCE

                            (]n culisele din dreapta)
     Hai, nu ]ntinde vorba, hai...
                                   DESPOT
                                      Dar ce vrei, cre=tine?
     De ce m[-ntorci din cale?
                              LIMB{-DULCE
                                   Mergi, zic, c`t e cu bine,
     C[ jur pe sf`nta cruce...
                                   DESPOT
                                  M[i, =tii tu cine s`nt?
                              LIMB{-DULCE
     De-i face-un pas, cu ghioaga te culc mort la p[m`nt.
                (Despot, Limb[-Dulce =i Jum[tate intr[ pe scen[.)
                                   DESPOT
     Pe mine?
                               LIMB{-DULCE
                             (]mping`nd pe Despot)
                Mergi.
                                   MO|OC
                      Ce este, rom`ne?
                              LIMB{-DULCE
                                     Ce s[ fie?
     Am prins colea sub st`nc[ un ungur cu trufie
     Care-a trecut hotarul, ca vulpea pe furi=,
     Dar i-am scurtat eu calea pe d`mb ]n stej[ri=.
                                   MO|OC
                                  (lui Despot)
     Str[ine, spune nou[: ce e=ti =i cum te cheam[?
Despot-Vod[                                                         31

                                DESPOT
    Dar voi, care vi-i dreptul de-a-mi cere mie seam[?
                                 TOM+A
    Al nostru drept ]nscris e pe \ar[-n lung =i-n lat.
    Boieri suntem de-ai \[rii ]n care ai intrat.
    Mo\oc c`nd te ]ntreab[, r[spunde cu-nchinare.
                                CIUB{R
    +i-n fa\a mea te pleac[.
                               DESPOT
                        (]nchin`ndu-se lui Mo\oc)
                               Mo\oc, vornicul mare!
                           LIMB{-DULCE
                              (lui Mo\oc)
    St[p`ne, s[ las robul?
                                MO|OC
                           S[-l la=i.
                           LIMB{-DULCE
                                     Da-i prea limbut
    +i limba-i sfredel dulce de diavolul f[cut.
                               S PA N C I O C
    De-aceea Limb[-Dulce te-au poreclit pe tine?
                           LIMB{-DULCE
                              (r`z`nd)
    Se poate. (Lui Jum[tate.) Hmm! boierul m-a p[c[lit.
                                MO|OC
                               (lui Despot)
                                                         Str[ine,
    Urmeaz[-\i drumu-n pace; e=ti liber.
                                DESPOT
                                       Nicidecum,
    Recuno=tin\a vie mai sclav m[ face-acum;
32                                                           Vasile Alecsandri

     Dar cine poart[-n s`nu-i curat[ con=tiin\[
     Voios prime=te lan\ul numit recuno=tin\[.
     Oricum mi-a fi norocul ]n lume schimb[tor,
     }mi voi aduce-aminte de-al meu liberator,
     Mo\oc.
                               CIUB{R
             Ei! =i de mine nu?
                                MO|OC
                                  Vorbele-\i sunt bune
     +i chipul de om neao=, dar cine e=ti, ne spune.
                               DESPOT
     Eu sunt ]n voia soartei un vecinic c[l[tor,
     Atras ]n cale-mi lung[ de-un tainic viitor,
     Purtat printre popoare din \[rmuri dep[rtate,
     Trecut cu spada-n m`n[ prin lupte ]ncruntate.
     Din frageda-mi pruncie eu sunt...
                                TOM+A
                             (c[tre Spancioc)
                                             Un venetic...
                               DESPOT
                               (auzindu-l)
     Acel ce-a zis cuv`ntul de venetic, ]i zic
     C[ a min\it =i-s gata de-a-nfige cu-a mea pal[
     Cuv`ntul s[u ]n pieptu-i... s[ ias[ la iveal[.
                                TOM+A
     Eu sunt! eu, +tefan Tom=a!... V[zut-am pe la noi
     Mul\i pribegi\i f[\arnici, viermi palizi de gunoi,
     Ce vin =i-n s`nul nostru fac cuiburi veninate.
     Cine e=ti tu? r[spunde!... la vorbe ]ng`mfate,
     La provoc[ri sume\e de-un soi de zv`nturat
     Arunc dispre\ul.
Despot-Vod[                                                            33

                                  DESPOT
                     Cine-s?... Ascult[ ]nclinat:
    Sunt Despot Eraclidul din Paros!... Al meu tat[
    A fost frunta= de oameni ]n Grecia bogat[,
    Prin\ falnic! de pe tronu-i c[zut =i r[sturnat
    Sub apriga urgie a turcului turbat.
                                  CIUB{R
    E=ti prin\?... deci v[r cu mine?
                                   TOM+A
                                   E=ti bun de limbu\ie,
    Dar unde \i-e dovada de nalt[ ob`r=ie?
                        (Despot arat[ un pergament.)
                                  DESPOT
    Privi\i; iat[ diploma lui ]nsu=i Carol-Quint
    +i gloriosu-i nume ]n litere de-argint.
          (Mo\oc =i cu boierii, afar[ de Tom=a, examineaz[ diploma.)
                                  MO|OC
    A=a-i!... Fii, Eraclide, p[rta= de-al nostru soare.
    E=ti oaspele Moldovei de bunuri d[t[toare,
    C[ci ast[ \ar[ vecinic priime=te-n s`nul ei
    Cu drag pe bunii oaspe\i, cu mil[ pe cei r[i.
                               (C[tre v`n[tori.)
    Aduce\i teasuri pline de vin pentru cinstire.
                                   TOM+A
                        (]n parte, ie=ind prin dreapta)
    Ades ]n cupa plin[ se-ascunde o c[ire.
                        (Boierii iau teasuri =i ]nchin[.)
                                  MO|OC
                                 (lui Despot)
    Noroc =i voie bun[!
34                                                                   Vasile Alecsandri

                                     CIUB{R
                                     (asemene)
                            Supus s[-mi fii deplin!
                                     DESPOT
      Boieri! pentru Moldova paharul meu ]nchin.
      S[-i deie Creatorul ]n veci zile senine.
      +-un domn cu omenie, iubit de to\i!
                                     CIUB{R
                                    (]naint`nd)
                                       Ca mine!
      Ca mine!... Domn ca mine se poate-a fi mai bun?
      Hai dar, boieri, la Curte!
                                     DESPOT
                                     (lui Mo\oc)
                                    Ce zice?
                                     MO|OC
                                    (lui Despot)
                                               Un nebun.
                                   S PA N C I O C
      Boieri!... a sa-n[l\ime Ciub[r ne porunce=te.
      La Curte dar, c[ci tronul de dorul lui t`nje=te.
                                     MO|OC
      +i dumneata, pribege, purtat din loc ]n loc,
      E timp s[ gu=ti odihna ]n casa lui Mo\oc.
      Hai!
     (Boierii pleac[ =i ies prin dreapta, Limb[-Dulce =i Jum[tate r[m`n singuri.)
                                LIMB{-DULCE
            Ce zici, Jum[tate?
                                   J U M { T AT E
                                     }mi \iuie auzul.
Despot-Vod[                                                                35

                              LIMB{-DULCE
    Boierilor de ast[zi nebunu-i c[l[uzul.
    Din to\i care-i mai tuie=?
                                 J U M { T AT E
                                  Nu =tiu.
                              LIMB{-DULCE
                               (ar[t`nd ]n culise)
                                        Nu =tiu nici eu.
    Dar cel mai cu dr[cie, vezi tu?... e robul meu.
                       (Cortina cade.)



                                  ACTUL I

                                 TABLOUL II
                  Un salon ]n palatul de la Suceava.
                  Portrete de domni pe pere\i. U=i mari ]n fund.
                  Alte dou[ u=i ]n dreapta =i ]n st`nga.
                  O mas[ de stejar pe planul I, ]n dreapta. Jil\uri.


                                   SCENA I
        ALEXANDRU L{PU+NEANU, DOAMNA RUXANDRA
        (Am`ndoi stau pe jil\uri l`ng[ mas[. Doamna lucreaz[ la un aer.)

                              L{PU+NEANUL
    }n vremea-ndelungat[ c`t singur, cu smerire,
    Am fost spre ]nchinare la sf`nta m[n[stire
    A Slatinei, aice cum ai mai petrecut,
    Iubita mea Ruxandr[?
36                                                          Vasile Alecsandri

                                   DOAMNA
                           }n aur am cusut
     Doi ]ngeri l`ng[ Sf`nta Maria-n[sc[toare,
     Pe aer.
                            L{PU+NEANUL
              Este gata?
                                   DOAMNA
                        Mai am ]nc[ o floare
     De crin deschis a coase ]n alb m[rg[ritar
     +i aerul l-om pune pe-al Slatinei altar.
                             L{PU+NEANU
     }mi place, scump[ Doamn[, frumoas[ =i cuminte,
     S[ v[d m[iastra-\i m`n[ lucr`nd odoare sfinte.
     G`ndirea ce se-nal\[ la cer, la Dumnezeu,
     Din cuget =i din cas[ alung[ duhul r[u...
     Dar spune-mi: auzit-ai de un pribeag din lume,
     Un... Despot... mi se pare c-acesta-i al s[u nume...
     Aice, la Suceava, ]n lipsa mea sosit?
     Se zice c[-i odrasl[ de neam prea str[lucit,
     C[-i domn de Samos, Paros, =i c[-i ]n leg[tur[
     Cu ]mp[ra\i... c[ are ]ntins[-nv[\[tur[
     +i limb[ ml[dioas[, o limb[ ce-n cur`nd
     Pe to\i boierii tineri i-a fermecat pe r`nd...
     Ce ai aflat de d`nsul?
                                   DOAMNA
                                    (cu sfial[)
                             Am auzit mult bine,
     +i... chiar a cerut voie la Doamna s[ se-nchine.
                             L{PU+NEANU
     +i... l-ai primit ]n Curte?
                                   DOAMNA
                                   Primit...
Despot-Vod[                                                   37

                              L{PU+NEANU
                              (posomor`ndu-se)
                                         }ntr-adev[r?
                                 DOAMNA
    Era o datorie... Despot ]mi este v[r.
                              L{PU+NEANU
    Cum? v[r m[riei-tale?... De unde p`n[ unde?
                                 DOAMNA
                                 (z`mbind)
    M[rg[ritaru-n scoic[ de mare se ascunde.
    Despot, pe malul m[rii n[scut, e fiu curat
    Lui Iacob Eraclidul, din Paros alungat,
    Ce se rudea de-aproape cu maica-mi r[posat[.
                              L{PU+NEANU
    Crezi?
                                 DOAMNA
              I-am v[zut chiar spi\a pe pergament lucrat[.
                              L{PU+NEANU
                            (scul`ndu-se, ]n parte)
    O spi\[-nchipuit[ de d`nsul, pre c`t =tiu,
    Ce-l face rud[ bun[ cu Hercul Olimpiu.
    Plastograful! ]i zboar[ sus g`ndul... (tare) =i ce cat[
    Aici, la noi?
                                 DOAMNA
                  S[rmanul!... cu inima-nfocat[,
    El vrea la pragul u=ii m[riei-tale-a sta
    +i via\a-i s-o jertfeasc[ pentru m[ria-ta,
    C[-i om de s`nge nobil ce-n ap[ nu se schimb[.
    Viteaz! ce are-n suflet el are =i pe limb[.
                              L{PU+NEANU
    Prea bine... V[d c[ Despot e me=ter vr[jitor.
38                                                             Vasile Alecsandri

     La to\i deopotriv[ el v-a vr[jit pe dor.
     Am grab[ de-a-l cunoa=te.
                                 DOAMNA
                              (se scoal[ vesel[)
                                 Te-nduri s[-i faci primire?
                             L{PU+NEANU
     Cum nu?... Doresc chiar ast[zi s[ cerc a lui vr[jire.
     El are ca s[ vie cu vornicul Mo\oc.
                                DOAMNA
     O! de-ar c[dea pe d`nsul o raz[ de noroc
     Ca el s[ fie-un oaspe pl[cut m[riei-tale!...
     Mo\oc =i eu ]n tain[ am pus de g`nd =i-n cale
     Cu fiica lui, cu Ana, pe Despot s[-l unim
     +i de coroana \[rii credin\a-i s-o lipim.
                             L{PU+NEANU
                             (lu`nd-o de m`n[)
     S[-\i fie via\a dulce ca chipul =i ca glasul,
     Tu care cu iubire m[-nt`mpini la tot pasul
     Privind ]n Domnul \[rii pe scumpul t[u b[rbat
     +i-n so\ul vie\ii tale pe Domnu-ncoronat!
     (Se ]ndreapt[ cu Doamna spre u=a din st`nga.)
     Acum te du s[ cau\i de pruncu=ori, de cas[,
     +i, ca o gospodin[, g[te=te mare mas[
     Ca s[ cinstim cu pr`nzul pe Despot... v[rul t[u.
                                DOAMNA
     Ah! Doamne... (Vrea s[-i s[rute m`na.)
                              L{PU+NEANU
                             (atr[g`nd-o la s`n)
                     Nu, iubito... aici, pe s`nul meu.
                   (S[rut[ pe Doamna, care iese ]n st`nga.)
Despot-Vod[                                                 39

                               SCENA II
                            L{PU+NEANU
                      (privind lung dup[ Ruxandra)
    Muierea, tot muiere!... o biat[ cioc`rlie
    Spre tot ce str[luce=te zbur`nd cu veselie...
    O inim[, comoar[, =-un cap frumos... dar sec!...
    A-nduio=at-o Despot cu glasul lui de grec,
    +i to\i boierii, du=mani obl[duirii mele,
    Sunt prin=i de-acest paing[n ]n desele-i re\ele.
                          (Se primbl[ tulburat.)
    A! scorpie greceasc[!... eu planul \i-am p[truns.
    Tu vrei s[-mpungi ]n mine cu ghimpele-\i ascuns.
    Tu vrei, fiin\[-oloag[, n[scut[-n putrezime,
    S-ajungi prin t`r`ire l-a tronului n[l\ime?
    Doar Vod[ L[pu=neanul va =ti, prev[z[tor,
    Pe-o scorpie ca tine s-o farme sub picior,
    +i nu-a l[sa ]n via\a-i pe tronul \[rii sale
    S[ fluture nici umbra de=ert[ciunii tale.
                      (Scoate un r[va= =i-l prive=te.)
    Ioan Sigmund Polonul, prin mine ]ntronat
    }n \ara ardelean[, de =tire azi mi-a dat
    +i-n \ar[, =i-n afar[ s[ fiu cu priveghere,
    C[ci Despot zv`nturatul r`vne=te-a mea putere.
    Te-oi urm[ri, vr[jma=e, cu aprigul meu veghi
    P`n’ ce din priveghere \i-oi face un priveghi
    +-al[ture cu tine vei ]nt`lni morm`ntul
    C`nd tu din ]ntuneric ]i vrea s[-\i iei av`ntul.
                               (Pe g`nduri.)
    Cum s[-i deschid capcan[?... Ce curs[ s[ ]ntind
    Pe el cu-ai lui tovar[=i ]n la\u-mi s[-i cuprind?...
    A!... ce s[ pierd eu timpul cu intrigi mici de Curte?
    Domnia tare cere bra\ lung =i vorbe scurte.
40                                                                 Vasile Alecsandri

     C`nd du=manul ]n tain[ s-apropie de cort,
     Scurteaz[-i drumul grabnic prin moarte, sau e=ti mort!
               (Merge la u=a din dreapta, o deschide =i cheam[:)
     Toma!

                                 SCENA III
               L{PU+NEANU,         TOMA     CALABAICANUL

                              L{PU+NEANU
             Tu e=ti bulgarul Toma Calabaicanul.
                                   TOMA
     Sunt Toma, credinciosul rob al lui L[pu=neanul.
                              L{PU+NEANU
     C`nd am cuprins Ardealul ce erai tu?
                                   TOMA
                                                Nimic.
                              L{PU+NEANU
     Te-am miluit cu via\a ]n lupta de la Cic.
                     (Toma s[rut[ poala lui L[pu=neanu.)
     E=ti om tu de credin\[?
                           (Toma ]ngenuncheaz[.)
                           Vroiesc s[ fac cercare
     De-ai meritat =i meri\i a noastr[ ]ndurare...
                                  (}n tain[.)
     Cuno=ti pe Despot grecul?... pe-acel str[in trufa=
     Ce zv`rle bani cu pumnul prostimii din ora=?
     El vrea s[ m[ ucid[...
                  (Toma se scoal[ pun`nd m`na pe hamger.)
                                   TOMA
                             El trebuie s[ moar[!
Despot-Vod[                                                                41

                                 L{PU+NEANU
    Bine, voinice Toma!... V[d, g`ndul t[u se-nsoar[
    Cu-a mea dorin\[... Bine!... tu vei ie=i bogat
    Din ast[ ]nso\ire... (Tainic.) Azi este la palat
    Pr`nz mare... Vin boierii cu Domnul s[ cinsteasc[.
    Tu s[-l sluje=ti pe Despot la masa cea domneasc[,
    Tu singur s[ ai grij[ de-a-i fi paharul plin...
                                (d`ndu-i un =ipu=or)
    +i... tainic =ipul ista s[-l ver=i ]n al s[u vin.
    Ai ]n\eles?
                       (Toma ia =ipul =i se ]nchin[ ]n t[cere.)
    Fii vrednic =i mut p`n[ la groap[...
                    (Toma s[rut[ m`na lui L[pu=neanu =i iese.)
                                 L{PU+NEANU
                                    (singur)
    }n groap[ cade-acela ce altui groapa sap[.

                                    SCENA IV
              L { P U + N E A N U L , U N C { P I TA N D E S E I M E N I
                                   C { P I TA N U L
                                  (la u=a din fund)
    M[ria-ta! boierii la curte aduna\i...
                                 L{PU+NEANU
    S[ intre!... C[pitane, pe l`ng[-acei chema\i
    Mai este cine-n sal[?
                                  C { P I TA N U L
                                Str[inul Despot este.
                                 L{PU+NEANU
    Prea bine: mergi la Doamna s[-i duci aceast[ veste.
                                  (C[pitanul iese.)
42                                                            Vasile Alecsandri

                             L{PU+NEANU
                                (singur)
     O! sarcin[ amar[ de tron amenin\at!
     Anevoin\[ crud[ de-a fi ne]mp[cat!...
     M-oblig[ boierimea ]n veci ambi\ioas[
     }n ghear[ s[-mi schimb m`na =i sceptrul meu ]n coas[...
     O! lege-a ospe\iei, te calc, dar ce s[ fac?...
     Prin moartea unui du=man eu \ara mi-o ]mpac!

                                  SCENA V
           L{PU+NEANU, DOAMNA RUXANDRA, ANA,
               D A M E A L E C U R | I I (intr[ prin st`nga)

                                  DOAMNA
     M[ria-ta, d[-mi voie cu-a mele jup`nese
     Urare s[-\i aducem.
                              L{PU+NEANU
                            (]naint`nd spre dame)
                        Flori m`ndre =i alese
     Din stratul boierimii, cu drag v[ mul\umesc.
     A=a cunun[-o prinde pe Doamna ce-o iubesc.
            (Doamna, urmat[ de jup`nese, se ]ndreapt[ spre mas[.)
                                  DOAMNA
                                  (]ncet, Anei)
     M[ria-sa e vesel!...
                                     ANA
                         Dar.
                                  DOAMNA
                          Cu-at`t mai bine
     Pentru Despot. (Se pune pe jil\.)
                                      ANA
                                (]ncet, Doamnei)
                     La Curte el vine ast[zi?
Despot-Vod[                                                                      43

                                   DOAMNA
                                                    Vine.
                  (Damele formeaz[ grup ]mprejurul Doamnei.)


                                   SCENA VI
      Cei dinainte, M O | O C , H A R N O V, S P A N C I O C , S T R O I C I ,
                  T O R O I P A N , B O I E R I (intr[ prin fund)

                                L{PU+NEANU
                                     (pe jil\)
    Bine-a\i sosit la Curte, boieri prea credincio=i!
                                    MO|OC
    Mul\i ani m[riei-tale! Boierii azi voio=i,
    L[s`nd de ei departe =i vrajba =i g`lceava,
    Se-nchin[ to\i lui Vod[ ]ntors acu-n Suceava.
                                   HARNOV
    Pleca\i ei se ]nchin[ ]n fa\a celui uns
    Pe care sf`nta cruce cu raze l-a p[truns,
    De-a potolit ]n \ar[ pornirile pizma=e,
    D`nd scule =i icoane la sfintele loca=e.
                                L{PU+NEANU
    M[ bucur c[ g`lceava din \ar[ a pierit,
    Boieri, c[ci e o boal[ ce-aduce r[u sf`r=it...
    Dar nu z[resc pe Tom=a?
                                   HARNOV
                                   El n-a venit.
                                L{PU+NEANU
                                         Cum? oare
    S[ n-aib[ mul\umire de-a noastr[ s[rb[toare?
    E Sf`ntul Alexandru ast[zi, e ziua mea.
44                                                       Vasile Alecsandri

                                 HARNOV
     La veselia noastr[ p[rta= a fi nu vrea,
     Se vede.
                              L{PU+NEANU
                Fie!... ]ns[ nu-i nici Ciub[r nebunul?
                                 HARNOV
                                  (r`z`nd)
     Pereche minunat[ fiind ei tot ca unul.
     Se cred deopotriv[ meni\i ]ntre frunta=i,
     S[ mearg[ ]nainte de gloate cu trei pa=i.
                              L{PU+NEANU
     }n lipsa lor s[ facem, boieri, azi ]mpreun[
     Osp[\ de s[rb[toare, fr[\esc, cu voie bun[.
                                 BOIERII
     Tr[iasc[-a ta m[rire!
                                 HARNOV
                                 (lingu=itor)
                             }n veci sl[vit s[ fii!
                                  MO|OC
     Dar soarele luce=te pe mun\i =i pe c`mpii.
     E drept ca ziua-aceasta =i la str[ini s[ fie,
     Precum la to\i rom`nii, izvor de bucurie.
                              L{PU+NEANU
     E drept.
                                  MO|OC
             Deci ]nvoiasc[ acum m[ria-ta
     Lui Despot, al meu oaspe, s[ vie-a-l saluta.
                              L{PU+NEANU
     S[ vie.
                            (Mo\oc iese prin fund.)
Despot-Vod[                                                           45

                                 DOAMNA
                                  (Anei)
              Bun e Vod[!
                                     ANA
                         Dar!... (]n parte, z`mbind) ca nealt[dat[.
                              L{PU+NEANU
                                (]n parte)
    S-apropie de mine n[p`rca-nveninat[.

                                 SCENA VII
                     Cei dinainte, D E S P O T, M O | O C
                                  MO|OC
                                  (pe prag)
    M[ria-ta sl[vit[... Despot! (}l prezint[.)
                              L{PU+NEANU
                                  Fii bun sosit
    La Curte, Despot.
                   (Despot ]nainteaz[ ]n mijlocul salonului.)
                                  DESPOT
                         Sire!... cu sufletul uimit,
    +i tremur`nd m-apropii de sacra-\i maiestate
    Ca s[-i aduc la r`ndu-mi ur[rile-mi plecate.
    S[ v[-mpleteasc[ cerul a gloriei cununi
    +i-n veci s[ le fereasc[ de grelele furtuni!...
    Eu, Despot Eraclidul, condus de-o bl`nd[ stea;
    R[pit de al meu suflet curat ca spada mea,
    Depun ]n ziua mare, ca lumea s[ le vad[,
    Depun azi la picioare-\i bra\, inim[ =i spad[...
    P[rintele meu Iacob, odinioar[ domn,
    P`n-a nu-nchide ochii atin=i de-al mor\ii somn,
46                                                                    Vasile Alecsandri

     Mi-a zis: Te du cu bine ]n cale dep[rtat[
     +i mergi drept la Moldova ]n mari viteji bogat[;
     Acolo tu g[si-vei un domn m[re\, viteaz,
     La pragul \[rii sale veghind cu ochiul treaz,
     +-un ]nger de virtute, frumoasa lui so\ie
     Ce mie mi-e nepoat[ =i var[ bun[ \ie.
     Mergi drept la ei, tu Despot, ca s[ le duci prinos
     Lui Vod[ a ta spad[ =i bra\u-\i credincios,
     Iar Doamnei, aste scule, =iraguri =i paftale,
     Purtate de-a sa maic[ ]n ziua nun\ii sale.
     (Ia un scrin din m`inile unui paj r[mas la u=a din fund =i vine de-l prezint[
                       Doamnei, ]ngenunchind dinaintea ei.)
                                     DOAMNA
     Ah! pre\ioase scule!
                                        ANA
     Ce dar str[lucitor!
                                 L{PU+NEANU
                                   (]n parte)
     O! greci vicleni ]n vorbe =i-n darurile lor!
                                     DOAMNA
                                     (lui Despot)
     Prin aste suvenire m[-ndatore=ti mult, vere.
                                     DESPOT
                               (]n parte, scul`ndu-se)
     C`nd ar vedea Carmina a sale giuvaiere!
                                     DOAMNA
     Dar pot s[ pun pe mine comoara ce-ai adus?
                                     DESPOT
     Lumina de sus cade =i iar se-ntoarce sus.
                                 L{PU+NEANU
     Domni\[, aste scule str[bune le prime=te
Despot-Vod[                                                             47

    +i-n semn de mul\umire cu ele te g[te=te,
    Ca s[ serb[m norocul ce azi ne-a d[ruit
    Un v[r m[riei-tale =i mie-un... neam iubit.


                                 SCENA VIII
                  Cei dinainte, T O M A C A L A B A I C A N U L

                                    TOMA
                               (]n fund, pe prag)
    Merindele-s pe mas[! Noroc =i poft[ bun[!
                               L{PU+NEANU
    Boieri! prietenia la s`nu-i ne adun[.
    Hai s[ ciocnim la mas[ pahare de Cotnar.
    S[ bei fr[\e=te, Despot... (]n parte) paharul cel amar!
         (L[pu=neanu d[ m`na Doamnei. Despot, Anei. Boierii, damelor,
                         =i se ]ndreapt[ spre fund.)



                                  SCENA IX
              Cei dinainte, C I U B { R - V O D { (se arat[ ]n fund)

                                   CIUB{R
    Sta\i!... ]ncotro v[ duce\i, boieri, f[r-a mea =tire?
    Ce-i ast[-adun[tur[? Ce-i ast[ preg[tire
    De pr`nz =i de be\ie aici ]n casa mea?
                               L{PU+NEANU
                                  (r`z`nd)
    Ha, ha! Iaca nebunul Ciub[r.
                                  HARNOV
                                      Popa-Belea.
48                                                                     Vasile Alecsandri

                                     CIUB{R
     Dar!... eu sunt!... Ciub[r-Vod[, n[scut din fiu ]n tat[
     Cu tron pe cap, cu stem[ sub mine a=ezat[!
     Eu, care-n strun[ dreapt[ prin +tefan m[ pogor
     Din Cesar, =ti\i, al lumii st[p`n, ]nving[tor.
     Cum dar, stolnice Petre, cum dar tu, L[pu=nene,
     Te r[\oie=ti la soare fudul cu-a mele pene?
     Mult ai s[ stai tu ]nc[ pe tronu-mi str[mo=esc?
     Destul acum, ajung[-\i c[, z[u, te-afurisesc!
     Ie=i din palat!... Aice eu singur, eu am dreptul
     S[ stau d`rzoi cu capul, s[ stau umflat cu pieptul
     +i ca o moa=te sf`nt[ s[ fiu de to\i sl[vit.
     D[-mi tronul c[ m[ m`nii...
                                     HARNOV
                                      (r`z`nd)
                                         Nebunu-i mucalit.
                                 L{PU+NEANU
     Ba, dec`t s[ te m`nii m[ria-ta, Ciubere,
     Mai bine mergi ]n sal[ ca s[ te pui pe bere,
     S[ te m[sori cu... Despot.
                                     CIUB{R
                                     (]nveselit)
                                    Sub mas[-l voi l[sa!
                    (Se ]ntoarce spre fund =i pleac[ strig`nd:)
     Loc, loc!... feri\i, c[ trece Ciub[r =i urma sa!
          ( C o r t i n a c a d e , ]n vreme ce to\i se ]ndreapt[ spre fund.)
Despot-Vod[                                                                    49

                                  ACTUL II
       Salon ]n casa lui Mo\oc — u=[ ]n fund, u=[ ]n st`nga, u=[ ]n dreapta.
       Fereastr[ ]n dreapta. O mas[ lung[ ]n st`nga, planul I, cu jil\uri
       ]mprejur. O icoan[ ]n peretele din fund, cu lamp[ aprins[.


                                    SCENA I
                                    DESPOT
    C[l[ul, L[pu=neanu, la masa lui domneasc[,
    Gr[indu-mi cu bl`nde\e, a vrut s[ m-otr[veasc[.
    Dar!... am sim\it amarul ucig[tor ]n teas...
    Vr[jma=a lui cercare zadarnic[-a r[mas,
    C[ci port eu totdeauna un balsam din Morava
    Ce nimice=te moartea desotr[vind otrava.
    *Iat[-l! (Arat[ un =ip.) O! rou[ scump[ din plaiuri ]ngere=ti,
    *Esen\[-ap[r[toare a vie\ii omene=ti!
    *Dator ]\i sunt cu via\a, dar mult mai mult datoare
    *|i-a fi a mea g`ndire ]n zi r[zbun[toare!
                             (St[ pu\in pe g`nduri.)
    C[l[ul prepuielnic hr[ne=te-un cuget r[u,
    +i el o s[ m[ piard[ de nu l-oi pierde eu.
    R[bdare!... to\i boierii de r[zvr[tire-s gata.
    Mo\oc, pe c`t ]mi pare, vrea s[-=i m[rite fata
    Cu mine, ca prin mine, de el pe tron urcat,
    S-ajung[ socru mare de ginere-ntronat.
    *O! de-ar vroi norocul cur`nd s[-=i schimbe pasul!
    *C`nd el vroie=te, anii nu-aduc ce-aduce ceasul.
    *A= fi pe tron, eu Despot, n[l\at =i fericit,
    *A= fi... o! vis feeric! cu Ana ]nso\it,
    *Cu Ana, dulce floare c[zut[-aici din stele
    *S[ fie floarea vie\ii =i a coroanei mele!...
    Dar ce-a zice Carmina de care sunt iubit?...
    A!... ea-i frumoas[, jun[, =i Laski-mb[tr`nit.
50                                                         Vasile Alecsandri

     Cur`nd s-a stinge focul =i apriga-i durere
     G[sind ]ntr-un alt Despot o nou[ m`ng`iere...
                            (Se primbl[ agitat.)
     Amorul pentru Ana =i glorie m-aprind...
     A c[rie dulci mreje mai tare m[ cuprind?...
     Ah! tronul, tronul, tronul!... la el de-a drept m-oi duce
     Chiar de-a fi p`n’ la d`nsul s[ calc pe sf`nta cruce!
                        (Se stinge candela icoanei.)
     Ce! candela icoanei s-a stins ]n untdelemn!...
     De-a= fi din ast[ \ar[, a= crede c[-i r[u semn,
     Dar omul de-o natur[ ]nalt[ =i viteaz[
     Iubit de ceruri este =i cerul ]l p[streaz[.


                                SCENA II
                           D E S P O T, M O | O C

                                MO|OC
                            (venind din st`nga)
     Ce faci, iubite oaspe, =i cum te mai g[se=ti
     Sub sarcina de daruri a dragostei domne=ti?
     De c`nd ai fost la Curte poftit la osp[tare
     L-ai fermecat pe Vod[.
                                DESPOT
                            O crezi?
                                MO|OC
                                    A=a se pare,
     C[ci nu e zi lasat[ de bunul Dumnezeu
     }n care s[ nu-\i deie dovezi de placul s[u.
     Alalt[ieri primit-ai o sabie turceasc[,
     Ieri un caftan =i ast[zi o iap[ ar[peasc[.
Despot-Vod[                                                51

                               DESPOT
    +tiu, iapa de la Tunis pe care nici un brav
    A-nc[leca nu poate?
                               MO|OC
                         Haramu-i cu n[rav.
    Pe to\i mereu tr`nte=te =i, f[r[ de sfial[,
    I-a tras lui ]nsu=i Vod[ o sf`nt[ de tr`nteal[.
                             (La fereastr[.)
    Ian cat[ prin ograd[ cum se fr[m`nt[-n loc!
    S[ juri c-a fost hr[nit[ de zmei numai cu foc.
                               DESPOT
    M[ duc s-o-ncerc.
                               MO|OC
                       Mai bine o las[ c[-i n[t`ng[.
    De nu \i-ar fr`nge capul...
                               DESPOT
                              N-am team[ s[ mi-l fr`ng[.
    Deprinsu-m-am cu caii spanioli =i ar[pe=ti
    Ce sub a lor copite au aripi vulture=ti.
    +-apoi... ceva ]mi spune cu-o tainic[ =optire
    C[ moartea respecteaz[ pe omul cu menire.
                               MO|OC
    Dar dac[ tu n-ai team[, eu am, c[ci m[-ngrijesc
    De m`na l[pu=nean[ cu dar... prietenesc.
    Cunosc[tor de oameni sunt eu la b[tr`ne\e.
    Tu ai, iubite oaspe, apuc[turi m[re\e.
    Boierii te admir[; poporu-ademenit
    Deasupra lui te vede ca pe un domn iubit.
                               DESPOT
    Domn!...
52                                                                Vasile Alecsandri

                                  MO|OC
             +i de ce nu, Despot?... Un om de nalt[ fire
     Unit cu mine poate s-ating[-orice m[rire.
                                  DESPOT
     Dar L[pu=neanu?...
                                  MO|OC
                         Steaua-i ]n cer s-a stins de mult.
                                  DESPOT
                                  (]n parte)
     M[ cearc[...
                                  MO|OC
                           (observ`ndu-l, ]n parte)
                 Priceput-au?
                                  DESPOT
                                  (asemene)
                                 S[-l cred?
                                  MO|OC
                                  (asemene)
                                               Dar!...
                                  DESPOT
                                  (asemene)
                                                         S[-l ascult?
                  (Se apropie de Mo\oc cu o sfial[ simulat[.)
     A= vrea... =i n-am curajul de-a te-n\elege bine.
                                  MO|OC
     }n mine ai credin\[?...
                                  DESPOT
                                (cu supunere)
                             F[ ce-i vroi cu mine...
                         (Arunc[ ochii pe fereastr[.)
Despot-Vod[                                                           53

    Dar uli\a =i curtea sunt pline de norod...
    S[ vad[ de-s mai tare dec`t un voievod.
    M[ duc... vii jos ]n curte? (Iese prin fund.)
                                   MO|OC
                             Vin, dar; f[ ]nainte...
    Strune=te bine gura iepei =i fii cu minte.
                                   MO|OC
                                   (singur)
    Despot e la p[rere zburdalnic =i u=or,
    Dar are minte coapt[ =i ochi p[trunz[tor,
    +i inim[-ndr[znea\[, =i-nv[\[tur[ mult[.
    Pe mine m[ respect[, de mine el ascult[...
    A=a domn ne convine, a=a ginere vreu.
    Domnind, el va fi bra\ul, iar capul voi fi eu!
                                (Iese prin fund.)


                                  SCENA III
              A N A , M A I C A F E V R O N I A (intr[ prin st`nga)

                                    MAICA
    +i Vod[ a fost vesel, zici tu, ca niciodat[?
                                     ANA
    Dar!... c`t a \inut masa, cu fruntea-nseninat[
    M[ria sa pe Despot z`mbind l-a ascultat...
    Era cu Vod[-n fa\[ la mas[ a=ezat,
    Pl[cut, iste\ la vorb[, purt`nd m[rirea-n sine
    Sub haina spanioleasc[ ce-l prinde-at`t de bine!
    }nc`t, z[u, de m-ai crede, maicu\[, ]ntre noi,
    Adev[ratul Vod[ p[rea dintre-am`ndoi
    El, Despot!... L`ng[ d`nsul, la spate, ]n picioare
    Sta Toma, vel-paharnic, \in`nd dou[ ulcioare
54                                                     Vasile Alecsandri

     Din care-i dregea singur vin dulce ]n pahar,
     F[c`nd turce=ti tal`muri, c`t poate un bulgar.
                                MAICA
     Dar spune-mi: Doamna, Doamna era =i ea voioas[?
                                  ANA
     Voioas[, fericit[, la fa\[ luminoas[,
     C[ci ea vedea pe Vod[ prin Despot fermecat
     +i pe-al ei v[r, pe Despot, de lume admirat.
                                MAICA
                               (z`mbind)
     De lume =i... de tine?
                                  ANA
                              (exalt`ndu-se)
                             +i cum s[ nu-l admire?
     El ne-a f[cut de via\a-i o lung[ povestire,
     O halima ]ntreag[ =i plin[ de minuni
     Ca cele de pe timpul vitejilor str[buni.
     Ne-a spus a sale lupte =i trecerile sale
     Prin c`mpuri s`ngeroase, prin cur\i imperiale,
     C`nd simplu om de oaste, c`nd prin\ adev[rat,
     Recunoscut de Carol, augustul ]mp[rat.
     *Ne-a spus cum el, viteazul, a risipit ]ndat[
     *Cu cavalerii negri a fr`ncilor armat[
     *La Renti, Valenciena, Hezdin =i Teruan
     *Sub contele de Schwarzburg, vestitul c[pitan;
     *+i ce-a vorbit cu-a lumii puternic[ treime,
     *Regi, filozofi =i Pap[... =i altele-o mul\ime.
     Apoi ne-a spus de \[rmuri sc[ldate-n aer cald
     Ce sunt cu drag ]ncinse de-o mare de smarald
     +i au fructe de aur, =i zile-n veci frumoase,
     +i nop\i de ]nc`ntare ca ziua luminoase.
     Ah! ce s[-\i zic, maicu\[?... Mesenii ]nc`nta\i
Despot-Vod[                                                  55

    R[mas-au, ascult`ndu-l, fl[m`nzi =i ]nseta\i,
    At`t era de vie =i de atr[g[toare
    Vorbirea lui!
                                  MAICA
                 Nepoat[, a= pune o prinsoare
    C[ dintre to\i mesenii cel mai cu drag r[pit
    Ai fost tu, Anicu\a.
                                    ANA
                                  (uimit[)
                            Eu?
                                  MAICA
                                Tu... vezi? te-ai ro=it...
    Ascult[-m[, copil[: Tu e=ti o dulce floare
    Ce n-a v[zut sub ceruri dec`t zile cu soare
    +i nici m[car viseaz[ de zilele cu nori
    Amare, furtunoase, cumplite pentru flori.
    Alin[, ]nfr`neaz[ a ta ]nchipuire,
    C-ades ne r[t[ce=te a inimii pornire
    +i c`nd, din fermecare cerc[m s[ revenim,
    }n bra\ele durerii cuprinse ne g[sim.
    Nu zic c[ Despot este om r[u... Doamne fere=te!
    El e cre=tin, se-nchin[, pe Dumnezeu sl[ve=te
    +i mie totdeauna m`na-mi s[rut[, dar,
    Ca s[ nu-\i fie lips[ dumnezeiescul har,
    G`nde=te, copili\[ cu bl`nd[ inimioar[,
    C[ pas[rea ce c`nt[ e pas[re ce zboar[.
    Str[in e Despot...
                                    ANA
                                  (repede)
                       Despot?... ah! maic[, nu-i str[in.
    E v[r cu Doamna noastr[, e conte palatin,
    E cavaler de aur, e prin\ de la Elada,
    Distins de Papa-n Roma, de Carol ]n Grenada
56                                                             Vasile Alecsandri

     +i de al meu p[rinte, iubit... ]ntr-un cuv`nt,
     El e oaspele nostru =-un oaspe... =tii c[-i sf`nt.
                                     MAICA
     Sf`nt, sf`nt, nu totdeauna. (}n parte.) Curat[ nebunie,
     Cu fat[ mare-n cas[ asemene-ospe\ie.
     (Tare.) Ah! scump[ nepo\ic[, tu faci un vis frumos,
     Dar visul...
                         (Zgomot de glasuri ]n curte.)
                                      ANA
                              (alerg`nd la fereastr[)
                  Ce s-aude? ce zgomot?
                                     MAICA
                                              Unde?
                                       ANA
                                                        Jos.
     Prive=te ici ]n curte.
                                    MAICA
                              (apropiindu-se de Ana)
                               Ce?
                                       ANA
                              O mul\ime mare
     Se uit[-n fund spre poart[ cu spaim[ =i mirare.
                                     MAICA
     Ce-i oare?... Vai de mine!... o fi iar vreun bunt?
                                       ANA
     Ba nu; ]n dep[rtare nu vezi lucind un punt?
     El vine =i tot cre=te... dar e un om c[lare...
     Ce v[d?... e ]nsu=i Despot!... Ah! Doamne, sare, sare
     Chiar peste zidul cur\ii!...
                                      MAICA
                                     (speriat[)
                                   S[rmanul!... s-a zdrobit?
Despot-Vod[                                                          57

                                     ANA
                                    (vesel[)
    Ba nicidecum.
                                   MAICA
                      Nu?
                                     ANA
                           Iat[-l... ]n loc el a oprit
    Fugarul alb de spume =i, vesel, cu m`ndrie,
    Se-nchin[-n dreapta,-n st`nga, la to\i z`mbind, =i... mie!
    Ah! pare c[-i un rege!
                                   MAICA
                          Fugi, drag[, din fere=ti.
    Nu st[ o fat[ mare ]n ochii b[rb[te=ti.
                          (Glasuri zgomotoase afar[.)
                                  GLASURI
    Ura! — Tr[iasc[ Despot! — Frumos viteaz el este! —
    S[ juri c[-i Sf`ntul Gheorghe!— Chiar zmeul din poveste!
                                  DESPOT
                             (sub fere=ti, ]n curte.)
    Na, oameni buni! Voi ast[zi s[ be\i ]n cinstea mea,
    +i-n s[n[tatea Doamnei s[ be\i!
                                  GLASURI
                                           Vom bea, vom bea,
    Ura!
                                   MAICA
        Fugi din fereast[, fugi... Despot intr[-n cas[.
    Hai ]n camara noastr[.
                                     ANA
                              Ba, vin[ l`ng[ mas[.
              (Merg de se pun pe jil\uri l`ng[ m[su\a din dreapta)
58                                                                 Vasile Alecsandri

                                   SCENA IV
         A N A , M A I C A F E V R O N I A , D E S P O T (intr[ prin fund)
                                    DESPOT
                                    (r`z`nd)
     Ce vesel a fi Vod[ c`nd teaf[r m-a vedea!
     A! dona Ana! (Se-nchin[ Anei.) Maic[... (S[rut[ m`na Fevroniei.)
                                      ANA
                                    (]n parte)
                                       Cum bate-inima mea!
                                    MAICA
     De ce-i at`ta lume ]n curte adunat[?
                                    DESPOT
     Ca s[ m[ vad[-n lupt[ cu-o fiar[ blestemat[,
     O iap[ tunisian[ ce-n fug[ p`n-acum
     A dus pe ceea lume vro zece oameni.
                                      ANA
                                                  Cum?
     +-ai ]ndr[znit?...
                                    DESPOT
                    Mai bine era s-ar[t sfial[
     Dec`t s[ vad[ lumea c[-s om cu ]ndr[zneal[?
     +-apoi... cum de n-ar trece prin foc chiar cei frico=i
     C`nd sunt cu-nduio=ire privi\i de ochi frumo=i?
     +i cum, prin ce cuvinte a= spune a mea fal[
     V[z`ndu-te prezent[ la lupta-mi triumfal[
     Atunci c`nd mii de oameni st[teau cu ochi deschis
     S[ m[ priveasc[-n curte ucis de-un cal?
                                       ANA
                                    (]nfiorat[)
                                                    Ucis!
Despot-Vod[                                                        59

                                   MAICA
    Fere=te, Doamne sfinte!
                                  DESPOT
                           }n Spania, se spune
    C[ Linda Raia, fiica lui Boabdil, minune
    Ascuns[ ]n Alhambra, la lume s-ar[ta
    O dat[ pe an numai, =-atunci soarele sta
    Pe cer ca s-o admire, uit`nd de a lui cale,
    +i mii de flori frumoase ie=eau pe-a Veg[i vale,
    +i inimile-n s`nuri ca ele ]nfloreau.
    +i maurii ]n lupte sub ochii s[i mureau
    Crez`nd c[ merg ]n raiul lui Mahomed, ferice...
                           (Apropiindu-se de Ana.)
    O alt[ Lind[ Rai[, de la fere=ti, de aice
    S-au ar[tat azi mie, =-atunci c`nd te-am z[rit,
    M[ jur pe-ast[ icoan[, chiar rege m-am sim\it.
                                   MAICA
                                 (cu spaim[)
    Dar candela e stins[!... Vai! candela e stins[!
    Semn r[u!... nenorocire!... de groaz[ sunt cuprins[.
                (Merge la icoan[, ia candela =i iese ]n st`nga.)


                                  SCENA V
                              ANA,     DESPOT

                                     ANA
                                  (]ngrijat[)
    Semn r[u?
                                  DESPOT
               Ce-mi pas[ mie!... O candel[ s-a stins,
    Dar alta mai cereasc[ ]n mine s-a aprins,
    Ce lumineaz[ tainic o ginga=[ icoan[.
60                                                       Vasile Alecsandri

                                    ANA
                                  (z`mbind)
     Icoana unei sfinte?
                                  DESPOT
                         Dar.
                                      ANA
                              Care?
                                  DESPOT
                                      Sf`nta An[.
                                      ANA
     Patroana mea sl[vit[?
                                  DESPOT
                           +i zeitatea mea
     Ce m[ conduce-n lume precum ]i conducea
     Luceaf[rul pe magii din r[s[rit =i care,
     Ca s[ ajung la d`nsa, m[-ndeamn[ a fi mare.
                           (Ana voie=te a se retrage.)
                                  DESPOT
                                  (oprind-o)
     O! dona Ana, las[ pe-un biet nenorocit
     S-apropie altarul de care-i desp[r\it
     +i tremur`nd s[-\i zic[: angelic[ madon[,
     C[ci nu pot a depune pe frunte-\i o coron[!
                                     ANA
                                   (r`z`nd)
     Cum? o coroan[ mie?
                                  DESPOT
                              Dar, suflet ]ngeresc!
     E=ti visul fericirii mele.
                                      ANA
                                  Eu?
Despot-Vod[                                                   61

                                DESPOT
                                   Te iubesc!
                                   ANA
                             (vesel[, ]n parte)
    El! Despot m[ iube=te!
                                DESPOT
                             Iau martor Provedin\a
    Care-mi cunoa=te g`ndul =i-mi vede con=tiin\a.
    Iubesc ]n tine cerul =i naltul Creator,
    }n tine iubesc lumea, prezent =i viitor,
    }n tine am credin\[, ]n tine ]mi pun traiul.
    El f[r de tine-i iadul... Ah! dar cu tine-i raiul!
                             (}ngenuncheaz[.)
                                  ANA
                                (]n parte)
    O! Doamne, ]mi pierd mintea... Ce-aud? Ce-am auzit?
                                DESPOT
    An[,-un cuv`nt...
                                   ANA
                        Ah! Despot, mi-e sufletul uimit,
    Mi-e mintea tulburat[... }n casa p[rinteasc[
    N-a ]ndr[znit nici unul mie-astfel s[-mi gr[iasc[.
    Cum... m[ iube=ti pe mine?
                                DESPOT
                                 Dar!... te iubesc pierdut,
    Mai mult =i dec`t \ara ]n care m-am n[scut,
    Mai mult =i dec`t tronul!
                                   ANA
                             (cu glas solemn)
                               Despot, aste cuvinte
    Le-aude cerul!...
62                                                     Vasile Alecsandri

                               DESPOT
                          (apuc`nd-o de m`n[)
                    An[, prin mii de jur[minte
     M[ leg eu c[tre tine...
                         (Mo\oc apare ]n fund.)


                               SCENA VI
                      A N A , D E S P O T, M O | O C

                                MO|OC
                         (simul`nd indignarea)
     De c`nd pe-acest p[m`nt
     Tr[darea neagr[ calc[ =i spurc[ pragul sf`nt
     Al ospe\iei?
                                  ANA
                           (speriat[, ]n parte)
                Doamne!
                                MO|OC
                            Ce?... nici o respectare
     Nu mai exist[-n lume?... =i oarba desfr`nare
     R[pe=te azi copiii sub ochii p[rinte=ti!
     (Anei.) Cum de-ai uitat, s[rman[ nebun[, cine e=ti?
     Cum de-ai uitat de muma ce te-a n[scut, copil[
     Lipsit[ de ru=ine?...
                                  ANA
                       Iertare!... fie-\i mil[!
                                MO|OC
     Cum de-ai uitat de mine?
                                  ANA
                      (desperat[, cade-n genunchi)
                               Ah! tat[, ]l iubesc!
Despot-Vod[                                                           63

                                   DESPOT
    Nu ne-os`ndi, Mo\oace, cu glasu-\i p[rintesc.
    Iubirea e un ]nger ce-n cas[ c`nd p[=e=te
    +i pragul =i c[minul cu pasul lui sfin\e=te.
    Iubesc pe a ta fiic[ =i de so\ie-o vreu.
    Prime=te-m[ ]n bra\e ca pe copilul t[u.
                                    MO|OC
                                 (vesel, ]n parte)
    Al meu e Despot!... planu-mi ia zbor acum mai tare.
                                   DESPOT
                                   (rug[tor)
    Mo\oace...
                                      ANA
                  Tat[...
                                   MO|OC
                                 (dup[ o pauz[)
                            Fie!... =i binecuv`ntare,
    Copiii mei.
                                     ANA
                      (arunc`ndu-se ]n bra\ele t[t`ne-s[u)
                  Ah! tat[!
                                   MO|OC
                                  (s[rut`nd-o)
                               Trai bun =i cu noroc.
                                   DESPOT
                                   (]n parte)
    E scar[ de-n[l\are un socru ca Mo\oc.
                                    MO|OC
                                     (Anei)
    Acum mergi de te roag[, copila mea, ]n pace
    La Cel-de-Sus ce toate le face =i desface.
              (Ana pleac[ ]n st`nga. Despot o conduce p`n[ la u=[.)
64                                                        Vasile Alecsandri

                                 DESPOT
     C`nd te-i ruga, iubito, la sf`ntul Dumnezeu...
                                    ANA
                                (cu dragoste)
     G`ndi-voi tot la tine.
                                 MO|OC
                                 (]n parte)
                              A! Despot e al meu!

                                SCENA VII
                              MO|OC, DESPOT

                                 MO|OC
     Acum suntem noi singuri!... s[ ne privim ]n fa\[.
     Norocul, =tii, at`rn[ de la un fir de a\[
     Slab omului nemernic, bun celui iscusit
     +i tare ca odgonul pentru cel hot[r`t.
     Despot! a sosit timpul ca s[ cerc[m norocul
     Noi doi!... cu sume\ie ]n v`nt s-aprindem focul.
     Te uit[ drept ]n ochii-mi =i-mi spune: E=ti b[rbat
     }n stare s[-nfrun\i moartea cu g`nd nestr[mutat?
     E=ti om ]n stare-a merge de-a drept c[tre m[rire
     Pe margini de pr[p[stii c[lc`nd f[r-o\erire?
                                 DESPOT
     Sunt!... tron sau moarte!... Iat[ deviza ce-am ]nscris
     }n falnicul meu suflet, ]n pieptul meu decis.
     Venit-am ]n Moldova cu g`ndul =i cu planul
     Din scaunul domniei s-alung pe L[pu=neanul
     +i de pe ai s[i umeri hlamida s[ smuncesc.
     Sunt gata!
                                 MO|OC
                Gata?
Despot-Vod[                                                                         65

                                     DESPOT
                            Gata s[ mor sau s[ domnesc.
                                     MO|OC
     Bine... Acuma, Despot, m[ las[... timpul trece...
     De-a \[rii boierime cei mai frunta=i, vro zece,
     Aici au s[ s-adune spre a ne concerta.
                (}l conduce p`n[ la u=a din dreapta =i-i d[ m`na.)
     Dea Domnul s[-\i pot zice cur`nd: M[ria-ta!
                                     MO|OC
                                      (singur)
     Mo\oace, v`lva lumii e r`u cu nalte maluri...
     Faci bine, nu faci bine s[ te azv`rli ]n valuri?
     +i oare c[z`nd tronul pe m`na lui Despot,
     Nu ar c[dea =i \ara cu-ai s[i boieri, cu tot?
                                  (St[ pe g`nduri.)
     Oricare ]n[l\ime sub cer se pr[bu=e=te,
     Tot surp[ =i doboar[ ce-n cale-i ]nt`lne=te...
     G`nde=te-te, Mo\oace... (Hot[r`t.) A! fie cum va fi.
     Nu are parte cine nu =tie-a se jertfi.
                             (U=ile din fund se deschid.)
     Dar vin boierii... Iat[-i!... La lucru-acum, Mo\oace.

                                   SCENA VIII
M O | O C , T O M + A , H A R N O V, S P A N C I O C , S T R O I C I , T O R O I P A N
   (=i al\i cinci boieri intr[ prin fund, dau m`na cu Mo\oc =i merg de se a=eaz[
  ]mprejurul mesei; Tom=a ]n cap[tul din st`nga, Mo\oc ]n cap[tul din dreapta)

                                     MO|OC
     Poftim, boieri, prieteni! poftim, veni\i ]ncoace
     +i v-a=eza\i pe jil\uri ca sfetnici ]n\elep\i,
     Pe c`t viteji la lupte, pe-at`t la cuget drep\i.
66                                                          Vasile Alecsandri

                                    STROICI
     Dar unde-i Despot, tovar[=ul seme\
     Ce a mirat ora=ul ca neao= c[l[re\?
     Noi l-am v[zut c[lare pe zmeul ar[pesc
     Zbur`nd cum zboar[ v[zul din ochiul omenesc,
     +i sub fereastra Doamnei, venit[ ca s[-l vad[,
     Silind s[ steie iapa =i pe genunchi s[ cad[,
     Apoi s[rind cu d`nsa trei bu\i de Odobe=ti
     Sub ochii cei de pardos, sub ochii l[pu=ne=ti.
                                   S PA N C I O C
     Se zice c[ ]n vreme ce gloata striga ura,
     De ciud[ L[pu=neanu cumplit ]=i mu=ca gura.
     El s-a=tepta ca Despot, sl[bind ca un mi=el,
     Cu iapa s-o p[\easc[ cum a p[\it-o el.
                                    STROICI
     Doar un fecior ca d`nsul de zmei grij[ nu are.
     Voinic e din picioare, voinic =i de c[lare.
                                   T O R O I PA N
     A=a-i =i prec`t Despot pe cal e ]ndr[zne\,
     E =i arma= de frunte.
                                  HARNOV
                             (cu entuziasm comic)
                                 Sume\... m[re\... iste\!
                                   UN BOIER
     +i e mintos.
                                      A LT U L
                    +i darnic.
                                      A LT U L
                                 +i de ]nalt[ vi\[.
                                      A LT U L
     Stejarul bun =i trainic d[ trainic[ ml[di\[.
Despot-Vod[                                                 67

                              MO|OC
    Boieri, ]mi pare bine c[ v[ aud pe r`nd
    Pe Despot, al meu oaspe, cu to\ii l[ud`nd,
    Fiind de lumea-ntreag[ iubit, apre\uit,
    C[ci am o bun[ veste cu voi de-mp[rt[=it...
    Cu fiica mea, cu Ana, vrea Despot s[ se-nsoare.
                              HARNOV
                              (lingu=ind)
    Pereche minunat[!... Ea lun[ =i el soare!
    +i c`nd e cununia?
                              MO|OC
                        C`nd? Voi sunte\i chema\i
    A hot[r] =i ziua =i...
                                 TO|I
                          Noi?
                              MO|OC
                               Voi!... asculta\i:
    Ne-am pl`ns ]n multe r`nduri de Vod[... m[celarul,
    +i-n orice ]nt`lnire ne-am rev[rsat amarul
    Prin vorbe =i blestemuri ]ntocmai ca muieri.
    Ba L[pu=neanu-i aprig =i r[u pentru boieri,
    Ba L[pu=neanu-i tiran, ba-i fiar[ f[r’ de nume,
    Ba-i ho\, c[l[u, urgelnic, ba-i cium[ pentru lume.
    A=a-i?
                              BOIERII
          A=a!
                              MO|OC
             Ei bine, ce suntem noi aici?
    St[p`ni pe soarta noastr[, sau robi pleca\i sub bici,
    Ca, f[r[ de p[sare =i f[r[ s`nge-n vine,
    Noi s[ r[bd[m pe tronul acestei \[ri, pe cine?
    Pe-un tiran, un f[\arnic, o cium[, un viclean,
68                                                             Vasile Alecsandri

     Un du=man al Moldovei, un ho\, un L[pu=nean?
     R[spunde\i: se cuvine ca noi s[ fim o turm[
     +i el cu ghioaga-n m`n[ de noi s[ r`d[-n urm[?
                                 BOIERII
     Nu, nu!
                                  MO|OC
               Ce dar s[ facem?
                                 STROICI
                                 Din tron s[-l r[sturn[m!
                                  MO|OC
     Jura\i pe cea icoan[ c[ vre\i?...
                                   BOIERII
                   (se scoal[ =i ]ntind m`inile spre icoan[)
                                          Jur[m, jur[m!
                                  MO|OC
     Jura\i, boieri, c[-n ceasul c`nd eu v-oi da de =tire,
     Voi ve\i s[ri la goan[ cu to\i ]ntr-o unire?
                                 BOIERII
     Jur[m!
                                  MO|OC
                                  (c[tre cer)
              Atotputernic! Tu, Doamne, sf`nt, sf`nt, sf`nt!
     Prime=te la altaru-\i al nostru jur[m`nt.
     +i pentru-al \[rii bine din cer ne lumineaz[
     +i inimile noastre acum le-mb[rb[teaz[!
                                 BOIERII
     Amin!
                         (Se pun iar pe jil\urile lor.)
                                S PA N C I O C
         Amin, dar!... ]ns[ ]ntreb iar pe Mo\oc:
     D`nd jos pe L[pu=neanu, urc[m pe cine-n loc?
Despot-Vod[                                                                  69

                                    MO|OC
    Pe-un om viteaz =i darnic, de vi\[ str[lucit[,
    Arma=, c[l[re\ ager, cu minte iscusit[,
    Precum a\i spus-o ]nsu=i... Pe-un om ce-au ]nv[\at
    De la-mp[ra\ii lumii a fi chiar ]mp[rat;
    Pe-un om ce are dreptul la tron ca s[ aspire
    +i prin iubirea noastr[ =i prin a lui rudire.
                                  S PA N C I O C
    Dar unde-i?
        (Mo\oc se duce la u=a din dreapta, o deschide =i aduce pe Despot.)


                                   SCENA IX
                             Cei dinainte, D E S P O T

                                    MO|OC
                  Iat[-l!
                                   BOIERII
                                  (scul`ndu-se)
                            Despot?
                                    MO|OC
                                   Despot!
                (Tom=a se ridic[ indignat, r[sturn`nd jil\ul s[u.)
                                    TOM+A
                                       Un bizantin!
    Un grec!... Ce! oare-n \ar[ nu cre=te dec`t spin?
    Ce! tot p[m`ntul nostru e ]n a=a sterpire,
    +i neamul nostru ager e ]n a=a-njosire
    C`t pe mo=ia noastr[ s[ nu g[sim un pom
    +i pentru tronul \[rii s[ nu g[sim un om!
    Unde-am ajuns, o! Doamne? Ce \i-am gre=it noi \ie
70                                                          Vasile Alecsandri

     Ca un boier de-ai \[rii, un moldovan s[ vie
     C-un zv`nturat de m`n[, s[ ni-l arunce-aici
     Ca domn, cum se arunc[ pomana la calici!
     Ru=ine, f[rdelege, batjocur[, tr[dare!
                               MO|OC
     Min\i, Tom=o!
                                TOM+A
                      O! Mo\oace, m[ jur: p[catul mare
     C[ n-ai intrat, b[tr`ne, de viu chiar ]n morm`nt
     C-un ceas mai ]nainte de-a zice-acest cuv`nt!
     Vrei greci tu la domnie?... deci sufletu-\i r[spund[
     De r[ul care-n \ar[ prin greci o s[ p[trund[?
                                MO|OC
                             (st[p`nindu-se)
     Tu aiure=ti, s[rmane... Eu nu-s hain, nebun,
     C`nd vi-l aduc pe Despot =i domn eu vi-l propun.
     Mi-e inima amar[ precum ]\i e =i \ie
     De a vedea Moldova un cuib de anarhie
     }n care tot smintitul se crede-un om pr[dat
     C`nd vede tronul \[rii de altul ocupat.
     Mi-e inima atins[ de-a mor\ii grea lovire
     De a vedea Moldova un c`mp de jefuire
     Pe care to\i alearg[ turba\i, neodihni\i,
     Ca s[ ajung[ tronul din care-s ]mbr`nci\i.
     Au ochi ca s[ nu vad[, urechi s[ nu aud[,
     C[ci inima lor stearp[ cu c`rti\a e rud[,
     +i to\i vecinii, du=mani acestei m`ndre \[ri,
     G[tesc a ei c[dere prin chiar ai s[i boieri,
     Hr[nind ]n al lor suflet o poft[ de domnie
     Ce-aduce lor pieire =i \[rii calicie.
     Destul!... vreau pace-n \ar[ domnind sub cer senin,
     +i iat[ de ce, Tom=o, propun un domn str[in.
Despot-Vod[                                                71

                               TOM+A
    Cuv`ntul t[u, Mo\oace, mai r[u te os`nde=te,
    El laud[ str[inul =i neamul t[u hule=te!
                 (Despot ]nainteaz[ cu mult[ demnitate.)
                               DESPOT
                                (grav)
    Viteze Tom=a!... Despot, de tine-aici respins,
    Respect[ tulburarea din sufletu-\i aprins,
    +i-n tine el admir[ virtutea str[mo=easc[
    Ce vrea coroana \[rii pe-o frunte rom`neasc[,
    Dar dac[ prin m`nie acum n-ai fi orbit,
    De-ai fi, cum se cuvine, cu g`ndul lini=tit,
    Ai ]n\elege, Tom=a, c[ na=tere =i nume
    Sunt jocuri de-ale soartei care domne=te-n lume.
    Nu, Tom=a, nu e locul ce face pe-un b[rbat
    Str[in sau fiu al \[rii, om r[u sau l[udat,
    C[ci omul mare-n suflet, mo=nean, str[in el fie,
    }n suflet poart[ lumea ]ntreag[ drept mo=ie!
    Nu, Tom=a, nu-i cu dreptul de-a zice c[-i str[in
    Acel care dore=te la to\i noroc deplin
    +i care pentru \ara ce l-a priimit cu bine
    E gata s[ jertfeasc[ tot s`ngele din sine.
    Str[in este acela crunt, orb, nelegiuit,
    Ce-nfinge-n rana \[rii cu\itul otr[vit!
    Str[in este acela ce, orice nume poart[,
    Nu-i pas[ de-a lui \ar[ chiar de-ar vedea-o moart[!
    Nu dar eu, v[r cu Doamna, str[in aice sunt,
    Ci L[pu=neanu, du=man acestui drag p[m`nt!
                              HARNOV
    Jos L[pu=neanu!
                              STROICI
                   Moarte hainului!
72                                                          Vasile Alecsandri

                                 T O R O I PA N
                                          Sf`r=easc[
     +i via\a-i =i domnia!
                                  HARNOV
                               +i Despot s[ tr[iasc[!
                                   BOIERII
                                (afar[ de Tom=a)
     Dar, dar!
                                   TOM+A
                                   (c[tre cer)
              Sunt orbi, o! Doamne, din cer nu-i asculta!
                                   DESPOT
     Boieri, recuno=tin\a...
                                   TOM+A
                             Recuno=tin\a ta?
     Pe cine vrei s[-ntuneci?... Cum noi s-avem credin\[
     }n vorbele-\i viclene =-a ta recuno=tin\[
     C`nd tu, chiar v[r cu Doamna, f[\arnic ca un ho\,
     Vrei s[ r[storni din culme pe ea =i pe-al ei so\?
     A! =arpe, vrei s[ luneci sub mantia domneasc[?
     }n l[turi!
                                   DESPOT
               L[pu=neanu a vrut s[ m-otr[veasc[!
     }n cupa lui perfid[ eu moartea am b[ut
     +i, f[r-a mea ispit[, de mult a= fi pierdut.
     El vrea a mea pieire?... deci ghear[ pentru ghear[!
     El zice: piar[ Despot!...! eu, L[pu=neanu piar[!
                                   MO|OC
     Se va-mplini cuv`ntu-\i, poporul e cu noi.
                                   TOM+A
     Cu voi poporul?... fie!... eu nu mai sunt cu voi!
Despot-Vod[                                                                      73

    M[ duc, v[ las orbirii, las \ara-n seama voastr[.
    S[ da\i seama de d`nsa!
      (Trece m[re\ pe dinaintea boierilor =i se ]ndreapt[ spre u=a din fund.)
                                    DESPOT
                              E=ti dar ]n contra noastr[?
    Boieri, Tom=a ne las[... El are-ntru nimic
    Lui Vod[ s[ ne v`nd[.
                                    TOM+A
                                   (cu dispre\)
                           Pribeag cu suflet mic!...
    Rom`nul vie\uie=te =i moare, c`nd se jur[,
    Cu arma alb[-n m`n[, nu cu tr[darea-n gur[.
    }nva\[ de la d`n=ii a fi rom`n de po\i.
    Boieri! g`ndi\i la muma ce v-a n[scut pe to\i!
     (Iese. Boierii r[m`n pe g`nduri. Despot =i Mo\oc gr[iesc ]ncet deoparte.)


                                   SCENA X
                           T O | I , afar[ de T O M + A

                                  S PA N C I O C
    E aspru cu noi Tom=a.
                                   HARNOV
                        L[sa\i-l ca s[ fie.
    Avea g[rg[uni poate de domn, cine mai =tie?
                                  S PA N C I O C
    Eu =tiu... te-n=eli... Nu, Tom=a, rom`n dintre str[buni,
    E om ]n toat[ mintea, ferit de g[rg[uni.
    El nu vrea domn pe Despot pentru c[-i grec, dar oare
    S[ n-aib[ el dreptate, de \ar[ c`nd ]l doare?
    Str[bunii, du=i de timpuri prin feluri de nevoi,
    Aveau o zic[toare venit[ p`n’ la noi:
74                                                            Vasile Alecsandri

     “S[ te fere=ti, rom`ne, de cui str[in ]n cas[.”
     Pe mine ast[ vorb[ ]n pace nu m[ las[,
     Boieri, =i eu ca Tom=a ]ncep a sta pe g`nd.
                                 HARNOV
     +tii c[... mai c[... ]mi vine... fire=te judec`nd...
     M[-ntreb =i eu acuma...
                                  MO|OC
                                 Ce?
                                 HARNOV
                                  Dac[ e prielnic,
     De=i-am jurat... s-alegem un grec?...
                                  MO|OC
                                         Om =ov[ielnic!
     C`nd omul are cuget, cuv`ntu-i e cuv`nt,
     +i fapta-i =i cuv`ntul deopotriv[ s`nt.
                                 HARNOV
     A=a-i, dar voi ce zice\i, boieri?
                                UN BOIER
                                         +tim noi?
                                  MO|OC
                                                    Ru=ine!
                        (Despot vine ]n fa\a boierilor.)
                                  DESPOT
     Boierii stau pe g`nduri, nedumeri\i?... Prea bine.
     Deci fac[-se lumin[ ]n ochii tuturor
     +i spuie to\i de-a r`ndul cu glas deschis: ce vor?
     Eu, f[r[ ame\eal[ de visuri de-n[l\are,
     Vreau gloria Moldovei, =i-a ei neat`rnare!
     Mai mult!... Vreau s[ rump jugul cumplit =i ru=inos
Despot-Vod[                                                75

    Ce-apas[ omenirea ]n fiii lui Hristos!
    Mai mult!... Vreau rom`nimea-nainte merg[toare
    }n sf`nta cruciad[ lui Christ liber[toare,
    Ca nime-n cursul lumii, nici crai, nici ]mp[rat
    De soart[-i s[ dispuie cu dreptul uzurpat.
    Aceast[ sentinel[ la r[s[rit, cu fal[,
    Are-o menire mare =i providen\ial[,
    E zidul ce opre=te potopul fanatic...
    C[zut acum e zidul, eu vreau ca s[-l ridic!
                  (O pauz[. Boierii ]ncep a se aprinde.)

                               STROICI
                               (entuziast)
    Dar, dar!
                               DESPOT
              O cruciad[ l-apus se preg[te=te
    }n contra semilunii lui Mohamed, ce cre=te
    Ca meteor de moarte pe cerul cre=tinesc.
    Doi ]mp[ra\i =i Papa, vicar dumnezeiesc,
    Filip, Ferdinand, Pavel, cu fulgerii ]n m`n[,
    Stau gata s[ detune ]n hidra cea p[g`n[,
    +i tristele victime din tristul r[s[rit
    A=teapt[-acea minune a lan\ului zdrobit.
    Sublim[ ]ncercare! m[rea\[ f[ptuire
    Ce-nal\[ omenirea p`n’ la dumnezeire!...
    Cui se cuvine fala de-a fi ]ncep[tor
    De nu acestui ager, m[rinimos popor
    Ce,-mp[rt[=ind cu +tefan =i inima =i g`ndul,
    A ]ngrozit Osmanul ani patruzeci de-a r`ndul?...
    Iat[ ce vreau eu, Despot, str[inul... ]ns[ voi
    Ce vre\i?
76                                                            Vasile Alecsandri

                                  STROICI
              Vrem domn pe tine ]n pace =i r[zboi.
     }n ochii mei deschis-ai o zare nou[, larg[...
     Tot sufletul spre d`nsa cu tine vrea s[ mearg[.
                                 S PA N C I O C
     Despot!... de \i-a fi faptul ca rostul... s[ tr[ie=ti!
     Fii domn!... ]n \ara noastr[ pe +tefan s-aminte=ti.
                                  HARNOV
     Tr[iasc[ Despot-Vod[!
                                   MO|OC
                             T[cere, cump[tare,
     Urechea l[pu=nean[ aude-n dep[rtare.
     Boieri, noaptea se-ntinde =i timpu-i priincios.
     Hai s-a\`\[m r[scoala ]n breslele de jos
     +i m`ini, ]n zori de ziu[, s[ vad[ m`ndrul soare
     }n br`nci pe L[pu=neanu, pe Despot ]n splendoare!
                                  BOIERII
     Hai!
                                 S PA N C I O C
                      (se apropie de Despot =i-i d[ m`na)
         S[ fii rom`n verde!
                                  DESPOT
                               Rom`n m-oi ar[ta.
                                STROICI
                           (d`nd m`na cu Despot)
     Despot, noroc!
                                  MO|OC
                                  (asemene)
                      Unire!
                                 HARNOV
                            (]nchin`ndu-se plecat)
                               Mul\i ani, m[ria-ta!
Despot-Vod[                                                                   77

                (Ceilal\i boieri se-nchin[ =i ies cu to\ii prin fund.)
                                     DESPOT
                                      (singur)
    E vis?... sunt Domn, eu Despot? Din mic iat[-m[-s mare!
    Boierii, capi ai \[rii, cu-o nobil[ mi=care
    Mi-au dat fr[\e=te m`na, voio=i m-au aclamat...
    Un singur numai, Tom=a, din to\i cel mai b[rbat...
    El mi-a jurat o ur[ cumplit[, ne-mp[cat[,
    El chiar... m[ va ucide c`nd va putea, vreodat[...
    Un glas de presim\ire mi-o spune-n tain[... dar
    Prudent e s[ la=i via\a vr[jma=ului barbar?
    R[bdare!... a mea spad[ o voi pl`nta-o-ntr-]nsul,
    +i dac[ moldovenii vor fi n[t`ngi ca d`nsul,
    Voi =ti eu din lei aprigi a-i face mielu=ori.

                                    SCENA XI
         D E S P O T, T O M A C A L A B A I C A N U L , A N A , M O | O C ,
                      MAICA FEVRONIA, SEIMENI

                                      TOMA
                                 (la u=a din fund)
    Pe d`nsul, copii!
                    (Seimenii se arunc[ pe Despot de-l prind.)
                                     DESPOT
                                     (surprins)
                       Ce e?
                                   TOMA
                      (amenin\`nd pe Despot cu pumnarul)
                               S[ nu te mi=ti c[ mori!
                                    DESPOT
                                  (zb[t`ndu-se)
    S[ri\i, prieteni, oameni!
78                                                                    Vasile Alecsandri

                                          TOMA
                                       Taci, taci, vulpe viclean[.
                                           ANA
                              (intr[ speriat[ din st`nga)
       Despot!
                                       MO|OC
        (intr[ prin fund =i, v[z`nd lupta lui Despot, se repede asupra lui Toma)
                  Ce-i?... ho\i!
                                          TOMA
                                (resping`nd pe Mo\oc)
                            }n l[turi!... Dreptatea l[pu=nean[
       L-a os`ndit pe Despot la moarte!
                                         MO|OC
                                                O! cal[u!
                                           ANA
       Ce-aud?... Ah! Despot!...
                                        DESPOT
                                   (l`ng[ u=a din fund)
                                       An[!...
                                           ANA
                                   (cade le=inat[ pe jil\)
                                                 E mort norocul meu!
     (Mo\oc =i maica Fevronia se apropie de Ana. Seimenii ies prin fund cu Despot.)
                                (Cortina cade.)
Despot-Vod[                                                                  79

                                 ACTUL II

                                 TABLOUL II

              Un beci de ]nchisoare. Fereastr[ cu gratii ]n st`nga. U=[ ]n
               fund. O mas[ cu dou[ scaune ]n mijloc. Un f[nar aprins.


                                   SCENA I
                                   DESPOT
                             (pe scaun, l`ng[ mas[)
    O! soart[ schimb[toare ce r`zi de omenire!
    Nebun cine se-ncrede ]n tine cu orbire!
    Nebun cine se urc[ pe-al muntelui sui=,
    Prapastia-l a=teapt[ cu-ad`ncu-i pr[v[li=!...
    A=adar eu, s[rmanul, a soartei juc[rie,
    Ajuns iubit de-un ]nger, aproape de domnie,
    Iat[-m[-acum aice din raiul meu c[zut
    +i din lumina lumii ]n umbr[ iar pierdut!...
    Sunt eu?... Sunt treaz?... ]n via\[?... =i adev[r e oare?
    Eu, Despot, vultur falnic, eu zac la ]nchisoare!
                           (Se scoal[ =i cat[ ]mprejur)
    Ace=ti pere\i sunt umezi, tri=ti, negri!... Ah! ei s`nt
    Nu ziduri de palate, dar ziduri de morm`nt!
    }n ele cine intr[ din ele nu mai iese
    Dec`t pe-o racl[ neagr[ cu zilele-i culese!
                                 (}nfior`ndu-se)
    O! reci fiori de groaz[ prin sufletul meu trec.
    R[suflu-aburi de moarte... Un biet str[in, un grec,
    La cine pot s[ aflu o raz[ de-ndurare?
    La Doamna numai, ]ns[ nici o putere n-are,
    C[ci Vod[ L[pu=neanu de mil[-i dep[rtat
80                                                                  Vasile Alecsandri

     C`t de p[m`ntul negru e cerul ]nstelat.
     Cum?... mort ]n floarea vie\ii!... Cum? mort ca un mi=el,
     Ucis de L[pu=neanu, lipsit de tron... =i el!...
     O! nu, nu! nu se poate... cu unghiile tocite
     Voi sparge-aceast[ hrub[ ce-n s`nul ei m[-nghite.
              (Se azv`rle turbat peste pere\i =i-i love=te cu pumnii.)
     Deschide-te, morminte!... d[-mi drumul s[-mi r[zbun.
     C[de\i, infame ziduri! (C[z`nd pe scaun.)
     Ah! Doamne, sunt nebun...
                             (Dup[ o scurt[ pauz[.)
     Mizerie!... cu g`ndul p[trund bolta cereasc[
     +i bra\ul meu nu poate o piatr[ s[ urneasc[!
                                 (}nduio=indu-se.)
     *Ah! nu-i nici o sperare... Cei ce m-au cunoscut
     *Vor zice-a fost un Despot, a fost... ce s-a f[cut?
     *+i to\i m-or da uit[rii... chiar Ana... lume, lume!
     *Uita-va =i amorul =i jalnicul meu nume.
     Adio, planuri nalte! Adio, mari sper[ri,
     A lumii ideale sublime aspir[ri!
     Adio tot: junie, lumin[, fericire...
     N[luc[ este omul =i via\a — o clipire.
                               (Prive=te fereastra.)
     O! Despot, te salut[ ai veciniciei zori.
     Fii om!... C`nd vine moartea, te-nchin[ ei =i mori!
                   (St[ ab[tut, cu capul plecat pe bra\ul lui.)


                                   SCENA II
         D E S P O T, C I U B { R - V O D { (intr[; u=a se ]nchide dup[ el)

                                    CIUB{R
     Ei!... Despot, frate Despot, a=a-i c[ ai p[\it-o?
Despot-Vod[                                                 81

                                DESPOT
                                (tres[rind)
    Ce-aud? Ce v[d?... Smintitul?
                                CIUB{R
                                   Cu Vod[-ai ]mplinit-o?
                            (Prive=te beciul.)
    Frumos palat!... prive=te: ce stofe pe pere\i!
    Pe jos ce de covoare \esute cu... bure\i!
    Ce mobile-aurite! Ce m`ndre policandre!...
    M[rire \ie, Vod[, m[i Vod[ Alexandre,
    Ce bine =tii ]n curte pe oaspe\i s[ prime=ti
    +i pe-ale tale rude cu drag s-ad[poste=ti!
                                DESPOT
                                (]n parte)
    S[rmane Despot!... iat[ la ce-ai ajuns pe lume:
    S[ r`d[ =i nebunii de tine cu-a lor glume!
                                CIUB{R
    Despot!
                                DESPOT
              Ce vrei, n[uce?
                                CIUB{R
                               N[uc e=ti tu =i prost.
    Tu vezi ce sunt eu ast[zi, iar nu ceea ce-am fost.
    Am fost odinioar[ un domn ]n str[lucire
    C`t soarele cu mine era-n nepotrivire;
    Puternic ca trei Cesari, frumos ca Machedon,
    C[lare pe un sceptru, iar nu pe-acest baston,
    +i m[ loveam cu capul de nouri =i de stele,
    +i m[suram p[m`ntul cu pasurile mele!...
    Dar Vod[ L[pu=neanu, un ho\, un destr[mat,
    M-a prins =i de-a mea v`lf[ ]n drum m-a dezbr[cat.
82                                                         Vasile Alecsandri

     +i eu =i tu ajuns-am ca dou[ frunze-uscate
     De-o p`nz[ de paingen ]n aer aninate.
     Tot v`ntul mic sau mare ne clatin[ sufl`nd...
     Ei! =-apoi?... V`ntul bate =i c`inii fug l[tr`nd.
                         (Se apropie de fereastr[.)
                                DESPOT
                           (]n parte, scul`ndu-se)
     O! Doamne, s[ fiu oare =i eu ]n a lui stare,
     }n c`mpul nebuniei pe-un g[rg[un c[lare?
     Cum? visurile mele de falnic viitor
     S[ fi f[cut din mine un om aiuritor
     Ca d`nsul?...
                                 CIUB{R
                 Frate Despot, =tii tu ce-i m[dr[guna?
     O fat[ ce alearg[ pe c`mpi c`nd iese luna
     +i merge de se scald[ ]n roua de pe flori
     Cu g`nd s[ se m[rite c-un ]mp[rat ]n zori.
     Am prins-o ]ntr-o noapte, frumoas[, goal[, alb[,
     Dar ho\ul L[pu=neanu mi-a =ters-o ca pe-o salb[!...
     Ce-mi pas[! Scarao\chi ]i este lui n[na=
     Iar eu al m[dr[gunii sunt mire dr[g[la=.
                          (Ia o poz[ maiestuoas[.)
                                 DESPOT
     Dar bine, Ciub[r, spune-mi: Cum ai intrat aice?
     +i tu e=ti ca =i mine ]nchis?
                                 CIUB{R
                              Eu?... Cine zice
     C-a ]ndr[znit vrodat[ o m`n[ de capc`n
     M[car s[ se ating[ de-al lumilor st[p`n?
     Nu! Am venit eu ]nsumi la tine-n pu=c[rie
     Trimis de L[pu=neanu s[-\i \in tov[r[=ie,
Despot-Vod[                                                             83

    Ca s[-\i gr[iesc de moarte ca un prieten bun
    P`n’ ce-a veni c[l[ul, al temni\ei t[un.
                                  DESPOT
    Cum? L[pu=neanu ]nsu=i \i-a dat ast[ solie?
                                  CIUB{R
    El!... =i-\i trimite... iat[... un dar de berb[n\ie.
         (Arunc[ pe mas[ scrinul oferit de Despot Doamnei Ruxandrei.)
    +iraguri =i paftale, s[ ai cu ce-am[gi
    Nevasta lui Satana spre a v[ ]ndr[gi.
                   (Se pune pe un scaun, ]n fa\[ cu Despot.)
    Ei!... ce mai zici tu, Despot?... A=a-i c[ via\a-i scurt[?
    A=a-i c[ nu pl[te=te nici c`t un dram de turt[?
    }n faptul viu al vie\ii ne pare drumul lung,
    Trei pa=i de-abia =i-n cap[t picioarele ajung.
    Omul ca iarba!... via\a ca... iapa cea b[l\at[,
    C`t trece dealul mare, nu se mai vede... iat[!
    Eu unul cred c[ omul nerezemat de tron
    E mic ca =i o musc[ pe muntele Sion,
    Dar tu ce e=ti acuma sosit pe prag de moarte,
    Ce zici?
                                  DESPOT
                                  (]n parte)
             O! ce idee!... (Tare.) Eu zic c[ relei soarte
    E drept s[ ne supunem c`nd altfel nu putem.
                                  CIUB{R
    Cum asta?
                                  DESPOT
                 Tu, de pild[, lipsit de diadem,
    S[ duci o via\[ trist[ =i plin[ de nevoie,
    Iar eu ]n ast[ \ar[ s[ fiu domn f[r’ de voie.
                                  CIUB{R
    Ce? tu? domn?
84                                                                Vasile Alecsandri

                                  DESPOT
                     Eu, Ciubere! (Tainic.) Crezi tu c[-s destinat
     A trece-n ceea lume taiat sau sp`nzurat?
     Te-n=eli... ai mei prieteni sunt gata ca s[ vie
     }n zori, =i s[ m[ duc[ de-a dreptul la domnie.
                                  CIUB{R
     Ce spui? ce spui?
                                  DESPOT
                    +i martor mi-e sf`ntul Dumnezeu
     C[ eu fug de putere ca de p[cat.
                                  CIUB{R
                                          Nu eu!
                                  DESPOT
     A=a-i fatalitatea =i n-am, vai, ce m[ face.
     Am s[ fiu domn, Ciubere, de-mi place, de nu-mi place.
     Ah! (Face un gest de desperare.)
                                  CIUB{R
         +i te pl`ngi de asta?... E=ti un nebun, n[t`ng.
                                  DESPOT
     Dec`t p[stor de oameni mai bine, z[u!...
                                  CIUB{R
                                                   Te pl`ng!
                                  DESPOT
     Eu sunt un biet om simplu, eu n-am visuri de=arte.
     De grijile m[ririi doresc a fi departe.
     Mi-e team[ s[ fiu capul unui popor.
                                  CIUB{R
                                        Ba, z[u!
     Dec`t a fi ]n coad[ mai bine-n frunte vreu.
                                 DESPOT
            (observ`nd pe Ciub[r care se exalteaz[ la cuvintele lui)
     Nu-mi place pompa lumii, nici la a mea ivire
Despot-Vod[                                                  85

    Poporul s[ m-aclame, poporul s[ m-admire,
    +i o=tile s[-nchine stindarde-n fa\a mea,
    +i-n frunte-mi s[ luceasc[ surguciul ca o stea,
    +i surlele s[ c`nte, =i tunul s[ detune,
    +i clopotele toate ]n cale-mi s[ tot sune.
    +-apoi, Ciubere drag[, eu am cugetul drept
    +i mult =i greu se bate a mea inim[-n piept
    C`nd =tiu c[ tronul \[rii e dreapta mo=tenire
    A lui Ciub[r.
                               CIUB{R
                         (]mbr[\i=`nd pe Despot)
                Ah! frate, e=ti bun, bun peste fire.
    Nu eu c`nd vine fala a= zice ba!... Nu eu!
    Hei! c[ci nu vrea norocul s[ fiu ]n locul t[u!
                               DESPOT
    Ai vrea?
                               CIUB{R
               Cum nu?
                               DESPOT
                    E lesne.
                               CIUB{R
                           Cum, cum, cum?
                               DESPOT
                                             Foarte lesne.
                               CIUB{R
    Dar cum?
                               DESPOT
             Te schimb[-n Despot din cap =i p`n-]n glezne.
    +i m`ini ]n zori de ziu[ poporul adunat
    }n locul meu te-a duce pe tine la palat.
                               CIUB{R
    M`ini?
86                                                              Vasile Alecsandri

                                 DESPOT
           M`ini. (}n parte.) S-a prins nebunul.
                                 CIUB{R
                                 (]nc`ntat)
                              Despot, m-ai scos din minte.
     Domn!... eu, Ciub[r!... d[-mi iute a ta ]mbr[c[minte,
     D[-mi p[l[ria.
                                 DESPOT
                      Na-\i-o.
              (Ciub[r schimb[ hlamida pe mantaua lui Despot.)
                                 CIUB{R
                             +i-n schimb, na stema mea,
     Dar fii cu ]ngrijire s[ nu te culci pe ea.
                    (Schimb[ stema pe p[l[ria lui Despot.)
                                 DESPOT
     Ce-\i pas[; m`ini te-a=teapt[ o stem[-mp[r[teasc[.
                                 CIUB{R
                                  (vesel)
     A! =tiu c[ L[pu=neanu de ciud[-o s[ plesneasc[.
                                 DESPOT
     Acum ici, l`ng[ mas[, te-a=eaz[ lini=tit
     +i stai ca un om mare pe g`nduri ad`ncit.
                          (Ciub[r se pune pe scaun.)
     A=a, =i p[l[ria pe frunte \i-o apas[,
     Nicicum s[ te cunoasc[ cine-ar intra ]n cas[.
                                 CIUB{R
     Bine-i a=a?
                                 DESPOT
                   Prea bine.
                                 CIUB{R
                             Dar tu ce-ai s[ devii?
Despot-Vod[                                                                        87

                                    DESPOT
    Eu dintre mor\i, Ciubere, m[-ntorc printre cei vii.
    Noroc de-acuma nou[!... cu pene-mprumutate
    Tu zbori c[tre m[rire, eu, c[tre libertate!
    (}mbr[cat cu hlamida =i ]ncoronat cu stema lui Ciub[r, vine ]n fa\a scenei.)
    Nebun aici intrat-am? nu =tiu, dar nebun ies.
    Privi\i!... din pompa lumii cu ce, vai, m-am ales?
    Cu-o stem[ de h`rtie, cu-o c`rp[ de hlamid[,
    Cu tot ce poate face pe oameni ca s[ r`d[.
    Dar bun[-i r[zbunarea!... pre sf`ntul Dumnezeu,
    Voi r`de mult mai tare =i eu la r`ndul meu!
                                      (Iese.)
                                   UN GLAS
                                    (afar[)
    Stai! Cine-i?...
                                   DESPOT
                            (imit`nd glasul lui Ciub[r)
                   Ciub[r-Vod[.
                                    GLASUL
                                   Treci.
                              (Hohote de r`s afar[.)
                                    CIUB{R
                                     (singur)
                                      Prost!... s[-mi lase mie
    Tot ce-i mai scump, m[rire, putere, avu\ie,
    +i el s[ nu vroiasc[ a fi chiar domnitor!
    Nebun! (Casc[.) Dar eu cu minte... m[-nal\... =i zbor, =i zbor
    Sus, sus pe v`rful lumii ce visul ]i arat[
    C`nd omul m`ndru doarme cu gura lui c[scat[...
    Pozna=[ ]nt`mplare! (Casc[.) eu domn, eu domn, eu domn!
    Pe tron... m[ urc... cu fal[... =i ]ns[... cad de somn!
                          (Adoarme cu capul pe mas[.)
88                                                                    Vasile Alecsandri

                                  ACTUL III
       Salon ]n castelul lui Laski, ]n Ardeal. }n fund, u=[ mare =i larg[ de
       capel[. }n dreapta, u=[ tainic[. }n st`nga, u=[ mare. Al[ture cu capela,
       o fereastr[. Panoplii =i portrete de palatini pe pere\i. O canapea ]n
       dreapta, planul I. O mas[ mic[ l`ng[ ea. Pe mas[ un scrin cu giuvaiere.


                                     SCENA I
                     C A R M I N A , D E S P O T (pe canapea)

                                   CARMINA
     Tu e=ti, iubite Despot! te-ascult, te simt, te v[d.
     Tu e=ti, inima-mi spune, =i tot nu m[ ]ncred.
                                     DESPOT
     Eu sunt, eu, l`ng[ tine, iubita mea Carmin[.
                                   CARMINA
     Gr[ie=te-mi, prelunge=te p[rerea mea divin[,
     }mi pare c[ sunt prada celui mai dulce vis.
     El sufletu-mi ]ng`n[ =i raiul mi-a deschis.
                                    DESPOT
                             (cuprinz`nd-o cu bra\ele)
     Nu vezi?... a zburat visul l[s`ndu-mi mie prada.
                                   CARMINA
     Ah! Despot, scumpe Despot, m[ cred c[-s ]n Grenada!
     Vorbe=te-mi tu de d`nsa cu glasul t[u iubit,
     S[ m[ report ferice ]n g`ndul meu r[pit
     La patria-mi cu soare, cu-amor, cu poezie...
     O! magic[ Grenad[! o dulce-Andaluzie! (Pl`nge.)
                                     DESPOT
     Carmina...
                                   CARMINA
                   Ah! m[ las[ s[ pl`ng... mi-e dor...
Despot-Vod[                                                           89

                               DESPOT
                                                     Nu vreu.
    Vreu s[-mi z`mbe=ti.
                             CARMINA
                        (z`mbind printre lacrimi)
                       Vrei?... fie... (Pl`nge.) Ah! nu pot, scumpul meu.
                               DESPOT
    De ce at`tea lacrimi c`nd dup[ desp[r\ire
    Ne reg[sim ferice ]n leag[n de iubire?
    C`nd Laski-i dus departe =i oaspe\ii cu el?
    G`nde=te, suntem siguri, noi singuri ]n castel.
                              CARMINA
    M[ iart[... sunt muncit[ de-o crud[ presim\ire...
    Fantasma mor\ii zboar[ pe-a mea ]nchipuire...
    De ce te-ai dus de-aice, de ce m-ai p[r[sit?
                               DESPOT
    Pentru c[-mi e=ti tu drag[, pentru c[ te-am sl[vit,
    Pentru c[-n exaltare, ]mpins de-a mea sim\ire,
    Am vrut sub cer s[-\i caut un cuib de fericire;
    Am vrut, l[rgind ]n ochi-\i a lumii orizon,
    S[-\i pun pe frunte-o stem[ =i la picioare-un tron;
    Dar soarta p`n-acuma s-au ar[tat contrar[...
                              CARMINA
    Ah! lipsa ta, iubite, a fost mult mai amar[!
    Ai p[timit tu, Despot, =tiu, multe-ai p[timit,
    Dar eu, eu f[r’ de tine aici cum am tr[it?
    }n lacrimi, ]n durere, ]n grij[, ]n mustrare,
    Lipsit[ de-orice sprijin, str[in[ de sperare,
    }nchis[-n aste plaiuri s[lbatice, pustii,
    C[t`nd ziua =i noaptea pe drumuri, dac[ vii,
    +i-n loc de tine, Despot, g[sindu-m[ cu cine?
90                                                       Vasile Alecsandri

     Cu so\ul meu, cu Laski, b[tr`n, gelos de mine,
     Cu Zay, al s[u prieten, un ungur ]ng`mfat
     Ce vecinic m[ insult[ cu-amoru-i desfr`nat,
     +i al\ii de-ai lui Laski tovar[=i de be\ie
     Care-i m[n`nc[-avutul r`vnind a lui so\ie.
                               DESPOT
     +i eu, ]n gheara mor\ii de dou[ ori cuprins,
     Am fost ca prin minune din cle=tetu-i desprins
     Prin aste talismanuri, pre\ioase suvenire
     De tine date mie ]n ziua de pornire, (arat[ scrinul pe mas[)
     C[ci glasul lor ]n tain[ ziceau: fii fericit!
     Carmina te a=teapt[, de d`nsa e=ti iubit.
                             CARMINA
     Ah!
                               DESPOT
         Numai pentru tine =i pentru altul nime
     Am vrut s-ating ]n zboru-mi a lumii ]n[l\ime;
     Am vrut =i tot vreau ]nc[ norocul a cerca
     Al[ture cu mine pe tron a te urca,
     Tu prin a ta frumse\[ regin[ e=ti n[scut[.
     Eu vreau s[ fii prin mine ]n raze ]nv[scut[.
     Destule zile negre m`hnirii ai jertfit,
     E timp ca s[ reintri ]n nimbul str[lucit
     Lipit[, alintat[ ]n dulce leg[nare,
     Pe-o inim[ fierbinte =i plin[ de-adorare.
                             CARMINA
     O! vis din soare!
                               DESPOT
                     Visul va fi realizat,
     Carmin[, c[ci amorul e zeu ]naripat,
     +i el ne va conduce, pereche-ncoronat[,
     Pe tronul cu splendoare din \ara-nvecinat[.
Despot-Vod[                                                         91

                               CARMINA
    Pe tron! (}n parte.) Dorul meu falnic!
                                DESPOT
                                         Dar!... orice tu dore=ti
    Se va-mplini!... zi numai, iubito, c[ vroie=ti.
                               CARMINA
    A! cine-i la-ntuneric =i fuge de lumin[?
    Dar ce pot face?... spune-mi.
                                DESPOT
                                   Mult poate o regin[!
    Pe Laski =-ai t[i oaspe\i de vrei a-ndupleca
    }n calea-mi ]ndr[znea\[ cu mine-a s-arunca,
    Noi doi avem m[rirea, ei fal[ =-avu\ie.
                               CARMINA
                                 (decis[)
    Cu to\ii, Despot, ast[zi se vor ]nchina \ie.
                                DESPOT
    O! scumpa mea domni\[, tu m[ re-nsufle\e=ti.
    Ce jertfe vrei?
                               CARMINA
                  Vreau numai... pe tron s[ m[ iube=ti.
                                DESPOT
    Ah! via\a mea ]ntreag[ a ta-i! (O str`nge la piept.)
                         (Zgomot de cai ]n curte.)
                               CARMINA
                          (merg`nd la fereastr[)
                                  Ce-aud afar[?
    A!... Laski =i prefectul Zay vin... Iat[-i, la scar[
    Au =i sosit... O! Doamne, ce sup[rare!
92                                                              Vasile Alecsandri

                                   DESPOT
                                          Zay
     Dispune de-o o=tire cu zece mii de cai.
     El poate s[ m-ajute.
                                 CARMINA
                         Cum?
                                   DESPOT
                                  Lu`nd ]nvoire
     De la-mp[ratul.
                                 CARMINA
                    Bine; azi am s[-i fac primire
     Ca niciodat[, ]ns[ gelos s[ nu apari.
     (R`z`nd.) Zay crede c[-i Apolon pierdut printre maghiari.

                                  SCENA II
                      C A R M I N A , D E S P O T, L A S K I

                                    LASKI
                                    (afar[)
     Carmina!
        (Carmina se dep[rteaz[ de Despot =i merge spre u=a din st`nga.)
                                 CARMINA
                                 (lui Despot)
              Vine.
                                    LASKI
                   (intr`nd prin st`nga, s[rut[ pe Carmina)
                  Carmen!... A! Despot?... scumpe frate.
                                   DESPOT
     Scumpul meu Laski!
                                    LASKI
                          Cum?... pe nea=teptate?
     Ce v`nt, ce ]nt`mplare la noi iar te-au adus?
     C`nd ai venit?
Despot-Vod[                                                                93

                                  CARMINA
                      Chiar ast[zi.
                                   DESPOT
                                      +i multe am de spus.
                                    LASKI
    Zi, sunt cu ner[bdare...
                                  CARMINA
                           Laski, o ]nt`lnire
    }=i pierde, c`nd sunt martori, sincera ei pornire.
    Ave\i, cred, multe taine... aice dar v[ las.
                                    LASKI
    Mergi, drag[, ]n gr[din[; acolo au r[mas
    +i Zay =-ai no=tri oaspe\i...
                                  CARMINA
                                  M[ duc.
          (Ea preschimb[ cu Despot o ochire fugitiv[ =i iese prin st`nga
                       condus[ de Laski p`n[ la u=[.)


                                  SCENA III
                              D E S P O T, L A S K I

                                    LASKI
                             (]ntorc`ndu-se repede)
                                       Acum r[spunde:
    Prin mari furtuni trecut-ai... o =tiu; ]ns[ de unde
    Revii?
                                   DESPOT
        De la Moldova, din iad, unde am fost
    Zdrobit, =i vin la tine s[ caut ad[post.
                                    LASKI
    Cum? tu renun\i?...
94                                                        Vasile Alecsandri

                                 DESPOT
                         Nu, Laski!... un om viteaz din lupt[
     Nu se retrage grabnic c`nd arma lui e rupt[.
     Destinul crunt l-oi fr`nge din nou sub pa=ii mei.
                                  LASKI
     A! bravo!... A=a, Despot, te vreau.
                                 DESPOT
                                        A=a m[ vrei?
     Iubite Laski, crede c[-n via\a-mi tulburat[
     Nu am pierdut credin\a ]n tine niciodat[.
     Deci vin aice iar[ ca barca la liman
     +i-\i zic: ]ntinde-mi m`na... sunt domn p`n[-ntr-un an!
                                  LASKI
     +i m`na =i averea toat[-a mea putere
     Sunt ale tale, Despot... Dispune,-ordon[, cere,
     Ce vrei?
                                 DESPOT
              Vreau bani =i oameni.
                                  LASKI
                                     Bani? voi amaneta
     Mo=iile, castelul, =i sper a c[p[ta
     Vreo zece mii de galbeni... de nu, chiar le voi vinde
     Ca s[ putem ]n grab[ r[zboiul a-ntreprinde.
                                 DESPOT
     At`ta sum[ numai?
                                  LASKI
                          Mai mult nu cred s[ pot,
     C[ci... \i-o declar ]n tain[, sunt ruinat de tot.
                                 DESPOT
     Tu, ruinat?
Despot-Vod[                                                   95

                                LASKI
                 A! frate, nu-nt`rzie ruina
    C`nd Laski-i palatinul =i Carmen palatina!
    *Eu, =tii, cu m`na spart[, n[scut risipitor,
    *De tot ce-i scump, tablouri, cai, arme, iubitor,
    *|in`nd casa deschis[ ]n care tot drume\ul,
    *Zi, noapte, ]=i g[se=te culcu=ul =i ospe\ul,
    *La v`rst[-naintat[ pierdut de-namorat,
    *Cu-o nobil[ spaniol[ voios m-am ]nsurat,
    *Carmina din Grenada, silfid[-nc`nt[toare
    *Cu foc de soare-n suflet =i-n ochi cu foc de soare!...
    *Sosit[-aici, s[rmana!... ]n tristul meu castel,
    *Ur`tul o cuprinse =i, ca s-o scap de el,
    *Am aruncat cu pumnul ]ntregul meu tezaur,
    *Vroind s[-ntind pe cale-i un lung covor de aur...
    *Am adunat ]n juru-i poe\i =i baladini
    *+-o curte-mp[r[teasc[ de neao=i palatini...
    *Dar oricare f`nt`n[ de la o vreme seac[...
    *Ce vrei?... =-a mea avere c[tre secare pleac[!
    Deci azi, ca juc[torul ce-arunc[ nu-n zadar
    Pe cartea unui altui chiar ultimul dinar,
    Vroiesc cu tine, Despot, s[ fac tov[r[=ie
    De c`=tigat ]n parte, eu bani =i tu domnie...
    +-arunc pe a ta carte ]ntregul meu avut.
                               DESPOT
    Eu, domn, ]\i dau Hotinul cu-ntregul s[u \inut,
                                LASKI
    Primesc! noroc!
                          (Dau m`na am`ndoi).
                               DESPOT
                    Dar oameni?
96                                                          Vasile Alecsandri

                                LASKI
                                    Oameni? A! hoit s[ fie,
     De corbi nu este lips[... C`\i trebuie? o mie,
     Trei, patru, =apte, zece?... ]n v`nt c`t oi striga,
     Mul\ime de str`nsur[ aici va alerga,
     *Ho\i buni de =treang, la =treanguri meni\i cum li se cade,
     *Ce =tiu numai s[ ard[, s[ taie =i s[ prade.
     *Chiar ]n castel acuma avem c`\iva str[ini,
     *N[prasnici =efi de bande, eroici spadasini
     *Ce v`ntur[ Europa cu spada vecinic goal[,
     *C[t`nd moartea-n r[zboaie =-av`nd groaz[ de boal[.
     *Villel care comand[ cincizeci de burghinioni,
     *Rozel ce are-n m`na-i o sut[ de valoni
     *+i Sedle\ =i Legmanul cu mult[ c[l[rime,
     *+-Anton iubit fanatic de crunta secuime,
     *+i al\ii mul\i, afar[ de to\i voinicii mei
     *Ce-s lupi c`nd n-au prilejul ca s[ devie lei.
                               DESPOT
     Prea bine, dar cu-o m`n[ de bravi, c`t de bravi fie,
     A merge la Moldova ar fi o nebunie.
     +tii ]nsu\i: moldovanul e iute la r[zboi.
     Tot omul e ]n stare a se lupta cu doi.
     Ne trebuie-o putere, pot zice-mp[r[teasc[.
     Nu se ]nvinge lesne o \ar[ rom`neasc[...
     Ce zici de Zay prefectul?... El este ascultat
     De Ferdinand?... Cum oare l-am face aliat?
                                LASKI
     O! de-ar vrea Zay, complotul cu sprijinul s[u tare
     Ar merge strun[, ]ns[...
                               DESPOT
                           Ce stric[ o cercare?
Despot-Vod[                                                             97

                                LASKI
    Hai s[ cerc[m, dar afl[ c[ Zay, prefect regal,
    |i-a cere-n schimb de sprijin ca s[ devii vasal
    Lui Ferdinand.
                               DESPOT
                    Eu?
                                LASKI
                      Spune: prime=ti cu el a face
    Tratat de ]nchinare fie-n r[zboi sau pace?
                               DESPOT
                             (dup[ o pauz[)
    Primesc.
                                LASKI
              Deci ad[ m`na... Noroc!... =-acuma hai
    }n turn... Acolo tainic s[ te-nvoie=ti cu Zay...
    Dar, isc[lind tratatul, vei fi tu cu credin\[?
                               DESPOT
    Credin\a cea mai sf`nt[... (}n parte.) C`t mi-a fi de priin\[.
                                LASKI
    Moldova ]nchinat[ lui Ferdinand... Ce dar!
    +i pentru-a lui coroan[ ce scump margaritar!
                               DESPOT
    Prea bine; d[ de =tire lui Zay c`t mai degrab[.
                                LASKI
    Merg; tu ascute-\i limba =i s[ te v[d la treab[...
                           (Iese prin dreapta.)
                               DESPOT
    N-ai grij[,-n trei cuvinte pe Zay l-am ]ncurcat (]n parte, vesel)
    Prin farmecul Carminei, frumosul avocat.
                            (Iese dup[ Laski.)
98                                                        Vasile Alecsandri

                              SCENA IV
        CARMINA, ROZEL, SOMMER, ANTON SECUIUL
              =i al\i aventurieri (Intr[ pe u=a din st`nga.)

                               ROZEL
     *Contes[, Francisc Primul, al Fran\ei galant rege,
     *Erou, poet =i vesel, iubea mult a culege
     *Pe c`mpi de s`nge lauri, ]n lume desfat[ri
     *+i pe frumoase buze fierbinte s[rut[ri.
     *Eu am, francez ca d`nsul, aceea=i aplecare
     *+i pentru vitejie =i pentru s[rutare.
                             CARMINA
                              (r`z`nd)
     *Te cred, ]ns[ un rege cu titlul de galant,
     *C`nd n-ar purta coroan[, cum s-ar numi?
                              ANTON
                             (posomor`t)
                                               *Berbant.
                               ROZEL
     *A fi berbant e prob[ de-o inim[-arz[toare
     *+i de-o natur[ vie, artist[, sim\itoare,
     *Ce lesne se ]nal\[ spre tot ce-i luminos,
     (r`z`nd) L[s`nd pe-Anton Secuiul s[ morm[ie pe jos.
                               ANTON
                               (]n parte)
     *Fr`nd tue=!
                              SOMMER
                *Francisc Primul, rege-n galanterie,
     *A =i compus, ]mi pare, o mic[ poezie,
     *Un c`ntec, o deviz[ cu vesel ]n\eles?
                               ROZEL
     *Dar, Sommer, aste versuri ce le c`nta ades:
Despot-Vod[                                            99

                *Femeia este schimb[toare,
                *Nebun cine se-ncrede-n ea!
                              CARMINA
    *A! pentr-un galant rege ideea nu-i galant[.
                                ROZEL
    *Eu am mai completat-o prin ast[ variant[:
              *Femeia des e schimb[toare,
              *Ferice cui se-ncrede-n ea!
              *Ah! deie-mi dulcea sa favoare
              *+i schimbe-se-apoi c`t a vrea!
                                (To\i r`d)
                              CARMINA
    *Bravo, Rozel!
                                ANTON
                    *Palavre!... mai bine-n r[zboire
    *A= vrea ca s[ se schimbe aceast[ amor\ire
    *Ce se nume=te pace, c[ci timpul de r[gaz
    *Preface-n om netrebnic pe omul cel viteaz.
                              CARMINA
    *Cum? prefera\i r[zboiul dec`t o via\[ lin[?
                                ANTON
    *Da! palo=ului nostru i-e team[ de rugin[.
                                ROZEL
    Contes[, – orice fiin\[ se na=te pre p[m`nt
    Cu-o tainic[ menire, c-un dor =i c-un av`nt,
    Noi s[ ne batem, floarea s[ scoat[ dulci parfume
    +i dumneata, contes[, s[ fii iubit[-n lume.
                              CARMINA
    Ei bine, fi\i dar veseli; eu cred c[ nu t`rziu
    Se va preface-n fapt[ un dor at`t de viu.
100                                                          Vasile Alecsandri

                                  ROZEL
      Ne-n=eli?
                                CARMINA
               Nu; am o veste, o veste cum v[ place...
      De c`nd a voastr[ arm[ dormind ]n teac[ zace
      Ur`tul v[ m[n`nc[ de vii; sunte\i m`hni\i,
      Cu ochii stin=i, la fa\[ galbeni =i ve=tezi\i,
      C`t cine-acum v[ vede =i cine v[ cunoa=te
      Se-ntreab[ cu mirare: Ce sunt? osta=i ori moa=te?
                                  ANTON
      A=a-i!... dec`t ur`tul, mai bine =treangu-n g`t...
                                CARMINA
      Eu v-am g[sit de lucru =i leacul de ur`t.
      Sus palo=ul la soare!... sus fruntea!... v`ntul bate
      +i-ndeamn[ a naval[ ]n \[ri ]nvecinate.
      Vroi\i voi dup[ d`nsul cu to\i s[ v[ lua\i?
                                   TO|I
      Vrem!... unde?
                                CARMINA
                       Nu departe... colea, peste Carpa\i.
                                  ANTON
      Cum? la Moldova?... Ellien!
                                CARMINA
                                     Acolo st[p`ne=te
      Un domn pe care \ara ]ntreag[ ]l ur[=te.
      C`t ]\i sufla deasupr[-i, din tron el va c[dea
      +i toat[-a lui avere a voastr[-a r[m`nea.
                                  ROZEL
      Dar tronul s[u?
                                CARMINA
                       Acelui cu inima regeasc[
Despot-Vod[                                                               101

    Ce-a =ti cu m`na larg[ pe to\i s[ r[spl[teasc[,
    Lui Despot.
                                     TO|I
                   Despot?
                                    ROZEL
                          Fie!... de-l vrei, =i eu ]l vreu.
                                   ANTON
    +i eu!
                                 CEILAL|I
          +i eu!
                                 CARMINA
                                  (]n parte)
               O! Despot, e=ti domn, iubitul meu!
    Cur`nd dorin\a noastr[ va fi realizat[!

                                  SCENA V
          Cei dinainte, D E S P O T (vine repede din dreapta, tulburat)

                                   DESPOT
    Amici!... din turn z[rit-am o numeroas[ ceat[
    Venind despre Moldova cu steag moldovenesc.
    Ei par c[ vin aice... E poate-un sol domnesc
    Trimis de L[pu=neanu ]n goan[ dup[ mine.
                                 CARMINA
    Ce?... ]n castelul nostru?
                                  DESPOT
                                 (la fereastr[)
                             Privi\i! aice vine!
    Dar!... ceata l`ng[ poart[, afar[, s-a oprit.
                                    ROZEL
    De-a fi un sol de pace, s[ fie bun sosit,
102                                                                    Vasile Alecsandri

      De nu, amar de d`nsul!... cu ast[ pal[ vie
      }i dau pe ceea lume o grabnic[ solie.
                                     CARMINA
      Ba nu, Rozel; stai pa=nic... De-a fi sol moldovan,
      Ca s[ sc[p[m pe Despot urmeaz[ al meu plan...
                                       ROZEL
      Cum?
                                     CARMINA
           Mergi de preg[te=te capela funerar[
      Ca pentru-o-nmorm`ntare.

                                      SCENA VI
      Cei dinainte, L A S K I (intr[ din dreapta), P I S O Z K I (intr[ din st`nga)

                                        LASKI
                              Ce vuiet e afar[?
      Ce oameni sunt la poart[?
                                     CARMINA
                                     (la fereastr[)
                                 Pisozki-n foi=or
      De sus cu ei gr[ie=te... vom =ti cur`nd ce vor.
      Iat[-l c[ vine.
                                      PISOZKI
                                      (intr`nd)
                  Pane!... sosit-au cu putere
      Un sol de la Moldova.
                                        LASKI
                                 Ce caut[? ce cere?
                                      PISOZKI
      Nu =tiu, ]ns[ de Despot, sosind, a ]ntrebat.
                                      DESPOT
      De mine?... L[pu=neanu ]n urme-mi a c[lcat...
Despot-Vod[                                              103

                                  LASKI
                                (lui Pisozki)
    Mergi!... por\ile deschide!... osta=ii s[ se-adune
    }n =iruri p`n’ la scar[; fanfarele s[ sune
    +i steagul s[ se-nchine deplin desf[=urat
    }n calea lui, c[ci solul e ca =i-un ]mp[rat.
    Mergi.
                               (Pisozki iese.)
                                CARMINA
              Laski, ast[ pomp[?...
                                  LASKI
                                E dreapt[; se cuvine.
                                CARMINA
    Dar se cuvine, spune, din cas[ de la tine,
    R[pind pe al t[u oaspe un bra\ ]ndr[znitor,
    S[ lase-o pat[ neagr[ pe vechiul t[u onor?
                                  LASKI
    Contes[, te alin[. B[tr`nul Laski =tie
    A-=i ]mp[ca onorul cu sacra-i datorie.
    Lui Sigismund al nostru credin\[ am jurat.
    Respect pe el ]n solul trimis de-un aliat.
                                CARMINA
    Respect[ tu cal[ul, eu respectez victima.
    |in oaspele ]n cas[ =i dau afar[ crima,
    C[ci e o crim[ oarb[ de-a vinde-oaspele s[u.
                                 DESPOT
    Mai bine moarte mie!
                                CARMINA
                          T[cere!... te scap eu.
    Cu mine vin[-n grab[; prin moarte simulat[,
    S[ te ferim, amice, de moarte-adev[rat[.
                        (Iese cu Despot prin dreapta.)
104                                                                  Vasile Alecsandri

                                      LASKI
      A! planu-i bun; v[ duce\i.
                                 (Fanfare ]n curte.)


                                   SCENA VII
  L A S K I , A N T O N S E C U I U L , S O M M E R =i ceilal\i oaspe\i ]n dreapta,
  PI S O Z K I , T O M A C A L A B A I C A N U L , urmat de seimeni, C A R M I N A

                                    PISOZKI
                                 (intr[ anun\`nd)
                                    Solul!
                                      LASKI
                         (f[c`nd doi pa=i ]naintea solului)
                                             Fii bun venit!
                                      TOMA
         (intr[ prin u=a din st`nga, ]ntov[r[=it de doi c[pitani de seimeni)
      Eu, Toma, sol de pace, ]n numele sl[vit
      Lui Vod[ L[pu=neanu, Domn \[rii moldovene,
      +i-n numele lui Sigmund, Domn \[rii ardelene,
      Vin ca s[ cer pe Despot aici ad[postit.
      Lui Vod[ el e du=man viclean =i ne-mbl`nzit;
      Deci viu =i-ntreg am ordin s[-l iau, s[-l duc ]n \ar[.
      Am zis.
               (Carmina reintr[ =i se opre=te l`ng[ u=a din st`nga.)
                                      LASKI
      E=ti sol de pace?... deci, Toma, ]\i zic iar[
      Bine-ai intrat ]n cas[-mi... =i iat[-al meu r[spuns:
      }n zidurile mele oricine a p[truns
      Devine-un oaspe sacru, c[ci legea ospe\iei
      }i pune-un scut puternic sub pav[za fr[\iei.
Despot-Vod[                                               105

    Aici eu sunt st[p`nul!... Aici st[p`n sunt eu
    Mai mult dec`t un rege st[p`n pe tronul s[u,
    +i nime n-are voie, =i nime drept nu are,
    Cer`ndu-mi pe-al meu oaspe, s[-mi cear[ o tr[dare!
    Un oaspe face parte din zidul str[mo=esc
    Precum onorul sacru din suflet omenesc.
    O piatr[ scoas[... zidul sl[bit se pr[bu=e=te.
    O fapt[ rea... onorul ca frunza ve=teze=te...
    Eu sunt dintr-acei oameni ce vie\uiesc =i mor
    }n casa lor ]ntreag[ cu-ntreg onorul lor!
                               CARMINA
                               (]naint`nd)
    Bine, Laski.
                                 TOMA
                Destul[ at`ta limbu\ie.
    Nu m[ uime=ti pe mine cu seaca ta m`ndrie.
    |i-am spus c[ vreau pe Despot viu... ]n zadar pe el
    Tu cerci de a-l ascunde ]n vechiul t[u castel...
                               CARMINA
    Castelul n-are team[ de oaspe\i a r[spunde.
    Pe vii el nu-i tradeaz[, pe mor\i el nu-i ascunde.
    Despot e mort!
                                 TOMA
                    Mort, Despot?
                               CARMINA
                                 }l ceri tu ]n zadar.
    A fost r[nit de moarte trec`nd peste hotar
    +-au espirat aice ]n cr`ncen[ durere.
                                 TOMA
    Nu cred; e iscodire viclean[ de muiere.
    Seimeni! naval cu to\ii... Castelul cerceta\i
    }n numele lui Sigmund =i L[pu=neanu.
                      (C`\iva seimeni intr[ pe scen[.)
106                                                                    Vasile Alecsandri

                                     CARMINA
                             (se repede ]naintea osta=ilor)
                                            Sta\i!
      Vroi\i pe Despot?... Iat[-l!... (Deschide u=ile din fund.)
         Not[: Se vede l[untrul capelei luminat[ cu policandre. Pe o mas[
         acoperit[ de catifea neagr[ st[ Despot lungit, palid ca un mort, =i cu
         crucea pe piept. C`\iva c[lug[ri ]l ]nconjur[ purt`nd tor\e aprinse.
         Rozel, deghizat ]n capucin, st[ ]n genunchi l`ng[ catafalc. Un cor de
         glasuri, ]mpreunat de acordurile unui organ, psalmodiaz[: “Beati qui
                                moriuntur in Domino ”.
                                      TOMA
                            (oprindu-se l`ng[ u=a capelei)
                                          Mort?
                                     CARMINA
                                           Mort!... Te du de spune
      Lui Vod[, a sa frunte cu lauri s-o ]ncunune.
      El a ucis pe Despot!
                                        TOMA
                              E mort!... Chiar mort ]l vreu.
      (Face un pas. Rozel se scoal[ =i se pune ]n fa\a lui Toma pe pragul capelei.)
                                       ROZEL
      }n l[turi to\i!... Cadavrul este-a lui Dumnezeu.
                                      TOMA
                                    (amenin\[tor)
      }n l[turi tu!...
                                       ROZEL
                Profane, turbarea-\i e semea\[.
      Respect[ m[car moartea ]n omul f[r’ de via\[.
                             (Laski ]nainteaz[ maiestos.)
      Stai, Toma!... L[pu=neanu a vrut pe Despot viu.
      Solia-\i ]nceteaz[ aproape de sicriu.
Despot-Vod[                                                                  107

          (Toma st[ pu\in nedumerit, ]n vreme ce u=a capelei se ]nchide,
           dup[ ce mai ]nt`i Rozel =i al\i osta=i deghiza\i ]n c[lug[ri au
                   ie=it =i s-au pus de paz[ dinaintea capelei.)
                                     TOMA
                                  (c[tre seimeni)
    E mort! pentru domnie deci team[ nu mai este.
    Haide\i, lui L[pu=neanu s[ ducem ast[ veste.
                               (Iese cu seimenii lui.)
                                   CARMINA
                                   (la fereastr[)
    S-a dus, curtea-i de=art[ =i poarta s-a ]nchis.
                            (Merge la u=ile din fund.)
    Despot!
                    (U=ile se redeschid. Despot apare pe prag.)


                                  SCENA VIII
                       Cei dinainte, D E S P O T, R O Z E L

                                    DESPOT
              Iat[-m[-s iar[ mai viu =i mai decis!
                 (}nainteaz[ ]n mijlocul scenei, sco\`nd spada.)
    Din toate-a noastre spade s[ facem to\i o spad[,
    Pe Vod[ L[pu=neanu la vulturi s[-l d[m prad[.
                                     ROZEL
    Pas, Despot!... unde-i merge, voio=i mergem =i noi!
                                    DESPOT
    Norocul =i izb`nda cu mine =i cu voi!
    S[ d[m armelor noastre atingerea fr[\easc[.
                      (To\i ]n fund ating v`rfurile spadelor.)
    Sc`nteia-nfl[c[r[rii din ele s[ zbucneasc[,
    +-acea sc`nteie zboare ca fulger r[zbitor
108                                                                    Vasile Alecsandri

      Lui L[pu=neanu-n frunte s[ scrie: tr[d[tor!
      Acum el mort m[ crede?... Eu mort, =i el ]n via\[,
      E timp viul cu mortul s[ se-nt`lneasc[-n fa\[.
      La arme, fra\i!
                                        TO|I
                        La arme!
                                      DESPOT
                               Ca domn sau ca osta=,
      }n luptele de moarte m[ jur a fi frunta=!
      La lupte, fra\i!
                                        TO|I
                        La lupte!
                                       LASKI
                              Deci haide\i, fiecare
      S[ ne-adun[m osta=ii ]n codri, la hotare.
                                        TO|I
      Hai!
                                      DESPOT
          Gloria v[ cheam[!... zbura\i la glasul ei!...
                                       LASKI
      Ha!... moarte sau izb`nd[!
                                      DESPOT
                                     Izb`nd[, fra\ii mei!
       (To\i pleac[ prin st`nga. Laski se ]ntoarce de la u=[ =i zice lui Despot:)
                                       LASKI
      Tu, stai ascuns aice p`n’ ce \i-i lua zborul.
      Te las. (Iese.)
                                      DESPOT
                                 (]ntinz`nd bra\ele)
                Carmina!...
                                  CARMINA
                        (arunc`ndu-se ]n bra\ele lui Despot)
                             Despot!
Despot-Vod[                                                                     109

                                    DESPOT
                                    Al nostru-i viitorul!...
                              (Cortina cade.)



                                  ACTUL IV
       Sala tronului ]n palatul de la Suceava. }n dreapta, pe planul I, o
       fereastr[. Pe planul II, tronul cu cortine de catifea staco=ie =i cu
       torsade de aur. }n fund, arcade ce se deschid pe o alt[ sal[ mare. }n
       st`nga, u=a apartamentului domnesc. Pe pilastrele arcadelor, panoplii,
             dintre care una compus[ de armele lui +tefan cel Mare.


                                    SCENA I
         L I M B { - D U L C E , J U M { T A T E (]n sentinele l`ng[ arcade)

                                LIMB{-DULCE
    Ai fi crezut, f`rtate, acum trei ani =-o lun[,
    C[ Despot, ca un fulger plecat dintr-o furtun[,
    Pe L[pu=neanu-n frunte de-a dreptul va lovi
    +i oastea lui domneasc[ ]n clip[-o va strivi?
                                  J U M { T AT E
    Hei! dac[ v`nz[torul Mo\oc nu-ntorcea cuiul
    }n broasca \[rii, Despot =i Zay =i-Anton Secuiul
    Nu-ntrau a=a de lesne ]n \ar[... dar Mo\oc...
    Tr[darea cic[-i fiar[ cu zece limbi de foc.
                                LIMB{-DULCE
    Ce vrei?... a=a e lumea! =i, iat[, ca prin vraj[,
    El domn, =i noi, pl[ie=ii, la u=a lui de straj[.
                                  J U M { T AT E
    Hei! bine zicea tata: La noi s[ nu te miri
    Aici c`nd ]i vedea plopii d`nd flori de trandafiri.
110                                                         Vasile Alecsandri

      C`te-am v[zut cu ochii de c`nd suntem pe lume!
      R[zboaie, n[v[lire, l[custe, focuri, ciume,
      +i dintre toate r[ul cel mai ]ngrozitor —
      Lupta-ntre fra\i, pieirea s[rmanului popor!
                             LIMB{-DULCE
      Ad`nc \i-e rostul!... parc[ te-aud citind pe carte.
      Dar Vod[ L[pu=neanu =tii unde-i?
                                J U M { T AT E
                                     H[t... departe,
      }n |arigrad, cu Doamna =i copila=ii s[i.
                             LIMB{-DULCE
      Ce-o fi f[c`nd el oare?
                                J U M { T AT E
                             El!... pa=te bobocei.
                             LIMB{-DULCE
      Ba, mai degrab[-a= crede c[ Vod[ alungatul
      Pe Despot, m[ri,-l pa=te ]ntocmai ca p[catul.
                                J U M { T AT E
      Se poate, c[ci ]n \ar[, sub domnul ist grecesc
      Str[inii calu-=i joac[ =i zilnic se-nmul\esc,
      }nc`t noi, p[m`ntenii, purt`ndu-i ]n spinare,
      Nu mai avem ]n \ar[ nici loc de ]ngropare.
                             LIMB{-DULCE
      P[m`ntul gras prie=te spinoaselor urzici.
      Moldova-i n[v[lit[ de greci =i eretici,
      +i biruri peste biruri, v`naturi pentru mas[,
      +-un galben pe tot anul de fiecare cas[,
      }nc`t biata sudoare a muncii s-a schimbat
      }ntr-un p`r`u de aur ce curge la palat.
      Pe noi ne duce foamea la margine de groap[
      +i din avutul nostru l[custele se-ndoap[.
Despot-Vod[                                                            111

    R[u e c`nd r`de culmea de mu=uroi, de jos,
    Dar vai de cap c`nd talpa-i m`ncat[ p`n’ la os!...
    Aceste g`nduri negre ]n mine turba-mpl`nt[
    +i, z[u, simt c`teodat[ c[ dracul m[ desc`nt[,
    M`nia fierbe-n mine =i, de n-a= fi pl[ia=,
    De n-a= fi rom`n, frate, m-a= face uciga=!
                               J U M { T AT E
    Hei! asta, Limb[-Dulce, n-ar fi ]nc[ nimic[.
    Rom`nul rabd[ multe, c[ci el e tare-n chic[.
    El are m`na larg[, de=i este s[rac,
    Lipsit de lum`nare, lipsit =i de colac;
    Dar Despot cu p[catul a dat m`na fr[\easc[,
    El r`de cu p[g`nii de legea cre=tineasc[,
    Icoane =i potire el le tope=te-n bani
    +i vrea pe to\i rom`nii s[-i fac[ luterani.
    Crezi tu una ca asta?
                             LIMB{-DULCE
    O fi vroind p[g`nul,
    }l cred, o fi vroind-o... nu vrea ]ns[ rom`nul!
    }n lege ca ]n piele-i n[scut, el bucuros
    D[ pielea, dar r[m`ne ]n lege-i credincios!
                 (Tropote de cai =i strig[te de “Ura!” afar[.)
                               J U M { T AT E
    Dar ce s-aude?
                             LIMB{-DULCE
                     Vine m[ria-sa c[lare.
                               J U M { T AT E
    De unde oare vine acum?
                             LIMB{-DULCE
                              De la primblare,
    Ca totdeauna... Iaca, a =i sosit... La loc! (Se pun ]n sentinele
                                                          ]n fund.)
112                                                                Vasile Alecsandri

                  (Noi strig[te afar[: “Ura! s[ tr[iasc[ Vod[!”)
      Be\ivii strig[ “Ura” cu glas din poloboc.
            (Dup[ intrarea lui Despot, ei se retrag dincolo de arcade.)


                                   SCENA II
                       D E S P O T, L A S K I , S O M M E R

                                   DESPOT
      A! dulce este via\a =i bun[ e puterea
      C`nd Domnul r[sp`nde=te ]n \ar[ m`ng[ierea
      +i mii de mii de glasuri ]ntr-un acord fr[\esc
      Cu-a clopotelor zvonuri ]n cale-i se unesc!
                                   SOMMER
      C`t vulturul e=ti falnic, =i c`t albina harnic,
      C`t toamna cea m[noas[ ]mbel=ugat =i darnic!
      Cum dar s[ nu te-aclame poporul fericit?
                                   DESPOT
      Sunt vesel, m[ simt mare, puternic =i iubit,
      +i de-nt`lnesc m`hnirea, eu r`d, iar ea dispare
      Ca negurile dese c`nd soarele r[sare.
      }mi pare, scumpi prieteni, c[ cerul mai senin
      Creat-a pentru mine cel mai frumos destin
      +i cel mai demn de-un suflet cu-av`nt de ]n[l\are:
      M[rirea-ncoronat[ de-a lumii adorare!
      C[ci m-am n[l\at prin mine =i bra\u-mi hot[r`t,
      Lovind orice obstacol, minuni a s[v`r=it.
                                   SOMMER
      Pe-o bun[ hot[r`re c`nd bra\ul se m[soar[,
      El mic, printr-]nsa cre=te, =i mun\ii mari doboar[.
                                     LASKI
      A=a-i!... pe L[pu=neanu ]nvins, r[t[citor,
      Silitu-l-ai cu spaim[ s[ fug[ la Bosfor
Despot-Vod[                                             113

    +-acolo s[ t`njeasc[ ]n l`nced[ sclavie
    De-a tronului Moldovei duioas[ nostalgie.
                               SOMMER
    Hmm!... L[pu=neanu ]ns[ nu-i om, m[ria-ta,
    Din moartea-i aparent[ a nu se de=tepta.
                                DESPOT
    O =tiu; cunosc prea bine a sale intrigi, ]ns[
    Politica turceasc[ ]n punga mea e str`ns[.
    Ea sufer[ de-o boal[... de aur; eu, bun vraci,
    Vro zece mii de galbeni i-am dat peste haraci,
    +-a=a de bine, Sommer, i-am lecuit durerea,
    C`t Soliman Sultanul mi-a confirmat puterea,
    L[s`nd pe L[pu=neanu str[in de diadem
    +i mie trimi\`ndu-mi o pal[ =-un alem.
    Azi trebuie s[ vie Ahmed Bairactarul
    Cu pomp[-oriental[ ca s[-mi aduc[ darul...
    Boierii ]ns[ nu =tiu de birul ce-am m[rit.
                               SOMMER
    Oricare act ]n tain[ e mult mai nimerit.
                                 LASKI
                                (r`z`nd)
    Dar ce-or zice boierii?... dar ce-a zice poporul?
                                DESPOT
                                (sup[rat)
    Boierii to\i vor zice cum zice domnitorul.
    Poporul e din fire-i blaj`n =i ]n\elept.
    El d[ tot pentru Vod[ c`nd Vod[ este drept.
                                 LASKI
    +i Vod[-i drept!... o =tie ]n lume ori=icine...
                        (Apropiindu-se de Despot.)
    Osta=ii mei cer plata ce lor li se cuvine.
114                                                                  Vasile Alecsandri

                                    DESPOT
      Iar plat[, iar?
                                      LASKI
                              (]ncet =i amenin\[tor)
                     G`nde=te c[ ei cu pieptul lor
      Fac zid ]ntre Moldova =i ]ntre domnitor.
                                    DESPOT
                                (]ncet lui Sommer)
      C`nd oi sc[pa de d`n=ii?
                                   SOMMER
                                    (]ncet)
                                   C`nd s-a ]ndura cerul.
                                    DESPOT
                                    (lui Laski)
      Mergi de te ]n\elege cu Harnov vistierul.
                  (Laski se ]nchin[ =i iese prin fund ]n dreapta.)


                                   SCENA III
                             D E S P O T, S O M M E R

                                    DESPOT
      Omid[ nes[\ioas[!... Sommer, l-ai auzit
      Cum c[ina poporul de d`n=ii calicit?
      Dar cine poate zice c[-i jertfa nep[s[rii?
      C[ nu doresc a-l pune pe calea-naint[rii,
      C`nd am fondat cu tine =i Peucer Gaspar
      A noastr[-Academie din t`rg de la Cotnar?
      C`nd eu la desp[r\enii pun stavili numeroase,
      C`nd, afirm`nd a \[rii vechi datini glorioase,
      Am =i b[tut moned[ cu efigia mea?
                            (Arat[ o moned[ de aur.)
      Prive=te =i cite=te ecserga de pe ea.
Despot-Vod[                                                                   115

                                      SOMMER
                                       (citind)
    “Heraclidis. Despote Patris Patrice Vindex et Defensor
    Libertatis Patrice.”
    Ecserga e pompoas[, dar nu este deplin[,
    C[ci a uitat Ardealul =i \ara cea vecin[,
    Valahia lui Mircea.
                                      DESPOT
                       Dar eu nu le-am uitat!
    Eu vreau cu trei coroane s[ fiu ]ncoronat,
    Cu-a mea, cu a lui Mircea =-a lui Sigmund Polonul.
    O! g`ndul meu ]n zboru-i str[bate orizonul.
    Peste Carpa\i pe Sigmund ]l sap, =i ]n cur`nd
    Moldova cu Ardealul vor fi tot ]ntr-un g`nd.
    Rozel s-a dus din parte-mi ]n \ara bulg[reasc[
    +i-n Grecia, r[scoala cre=tin[ s-o urzeasc[.
    Ah! Sommer, vreau a pune, trec`nd peste Balcani,
    Piciorul meu ]n cuibul cumpli\ilor sultani.
                                      SOMMER
    Sublim av`nt!
                                      DESPOT
                 Norocul ]mi va-nt[ri av`ntul
    C`nd spada mea viteaz[ ]=i va rosti cuv`ntul.
                                      SOMMER
    Pe-a gloriei n[l\ime pas, zbori, m[ria-ta.
    +i eu, poetul Sommer, triumful \i-oi c`nta.
              (Sunete de clopote ]n ora=. Trece o procesiune sub ferestre.)
    Dar clopotele sun[... S[ fie-o s[rb[toare?
                                      DESPOT
    Ba nu... o simpl[ rug[ de ploaie cer=etoare.
    E secet[ ]n \ar[ =i, dup[-un vechi eres,
    To\i preo\ii cu prapuri =i cu icoane ies
116                                                           Vasile Alecsandri

      La c`mp ca s[ ]nal\e la cer o sf`nt[ rug[,
      (r`z`nd) Pe c`nd poporul primbl[ prin sate-o papalug[.
      Prive=te al prostimii cortegi nenum[rat,
      Condus de-o psalmodie cu tonul tr[g[nat,
      Cum merge cu sp[sire =i cum ]ngenuncheaz[
      Crez`nd c[ m`ndrul soare se =i ]nnoureaz[...
      Ha, ha, popor nemernic =i supersti\ios!...
                    (Privind cu luare-aminte pe fereastr[.)
      Dar ce v[d?... un c[lug[r fanatic =i b[rbos?
      S[ juri c[-i Ciub[r-Vod[. (Strig[ afar[:) P[rinte, mucenice;
      Ce veste-n ceea lume?... Vin’ de mi-o spune-aice.
                        (}ntorc`ndu-se c[tre Sommer.)
      A! Sommer, te repede din cale-i s[-l opre=ti
      +i s[-l trimi\i la mine; apoi s[ te g[te=ti
      Ca rector a te-ntoarce l-a noastr[-Academie
      De la Cotnar, acolo poemul meu vei scrie.
      Cu-a mea prerogativ[ ce Carol-Quint mi-a dat
      Azi te numesc al Curtei poet laureat.
                                 SOMMER
      Pentru-a c`nta pe Despot ar trebui un Omer.
                                  DESPOT
      Nu-s ]nc[ Agamemnon, m[ mul\umesc cu Sommer.
                     (Sommer iese prin fund, ]n dreapta.)
                                  DESPOT
                                   (singur)
      Ciub[r-Vod[ c[lug[r!... Cum? din senin, din v`nt,
      Sp`nzur[toarea face dintr-un nebun un sf`nt?...
      Ce-ar r`de-acum Carmina, ea care este-n stare
      A-nebuni chiar sfin\ii cu-o simpl[ s[rutare!
                                (Pe g`nduri.)
      Carmina!... c[tre d`nsa m[ simt eu str`ns legat.
Despot-Vod[                                                            117

    Promisu-i-am chiar tronul... iubirea i-am jurat,
    +i ea, ]n p[r[sire v[z`ndu-se uitat[,
    Aice de trei zile sosit-a desperat[.
    Ea st[-n palat ascuns[... Ce-o s[ devin cu ea,
    C[ci a se re]ntoarce l-al ei castel nu vrea,
    +i Laski-i ]n Suceava!... pericolul spore=te...
    Dar =tie de pericol femeia c`nd iube=te?
    Amoru-i pune-n suflet puteri dumnezeie=ti...

                                 SCENA IV
          DESPOT, CIUB{R-VOD{ (]n haine de c[lug[r, intr[ prin fund)

                                 CIUB{R
    M[ria-ta...
                                 DESPOT
                                 (r`z`nd)
             Nu-i glum[!... Cum?... tu, Ciubere, e=ti?
    Tu, care-odinioar[ purtai un falnic nume,
    Azi te rev[d c[lug[r, re-ntors din ceea lume?
    Prin ce minune stema c[zut-a de pe cap
    +i-n locul ei pe frunte-\i crescut-au un potcap?
                                 CIUB{R
                                  (grav)
    A=a vroit-a cerul!
                                 DESPOT
                      Dar cerului ce-i pas[
    S[ por\i pe ai t[i umeri hlamid[ sau o ras[?
                                 CIUB{R
    Ce vrea cu noi el face!... Tu-n umbr[ aruncat
    Din ura l[pu=nean[ prin mine ai sc[pat.
    Am fost eu dus la moarte ]n locul t[u, =i-n urm[
    Trimis din mila Doamnei ]n cre=tineasca turm[.
118                                                       Vasile Alecsandri

      Acum eu sunt c[lug[r smerit dar luminat,
      De vechea-mi nebunie prin rug[ vindecat.
                                  DESPOT
      Ce? nu mai visezi tronul?
                                  CIUB{R
                              Las altor min\i u=oare,
      R`vnind de=ert[ciunea, a r[t[ci sub soare.
      Eu m-am retras ]n umbr[ aproape de morm`nt,
      Sl[vind ]n lume numai pe Dumnezeul sf`nt,
      (cu extaz) Lumin-adev[rat[!
                                  DESPOT
                                   Duioas[ convertire!
      Deci nu mai e=ti, Ciubere, al m[dr[gunii mire,
      C[lare pe un sceptru, frumos ca Machedon,
      Cu tron pe cap?
                                  CIUB{R
                     Altarul m-a vindecat de tron.
                                  DESPOT
      Ha, ha! pricep, hlamida \i-a fost hain[ fatal[?
      Tu ai ]nlocuit-o prin haina monahal[
      Ca s[ ]n=eli mai lesne poporul credincios.
                                  CIUB{R
                                  (indignat)
      Nu-i ]n=elat acela ce crede ]n Hristos!
                                  DESPOT
      }\i place peste \ar[ s[-ntinzi ]ntunecimea
      +i prin eresuri proaste s[ speculezi mul\imea,
      F[c`nd-o, c`nd nu plou[, s-alerge c`mpii...
                                  CIUB{R
                                                 Eu?
                                  DESPOT
      Tu!... vrei s[-n=eli =i oameni =i chiar pe Dumnezeu! (R`de.)
Despot-Vod[                                                        119

                               CIUB{R
    Tu r`zi de o credin\[ preasf`nt[ =i str[bun[,
    O! Despot, dar ia seama, ia seama la furtun[!
                               DESPOT
    Furtuna e ]n tidv[-\i, Ciubere... Drept s[ spun,
    Erai mult mai cu minte pe c`nd erai nebun.
    Mergi iar la m[n[stire s[-nchizi a tale zile
    Sub sfintele molitve a Sf`ntului Vasile.
                               CIUB{R
    Nebuni odinioar[ am fost, Despot, noi doi,
    Dar tu r[mas-ai singur nebun dintre-am`ndoi,
    C[ci fugi de fapta bun[, de cer =i de crezare
    Ca liliecii nop\ii ce fug de ziua mare.
    Tu crezi, beat de putere, c[ Dumnezeu de sus,
    Se-nchin[ \ie, vierme, =i e al t[u supus...
    R[m`i ]n ]ntuneric! (C[tre cer.) O! Doamne, cu-ndurare
    D[ orbilor lumin[ =i r[ilor iertare! (Iese.)
                               DESPOT
    Mergi, sfinte, mergi, preasfinte, de-a dreptul mergi ]n rai,
    Condus de to\i nebunii din lume cu alai! (R`de cu hohot.)

                              SCENA V
               DESPOT, MO|OC (intr[ prin fund din st`nga)

                               DESPOT
    A! Vornice Mo\oace, ce zici de-acest lunatic?
                               MO|OC
    Primejdios e, doamne, c[ci este-un om fanatic.
                               DESPOT
    Ce-mi pas[!... dar r[spunde: ne vii cu bune ve=ti?
120                                                       Vasile Alecsandri

                                  MO|OC
      Prea bune!...-n fericire mul\i ani s[ vie\uie=ti,
      M[ria-ta!
                                 DESPOT
               Ce veste din |ara Munteneasc[?
                                  MO|OC
      }mpin=i de noi ]n tain[ ca s[ se r[zvr[teasc[,
      Boierii sap[ tronul lui Mircea, pe c`t =tiu.
                                 DESPOT
      A! bine... ]ns[ Tom=a e mort sau ]nc[ viu?
      Ce face? ce urze=te vr[jma=ul?... ]n ce parte
      De \ar[ el se afl[? aproape sau departe?
      Undit-ai cu-a ta minte ]n cugetu-i ascuns?
      Aflat-ai a lui planuri? p[trunsu-l-ai?
                                  MO|OC
                                          P[truns!
      M[ria-ta s[ fie ]n pace, nep[sare.
      S[rmanul Tom=a-i searb[d =i suflet nu mai are
      De c`nd ai prins la m`n[ z[log pe fiul lui.
                                 DESPOT
      O! dar, am pus piciorul pe puiul =arpelui,
      Dar =arpele-i aproape, ]n umbra mea ]l simt,
      +i cercul s[u de ur[ se face tot mai str`mt.
      De c`nd sunt ]n Suceava, de c`nd sunt ]n domnie,
      El n-a dat ochi cu mine.
                                  MO|OC
                               *Se teme de urgie...
                                 DESPOT
      *Se teme?... nu, Mo\oace... Desigur a aflat
      *C[ eu pe to\i o=tenii rom`ni am dezarmat
      * — Veniturile \[rii fiind acum secate —
Despot-Vod[                                            121

    *+i c[ pe l`ng[ mine aice, ]n cetate,
    *Nu am dec`t un num[r restr`ns de buni pl[ie=i
    *Cu ungurii lui Laski, voinici de cei ale=i.
    *Eu cred c-a lui d`rzie devine =i mai tare
    *V[z`nd acum sc[derea puterii de-ap[rare.
                              MO|OC
    Ce-\i pas[ dac[ Tom=a ar fi ]nver=unat
    C`nd to\i locuitorii, supu=i, s-au bucurat
    V[z`nd pe tronul \[rii odrasla Eraclid[
    Ce-a scuturat cu m`na-i copacul de omid[
    +-a scos din al Moldovei p[m`nt suferitor,
    Pe Zay, Anton Secuiul =i to\i osta=ii lor?
                              DESPOT
    A=a-i!... am scos din s`nu-i l[custele str[ine
    Ce m`ncau tot, =i-n urm[ m-ar fi m`ncat pe mine.
                              MO|OC
    O =tim, =i noi, boierii, plecat ]\i mul\umim.
    Ne cost[ mult str[inii adu=i ]n \ar[!... +tim
    Ce darnic a fost Despot pl[tind a lor simbrie.
    Ei au luat cu d`n=ii ]ntreaga visterie...
    Dar astfel se cuvine s[ fie d[t[tor
    Un domn m[re\ ]n toate =i... recunosc[tor.
                              DESPOT
    }mi place s[ am m`na deschis[-mbel=ugat[
    Ca bunelor servicii s[ verse bun[ plat[.
    *Pe Zay, Anton Secuiul, Rozel =-al\i capitani
    *I-am ]nc[rcat de daruri, de scule =i de bani,
    *Le-am dat =i arme scumpe, =i blane de samur,
    *+i haine-n flori de aur cusute pe-mprejur;
    *Lui Laski celui lacom, lui Laski palatinul,
    *Cu zece mii de galbeni i-am dat ]ntreg Hotinul.
    *Apoi pe to\i boierii cu care-am complotat
122                                                         Vasile Alecsandri

      *La ranguri de m[rire pe r`nd i-am ridicat,
      *+-apropia\i de mine, sub a coroanei raz[,
      *A lor ]nalt[ frunte acuma sc`nteiaz[.
      *Ei sunt chiar ai mei sfetnici, de=i-mprotivitor,
      *Nu totdeauna pacinic admit p[rerea lor.
                                  MO|OC
      A=a-i!... te-ai pl[tit grabnic de orice datorie,
      Da-\i mai r[m`ne una de achitat.
                                  DESPOT
                                          Cui?
                                  MO|OC
                                                Mie!
                                  DESPOT
                                  (cu mirare)
      Nu e=ti vornic de \ar[, cum zice\i voi, os sf`nt?
                                  MO|OC
      Da! ]ns[ totodat[ eu =i p[rinte s`nt.
                                  DESPOT
      Ce vrei s[ zici, Mo\oace?
                                  MO|OC
                                  Cum?... nu m[ ]n\elegi?
                                  DESPOT
      Nu... \i-e legat[ limba, f[ bine s-o dezlegi.
                                  MO|OC
      Nu?... C`t a fost Moldova ]n lupt[ mult amar[,
      Eu am p[strat t[cere... Acum e pace-n \ar[
      +i vin, =i-\i zic la r`ndu-mi cu glasul de p[rinte:
      De Ana, de-a mea fiic[, ]\i mai aduci aminte?
                                  DESPOT
      Ah!... Ana?... Cum?... tr[ie=te?... Cum?... Nu-i adev[rat
      C[ a murit?
Despot-Vod[                                              123

                               MO|OC
                 Tr[ie=te cu-amoru-i neuitat.
    Respec\i tu jur[m`ntul de-a o lua so\ie?
                              DESPOT
    Tr[ie=te ]nc[ Ana?
                               MO|OC
                        Dar!... la c[lug[rie
    Se hot[r`se a merge din ceasul ce-a v[zut
    }n cursa l[pu=nean[ iubitul ei c[zut.
    Dar jertfei sale crude am pus ]mpotrivire.
    Ea-i sor[ numai... Ana a=teapt[ pe-al ei mire.
                              DESPOT
    Ah! martor ]mi e Domnul c`t ]nc[ o iubesc!
    Ea-i cerul meu... =i ]ns[ de cer m[ desp[r\esc.
                               MO|OC
    De Ana?... tu?...
                              DESPOT
                              (]ng[imat)
                     Pricepe cu agera ta minte.
    Domnia cu amorul nu are leg[minte,
    Nu!... fiecare treapt[ a-ntinsei omeniri
    }=i are-a sale drepturi =-a sale-ndatoriri.
    Ce vrea ca om, vai! Domnul nu poate s[-mplineasc[,
    Silit fiind adese natura s[ jertfeasc[,
    Pe inim[-i s[ calce, =-oric`t de desperat,
    Supus s[ se ]nchine ra\iunilor de stat.
    Aceste adev[ruri... te vor convinge ele,
    }n interesul \[rii =-a dinastiei mele
    M-oblig[... c`t de mare ar fi durerea mea...
    De=i iubesc pe Ana... ca s[ renun\ la ea...
    +i chiar o alian\[ s[ cat ele m-oblig[,
    Pentru-ale mele planuri... cu spi\a unui rig[...
124                                                           Vasile Alecsandri

      Aceast[ declarare voi face azi la sfat...
      Nu te m`hni, Mo\oace... ce vrei?... sunt obligat...
                    (Se ]ndreapt[ spre apartamentul s[u.)
      Azi u=ile-s deschise... \in curte de dreptate...
      Mo\oace... te-am vrut socru?... te vreau =i mai mult... frate!
                              (Iese prin st`nga.)


                                 SCENA VI
                                  MO|OC
                   (posomor`t, prive=te cu ur[ dup[ Despot)
      Da!... frate precum Abel =i Cain!... A! tu crezi
      C[ mi-i fugi din m`n[ ca apa?... =i nu vezi
      C[ palid[-mi e fruntea =i scurt[ r[suflarea
      Sub viforul ce na=te ]n mine r[zbunarea?
      A lui Mo\oc copil[ nu-i demn[... tu mi-ai spus,
      Al[ture cu tine s[ steie pe tron, sus?
      }\i trebuie-alian\[ de rigi... mi-ai spus tu mie,
      Tu ce-ai avut drept sceptru un b[\ de calicie?
      A= r`de dac[ r`sul ar mai g[si vrun loc
      Pe l`ng[-a lui m`nie ]n pieptul lui Mo\oc...
      O! grec, at`t de mare-i a lui de=ert[ciune
      C`t ]=i admir[ umbra c`nd soarele apune
      +i crede, c`nd o vede lungit[ pe p[m`nt,
      C[ umbra cu statura-i deopotriv[ s`nt...
      Dar \i-oi scurta eu, Despot, =i umbra =i lumina
      +i-n loc de-a ta m`ndrie \i-i m[sura tu vina,
      +-atunce vei pricepe c`t e=ti tu de pitic.
      Nimic ai fost!... =i iar[=i prin mine-i fi nimic!
Despot-Vod[                                                              125

                               SCENA VII
               MO|OC, SPANCIOC, STROICI (se arat[ ]n fund)

                               S PA N C I O C
    Mo\oc =ade pe g`nduri cu fa\a nourat[?
    Semn r[u!... Semn de furtun[ ]n zare adunat[.
                          (Se apropie de Mo\oc.)
    Hmm!... Vornice Mo\oace, e=ti trist, posomor`t.
    De via\[, de putere, de lume \i-ai ur`t?
    Via\a trece, puterea trece, =i lumea trece;
    Zi dar m`hnirii tale ca d`nsele s[ plece.
    M`hnirea-i oaspe du=man ce trebuie-alungat.
    Ea-i parte femeiasc[, tu e=ti ]nc[ b[rbat.
                                MO|OC
                                (repede)
    Spancioc, unde mi-e Tom=a?
                               S PA N C I O C
                                 (z`mbind)
                                   Nu =tiu.
                                MO|OC
                                                Tu, Stroici, r[spunde,
    Unde-i Tom=a?
                                STROICI
                     N-am =tire.
                                MO|OC
                                 Ba =ti\i!... El este unde
    Ar trebui cu to\ii s[ fim, de mai avem
    }n vine-un dram de s`nge curat de-orice blestem.
    Nu =ti\i unde e Tom=a? Nu? dar cine v[ crede?
    Voi =ti\i, o =ti\i ca mine, c[ Tom=a se repede
    Acuma spre Suceava cu partizanii s[i
    +i cu-a lui oaste mic[, dar oaste tot de zmei.
126                                                          Vasile Alecsandri

      +ti\i c[ viteazul Tom=a, rom`n cu pre=tiin\[,
      A spus de mult c[ Despot nu-i \[rii de priin\[
      +i vine s[-l r[stoarne!... sunte\i chiar preg[ti\i,
      +i ]ns[ voi, ca mine, v[ face\i c[ nu =ti\i!
                                S PA N C I O C
      Mo\oace, cuno=ti multe!... iar dac[ Tom=a vine,
      G`nde=ti c[ bine face?
                                  MO|OC
                             Da, da! el face bine
      C[ci Despot pe to\i r[ii din culme-a ]ntrecut!
      Chiar cerul, ca p[m`ntul, r[bdarea =i-a pierdut.
                                S PA N C I O C
      Cum?... tu ne gr[ie=ti astfel?... tu, care-odinioar[
      Vroiai s[ legi de Despot pe dulcea ta fecioar[,
      Pe Ana, =i-mpreun[ s[-i urci pe tron?
                                  MO|OC
                                            Spancioc,
      }n rana ce m[ arde, ah! nu arunca foc.
      Am fost orbit de ur[ ]n contra tiraniei
      +-aprins ca totdeauna de dragostea mo=iei...
      Acest f[\arnic, Despot, amar ne-a ]n=elat
      +i-n inimile noastre dibaci s-a ]ncuibat,
      C[-i om cu dou[ fe\e: ]n suflet poart[ ur[
      +i dulcea dezmierdare ]n ochi-i =i pe gur[.
                                S PA N C I O C
      A=a-i!... el avea miere pe buza lui, =i noi
      Ne-am adunat ]n juru-i ca mu=tele de roi.
      Pro=ti!... am crezut c[-i matc[ de stup, =i deodat[
      Trezitu-ne-am c-un tr`ntor =i cu mierea m`ncat[.
                                 STROICI
      E tr`ntorul ]n faguri?... afar[ el din stup!
      E lupu-n st`na \[rii?... pe lup, zavozi, pe lup!
Despot-Vod[                                                127

                               MO|OC
    D[mol, Stroici!... s[ fim gata, c`nd lupul se arat[,
    S[-mpingem spre capcan[ jigania turbat[,
    +i Despot de la sine ]n ea va fi condus.
    A=a e scris acelui ce cat[ tot pe sus.
    Netotul!... ]n m[rire se-ndeas[ f[r’ de cale?
    M[rirea s[-l ]nece ]n valurile sale!
                               STROICI
    A! bine zicea Tom=a, dar nu l-am ascultat.
                               MO|OC
    Dar!... Despot e urgia cumplitului p[cat!
    El vrea ca s[ supuie, lipsit de-orice c[in\[,
    Vroin\a omenirii la simpla lui vroin\[.
    +i-i m`ndru cu boierii! =i, vai, nep[s[tor
    De \ar[, de o=time, de lege, de popor!
    C[ci a umplut mo=ia de lifte blestemate
    +i de n[ravuri rele, hidoase, desfr`nate.
    El, lacom, seac[ \ara!... el, grec neru=inat,
    Petrece cu-o spaniol[ ascuns[ ]n palat,
    +i ]n dispre\ul legii, credin\a lui profan[
    Din paraclis f[cut-a capel[ luteran[.
    Semea\[ f[rdelege!... O! cum nu v[ trezi\i,
    R[zbun[toare umbre a domnilor m[ri\i,
    Ca sub privirea voastr[, sub fulgerul privirii,
    Tiranul s[ dispar[ ]n h[ul nimicirii!
                              S PA N C I O C
    Mo\oace! las[ mor\ii =i cheam[ pe cei vii.
    Cine-i strechiatul Despot, ]l =tim precum ]l =tii;
    Un grec trec`nd prin i\e ca sprintena suveic[,
    Un cuget ce r[sun[ de glas de cucuveic[.
    Dar ce facem cu d`nsul?
128                                                                   Vasile Alecsandri

                                      MO|OC
                                     Ce facem?
                                    S PA N C I O C
                                                   Dar.
                                      MO|OC
                                      (]n tain[)
                                                       Ce faci
      C`nd c`nt[ cucuveuca pe cas[?
                                    S PA N C I O C
                                              O alung.
                                      MO|OC
                                                          Taci!
      Boierii =i bresla=ii la Curte se adun[...
            (Boieri, bresla=i =i \[rani intr[ =i formeaz[ grupuri ]n fund.
          Osta=i rom`ni =i str[ini se a=eaz[ ]n r`nduri dincolo de arcade.)


                                    SCENA VIII
      M O | O C , S P A N C I O C , S T R O I C I , T O R O I P A N , H A R N O V,
           B R E S L A + I , | { R A N I , O + T E N I , C I U B { R -V O D {
                                 (ascuns ]ntre popor)

                                    S PA N C I O C
      +i chiar prostimea vine cu d`n=ii ]mpreun[
      Ca s[ priveasc[ fala de=ertului pe tron.
      Azi Despot vrea s[-ntreac[ pe ]nsu=i Solomon.
                                     HARNOV
                                   (apropiindu-se)
      Ei! vornice Mo\oace, ai vreo sup[rare?
      E=ti trist!
                                      MO|OC
                                 (]ntorc`nd spatele)
                }\i pare.
Despot-Vod[                                                                     129

                                  S PA N C I O C
                                  (lui Harnov)
                       Spune-mi: tot suferi de mustrare?
                                    HARNOV
                                     (oft`nd)
    Tot!... ah! eu n-am odihn[ =i-n veci sunt tulburat
    De c`nd pe L[pu=neanu din tron l-am r[sturnat.
                                  S PA N C I O C
    +i ]nc[-acea mustrare \i-aduce mari foloase.
    J[le=ti pe L[pu=neanu, dar rozi mereu la oase
    Sc[pate pentru tine din m`na lui Despot.
                                    HARNOV
    Mustrarea nu m-opre=te de a tr[i cum pot.
                                  S PA N C I O C
    +tiu; \i-ai f[cut dintr-]nsa o bun[ mo=ioar[
    +i \ii prea bun[ cas[ cu con=tiin\a chioar[.
                                    HARNOV
    Nu te pricep.(Se ]ndreapt[ spre u=a din st`nga.)
                                  S PA N C I O C
             Cu-at`ta mai bine... Acum mergi
    Domneasca urm[, c`ine, cu limba s[ o =tergi.
                                  (Harnov iese.)
    Ciocoi cu falca larg[, cu ceafa-n veci plecat[!
    El s-a f[cut lui Despot unealt[ blestemat[.

                                   SCENA IX
                      Cei dinainte, D E S P O T, H A R N O V

       U=ile din st`nga se deschid. Doi copii din cas[ intr[ purt`nd pe perne
       de catifea, unul arcul =i cel[lalt topuzul domnesc; ei merg de iau loc
130                                                                     Vasile Alecsandri

        l`ng[ tron. Dup[ d`n=ii, patru c[pitani unguri =i le=i ]n uniforme bogate.
           Pe urm[, Harnov =i, ]n fine, Despot, purt`nd coroan[ =i hlamid[.
                                      HARNOV
                                      (anun\`nd)
      M[ria-sa sl[vit[! Capetele pleca\i!
                                     POPORUL
                                          Ura!
  (}n sunetul muzicii care executeaz[ un mar= triumfal, Despot intr[ maiestos, se
           ]nchin[ u=or la boieri =i la popor =i merge de se suie pe tron).
                                       DESPOT
          Azi ]mprejuru-mi v[z`ndu-v[-aduna\i,
      Boieri, =i tu, prostime, simt mul\umire mare.
      Azi e ziua drept[\ii, =i Domnul cu r[bdare
      Dator e s[ asculte pe-orice jeluitor,
      De neam m[rit el fie, sau fie din popor,
      Chiar dac[-n contra noastr[ ar fi vreo t`nguire.
      Cine-are a se pl`nge?
                                        (T[cere.)
                               Nime?... Deci fac de =tire
      C[ vreau prin cununie s[ leg al meu destin
      Cu fiica lui Sborovski, regescul palatin.
      A=a cere-nteresul politic, a=a cere
      Chiar viitorul \[rii... =i buna mea pl[cere!...
      Cu pomp[ maiestoas[ cur`nd voi celebra
      Aceast[ nunt[ care pe to\i va bucura.
      E dar cu drept ca \ara l-a tronului serbare
      Voioas[ bani s[ deie =i orice bunuri are.
      Tu, Harnov, cu asprime de grij[ vei purta
      La sporul visteriei.
                                      HARNOV
                                    (]nchin`ndu-se)
                             Ascult, m[ria-ta.
Despot-Vod[                                                                   131

                                 UN |{RAN
    N-avem de unde... mil[!... nu mai avem nimic[...
    Suntem lipsi\i de \[rn[ =i lumea e calic[.
    Str[inii f[r[ cuget =i multele nevoi
    Au stors, m[rite doamne, =i m[duva din noi!
                                O |{RANC{
    Nu-ngreuia, st[p`ne, a \[rii grea povar[.
    Ne pl`ng bie\i copila=ii de foame.
                                   HARNOV
                                        Ce?... afar[,
    Afar[, mojici! (Alung[ \[ranii =i iese cu d`n=ii.)
                                   DESPOT
                       Harnov, s[ stai pe capul lor.
                                    MO|OC
                                  (lui Spancioc)
    Prea bine!... Despot ]nsu=i cu foc zv`rle-n popor.
                                   HARNOV
                                 (]ntorc`ndu-se)
    M[ria-ta!... trimisul lui Soliman Sultanul
    La u=a ta domneasc[ a=teapt[ cu firmanul.
                                   DESPOT
    S[ intre.
 (Fanfare ]n curte. Intr[ prin fund, din dreapta, Ahmed Bairactarul, urmat de mai
       mul\i pa=i, dintre care doi poart[ un steag verde =i o sabie bogat[.)


                                   SCENA X
                 Cei dinainte, AHMED BAIRACTARUL, HARNOV

                               B A I R A C TA R U L
                                (dup[ o temenea)
            Allah \ie, m[rite beilerbei,
    S[ verse-a sale daruri din cer, precum le vrei,
132                                                                 Vasile Alecsandri

      +i fie-\i calea plin[ de flori de iasomie!...
      Sultanul ce ]ntinde a sa ]mpara\ie
      }n patru p[r\i a lumii, c`t ochiul ostenit
      Nu-i vede ]nceputul =i fundul nesf`r=it,
      V[rs`nd azi peste tine lumina-i suveran[,
      Confirm[-a ta domnie pe \ara moldovan[,
      +i-n semn de mul\umire c[ ]nsu=i ai crescut
      Cu zece mii de galbeni haraciul din trecut,
      Prin mine ]\i trimite o pal[-mp[r[teasc[
      +-un steag cu semiluna lui Mohamed!
                                   DESPOT
                                  (scul`ndu-se)
                                                  Tr[iasc[
      Sultanul preaputernic!
                               B A I R A C TA R U L
                               +i Despot, robul s[u!
             (La cuv`ntul de rob, boierii sunt cuprin=i de indignare.)
                                    MO|OC
                                   (]naint`nd)
      Rob!... Domnul \[rii noastre?... Pre sf`ntul Dumnezeu
      Ce-aud?... ]n aste ziduri de capi=te str[bun[
      Cuv`ntul de robie cu fal[ azi r[sun[!
      +i boltele-nvechite nu cad, sub piatra lor
      S[-ngroape-aici cuv`ntul de rob, umilitor!...
      Ce-aud?... Tu ]nsu\i, Despot, din buna ta vroin\[
      Ai mai crescut haraciul cu-a \[rii umilin\[,
      F[r-a-ntreba de mine, de bresle, de boieri?
      +i de popor ce zace ]n lipsuri =i dureri?
      Ai mai crescut haraciul cu-o m`n[ de risip[
      F[r-a vedea c[ \ara s[rman[-o dai de r`p[?
      Ce lege-\i ]nvoie=te ca s[ dispui de ea?
      Ce sfetnic ]ndr[znit-a?...
Despot-Vod[                                                      133

                                DESPOT
                               Ce lege? Vrerea mea!
    Ce sfetnic?... ast[ spad[, simbol al demnit[\ii,
    Unealt[-a vitejiei, =i cump[na drept[\ii!
    Eu port toat[ puterea, pe cap, pe bra\, pe piept.
    Puterea cov`r=e=te universalul drept!
                               S PA N C I O C
                                (]naint`nd)
    Vorbe=ti de a ta spad[ tu, Despot?... unde?... -n fa\[
    Cu armele lui +tefan?... Prive=te-le =i-nghea\[!
              (Adres`ndu-se c[tre armele lui +tefan cel Mare.)
    Odoare cioc`rtite sub mii de lovituri!
    Care-a\i taiat aripa vr[jma=ilor vultúri,
    S[ri\i din zid =i spune\i lui Despot r[t[citul,
    Cu-a voastr[ z`ng[nire ce-o =tie R[s[ritul,
    C[ cine-=i cat[ reazem afar[ din popor
    Se reazem[ pe-o umbr[ de nour trec[tor...
    Ne-ai zis odinioar[ tu, Despot, cu glas tare:
    Vreau gloria Moldovei =-a ei neat`rnare.
    Ea-i zidul ce opre=te potopul fanatic;
    C[zut acum e zidul, eu vreau ca s[-l ridic!...
    A=a vorbeai atunce, =-acum?
                                DESPOT
                                   }\i ]ngr[de=te
    Gura, Spancioc.
                               S PA N C I O C
                    Nu, Despot!... Acel care-\i gr[ie=te
    Boier e, st`lp de-al \[rii, cu drept mo=tenitor
    De a vorbi cu domnii f[\i= ]ndr[znitor,
    Cu capul sus, cu glasul tare!
                                DESPOT
                                 Gura-\i ]nchide,
    Spancioc!... Moartea te pa=te!
134                                                                    Vasile Alecsandri

                                   S PA N C I O C
                                    +-apoi de m-ai ucide?
      Ucisul care moare z`mbind, dispre\etor,
      Ucide mult mai cr`ncen pe-al s[u ucig[tor...
      Despot! am fost cu tine c`t ai fost om al \[rii.
      Te-ai lep[dat de \ar[?... de-acum te las perz[rii.
                                  (Iese prin fund.)
                                     MO|OC
      R[m`i ]n p[r[sire, Despot, cu-ai t[i str[ini...
      Tu por\i pe sub coroan[ cununa cea de spini!
                      (Iese prin fund ]mpreun[ cu al\i boieri.)


                                    SCENA XI
                  T O | I , afar[ de M O | O C =i de S P A N C I O C

                                     DESPOT
                                      (furios)
      Pieri\i, pieri\i din ochii-mi, fiin\i cutez[toare,
      Cu limb[ ]ndr[znea\[ sub buze cobitoare!
      V`rtelni\i c`rmuite de al tr[d[rii v`nt!
      Ca s[-mi gr[i\i voi astfel uitat-a\i cine s`nt?
      }n=el[tori de gloate, umbla\i cu \ara-n gur[,
      Cerc`nd a m[ atinge cu-a voastr[ mu=c[tur[.
      Ha, ha! v-a lovit mila de \ar[ c`nd am vrut
      Dintr-un haraci mai mare s[-i fac un mare scut?
      Ei bine, =i poporul =i voi cu-averea voastr[
      Pl[ti-ve\i =i haraciul =i cununia noastr[.
      V-oi scoate eu din gur[ to\i din\ii cei de lup;
      V-oi vinde =i cenu=a =i pielea de pe trup.
                           (Ceilal\i boieri p[r[sesc sala.)
      +i dac[ n-a ajunge, voi pune la topire
      Icoane, policandre, cruci, tot!...
         (Deodat[ Ciub[r-Vod[ iese dintre popor aprins, indignat, fanatic.)
Despot-Vod[                                                          135

                             CIUB{R-VOD{
                                   Nelegiuire!
    Blestem!... apostasie!
                                DESPOT
                             Ce v[d? iar un smintit?
    Ciub[r-Vod[?
                                CIUB{R
                Eu ]nsumi! =i-\i spun cu glas uimit
    C[ inima-\i =erpoaic[, de mil[ fiind stoars[,
    Apuci pe calea mor\ii ce nu-are cale-ntoars[.
    Tu vrei s[-ntinzi pe scule o m`n[ de t`lhar,
    Dar tr[snetul, ia seama, te-a=teapt[ pe altar!
                                DESPOT
    Ai zis? (}n parte.) R[bdare, Despot. (Tare.) Zi tot ce ai a-mi spune,
    Dar cump[ne=te-\i bine cuvintele, nebune.
                                CIUB{R
    P[g`ne! r`zi de lege c-un r`s neomenos?
    Prefac[-\i-se r`sul ]n bocet dureros,
    +i toat[ veselia din s`nul t[u s[ piar[!
    Str[in s-ajungi de lege, str[in s-ajungi de \ar[,
    S[ fug[ to\i de tine, to\i, chiar =-ai t[i copii,
    +i alungat pe lume de spectrul t[u s[ fii.
                                DESPOT
    Ciubere! meri\i moarte!... d`rzia ta e mare,
    Dar mi-ai sc[pat tu via\a... Eu \ie-\i dau iertare.

                               SCENA XII
               Cei dinainte, HARNOV (vine speriat din fund)

                                HARNOV
    M[ria-ta, boierii ora=u-au p[r[sit,
    +i larma se ]ntinde c[ Tom=a a sosit.
136                                                                   Vasile Alecsandri

                                     DESPOT
      Cum?... Tom=a?

                                    SCENA XIII
                  Cei dinainte, L A S K I (vine din fund, alerg`nd)

                                       LASKI
                   Despot! Despot!... ]n zarea dep[rtat[
      S-aude-un zgomot mare =-o oaste se arat[.
      E Tom=a!
                                     DESPOT
                                    (]n picioare)
              Tom=a, Tom=a? (C[tre osta=i.) La ziduri, bravi osta=i!
      S[ nu r[m`ie-n \ar[ nici urm[ de vr[jma=i!...
             (Face un gest poruncitor. Osta=ii ies ]n grab[ dup[ Laski.)
                              (Cortina cade.)



                                    ACTUL V
                Acela=i decor ca la actul precedent. La ridicarea cortinei
                               se aud tunuri ]n dep[rtare.


                                      SCENA I
                                CARMINA, ILIA+
       (Carmina, ]n mijlocul scenei, st[, ascult`nd cu spaim[. Ilia=, suit pe un
                        scaun l`ng[ fereastr[, cat[ afar[.)
                                       ILIA+
      Auzi cum bate tunul?
                                    CARMINA
                                     (]n parte)
                            Dar; azi e lupt[ crunt[!
      Chiar Despot la b[taie s-a dus =i moartea-nfrunt[.
Despot-Vod[                                                       137

    To\i l-au urmat... palatul acum e p[r[sit.
    Eu singur[ r[mas-am cu-acest copil robit,
    Cu Ilia=... O! Doamne, c`t tremur de uimire!
    M[ simt amenin\at[ de o nenorocire...
    De-ar =ti so\ul meu Laski!... de-ar =ti c[-aici eu s`nt!...
                                   ILIA+
    A! cum alearg[ caii cu n[rile ]n v`nt!
    Iat[-i s-ajung!... bataia pe c`mp e ]ncle=tat[...
                                CARMINA
                                 (]n parte)
    +i poate chiar acuma ]n lupta desperat[
    R[nit de moarte, Despot... O! nu, el este-al meu.
    }l ap[r[ =i g`ndul =i-ntreg amorul s[u.
    Nu cade-n fa\a mor\ii acel ce prin iubire
    }=i face rai ]n via\[ =i scut de nemurire.
                                   ILIA+
    Prive=te-i!... cum se bate osta= l`ng[ osta=!
    M[ duc =i eu la lupt[. (Se coboar[ de pe scaun.)
                                CARMINA
                                (oprindu-l)
                           Stai, drag[ Ilia=.
    C`nd a plecat azi Vod[, te-a confiat el mie
    S[ te p[zesc, copile, de crunta vijelie.
    Stai l`ng[ mine-aice. (}n parte.) Vai! pot eu prevedea
    Ce soart[ mult cumplit[ pe noi azi va c[dea?
                    (Str`nge pe copil la s`n =i ]l s[rut[.)
                                   ILIA+
    Adev[rat s[ fie aceea ce se spune
    De-o sf`nt[ ap[rut[ la noi ca o minune?
    Se zice...
                                CARMINA
              Ce se zice?
138                                                                 Vasile Alecsandri

                                      ILIA+
                           C[-i fiica lui Mo\oc,
      C[-i ]ns[=i Ana.
                                   CARMINA
                       Ana?
                                      ILIA+
                           Dar!... cic[-n acest loc,
      Pe uli\i unde zace gr[mad[-n putrezime
      De trupuri ne-ngropate =i de r[ni\i mul\ime,
      O ginga=[ copil[ cu chipul ]ngeresc
      Revars[ m`ng`iere la cei ce p[timesc.
      Poporu-i zice sf`nt[ =i urmele-i s[rut[...
      A=a numeau cre=tinii pe biata mama!... Hai,
      Hai s[ videm pe Ana.
                               (Carmina ]l opre=te.)


                                    SCENA II
          C A R M I N A , I L I A + , H A R N O V (vine alerg`nd din fund)

                                    HARNOV
                               Amar de noi =i vai!
      Ne-a ]nvins Tom=a!
                                      ILIA+
                           Tata?
                                   CARMINA
                                   (]ncremenit[)
                                   }nvins?
                                      ILIA+
                                        Ce bucurie!
      El e ]nving[torul!... el trebuia s[ fie! (Alearg[ iar la fereastr[.)
                                    HARNOV
      Taci, taci, nenorocite!... Fugi, pieri, te f[ ascuns;
      S[ nu te vad[ Despot de furie p[truns.
Despot-Vod[                                                            139

    Ah! Ah! s-au sf`r=it toate!... Domnia-i la pierzare!
                                 (}n parte.)
    Revino, L[pu=nene, s[ stingi a mea mustrare.
                                CARMINA
    }nvin=i!... dar spune Harnov, cum Tom=a ne-a ]nvins?
                                 HARNOV
    Ah! Ah! Zadarnic Despot, cu palo=ul ]ncins,
    Ie=it-a din cetate =-a dat pe loc naval[
    }n oamenii lui Tom=a, to\i oameni buni de pal[.
    Eroica-i cercare deodat[ s-a lovit
    +i fr`nt, ca de o st`nc[, de pieptul o\elit
    Al du=manului Tom=a!... Mul\i au pierit ]n lupt[!
    +i Despot se ]ntoarce din c`mp cu arma rupt[.
                   (O bomb[ love=te ]n zidurile palatului.)
    A! tunurile-acuma chiar ]n palat lovesc...
    Ai no=tri fug!... Tom=anii turbat ]i urm[resc.
                                   ILIA+
    Iaca t[tuca!... vine! (Deschide fereastra =i strig[:) T[tuc[!...
                        (Un tun. Fereastra se sparge.)
                                  ILIA+
                              (c[z`nd ame\it)
                                     A!
                                CARMINA
                         (speriat[, alearg[ la Ilia=)
                                        R[nit?
    Mort, poate!
                                 HARNOV
                            (plec`ndu-se pe Ilia=)
                Ba nu...
                                CARMINA
                           (fr`ng`ndu-=i m`inile)
                        Doamne!
140                                                            Vasile Alecsandri

                                   HARNOV
                                      E numai ame\it.
      S-a speriat copilul. (}l ridic[ pe bra\e.)
                                  CARMINA
                       E rece ca de ghea\[...
      Hai s[ cerc[m de-a-l face a reveni la via\[.
                            (Iese grabnic ]n st`nga)


                                  SCENA III
                      D E S P O T, L A S K I (vin prin fund)

                                   DESPOT
      }nvins!... ]nvins de Tom=a!... o! trist[ umilin\[!
                                    LASKI
      Despot, curaj...
                                   DESPOT
                    O! Laski, lipsit de biruin\[,
      Speran\a-mi de pe urm[ ]n tine-i.
                                    LASKI
                                       Nu te las,
      Dar dintr-ai mei tovar[=i pu\ini au mai r[mas!
                                   DESPOT
      O =tiu!... =i Rozel ]nsu=i ]n \ara elineasc[
      Pierit-a f[r-a-ncepe r[scoala cre=tineasc[!
      +i sf`nta cruciad[ ]n care am sperat
      R[mas-a am`nat[ pe-un timp ]ndelungat!
                             (Se primbl[ tulburat.)
      O! dac-ar fi cu mine Mo\oc, Mo\oc du=manul!
      De-ar vinde el pe Tom=a precum pe L[pu=neanu...
      Atunci... dar cum s[-nduplec pe cr`ncenul Mo\oc,
      C`nd am respins pe Ana =-am stins al ei noroc?
Despot-Vod[                                                   141

    At`t de mare-i ura ce mi-a jurat el mie
    C[ numai dac[ Ana ar fi a mea so\ie,
    S-a stinge acea ur[ de moarte... ]ns[, vai!
    E prea t`rziu!
                               LASKI
                  N-ai grij[, pe mine c`t m[ ai.
                              DESPOT
    N-am grij[, c[ci ne leag[ pe am`ndoi destinul.
    De-oi pierde eu Suceava, tu, Laski, pierzi Hotinul...
                               LASKI
    A! merg s[ mor sub ziduri sau s[ ]nving. (Iese repede.)
                              DESPOT
                                 Mergi, mergi,
    Dar mult m[ tem, s[rmane, la moarte c[ alergi!

                              SCENA IV
                              DESPOT
    }nvins!... de cer =i oameni l[sat ]n p[r[sire!...
    +i L[pu=neanu vine asupr[-mi cu o=tire,
    +i to\i vecinii, Sigmund, Mircea, asupr[-mi vin,
    +i \ara-i ]n r[scoal[, =i-s singur!... Crunt destin!
    Ce groaznic ]ntuneric urmat-a dup[ soare!
    Ce vifor aprig dup[ o zi ]nc`nt[toare!
    O! de=teptare aspr[ din cel mai splendid vis!...
    C`nd mi-am deschis eu ochii, vai, cerul s-a ]nchis!
    +-acum nu v[d ]n juru-mi dec`t de=ert[ciune,
    Sub mantia regal[ v[d numai goliciune!...
    *Sunt trist ca cl[tinarea de arbori desfrunzi\i
    *C`nd sufl[ v`ntul iernii pe codrii ]nnegri\i
    *+i-mi par c[-s o ruin[ pe care buhna \ip[
    *+i timpul odihne=te b[tr`na lui arip[...
142                                                             Vasile Alecsandri

      Destin, destin n[prasnic, ]n pumnul t[u deschis
      Mi-ai ar[tat coroana dincolo de-un abis.
      Eu orb, dorind lumina, eu mic, r`vnind m[rimea,
      F[r-a vedea abisul, v[zui numai n[l\imea.
      Ca vulturul vroit-am zenitul s[ p[trund,
      Dar m-a atras ad`ncul =-acum iat[-m[-n fund!...
                               (Dup[ o pauz[)
      *Ce stranie c[dere!... =i ]ns[ lumea vie
      *Nicicum nu se urne=te din vechea-i temelie.
      *Nu!... oarba nep[sare r[m`ne mut[ c`nd
      *Pe Despot de pe tronu-i ]l vede azi c[z`nd...
      Dezbrac[-te, o! Despot, de pompele lume=ti,
      C[ci cerul \ine fr`ul voin\ei omene=ti,
      +i nu-i nimic al nostru dec`t morm`ntul rece,
      +i el ca noi devine un putregai ce trece!
      Ce-am fost c`nd dintre oameni, ie=ind, am rupt eu r`ndul?
      Culeg[tor de umbr[ cu m`na =i cu g`ndul!
      Ce sunt?... o p[r[sire, un vreasc f[r’ de rasad!
      Ce-oi fi?... un pumn de \[rn[ pe-o sc`ndur[ de brad!
      Deci pentru ce r[bdare c`nd cupa-i de=ertat[?
      Ce-mi face-un rest de via\[ c`nd via\a-i condamnat[?
      Mi=elul rabd[... omul viteaz nu-i r[bd[tor.
      Cu bra\ul lui de sine-=i el e liberator.
                  (Prive=te spada lui cu g`nd de sinucidere.)
      Dar ce zic?... Nal\[ spada, Despot!... Un om ca tine
      A nu pieri ]n lupt[ este-a pieri-n ru=ine.
      Dec`t ]n cartea \[rii s[ las o neagr[ pat[
      Mai bine cu-al meu s`nge s-o v[d azi inundat[.
      Despot am fost ]n culme!... c[zut, tot Despot s`nt.
      Viteazul nu s-ascunde de moarte ]n morm`nt!...
                          (St[ ad`ncit pe g`nduri.)
Despot-Vod[                                                                     143

                                    SCENA V
  D E S P O T, A N A (se arat[ ]n fund, ]n negru, =i acoperit[ pe obraz cu un v[l)

                                       ANA
                                     (uimit[)
    M[ria-ta!
                                    DESPOT
                                    (tres[rind)
               Ce este?
                                       ANA
                    Poporu-n agonie,
    Rug`ndu-m[ cu lacrimi, mi-a dat trista solie
    Pentru Suceava-n doliu a cere mila ta.
                                    DESPOT
                                    (]n parte)
    Ce glas aud?
                                       ANA
                  Ora=ul ]ntreg, m[ria-ta,
    Expir[ ]n durerea mor\ii... Trei luni de lupt[,
    De foamete grozav[, de spaim[ nentrerupt[
    Adus-au poporimea la ultimul ei ceas;
    Redus[-n jum[tate, ea zace f[r[ glas.
    Pe uli\i, pe sub ziduri, o palid[ gr[mad[
    Cu \[rna s`ngerat[ s-a pref[cut pl[mad[.
    Bisericile-s pline de mor\i =i de copii,
    Femeile-s v[dane =i casele pustii.
    O! Doamne, fie-\i mil[... Suceava ]n ruin[
    Cade-n genunchi, ca mine, se roag[ =i se-nchin[.
                                 (}ngenuncheaz[.)
                                    DESPOT
                                    (]n parte)
    Acest glas m[ p[trunde... o! dar... e glasul ei!...
    E Ana.(Ridic`ndu-i v[lul.) Tu e=ti, An[?... te v[d cu ochii mei!
144                                                         Vasile Alecsandri

                                    ANA
                                  (confuz[)
      M[ria-ta...
                                 DESPOT
                              (]n parte, fericit)
                Speran\a ]n cale-mi iar r[sare! (Anei.)
      E=ti tu, copil[ scump[, fiin\[ de-adorare?
                                    ANA
                                  (]n parte)
      O! Doamne!
                                  DESPOT
                  Tu?... ah! cerul tot e ]ndur[tor,
      C[ci ]mi trimite-un ]nger iubit =i iubitor
      Ca s[ lumine umbra ]n care eu dispar
      C`nd soarta m[ azv`rle de=ertului amar...
                    (Ana se dep[rteaz[ uimit[ de Despot.)
      O! nu fugi de mine, copil[, dulce An[!
      Eclipsul se ]ntinde pe fruntea-mi suveran[,
      Dar tu-mi r[m`i... acuma desfid destinul r[u...
      Loveasc[-m[!... nu-mi pas[, de am sufletul t[u!
                                    ANA
      O! Despot, nu e timpul de zis aste cuvinte.
      Suceava, te g`nde=te, e plin[ de morminte.
      Solia mea e sacr[, =i eu acuma s`nt
      }n ast[-or[ solemn[ str[in[ de p[m`nt.
                                  DESPOT
      Str[in[ fii de lume, de cer =i de lumin[,
      Dar tu ]n veci de mine nu po\i a fi str[in[.
                           (Ana ridic[ ochii la cer.)
      O! nu invoca cerul... Nu, An[... te iubesc,
      Cum te-a r[pit el mie =i eu lui te r[pesc.
Despot-Vod[                                                    145

                      (O str`nge la piept cu exaltare.)
    Ai fost a mea mireas[, vei fi a mea so\ie...
                                   ANA
    Ah! te conjur pe lege, pe tot ce-i sacru mie,
    Taci, taci, cerul ne-aude! taci!... simt, la glasul t[u,
    C[ uit =-a mea fiin\[ =i chiar pe Dumnezeu!
                                DESPOT
    Dar!... uit[ tot pe lume ]n ora de=tept[rii;
    C`nd sunt eu la pieire, fii ]ngerul salv[rii.
    Tu, singura speran\[ a mea pe-acest p[m`nt,
    Tu, raza ce dezmiard[ o piatr[ de morm`nt.
                      (Ana se lupt[ cu sim\irile sale.)
                                   ANA
    O! Despot, sunt r[pit[ de farmecul sim\irii...
    Ai mil[... nu ne duce ]n volbura pieirii,
    C[ci nu mai v[d lumina ]n cerul meu lucind
    +i mintea mea ]n umbr[ se pierde r[t[cind...
    }n mun\i, la m[n[stire, ascuns[-ntr-o chilie,
    Vroind s[ scap, s[rman[, de-a dorului urgie,
    Mi-am ]n[l\at g`ndirea la cer, la Dumnezeu...
    +i Dumnezeu =i ]ngeri aveau to\i chipul t[u!
                                DESPOT
                              (dezmierd[tor)
    O! scumpa mea!
                                   ANA
                   +i moart[ ]n floarea tinere\ii,
    Afar[ din cuprinsul =-al inimii =-al vie\ii,
    Am vrut s[ fug de mine, =-aice am fugit,
    Sper`nd s[ aflu moartea acelor ce-au murit,
    Dar n-a vrut cerul aspru ]ndur[tor s[-mi fie,
    N-a vrut moartea de mine!
146                                                               Vasile Alecsandri

                                   DESPOT
                                Nu! te-a l[sat ea mie
      Ca s[-mi re-nvii prestigiul cu-al t[u ceresc amor,
      F[c`nd pe-al t[u p[rinte s[-mi vie-ntr-ajutor.
                                     ANA
      El?
                                   DESPOT
          El! c[ci \ine firul cumplitei mele soarte.
      Tu, fiica lui, po\i ast[zi a-mi da via\[ sau moarte!
                                     ANA
                                    (vesel[)
      Eu?
                                   DESPOT
            Tu!
                                     ANA
             Ah! tot voi face cu dor neobosit,
      Chiar de \i-a fi norocul cu via\a mea pl[tit.
      }n tab[ra lui Tom=a m[ duc, alerg ]ndat[,
      Cu lacrimile mele s[-ndulplec pe-al meu tat[.
                  (Carmina se arat[ pe pragul u=ii din st`nga.)
                                   DESPOT
                              (str`ng`nd-o la s`n)
      O! scumpa mea so\ie!
                                     ANA
                                   (fericit[)
                              O! Despot, scumpul meu!
                                   DESPOT
      A! cine de-acum poate s[ ne despart[?
Despot-Vod[                                                          147

                                 SCENA VI
                     D E S P O T, A N A , C A R M I N A

                               CARMINA
                        (]naint`nd =i desp[r\indu-i)
                                                  Eu!
                                  DESPOT
    Carmina!
                                 CARMINA
                Eu! Carmina!
                                  DESPOT
                                 Tu?
                                 CARMINA
                                    M[ cuno=ti?... prive=te,
    Eu sunt, =i, de ai suflet, privindu-m[, ro=e=te!
    Dar ce zic?... e=ti ]n stare tu ca s[ mai ro=e=ti?
    Cinismul =i minciuna ]n tine le-nso\e=ti.
                                     ANA
                                 (lui Despot)
    Ast[ femeie... Cine-i?
                                 CARMINA
                          Cine-s?... sunt, ca =i tine,
    O victim[-n=elat[ de el f[r’ de ru=ine.
                                     ANA
    Adev[rat e, Despot?... taci?... este-adev[rat?
                                 CARMINA
    T[cerea lui gr[ie=te.
                                  ANA
                        (dup[ o mic[ lupt[ cu sine)
                            R[m`i dar neiertat! (Se ]ndreapt[ spre fund.)
                             (Cu durere, ]n parte.)
148                                                        Vasile Alecsandri

      Ah!... cum m[ pedepse=te cerul, nenorocit[!
      +-am meritat pedeapsa la care-s os`ndit[!
                                  DESPOT
      Nu... An[... stai! (Face doi pa=i spre Ana.)
                                     ANA
                         (}n fund, oprindu-l c-un gest)
                      Departe!... (Iese.)
                                  DESPOT
                                  (ab[tut)
                                 +i tu m[ p[r[se=ti!

                                 SCENA VII
                          CARMINA,        DESPOT

                                 CARMINA
      Infame!... tu, infame!... om infernal ce e=ti!
      Nimic nu-i sacru \ie!... A tale jur[minte
      Ascund ipocrizia sub magice cuvinte...
      O! crud[ mi=elie!... Trei ani eu te a=tept
      Cu dorul, cu speran\a, cu ner[bdarea-n piept...
      +i ]ns[ eu de tine eram dat[ uit[rii!...
      Ce-am fost dar pentru tine?... o prad[-a desfr`n[rii?
                                  DESPOT
      Ascult[-m[, Carmin[...
                                 CARMINA
                             O! taci, nu mai cerca
      Prin fals[ protestare din nou a te spurca.
      Om f[r’ de con=tiin\[, om f[r[ de mustrare,
      }n mintea-mi desorbit[ ai stins orice crezare.
      Tu m-ai tr[dat pe mine?... pe mine m-ai tr[dat?...
      O! Dumnezeu, =tii bine c`t eu l-am adorat,
      Cum sub a lui picioare am pus cu fericire
Despot-Vod[                                                                 149

    Onorul meu ca treapt[ la scara-i de m[rire.
    +i el!... O! cine-ar crede?... (Pl`ng`nd.) Cum poate-n lume a fi
    Pedeaps[ pentru inimi ce vor a se jertfi!
                                   DESPOT
                                (lu`ndu-i m`na)
    Carmina mea...
                                  CARMINA
                     Departe, om f[r[ de sim\ire!
    Contactul t[u insufl[ dezgust =i o\erire.
    E=ti om?... O!... nu, ]n pieptu-\i nimic nu-i omenesc.
    E=ti domn?... Nu, ]n purtare-\i nimic nu e domnesc.
    Por\i strean\a infamiei ca purpur[ regal[,
    Serveasc[-\i ea la moarte de fa=[ morm`ntal[
    +i, de mai este-n ceruri dreptate, Dumnezeu,
    Ajung[-te =i ura =i tot blestemul meu!

                                 SCENA VIII
         C A R M I N A , D E S P O T, L A S K I (venind repede prin fund)

                                    LASKI
    Despot, ]ntreg poporul vrea por\ile s[ strice,
    Vrea s[ capituleze... Ce v[d?... Carmin-aice?
                                  CARMINA
                                   (decis[)
    Aice.
                                    LASKI
         Cum?... de unde?
                                  CARMINA
                         Castelu-am p[r[sit
    +i l`ng-al meu complice de crime am venit.
                                    LASKI
    Complice tu de crime?... Ce spui?... Care \i-e vina?
150                                                               Vasile Alecsandri

                                  CARMINA
      +tii tu cine e Despot?... +tii tu cine-i Carmina?
      Doi tr[d[tori!
                                    DESPOT
                       Carmina...
                                  CARMINA
                                  Acest om l-ai crezut
      Prieten?... pentru d`nsul mari jertfe ai f[cut.
      I-ai dat =i al t[u s`nge, =i bunuri, =i domnie?
      El, drept recuno=tin\[, a vrut =-a ta so\ie.
                                     LASKI
      El?... Iadul m[ cuprinde!... (Lui Despot.) Tu, tu?
                                  CARMINA
                                        Ascult[ tot:
      Sunt adulter[, Laski!... victima lui Despot!
      Jertfind onor =i lege, ]n oarba-mi fericire,
      Te-am ]nfierat pe frunte cu-a mea prostituire.
                                     LASKI
      O! tr[d[tori, vre\i moarte?
                                  CARMINA
                                 Da!... pentru-acest p[cat
      Eu cu al meu complice o moarte-am meritat.
      Ucide-ne-mpreun[ ca, pentru vecinicie,
      S[ fim doi spectri gemeni uni\i prin infamie
      +i-n iadul ce ne-a=teapt[ deschis, s[-l ]nso\esc,
      C[ci, c`t e de culpabil... ah! tot, tot ]l iubesc!...
                                     LASKI
       (turbat, scoate hamgerul =i amenin\[ pe Carmina, care, ]nfior`ndu-se,
                              se apropie de Despot)
      A!... mori, infam[!...
                                    DESPOT
                                 (sco\`nd spada)
                               Laski!...
Despot-Vod[                                                              151

                                     LASKI
                             (]njunghiind pe Carmina)
                                       Cu tine crima-\i piar[!
                                   CARMINA
                                 (c[z`nd moart[)
    Ah!... Despot!...
                                    DESPOT
                    Om de s`nge!... turbat[, crunt[ fiar[!
    A scris a ta os`nd[ pumnarul t[u vr[jma=...
                          (Ridic[ spada asupra lui Laski.)
                                      LASKI
    Ucide...
                                    DESPOT
                                 (st[p`nindu-se)
             Te-a= ucide, de-a= fi un uciga=
    Ca tine... De-al meu palo= te ap[r[ cu spada.
                                      LASKI
    Eu s[ combat cu tine? Nu!... te las a fi prada
    Lui Tom=a care vine a fi r[zbun[tor
    +i mie, =i Carminei, infame tr[d[tor!
    R[m`i cu a ta crim[!... Eu p[r[sesc cetatea.
    Cur`nd te vor ajunge pacatul =i dreptatea! (Iese.)
                                    DESPOT
    Ucig[tor s[lbatic de ginga=e femei,
    }n veci s[ por\i stigmatul ce-nfiar[ pe mi=ei!

                                   SCENA IX
                                     DESPOT
              (privind cu durere pe Carmina moart[ ]n mijlocul scenei)
    Ea, moart[!... u=a mor\ii eu, Despot, am deschis-o!
    A ]njunghiat-o Laski, dar vai! eu am ucis-o!
152                                                                   Vasile Alecsandri

      Eu!... c[ci ]n a mea poft[ de zbor ambi\ios,
      Primind, f[r[ iubire, amoru-i generos,
      Am profanat, o! barbar robit de o idee,
      Altarul cel mai sacru, un suflet de femeie!
         (}ngenuncheaz[ l`ng[ Carmina =i-i ridic[ capul pe genunchiul lui.)
      O! nobil[ victim[, amorul t[u ceresc,
      Acea sc`nteie vie din ochi dumnezeiesc,
      R`vnit-au pentru mine m[riri, pompe de=arte...
      Ei bine, m[car moart[ de tron s[ ai tu parte.
                        (O ia ]n bra\e =i o a=eaz[ pe tron.)
      Aici ]\i era locul!... Pe tron s[ vie\uie=ti,
      Pe tron s[ mori!... Carmina!... c`t de m[rea\[ e=ti
      Sub palida, duioasa =i sacra maiestate
      A mor\ii, pe-acest scaun de nalt[ vanitate,
      Purt`nd pe a ta frunte cel mai suprem odor,
      Coroana de martir[ a cruntului amor!
                    (Se pune ]n genunchi la picioarele tronului.)
      O! dac[ eu ]n ceruri mai pot g[si iertare,
      G`nde=te tu la mine de sus cu ]ndurare
      +i las[ ca s[ cad[ la glasul meu uimit
      O jalnic[ privire pe-un biet nenorocit!
                          (N.B. Zgomote de popor afar[.)
                                     DESPOT
      Ce larm[ se aude?... Poporul strig[-afar[...
                            (Merge de ascult[ ]n fund.)


                                     SCENA X
         D E S P O T, L I M B { - D U L C E , J U M { T A T E , P O P O R U L
                            (palid, stren\eros, desperat)

                                LIMB{-DULCE
                                   (afar[)
      Hai sus, la Vod[...
Despot-Vod[                                                      153

                               DESPOT
                       Gloata se suie acum pe scar[...
    S[ fie vreo r[scoal[? (Vine de acoper[ pe Carmina cu cortinele
                                                       tronului.)
                              J U M { T AT E
                                  (afar[)
                          Hai sus!... ne-am s[turat
    De-at`te lupte oarbe, de-at`t s`nge v[rsat.
                              POPORUL
                            (n[v[lind ]n sal[)
    Hai, hai!
                               DESPOT
              Ce vre\i? Ce este?
                           LIMB{-DULCE
                               M[ria-ta! poporul
    De nou[zeci de zile ]l secer[ omorul,
    }nc`t a noastr[ grij[ nu e cum s[ tr[im,
    Nu, Dumnezeu o =tie, dar e cum s[ murim!
    R[bd[m nenorocirea de nou[zeci de zile,
    V[z`nd cum pier de foame nevesti, copii, copile,
    +i ne-au ajuns cu\itul!... Nu vrem a mai r[bda...
    Poporul vrea lui Tom=a cetatea a preda.
                               DESPOT
    Lui Tom=a, al meu du=man, s[ ]nchina\i cetatea?
    Rom`ni! unde v[ este credin\a =i dreptatea?
                           LIMB{-DULCE
    Credin\a, ne-am pl[tit-o cu trei luni de dureri!
    Dreptatea, noi o cerem!... tu n-ai dreptul s-o ceri
    C`nd \ara-i chiar prin tine adus[ la pieire.
                               DESPOT
    Sume\e!...
154                                                            Vasile Alecsandri

                              LIMB{-DULCE
              Sume\ia-mi e rod de suferire.
      Destul amar!... destul[ batjocur[ de noi...
      Hai s[ deschidem poarta, rom`ni.
                                  POPORUL
                                            Hai!
                                   DESPOT
                                                Sta\i!... O! voi,
      Copii acelor oameni gigan\i de alt[dat[
      Ce ]nfruntau sub +tefan restri=tea-nviforat[,
      Ei to\i ]n locul vostru sub zid s-ar ]ngropa
      +i poarta cu-a lor trupuri lupt`nd ar astupa...
      +i voi!... g`ndi\i ce-ar zice eroii din vechime,
      G`sindu-se azi fa\[ cu-a voastr[ mic=orime?...
      Dar ce-mi pierd eu cuv`ntul?... str[mo=ii erau zmei,
      Rom`ni de vi\[ bun[, =i voi, ni=te mi=ei!...
      V[ pl`nge\i voi de lupte?
                              LIMB{-DULCE
                                  Ba nu!... de s[r[cie!
                                  DESPOT
                    (arunc`nd o pung[ cu galbeni poporului)
      Na!... pune\i poleial[ l-a voastr[ mi=elie.
                              LIMB{-DULCE
      Rom`ni!... nu v[ atinge\i de banii cu p[cat
      Ce poart[ a lui Despot chip m`ndru-ncoronat.
      E aur de icoane, e aur de potire
      Topit chiar de Satana cu a lui Despot =tire!
      E foc ce arde m`na!... Despot, suntem \[rani.
      Nu vindem \ara noastr[, nici cugetul pe bani.
      Ca s[-\i culeag[ darul =-a ta poman[ seac[
      Ar fi ca s[ se plece rom`nul... nu se pleac[!
                          (Respinge punga cu piciorul.)
Despot-Vod[                                                                             155

     Opinca ]\i azv`rle pomana ]napoi.
     Nici noi suntem de tine, nici tu nu e=ti de noi!
                                    (C[tre popor.)
     Hai!
                                       DESPOT
                                  (am[r`t, ]n parte)
         C`t[ umilire mi-a rezervat azi soarta!
     S-a sf`r=it tot!... (Tare.) V[ duce\i, s[rmani!... deschide\i poarta!
            (Poporul se repede s[ ias[. Despot r[m`ne ]n st`nga ab[tut.)


                                      SCENA XI
  Cei dinainte, M O | O C , S P A N C I O C , S T R O I C I , B O I E R I =i O S T A + I
                                   (vin prin fund)

                                       MO|OC
     Poarta-i deschis[, Despot!... cetatea s-a predat
     +i Tom=a te ajunge; el intr[ ]n palat.
     Cutremur[-te!... moartea s-apropie de tine!
                                       DESPOT
     Nu eu, boieri, dar Tom=a cutremure-se-n sine,
     C[ci \in ]n a mea ghear[ copilu-i dr[g[la=.
     Un pas... =i el r[m`ne lipsit de copila=!
                   (Iese ]n st`nga, pe c`nd Tom=a intr[ prin fund.)


                                     SCENA XII
    Cei dinainte, T O M + A , C { P I T A N I , S E I M E N I , C I U B { R - V O D {

                                       TOM+A
                                 (ar[t`nd pe Despot)
     Pe d`nsul!... ]nainte!... du=manu-i la str`mtoare.
156                                                                    Vasile Alecsandri

                                    S PA N C I O C
      Stai, Tom=a!... un pas numai =i copila=u-\i moare!
                                      TOM+A
      Copilul meu!
                                    S PA N C I O C
                    Dar!... Despot ]nvins, desper[tor,
      E-n stare s[-l ucid[ cu bra\ r[zbun[tor.
                                     TOM+A
                            (dup[ o scurt[ lupt[ cu sine)
      O! rumpe-mi-se pieptul ]n spasmele durerii,
      Mai bine r[u p[rinte dec`t r[u fiu al \[rii!
                                    (C[tre o=teni.)
      Nainte!
                     (U=ile din st`nga se deschid. Despot apare.)


                                    SCENA XIII
 T O | I , D E S P O T (=i, mai pe urm[, A N A =i I L I A + . Despot se arat[ maiestos,
                      cu hlamida pe umeri =i cu coroana pe cap.)

                                 C I U B { R -V O D {
                                 (ar[t`nd pe Despot)
      Iat[-l... iat[ cumplitul fariseu!
      Tu, antihrist! tu, Despot, cuprins de duhul r[u,
      }n \[rna ce te-a=teapt[ cobori din ]n[l\ime!...
                                      TOM+A
      Ce mi-ai f[cut copilul, cal[u plin de cruzime?
           (Despot se ]ntoarce spre u=[ =i face un semn. Ilia= intr[ =i vrea
                               s[ alerge la tat[-s[u.)
                                    DESPOT
                             (apuc`nd pe Ilia= de m`n[)
      Viteze Tom=a, iat[ copilul t[u iubit!
      Am respectat z[logul, odor nepre\uit,
Despot-Vod[                                                    157

    +i l-am p[strat ]n via\[ cu dragoste, cu bine,
    Cum merit[ odrasla unui viteaz ca tine.
                                  (Lui Ilia=)
    Mergi, Ilia=.
                                  ILIA+
                     (arunc`ndu-se ]n bra\ele lui Tom=a)
                  T[tuc[!
                                 DESPOT
                                 (lui Tom=a)
                        S[rut[-l fericit,
    +i fie-\i g`ndul aspru de d`nsul ]mbl`nzit! (}naint`nd.)
    Eu, Despot, Domn Moldovii prin ]ns[=i voia \[rii,
    +-ajung prin mine ]nsumi la culmile puterii,
    Azi sunt c[zut din tronul lui +tefan celui sf`nt
    +i vin, =i-n fa\a lumii declar acum c[ s`nt
    De-a mea fatalitate ]nvins contra drept[\ii...
    Deci spada mea ciuntit[ o-nchin fatalit[\ii!
                            (Arunc[ spada lui jos.)
                                  TOM+A
    Despot! p[=ind spre tronul de tine uzurpat,
    Pe un p[cat de moarte picioru-\i a c[lcat,
    +i purpura domneasc[ pic`nd pe-a ta privire
    I-a fost, nenorocite, o p`nz[ de orbire.
                                  CIUB{R
    Blestem!
                                POPORUL
               Blestem lui Despot!
                                  TOM+A
                                  Auzi?... om ne-n\elept!
    Aceast[ \ar[ bun[ te-a priimit la piept.
    Tu, Despot, ai v`ndut-o lui Ferdinand Germanul,
    Lui Sigismund Polonul, lui Soliman Sultanul,
158                                                          Vasile Alecsandri

      La to\i du=manii care \i-au fost de ajutor.
      S[ te prive=ti ]n fa\[ c-un vis am[gitor.
                                   MO|OC
      A r`s de toate: \ar[, o=time!...
                                   CIUB{R
                                      Lege!
                                   TOM+A
                                           Ei bine,
      Fi\i voi judec[torii!... Spune\i ce se cuvine
      Lui Despot Ereticul de \ar[ v`nz[tor?
                                   MO|OC
      Pedeapsa ce a=teapt[ pe-oricare tr[d[tor,
      Moartea!
                                   CIUB{R
               Dar! moartea!
                                 POPORUL
                              Moartea!
                                    DESPOT
                       (privind ]n fa\a tuturor cu m[rire)
                                       Boieri =i tu, o=time!
      Morm`ntul ca =i tronul e sacr[ ]n[l\ime,
      +i c`nd vorbe=te omul pe piatr[ de morm`nt,
      E drept s[ se asculte solemnul s[u cuv`nt...
      R`vnit-am tronul \[rii, dar r`vna mea regal[
      A fost ]nsufle\it[ de-o \int[ colosal[.
      Vis`nd neat`rnarea, vroit-am prin rom`ni
      S[ dau loviri de moarte osmanilor p[g`ni.
      Am vrut cu-al nostru palo=, fr`ng`nd soarta-ncruntat[,
      S[ scol cre=tin[tatea pe-al ei morm`nt culcat[...
      De-mi ajuta norocul s-ating visu-mi din zbor,
      A= fi numit de lume erou, liberator,
      Dar nu m-au dus destinul =i timpul la izb`nd[
Despot-Vod[                                                                159

    +i iat[-m[, eu, Despot, c[zut azi la os`nd[!
    A=a lumea-i deprins[ pe om a-l transporta
    }nving[tor, pe-Olimp, ]nvins, pe Golgota!...
                    (Mic[ pauz[. To\i ]l ascult[ cu bun[voin\[.)
    Vre\i moartea mea?... sunt gata!... Ucide\i, c[ci n-am team[
    De-a mele fapte-n via\[ s[ dau ]n ceruri seam[;
    Dar tronul mai sus este de bra\ul omenesc,
    +i singurul s[u jude e judele ceresc!
    Dar mirul e o rou[ cereasc[, sanctitoare,
    Pe fruntea ce-au atins-o ]n veci nepieritoare!
    Nici soarele nu poate s[ o prefac[-n nor,
    Nici omul s[ o =tearg[ cu bra\ul muritor!...
    Vre\i moartea mea?... Ucide\i!... dar eu, trist[ victim[,
    Istoria Moldovei vreau s-o scutesc de-o crim[,
    S[ nu poarte stigmatul ]n ziua re-nvierii
    C[ a pl[tit cu moarte pe Despot, Domn al \[rii!
                   (Sco\`ndu-=i coroana de pe cap =i arunc`nd-o.)
    Mi-arunc din cap coroana!... din m`n[ sceptru-mi scot...
    Nu mai sunt Domn!... acuma ucide\i pe Despot!
                              (To\i r[m`n ]ncremeni\i.)
                                        ILIA+
                                      (cu lacrimi)
    Iertare, tat[!
                                     BOIERII
                    Tom=a, iertare!
                                    POPORUL
                                        }ndurare!
                                      TOM+A
    O cere\i?... fie!... Despot, de moarte ai iertare,
    Dar tu la m[n[stire pe via\[-i fi ]nchis.
                                    CIUB{R
              (d`nd semne de o exaltare fanatic[, ]nainteaz[ =i strig[:)
    Iertare!... cui?... lui Despot?... Iertare?... Cine-a zis?
160                                                                    Vasile Alecsandri

      }n veci nu iart[ cerul pe-acel care-l desfide.
                      (Se repede furios =i ]njunghie pe Despot.)
      Ai vrut s[ ucizi legea?... Mori! legea te ucide!
                                      DESPOT
                                      (c[z`nd)
      Ah!... mor!
                                        TO|I
                                    (cu reprobare)
                    O!
                                      TOM+A
                                     (lui Ciub[r)
                       Crunt fanatic! turbat ucig[tor!
      Pieri!... Nu e sf`nta cruce unealt[ de omor.
(Ciub[r se retrage aiurit, cu ochii \inti\i la trupul lui Despot. Seimenii ]l aresteaz[.
                    }n fund r[sun[ deodat[ un \ip[t dureros.)
                                         ANA
      Despot! (Vine, alerg`nd desperat[, =i ]ngenuncheaz[ l`ng[ Despot.)
              Mort!... Despot, moartea m[ va uni cu tine...
      O! Doamne!... fie-\i mil[... de d`nsul... =i de mine!...
                         (Cade le=inat[ pe pieptul lui Despot.)
                                      MO|OC
                                       (uimit)
      Copila mea!...
                                       TOM+A
                                      (oprindu-l)
                   Mo\oace, a=a vrea Dumnezeu!
      Acel ce-=i vinde \ara ]=i pierde neamul s[u!

                                (Cortina cade.)

                                         FINE
             S~NZIANA +I PEPELEA
                 FEERIE NA|IONAL{ }N 5 ACTE



                        PERSONAJELE

PAPUR{-}MP{RAT                 ZORIL{
S~NZIANA, fata lui             MURGIL{
PEPELEA                        DASC{LUL MACOVEI
P~RLEA-VOD{                    TOMA
L{CUST{-VOD{                   M{RICA
P{CAL{                         SAFTA
T~NDAL{                        CRAINICUL LUI PAPUR{
BABA RADA                      STOLNICUL LUI L{CUST{
ZMEUL                          PAHARNICUL LUI P~RLEA
Z~NA-LACULUI                   UN GENIU
Z~NA-CODRULUI                  AL DOILEA GENIU
STATU-PALM{-BARB{-COT          UN URS ALB
IARNA                          O PAS{RE M{IASTR{
CRIV{|UL                       POPOR, OSTA+I, |{RANI, |{RANCE
                                  ACTUL I
  Teatrul reprezint[ o c`mpie ars[ de soare, ]n fund o p[dure, ]n st`nga o c[su\[
                 ]ntre copaci usca\i, ]n dreapta, spre fund, un lac.


                                    SCENA I

  DA S C { L U L M A C O V E I , T O M A , M { R I C A , S A F TA , | { R A N I ,
         | { R A N C E , P E P E L E A (doarme sub copaci l`ng[ c[ru\[)
                                COR
                      Ce secet[, ce foc!
                      Amar =i vai de noi!
                      Avem lips[ de ploi
                      +i lips[ de noroc. (bis)
   S A F TA (ar[t`nd pe Toma)
                      Ce-a fost verde s-a uscat,
                      Ca =i bietul meu b[rbat!
   T O M A (ar[t`nd pe Safta)
                      Ce-a-nflorit s-a scuturat,
                      Ca nevasta mea din sat.
                                COR
                      Ce secet[, ce foc!
                      Amar =i vai de noi!
                      Avem lips[ de ploi
                      +i lips[ de noroc. (bis)
    M A C O V E I : Uff!... de c`nd tr[iesc eu, dasc[lul Macovei, =i slav[
Domnului!... tr[iesc de c`nd c`inii purtau colaci ]n coad[... ]nc[ a=a
ar=i\[ n-am apucat; s[ juri c[ ne g[sim ]n \ara lui P`rlea-Vod[.
S`nziana =i Pepelea                                                     163

    T O M A : Dar cum e \ara aceea, jup`ne dasc[le?...
    M A C O V E I : O \ar[ unde-i a=a de cald tot anul, c[ g[inile fac ou[
r[scoapte.
    T O M A : He! He! gogonat[ o mai spuse=i, jup`ne.
    M A C O V E I : Tomo!... e=ti necredincios, o =tie lumea-ntreag[... dar
prost,de c`nd?
    T O M A : Apoi d[, jup`ne, eu nu-s c[rturar ca d-neta, care =tii Alexan-
dria pe de rost =i care ai umblat pe unde =-a-n\[rcat dracul copiii.
    M { R I C A : A=a-i; jup`nul Macovei, b[rbatul meu, cunoa=te =i-Afga-
tanghelescu.
    M A C O V E I : Tronc, M[rico!... ai sclintit-o, fata mea, vrei s[ zici
Afgatanghelul!... Da, oameni buni, =tiu multe, de toate... nu c[ m[
laud... c[ci am fost prin \ara c[pc[unilor =i prin \ara n[ucilor... unde
oamenii p[timesc de boala politicii.
    T O M A : Dar ce boal[ o mai fi =-aceea?
    M A C O V E I : Boal[ de balamuc, care seac[ toate sim\irile =i-
nvr[jbe=te fra\i cu fra\i.
    T O M A : Fie lor acolo!..
    M A C O V E I : +-am mai fost, oameni buni, pe la Sf`nta Vineri, pe
la Sf`nta Joi, pe la Sf. Mercuri, unde m-am ]nt`lnit cu Statu-Palm[-
Barb[-Cot, cel care fuge c[lare pe un iepure =chiop =i doarme ]ntr-un
v`rf de plop.
    T O M A : He! He! asta e =i mai gogonat[, =i mare, c`t... c`t...
    M A C O V E I : C`t prostia ta.
    T O | I : Ha! ha! ha! te-a p[c[lit, Tomo!
    M { R I C A (r`z`nd): Cred =i eu c[ l-a p[c[lit, dac[ jup`n Macovei,
b[rbatul meu, =tie =i cerul din toac[... asta... toaca din cer.
    M A C O V E I : Tronc, M[rico, iar ai sclintit-o, sufle\ele. +-am mai
fost, oameni buni, pe la curtea lui L[cust[-Vod[.
    T O | I : L[cust[-Vod[?
    MACOVEI: Da! Ce? n-a\i auzit de el?... un domn mare, cu oaste mare...
=i cu stomac =i mai mare... El m[n`nc[, m[n`nc[, de cum se treze=te
p`n’ ce adoarme, =i tot nu se mai satur[, vecinic fl[m`nd =i slab.
164                                                          Vasile Alecsandri

    T O M A : +-o fi m`nc`nd =i com`ndul; dar poporul lui?...
    M A C O V E I : S[rmanul! e =i mai slab =i mai fl[m`nd dec`t d`nsul.
    T O M A : Halal de el!... Vrea s[ zic[, tot mai bine la noi, ]n \ara lui
Papur[-}mp[rat, de=i se spune c[ ]mp[ratul nostru e cam =ov[i, =ov[i...
ca numele lui.
    M A C O V E I : Tac[-\i gura, leh[ule!... nu te-atinge de mai-marele
t[u; ]mp[ratul nostru e om cu chibzuial[ =i are doi sfetnici mari, pe
P[cal[ =i pe T`ndal[. Unul ]l sf[tuie=te ]ntr-un fel, altul ]ntr-alt fel, =i
augustatea sa se tot clatin[ ]ntre-am`ndoi.
    T O M A : Ca papura dup[ v`nt.
    M A C O V E I : Ei! +-apoi!... Clatine-se papura, broa=tele s[ h[l[du-
iasc[... nu-i a=a?...
    T O | I : A=a, a=a, jup`ne.
    M{RICA: Cic[, pe c`nd tr[ia ]mp[r[teasa, ea c`nta cucurigu-n cas[?
    M A C O V E I : Ce-ai spus?
    M { R I C A : +-acum, se zice c[-l poart[ de nas fata lui, domni\a
S`nziana?
    M A C O V E I : O fi!... c[-i bun[ =i frumoas[.
    M { R I C A : Frumoas[, ce-i drept, pe d`nsa po\i c[ta, dar pe soare
ba, asta... pe soare...
    M A C O V E I : Destul; iar ai sclintit-o, M[rico drag[; dar noi st[m
de vorb[ =i ziua trece.
    T O M A : +i soarele ne pr[je=te.
    | { R A N I I : +i s[m[n[turile pier.
    |{RANCELE (v[it`ndu-se): Pier, pier, p[catele noastre! Ce-o s[ deve-
nim?... O s[ ne moar[ copiii de foame!
    MACOVEI: Tac[-v[ ciocul, gai\elor!... dec`t a\i urla, mai bine v-a\i
apuca s[ face\i desc`ntece de ploaie.
    M { R I C A : C[ doar noi nu suntem vr[jitoare ca Baba Rada, din
c[su\a aceea... Numai ea =tie s[ fac[ vr[ji =i s[ trag[-n bobi, =i s[
desc`nte de dragoste cu ulcica, =i s[ dezlege norii...
    M A C O V E I : Da de unde =tii, jup`neas[, c[ Baba Rada desc`nt[ de
dragoste cu ulcica? Nu cumva...
S`nziana =i Pepelea                                                     165

   M { R I C A : Fereasc[ Dumnezeu, b[rbate, nu se afl[! dar toat[ lu-
mea =tie c[ Baba Rada cite=te =i-n stele... =i-i carte de tob[, asta... tob[
de carte.
   M A C O V E I : Tronc, M[ric[!... Oameni buni, hai s[ ne mai sf[tuim
cu p[rintele Pricochi =i s[-l rug[m s[ mai ias[ cu icoanele.
   T O | I : Hai! hai! (Repet[ corul =i iese prin dreapta.)
   P E P E L E A (trezindu-se): A!... bun somn am tras!... =i frumos vis
am f[cut!... Eu, Pepelea, b[iat s[rac, f[r[ tat[, f[r[ mam[, venit ]n
locurile acestea din |ara Rom`neasc[, p[rea c[ m[-nsurasem cu fata
]mp[ratului, dup[ ce o sc[pasem din ghearele unui zmeu, care-o r[pise
din palatul t[t`ne-s[u. Greu m-am luptat prin somn... dar i-am venit eu
de hac zmeului.
                                   ARIE
                          Frumoas[ S`nzian[,
                          Copili\[ Cos`nzean[,
                          R[pit[-era d-un zmeu!
                          Am dat pe el n[val[
                          +i, cu viteaza-mi pal[,
                          Ucisu-l-am chiar eu.
                          Iar fata, ]n uimire,
                          Mi-a dat a sa iubire,
                          }n schimb pe dorul meu.
   A=! vorb[ s[ fie... ]mp[ratul a trimis crainici ]n tuspatru p[r\i ale
lumii, ca s[ dea =tire crailor =i ]mp[ra\ilor c[ acel din ei care va pl[cea
S`nzianei ]l va lua de ginere; =i-i va da zestre jum[tate de-mp[r[\ie...
Ce mai trebuie zestre?... Eu m-a= mul\umi numai cu fata, pre legea
mea.
166                                                                   Vasile Alecsandri

                                    SCENA II
                             PEPELEA, BABA RADA
             (ea st[ pe pragul u=ii, sprijinit[ pe o c`rj[, ]i g`rbovit[
                          =i zdren\uroas[, cu plete albe)

    B A B A R A D A (auzindu-l, ]n parte): Auzi pu=chiul, pe unde-i bat
g`ndurile... chelului ]i trebuie chitie de m[rg[ritar. (Tare.) Pepeleo...
    PEPELEA: E!... Iaca =i Baba Rada... vino colea, m[tu=ic[, am s[-\i
spun un vis d-ale pozna=e.
    B A B A R A D A : Nu pot, dragul m[tu=ei; c[-s oloag[ de-o c`rj[.
    P E P E L E A : Oloag[ de-o c`rj[?...
    B A B A R A D A : De-abia-mi port tinere\ile, cu ajutorul c`rjelor... =i
mi s-a fr`nt una ast[-noapte.
    P E P E L E A : Se vede c[ ]nc[lecase=i pe ea, ca s[ mergi la nunta lui
Statu-Palm[.
    B A B A R A D A : Ba am alungat o pisic[ neagr[ care se b[gase pe
co= la oala cu sm`nt`n[.
    P E P E L E A : O fi fost duhul necurat?
    B A B A R A D A : Ucig[-l toaca!... C`nd am lovit-o cu c`rja, a scos
foc pe ochi; =i c`rja s-a f[cut numai \[nduri ]n m`na mea... bun[tate de
c`rj[... mi-o dedese chiar Str`mb[-Lemne, acu o sut[ de ani.
    P E P E L E A : Str`mb[-Lemne?... Alei!... dar de c`nd e=ti pe lume,
m[tu=ic[?...
    B A B A R A D A : Eu?... Ascult[:
                                       ARIE
                                          I
                      Eu sunt de c`nd ]n ast[ lume
                      Rom`nul ]nc[ n-avea nume;
                      De c`nd Carpa\ii cei m[re\i
                      Erau ca ni=te bure\i;
                      De c`nd lupii la noi
                      Erau p[stori de oi
S`nziana =i Pepelea                                                    167

                      +i ur=ii cu cimpoi
                      M`nau cirezi de boi.
                                    II
                      Eu sunt de c`nd pe m`ndrul soare
                      Nu erau pete arz[toare;
                      De c`nd un purice u=or
                      Purta potcoav[ la picior,
                      Potcoav[ grea de fier
                      Cu care s[rea-n cer,
                      +-apoi din cer venea
                      +i barba mi-o ciupea.
    Pe atunci eram t`n[r[, frumoas[... eram z`n[... dar m-a scos din
minte F[t-Frumos... =i mi-am pierdut darul.
    P E P E L E A : }n adev[r, c[ e=ti cam schimbat[ la fa\[.
    B A B A R A D A : He! He!... Vremea vremuie=te, fe\ele se zb`rcesc,
b[l[malele sl[besc =i ]n locul puricilor sprinteni au ie=it pe lume alte
jig[nii, care sar din gunoi... =i cu-o s[ritur[ ajung... sus... sus... sus.
    P E P E L E A : Hei!... c[ nu sunt =i eu o jiganie din soiul lor.
    B A B A R A D A : +i ce-ai face, m[i b[iete?...
    P E P E L E A : A= zbura tocmai l`ng[ fata ]mp[ratului.
    B A B A R A D A : (]l trage de urechi): |i-e drag[!... Hai?...
    P E P E L E A : Ca ochii din cap.
    B A B A R A D A : Dar tu ei?...
    P E P E L E A : +i ea mie, vorba \iganului.
    BABA RADA: Ei, =tii una?... Pepeleo, hai cu mine ]n p[dure, s[-mi
durezi o c`rj[ nou[ de alun... +i eu voi culege flori de n[valnic, ca s[-\i
fac o sc[ld[toare de dragoste.
    P E P E L E A : +i crezi c[ S`nziana m-a ]ndr[gi, dac[ m-oi sc[lda?...
    B A B A R A D A : De ce nu?
    P E P E L E A : Oare?... Hai la p[dure, m[tu=ic[... Hai la p[dure...
(O ia de bra\ =i pleac[ ]n fug[.)
    BABA RADA: }ncet, ]ncet... vai de mine... parc[ te-au umflat rusaliile.
168                                                                     Vasile Alecsandri

   P E P E L E A : M-au umflat... hai... nu pot sta pe loc... mi s-au aprins
c[lc[iele...
   BABA RADA (sare-ntr-un picior): }ncet, ]ncet, nebunule, cad, \ine-
m[, ]ncet, vai de mine! (Ies am`ndoi =i intr[ ]n p[dure.)


                                     SCENA III
        L { C U S T { - V O D { , S T O L N I C U L , S E R V I T O R I =i O S T A + I
                               (sub costum de l[custe)

    S T O L N I C U L (vine alerg`nd =i purt`nd un steag pe care e bro-
dat[ o l[cust[): Pleca\i-v[, ]nchina\i-v[, c[ vine m[ria-sa L[cust[-Vod[...
iaca, nu-i nimeni? nu face nimica, eu s[-mi fac meseria mea. (Strig`nd.)
Pleca\i-v[, ]nchina\i-v[...
            (Stolnicul intr[ cu servitori care poart[ merinde.)
                               C O R (de l[custe)
                        Trece-aci L[cust[-Vod[,
                        Dintre domni cel mai fl[m`nd.
                        S[-i ]ntindem mas[ mare,
                        Chiar ]n drum, c`t mai cur`nd.
           (A=eaz[ merindele pe-o mas[ ]n dreapta, blide cu
                     m`nc[ri, garafe =i potire.)
   S T O L N I C U L : Gr[bi\i, copii, gr[bi\i... M[ria-sa ne calc[ pe
urme... A=a... a=eza\i fripturile-n r`nd... unde-s piftiile? Pune\i-le la
iveal[, colea, bine.
        (}n sunetul unui mar= bizar, intr[ L[cust[-Vod[, rezemat
                            pe doi curteni.)
  L { C U S T { : M`ncare, m`ncare, mor de foame! Unde-i ministrul
meu secretar de stat la departamentul buc[t[riei?
  S T O L N I C U L (]nchin`ndu-se): Aici, m[ria-ta!
  L { C U S T { : Masa gata-i?...
S`nziana =i Pepelea                                                   169

    S T O L N I C U L : Gata, privi\i...
    L { C U S T { : Stolnice, ai binemeritat de la Patrie, te decorez cu
ordinul “Frig[rii de aur”.
    S T O L N I C U L : S[ tr[ie=ti, m[ria-ta.
    L { C U S T { (=ade la mas[): Bune bucate!... ]mi fac cu ochiul... de
unde s[-ncep... A!... de la curcan (m[n`nc[), minunat!... am un \igan,
buc[tar me=ter, cinci zlo\i pe lun[, leaf[... (La suita lui.) Vou[ v[ e
foame?
    T O | I : Foame, m[ria-ta.
    L { C U S T { : Bine: privi\i la mine cum m[n`nc =i v[-ndestula\i.
    T O | I : Poft[ bun[, milostive st[p`ne!
    L { C U S T { : V[ place poate friptura de curcan?
    T O | I : Place, place.
    L { C U S T { (lacom m`nc`nd): D-apoi mie!...
    T O | I : M[n`nc[-l s[n[tos, m[ria-ta.
    L { C U S T { : Acum s[ zic dou[ vorbe astor piftii... Ce miros, ce
parfum, (mirosindu-le) ce arom! (Suitei.) Dar piftiile v[ plac?
    T O | I : Plac, plac.
    L { C U S T { : Cu vanilie, sau... sadea.
    T O | I : Ba cu usturoi.
    L { C U S T { : M[ bucur... dar ce s-aude?... (Afar[, tr`mbi\e.)
    S T O L N I C U L : Se-nainteaz[ o oaste mare!
    L { C U S T { (]nec`ndu-se): O! oa... o oa, oaste... or fi du=mani!...
Unde mi-e palo=ul? Na, l-am uitat acas[... Cu ce s[ m[ ap[r?... Ha! cu
furculi\a ast[ mare. Vie de-acum chiar P`rlea-Vod[... Vitejilor, aduna\i-
v[ ]mprejurul meu =i s[ muri\i cu to\ii, ap[r`ndu-mi via\a =i masa.
        (To\i se grupeaz[ l`ng[ L[cust[, care se ]narmeaz[ cu o
                            furculi\[ lung[.)
170                                                                       Vasile Alecsandri

                                       SCENA IV
           Aceia=i, P ~ R L E A - V O D { , P A H A R N I C U L , C R A I N I C U L ,
              S E R V I T O R I =i O S T A + I (to\i sunt ]mbr[ca\i ]n ro=)

    C R A I N I C U L (venind repede ]n scen[): }nchina\i-v[, pleca\i-v[,
c[ sose=te m[ria-sa P`rlea-Vod[.
    L { C U S T { : P`rlea-Vod[... Sunt platc[...
             (Intr[ paharnicul, urmat de servitori, care poart[
                           balerce ]n spinare.)
                                      COR
                         Iat[ vine P`rlea-Vod[
                         }nfocat =i-mbujorat;
                         Dintre to\i domnii din lume,
                         Cel mai ro=, mai ]nsetat!
      P ~ R L E A (Intr[ repede. El e gras =i aprins la fa\[.)
                                        ARIE
                         Eu sunt P`rlea cel aprins,
                         Care ard ]n foc nestins
                         +i dau foc =i mistuiesc
                         Inimile ce-nt`lnesc.
                         Uf! uf! uf! ]n s`nul meu
                         Curge lav[ de vulcan,
                         Da\i-mi ap[ ca s[ beu,
                         S[ tot beu c`t un borcan.
    P ~ R L E A : Ap[, ap[, mor de sete.
    PA H A R N I C U L : M[ria-ta, balercele sunt de=erte; ai b[ut tot.
    P ~ R L E A : Nu-i ap[?... m-am stins!... Paharnice, te os`ndesc s[-\i
tai capul tu singur, cu m`na st`ng[. (Vede masa.) A!... iaca chileal[.
(Se repede la mas[.)
S`nziana =i Pepelea                                                  171

   L{CUST{
         Seme\e! un pas numai de-i face c[tr[ mas[,
         Cazi mort, de ast[ arm[ str[puns...
                        (}l amenin\[ cu furculi\a.)
   P~RLEA
                 Str[puns?... Nu-mi pas[!
                 Mai bine mort de palo=, ca un viteaz, dec`t
                 De sete, mi=ele=te, cu iasc[-aprins[-n g`t.
                      (Apuc[ o garaf[ =i o de=art[.)
    L { C U S T { : Iaca minune... gr[im am`ndoi ]n stihuri, ca ni=te
apelipisi\i?... Aferim, vere.
    P ~ R L E A : Vere?... Cine e=ti tu, de ]ndr[zne=ti a m[ v[rui?
    L { C U S T { : Eu sunt domn, ca =i tine.
    P ~ R L E A : Domn... (Amabil.) S[ m[ fericesc cu numele?...
    L { C U S T { : L[cust[-Vod[!
    P ~ R L E A (furios): L[cust[?... du=manul meu de moarte?
    L { C U S T { : Tocmai.
    P ~ R L E A (gra\ios): Sunt prea fericit de cuno=tin\[. (D[ m`na.)
    L { C U S T { : +i eu tij, vere... poftim la mas[.
    P ~ R L E A : Mul\umesc; sunte\i prea amabil.
    L { C U S T { : Da, m[ rog, nu te mai fasoli.
    P ~ R L E A (=ade): N-a= vrea s[ fiu indiscret.
    L { C U S T { : S[ m[ vezi pe n[s[lnic.
    P ~ R L E A : Ba mai bine pe bra\e, vere.
    L { C U S T { (vesel, ghiontind pe P`rlea): Pe bra\e, berbantule? Pe
bra\ele S`nzianei?
    P ~ R L E A (posomor`t): Ba c`t despre fata lui Papur[-}mp[rat, pune-
\i pofta-n cui.
    L { C U S T { : +i pentru ce, m[ rog...?
    P ~ R L E A : Pentru c[ m[ duc s-o-mpe\esc.
    L { C U S T { (ironic): +-ai s-o p[\e=ti, ]n adev[r, vere.
172                                                            Vasile Alecsandri

    P ~ R L E A : Ver-vere?... +i cum asta?
    L { C U S T { : Fiindc[ =i eu m[ duc la curtea S`nzianei, cu g`nd de-
a-i face curte.
    P ~ R L E A (se scoal[): Suntem rivali!... unul din noi dar e de prisos
pe lume; trebuie s[ piar[.
    L { C U S T { (lini=tit): Ai dreptate; pieri tu.
    P ~ R L E A : Ba tu... Scoal[ =i vin la lupt[, s[ ne cioc`rtim cu palo=ele.
    L { C U S T { : Ce face?... S[ ne batem ]mpreun[?... cat[-\i de treab[,
omule; avem o=ti pentru certele noastre, ucig[-se ]ntre ele... =i noi s[
petrecem cu voie bun[... A=a-i r`ndul crailor =-al ]mp[ra\ilor. (Strig[.)
Stolnice!... pune-te ]n capul armatei mele... =i taie buc[\i oastea lui
P`rlea-Vod[; de-i sc[pa teaf[r... de te-i ar[ta leu... te-oi face “ban”.
    P ~ R L E A (asemene): Paharnice!... ai auzit?... S[ te v[d; harcea-
parcea ]n oamenii lui L[cust[-Vod[; de-i fi ]nving[tor... te schimb din
particular ]n general.
    S T O L N I C U L (cu glas slab): Nu putem, m[ria-ta, c[ suntem mor\i
de foame.
    PA H A R N I C U L (asemene): N-avem vlag[, m[ria-ta; suntem mor\i
de sete.
    L { C U S T { : Ei, dar fie pe alt[ dat[.. (Lui P`rlea.) Prime=ti,
veri=orule... s[ ne ucidem alt[ dat[?
    P ~ R L E A : Bucuros... acum s[ plec[m la curtea lui Papur[-}mp[rat.
    L { C U S T { : S[ plec[m; cuno=ti drumul?
    P ~ R L E A : Ba nu!... m-am r[t[cit de vreo =apte ori, de c`nd am
pornit de-acas[.
    L { C U S T { : Ai umblat ]n bobote ca =i mine; ne trebuie dar un
c[l[uz. Stolnice, un c[l[uz c`t oi bate-n palme.
    S T O L N I C U L (nemi=c`ndu-se): Numaidec`t, m[ria-ta.
    P ~ R L E A : Paharnice, un c[l[uz.
    PA H A R N I C U L (st[ pe loc): Numaidec`t.
                      (Pepelea se ive=te ]ntre copaci.)
S`nziana =i Pepelea                                                      173

                                 SCENA V
                             Aceia=i, P E P E L E A

    P E P E L E A (aparte): Am l[sat pe m[tu=a-n p[dure s[ caute bu-
ruieni.
    P ~ R L E A : G[situ-l-a\i?...
    S T O L N I C U L (z[rind pe Pepelea): Iaca unul, pe d`nsul, voinici.
(To\i se reped =i-l apuc[.)
    P E P E L E A : Ho! \ar[!... ce este?... ce v-au apucat?
    S T O L N I C U L (tr[g`ndu-l): Te cheam[ L[cust[-Vod[.
    PA H A R N I C U L (asemenea): Te cheam[ P`rlea-Vod[.
    P E P E L E A : Minciuni... nu m[ cheam[ nici P`rlea, nici L[cust[...
m[ cheam[ Pepelea.
    L { C U S T { : Pepelea!... Ha! Ha! Ha! pozna= nume!
    P ~ R L E A (r`z`nd): Nu-i nume de calendar.
    L { C U S T { : Ca ale noastre. (Tare.) Pepeleo, r[spunde, po\i s[ ne
duci la curtea lui Papur[-}mp[rat?
    P E P E L E A (aparte): Or fi pe\itori de-ai S`nzianei.
    L { C U S T { : Ai auzit?
    P ~ R L E A (tare): Po\i, m[?
    P E P E L E A : Pot!... v[ duc =i p`n[ la “m[ru ro=”, dac[ vre\i, =i p`n[
la calea-ntoars[.
    L { C U S T { : Nu, c[-i prea departe.
    P E P E L E A : +i p`n[ la dracu-n praznic.
    P ~ R L E A : Praznic? hai dar cu noi... pleac[-nainte.
    P E P E L E A : Bine... (Aparte.) Am s[-i r[t[cesc ]n p[durea cea deas[,
din ea s[ nu mai ias[. (Servii fur[ merindele de pe mas[.)
    L { C U S T { : Mergem?... Poftim, vere.
    P ~ R L E A : Ce se potrive=te... apuc[ d-ta ]nainte, vere, e=ti mai
c[runt.
    L { C U S T { : C[runt eu?... =tii c[ te g[sesc nostim?
    P ~ R L E A : M[-i fi g[sind... d[-mi bra\ul =-aidem ]mpreun[.
174                                                          Vasile Alecsandri

(P`rlea =i L[cust[ ]=i dau bra\ul =i cearc[ a pleca odat[ cu piciorul st`ng,
  dar nu nimeresc. Ies cu to\ii prin fund =i dispar ]n p[dure c`nt`nd.)
                                   COR
                         Haide\i cu to\i la curtea
                         Lui Papur[-mp[rat,
                         Atra=i de S`nziana
                         Cu nume l[udat.

                                SCENA VI
       D A S C { L U L M A C O V E I,T O M A ,M { R I C A,| { R A N I ,
                    | { R A N C E (care vin prin dreapta)
    T O M A : A=a o fi, jup`ne dasc[le... sf`nt[ s[-\i fie vorba, mare
adev[r ai rostit... nu plou[ pentru c[-i secet[.
    M A C O V E I : +i-i secet[, pentru c[ nu plou[.
    T O M A : Dar f[ bine de ne spune, pentru ce-i =i secet[ =i lips[ de
ploaie?
    M A C O V E I : O fi trecut prin v[zduh un zmeu cu limb[ de foc.
    T O | I (speria\i): Un zmeu?
    M A C O V E I : Sau poate c[ zidarii =i c[r[midarii or fi legat norii.
    T O M A : Dar nu cuno=ti d-ta vreun chip de-a-i dezlega?
    M { R I C A : B[rbatul meu s[ nu cunoasc[... ai pripit de te-ai vorbit;
asta... ai vorbit de te-ai pripit.
    M A C O V E I : Tronc, M[rico!... Oameni buni, este un leac de secet[
care nu d[ gre=.
    T O | I : Care, care?...
    M A C O V E I : S[-neca\i o bab[.
    T O | I : +-a ploua?
    M A C O V E I : Cu cofa.
    T O | I : Hai, m[i, s[ g[sim o bab[. (Ar[t`nd femeile.) Pe care din
ele s-o alegem?
    F E M E I L E (ar[t`ndu-se una pe alta): Pe Catrina, pe Safta, pe Tu-
dora, pe Tofana, pe jup`neasa d[sc[li\a...
S`nziana =i Pepelea                                                  175

   M { R I C A : Pe mine?... Eu bab[?... (Lui Macovei.) Bab[-s, jup`ne
dasc[le? bab[?
   M A C O V E I : Ba! ba...
   B { R B A | I I : Pe d`nsele, m[i! (Se lupt[ b[rba\ii cu femeile; ele
dau \ipete.)
   B{RBA|II
               Degrab[, degrab[
               S[ prindem o bab[
               +i-n ap[ s-o d[m.
               Degrab[ printr-]nsa
               De foc =i de d`nsa
               Acum s[ sc[p[m.
   FEMEILE
               Ho\ilor! pieri\i de-aici,
               C[ v-om bate cu urzici,
               V-om zg`ria ca pisici
               De-\i fi to\i numai be=ici.

                                  SCENA VII
                      Aceia=i, B A B A R A D A (se ive=te-n fund)

    B A B A R A D A : S[ tr[iasc[ Pepelea!... bun[ c`rj[ mi-a durat... am
s[-i desc`nt de dor.
    F E M E I L E : Iaca o bab[, iaca o bab[!
    T O | I : Baba Rada, vr[jitoarea!
    M A C O V E I : Ea o fi legat norii... pe d`nsa, oameni buni... =i
u=tiuluc! ]n balt[. (B[rba\ii se reped de apuc[ pe bab[, lu`nd-o-n sus.)
    B { R B A | I I : }n balt[!
    B A B A R A D A : Ce-i? ce-i?
    F E M E I L E : }n balt[!
    B A B A R A D A : }n balt[? Vai de mine... dar ce v-am gre=it eu,
oameni buni?...
176                                                                 Vasile Alecsandri

      M A C O V E I : }n balt[, talpa iadului!
      B A B A R A D A : Ajutor! ajutor! Pepeleo!

                                  SCENA VIII
                       Aceia=i, P E P E L E A (alearg[ prin fund)

    P E P E L E A : Cine m[ cheam[?... Mama Rada?...
    B A B A R A D A : Nu m[ l[sa, Pepela= drag[, vor ho\ii s[ m[-nece.
    P E P E L E A : S[ te-nece, pentru ce? Sta\i, oameni buni... nu face\i
p[catul.
    T O | I : }n l[turi, m[ sfrijitule.
    P E P E L E A : Nu m[ las de voi, cihar de m-a\i ucide... Mama Rada-i
nevinovat[.
    M A C O V E I : Cum ]ndr[zne=ti, m[i \ing[ule, s[ te ]mpotrive=ti
voin\ei poporului?... Nu =tii ce spuneau str[mo=ii no=tri:”Box, pipili,
Box...”
    P E P E L E A : Ce box, m[, na box!... (Trage un pumn ]n ghigilicul lui
Macovei.)
    M A C O V E I : Aoleo! m-a necinstit.
    T O M A : Iii!... a ridicat m`na asupra lui jup`n Macovei.
    M { R I C A : I-a turtit nasul pe ghigilic? asta...
    M A C O V E I : Lega\i-l, m[i, s[-l ducem la procuror. C`t pentru bab[,
u=tiuluc ]n balt[. (|[ranii leag[ m`inile lui Pepelea.)
    P E P E L E A (lupt`nd): Ho\ilor, tic[lo=ilor!... v[ pune\i o sut[ pe un
om, ca corbii =i ca judanii. (|[ranii las[ pe Pepelea legat =i se-ntorc la
Baba Rada.)
    B A B A R A D A : Pepeleo, Pepeleo... (|[ranii ridic[ pe bab[ =i se
]ndreapt[ spre lac cu ea.)
    P E P E L E A : Tic[lo=ii... ucid pe biata bab[, f[r[ vin[, =i pe mine
m-au legat, ca s[ m[ duc[ la ]nchisoare... s-au dus cu to\ii... nu-i nime,
p-aici mi-e drumul. (Fuge-n c[su\[.)
    | { R A N I I (pe malul lacului): Una!
S`nziana =i Pepelea                                                      177

    B A B A R A D A : Pepeleo!
    | { R A N I I : Dou[, trei... hup, u=tiuluc. (O arunc[ pe bab[ =i deo-
dat[ s-aude un tunet dep[rtat, cerul s-acopere de nouri negri.)
    M A C O V E I : Parapanghelos! De-acum umfla\i pe Pepelea =i hai la
procurorul.
    | { R A N I I (revenind ]n scen[): Dar unde-i?
    | { R A N I I : A pierit!
    M A C O V E I : Pierit s[ fie! (}ncepe furtun[ mare, tunete prelungite.)
Iaca, m[i!... vede\i? cum a\i ]necat vr[jitoarea, a =i-nceput a ploua.
    T O M A : Plou[ cu fulgere, jup`ne dasc[le, dar ap[ — tuf[.
    F E M E I L E : Vai de noi! o s[ ne tr[sneasc[.
    M { R I C A : Hai s-aprindem Pa=ti de la lum`nare... asta... lum`nare
de la Pa=ti.
    M A C O V E I : Tronc, M[rico!
    T O | I : Hai pe-acas[, la s[n[toasa, voinici. (Un fulger cade-n lac,
to\i fug ]n dreapta speria\i.)

                                SCENA IX
   P E P E L E A (ie=ind din c[su\[): S[ se fi ]necat biata m[tu=[?... de-
a= =ti c[ a= g[si-o, m-a= arunca ]not. Ia s[ vedem. (Vine ]n scen[ =i
g[se=te o c`rj[.) Iaca una din c`rjele ei... poate s[-mi fie de ajutor... (La
mal). A!... pare c[ z[resc ceva... ea-i... plute=te... d[, Doamne, s-o
scap. (}ntinde c`rja-n ap[ =i scoate sumanul babei.) Nu-i ea. S[rmana,
e numai sumanul ei, a murit! S-a dus pe ceea lume, =i eu am r[mas iar
singur. (Pl`nge.) R[u m[ doare inima dup[ ea... dar ce aud!... ce v[d!
(Furtuna trece, norii dispar =i luna se ]nal\[ de dup[ copaci, ]n fund...
 pe suprafa\a lacului r[sar mai multe flori mari de nuf[r =i ]n fiecare
 din ele st[ ]nchis[ c`te-o z`n[; ]n cea mai frumoas[ se g[se=te Baba
   Rada, metamorfozat[ ]n Regina Z`nelor; razele lunii lumineaz[
                             tainic tabloul.)
178                                                              Vasile Alecsandri

                                   SCENA X
            P E P E L E A , Z~NE, B A B A R A D A (schimbat[ ]n z`n[)

                              COR DE Z~NE
                Frumoas[ Z`n[ cu dulce nume
                Din s`nul apei iese la lume.
                Ferice omul care pe ea
                La foc de stele o va vedea.
(Florile de nuf[r se deschid, z`nele ies de formeaz[ ]mpreun[ un grup
artistic ]n lumina electric[. }n floarea din mijloc apare Baba Rada sub
 figura =i sub costumul unei z`ne tinere =i frumoase =i ]ncununat[ cu
                             plante acvatice.)
    Z~NA
                Pepeleo, bl`nd suflet, tu singur cu-ndurare,
                Ai vrut s[-mi aperi via\a de-a pro=tilor turbare.
                Pe tine eu din umbr[ te-oi scoate la lumin[,
                C[ci fosta Baba Rada de-acum e a ta z`n[.
              (Z`na, ie=ind din floare, p[=e=te pe fa\a apei
                            =i vine ]n scen[.)
    P E P E L E A (cade-n genunchi): O!... ce minune cereasc[.
    Z ~ N A : Pepeleo!... de azi ]ncepe o via\[ plin[ de lupte pentru tine...
dar s[ n-ai grij[, vei fi pretutindeni ap[rat =i sus\inut de mine. |ine
acest fluiera= de trestie, el te va ajuta la orice nevoie... c`nd ]i c`nta din
el... \ine =-acest inel de logodn[ cu S`nziana.
    P E P E L E A : Ah!... z`n[ frumoas[ =i milostiv[, m[ logode=ti cu
norocul.
    Z ~ N A : Norocul s[ te ]nso\easc[ ]n calea vie\ii. Acum te las, Pepe-
leo... r[m`i cu bine, eu m[-ntorc ]n ]mp[r[\ia z`nelor.
 (Z`na se-ntoarce ]n floarea ei, toate florile s-afund[ ]ncet, ]n sunetul
     simfonic al orchestrei. Corul repet[ refrenul de la ]nceput.)
                       (Sf`r=itul actului I.)
S`nziana =i Pepelea                                                                179

                                   ACTUL II
    Teatrul reprezint[ sala tronului lui Papur[-}mp[rat... Vasuri mari cu plante
 acvatice sunt a=ezate ]n col\uri... un tron mare de aur ]n st`nga, alt tron mai mic
  al[turi, spre public... o u=[ ]n st`nga, ce duce ]n apartamentul ]mp[r[tesei... ]n
dreapta, u=i mari... ]n fund, arcade largi =i ]nalte, ce se deschid pe teras[, deasupra
                                        gr[dinii.


                                     SCENA I
    P E P E L E A (se ive=te cu sfial[ pe teras[, apoi intr[ ]n scen[): Nu
m[ vede nime? M-am furi=at prin gr[dina ]mp[r[teasc[, doar oi z[ri
pe S`nziana... dar toate ferestrele palatului sunt ]nchise... Ce bog[\ii...
Ce loca= fermec[tor!... Bine m-a= deprinde a tr[i aice... al[turea cu
fata ]mp[ratului. Dac[ m-ar ajuta Z`na-Lacului s[ mi se ]mplineasc[
dorul... Ian s[-mi ]ncerc norocul, sun`nd din fluierul [sta!... S[ vedem
ce poate el!... (Privind fluierul, c`nt[.)
                                        ARIE
                                          I
                                Fluiera= frumos,
                                Mult zici tu duios.
                                Scumpe fluiera=,
                                Mult zici dr[g[la=,
                                Zi cu glasul t[u,
                                Zi pe g`ndul meu,
                                Versul cel cu foc,
                                Ce-aduce noroc.
                                          II
                                Fluiera= de fag,
                                A! spune cu drag,
                                Spune de-al meu dor
                                Scumpului odor,
                                C[ inima mea
180                                                                 Vasile Alecsandri

                                Vecinic pentru ea
                                Bate ne-ncetat
                                D-un amor curat.
          (El vrea s[ c`nte din fluier, dar se opre=te, z[rind ]n
         dreapta pe T`ndal[.) Dar vine cineva... m[ ]nchin cu
       c`ntecul =i, la fug[... s[ m[ ascund ]n gr[din[. (Dispare
                              dup[ arcade.)

                                    SCENA II
                       T ~ N D A L { , pe urm[ P { C A L {
   (am`ndoi ]n haine brodate cu fir =-acoperite cu decora\ii pe piept =i pe spate)

    T ~ N D A L { (venind din dreapta): St[p`nul meu, augustatea-sa
marele ]mp[rat Papur[ doarme... Doarm[ s[n[tos =i f[r[ grij[, c`t m[
are pe mine, T`ndal[, prim-ministru... Toat[ sarcina statului e pe spina-
rea mea... Sarcin[ grea!... (Cu emfaz[.) }ns[ m[ simt m`ndru de-a o
purta pentru gloria, prosperitatea, prop[=irea =i moralitatea poporului
ce se ad[poste=te la umbra sceptrului ]mp[r[tesc al august[\ii-sale...
(Z[rind pe P[cal[.) Dar pare c[ g[sesc pe P[cal[, colegul meu de cabi-
net... un =iret de frunte, care ades m[ p[c[le=te!... Cum s[ m[ dezbar
de el?... Am c[tat s[-l trimit departe, peste nou[ m[ri =i nou[ \[ri, ]ntr-o
ambasad[... dar n-a primit... Ce tertip s[ mai iscodesc?... (St[ pe
g`nduri.)
    P { C A L { (intr[ pe sub arcade): Doarme augustul nostru, =i soarele-i
sus... }ns[ are =i dreptate s[-=i odihneasc[ b[tr`ne\ele. (Z[rind pe
T`ndal[.) A!... iaca T`ndal[, perechea mea de la carul statului... cum
s[-l dau peste cap?...
    T ~ N D A L { : Ce v[d? Excelen\a-voastr[ la curte a=a de diminea\[?
    P { C A L { : Datoria-mi fac, urm`nd pildei excelen\ei-voastre.
    T ~ N D A L { : Datorie sacr[... c`nd st[p`nul trage la aghioase...
Sluga credincioas[ vegheaz[, pentru gloria...
    P { C A L { : Prop[=irea...
S`nziana =i Pepelea                                                      181

    T ~ N D A L { : Prosperitatea...
    P { C A L { : +i moralitatea poporului, ce s-ad[poste=te...
    T ~ N D A L { : La umbra sceptrului p[rintesc.
    A M ~ N D O I (]nclina\i): Al august[\ii-sale...
    P { C A L { : Bine, acuma ad-o colea jum[tatea milionului ce-ai
c`=tigat ast[-noapte.
    T ~ N D A L { : Ce milion? Care milion? de unde milion?
    P { C A L { : Care? (}i =opte=te la ureche.) Cel care ai c`=tigat ru=fet
de la concesionarii baloanelor.
    T ~ N D A L { (cu mirare): De unde o =tii?
    P { C A L { : E scris pe nasul excelen\ei-voastre, ad-o...
    T ~ N D A L { : Ei, =tii una? Las[-mi mie milionul [sta, =i eu ]\i
f[g[duiesc alt milion la anul.
    P { C A L { : Cum?
    T ~ N D A L { (]i vorbe=te la ureche): Din r[scump[rarea concesiu-
nii baloanelor.
    P { C A L { : Parol?
    T ~ N D A L { : Parol!
    P { C A L { : Ba, ba, ba, mai bine azi un ou dec`t la anul un bou;
ad[!
    T ~ N D A L { : Bine, om regula socotelile mai pe urm[, acum s[ ne
ocup[m de afacerile politice... +tii c[ domni\a S`nziana e fat[ mare?...
    P { C A L { : O fi; =i, prin urmare, i-a ab[tut s[ se m[rite numaidec`t.
    T ~ N D A L { : Fat[ mare nu-i? Trebuie s[-i credem.
    P { C A L { : +i ]mp[ratul, care se supune la toate voin\ele ei, a trimis
crainici pe la toate ]mp[r[\iile ca s[ le duc[ aceast[ veste.
    T ~ N D A L { : O =tiu.
    P { C A L { : +i chiar au ]nceput a sosi ]n ora= mai mul\i din acei ce-
au auzit de frumuse\ea domni\ei.
    T ~ N D A L { : Care =i care?...
    P { C A L { : Zoril[, craiul R[s[ritului; Murgil[, craiul Apusului... =i
P`rlea-Vod[, =i L[cust[-Vod[, =i al\i mul\i din toate p[r\ile lumii.
    T ~ N D A L { : Minunat; =i unde au tras la gazd[?
182                                                         Vasile Alecsandri

   P { C A L { : La “Grand Hotel”, la “Trei sarmale”.
   T ~ N D A L { : Cred c-om c[p[ta ceva decora\ii de la ei... decora\ii
cu briliante primprejur... iar nu ca potcoavele astea, care c`nt[resc
zece oca... de aram[... Prive=te: ordinul Hipopotamului!... ordinul Uran-
gutanului!... ordinul Bivolului... ordinul Bibilicului... etc...
   P { C A L { : Acestea sunt decora\ii zoologice... dar unde le-om mai
anina =i pe celelalte?...
   T ~ N D A L { : Pe din[untrul livrelei... ca c[ptu=al[.
                     (S-aude-n st`nga un c[scat lung.)
      P { C A L { : Taci... s-anun\[ ]mp[ratul.
(Papur[-}mp[rat vine ]n halat =i papuci galbeni... =i cu coroana peste
                              scuf[.)

                                  SCENA III
                               Aceia=i, P A P U R {

    PA P U R { : A... a... a!... Bine am dormit.
    A M ~ N D O I : S[ v[ fie de bine, augustate.
    PA P U R { : Aici sunte\i, mini=trii mei iste\i!
    T ~ N D A L { : La u=a august[ a iatacului ]mp[r[tesc...
    P { C A L { : Precum se cuvine...
    PA P U R { : Vine... bine vreau s[ zic, ne place s[ v[ vedem aproape
de tron, pentru c[ sunte\i ageri.
    A M ~ N D O I (]nchin`ndu-se): M[ria-ta...
    PA P U R { : Credincio=i!
    A M ~ N D O I : Augustate...
    PA P U R { : }ntegri.
    A M ~ N D O I : Luminate ]mp[rate...
    PA P U R { : De=i nu prea frumo=i...
    A M ~ N D O I : Milostive st[p`ne...
    PA P U R { : Destul, nu v[ mai fr`nge\i =alele... c`te ceasuri sunt?...
S`nziana =i Pepelea                                                      183

    T ~ N D A L { : C`te porunce=te augustatea-voastr[ s[ fie.
    PA P U R { : M-am trezit destul de diminea\[, nu-i a=a?
    T ~ N D A L { : A=a! v-a\i trezit odat[ cu zorile.
    PA P U R { : Oare?... Ce crezi =i tu, P[cal[... ]mi pare c[ soarele-i
sus.
    P { C A L { : Zorile au mai ]nt`rziat ast[zi, pentru pl[cerea august[\ii-
voastre.
    PA P U R { : Bine-au f[cut, pentru c[ eram foarte obosit... trebile
statului...
    T ~ N D A L { : V[ prea osteni\i, augustate; =i nu se cade s[ compro-
mita\i augusta voastr[ s[n[tate. Nou[, servitorilor tronului, ne incumb[
truda; pentru gloria...
    P { C A L { : Prop[=irea...
    T ~ N D A L { : Prosperitatea!
    P { C A L { : +i moralitatea poporului ce s-ad[poste=te...
    T ~ N D A L { : La umbra sceptrului p[rintesc...
    A M ~ N D O I : Al august[\ii-voastre!
    PA P U R { : Frumoas[ imagine!... umbra sceptrului... mi-o repeta\i
]n toate zilele... e cam monoton[, ]ns[ pl[cut[... =i ce mai face poporul?...
nu l-am v[zut de mult...
    T ~ N D A L { : Nu-=i ]ncape ]n piele de fericire.
    PA P U R { : A=a s[ fie, P[cal[, ]=i ]ncape sau nu-=i ]ncape?
    P { C A L { : Nu-=i ]ncape... e burduf...
    PA P U R { : Burduf!... A!... mul\umirea mea este deplin[... adic[
tocmai deplin[ nu... pentru c[ tarafurile politice se-nmul\esc pe toat[
ziua... C`te avem p`n-acum?
    P { C A L { : 57, augustate.
    PA P U R { : Numai at`tea?... le credeam mai plodoase... care au
mai ie=it la maidan?...
    P { C A L { (desf[=ur`nd o h`rtie lung[): Iat[ lista.
    PA P U R { : Breee!... ce pomelnic!... cite=te-l, P[cal[.
    P { C A L { : Categoria-nt`i.
    PA P U R { : Cum?... Sunt pe categorii?
184                                                           Vasile Alecsandri

    PA P U R { : Dar, categorisi\i.
    PA P U R { : Zi-nainte.
    P { C A L { : Categoria-nt`i! Tarafuri colorate.
    PA P U R { : Colorate?...
    P { C A L { : Da!... pentru ca s[ bat[ mai bine la ochi. (Citind.) Taraful
verde.
    PA P U R { : Verde? Pentru ce verde?
    P { C A L { : Pentru c[-i spanac. (Citind.) Taraful galben.
    PA P U R { : Galben?... O fi taraf de dovleci?...
    P { C A L { : Tocmai... e un taraf care a prins g[lbea\[. (Citind.)
Taraful alb.
    PA P U R { : Alb?... Se vede c[-i mai sp[lat?
    P { C A L { : +i p[time=te de albea\[ pe ochi. (Citind.) Taraful stacojiu.
    PA P U R { : Stacojiu?... pentru ce?
    P { C A L { : Pentru c[ cu c`t e mai fiert, cu at`t e mai ro=.
    PA P U R { : Ca racii.
    P { C A L { : Raci progresi=ti etc. Categoria a doua... Taraful na\ional-
liberal, taraful liberal-na\ional, taraful liberal-na\ional-moderat, tara-
ful moderat-na\ional-liberal.
    PA P U R { : Treci la alt[ categorie, asta-i cam ]ntr-acela=i p[r.
    P { C A L { : A treia categorie... Taraful aristocrat, democrat, burto-
crat, pungocrat, postocrat...
    PA P U R { : Destul... m-am ame\it =i simt c[ devin prostocrat ca
d`n=ii... +i care-i deviza politic[ a tuturor?
    P { C A L { : Una =-aceea=i... “Scoal[-te de la locul t[u, s[ m[ pun
eu.”
    PA P U R { : Adic[, cu alte cuvinte... S[ v[ dau afar[ pe voi =i s[-i
iau pe d`n=ii ]n loc?
    P { C A L { : Cam a=a!
    PA P U R { : +-a=a se poate... s[ v[ dau afar[... s[ nu v[ dau?... Ba
s[ v[ dau.
    A M ~ N D O I : Fereasc[ Dumnezeu, auguste.
    PA P U R { : Dar dac[ v[ voi p[stra... Cum s[ salv[m situa\iunea?...
S`nziana =i Pepelea                                                     185

    T ~ N D A L { : Tr`ntind tarafurile la pu=c[rie.
    PA P U R { : Bun[ idee, s[ le tr`ntim... oare s[ le tr`ntim?... =i pen-
tru ce s[ nu le tr`ntim?... Ce zici =i tu, P[cal[?...
    P { C A L { : Zic s[ nu le tr`ntim, maiestate... pentru c[ o asemenea
tr`nt[ ar fi o m[sur[ ]n incompatibilitate cu abilitatea guvernamental[.
    PA P U R { (aiurit): A=a... (Aparte.) N-am prea ]n\eles. (Tare.) Apoi
dar s[-i l[s[m ]n pace, mai cu seam[ c[ am alt[ belea pe capul meu...
S`nziana mi-a declarat c[ vrea s[ se m[rite pe placul ei... iar nu dup[
convenien\ele politicii statului... Eu chibzuisem s[ fac alian\[ cu vecinul
meu, cu Piperu=-Craiul... dar fata-l g[se=te prea iute... =i nu-l vrea.
    T ~ N D A L { : Asta poate s[ nasc[ mari complica\iuni.
    P { C A L { : Poate chiar =i r[zboaie.
    PA P U R { : +-apoi?... nu mi-e team[ de-un Piperu=. C`\i pip[ru=i
am m`ncat eu, de c`nd ]mp[r[\esc!... Au ]nceput s[ curg[ pe\itori pen-
tru S`nziana?
    T ~ N D A L { : }nceput... Hotelul “La trei sarmale” e plin de crai,
domni =i ]mp[ra\i, care a=teapt[ s[ fie invita\i a se prezenta la Curte.
    PA P U R { : Bine, face\i-le cunoscut c[-i voi primi chiar ast[zi...
G[tit-a\i tot pentru ceremonialul primirii lor?
    P { C A L { : Totul e gata.
    PA P U R { : Merge\i dar s[-i aduce\i ]n prezen\a noastr[, hai, mar=!
    A M ~ N D O I : Numaidec`t, auguste... (Ies ]nchin`ndu-se.)
    PA P U R { (singur): Un cap ]ncoronat trebuie s[ aib[ caracter ferm
=i voin\[ nestr[mutat[... altminterea se-ncurc[ r[u i\ele politice... Eu
am hot[r`t s[ fac pe voia S`nzianei... =i nu m[ schimb odat[ cu capul
(o pauz[), =i ]ns[ prudent de-a expune ]mp[r[\ia la cine =tie ce calamit[\i,
pentru capriciul unei copile alintate... Ce-ar fi, adic[, dac[ n-a= m[rita-o
acum?... ar pl`nge =-at`ta tot... dar de ce s-o fac s[ pl`ng[, dr[gu\a?...
Vrea s[ se m[rite, lucru natural. (Schimb[ tonul.) Vrea, vrea... multe
vrea omul... de m-a= potrivi... ea are voin\a ei... dar =i eu am pe-a
mea... =i, ]n sf`r=it, cine-i ]mp[ratul? Eu!... cine are dreptul de a porun-
ci?... Eu! prin urmare, s-o m[rit... alta n-am ce face. (St[ pe g`nduri,
num[r`nd pe degete.) S-o m[rit?... s[ n-o m[rit?...
186                                                                Vasile Alecsandri

                                  SCENA IV
             P A P U R { , S ~ N Z I A N A (iese din apartamentul ei)

    S ~ N Z I A N A : T[tuc[. (Vine de-l s[rut[.)
    PA P U R { : Copila mea, te-ai trezit?...
    S ~ N Z I A N A : Ce fel? trezit?... Soarele-i amiazi, =i d-ta tot ]n halat
=i cu scufa de noapte?...
    PA P U R { : Am avut multe de pus la cale cu mini=trii.
    S ~ N Z I A N A (z`mbind): }n\eleg... a\i organizat ceremonialul de
ast[zi... Scumpul meu p[rinte, c`t m[ doare s[ m[ despart de d-ta.
    PA P U R { : Apoi dac[ te doare a=a de mult, pentru ce vrei numaidec`t
s[ ie=i din casa p[rinteasc[?
    S ~ N Z I A N A : Pentru ca s[ m[ duc =i eu la casa... a=a a f[cut =i
mama.
    PA P U R { : Dumnezeu s-o ierte... ]ns[, pe vremea ei, fetele se m[ritau
dup[ placul p[rin\ilor.
    S ~ N Z I A N A : S-au schimbat lucrurile de-atuncea, t[tuc[. Ast[zi
suntem libere =i independente.
    PA P U R { : Forma\i =i voi un taraf?...
    S ~ N Z I A N A : Dar, g[sim c[ e drept s[ ne alegem noi ]n=ine
tovar[=ii vie\ii noastre.
    PA P U R { : De aceea s-au ]nmul\it desp[r\eniile... Ascult[, S`nzia-
n[... n-ai putea s[ mai rabzi vreo doi-trei ani?...
    S ~ N Z I A N A : De ce nu zece?... s[-mpletesc coad[ alb[.
    PA P U R { : P`n’ la coad[ alb[ mai ai mult, fata mea.
    S ~ N Z I A N A : T[tuc[, vrei s[ afli adev[rul?... mi-a prezis o
vr[jitoare c[, de nu m-oi m[rita ]n anul acesta, am s[ m[ g[sesc ]ntr-
o primejdie de moarte.
    PA P U R { : De moarte!... s[ mori?... fereasc[ Dumnezeu! s[ nu faci
una ca asta... mai bine te m[rit de 17 ori, cu cine \i-a cere inima...
chiar c-un zmeu, dac[ ai poft[ de zmei.
    S ~ N Z I A N A : Bunul meu p[rinte!... Tocmai de zmei mi-e team[,
S`nziana =i Pepelea                                                     187

pentru c[ ei fur[ fete de-mp[ra\i... =i mi-a spus vr[jitoarea c[ sunt
amenin\at[...
    PA P U R { (speriat): Ce?... s[ te r[peasc[ o dihanie de pe ceea
lume?... Merg s[ dau porunci ca s[ pun[ str[ji ]mprejurul palatului...
(Strig[:) P[cal[, T`ndal[... iaca, uitasem c[ ei sunt du=i la “Trei sar-
male!”
    S ~ N Z I A N A : Nu te turbura, t[tuc[, mai bine mergi de te g[te=te,
ca s[ primim oaspe\ii veni\i la noi de prin fundul lumii.
    PA P U R { : Ai dreptate; m[ duc s[-mi lep[d halatul =i s[-mi pun
hlamida... Pup[-m[ frumos... Pup[-m[ ]nc[ o dat[. (Dup[ ce-o s[rut[
iese zic`nd:) E frumoas[... rupt[ din soare! +i-mi sam[n[ mie, buc[\ic[
t[iat[. (Iese-n st`nga.)

                                 SCENA V
   S ~ N Z I A N A (singur[): Azi trebuie s[-mi aleg un mire!... pe care?...
pe cel mai viteaz, mai t`n[r =i mai frumos.
                                 RECITATIV
                      De multe nop\i mi-e somnul agitat
                      +i p`n[-n zori ades nu pot dormi.
                      Un glas ascuns ]mi zice ne-ncetat
                      C[ am ajuns ]n timpul de-a iubi.
                                   ARIE
                                     I
                         F[r[ dor, f[r[ iubire,
                         Nu e-n lume fericire,
                         Spune doica mea.
                         Ea-i b[tr`n[, ispitit[;
                         Ca s[ fiu dar norocit[,
                         S-o ascult pe ea.
                                     II
                         F[t-Frumos, o, dulce mire,
                         Te a=tept, vin’ cu gr[bire,
188                                                                 Vasile Alecsandri

                            Vino de m[ ia,
                            Ca s[ ducem ]mpreun[
                            Via\[ dulce, via\[ bun[
                            Cum inima vrea.
   Ah!... c`nd ar veni F[t-Frumos... (St[ g`ndind. Un zmeu trece c[lare
prin v[zduh.) C`nd ar ap[rea deodat[-n ochii mei...
                          (Zmeul apare ]ntre arcade.)

                                    SCENA VI
                             S~NZIANA, ZMEUL

    Z M E U L (]n fund): S`nzian[!
    S ~ N Z I A N A (tres[rind): Cine m[ cheam[? (Vede pe zmeu.) A!...
(Vrea s[ fug[.)
    Z M E U L : Nu fugi, dulce minune; vestea frumuse\ii tale a trecut
peste nou[ m[ri =i nou[ \[ri =i, ca s[ te v[d, am venit ]n zbor nou[ zile
=i nou[ nop\i.
    S ~ N Z I A N A : Dar cine e=ti tu, care ]ndr[zne=ti?...
    Z M E U L : Eu sunt ]mp[ratul zmeilor.
    S ~ N Z I A N A (cu groaz[): E=ti zmeu?...
    Z M E U L : +-am jurat s[ te fac so\ia mea.
    S ~ N Z I A N A : Eu?...
    Z M E U L : Vino cu mine.
    S ~ N Z I A N A : Mai bine s[ mor.
    Z M E U L : Vino!... (Face un pas, ]ntinz`nd m`na spre ea.)

                                    SCENA VII
                     Aceia=i, P E P E L E A (se arat[ sub arcade)

      P E P E L E A : Stai, fiar[ de pe ceea lume!... un pas mai mult, e=ti mort.
      Z M E U L : Ce?... tu, piticule, ]mi porunce=ti mie?
S`nziana =i Pepelea                                                                189

    P E P E L E A : Pieri, pieri ]\i zic.
    Z M E U L (ridic[ buzduganul): Se vede c[ vrei s[ legi fr[\ie de moarte
cu buzduganul meu?
    P E P E L E A : +i tu cu fluiera=ul meu. (Sun[ din fluier.)
    Z M E U L (r[m`ne ]ncremenit, vrea s[-nainteze, dar nu poate; vrea
s[ ridice buzduganul, =i-i cade bra\ul f[r[ putere): P[c[tosule!...
a=teapt[... Ce-am p[\it?... nu pot face un pas ]nainte... nu pot purta
buzduganul, sunt fermecat... fluierul acesta m[-nvinge... (Se tot re-
trage ]nd[r[t, ]mpins de-o putere misterioas[, ]n sunetul fluierului Pepe-
lea-l urm[re=te, am`ndoi dispar ]n gr[din[.)
    S ~ N Z I A N A (trezindu-se din buim[ceal[): Am visat?... Era s[ m[
r[peasc[ un zmeu?... +i m-a sc[pat de el?... Cine m-a sc[pat?... Poate
c[ era F[t-Frumos.
                           F[t-Frumos, o, dulce mire,
                           Te a=tept vin’ cu gr[bire,
                           Vino de m[ ia... etc.
                      (Iese prin st`nga c`nt`nd sotto voce.)

                                    SCENA VIII
                  P { C A L { , T ~ N D A L { , P ~ R L E A -V O D { ,
                   L { C U S T { -V O D { , Z O R I L { , M U R G I L {
     (mai multe persoane din toate p[r\ile lumii, ]n diverse costume fantastice)
   (S-aud fanfare-n curte, u=ile-n dreapta se deschid; doi u=ieri vin de se a=eaz[ la
 intrare. Intr[ cortegiul de crai, domni =i ]mp[ra\i, preceda\i de T`ndal[ =i P[cal[ =i
      urma\i de steaguri cu emblemele lor. Se pun ]n semicerc, ]n fa\a tronului.)

                                       COR
                             Azi e ziua mult dorit[,
                             C`nd, uimi\i, o s[ vedem
                             O minune str[lucit[,
                             Un crin alb cu diadem.
190                                                            Vasile Alecsandri

   T ~ N D A L { : Poftim, vesti\i =i de bun neam domni, crai =i ]mp[ra\i!
}n cur`nd va sosi marele, gloriosul, m[rinimosul, augustul Papur[-
}mp[rat, ]mpreun[ cu frumoasa, ]nc`nt[toarea, augusta sa copil[,
domni\a S`nziana.
       (}n sunetul unui mar= triumfal, intr[ Papur[ cu hlamid[
           =i cu coroan[ aurit[, \in`nd pe S`nziana de m`n[,
        urma\i de mai multe dame =i magna\i de Curte... ei fac
       jurul s[lii, salut`nd pe oaspe\i, =-apoi merg de se suie pe
         tronuri. Steagurile se ]nclin[ ]n fa\a lor =i to\i oaspe\ii
        r[m`n extazia\i, privind la S`nziana... P`rlea-Vod[ d[
                       semne de admira\ie grotesc[.
                         T`ndal[ st[ l`ng[ tron.)

                                     COR
                              Iat[ ]mp[ratul,
                              Iat[ luminatul
                              Cu S`nziana,
                              M`ndra Cos`nzeana,
                              Ori=icine-o vede
                              Jur[ =i crede
                              C[ e un juvaer,
                              C[zut aici din cer.

                                  SCENA IX
                     Aceia=i, P A P U R { cu S ~ N Z I A N A

    PA P U R { (pe tron): Bine-a\i venit la curtea noastr[, oaspe\i de soi
=i de tot soiul!... Crainicii no=tri v-au dus vestea despre copil[ =i zestrea
ei... jum[tate de ]mp[r[\ie, f[r[ ipotec[... Care din voi va avea noroc
s[ plac[ fetei va avea parte de am`ndou[... Haide, ar[ta\i-v[ talentele
=i nurii, concursul e deschis; am zis!...
S`nziana =i Pepelea                                                    191

   T O | I : Tr[iasc[ Papur[-}mp[rat!
   PA P U R { : Acum =i pururea =i-n vecii vecilor...
   T O | I : Amin!
   P A P U R { : P[cal[, te numesc mare=al de ocazie, f[r[ leaf[.
Prezenteaz[-ne concuren\ii cu tropos.
   P { C A L { : Ascult. (Prezent`nd pe Zoril[.) M[ria-sa Zoril[, craiul
R[s[ritului.
   PA P U R { : Zoril[?... Am cunoscut ]n tinere\e pe babacu-t[u;
p[timea, s[rmanul, de c[scat, altminterea era de=tept =i cam... ber-
bant. (R`z`nd.) }mi aduc aminte c[ odat[ ne-am ]nt`rziat ]mpreun[
p[n[-n faptul zilei, ]ntr-o mahala!... ha! ha! ha! St`rnisem to\i c`inii =i
comisarii... ha, ha, ha!
   T ~ N D A L { (]ncet, cu dezaprobare): Auguste...
   PA P U R { (serios): Ai dreptate, T`ndal[, nu iart[ ighemoniconul.
(Arat[ pe S`nziana.) +i e s[rb[toare-n cas[; iaca tac, tac.
   ZORIL{ (]ngenunche dinaintea tronului S`nzianei =i declam[):
                  Princes[! R[s[ritul e raiul p[m`ntesc;
                  Din el r[sare luna =i soarele ceresc!
                  Prime=te-a fi regin[ acelui dulce plai,
                  Ca s[ priveasc[ lumea-n mirare rai ]n rai.
                        (Se scoal[ =i se retrage.)
   PA P U R { (lui T`ndal[): Rarerarerai ]n rai? parc[ aud broa=tele,
T`ndal[.
   T ~ N D A L { : Poezie imitativ[, auguste.
   PA P U R { : O fi!...
   P { C A L { (prezent`nd pe Murgil[): M[ria-sa Murgil[, craiul Apu-
sului.
   PA P U R { : Murgil[?... St[i... am cunoscut =i pe babacu-t[u; era
cam posomor`t de firea lui. Ce mai face?
   M U R G I L { (posomor`t): A apus...
   PA P U R { : A apus!... Ce spui? A dat pielea popii? Hei!... lume,
192                                                        Vasile Alecsandri

lume!... to\i suntem mai mult sau mai pu\in muritori. (}=i sufl[ nasul
tare.) Ca m`ine ]i apune =i tu.
   M U R G I L { (asemenea =i el ]ngenunche ]naintea S`nzianei =i dec-
lam[):
                 Princes[, ]n Apusul profund, mistuitor,
                 Apune soare, lun[, tot ce-i str[lucitor,
                 Dar jur pe-a ta frumse\[, de lume admirat[,
                 C[ tu nu vei apune din ochii-mi niciodat[.
                              (Se retrage.)
    PA P U R { : Frumos!... (Lui T`ndal[.) Ce au, T`ndal[, de gr[iesc
to\i ]n stihuri?... e vreo boal[ nou[?
    T ~ N D A L { : Da... o boal[ ce se nume=te stiho-morbus.
    PA P U R { : O fi!...
    P { C A L { (prezent`nd pe L[cust[): M[ria-sa L[cust[-Vod[.
    PA P U R { : L[cust[? Te =tiu de mult... mi-ai potopit ogoarele ]ntr-o
vreme... la anul o mie =i ceva!
    L { C U S T { : Era foamete, augustate... =i eram pe atunci un copil
f[r[ judecat[, zburdalnic.
    PA P U R { : A=a!... +-acum v[d cu mul\umire c[, de=i e=ti fl[c[u
tomnatic, te \ii bine; tot verde!
    L { C U S T { : Am stomac bun!
    PA P U R { (lui T`ndal[): Stomac de L[cust[.
    L { C U S T { (]ngenuncheaz[ dinaintea S`nzianei =i declam[):
                       Frunz[ verde de mohor
                       Mor de dor... z[u... de dor mor,
                       Mor... mor... mor...
    (Aparte.) Ce dracu!... am uitat restul =i mi-am pierdut rostul.
    PA P U R { (lui T`ndal[): Ian ascult[, T`ndal[... [sta mormorose=te
ca un urs.
    L { C U S T { (cat[ a continua):
                       Frunz[ verde de mohor
                       Mor, mor, mor...
S`nziana =i Pepelea                                                  193

    PA P U R { : L[cust[... drag[ L[cust[, las[, nu mai muri acum, f[tul
meu, pe alt[dat[, pe alt[dat[, a=a s[ tr[ie=ti.
    L { C U S T { (retr[g`ndu-se): Curios!... mi-am uitat improviza\ia.
    P { C A L { (prezent`nd pe P`rlea): M[ria-sa, P`rlea-Vod[.
    PA P U R { : P`rlea?... p`rlit e=ti de soare!
    P ~ R L E A : Ba din n[scare, augustate. (Declam[:)
               Princes[, a ta frumse\[-nfocat[ =i b[laie
               }n vulcanul meu de suflet a aprins o p[l[laie.
               Ard, ard, ard, m[ fac cenu=[, c[ci amorul m[ ]ncinge.
               A! precum ai aprins focul, f[ bine de mi-l =i stinge.
    PA P U R { : Pompieri!... chema\i pompierii... e-n stare s[-mi dea
foc palatului. (S-aude afar[ fluierul lui Pepelea.)
    P ~ R L E A (indignat): Cine m[ fluier[?
    PA P U R { : Ce se-aude, un fluier?
    S ~ N Z I A N A (uimit[, aparte): Parc[-i fluierul care m-a sc[pat de
zmeu.
                 (Apare Pepelea pe pragul u=ii din dreapta.)

                               SCENA X
                           Aceia=i, P E P E L E A

    PA P U R { : Cine e=ti tu, seme\ule, de ]ndr[zne=ti s-ai ]ndr[zneala
de a te prezenta dinaintea noastr[?
    P E P E L E A : Luminate ]mp[rate, sunt solul Z`nei-Lacului!... Acea
z`n[ n[zdr[van[ a auzit de preaputernicul, prea]n\eleptul, pream[-
rinimosul Papur[-}mp[rat, precum =i de cereasca frumuse\e a fiicei sale,
care-i sam[n[...
    PA P U R { (]mbl`nzit): A=a mai vii de-acas[... urmeaz[.
    P E P E L E A : +i, vr`nd s[ v[ arate admirarea ce i-a\i inspirat, v[
trimite prin mine, pentru serbarea de ast[zi, dou[ prezenturi, cum nu s-a
mai v[zut pe lume.
194                                                        Vasile Alecsandri

   PA P U R { : Care? unde-s?...
   P E P E L E A (face un semn afar[; un paj intr[, aduc`nd o colivie
mic[ de aur, ]n care este ]nchis[ o pas[re albastr[, =i al\i doi servitori
aduc o oglind[ mare, pus[ pe dou[ picioare aurite): Iat[-le!... o pas[re
m[iastr[, pentru frumoasa =i ]nc`nt[toarea princes[. (Ia colivia =-o
prezint[ S`nzianei.) +-aceast[ oglind[, pentru augustatea-voastr[...
Pas[rea are grai omenesc =i r[spunde la toate ]ntreb[rile... Oglinda
arat[ adev[rul... Z`na v[ roag[ s[ le primi\i bucuro=i, din parte-i.
            (Servitorii a=eaz[ oglinda ]ntre ambele arcade,
                            fa\[ cu publicul.)
    PA P U R { : Primim, cum nu?... =i-i trimitem asigurarea ]naltei noas-
tre considera\iuni.
    S ~ N Z I A N A : Ce frumoas[ pas[re!
    PA P U R { : O fi dumbr[veanc[? (Lui Pepelea.) +i zici c[ ast[ pas[re
gr[ie=te?
    P E P E L E A : E pas[re m[iastr[... adresa\i-i orice ]ntrebare, ea va
r[spunde.
    PA P U R { : Ce s-o-ntreb? Ha! am g[sit... P[s[ric[ drag[... spune-
mi: sunt co\cari ]n ]mp[r[\ia mea?
    PA S { R E A : Da! da! da! da!
    PA P U R { : Nu m[-ndoiam de asta... care sunt cei mai mari
ghe=eftari?
    PA S { R E A : P[cal[... T`ndal[...
    PA P U R { : Ce-a zis?
    P { C A L { : A zis T`ndal[.
    T ~ N D A L { : Ba P[cal[.
    P { C A L { : Ba T`ndal[.
    T ~ N D A L { : Ba P[cal[.
    PA S { R E A : P[cal[-T`ndal[, T`ndal[-P[cal[.
    PA P U R { : Cum se poate?... +i eu credeam...
    T ~ N D A L { -P { C A L { : Minciuni, minciuni, gai\[ neru=inat[!...
Nu o crede\i, augustate.
S`nziana =i Pepelea                                                    195

    PA P U R { (sever): T[cere!... M`ine voi fi supremul vostru judec[tor,
ast[zi n-am vreme s[ fiu dec`t p[rinte... S`nzian[, ai v[zut =-ai ascul-
tat pe onorabilii preopinan\i... asta... aspiran\i... r[spunde, care din
dumnealor ]l soco\i mai demn de a-mi fi ginere mie =i, prin urmare,
b[rbat \ie?
    S ~ N Z I A N A (scul`ndu-se): Sire, sunt confuz[ ]n momentul aces-
ta... =i nu m[ pot pronun\a ]ndat[... at`t de mari sunt meritele
dumnealor.
    PA P U R { : Prea bine, fata mea... Vom suspenda =edin\a pe zece
minute; pentru ca s[ ai tot timpul necesar de-a lua o rezolu\ie. (Tare.)
+edin\a e suspendat[ pe zece minute. Pofti\i la bufet, dac[ v[ place. (Se
scoal[.)
    S ~ N Z I A N A (aparte): Am s[ consult pas[rea despre ursitul meu.
(C[tre pas[re.) P[s[ric[ drag[, cum se nume=te ursitul meu?...
    PA S { R E A : Pepelea! Pepelea.
    S ~ N Z I A N A : Pepelea. (Iese printre arcade ]mpreun[ cu damele.)
    PA P U R { : Acum m[ pot cobor] de pe tron, s[-mi mai dezmor\esc
=alele... (Se coboar[.) Unde-i cel ce-a adus pas[rea =i oglinda?
    P E P E L E A : Eu sunt.
    PA P U R { : Cum te cheam[?
    P E P E L E A : Pepelea.
    PA P U R { : Din botez sau de-aiurea.
    P E P E L E A : Ba de-aiurea.
    PA P U R { : A=a am chitit =i eu... acum spune-mi ce me=terie are
oglinda asta?... P[n[ azi eu n-am v[zut oglinzi?
    P E P E L E A : Ea arat[ chipul =i totdeodat[ caracterul fiec[rui om ce
se uit[ ]n ea.
    PA P U R { : Minunat. (Aparte.) Prin ea am s[ cunosc firea musafiri-
lor mei. (Tare.) P[cal[, T`ndal[... ian privi\i-v[ mutrele ]n oglinda
asta... ca s[ vede\i c`t sunte\i de frumo=i.
    P { C A L { -T ~ N D A L { (cu sfial[): Auguste...
    PA P U R { : Am poruncit... mar=.
196                                                           Vasile Alecsandri

            (P[cal[ =i T`ndal[ se duc ]n fa\[ la oglind[, care
           reflecteaz[ doi lupi cu gurile c[scate, tr[g`nd de-o
                                  pung[.)
    P { C A L { -T ~ N D A L { : Doi lupi!... piei, drace!... suntem lupi?
    PA P U R { : Lupi! Mini=trii mei, secretari de stat, sunt lupi! =i eu i-am
r`nduit p[stori la oi?... (Sever.) Am s[ v[ h[ituiesc cu copoi, pungivorilor!
    P { C A L { -T ~ N D A L { (ab[tu\i): Ne-am dat de gol! Am p[\it-o.
    T O | I (cu mirare): O!
    PA P U R { (aparte): Acum s[ trecem la musafiri. (Tare.) L[cust[-
Vod[... ai idee de nurii cu care te-a ]nzestrat natura?
    L { C U S T { : Aproximativ, augustate, dup[ c`t m-au ]ncredin\at
sexul frumos.
    PA P U R { : Treci la oglind[, treci ca s[ te aproximative=ti cu ochii.
    L { C U S T { : Bucuros... (Se pune ]n fa\a oglinzii. Oglinda reflectea-
z[ o l[cust[ slab[.)
    T O | I (r`z`nd): A!... o l[cust[?
    L { C U S T { : Eu! L[cust[?...
    PA P U R { : Aidoma.
    P ~ R L E A (r`de cu hohot): A p[\it-o v[rul.
    PA P U R { : P`rlea-Vod[, e r`ndul dumitale.
    P ~ R L E A : Eu n-am grij[... sunt frumos. (Cat[ ]n oglind[. Oglinda
reflecteaz[ un curcan.) Un curcan!
                                 (To\i r`d.)
    PA P U R { : Numai bun de pus ]n frigare.
    P ~ R L E A (furios): Asta-i o insult[... cere r[zbunare. (Scoate sabia
ca s[ loveasc[ oglinda.)
    PA P U R { (oprindu-l): Ba te poftesc s[-mi la=i mobilele ]n pace; nu
po\i lupta cu adev[rul... Am s[ m[ uit =i eu... privi\i =i admira\i. (Se
pune majestos ]naintea oglinzii. Oglinda reflecteaz[ o broasc[ purt`nd
scuf[.) Ce?... un buhai de balt[? Eu?... Asta-i brosc[rie... bo=c[rie vreau
S`nziana =i Pepelea                                                          197

s[ zic; sf[r`ma\i oglinda asta obraznic[ ]n 40 de mii de buc[\i. Buhai
de balt[?... Pepelea, unde-i Pepelea?
    P E P E L E A (ie=ind de dup[ oglind[): Aici.
    PA P U R { : La sp`nzur[toare... duce\i-l la =treang.
    T ~ N D A L { -P { C A L { : Pe d`nsul cu to\ii!
        (To\i se reped asupra lui Pepelea, care scoate fluierul de
                                la br`u.)
   P E P E L E A (aparte): Am s[ te v[d, fluiera=ule, ce po\i.
                        (Fuge spre u=a din dreapta.)
   PA P U R { : Nu-l l[sa\i s[ scape.
   P E P E L E A : Sun[, fluiera=ule, s[-i faci a juca de streche.
         (Sun[ din fluier ca la u=a cortului. To\i se opresc din
       goan[ =i ]ncep a juca ]n loc, s[rind ]n sus, str`mb`ndu-se
         =i neput`ndu-se opri; Pepelea iese, fluierul ]nceteaz[,
                           dansul se opre=te.)
    T O | I : Dup[ el! (Se reped spre u=[, fluierul se aude mai departe,
dansul iar ]ncepe =i continu[ mai strechiat, p`n’ ce fluierul tace.) Uf! am
obosit, nu mai pot, ]mi dau sufletul. (Unii cad pe scaune, al\ii se rea-
zem[-mpreun[, spate de spate.)
    PA P U R { (c[z`nd pe treptele tronului): Uf! am jucat f[r[ voie ca
la u=a cortului, la b[tr`ne\e. Suntem vr[ji\i.

                                  SCENA XI
   Aceaia=i, D A M E L E C U R | I I , M A C O V E I , T O M A , | { R A N I ,
                                   |{RANCE

   D A M E L E (dau \ip[t afar[): A!
   T O | I (tres[rind): Ce este?
   D A M E L E (pe teras[): Zmeul! Zmeul!... S[ri\i... a r[pit pe domni\a!
198                                                             Vasile Alecsandri

          (Zmeul trece c[lare prin aer, cu S`nziana ]n bra\e.)
    T O | I : Zmeul!...
    D A M E L E (vin, alerg`nd speriate, ]n scen[): Zmeul! (Se ascund
dup[ tronuri.)
    PA P U R { : Ce zmeu? unde-i zmeul?... ce-a\i p[\it?
    O D A M { (repede): }n vreme ce domni\a sta departe pe teras[,
gr[ind cu pas[rea cea m[iastr[, soarele s-a-ntunecat ca de un nor =i
deodat[ a ap[rut prin v[zduh un zmeu c[lare; el a trecut pe l`ng[
domni\a, a luat-o ]n bra\e =i s-a dus, s-a dus...
    PA P U R { (buim[cit): S-a dus, s-a dus, unde s-a dus?
    D A M A : +i s-a f[cut ]n cur`nd nev[zut.
    PA P U R { (tare): Unde?
    D A M A : }n fundul orizontului.
    T O | I : A!
    PA P U R { : Tocmai ]n fund?
    D A M A : Tocmai.
    T O | I : A!... A!...
    PA P U R { : Ce a... a... a?... ce a\i c[scat gurile?... La goan[ dup[
el! (Scoate palo=ul =i umbl[ pe scen[ ca un nebun, strig`nd:) Dup[ el,
voi to\i... Domni, crai, ]mp[ra\i, P[cal[, T`ndal[, Macovei. O=tile, s[
ias[ o=tile... Poporul!... S[ sar[ poporul! Cum?... s[-mi fure bun[tate
de fat[ pe sub nas? Dup[ ho\, la goan[; ]narma\i-v[ cu buzdugane, cu
ciomege, cu ce-\i g[si — ]nc[leca\i pe cai, pe m[gari, pe pr[jini, =i
dup[ zmeu, la goan[. Eu plec ]nainte... Hai, nu m[ l[sa\i singur.
    T O | I : Hai! Hai!
                                      COR
                        La goan[, la goan[, la goan[,
                        }n grab[, la fug[, mereu!
                        S[-l prindem, s[-l facem tocan[,
                        Pe ho\ul, pe h`trul de zmeu!
              (To\i ies, alerg`nd pe u=[ =i pe sub arcade.)
                     ( S f ` r = i t u l a c t u l u i I I .)
S`nziana =i Pepelea                                                             199

                                 ACTUL III
  Teatrul reprezint[ o p[dure deas[, prin care se deschide o alee ce duce din fa\a
   scenei p`n[-n fund; ]n dreapta, un tufar, sub care st[ ghemuit Statu-Palm[.



                                     SCENA I
                  S T A T U - P A L M { , apoi Z ~ N A - C O D R U L U I

                                    COR
                                 (]n p[dure)
                           }n p[durea fermecat[
                           St[m ]nchi=i, vai! f[r[ vin[.
                           O! tu, z`n[ adorat[,
                           Scoate-ne iar la lumin[.
    S TAT U - P A L M { : Ian auzi cum se bocesc to\i nenoroci\ii prin=i
]n codru de Mama-P[durii!... Ce dihanie r[ut[cioas[!... Pe cine-l
]nt`lne=te r[t[cit pe-aice, ]l ]nchide ]ntr-un copac... Chiar pe mine,
unche=ul Statu-Palm[-Barb[-Cot, m-a os`ndit s[ stau ]n tufarul ista...
=i mi-a luat amanet iepura=ul meu cel =chiop... De nu l-ar fi m`ncat
ostrop[\, s[rmanul... Dar iat[ c[ vine... La tufar, mo=ule... (Se ascunde
dup[ tufar.)
    Z ~ N A (care vine prin alee): Frate-meu, zmeul, a r[pit pe S`nziana...
=i de-atunci nu l-am mai v[zut... l-o fi fermecat, =i-l \ine legat de poa-
lele ei... Ce proast[ be\ie e be\ia amorului!... Cum ea schimb[ pe om ]n
neom... Eu dispre\uiesc aceast[ sl[biciune omeneasc[... n-am iubit,
nici voi iubi vreodat[, de=i mul\i s-au ]namorat de mine =i s-au r[t[cit
prin codru, c[ut`ndu-m[. N[ucii! le-am ar[tat eu cine-i Mama-P[durii...
i-am atras aici ]n desime =i i-am ]nchis ]n trunchii copacilor... }n ste-
jarul cel mare am pe F[t-Frumos; ]n salcia cea pletoas[, pe un poet
bocitor; ]n tufa ceea de spini ]nvenina\i, pe un invidios jurnalist... ]n
putregaiul cel de ulm, un fost ministru putred la inim[; ]n str`mb[tura
cea de lemnul-c`inelui, un fals patriot; ]n tufarul cela am ]nchis pe
200                                                                   Vasile Alecsandri

Statu-Palm[-Barb[-Cot =i i-am luat z[log iepura=ul lui cel =chiop, ha!
ha! ha! (Corul iar se repet[.) Ei pl`ng, =i eu r`d de bocetele lor... Dar ce
z[resc? Iaca frate-meu, zmeul... posomor`t e!... efectul amorului!

                                    SCENA II
             Z ~ N A , Z M E U L (vine prin alee trist, palid =i ab[tut)

    Z ~ N A : Bine-ai venit, frate!... Ce-ai p[\it de e=ti a=a trist?
    Z M E U L (ofteaz[): Ha!
    Z ~ N A : E=ti bolnav?
    Z M E U L (d[ din cap): Ha!
    Z ~ N A : Nu?... ai pierdut poate pe S`nziana?
    Z M E U L (tragic): Ah!... n-am pierdut-o, soro... ea m-a pr[p[dit pe
mine.
    Z ~ N A : Cum?
    Z M E U L : Nu vrea!
    Z ~ N A : Ce nu vrea?
    Z M E U L : S[ m[ iubeasc[.
    Z ~ N A : Cum se poate?... tu, zmeul zmeilor!
    Z M E U L : Eu, zmeul zmeilor!
    Z ~ N A : Carevas[zic[, nu te-ai ]ndulcit cu nimica p`n[ acum?
    Z M E U L : }ndulcit?... Zi am[r`t, c[ci numai amar am ]nghi\it...
prive=te-m[ ]n fa\[, =-apoi m[-ntreab[ de via\[.
    Z ~ N A : }ntr-adev[r, e=ti cam tras la fa\[.
    Z M E U L : +i tras pe sfoar[... Sunt galben ca nuf[rul, c[ci nici
m[n`nc, nici beau, nici dorm; sunt n[uc.
    Z ~ N A : Adic[ ]namorat?
    Z M E U L : }namorat lulea.
    Z ~ N A : Lulea?
    Z M E U L (tragic): Lulea, ascult[: Dup[ ce am r[pit-o de la curtea
lui Papur[... am adus-o prin v[zduh la palatul meu din insula cea
nev[zut[... S[rmana!... era le=inat[ de spaim[... c`nd s-a trezit =i a dat
S`nziana =i Pepelea                                                     201

cu ochii de mine... ]n loc s[-mi z`mbeasc[, ca celelalte fete bine cres-
cute, =tii ce-a f[cut?
    Z ~ N A : Ce?
    Z M E U L : S-a-nfuriat ca o pisic[ s[lbatic[, =i c`t pe-aci s[ m[ chio-
rasc[ cu unghiile sale trandafirii... Eu am ]nceput, dup[ obicei, a-i
]n=ira vorbe dr[g[la=e... a=!... ca =i c`nd a= fi gr[it politic[.
    Z ~ N A (r`z`nd): A=a efect de=[n\at ai produs?
    Z M E U L : A=a!... i-am spus c[ o iubesc, c[ vreau s-o fac ]mp[r[teasa
zmeilor, c[ i-oi aduce toate comorile din lume, botine cu tocuri de-o
=chioap[, corsete, chirase, degeaba!... ]n sf`r=it, i-am c[zut la ge-
nunchi... Am pl`ns chiar, crezi tu, P[dureanco?
    Z ~ N A : +i ea?
    Z M E U L : Ea s-a uitat la mine cu dispre\ =i mi-a zis: Slut e=ti c`nd
te sc`nce=ti.
    Z ~ N A : +i tu?
    Z M E U L : Eu m-am sup[rat =i am r[spuns: Slut, neslut, ai s[ fii a
mea, de voie, de nevoie; =i m-am repezit s-o apuc ]n bra\e.
    Z ~ N A : +i ea?
    Z M E U L : Ea mi-a tras o palm[... dar =tii ce palm[? de mi-au
sc[p[rat ochii... (Duios.) Cine ar crede c[ o m`nu=i\[ at`t de fraged[
ar putea... Mi-e umflat[ falca?
    Z ~ N A : Umflat[ bine... =i tu?
    Z M E U L : Eu m-am f[cut c[ n-am m`ncat palma =i am dat asalt
]nainte...
    Z ~ N A : Atunci?
    Z M E U L : Ea a scos, de nu =tiu unde, un pumnar =i mi-a declarat c[
se ucide de-oi face un pas mai mult.
    Z ~ N A : +i tu ai crezut-o?
    Z M E U L : Era ]n stare s[ se str[pung[, diavoloaica, pentru ca s[-=i
apere... onoarea.
                       O copili\[ cu m`na-i alb[
                       Pe mine, soro, m-a prins de nas.
                       +i l`ng[-aceast[ minune dalb[
202                                                           Vasile Alecsandri

                      N-am nici putere, nu am nici glas.
                      Credeam odat[ c[ cel mai tare
                      +i cel mai mare pe lume-s eu.
                      Ce nerozie!... o fat[ mare
                      E mai zmeoaic[ dec`t un zmeu!
    Z ~ N A : De este a=a, te j[lesc, fr[\ioare... Dup[ c`te mi-ai spus,
S`nziana are m`ndrie =i energie?...
    Z M E U L : Prea mult[ energie... (}=i pip[ie falca.) +i eu nu mai am
vlag[ ]n mine de c`nd m[ munce=te dorul... puterile mi-au secat, ]nc`t
sunt foarte ]ngrijit, c[ci am aflat de venirea lui Papur[-}mp[rat asupra
mea cu oaste mare!
    Z ~ N A : Cine \i-a adus ast[ veste?
    Z M E U L : Un =oim cu cap de cuc.
    Z ~ N A : Vro pas[re m[iastr[?
    Z M E U L : Nicidecum!... Un simplu cuc, care =i-a schimbat numele,
ca s[ se co\of[neasc[.
    Z ~ N A : +i ce-ai de g`nd s[ faci?
    Z M E U L : De-a= fi ]n apele mele, nu mi-ar p[sa de oastea lui Papur[...
dar m[ simt f[r[ curaj... de c`nd m-a muiat amorul... =i m[ tem...
    Z ~ N A : Nu te teme, c`t sunt eu ]n calea lor... alt drum dec`t acest din
codru nu duce spre insula ta. De-or intra ]n el, ]i prind ]n mrejele mele.
    Z M E U L : Prinde-i, surioar[! mai cu sam[ pe ]mp[ratul... S`nziana
va face tot ce voi vrea eu pentru ca s[ scape pe tat[-s[u... =-atunci voi
redeveni iar zmeul zmeilor, cu-o falc[-n cer =i cu alta pe p[m`nt... dar
ce s-aude? (}n st`nga e un zgomot de oameni.)
    Z ~ N A : Z[resc o oaste mare... o fi Papur[.
    Z M E U L : O oaste?... fug...
    Z ~ N A : Mergi degrab[ de te ]nchide ]n cetatea ta.
    Z M E U L : M-am dus! (Iese fuga prin fund.)
    Z ~ N A : S[rmanul fr[\ior, cine-ar zice c-a fost spaima lumii...
prive=te, din zmeu, s-a schimbat ]n iepure. Efectul amorului! (Intr[ ]n
p[dure.)
S`nziana =i Pepelea                                                               203

                                   SCENA III
              PA P U R { , P { C A L { , T ~ N D A L { , M A C O V E I ,
                               | { R A N I , O S TA + I
    (to\i sunt ]narma\i cu felurimi de arme; intr[ din st`nga, obosi\i de drum)

                                    COR
                            Aoleo! nu mai pot,
                            Ostenit sunt de tot,
                            Am s[ mor!
                            Ce necaz! p`n-acum,
                            De un an sunt pe drum
                            Umbl[tor, mor, z[u, mor.
    PA P U R { : Unde suntem, T`ndal[?
    T ~ N D A L { : La marginea unui codru, auguste.
    PA P U R { : Ai vorbit de te-ai pripit... te ]ntreb, ]n ce \ar[ am ajuns?
    T ~ N D A L { : Cine poate =ti... de un veac de om umbl[m lela pe fa\a
p[m`ntului, f[r[ a-i da de cap[t... Ne-am pierdut =i drumul =i c[rarea.
    PA P U R { : A=a este, mi-am l[sat tronul, masa =i odihna, ca s[-mi
g[sesc fata... ]n ce hal oi g[si-o!
    P { C A L { : Dac[-i g[si-o?...
    PA P U R { : Dac-oi g[si-o, precum zici... Dar adic[ de ce n-a= g[si-
o? Cu toate c[ se poate prea bine s[ n-o g[sesc, dar se poate s-o =i
g[sesc... ]ns[ ]n ce hal?... ]n ce hal?... asta-i ]ntrebarea?
    P { C A L { : Asta.
    PA P U R { : }n sf`r=it, unde ne afl[m?... Am trecut, ca Alexandru
Machedon, prin \ara furnicilor, prin \ara c[pc[unilor, =i abia am sc[pat
teferi, de=i am pierdut jum[tate de oaste... a=a vom sc[pa =i de-acum
nainte... nu v[ teme\i. Dasc[le Macovei... tu, care e=ti membru Societ[\ii
Geografice din Podul Iloaiei, trebuie s[ cuno=ti partea asta de lume?
    M A C O V E I : M[ria-ta... de nu cumva am intrat ]n ]mp[r[\ia uria=ilor
sau ]n cr[ia piticilor, sau ]n domnia tricolicilor, apoi trebuie s[ nu fim
departe de \ara zmeilor.
204                                                           Vasile Alecsandri

    T O | I (cu fric[): Oare?
    PA P U R { : Cum?...s[ fie oare zmeul a=a aproape de noi?
    T O | I (d`nd ]nd[r[t): }n codrul [sta?
    PA P U R { (se d[ dup[ osta=i): Ce v-a\i speriat, voinicilor?... au nu
v[ g`ndi\i la str[mo=ii vo=tri?! la acei eroi care sunt meni\i a fi exploata\i
de str[nepo\ii lor?... P[cal[-T`ndal[, unde sunte\i?
    P { C A L { -T ~ N D A L { (ie=ind dintre osta=i): Prezen\i.
    PA P U R { : Intra\i ]n codru =i trage\i cu ochiul, nu cumva ]\i z[ri
zmei pe dup[ copaci.
    A M ~ N D O I (uimi\i): Noi?
    PA P U R { : Voi, d-apoi cine?... eu?... Hai, mar=... de-\i sc[pa din
ghearele lor, voi fi marinimos cu voi, iert`ndu-v[ p[catele... mar=...
    A M ~ N D O I : Ne-am topit...
    PA P U R { : Pornit-a\i azi?...
    A M ~ N D O I : Pornit, auguste.
    PA P U R { (osta=ilor): P`n[ se vor ]ntoarce din misiunea lor ex-
traordinar[, de se vor mai ]ntoarce... voi ]ntinde\i-mi cortul sub
p[dure\ul cel stufos, ca s[ m[ odihnesc... (Arat[ ]n dreapta, ]nspre
culise.) Unde-s P`rlea =i L[cust[?
    M A C O V E I : Au r[mas pe urm[, dup[ obicei.
    PA P U R { : Pare-mi-se c[ bat l[turile... Hai! (Iese pe g`nduri.) }n ce
hal oi g[si-o? (Iese-n dreapta, c`nt`nd corul de la ]nceputul scenei.)

                                 SCENA IV
                           P{CAL{, T~NDAL{

      T ~ N D A L { : P[cal[?
      P { C A L { : Ce-i, T`ndal[?
      T ~ N D A L { : Te-ai spov[duit p`n-a nu pleca de-acas[?
      P { C A L { : Ba nici am g`ndit; dar tu te-ai ]mp[rt[=it?
      T ~ N D A L { : Nici at`t.
      P { C A L { : Apoi halal de noi!
S`nziana =i Pepelea                                                     205

    T ~ N D A L { : Halal!... P[cal[, =tii una?
    P { C A L { : Ce?...
    T ~ N D A L { : Dac[ am sp[la putina?
    P { C A L { : M-am g`ndit de mult la asta... dar unde s[ mergem?...
]ncotro s-apuc[m singuri-singurei?... s[ ne r[t[cim?... s[ ne m[n`nce
fiarele?... asta vrei?...
    T ~ N D A L { : Fereasc[ Sf`ntul... hai dar ]n codru... de-om ]nt`lni
vreun zmeu... i-om da decora\iile noastre, ca s[-l ]mbl`nzim... Cine
=tie?... poate c[ =i zmeii s[ aib[ sl[biciune pentru decora\ii...
    P { C A L { : Bun[ idee... T`ndal[... nu e=ti prost de tot... Hai!...
          (Intr[ am`ndoi ]n alee =i se ]ndreapt[ cu sfial[ spre
          fund. Deodat[ mul\ime de \`n\ari ies dintre copaci,
                   b`z`ind prin v[zduh, =i-i atac[.)
    T ~ N D A L { : P[cal[, vezi ceva?
    P { C A L { : Nimic alt, dec`t un soi de \`n\ari mor\i de foame... s[
juri c[-s postulan\i.
    T ~ N D A L { (apropiindu-se): H`=, dihanie... na!... m-a pi=cat de
m`n[... (}=i trage o palm[ peste m`n[.)
    P { C A L { : L-ai ucis?...
    T ~ N D A L { : Ba!... ia seama, se pune unul pe obrazul t[u.
    P { C A L { : }l aud b`z`ind =i-l p`ndesc.
    T ~ N D A L { : D[-i!
    P { C A L { : Na! (}=i trage o palm[ peste obraz.)
    T ~ N D A L { : L-ai ucis?
    P { C A L { : Ba nu, ucig[-l crucea. (}naint`nd.) Vezi ceva printre
copaci, T`ndal[?
    T ~ N D A L { : Tuf[!... Stai...
    P { C A L { : Ce-i?
    T ~ N D A L { : Un \`n\ar c`t un bivol... Iaca vine... b`z`ie... se pune
pe v`rful nasului... na!... aoleo!... (}=i trage un pumn peste nas.)
    P { C A L { : L-ai turtit?...
    T ~ N D A L { : Ba, mi-am turtit nasul!
206                                                               Vasile Alecsandri

      P { C A L { : S[-i fie de bine!...
             (Tot ap[r`ndu-se de \`n\ari =i examin`nd desimea
                         codrului, ajung ]n fund.)
    T ~ N D A L { : P[cal[... apuc[ tu ]n dreapta =i eu ]n st`nga... de-
acum ce-o vrea Dumnezeu cu noi.
    P { C A L { : Poate s[ pierim... T`ndal[, s[ ne ]mbr[\i=[m, pentru
]nt`ia =i ultima oar[... S[ ne iert[m...
    T ~ N D A L { (lu`ndu-l ]n bra\e): Multe \i-am gre=it, frate.
    P { C A L { : +i eu \ie...
    T ~ N D A L { : Am c[tat s[ te dau peste cap din minister.
    P { C A L { : +i eu pe tine.
    T ~ N D A L { : +tii c[ asta nu-i delicat?... Dar suntem chit... adio...
s[ ne vedem s[n[to=i.
    P { C A L { : Da! pe ceea lume.
             (Se despart, apuc`nd unul ]n dreapta =i cel[lalt ]n
                      st`nga... ei dispar... Tremolo.)
      T ~ N D A L { (cu glas speriat, ]ntre culise): P[cal[!...
      P { C A L { (asemenea): T`ndal[!...
           (Vin am`ndoi ]n scen[, plini de groaz[ =i cu nasurile
                               b[=icate.)
   T ~ N D A L { : Ce este? Zmeul? ai v[zut zmeul?...
   P { C A L { : Ba nu... dar tu?...
   T ~ N D A L { : Nici eu.
   P { C A L { : Apoi de ce m-ai chemat?...
   T ~ N D A L { : Mi-a fost dor de tine!...
   P { C A L { : Zi mai bine c[ \i-a fost fric[.
   T ~ N D A L { : Fric[?... nicidecum!... groaz[!...
   P { C A L { : Iaca!... Da ce-ai p[\it, T`ndal[? |i-e nasul ro= =i umflat
ca o sfecl[.
   T ~ N D A L { : +-al t[u ca un morcov.
S`nziana =i Pepelea                                                       207

   P { C A L { : Suntem decora\i am`ndoi cu ordinul legumelor.
   T ~ N D A L { : Taci!... S-aude ceva... la s[n[toasa, frate.
   P { C A L { : St[i, nu te teme... vine ]mp[ratul.

                                    SCENA V
                 T ~ N D A L { , P { C A L { , P A P U R { (cu suita)

   PA P U R { : Ha! ha! v-a\i ]ntors din codru?... a\i cercetat bine?... a\i
v[zut ceva?...
   P { C A L { : Am v[zut numai ni=te \`n\ari.
   T ~ N D A L { : C`t ni=te zmei!
   PA P U R { : +i v-a\i r[zboit cu d`n=ii... judec`nd dup[ halul nasurilor
voastre... Ha! ha! ha! ce frumo=i sunte\i!... ]ncepe\i a da mugur. (To\i r`d.)
                                      COR
                                Ce nas ro=covan,
                                S[ juri c[-i curat
                                Morcov degerat
                                Sau muc de curcan.
                                Ha, ha, ha, ha, ha!
                                Ha, ha, ha, ha, ha!
    T ~ N D A L { : Ce r`de\i?...
    PA P U R { : Dar, ]n sf`r=it, v-a\i convins c[ nu-i nici o primejdie de
trecut prin codru... Hai dar, copii, aduna\i-v[-mprejurul meu. +i cruce-
ajut[... Hai...
                         (Vor s[ plece spre alee.)

                                    SCENA VI
                          Aceia=i, Z ~ N A - C O D R U L U I
   Z ~ N A : Cale bun[, ]mp[rate!
   PA P U R { : S[rut ochii, dr[guli\[.
   Z ~ N A : Unde mergi cu a=a oaste mare?... Vrei s[ cotrope=ti lumea?...
208                                                                    Vasile Alecsandri

    PA P U R { : Ba, deocamdat[, merg s[-mi g[sesc fata.
    Z ~ N A : Pe S`nziana, care a r[pit-o zmeul?
    PA P U R { : Tocmai!... dar nu prea cunoa=tem drumul; n-ai putea d-
ta s[ ne ]ndrep\i spre \ara zmeului?
    Z ~ N A : Cum nu, dar ce-mi dai?...
    PA P U R { : }\i dau un b[rb[\el, gig`t =i frumu=el, ]ntr-ales... Vrei
pe T`ndal[?
    Z ~ N A : Unde-i, s[-l v[d?
    PA P U R { : Iat[-l.
    Z ~ N A (r`z`nd): Borc[nosul [sta?
    T ~ N D A L { (sup[rat): +i ea r`de? apoi n-are haz!...
    PA P U R { : Nu c[ta c[-i cam beteag la nas... l-au pi=cat \`n\arii,
altminterea-i nostim.
    Z ~ N A (r`z`nd): Mai bine v[ duc degeaba... Hai!
    PA P U R { : Dar nu ne-or m`nca \`n\arii?
    Z ~ N A : N-ave\i grij[... i-au s[turat nasul d-sale! (Arat[ pe T`ndal[.)
    P { C A L { (aparte): Pe mine nu m-a v[zut? (Se ascunde la fa\[.)
    Z ~ N A : +i al d-tale. (Arat[ pe P[cal[.)
    P { C A L { : Na.
    Z ~ N A (aparte): Au ]nc[put pe m`na mea? am s[-i schimb ]n
dobitoace.
          (Ies cu to\ii ]n codru, c`nt`nd: “Ce nas ro=covan” etc.)

                                   SCENA VII
          S T A T U - P A L M { - B A R B { - C O T, L { C U S T { - V O D {

    S TA T U - P A L M { (ie=ind din tufar): S-a dus Mama-P[durii, ca s[
fac[ iar vreo r[utate... C`nd a= putea s[ fug de-aici... c`nd a= g[si un
om s[ m[ poarte ]n spinare!... b[tr`ne\ile m-au f[cut olog de picioa-
re... =i iepura=ul meu a pierit, s[rmanul... dar pare c[ vine cineva...
sam[n[ a fi un besmetic, iat[-l. (Se pune sub tuf[.)
    L { C U S T { (intr[ ]n st`nga, ]ngrijit): Ce s-a f[cut oastea?... ]nco-
tro a apucat?... m-am r[zle\it de ea, ca s[ m[n`nc ceva... =i m-am
S`nziana =i Pepelea                                                       209

r[t[cit. Unde m[ aflu? de cine s[ ]ntreb? nu v[d \ipenie de om... ba
parc[ z[resc ceva colo, sub tuf[. (Se apropie de tufar.) Un mo=negu\!
Mo=ule, unchea=ule... n-ai v[zut trec`nd o oaste pe-aici?
    S TA T U - P A L M { (surd): Ha!
    L { C U S T { : O oaste?
    S TA T U - P A L M { : Ha!
    L { C U S T { (mai tare): Oameni mul\i.
    S TA T U - P A L M { : Ha!
    L { C U S T { : E surd, s[rmanul... s[ strig mai tare. (Strig[.) Mo=ule,
n-ai v[zut pe Papur[-}mp[rat?
    S TA T U - P A L M { : Ai m`ncat p[par[?
    L { C U S T { : Bree, astupate-i sunt urechile. (Tare, c`t poate.) Papur[.
    S TA T U - PA L M { : Papar[?
    L { C U S T { : Oi s[ m[ culc l`ng[ el, ca s[-i chiui la ceaf[. (Pus pe
br`nci l`ng[ el r[cne=te.) Papur[, Papur[-}mp[rat.
    S TAT U - P A L M { (s[rind c[lare pe umerii lui L[cust[): Am auzit...
ce strigi a=a?...
    L { C U S T { (surprins): Iaca, ce-ai p[\it, unchea=ule, de ]ncaleci pe
mine?
    S TAT U - P A L M { : Te-am ]nc[lecat pentru ca s[ m[ por\i ]n spinare
pe lume.
    L { C U S T { (scul`ndu-se): Eu s[-\i fiu cal?... Nu-mi spui c[ e=ti
ghidu=? Coboar[ de pe umeri.
    S TAT U - P A L M { : Nici g`ndesc... mi-e bine aici.
    L { C U S T { : |i-o fi, dar mie nu... d[-te jos.
    S TA T U - P A L M { : Ha!
    L { C U S T { : Nu te mai face c[ e=ti surd... Hai, destul[ glum[!
    S TA T U - P A L M { : Ha!
    L { C U S T { : Ei, apoi nu te ]ntrece, ghiujule, c[-\i trag o tr`nteal[
s-o pomene=ti...
    S TAT U - P A L M { (]l bate cu c[lc`iele): Hi! hi!... j[rpane!
    L { C U S T { : J[rpane?... a=teapt[, s[ te hurduc p`n[ \i-a ie=i sufle-
tul... s[-\i ar[t eu j[rpan. (Sare-n loc, se zbucium[ ]n toate p[r\ile.)
210                                                                        Vasile Alecsandri

   S TA T U - P A L M { : Degeaba te trude=ti... m-am f[cut una cu tru-
pul t[u.
   L { C U S T { : Una?... dar cine e=ti tu, afurisitule?
   S TAT U - P A L M { : Statu-Palm[-Barb[-Cot!
   L { C U S T { (]ngrozit): Statu-Palm[? Aoleo!... aoleo!... ajutor!...
ajutor! oameni buni! (Alearg[ nebun.)
   S TA T U - P A L M { (r`z`nd): Hi! hi! hi! hi!... nu te-aude nime...
doar numai Mama-P[durii.
   L { C U S T { : Mama-P[durii!... s[ri\i, nu m[ l[sa\i, s-a legat
n[pastea de mine ca boala de om s[n[tos.
   S TA T U - P A L M { : Ha! ha! ha! (R`de.)
   L { C U S T { : M[ duc s[ m[ arunc ]ntr-o f`nt`n[, ca s[-l ]nec...
(Fuge-n dreapta.) Aoleo!...
   S TA T U - P A L M { : Hi... m`r\oag[... Ha! ha! ha!...

                                      SCENA VIII
                  P ~ R L E A - V O D { (vine alerg`nd de la st`nga)

    P ~ R L E A : Parc-am auzit zbier`nd pe L[cust[. Ce i s-a ]nt`mplat?
S[-l fi m`ncat vreun balaur?... Prost dejun, dar eu, cu toate acestea,
nici n-am osp[tat, nici n-am b[ut... ci am r[mas ]n urm[ de oamenii
mei... ce s[ m[ fac? ]ncotro s[-mi ]ndrept pa=ii? drum nu-i, doar s-apuc
prin cel codru... Hei!... ce-mi v[zur[ ochii!

                                       SCENA IX
   P ~ R L E A - V O D { , P A P U R { - } M P { R A T (cu cap de buhai de balt[),
  T ~ N D A L { - P { C A L { (cu capete de lup), M A C O V E I (cu cap de m[gar),
  C E I L A L | I (cu capete de buratici =i de alte viet[\i. Ies cu to\ii dintre copaci =i
                ]nconjoar[ pe P`rlea-Vod[, imit`nd cu to\ii broa=tele.)

                                     COR
                         Ua ca, ua ca, ua ca, ua ca, ua ca!
                         Am p[\it-o iaca-a=a...
                         Ua ca, ua ca, ua ca, ua ca, ua ca!
S`nziana =i Pepelea                                                        211

    P ~ R L E A : Ce or buraticii [=tia?... ]mi dau de =tire c[ are s[ plou[...
Bine, bine, v[ mul\umesc c[-mi anun\a\i ploaie, doar mi s-a mai stinge
setea din piept.
    PA P U R { (cu un ton pl`ng[tor): Ua ca, ua ca, ua ca!
    P ~ R L E A : Curios lucru... cum sam[n[ broscoiul [sta cu Papur[.
(T`ndal[ =i P[cal[ se apropie de P`rlea =i url[ ca lupii.) Tio, dih[nii!...
la st`n[... s[ juri c[-s P[cal[ =i T`ndal[. (Macovei rage ca m[garii la
urechile lui P`rlea.) Ha! urecheatule... [sta e Macovei ]nv[\atul ]n
picioare.
    Z ~ N A (se arat[): }n codru, dih[niilor!
              (Papur[ cu ai lui dispar ]n p[dure, re]ncep`nd
                            corul de buratici.)

                                  SCENA X
                      P~RLEA, Z~NA-CODRULUI

   P ~ R L E A : O nev[stuic[?
   Z ~ N A (aparte): Cine s[ fie ardeiul [sta?
   P ~ R L E A (aparte): Frumu=ic[... ochi plini de foc... talie plinu\[...
bra\e de ca=... ]mi dau poft[ de m`ncare... Dac[ mi-a= cerca norocul?...
(Gra\ios.) Puiculi\[, de-aici e=ti?
   Z ~ N A : De aici.
   P ~ R L E A : +i cum te cheam[, maic[?
   Z ~ N A : P[dureanca m[ cheam[, taic[.
   P ~ R L E A : P[dureanca!... se vede c[ e=ti n[scut[ ]n codru?
   Z ~ N A : Ai ghicit.
   P ~ R L E A : Dar... nu e=ti s[lbatic[?...
   Z ~ N A : Nu cred.
   P ~ R L E A : Bujora=ule, a=a te vreau.
   Z ~ N A : Dar de ce m[ vrei a=a?...
   P ~ R L E A : De ce?... Hm!... ascult[, m[iculi\[, ce ai zice dac[ \i-a=
face o propunere...
212                                                          Vasile Alecsandri

    Z ~ N A : Ce propunere?
    P ~ R L E A : Foarte nevinovat[... adic[ s[ ne primbl[m ]mpreun[, a
la bra\et[, prin cea desime.
    Z ~ N A : A la bra\et[?...
    P ~ R L E A : Dar; hai s[ culegem cimbri=or.
    Z ~ N A : Nu te pricep.
    P ~ R L E A : Vorb[ s[ fie... parc[ n-ai mai cules cimbri=or de c`nd
e=ti.
    Z ~ N A : De unde s[ culeg, dac[ nu-i?
    P ~ R L E A (aparte): E cam prostu\[, dar frumoas[ coz. (Tare =-apro-
piat.) Cum se poate?... un juvaer ca mata, cu o guri\[ a=a de ]mbobocit[,
cu ni=te spr`ncene a=a de ]mbinate... cu o talie a=a de rotunjoar[. (Vrea
s[ o apuce de mijloc.)
    Z ~ N A (lovindu-l peste m`n[): Nu pune laba.
    P ~ R L E A (]nc`ntat): Lab[?... e nostim[ de tot P[dureanca! vorb[
mult[, s[r[cie... +tii una?
    Z ~ N A : Spune.
    P ~ R L E A : }mi placi, nevoie mare; m-ai fermecat, m-ai scos din
\`\`ni... =i, de vrei s[-\i g[se=ti norocul, n-ai dec`t s[ te dai ]n dragoste
cu mine, pe legea mea.
    Z ~ N A : Oare? dar cine e=ti d-ta?
    P ~ R L E A (cu emfaz[): P`rlea-Vod[.
    Z ~ N A : P`rlea-Vod[ cel vestit?
    P ~ R L E A (m`ndru): Eu!
    Z ~ N A : Cel frumos?
    P ~ R L E A : Eu!
    Z ~ N A : Cel dr[g[la=?
    P ~ R L E A : Eu!...
    Z ~ N A : Cel =uchet?...
    P ~ R L E A : Tot eu! v[d c[ m[ cuno=ti, ca =i c`nd m-ai fi f[cut.
    Z ~ N A (oft`nd): Ah!
    P ~ R L E A : Oftezi?... oftezi dup[ mine... g[inu=a tatei?... m[
a=teptai?...
S`nziana =i Pepelea                                                       213

     Z ~ N A (cobor`nd ochii): Ah!
     P ~ R L E A : Ei! nu mai suspina, c[n[ra=ule, c[ nu-s doar nemilos-
tiv... =tiu s[ comp[timesc la amorurile ce aprind... Pe c`t sunt de pl[cut,
sunt =i m[rinimos.
     Z ~ N A : Ce bun e=ti!
     P ~ R L E A : A=a mi-i crasisul. (Deschide bra\ele.) +i de vreme ce m-ai
]ndr[git nitam-nisam... vino-n bra\ele mele... eu s[ te schimb pe tine ]n
z`na fericirii =i tu s[ m[ schimbi pe mine ]n...
     Z ~ N A (]nainteaz[ =i-l atinge cu o v[rgu\[): }n curcan... (P`rlea se
preface ]n curcan.)
     P ~ R L E A : Aoleo!
     Z ~ N A : Ha! ha! ha! ]nc[ unul!... la cotea\[. (}l alung[.)
     P ~ R L E A : Glu! glu! glu! glu!
           (P`rlea fuge-n p[dure. Deodat[ s-aude-n dep[rtare
                          fluierul lui Pepelea.)
    Z ~ N A (singur[): Un fluier?... ]l cunosc?... e fluierul lui Pepelea,
dat lui de Z`na-Lacului, du=mana mea de moarte... El fur[ min\ile =i
p[trunde inimile. (Ascult[.) Ce armonie ]nc`nt[toare!... Cu el, Pepelea
poate realiza tot ce dore=te ]n ast[ lume. Pepelea se duce s[ scape pe
S`nziana din insula fratelui meu... Cum s[-l opresc de-a merge ]nainte?...
Cum s[-i smulg arma din m`n[, fluierul cel vr[jit?... A!... bun[ idee!...
s[ iau chipul =i glasul S`nzianei, s[-i ies ]n cale, s[-l ame\esc, s[-l
orbesc... minunat! (Fluierul ]nceteaz[.) Are s[ cad[ =i el ]n mrejele
mele. (Intr[ ]n p[dure.)

                                    SCENA XI
               P E P E L E A =i, mai pe urm[, Z ~ N A - C O D R U L U I

                           ARIE
   PEPELEA
          }n zadar alerg p[m`ntul,
          }n zadar m[ ostenesc
214                                                       Vasile Alecsandri

               Pe iubita-mi S`nzian[
               De la zmeu s[ o r[pesc.
               Calea-i lung[, f[r[ margini,
               Cum e =i iubirea mea,
               Zi =i noapte alerg c`mpii,
               F[r-a m[-nt`lni cu ea.
  S[rmana copil[!... o v[d pretutindeni, ]n flori, ]n stele, ]n zori, ]n
umbr[, dar nu e dec`t o n[luc[ ce dispare =i eu r[m`n tot singur =i
nem`ng[iat. (Se pune pe o r[d[cin[. }n p[dure se aude glasul S`nzianei.)
  GLASUL
              }n zadar pl`ng zi =i noapte
              Cer`nd lumii ajutor.
              Nu g[sesc, vai! nici un suflet
              De-a mea soart[-ndur[tor.
    P E P E L E A (tres[rind): Ce-aud?... e glasul S`nzianei. (Se scoal[
tulburat.)
    GLASUL S~NZIANEI
                Via\a mea se ofile=te
                Ca un fir de iarb[-n v`nt,
                +i eu, trista S`nzian[,
                M[ apropii de morm`nt.
         (Z`na-Codrului vine ]n scen[ sub figura S`nzianei.)
   P E P E L E A : S`nzian[-S`nzian[!
   Z ~ N A : Cine m[ cheam[?
   P E P E L E A : Eu, S`nzian[!
   Z ~ N A : Cine e=ti tu?
   P E P E L E A : Nu m[ recuno=ti?... Eu sunt Pepelea, care te-am sc[pat
de zmeu ]n palatul t[u ]mp[r[tesc... =i \i-am adus o pas[re m[iastr[.
   Z ~ N A : C`nd?... a!... mi-aduc aminte... e mult de-atunci, judec`nd
dup[ chinurile ce-am suferit, c`t am fost ]n puterea zmeului.
   P E P E L E A : Dar acuma nu mai e=ti ]n puterea lui?
S`nziana =i Pepelea                                                      215

    Z ~ N A : Nu; am fugit din palatul lui, =i de-atunci umblu r[t[cind
noaptea =i stau ascuns[ c`t e ziua... dorul =i speran\a mea sunt de-a m[
]ntoarce acas[ la tat[l meu.
    P E P E L E A : Te-oi duce eu, S`nzian[, eu care venisem ca s[ ucid
zmeul, s[ te scap de el.
    Z ~ N A : S[-l ucizi?... A! fere=te-te de d`nsul, c[ci el are un buzdugan
pe care-l arunc[ ]n dep[rtare de =apte po=te, =i tu n-ai nici o arm[.
    P E P E L E A : Te ]n=eli, S`nzian[, am dou[ arme ne]nvinse, cu care
pot face minuni.
    Z ~ N A : Dou[?... ce arme?...
    P E P E L E A : Amorul ce mi-ai inspirat =i care m[ face a dispre\ui
toate primejdiile, toate piedicile.
    Z ~ N A : Cum? M[ iube=ti?
    P E P E L E A : A= fi venit s[ lupt de moarte cu zmeul, dac[ nu te-a=
iubi?
    Z ~ N A : Ah! Pepeleo! dac[ ]n adev[r sim\i comp[timire pentru mine,
nu-\i expune zilele ]n zadar; mai bine fugi de aceste locuri =i m[ p[r[se=te
soartei mele nenorocite.
    P E P E L E A : Eu s[ te p[r[sesc, dup[ ce te-am reg[sit?... Mai bu-
curos s[ mor.
    Z ~ N A : Ah! Pepeleo! ce mi-ar folosi un rest de via\[ dac[ ai muri
tu? N-ai ]n\eles c[ =i eu, din parte-mi... te iubesc?
    P E P E L E A (fericit): Tu pe mine? O, de-acum sunt ]mp[ratul lu-
mii!... Vie zmei, balauri, pajuri n[zdr[vane, le voi combate, le voi
]nvinge.
    Z ~ N A : Dar cu ce?
    P E P E L E A : Cu fluiera=ul [sta pe care mi l-a dat Z`na-Lacului.
    Z ~ N A : |i-ai perdut min\ile, Pepeleo?... cu o biat[ trestie crezi tu
s[ sf[r`mi buzduganul zmeului?
    P E P E L E A : Dar tu nu cuno=ti puterea acestei trestioare, prin
farmecul ei eu am sc[pat de toate nevoile; Z`na-Lacului, care m[
ocrote=te, mi-a zis s[ nu m[ despart niciodat[ de fluiera=ul [sta, s[ nu-l
dau nim[nui, c[ci pe loc m-ar cuprinde moartea.
216                                                         Vasile Alecsandri

   Z ~ N A (cu glas dezmierd[tor): Nici mie m[car?
   P E P E L E A : O! \ie-\i dau tot, tu e=ti via\a mea =i fericirea vie\ii
mele.
   Z ~ N A : Adev[rat? ad[ fluierul ca s[ suflu ]n el, =i el s[-mi spuie de
este adev[rat amorul t[u?
   P E P E L E A (d`ndu-i fluierul): |ine.
   Z ~ N A (lu`nd fluierul =i schimb`nd tonul): A! te-am dezarmat,
nemernicule, =i te-am redus iar la nimicirea ta omeneasc[.
   P E P E L E A : Ce zici?
   Z ~ N A : Ai crezut c[ sunt S`nziana?... prive=te... (}=i scoate v[lul.)
Sunt sora zmeului, P[dureanca, Mama-P[durii, =i te os`ndesc s[ intri
de viu ]n p[m`nt... Pieri!...
   P E P E L E A (desperat): A! (}ncet intr[ ]n p[m`nt.)
   Z ~ N A : Pieri de la lumina soarelui =i te afund[ ]n noaptea mor\ilor.
   P E P E L E A : O, Z`na-Lacului, Z`na-Lacului!
       (S-aude un tunet. Z`na-Lacului apare ]n v[zduh, purtat[
                       pe aripile unei pajuri.)

                                SCENA XII
                        Aceia=i, Z ~ N A - L A C U L U I

    Z ~ N A - L A C U L U I : Stai!
    Z ~ N A - C O D R U L U I (]nfior`ndu-se): Z`na-Lacului, sunt pierdut[!
(Scap[ fluierul din m`n[.)
    Z ~ N A - L A C U L U I : Pepeleo, ie=i din p[m`nt. (Pepelea iese ]ncet
pe fa\a p[m`ntului.) Iar tu, P[dureanco, Z`na-Codrului, tu care nu
cuno=ti pe lume nici mila, nici iubirea, dispari.
    Z ~ N A - C O D R U L U I (retr[g`ndu-se speriat[, se apropie cu spa-
tele de un stejar, care se deschide =-o ]nghite. Disp[r`nd): A!
    P E P E L E A (]ngenunchind): O! Z`n[ binef[c[toare, cum s[ pl[tesc
binele ce mi-ai f[cut?
    Z ~ N A - L A C U L U I : F[c`nd =i tu bine altora; sun[ din fluier, ca
S`nziana =i Pepelea                                                               217

s[ dezlegi de farmecele P[durencei pe to\i nenoroci\ii care gem ]nchi=i
]n codrul acest blestemat.
                     Adio, r[m`i cu bine,
                     }mpline=te-\i soarta ta.
                     +i g`nde=te-n veci la mine,
                     Eu voiesc a te-ajuta.
                     }ntr-o oar[ de urgie
                     Tu mi-ai fost ap[r[tor,
                     Eu voi fi cu bucurie
                     Al t[u ]nger p[zitor. (Dispare.)
          (Pepelea, lu`nd fluiera=ul de jos, sun[ ]n el; deodat[
          copacii se deschid, l[s`nd s[ ias[ din trunchiurile lor
          mai mul\i oameni fermeca\i de P[dureanca: Papur[,
         P`rlea-Vod[, Macovei, T`ndal[, P[cal[ etc. Reapar to\i
           sub figurile lor. Muzic[ la orchestr[. Pepelea iese.)

                                   SCENA XIII
       P A PU R { , P ~ R L E A , T ~ N D A L { , P { C A L { , M A C O V E I ,
                  apoi L { C U S T { = i S T A T U - P A L M { etc.

                                     COR
                        Din p[durea fermecat[,
                        Unde gemeam f[r’ de vin[,
                        O! minune, - iat[-ne, iat[
                        C-am ie=it iar la lumin[!
   PA P U R { : Uf! am sc[pat!... m[ ]ntorc acas[... Cine vine cu mine?...
   T O | I : Eu! Eu! Eu!
   PA P U R { : Hai!... de-acum aib[ parte S`nziana de zmeul ei; m-am
s[turat de v`nturat lumea.
   P { C A L { : D-apoi eu!...
   T ~ N D A L { : D-apoi eu!...
218                                                               Vasile Alecsandri

          (L[cust[ intr[ alerg`nd cu Statu-Palm[ ]n spinare.)
    L { C U S T { (]ntre culise): Ajutor! Ajutor!...
    PA P U R { : Ce mai este?...
    L { C U S T { (intr`nd): Sc[pa\i-m[!... nu m[ l[sa\i.
    PA P U R { : Iaca L[cust[-Vod[, ce-ai p[\it, ce \i-a crescut ]n spinare?...
    L { C U S T { : Mi-a crescut un unchea=, Statu-Palm[-Barb[-Cot!...
Am obosit. Sunt mort! (Cade pe p[m`nt l`ng[ tufari.)
    S TA T U - P A L M { (z[rind un iepure l`ng[ tufari, sare din spinarea
lui L[cust[ =i ]ncalec[ pe iepure): Iaca iepura=ul meu cel =chiop. Te las,
L[cust[; nu mai am nevoie de tine.
    L { C U S T { (scul`ndu-se): Uf! greu e de-a fi vit[.
    PA P U R { : Tu o spui, L[cust[? m[ mir, m[ mir... Vii cu mine acas[.
+i tu, P`rleo?
    P ~ R L E A : Ba, mergem s[ g[sim pe S`nziana.
    S TA T U - P A L M { : Voi fi eu c[l[uzul.
    PA P U R { : C[l[torie spr`ncenat[.
                                  COR
                          Cale bun[, cale bun[,
                          Hai acas[ ]mpreun[... etc.
       (Papur[ cu ai lui apuc[ ]n st`nga; Statu-Palm[, P`rlea =i
                          L[cust[, ]n dreapta.)
                     ( S f ` r = i t u l a c t u l u i I I I .)
S`nziana =i Pepelea                                                                 219

                                    ACTUL IV
     Teatrul reprezint[ insula zmeului... ]n st`nga, un palat v[zut ]n profil =i terminat
]n fa\a publicului prin un turn cu dou[ caturi. Turnul are c`te-o fereastr[ cu gratii de
fier la fiecare cat. Dincolo de turn, poarta palatului. }n fund, o st`nc[, dup[ st`nc[,
marea. }n dreapta, un cap[t de p[dure... ]n mijlocul scenei, un pu\ cu ciutur[; l`ng[
pu\ dou[ poloboace mari, un h`rle\ =i un butuc de stejar.


                                      SCENA I
                     P ~ R L E A -V O D { , L { C U S T { - V O D {
              (La ridicarea cortinei, unul scoate ap[ cu ciutura din pu\,
                            cel[lalt o de=art[ ]n poloboc.)

   L { C U S T { : }n ce hal am ajuns, vere P`rle!... noi, odinioar[ domni
st[p`nitori, iat[-ne acum arga\i la blestematul cel de zmeu, care ne-a
prins robi.
   P ~ R L E A : P[catul omului, L[cust[, vere!... mai cuminte f[ceam
de urmam pe Papur[, s[ ne ]ntoarcem la domniile noastre, dec`t s[
alerg[m nebuni dup[ S`nziana.
   L { C U S T { : A=a este, dar tat[l ei =tii c[ f[g[duise jum[tate de
]mp[r[\ie aceluia care i-a deveni ginere. +i m[rturisesc c[ zestrea asta
]mi f[cea cu ochiul.
   P ~ R L E A : +i mie... =-apoi eu mai am un p[cat, mi-s dragi fetele =i
nevestele... Pentru ele sunt ]n stare s[ alerg p[n[-n ceea lume... natur[
blestemat[, ce vrei? (Scoate o ciutur[.)
   L { C U S T { (v[rs`nd ciutura ]n poloboc): +i iat[ la ce cap[t ne-au
adus patimile tinere\ii!... ah! ah!...
   P ~ R L E A : Taci, vere, nu mai sc`r\`i din g`t, c[ m[ ]nduio=ezi.
   L { C U S T { : Buturuga cea de Statu-Palm[ ne-a jucat chiulul... El
ne-a scos la malul m[rii =i ne-a dat pe m`na zmeului... bun c[l[uz,
m`nca-l-ar guzganii!
   P ~ R L E A : +i zmeul, f[r[ nici o considera\iune pentru ni=te per-
220                                                            Vasile Alecsandri

soane simandicoase ca noi, ne-a pus sub arip[ =i ne-a adus porto-fran-
co ]n insula asta, pierdut[-n fundul m[rilor.
    L { C U S T { : +-aicea zmeul, tot f[r[ acea lips[ de considera\iune,
ne-a condamnat la muncile publice, ziua-ntreag[ trebuie s[ scoatem
ap[, pentru buc[t[ria lui. El m[n`nc[ c`t un casier =i noi... poste=te
robul lui Dumnezeu... Ian prive=te, mi s-au lungit urechile de foame.
    P ~ R L E A : De ce nu le m[n`nci pe ele, vere? ai avea cu ce s[ te-
ndestulezi!
    L { C U S T { : |ie \i-e a glumi, dar nu-i de glumit. P`rleo, zmeul are
g`nd r[u cu noi, ziua ne pune la munc[ =i noaptea ne ]nchide ]n turnul
[sta plin de =oareci... Via\[-i asta?... te ]ntreb?... =i mult o s[ mai \ie?...
    P ~ R L E A : }ntreab[-l pe zmeu!
    L { C U S T { : }ncaltea de-am fi avut... m`ng`ierea de-a vedea pe
S`nziana, dar unde-i?
    P ~ R L E A : O fi ]nchis[ =i ea ]ntr-un beci, s[rmana, jertfa geloziei =i
a barbariei zmeului.
    L { C U S T { : Se poate =i asta, dar, oricum, ea ca ea; ]ns[ noi ce ne
facem? Vere, crezi tu c[ vom sc[pa vreodat[ de-aicea?
    P ~ R L E A : Cum nu, s[ n-ai ]ndoial[, vom ie=i pe ceea lume.
    L { C U S T { : Pu=chea pe limb[-\i...
                                    DUO
      L { C U S T { +I P ~ R L E A
                  Fost-am domn ]ncoronat,
                  +-acum iat[-m[ argat,
                  P[r[sit de-al meu noroc
                  +i legat de-un poloboc!
      L{CUST{
                  De nu l[sam =i cas[ =i domnie
                  Ca s[ alerg dup[ c[s[torie...
      P~RLEA
                  De nu l[sam =i tron =i bun[ mas[
                  Ca s[ alerg hai-hui dup[ mireas[...
S`nziana =i Pepelea                                                      221

   L{CUST{
               Eu nu p[\eam a=a ru=ine mare,
               S-ajung un prost ]n desconsiderare.
   P~RLEA
               Nici eu p[\eam a=a ru=ine,
               Din domn m[re\ s-ajung un prost ca tine.
   }MPREUN{
               Fost-am domn ]ncoronat etc.
   P ~ R L E A : Taci, vine dihania... la lucru, L[cust[!

                                 SCENA II
                              Aceia=i, Z M E U L

    Z M E U L (ie=ind din palat): Umplut-a\i poloboacele?
    L { C U S T { : Umplut. (Aparte.) Plesni-le-ar doagele, =i \ie capul.
    Z M E U L : Bine; acum le lua\i ]n spinare =i le duce\i ]n buc[t[rie.
    L { C U S T { : }n spinare?... poloboace de c`te 60 vedre unul?... s[
ne de=el[m?...
    Z M E U L : Ce-mi pas[?... doi de=ela\i mai mult pe lume... mare
pagub[?
    P ~ R L E A (demn): Nici nou[ nu ne-ar p[sa dac-ar fi pe spinarea
altora, dar umerele noastre nu-s deprinse cu asemenea greut[\i... Ele
au purtat numai sarcinile statului...
    Z M E U L : +-acum vor purta poloboace... Hai la buc[t[rie, cur`nd.
    P ~ R L E A : Non possumus.
    Z M E U L : Ce-ai zis?
    P ~ R L E A : Am zis catolice=te... non possumus, adic[: m[-nchin cu
plec[ciune.
    Z M E U L : }ndr[zni\i a v[ ]mpotrivi mie?
    P ~ R L E A : }ndr[znim... da!... f[ cu noi ce-i voi. E=ti mai tare =i ne
ai la m`n[, dar dup[ ce ne-am ]njosit a scoate ap[ cu ciutura, ca ni=te
arga\i... s[ ne mai ]njosim a c[ra poloboace, ca ni=te hamali? Nicio-
dat[, demnitatea =i filotimia nu ne iart[.
222                                                                Vasile Alecsandri

   Z M E U L (ridic`nd palma): V[ m[n`nc[ falca, se vede.
   L { C U S T { : S[ nu dai, c[ m[ m`nii...
   P ~ R L E A (d`rz): Love=te... fii brutal, cum te arat[ chipul. Arat[-\i
arama, ca s[ te vaz[ S`nziana cine e=ti.
   Z M E U L (aparte): S`nziana?... are dreptate!... s[ m[ st[p`nesc,
p`n[ mi-oi s[v`r=i cununia.
   L { C U S T { (lui P`rlea): Ce st[ pe g`nduri?
   P ~ R L E A : L-am f[cut mar\ cu elocven\a mea.
   Z M E U L : Sume\ia voastr[ merit[ o pedeaps[, dar fiindc[ m[-nsor
m`ine cu S`nziana, v[ iert; =i fiindc[ o s[-mi fi\i necesari pentru osp[\ul
cununiei, v[ scutesc de c[ratul poloboacelor pe ast[zi... Merge\i ]n
p[dure, ca s[ da\i la p[m`nt zece stejari de cei mai gro=i... Hai!
   P ~ R L E A (lui L[cust[): Hai s[ tragem un somn la umbr[. (Iese ]n
dreapta.)
   L { C U S T { : Bine. (Ie=ind.) Poftim!... argat... hamal... =i p[durar!...
Ce cumul!... of!... of!...
       (S`nziana iese pe furi= =i dispare dup[ st`nca din fund.)
    Z M E U L : Mi=eii, nu pot s[ ridice m[car un poloboc plin, lucrul cel
mai lesne; ce-i un poloboc? o cof[ mai m[ricic[, =-at`ta tot... S[-l duc
dar eu ]nsumi ]n cas[ pe um[r... (}l ridic[.) E u=or-u=urel, ca o pan[.
(Iese.)

                                 SCENA III
                S ~ N Z I A N A (vine-n scen[ cu colivia-n m`n[)

   S ~ N Z I A N A : M-am furi=at din palat, ca s[ merg la malul m[rii...
nenorocita de mine! n-am z[rit nici o corabie!... nici un ajutor nu-mi
vine! Sunt uitat[ =i de Dumnezeu =i de oameni!... numai p[s[rica asta
m[ mai m`ng`ie.
               Spune-mi, pas[re iubit[,
               Cu grai dulce omenesc,
S`nziana =i Pepelea                                                    223

                 Veni-va ziua dorit[,
                 Acest loc s[ p[r[sesc?
   PA S { R E A : Da! da! da! da! da! da!
   S~NZIANA
              Peste mun\i =i peste ape
              Veni-va ursitul meu,
              }ntr-o noapte, s[ m[ scape
              De-nchisoare =i de zmeu?
   PA S { R E A : Da! da! da! da! da! Vine... vine...
   S ~ N Z I A N A : Vine Pepelea?...
   PA S { R E A : Vine... vine... vine...
        (Pe mare, ]n fund, se arat[ o barc[, cu p`nzele umflate,
            =i ]n barc[ Pepelea. Barca dispare dup[ st`nc[.)
   S ~ N Z I A N A (z[rind barca): Iat[-l... iat[-l... el e, vine!!!

                                SCENA IV
                          S~NZIANA, ZMEUL

   Z M E U L (cu mirare): S`nziana afar[?
   S ~ N Z I A N A (aparte): O! Doamne, ce fericire! (Vrea s[ alerge.)
   Z M E U L (sever): S`nzian[, unde alergi?
   S ~ N Z I A N A : Zmeul?!
   Z M E U L : Cum ai ie=it din palat? Pe unde?
   S ~ N Z I A N A : Pe u=[.
   Z M E U L : M[ c[tai pe mine?
   S ~ N Z I A N A : Ba nici am g`ndit.
   Z M E U L : S`nzian[, tot sup[rat[ e=ti pe mine, care m[ usuc de
dragoste?
   S ~ N Z I A N A (]i ]ntoarce spatele): Iar ]ncepi cu ahturile. D[-mi
pace, nu m[ mai ame\i.
224                                                           Vasile Alecsandri

    Z M E U L : M[ ur[=ti?...
    S ~ N Z I A N A : Din toat[ inima.
    Z M E U L : Dar ce \i-am gre=it de nu m[ po\i suferi?
    S ~ N Z I A N A : }nc[ m[ ]ntrebi?... m-ai r[pit din casa p[rinteasc[...
m-ai dep[rtat de lume, ai f[cut nenorocirea mea... =-apoi te miri c[-mi
e=ti ur`t de moarte?
    Z M E U L : Ur`t de moarte?... c`nd vreau s[ te iau de so\ie?
    S ~ N Z I A N A : Eu, so\ia ta? Niciodat[!
    Z M E U L (m`niat): A=a? Ei bine, afl[ c[ nu mai t`rziu dec`t m`ine
avem s[ ne cunun[m... toate sunt gata... am poftit pe to\i amicii =i pe
toate rudele mele.
    S ~ N Z I A N A : Frumoas[ adun[tur[ trebuie s[ fie, dac[-\i sam[n[...
Ha! ha! ha!...
    Z M E U L : R`zi?... ai vreun g`nd ascuns... vrei s[ fugi?
    S ~ N Z I A N A : Vreau s[ scap de tine prin toate mijloacele, chiar
de-a fi s[ m[ arunc ]n mare.
    Z M E U L : Ba te-ai arunca ]n bra\ele mele, nu ]n valuri, =i, pentru
mai bun[ siguran\[, mergi ]n cas[... am s[ te ]nchid ]n turnul [sta, de
unde n-ai putea s[-\i iei zborul.
    S ~ N Z I A N A : A=a crezi tu? (Aparte.) Bine c-a venit Pepelea.
    Z M E U L : A=a... hai! (Vrea s-o apuce de bra\.)
    S ~ N Z I A N A (resping`ndu-l): Nu te atinge de mine. (Intr[ ]n palat.
Zmeul ]nchide poarta cu o cheie mare.)
    Z M E U L (singur): Se face c[-i m`nioas[?... dar cine o crede?...
C`nd a vedea m`ine rochia de nunt[ =i beteala, o s[ zburde. Cu toate
acestea (arat[ cheia.), paza bun[ nu stric[... Acum hai ]n p[dure s[
c[r[m lemne pentru osp[\ul cununiei. Ha! ha! ha! Bie\ii P`rlea =i L[cust[
doboar[ la copaci, f[r[ a =ti c[ pe unul am s[-l pun ]n frigare =i pe
celalalt am s[-l fierb ]n c[ldare. Ce chef!... ce chef! (Pleac[ spre dreapta.)
S`nziana =i Pepelea                                                      225

                                   SCENA V
                  Z M E U L , P E P E L E A (vine de dup[ st`nc[)

    P E P E L E A : Bine am g[sit, zmeule!
    Z M E U L : Ce? un p[m`ntean aicea? de unde?
    P E P E L E A : Din lume.
    Z M E U L : Cum ai intrat ]n ]mp[r[\ia mea?
    P E P E L E A : Cum se intr[.
    Z M E U L : +i cine e=ti tu?
    P E P E L E A : Feciorul t[t`ne-meu.
    Z M E U L : +i ce ca\i aicea?
    P E P E L E A : Te cat pe tine, ca s[ ne prindem ]mpreun[ fra\i de
cruce... cum e datina vitejilor.
    Z M E U L : Tu cu mine? preten\ia \i-e gogonat[... dar e=ti tu ]n stare
s[-\i m[sori puterile cu ale mele?
    P E P E L E A : Vom cerca... nu c[ta c[-s mic; te-am mai ]nvins o
dat[.
    Z M E U L : Unde? c`nd? minciuni!
    P E P E L E A : Ad[-\i aminte... eu te-am alungat din palatul lui Pa-
pur[-}mp[rat.
    Z M E U L : Tu?... bine c[ te-am prins ]n m`inile mele, s[ m[ r[zbun...
vino la lupt[.
    P E P E L E A : Bucuros... care a dovedi va fi st[p`n pe via\a celuilalt.
    Z M E U L : Se ]n\elege... am s[ te str`ng ]n bra\e, p`n[ \i-a ie=i
sufletul.
    P E P E L E A : +i eu pe tine, p`n[ \i-a ie=i limba de-un cot.
    Z M E U L : Mare \i-e lauda. Vin[!
    P E P E L E A : |ine-te bine, zmeule.
           (Se apuc[ br[\i= la tr`nt[, se opintesc =i cat[ s[ se
                       r[stoarne unul pe altul.)
   Z M E U L (str`ng`ndu-l): }\i place a=a?
   P E P E L E A (aparte): Bat[-l crucea, c[ r[u m[ str`nge!
226                                                          Vasile Alecsandri

    Z M E U L : Ce-ai holbat ochii la cer?
    P E P E L E A : Cat s[ v[d ]n care nor s[ te azv`rl.
    Z M E U L : S[ m[ azv`rli ]n nori? (Aparte.) {sta-i dracul.
    P E P E L E A : Nu te da, zmeule, acu-i acu, una, dou[...
    Z M E U L : Stai! e=ti viteaz c`t =i mine... m[ prind frate cu tine... =i
te poftesc la nunta mea.
    P E P E L E A : Pe c`nd?
    Z M E U L : Pe m`ine.
    P E P E L E A : Cu cine?
    Z M E U L : Cu S`nziana! O s[ facem pr`nz mare, o s[ avem =i doi
domni la mas[.
    P E P E L E A : Care =i care?
    Z M E U L : P`rlea-Vod[ =i L[cust[-Vod[... mi i-a adus pe=che= Statu-
Palm[.
    P E P E L E A : Pe=che=?
    Z M E U L : Dar; a= fi preferat c[prioare... dar cred c-or fi buni cu
tarhon =i cu ardei.
    P E P E L E A : Vrei s[-i m[n`nci? }ncalte destul de gra=i sunt?
    Z M E U L : Unu-i plinu\, cel[lalt sl[bu\, dar ]mp[n`ndu-i cu sl[nin[...
    P E P E L E A : Vor fi de minune?
    Z M E U L : Acum, fiindc[ e=ti oaspele meu... spune-mi cum te cheam[?
    P E P E L E A (repede): Tot am zis c-am zis c-oi zice, dac-oi zice, tot
oi zice, ca s[ zic c-am zis c-oi zice!
    Z M E U L : Ciudat nume... cine \i l-a dat?
    P E P E L E A : Na=ul meu, care se cheam[: Rotofei de tei pe miri=te
de mei.
    Z M E U L : O fi fost de neam mare?
    P E P E L E A : Se rudea cu Capra calc[-n piatr[, piatra crap[-n patru.
    Z M E U L : Destul... ziua trece =i noi o pierdem cu vorba; cred c[ mi-i
ajuta la preg[tirile nun\ii.
    P E P E L E A : Bucuros, ce-i de f[cut?
    Z M E U L : Deocamdat[, car[ polobocul [sta dup[ cas[, la g[in[rie.
    P E P E L E A : Cu ce s[-l car?
S`nziana =i Pepelea                                                        227

    Z M E U L : Cu spinarea, cum fac eu.
    P E P E L E A : Bine; numai unul?... a= vrea s[ duc dou[ odat[.
    Z M E U L (aparte): Zdrav[n e! (Tare.) M`ine ]i c[ra zece, acum, la
treab[... te las, ]\i preg[te=te f[lcile, pe m`ine... Eu m[ duc ]n p[dure
s[ aduc lemne... o s[ facem guleai. (Iese ]n dreapta.) Ce chef! Ce chef!
    P E P E L E A (singur): S-a dus; cum s[ ]nt`lnesc pe S`nziana?... Unde
s[ fie?... }n palat?... (Merge la u=a palatului.) U=a-i ]nchis[ cu =apte
broa=te... s[-i dau de =tire cu fluierul. (Sun[ din el. S`nziana apare la
fereastra de sus a turnului.)

                                  SCENA VI
                         P E P E L E A =i S ~ N Z I A N A

    S ~ N Z I A N A : Pepeleo... Pepeleo!
    P E P E L E A (v[z`nd-o): Iat-o! Iat-o... ea-i! S`nzian[! Tu e=ti? Tu e=ti?
    S ~ N Z I A N A : Eu, Pepeleo, roab[ =i foarte nenorocit[!... vrea zmeul
s[ m[ sileasc[ a m[ cununa cu d`nsul... S[ nu m[ la=i, Pepeleo!
    P E P E L E A : N-ai grij[, iubito... am venit ]nadins ca s[ te scap...
Po\i ie=i la noapte din palat?
    S ~ N Z I A N A : Ba nu, zmeul m[ ]nchide ]n turn... dac[ ai avea
iarba fierului, ai putea s[ sf[r`mi broa=tele.
    P E P E L E A : N-am nevoie de iarba fierului... dar spune-mi ce face
zmeul dup[ ce te-nchide?
    S ~ N Z I A N A : M[n`nc[, bea, se-mbat[ =i doarme dus.
    P E P E L E A : Minunat!... S[ fii de=teapt[ ast[ noapte.
    S ~ N Z I A N A : Ah! Pepeleo!... de m-ai sc[pa de-aice, te-oi iubi toat[
via\a mea... ia seama, vine zmeul. (Dispare.)
    P E P E L E A (singur, ia h`rle\ul de l`ng[ f`nt`n[ =i ]ncepe a s[pa
]mprejurul ei, c`nt`nd):
                              Cine sap[
                              D[ de ap[
                              +i s-adap[
                              P[n’ ce crap[.
228                                                                  Vasile Alecsandri

                                    SCENA VII
                PEPELEA, ZMEUL, P~RLEA, L{CUST{
(P`rlea =i L[cust[ intr[ purt`nd pe umeri un stejar lung =i gros. Ei cad pe br`nci sub
                               greutatea copacului.)

    Z M E U L : Hai, lene=ilor, mai iute, mai cu inim[; duce\i stejarul ]n
lemn[rie.
    L { C U S T { : Aoleo... aoleo, nu mai pot.
    P ~ R L E A : Nici eu, sunt turtit.
    L { C U S T { : Sunt spetit.
    P ~ R L E A : Sunt =oldit!
    L { C U S T { : Sunt murit!
    Z M E U L : Ian prive=te, mi=eii, nu-s ]n stare s[ duc[ un stejar ]n
spate, ei doi.
    P ~ R L E A (scul`ndu-se): Duc[-l cine-i zmeu sau vit[... noi suntem
de-o alt[ f[ptur[.
    Z M E U L : Ba de-o alt[ friptur[.
    P ~ R L E A : Ce friptur[... cum friptur[? eu, friptur[?
    Z M E U L : Tu... stejarul [sta are s[ te rumeneasc[ pe tine-n fri-
gare... =i pe L[cust[ s[-l fiarb[-n c[ldare.
    L { C U S T { : Ce c[ldare, cum c[ldare... eu, ]n c[ldare?
    Z M E U L : A=a; nu vre\i s[ duce\i copacii ]n buc[t[rie?
    P ~ R L E A : |i-am declarat-o catolice=te: non possumus.
    Z M E U L : Bine, v[ ve\i c[i ]n cur`nd de ]nte\area voastr[. (Se apro-
pie de copac.)
    P ~ R L E A : Ce zici tu, L[cust[, te-ai c[i?
    L { C U S T { : Ba nici g`ndesc; bine c-am sc[pat nestrica\i =i frumo=i.
    Z M E U L : Poftim... o surcea de lemn, =i ei nu au curajul s[ o care,
mi=eii!
    L { C U S T { : Auzi, vere, cic[-i surcea gojgogea stejar!
    P ~ R L E A : Nu te potrivi, vere, las[-l s[ bodog[neasc[.
    Z M E U L : S[-l duc tot eu ]n buc[t[rie... Haide. (Ridic[ copacul
sub\ioar[ =i pleac[.)
S`nziana =i Pepelea                                                      229

    P ~ R L E A : Bre... ian prive=te, a ridicat copacul sub\ioar[... zdrav[n
e, bat[-l codrul!
    L { C U S T { : S[ juri c[ merge la +osea cu be\i=orul ]n m`n[, ca un
co=codan.
    P ~ R L E A : Duc[-se c[lare pe el, p`n[ s-o lovi de toarta p[m`ntului.
    Z M E U L (ie=ind): R[bdare, r[bdare p[n[ m`ine.
    P ~ R L E A (]naint`nd): Ce-a spus?
    L { C U S T { : Ce-a zis?
    P E P E L E A (ie=ind dup[ f`nt`n[): A zis c[ o s[ v[ fac[ bucate.
    L { C U S T { : Ce v[d? Pepelea?
    P E P E L E A : Eu... Zmeul m-a poftit la mas[.
    P ~ R L E A : Cum, =i tu ai s[ m[n`nci din noi?
    Z M E U L (revenind): Hei! Tot voi zice, umput-ai poloboacele?... Ce
faci acolo cu h`rle\ul?
    P E P E L E A : Sap pu\ul primprejur.
    Z M E U L : Pentru ce?
    P E P E L E A : S[ vezi, frate zmeule; am chitit a=a, dec`t s[ c[r[m
ap[ cu poloboacele, mai nimerit ar fi s[ iau pu\ul ]n spinare... =i s[-l
duc ]n buc[t[rie, odat[ pentru totdeauna.
    Z M E U L (uimit, aparte): Bree!... adineoarea c[ta s[ m[ azv`l[-n
nori, =-acum vrea s[-mi care pu\ul?... Grozav om =i primejdios!... Trebuie
numaidec`t s[ m[ dezbar de el. (St[ pe g`nduri.)
    L { C U S T { (lui P`rlea): Gogonat[-i.
    P ~ R L E A : Nu ]ncape pe u=[.
    P E P E L E A : Hei, pune\i m`na cu to\ii s[ scoatem pu\ul din p[m`nt
=i mi-l a=eza\i pe spate; dar, lua\i bine seama, nu cu gura-n jos; odat[
— una, dou[!
    Z M E U L : Nu!... Pepeleo drag[, nu te osteni, las[ pu\ul la locul lui,
e deprins din copil[rie a sta aici.
    P E P E L E A (azv`rle h`rle\ul): Fie cum vrei, eu c[tam s[ te
]ndatorez.
    Z M E U L (str`ng`ndu-i m`na): Mul\umesc, fr[\ioare.
                      (Pepelea d[ un r[cnet de durere.)
230                                                                Vasile Alecsandri

    Z M E U L : Ce este?
    P E P E L E A : Am crezut c[ \i-am fr`nt m`na, str`ng`nd-o ]ntr-a
mea.
    Z M E U L (aparte): E primejdios! (Tare.) Dar ]ncepe a ]nnopta. (Lui
P`rlea =i L[cust[.) Intra\i la culcu= ]n turn, voi doi; c`t pentru tine, frate
Pepeleo... n-am unde s[ te ad[postesc; culc[-te colea, l`ng[ f`nt`n[, la
r[coare; =i dormi ]ntruna p[n[ diminea\a.
    P E P E L E A : Las’ pe mine.
    Z M E U L : Deci, noapte bun[.
    P E P E L E A : Visuri cornorate!...
    Z M E U L (urm`nd pe P`rlea =i L[cust[, care intr[ ]n palat, zice
aparte): Cum o adormi, am s[ vin s[-l ciom[gesc, p`n[ l-oi ucide.
(Iese.)
    P E P E L E A : Zmeul are vrun g`nd r[u cu mine; s[ m[ prefac c[
dorm... Unde s[ m[ culc? Ha! pe trunchiul [sta, dar s[-mi pun fluierul
pe piept, ca un scut.
          (Se ]ntinde pe trunchiul de l`ng[ pu\, se acoper[ cu
               mantaua =i-=i afund[ p[l[ria pe cap, ]nc`t
                          nu se mai cunoa=te.)

                                 SCENA VIII
                          P E P E L E A =i S ~ N Z I A N A
                   (ea se ive=te la fereastra de sus a turnului)

    S ~ N Z I A N A : Pepeleo!
    P E P E L E A : S`nzian[!
    S ~ N Z I A N A : Fugim?... Zmeul a intrat ]n cas[, sunt cu ner[bdare
s[ ies din turn.
    P E P E L E A : Fii lini=tit[ =i f[-te c[ dormi... |i-oi da de =tire c`nd a
veni momentul.
S`nziana =i Pepelea                                                    231

                               SCENA IX
             PEPELEA, S~NZIANA, P~RLEA, L{CUST{

   L { C U S T { (la fereastra de jos a turnului): Iat[-ne iar ]n pu=c[rie.
   P ~ R L E A : Mai bine aici, dec`t ]n frigare =i ]n c[ldare.
   L { C U S T { (o\[r`ndu-se): Brrr.... P`rleo, nu z[re=ti pe Pepelea?
   P ~ R L E A : Pare-mi-se c[ doarme, colo, l`ng[ pu\.
   L { C U S T { : N-ar putea el s[ ne scape?
   P ~ R L E A : Taci, aud zmeul.
   L { C U S T { : Vine s[ ne taie de pe-acum. Brr...
   P ~ R L E A : Taci!... nu tot b`r`i, c[ b`r`i =i eu.

                                SCENA X
                               Aceia=i, Z M E U L

   Z M E U L (iese ]ncet din palat, armat cu buzduganul, tainic):
Doarme! (}ncet.) Frate, fr[\ioare... Nu r[spunde... a adormit... acu-i
vremea s[-i turtesc tidva cu buzduganul. (Se apropie de Pepelea pe
v`rful picioarelor =i love=te ]n trunchi cu buzduganul.) Na, una; l-am
ame\it... s[-i mai dau vreo c`teva (love=te), dou[, trei, patru; tare
c[p[\`n[!...
   L { C U S T { : Ce face zmeul dracului?... ]n cine bate cu buzduganul?
   P ~ R L E A : }n bietul Pepelea.
   L { C U S T { : L-o fi ucis ho\ul.
   P ~ R L E A : Cel pu\in i-a f[cut sc[f`rlia numai \[nd[ri.
   Z M E U L : De-acum cred c[-i ajunge... nu mi=c[... L-am ucis!...m-am
dezb[rat de el. (Pleac[ =i iar se ]ntoarce.) Dar tot s[-i mai trag una,
drept ad[lma=. (Mai love=te ]nc[ o dat[; buzduganul se sf[r`m[.) Na!
mi-am fr`nt buzduganul, arma mea cea mai puternic[!... ce fac eu
acum f[r[ ea, dar fie! ]ncalte l-am ucis... Ce chef!, ce chef!... Hai de-
acum la culcare. (Intr[ ]n palat.)
   L { C U S T { : S[rmanul Pepelea!
232                                                            Vasile Alecsandri

      P ~ R L E A : Parapanghelos de-acum.
      L { C U S T { : Ba iaca ]nvie, ]nvie!... mare minune!
                       (Pepelea se mi=c[ =i se ridic[.)
      L { C U S T { : Pepeleo...
      P E P E L E A : Cine m[ cheam[?...
      L { C U S T { : N-ai pierit?...
      P E P E L E A : Nu cred... am dormit dus.
      L { C U S T { : Dar n-ai sim\it nimic prin somn?
      P E P E L E A : Ba, parc[ m-au pi=cat ni=te \`n\ari.
      L { C U S T { -P ~ R L E A : Breee! breee! bree! bree!
                          (A ]nnoptat; cer cu stele.)
    P E P E L E A (scul`ndu-se): Groaznic m-a ciom[git fratele meu de
cruce! noroc c-a lovit ]n fluier... dar ]ncalte =i-a fr`nt buzduganul...
minunat!... o arm[ mai pu\in ]n m`inile lui... oare ce face el acum?...
s-a culcat?... a adormit?... (Se apropie de poarta palatului =i ascult[.
Se aude un hor[it grozav ]n[untru.) Doarme butuc... =i hor[ie=te ca o
moar[ stricat[... acu-i vremea de sc[pat pe S`nziana =i pe bie\ii voie-
vozi, s[ le dau semn.
                                (Cuartet)
    PEPELEA
                S`nzian[, te de=teapt[,
                Eu te chem la s`nul meu.
                Al t[u mire te a=teapt[
                S[ te scape-acum de zmeu.
      S ~ N Z I A N A (ivindu-se la fereastr[)
                  Ah! Pepeleo, sunt de=teapt[
                  Ca =i viul dor al meu.
                  A mea inim[ a=teapt[
                  Ca s[ zbor la s`nul t[u.
S`nziana =i Pepelea                                        233

   P ~ R L E A =i L { C U S T { (la fereastra de jos)
               Groaz[-n mine se de=teapt[,
               M[ fr[m`nt-amar =i greu.
               Moartea crud[ ne a=teapt[
               }n c[ldarea celui zmeu.
   PEPELEA
               Am c[lcat, venind la tine,
               Peste nou[ \[ri =i m[ri.
   S~NZIANA
               Am r[bdat, g`ndind la tine,
               Mii =i mii de sup[r[ri.
   PEPELEA
               Dar acum soarta sur`de,
               Raiul dulce se deschide.
   S~NZIANA
               Ori=iunde-oi fi cu tine
               Va fi raiul pentru mine.
                         (}mpreun[.)
   PEPELEA
          S`nzian[, m[ a=teapt[
          S[ te scap de crudul zmeu...
   S~NZIANA
          A mea inim[ a=teapt[
          Ca s[ zbor la s`nul t[u.
   P ~ R L E A =i L { C U S T {
               Moartea crud[ ne a=teapt[
               La osp[\ul celui zmeu.
   P E P E L E A : Zmeul e beat de somn... sunte\i gata?
   S ~ N Z I A N A : Gata.
   L { C U S T { : Dar cum ie=im din turn?
234                                                            Vasile Alecsandri

    P E P E L E A : Feri\i-v[, c-am s[ deschid turnul prin farmecul fluieru-
lui meu. (Pepelea sun[ din fluier; fa\ada turnului se pr[bu=e=te, form`nd
o scar[. S`nziana se coboar[, P`rlea =i L[cust[ ies pe sub scar[.)
    S ~ N Z I A N A (sus, ]n capul sc[rii): Pepeleo!
    P E P E L E A (cobor`nd-o): S`nzian[, cobori iute.
    S ~ N Z I A N A (cobor`nd, se arunc[ ]n bra\ele lui Pepelea): A!
scumpul meu mire!
    P E P E L E A : Scumpa mea mireas[!
    L { C U S T { (]mbr[\i=`nd pe Pepelea): A! scumpul nostru liberator!
    P E P E L E A : Nu-i vreme de pierdut... la fug[, barca ne a=teapt[
dup[ st`nc[... Hai!
    P ~ R L E A : Hai!... =i tu, loca= afurisit, s[ cad[ tr[snetele pe tine, s[
te macini ca m[laiul... s[ te...
    L { C U S T { : Las[ blestemurile pe alt[ dat[... acum, la s[n[toasa.
                  (Fug to\i patru =i dispar dup[ st`nc[.)

                                 SCENA XI
                           Z M E U L (iese somnoros)

   Z M E U L : Pare c[ am auzit un vuiet neobicinuit? am sim\it ca un
cutremur, care m-a trezit... s-a fi pr[bu=it vreo st`nc[ ]n mare? ce v[d?...
turnul e deschis?... o scar[?... S`nziana a fugit?... cum?... =i P`rlea, =i
L[cust[?... ]ncotro au apucat? spre p[dure, negre=it... o! de i-a= prinde,
am s[-i m[n`nc de vii. (Alearg[ spre p[dure.)
            (O auror[ boreal[ se arat[ pe cer. La lumina ei se
         z[re=te o barc[ lunec`nd pe mare; ]n ea se afl[ Pepelea,
                       S`nziana, P`rlea =i L[cust[.)
      T U S P AT R U (c`nt[)
                      Pe-ale m[rii bl`nde valuri,
                      Barc[ mic[, zbori departe.
S`nziana =i Pepelea                                                   235

   Z M E U L (oprindu-se): Ce aud?
                   +i de-aceste crunte maluri
                   Cu gr[bire ne desparte.
                 (Barca se dep[rteaz[ spre orizont.)
    Z M E U L (oprindu-se): Ce v[d?... S`nziana cu ucisul meu? unde-i
buzduganul, s[-l azv`rl ]n ei? (Se ]mpedec[ de el, rupt jos.) Iat[-l, e
fr`nt! (Turbat de m`nie.) A!... Cum s[-i prind, aripile, aripile... cu ele
s[-i ajung din zbor. (Intr[ repede ]n palat =i iese ]n cur`nd cu aripi
aninate de umeri.)
                            ARIE PE MARE
                       Am sc[pat, o! veselie,
                       +i de zmeu, =i de robie!
   Z M E U L : Ba n-a\i sc[pat, o s[ m[ reped ca un vultur de sus de pe
st`nc[. (Pleac[ spre st`nc[.)
                (St`nca se deschide =i Z`na-Lacului apare
                       sub o arcad[ luminoas[.)

                                  SCENA XII
                         Z M E U L ,Z ~ N A - L A C U L U I

   Z ~ N A : Stai pe loc, iasm[ infernal[!... Tu, care \i-ai fr`nt buzdu-
ganul; cad[ =i aripile tale!
                  (Aripile zmeului cad de pe umerii lui.)
   Z M E U L (c-un r[cnet de desperare): A!... Z`na-Lacului! sunt
pierdut!... (Cade le=inat.)
                      ( S f ` r = i t u l a c t u l u i I V. )
236                                                                  Vasile Alecsandri

                                   ACTUL V
  Teatrul reprezint[ imperiul Iernii... mun\i de ghea\[, brazi ]nc[rca\i de chindie.

                                     SCENA I
                                  GENII DE IARN{
             (To\i sunt albi =i-naripa\i; se joac[ pe ghea\[, patin`nd.)

                                      COR
                                Ce dulce via\[!
                                }n acest loc
                                Nu e verdea\[,
                                Nu e nici foc;
                                Ci numai ghea\[
                                +i numai cea\[;
                                Viscol =i ger,
                                Pe c`mp =i-n cer.
                                Toat[ suflarea
                                Piere sub v`nt,
                                Chiar ]nsa=i marea
                                Pare-un morm`nt;
                                Dar noi ferice
                                Tr[im aice,
                                Juc[m, c`nt[m,
                                Ne desf[t[m.

                                     SCENA II
                              GENII, CRIV{|UL

    C R I V { | U L : Genii nemernici, voi juca\i, =i imperiul Iernii se afl[
]n pericol de topire!
    U N G E N I U : Cum? Ce? Cum, dnule Criv[\?
    C R I V { | U L : Iarna, gra\ioasa noastr[ ]mp[r[teas[, care avea s[
fie ]ncoronat[ chiar ast[zi...
S`nziana =i Pepelea                                                       237

    G E N I U L : A p[\it ceva?
    C R I V { | U L : Iarna, frumoasa copil[ a Nordului, care avea s[-=i
aleag[ chiar ast[zi un mire...
    G E N I I : Ce-a p[\it?
    C R I V { | U L : Iarna, care, pe c`t era de ]nc`nt[toare, p[rea a fi
rece =i nesim\itoare...
    G E N I I : Ei!... Ce i s-a ]nt`mplat?
    C R I V { | U L : S-a dat ]n dragoste cu Prier, domnul Verde\ii, =i ast[
noapte a sp[lat putina din palat cu el.
    G E N I I : A fugit?
    C R I V { | U L : Fugit! (}n tain[.) Dar s[ r[m`ie ]ntre noi... s[ nu
afle poporul.
    G E N I I : O!...
    C R I V { | U L : A abandonat tronul, bun[tate de tron, durat numai din
sloiuri de ghea\[!... Ce nebunie!... unde a g[si o clim[ mai pl[cut[ dec`t
aice... o \ar[ mai dr[g[la=[ dec`t a noastr[, unde foiesc ur=ii cei albi?
    G E N I U L II: Ei bine, ce ne facem?
    C R I V { | U L : S[ ne c[t[m o alt[ ]mp[r[teas[, c[ci ]n imperiul
Iernii nu pot domni dec`t femeile; =i, dup[ datinile str[mo=e=ti,
]mp[r[teasa trebuie s[ fie frumoas[, alb[ =i, mai cu seam[, rece ca
ghea\a... Dar unde s[ o g[sim?
    T O | I : Unde... unde?
    C R I V { | U L : Voi, care-a\i cutreierat lumea, n-a\i ]nt`lnit vreo fat[
cu inima de ghea\[?
    G E N I U L I: S[ vezi, dnule Criv[\... am fost mai an la Bucure=ti...
    C R I V { | U L : +i...?
    G E N I U L : +i am g[sit una, numai una, ]ns[...
    C R I V { | U L : }ns[...
    G E N I U L : Cum a dat cu ochii de-un ro=ior, s-a topit...
    C R I V { | U L : Nu m[ ]ndoiesc... Ro=iorii sunt para focului... dar
ce s-aude? Ian privi\i... prin v[zduh trece un zmeu c[lare.
                        (Zmeul trece prin v[zduh.)
238                                                          Vasile Alecsandri

                                SCENA III
                              Aceia=i, Z M E U L

    T O | I (cu grij[): Zmeul!
    C R I V { | U L : }nt`ia dat[ el calc[ pe locurile acestea. Oare ce
caut[ el pe la noi?
    Z M E U L (intr`nd): Caut ajutor =i r[zbunare!
    C R I V { | U L : Ajutor?
    Z M E U L : Da! a\i auzit de =otiile ce-am p[\it?
    G E N I I : Ai p[\it =otii? Spune-le, s[ r`dem =i noi.
    Z M E U L (posomor`t): S[ r`de\i?
    G E N I I (speria\i): Ba-ba-ba-ba-ba, s[-s[-s[ pl`ngem.
    Z M E U L : Asculta\i dar... am r[pit pe S`nziana, fata lui Papur[-
}mp[rat, =i, c`nd s[ m[ bucur de prada mea, vine un ho\ =i mi-o fur[ ca
din palm[. (Furios.) Pricepe\i a=a obr[znicie?
    G E N I I (tremur`nd): Prii-prii-pri... pri-ce-ce-ce-cepem.
    Z M E U L : S`nziana cu ho\ul ei =i cu al\i doi p[m`nteni, doi n[uci,
anume P`rlea-Vod[ =i cu L[cust[-Vod[, care-i ]ntov[r[=esc, umbl[ acum
r[t[ci\i pe fa\a p[m`ntului, f[r[ a putea nimeri la ]mp[r[\ia lui Pa-
pur[... ei au ajuns p`n[ aicea =i i-am z[rit c[lc`nd peste hotar... merge\i
de le ie=i\i ]nainte, ]i prinde\i =i-i schimba\i ]n sloiuri de ghea\[.
    C R I V { | U L : Pe to\i, =i chiar pe S`nziana?
    Z M E U L : Ba pe d`nsa nu... ea-i frumoas[ =i alb[ c`t ]mp[r[teasa
voastr[, p[cat numai c[-i a=a de rece ]n privirea mea. (St[ g`nditor.)
    C R I V { | U L (c[tre genii, ]ncet): A\i auzit?... frumoas[, alb[ =i
rece... tocmai ce ne trebuie nou[; poate c[... cine =tie? ne vine o
]mp[r[teas[ nou[!...
    Z M E U L : Vre\i s[-mi da\i ajutorul ce v[ cer?
    C R I V { | U L : Vrem.
    Z M E U L : Hai dar s[ le ie=im ]n cale =i s[-i robim, dar trebuie s[ v[
dau de =tire c[ ho\ul are un fluier fermecat, prin care ]nvinge tot... Voi,
cu suflarea voastr[, face\i s[ ]nghe\e aerul din el, ca s[ nu mai poat[
scoate nici un sunet... astfel vom c[p[ta izb`nda.
S`nziana =i Pepelea                                                       239

   C R I V { | U L : Prea bine, ]ns[ ai uitat s[ ne spui numele ho\ului.
   Z M E U L : El se cheam[... Tot oi zice c-am zis c-oi zice...
   C R I V { | U L : Ce-ai zis?
   Z M E U L : Duc[-se dracului, l-am uitat... Hai.
           (Ies cu to\ii prin dreapta, c`nt`nd repriza corului.)

                                 SCENA IV
                             L { C U S T { -V O D {

    L { C U S T { (intr[ prin st`nga, tremur`nd de frig, s[rind =i
alunec`nd la tot pasul): Brrr... frig e!... r[u m[ str`nge-n spete. (Alunec[.)
Na! c`t pe-aci s[ cad alivanta... prin ce locuri afurisite m-a adus naiba.
Brrr!... aici o fi-nghe\`nd =i ou[le corbului... s[ nu stau ]n loc, s[ m[
sleiesc... (Sare =i lunec[.) |ine bine... m[i, da ghe\u= e!... de c`nd am
sc[pat din ghearele =i din c[ldarea zmeului, am umblat hai-hui prin
toate col\urile lumii, ]mpreun[ cu S`nziana, cu Pepelea =i cu v[rul meu
P`rlea, f[r[ a da de ]mp[r[\ia lui Papur[... Brrr... Am ajuns, ]n sf`r=it,
la marea ]nghe\at[. Brrr, simt c[ ]nghe\ ca d`nsa. (Sare.) Am l[sat ]n
urm[ pe tovar[=ii mei =i am rupt-o de-a fuga ]nainte, doar m-oi ]nc[lzi
cu mi=carea... a=... (Tremur[.) Iaca, m[ schimb ]n sloi... m[ prefac ]n
]nghe\at[ de L[cust[... la fug[... (Vrea s[ alerge, dar alunec[ =i cade.)
Aoleo! (Un urs alb se coboar[ de pe deal ]n scen[.) Vai de mine!... ce se
coboar[ spre mine?... un urs alb?... aoleo!... s[ m[ fac c[-s mort, ca s[
nu m[ m[n`nce. (St[ neclintit jos. Ursul se apropie de el =i-l miroase, ]l
]ntoarce cu labele, apoi se pune cu =ezutul pe el, morm[ind.) S-a pus
turce=te pe burta mea... greu e, m`nca-l-ar c`inii, dar ]ncaltea m[
]nc[lze=te cu blana lui. (Ursul se uit[ la d`nsul. L[cust[ ]nchide ochii =i
se face mort.) Hei!... de-a= putea s[-i spintec cojocul... am cu\itul la
br`u... Ian s[-ncerc... (Scoate cu\itul =i, c`nd vrea s[ loveasc[, ursul se
uit[ la el, el se opre=te, apoi zice:) +i-a-ntors spatele; acu-i vremea.
(}nfige cu\itul ]n =alele ursului, care sare mugind =i se dep[rteaz[.) Pare-
mi-se c[ l-am ]n\epat, dar nu l-am ucis... (Speriat.) Nu, nu... iaca,
240                                                         Vasile Alecsandri

dihania fuge... am sc[pat! (Sare ]n picioare =i fuge lunec`nd ]n dreapta.)
Am sc[pat!... am sc[pat! (Joac[ de bucurie. }n acest moment intr[ P`rlea,
alung`nd furios c`\iva genii care traverseaz[ scena, speria\i.)

                                SCENA V
                          P~RLEA, L{CUST{

    P ~ R L E A (d`nd cu sabia ]n dreapta =i-n st`nga prin v[zduh): Na!
na! na! na =i \ie, na =i \ie, na =i \ie! Lupt[ cu P`rlea v[ trebuie?... Na,
na, na!
    L { C U S T { : Ho! vere P`rleo, opre=te, pune piedic[.
    P ~ R L E A : C`\i am ucis?... Pe to\i?
    L { C U S T { : N-au r[mas nici de s[m`n\[... dar ce-ai p[\it, ce te-a
apucat?
    P ~ R L E A : Dup[ ce-ai fugit =i ne-ai l[sat, ne-au atacat o ceat[ de
dih[nii albe, care voiau s[ r[peasc[ pe S`nziana... M-am f[cut foc =i
le-am luat la goan[ p`n-aici, precum ai v[zut.
    L { C U S T { : Dar S`nziana ce-a devenit? A! vere, nu-i galant din
partea ta.
    P ~ R L E A : Ea o =tie!
    L { C U S T { : Cum? Ai abandonat pe S`nziana?
    P ~ R L E A : Dec!... Dar tu ce-ai f[cut?... Nu ne-ai abandonat pe
to\i?
    L { C U S T { : Nu-i vorba de mine... mie mi-era frig, am fugit ca s[
m[ ]nc[lzesc.
    P ~ R L E A (]ncep`nd a tremura de frig): +i te-ai ]nc[lzit?
    L { C U S T { (tremur`nd): Ba! Ba! Ba!... am devenit gazda fiorului
=i a guturaiului. (Str[nut[.)
    P ~ R L E A : +i eu tij... (Str[nut[.)
    A M ~ N D O I : S[ v[ fie de bine.
    L { C U S T { : P`rleo!
    P ~ R L E A : L[cust[!
    L { C U S T { : Stai, iaca-\i ]nghea\[ nasul.
S`nziana =i Pepelea                                                       241

   P ~ R L E A : +i \ie o ureche.
   L { C U S T { : S[ ne frec[m iute cu z[pad[... asta-i leacul. (Iau
z[pad[ =i se freac[ unul pe altul.)
   A M ~ N D O I : V`rtos... v`rtos...
   P ~ R L E A : S-a ro=it?...
   L { C U S T { : C`t un patriot... dar urechea mea?
   P ~ R L E A : C`t alt patriot... le-am sc[pat de degerat.
   L { C U S T { : Ian prive=te... ba nu... iar se-n[lbe=te, ]nc[ o frec[tur[.
   P ~ R L E A : Destul, vere, c[ l-ai jupuit de piele.
   L { C U S T { : Ah! Ah!... vere, via\[-i asta?
   P ~ R L E A : Via\[, dar proast[... ]ncepe a-mi fi somn.
   L { C U S T { : +i mie, dar s[ nu adormi c[ mori.
   P ~ R L E A : Apoi ce s[ facem?
   L { C U S T { : S[ ne d[m pe ghea\[, ca s[ ne ]ntre\inem circula\iunea
s`ngelui.
   P ~ R L E A : Fie =i a=a.
                            (Se dau pe ghea\[.)

                                   SCENA VI
             Aceia=i, C R I V { | U L (se opre=te pe-o movil[ de om[t)

    C R I V { | U L : Vivat!... Am prins pe S`nziana... am dus-o la pala-
tul Iernii =i, prin vr[jirea so\iei mele, Promoroaca, am schimbat-o la
fa\[ de saman[ acum ]ntocmai cu ]mp[r[teasa noastr[ cea fugar[... }n
cur`nd are s[ vie aicea S`nziana, pentru ca s[ fie ]ncoronat[... iaca,
cortegiul se ]nainteaz[.
                      (Mar= la orchestr[, cortegiul intr[.)
   P ~ R L E A (oprindu-se): Ce s-aude?
   L { C U S T { : O fi vreo nunt[ de ur=i albi.
   P ~ R L E A : Vin colea, s[ o privim.
   L { C U S T { : +i s[ fim gata de fug[... Te-ai mai ]nc[lzit?
   P ~ R L E A : M-am!...
242                                                         Vasile Alecsandri

            (}n sunetul unui mar= fantastic, intr[ din dreapta
          dignitarii imperiului Iernii, ]n haine albe bl[nite =i cu
         mitre de ghea\[. Dup[ d`n=ii, un car de argint, tras de
           doi ur=i albi. Pe car se g[se=te S`nziana, purt`nd o
         mantie alb[ de stof[ argintie =i un v[l sub\ire pe obraz.
           Genii mul\i ]nconjur[ carul. Poporul urmeaz[ ]n co-
               joace... Carul se opre=te ]n mijlocul scenei.)

                                SCENA VII
              P~RLEA, L{CUST{, S~NZIANA, CRIV{|UL,
                       GENII, CORTEGIUL
                                   COR
                         Vivat falnica regin[,
                         Dulce ca o zi senin[,
                         M`ndr[ ca o lun[ plin[
                         +i cu inima virgin[.
      P~RLEA
                  O! ce minune ]nc`nt[toare!
      L{CUST{
                  N-am v[zut alta ca ea sub soare.
      AM~NDOI
                  Simt pentru d`nsa amor =-amoare.
      S ~ N Z I A N A (]n parte):
                  Bietul Pepelea, unde-o fi oare?
      C O R UL
                  Vivat falnica regin[ etc.
      C R I V { | U L (prezent`nd o coroan[ de briliant)
                  Regin[ str[lucit[! Poporu-n fericire
                  |i-ofer[ azi coroana, rug`ndu-te uimit
                  Ca s[-\i alegi un mire
                  Viteaz, frumos, iubit.
S`nziana =i Pepelea                                                       243

   S ~ N Z I A N A (]ncoron`ndu-se)
   Coroana pe-a mea frunte o pun azi fericit[.
   (Aparte.) Dar ce simt? sub coroan[ un frig cumplit m-a prins.
                        }n inima-mi r[cit[
                        Tot focul, vai! s-a stins!
                                  CORUL
                          Vivat falnica regin[,
                          Dulce ca o zi senin[,
                          M`ndr[ ca o lun[ plin[
                          +i cu inima virgin[.
    POPORUL: Ura!... tr[iasc[ ]mp[r[teasa noastr[!
    P ~ R L E A : Frumoas[-i, L[cust[... ]ncep a m[ ]nfierb`nta.
    L { C U S T { : Noroc de tine!
    C R I V { | U L : Locuitori din ]mp[r[\ia Iernii, se face vou[ =tiut c[
ast[zi ]mp[r[teasa noastr[, urm`nd datinilor str[mo=e=ti, are s[-=i
aleag[ un mire... Acel care s[rut`nd-o pe frunte nu va fi cuprins de
frigul mor\ii va ocupa tronul al[turea cu frumoasa lui so\ie.
    P ~ R L E A : Ce-au spus, vere, ai auzit?
    L { C U S T { : Auzit; taci.
    C R I V { | U L : Care dintre voi aspir[ la aceast[ fericire s[ se prezin-
te. Am zis.
    P ~ R L E A -L { C U S T { : Eu!
    P ~ R L E A : Cum?... =i tu, vere L[cust[?
    L { C U S T { : Iaca, ba nu, c[ mi-a fi ru=ine.
    S ~ N Z I A N A (]n parte): Ce v[d? P`rlea =i L[cust[!
    P ~ R L E A : Ce voluptate m[ a=teapt[!
    L { C U S T { : Ah! am s-o str`ng ]n bra\e, ca s[ m[-nc[lzesc.
        (P`rlea =i L[cust[ pleac[ cu bra\ele deschise, dar cu c`t
        se-apropie de carul Iernii, ei se cuprind de fiori, picioa-
                rele li se ]n\epenesc, limba li se leag[.)
   P~RLEA
                 Mult o doresc.
244                                                         Vasile Alecsandri

      L{CUST{
                       Mult ]mi e drag[...
      }MPREUN{
                       Dar ce sim\esc?
                       Limba-mi se leag[.
                                   CORUL
                       Ei simt ]n piept
                       Fiori de ghea\[,
                       Nu calc[ drept,
                       R[u o s-o pa\[.
      P ~ R L E A +I L { C U S T {
                        Ah! simt ]n piept
                        Fiori de ghea\[,
                        Sunt eu de=tept?
                        Sunt oare-n via\[?
      P ~ R L E A +I L { C U S T { (l`ng[ car, tremur`nd)
                        Plini de... de... foc
                        M[-nchin \i... \ie...
                        No... no... noroc
                        De-acum mi... mie!
         (Unul de o parte =i altul de alt[ parte ]ntind buzele ca s[
         s[rute obrazul S`nzianei, dar pe loc r[m`n ]ncremeni\i,
                        strig`nd:) Aoleo... ]nghe\!
                                  CORUL
                       Au ]nghe\at!
                       Iat[-i z[pad[!
                       Sunt buni de dat
                       Ur=ilor prad[.
          (Sunt am`ndoi lua\i pe sus =i rezema\i de avanscene.)
S`nziana =i Pepelea                                                     245

                                  SCENA VIII
                      Aceia=i, P E P E L E A (intr[ alerg`nd)

    P E P E L E A : S`nzian[... S`nzian[...
    S ~ N Z I A N A (]n parte): Glasul lui Pepelea!
    P E P E L E A : Unde e=ti?... ah! iat[-te. (Vrea s[ se apropie, poporul
]l opre=te.)
    S ~ N Z I A N A (aparte): S[rmanul!... de c`nd port coroana asta de
ghea\[... parc[ nu mai simt nimic pentru el!
    P E P E L E A : S`nzian[, nu-mi r[spunzi?... O! ]n zadar, e=ti schim-
bat[ la fa\[... eu te v[d cu ochii sufletului... te recunosc.
    S ~ N Z I A N A (aparte): O, Doamne! Am ajuns rece ca iarna, inima
mea nu mai bate!
    P E P E L E A : S`nzian[! e=ti vr[jit[... Eu sunt Pepelea, r[spunde! (Se
repede printre oameni.)
    C R I V { | U L : Nenorocite!... ui\i respectul ce datore=ti ]mp[r[tesei
=i tulburi ceremonia cununiei?
    P E P E L E A : Cine se cunun[, S`nzian[?... cu cine?...
    C R I V { | U L : Cu acel care o va s[ruta pe frunte =i va avea noroc
de-a nu muri ]nghe\at pe loc.
    P E P E L E A : Eu vreau s[-mi cerc norocul, chiar de-a fi s[ mor... tot
mort sunt f[r[ d`nsa.
                                    (Duo)
    PEPELEA
                 Dulce-mp[r[teas[,
                 Scumpa mea mireas[,
                 Eu sunt al t[u mire
                 Cuprins de iubire.
                 Ah! ]\i ad[-aminte
                 C[ prin jur[minte
                 Legat sunt de tine,
                 Ca =i tu de mine.
246                                                        Vasile Alecsandri

      S ~ N Z I A N A (]n parte)
                  S[rmanul Pepele! de el r[u ]mi pare!
                  C[ poate s[ moar[ dintr-o s[rutare.
      PEPELEA
                  N-am fric[ de moarte,
                  Nici de rele soarte,
                  C`nd inima-mi cere
                  Dulce m`ng`iere.
            (S`nziana se coboar[ de pe car. Pepelea continu[.)
                  D[-mi o s[rutare
                  Plin[ de-nfocare,
                  Eu cu-a mea iubire
                  Zbor la nemurire.
            (Str`nge ]n bra\e pe S`nziana =i o s[rut[ pe frunte.
                 Coroana ei cade; atunci ea-=i scoate v[lul
                            =i apare sub figura ei.)
      S~NZIANA
                  Ah! ]n al meu suflet simt un dulce foc.
                  Iubesc, iubesc iar[, iubesc... o! noroc!
      T O | I (cu mirare)
                  N-a ]nghe\at! n-a murit!
                  El e mirele iubit!
      S ~ N Z I A N A +I P E P E L E A (]mbr[\i=a\i)
                  Zi de fericire plin[!
                  }mpreun[, cu uimire,
                  Dup[-o via\[ mult senin[,
                  Vom zbura la nemurire!
                             CORUL
                  Vivat falnic[ regin[!
                  Vivat falnicul ei mire!
                  Aib[ via\a mult senin[
                  +i domine-n str[lucire!
S`nziana =i Pepelea                                                   247

                                   SCENA IX
                                 Aceia=i, Z M E U L

   Z M E U L (vine repede =i respinge pe Pepelea): }n l[turi!
   T O | I : Zmeul!
   Z M E U L : S`nziana-i a mea!... +i cine ]ndr[zne=te s[ vie s[ o smulg[
din bra\ele mele. (Ridic[ pe S`nziana ]n bra\e.)
   S ~ N Z I A N A : Pepeleo!
   P E P E L E A (sco\`nd fluierul): O! fluiera=, acum s[-\i v[d puterea.
(Sufl[ din fluier, dar nu scoate nici un glas.) O! fluiera=ul e mut!
   Z M E U L : Ha! ha! ha!... \i-a ]nghe\at suflarea, Pepeleo!
   P E P E L E A : Ah! sunt pierdut!... Z`n[! Z`n[ binef[c[toare, ajutor,
ajutor!...

                                    SCENA X
                 Aceia=i, Z ~ N A - L A C U L U I (apare pe movil[)

    Z ~ N A : Iat[-m[, Pepeleo!
    T O | I : Z`na-Lacului!
    Z ~ N A : Zmeule, a sunat ora sf`r=itului t[u de pe lumea asta!
    Z M E U L : Nu-mi pas[ de tine... S`nziana-i talismanul meu... =i
calul ne a=teapt[.
    Z ~ N A : Calul t[u? prive=te! (Face un semn, calul trece prin aer.)
    Z M E U L : Am r[mas pe jos, dar fie!... r[m`n cu S`nziana pe p[m`nt.
    Z ~ N A : S`nziana pe p[m`nt... iar tu, zmeule, sub p[m`nt... dispari!
    Z M E U L (afund`ndu-se):A! (Din locul unde dispare iese o par[ de
foc.)
    T O | I : A!...
                                 CORUL
                            A disp[rut,
                            Arz`nd ]n par[,
                            Zmeul cumplit,
                            Cumplita fiar[!
248                                                        Vasile Alecsandri

   S ~ N Z I A N A +I P E P E L E A
               Ah! am sc[pat
               De cruda fiar[,
               }n dulce trai
               Reintru iar[.
   Z~NA
               Ve\i fi de-acum
               Ferice iar[,
               Hai s[ v[ duc
               L-a voastr[ \ar[.
   TO|I
               Haide\i cu to\i
               }n alt[ \ar[,
               Unde-i cer bl`nd
               +i prim[var[.
   Z ~ N A : La palatul lui Papur[-}mp[rat! (Face un semn, to\i pleac[,
un nour se coboar[ de ascunde scena.)

                               SCENA XI
                        L{CUST{,P~RLEA
    L { C U S T { (trezindu-se, str[nut[): A!... m-am dezghe\at, unde m[
aflu?.. ]n nori?... m-am ]n[l\at ]n nori?... dar ce z[resc colo?... om s[
fie?... nu se mi=c[... (Se apropie de P`rlea.) Ciung s[ fie? Ba-i om!... e
v[rul P`rlea... Vere P`rleo! (}l ]mpinge.) Bocn[... sloi... a c[zut sub
zero! Vere P`rleo!... (}l trage de nas.) treze=te-te.
    P ~ R L E A (str[nut[): Ce-i?... cine m[ cheam[? tu, vere L[cust[?
    L { C U S T { : Eu =i cu mine.
    P ~ R L E A (]nc[ buim[cit): Sunte\i doi? unde-i cel[lalt?
    L { C U S T { (c[ut`nd ]mprejur): Care?
    P ~ R L E A : Ai zis eu =i cu mine... Tu =i cu tine fac doi.
    L { C U S T { : S[rmanul! l-a balamucit gerul, aiureaz[.
S`nziana =i Pepelea                                                             249

   P ~ R L E A : Dar unde ne g[sim, vere L[cust[?
   L { C U S T { : Prive=te!... ]n nori!... h[t sus!...
   P ~ R L E A : }n nori?... h[t sus? dar ce facem acum? unde-s ceilal\i?
   L { C U S T { : S[ te-ngrop, dac[ =tiu.
   P ~ R L E A : Hai dup[ d`n=ii, vere L[cust[.
   L { C U S T { : Unde =i pe unde?
   P ~ R L E A : Prin nori.
   L { C U S T { : Prin nori!... at`ta ne mai trebuia!... Breee! Prin multe
am trecut... dar prin nori... ]nc[ nu... N-am deprindere... m[ umfl[
groaza, m[ p[trunde umezeala.
   P ~ R L E A : +tii una, vere L[cust[?
   L { C U S T { : Ba, z[u, nici dou[.
   P ~ R L E A : Ai pl[m`ni.
   L { C U S T { : +tiu eu... nu mi-am f[cut ]nc[ vizit[ domiciliar[.
   P ~ R L E A : Hai s[ sufl[m, vere, s[-i risipim.
   L { C U S T { : Bucuros, numai de nu ne-or risipi ei pe noi.
   P ~ R L E A : Sufl[ v`rtos.
   L { C U S T { : Iaca.
         (Sufl[ am`ndoi peste nori, norii se risipesc, cortina se
                               ridic[.)
   P ~ R L E A : A!... i-am risipit.
   L { C U S T { : D-apoi =-a=a piepturi, parc[-s foi de ferar.

                                   SCENA XII
         Tot personalul piesei, afar[ de Z M E U =i de Z ~ N A - L A C U L U I
(Schimbare. C`nd norii se ]mpr[=tie, teatrul reprezint[ un parc plin de frumuse\ile
prim[verii. }n fund, fa\ada palatului lui Papur[; dinaintea palatului o larg[ teras[
   cu sc[ri de marmur[. Papur[, ]nconjurat de curtea lui, st[ pe teras[. Poporul,
   r[sp`ndit printre copaci, ]n mai multe grupuri. }n sunetul unei simfonii, Z`na-
Lacului \ine pe S`nziana de m`n[, intr[ pe scen[ din dreapta. Pepelea se g[se=te la
 st`nga ei, ]n urma lor vin P`rlea =i L[cust[-Vod[, P[cal[, T`ndal[, Criv[\ul, genii
250                                                                 Vasile Alecsandri

          schimba\i ]n haine de var[ =i purt`nd buchete cu flori; ei to\i
                            ]nainteaz[ spre teras[.)
    PA P U R { : Precum v-am spus, curtenilor =i voi, curtezanilor, de
mai multe zile ]mi \iuie urechea dreapt[... semn de veste bun[!... =i
ast[-noapte am visat pe S`nziana, sub forma unui bob sositor... Trebuie
s[ vie... Dar ce v[d?... Iat-o! iat-o!...
    T O | I : Iat-o!
          (S`nziana =i Pepelea, ]mpreun[ cu Z`na-Lacului, se
                           apropie de tron.)
   PA P U R { : S`nziana, copila mea, tu e=ti?
   S ~ N Z I A N A : Scumpul meu p[rinte! (Se arunc[ ]n bra\ele lui Pa-
pur[.)
   PA P U R { : Cine te-a sc[pat de zmeu? Cine te-a readus ]n bra\ele
mele?
   S ~ N Z I A N A : Mirele meu, Pepelea.
   P E P E L E A : Cu ajutorul generos al Z`nei-Lacului.
   PA P U R { : Ce de treab[ Z`n[!... ]mi vine s-o s[rut... mai v`rtos c[-i
frumoas[ coz.
   Z ~ N A : Maiestatea-ta... binecuv`nteaz[-\i copiii, c[ci binecuv`n-
tarea p[rin\ilor face fericirea copiilor.
   (Pepelea =i S`nziana ]ngenuncheaz[ ]naintea lui Papur[.)
   PA P U R { (]ntinz`nd m`inile asupra capului lor): Norocul s[ fie
vecinic cu voi, copiii mei!
   T O | I : Ura!...
                           CORUL FINAL
                          Tr[iasc[ S`nziana,
                          Minunea-mp[r[teasc[,
                          Cu dragul ei Pepelea
                          Ferice s[ domneasc[.
                         (Sf`r=itul piesei.)
                               APRECIERI CRITICE

     Cea mai original[ =i, deci, cea mai valoroas[ pies[ na\ional[ este Sânziana =i
Pepelea, feerie din care se trag viitoarele basme dramatizate din literatura român[...
     Ultimele lucr[ri dramatice ale poetului aduc un progres de adâncime nea=teptat.
Pe lâng[ maturitatea tehnic[, apare facultatea crea\iei de oameni. Desigur c[Despot-Vod[
se nutre=te din teatrul lui Victor Hugo, cu toate acestea drama lui Alecsandri
e original[ =i, dac[ e vorba de vreo ]nr`urire, ea e din parte, mai degrab[, a piesei lui
Hasdeu R[zvan =i Vidra, pe care Alecsandri o numea, ]n deriziune, “dramul”, de=i
aceea deschidea seria dramelor istorice române. Marele patos, be\ia liric[ =i retoric[
din teatrul lui Hugo n-au trecut la Alecsandri, ]nlocuite prin dizerta\ii poetice de ton
minor, cu prea mult[ frunz[ de cuvinte =i prea pu\ine mari imagini. }n schimb viziunea
lumii e mai pozitiv[. Se contureaz[ de la ]nceput conflictul fundamental =i tradi\ional
din teatrul istoric românesc, care este nu ]ntre inidivizi, ci ]ntre ambi\ia voievodului,
pe de o parte, =i rezisten\a obiceiurilor =i a corpurilor constituite, pe de alta...
    GEORGE C{LINESCU, Istoria literaturii române de la origini pân[ ]n prezent.
    Edi\ia a II-a, rev[zut[ =i ad[ugit[. Ed. Minerva, Bucure=ti, 1986, p. 313-314, 315.

     A=a cum ]n poezia liric[ apari\ia lui Eminescu a trecut ]n planul al doilea poezia
de iubire a lui Alecsandri, comediile de satir[ politic[ ale lui Caragiale au umbrit, cum
era =i firesc, teatrul comic al lui Alecsandri. Nu ]ns[ at`t de mult ]nc`t s[-l anuleze,
cum au socotit, ]ntr-o vreme, unii istoriografi. C[ci ]ncep`nd cu Iorgu de la Sadagura,
amuzanta satir[ la adresa intelectualilor dezr[d[cina\i, =i cu c`ntecélele comice, ]n
care, al[turi de figuri pitore=ti ale trecutului, precum un l[utar ca Barbu L[utarul sau
un surugiu tonitruant al vechii po=te, ]=i iau loc =i tipuri politice, retrograde, ca Sandu
Napoil[, un fanfarone, ca Clevetici, ultrademagogul, =i p`n[ la o comedie ca Boieri
=i ciocoi sau S`nziana =i Pepelea, ]n care satira social[ alterneaz[ cu furia folcloric[,
— teatrul lui Alecsandri ]=i p[streaz[ intacte nu numai virtu\ile documentare, dar =i
pe cele de art[.
    PERPESSICIUS, Alte men\iuni de istoriografie literar[ =i folclor (III). 1963-1967,
    Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1967, p. 222.
252                                                                       Vasile Alecsandri

    Solid[ e drama istoric[ Despot-Vod[ (1879), reprezentat[ dup[ dou[ ]ncerc[ri
anterioare cu acela=i erou ale lui Bolintineanu =i Scurtescu =i cu doisprezece ani dup[
R[zvan =i Vidra a lui Hasdeu. Inten\ia lui Alecsandri a fost de a crea un erou
romantic din stirpea lui Ruy Blas, dotat cu reale ]nsu=iri =i ]nsufle\it de ]nalte idealuri,
incapabil totu=i de a se realiza, fie din cauza lipsei de pondere, fie din cauza opozi\iei
din jurul s[u. Conflictul ]i era sugerat de cronicile na\ionale. Prin Tom=a (care, dup[
Ureche, a ucis pe Despot) =i Ciub[r, Alecsandri a vrut s[ figureze rezisten\a tradi\iei
locale ortodoxe, fa\[ de Reform[. Orientarea legitimist[ a piesei, ]ndreptat[ ]mpotriva
domnitorului str[in, n-a sc[pat contemporanilor, cu toate acestea eroul tr[ie=te =i
sunt memorabile cuvintele adresate de el lui Tom=a =i boierilor, c`nd se d[ prins: “Mi-arunc
din cap coroana!... din m`n[ sceptru-mi scot... / Nu mai sunt domn!... acuma ucide\i
pe Despot!”
      AL. PIRU, Istoria literaturii rom`ne, Editura “Grai =i suflet — Cultura Na\ional[”,
      Bucure=ti, 1994, p. 62-63.

    Cea mai original[ =i mai valoroas[ crea\ie a teatrului comic al lui Alecsandri este
feeria na\ional[ ]n cinci acte Sânziana =i Pepelea (1880). Personaje luate din lumea
basmelor simbolizeaz[ caractere omene=ti sau catastrofe naturale, =i piesa con\ine
aluzii fine la st[ri sociale contemporane...
      AL. PIRU, Analize =i sinteze critice, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1973, p. 69.

     Scrierile lui Alecsandri din ultima parte a vie\ii sale — Despot-Vod[, Sânziana =i
Pepelea, Fântâna Blanduziei =i Ovidiu — ilustreaz[ cu prisosin\[ tendin\a autorului
de a dep[=i genurile comice primare (farsa, vodevilul, cântecelul comic) =i de a-=i
aduce aportul la dezvoltarea =i consolidarea genurilor dramatice „serioase”. }n vederea
acestui scop Alecsandri purcede la explorarea unui material dramatic nou, ]mprumutat
din crea\ia popular[, din istoria na\ional[ sau din antichitatea roman[. Aceast[
abandonare a materialului de via\[ curent nu avea, desigur, nimic comun cu evadarea
scriitorului din fr[mânt[rile vie\ii contemporane. Pe baza materialului folcloric sau
istoric dramaturgul rezolva probleme principiale, care st[teau pe ordinea de zi a
vremii sale...
     Sânziana =i Pepelea e o oper[ de dramatism, de mi=care. Senza\ia mi=c[rii
ne]ntrerupte transpare din chiar subiectul piesei, ]ns[ilat ]n jurul r[pirii miresei de
c[tre zmeu =i al c[ut[rii ei de c[tre to\i cei „interesa\i”. }mbinarea elementelor realiste
cu cele fantastice, transfigur[rile eroilor, contrastele izbitoare privind virtu\ile =i
metehnele fizice =i morale ale personajelor, schimb[rile succesive de decor =i deplas[rile
Despot-Vod[. S`nziana =i Pepelea                                                   253

neprev[zute ]n spa\iu, amalgamul de man\e =i culori imprim[ feeriei o not[ unic[ =i
irepetabil[.
    HARALAMBIE CORBU, Alecsandri =i teatrul, Ed. Cartea moldoveneasc[, Chi=in[u,
    1973, p. 235, 241.

     Odat[ cu Alecsandri dramaturgia rom`neasc[ a c[p[tat con=tiin\a existen\ei sale
ca gen cu tr[s[turi specifice =i autonome. Odat[ cu Alecsandri teatrul rom`nesc =i-a
definit ]ns[=i ra\iunea existen\ei sale: repertoriul na\ional. Odat[ cu Alecsandri
dramaturgia =i teatrul nostru =i-au statornicit menirea, =i-au jalonat c[ile ce aveau s[
le urmeze. Odat[ cu Alecsandri, deci, dramaturgia =i teatrul rom`nesc au c`=tigat, ]n
ansamblul culturii rom`ne=ti moderne, pe atunci ]n epoca forma\iei =i constituirii ei,
un rol proeminent. La izvoarele teatrului rom`nesc ]l afl[m deci pe Alecsandri =i,
oricare ar fi domeniul nostru de cercetare pe acest t[r`m, numele lui ]l cit[m ca pe
acela al marilor ctitori.
    VALERIU R~PEANU, Noi =i cei dinaintea noastr[, Editura pentru literatur[,
    Bucure=ti, 1966, p. 137.
                                                  CUPRINS

Not[ asupra edi\iei ....................................................................................... 2
Tabel cronologic ........................................................................................... 3

DESPOT–VOD{
     ACTUL I ...................................................................................................... 10
     ACTUL I (tabloul II) ................................................................................... 35
     ACTUL II .................................................................................................... 49
     ACTUL II (tabloul II) .................................................................................. 79
     ACTUL III ................................................................................................... 88
     ACTUL IV ................................................................................................. 109
     ACTUL V ................................................................................................... 136

S~NZIANA +I PEPELEA
     ACTUL I .................................................................................................... 162
     ACTUL II .................................................................................................. 179
     ACTUL III ................................................................................................. 199
     ACTUL IV ................................................................................................. 219
     ACTUL V ................................................................................................... 236

Aprecieri critice ......................................................................................... 251
                    Vasile Alecsandri

                DESPOT–VOD{.
             S~NZIANA +I PEPELEA
              Ap[rut: 1997. Format: 70x108 1/32
    Coli tipar: 11,2. Coli editoriale: 10,57. Tiraj: 5000 ex.

                  Casa de editur[ «LITERA»
         .
str. B. P Hasdeu, nr. 2, Chi=in[u, MD 2005, Republica Moldova
                    Operator: Vitalie E=anu
                  Tehnoredactor: Ovidiu O\el
                  Corector: Raisa Co=codan
                    Redactor: Ion Ciocanu
                    Editor: Anatol Vidra=cu

        Tiparul executat sub comanda nr.             .
Combinatul Poligrafic, str. Mitropolit Petru Movil[, nr. 35,
           Chi=in[u, MD 2004, Republica Moldova

    Departamentul Edituri, Poligrafie =i Comer\ul cu C[r\i
           CLUBUL C{R|II                  «Litera»
    Prin fondarea CLUBULUI C{R|II «    Litera» Casa de editur[ cu
acela=i nume ini\iaz[ un program special de difuzare =i de promo-
vare a c[r\ilor sale.
    +i Dumneavoastr[ pute\i deveni membru al acestui Club, benefi-
ciind de urm[toarele avantaje:

   1. Ve\i primi ]n regim de urgen\[ c[r\ile comandate =i ve\i fi
      informat cu regularitate asupra ultimelor apari\ii, planuri edi-
      toriale, oferte speciale.
   2. Pentru c[r\ile comandate ]n num[r de peste 10 exemplare de-
      veni\i membru al CLUBULUI C{R|II «        Litera  », primul de
      acest fel ]n Moldova, sunte\i scuti\i de plata cheltuielilor de
      transport prin po=t[ =i ob\ine\i o reducere de 5%. Locuitorilor
      municipiului Chi=in[u c[r\ile comandate le vor fi livrate la
      domiciliu prin curieri.
      Plata se va face prin ramburs.
   3. Editura vinde c[r\ile f[r[ rabat comercial =i ob\ine\i astfel su-
      plimentar o economie de 20–30%.
   4. Tirajele c[r\ilor din “Biblioteca =colarului” fiind limitate,
      acord[m prioritate absolut[ membrilor CLUBULUI C{R|II
      «Litera».
   Pentru a ob\ine oricare din aceste c[r\i trimite\i comanda Dum-
neavoastr[ pe adresa:

   Casa de editur[ « Litera    »,
   str. Hasdeu, nr. 2, Chi=in[u, 2005, Republica Moldova,
   tel. 24-26-22, 24-00-36, 24-00-84

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Stats:
views:10
posted:1/27/2013
language:
pages:256
Description: Vasile Alecsandri