Managementul clasei de elevi si educational by TlCG8IO4

VIEWS: 146 PAGES: 25

									Managementul clasei de elevi si educational
MULTIPLE CHOICE
1.
Managementul educational poate fi surprins:
1. la nivel structural;
2. la nivel macrostructural;
3. la nivel microstructural;
4. la nivel intermediar
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+4
d. 1+3+4
2.
Managementul educational poate fi analizat din punct de vedere:
1. actional;
2. operational;
3. tactic
4. intermediar;
5. procesual;
6. strategic
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 2+4+5+6
d. 1+2+3+4+6
3.
Managementul educational este arta de a lucra cu:
1. idei;
2. relatii;
3. sisteme;
4. oameni;
5. resurse.
a. 2+3+5
b. 1+3+5
c. 1+2+4+5
d. 1+3+4+5
4.
Principalele caracteristici ale managementului educational sunt:
1. caracterul complex al actiunilor;
2. caracterul participativ;
3. caracterul structural;
4. caracterul sistemic;
5. caracterul prospectiv;
6. caracterul multifunctional.
a. 1+3+4+6
b. 1+2+4+5+6
c. 1+2+3+4



                                                                   1
d. 1+3+5+6
5.
Relatia management educational –politologie este benefica indeosebi pentru faptul ca
procesul deciziei politice ofera managementului o schema de actiune care
cuprinde:
1. identificarea problemei;
2. pregatirea solutiei optime;
3. studiul bibliografiei;
4. aplicarea solutiei la scara sociala;
5. evaluarea rezultatelor;
6. evaluarea operationala
a. 1+3+5
b. 1+2+4+5+6
c. 1+2+3+4
d. 1+3+5+6
6.
Functiile specifice managementului educational sunt:
1. planificarea si organizarea sistemului de invatamant;
2. proiectarea bugetului de venituri;
3. orientarea metodologica a procesului de invatamant;
4. reglarea si autoreglarea sistemului de invatamant si a procesului de invatamant.
a. 1+3
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
3
7.
Principalele paradigme care orienteaza de studiu al managementului educational
sunt:
1. paradigma normativa;
2. paradigma structurala;
3. paradigma sistemica;
4. paradigma organizatorica;
5. paradigma interpretativa
a. 1+5
b. 2+3
c. 1+2+3
d. 3+4+5
8.
Managementul clasei de elevi studiaza principalele perspective de abordare ale clasei
de elevi adica:
1. perspectiva didactica;
2. perspectiva normativa;
3. perspectiva psihosociala;
4. perspectiva structurala.
a. 2+3+4



                                                                                        2
b. 1+2+3
c. 2+3
d. 1+3
9.
Principalele structuri dimensionale ale clasei de elevi studiate de managementul
clasei de elevi sunt:
1. dimensiunea ergonomica;
2. dimensiunea psihologica;
3. dimensiunea psihosociala;
4. dimensiunea analitica;
5. dimensiunea relationala;
6. dimensiunea normativa
a. 1+3+5
b. 1+2+3+4+6
c. 1+3+4+6
d. 1+3+5
4
10.
Principalele instrumente de evaluare la nivelul clasei de elevi promovate de
managementul clasei de elevi sunt:
1. Inventarul Mediului de Invatare;
2. Scala Mediului Scolar;
3. Chestionarul Studiului Managerial;
4. Chestionaru Mediului Scolar Individualizat
a. 1+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 2+4
11.
Caracteristicile grupului scolar sunt:
1. coeziunea;
2. dinamica;
3. diacronia;
4. sincronia;
5. sintalitatea
a. 1+3+4
b. 1+4+5
c. 1+2+5
d. 2+3+4
12.
Clasa de elevi poseda caracteristicile grupului primar adica:
1. cuprinde interactiuni”fata in fata”;
2. poseda structuri care ii confera stabilitate;
3. este diacronica;
4. tinde catre anumite scopuri
a. 1+3+4



                                                                                   3
b. 1+2+4
c. 1+2
d. 2+3+4
13.
Procesele de grup care au loc in grupul scolar sunt:
1. procesul de realizare a sarcinii;
2. procesul de comunicare;
3. procesul de internalizare;
4. procesul de influentare;
5. procesul socio-afectiv
a. 1+3+5
b. 1+2+4+5
c. 2+3+5
d. 2+3+5
e. 3+4+5
5
14.
Relatiile interpersonale din clasa de elevi pot fi:
1. relatii de intercunoastere;
2. relatii de intercomunicare;
3. relatii de stabilitate;
4. relatii socio-afective;
5. relatii de influentare
a. 1+2+4+5
b. 1+3+4
c. 2+3+5
d. 1+3+5
e. 2+4+5
15.
Grupul de elevi a fost analizat in literatura de specialitate indeosebi din urmatoarele
perspective:
1. perspectiva istorica;
2. perspectiva didactica;
3. perspectiva sistemica;
4. perspectiva psihosociala
a. 2+3+4
b. 1+3
c. 2+4
d. 1+3+4
16.
Perspectiva psihosociala de analiza a grupului scolar considera ca la nivelul clasei
de elevi actioneaa doua tipuri de forte cu rol reglator:
1. influenta personala a profesorului;
2. influenta interpersonala;
3. influenta de grup;
4. influenta normativa



                                                                                          4
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 2+3+4
6
17.
Perspectiva didactica de analiza a grupului scolar urmareste:
1. evidentierea proceselor formative care au loc in clasa de elevi ;
2. relatiile ce se stabilesc intre membrii clasei;
3. relatiile cu alte grupuri scolare;
4. aspectul institutionalizat al clasei.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 3+4
18.
Principalii factori care determina calitatea managementului la nivelul clasei de
elevi sunt:
1. recrutarea si selectia cadrelor didactice;
2. formarea cadrelor didactice;
3. parteneriatul scoala-familie;
4. deontologia didactica;
5. structura familiala a colectivului de elevi.
a. 1+2+4+5
b. 1+3+5
c. 2+3+4
d. 2+3
19.
Activitatile prealabile selectiei cadrelor didactice sunt:
1. definirea prealabila a postului didactic;
2. alcatuirea fisei procedurale a postului;
3. stabilirea conditiilor psihice (materiale);
4. stabilirea calificarilor cerute.
5. alcatuirea fisei pretestabile a postului;
a. 1+3+5
b. 2+3
c. 4+5
d. 1+2+4+5
e. 2+4+3+5
7
20.
Caracteristicile legate de postul didactic solicitat de catre cadrul didactic sunt de
natura:
1. psihologica;
2. psihosociala;
3. pedagogica;



                                                                                        5
4. administrativa;
5. metodica
a. 1+2+3+5
b. 1+3+5
c. 2+3+4
d. 1+3+4
e. 2+4
21.
Selectia cadrului didactic parcurge urmatoarele etape mai importante:
1. cercetarea candidatilor;
2. administrarea unui chestionar de angajare;
3. verificarea preferintelor candidatilor;
4. interviul preliminar;
5. intrevederea de angajare;
6. decizia finala.
a. 1+3+4+5
b. 2+3+5
c. 1+3+5+6
d. 1+2+4+5+6
e. 3+5+6
22.
Formarea cadrelor didactice este analizata prin prisma etapelor obligatorii:
1. formarea initiala;
2. formarea primara;
3. formarea secundara;
4. formarea continua
a. 1+4
b. 2+3
c. 1+3
d. 2+4
8
23.
Cele trei niveluri de eficienta ale formarii cadrelor didactice sunt:
1. eficienta pedagogica;
2. resursele pedagogice;
3. modificarea de comportament;
4. mijloacele pedagogice;
5. variatia de randament
a. 1+2+3
b. 2+3+5
c. 2+3+4
d. 1+3+5
24.
Analiza eficientei formarii cadrelor didactice are ca input:
1. eficienta pedagogica;
2. modificarea de comportament;



                                                                               6
3. actiunea de formare initiala;
4. variatia de randament;
5. performanta activitatii
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
25.
Analiza eficientei formarii cadrelor didactice are ca output:
A. eficienta pedagogica;
B. modificarea de comportament;
C. actiunea de formare initiala;
D. variatia de randament;
E. performanta activitatii
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
26.
In cadrul controverselor pedagogice privind rolul disciplinei scolare s-au opus doua
opinii diferite:
1. permisivismul;
2. negativismul;
3. autoritarismul;
4. reflectionismul
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. 2+4
9
27.
Dimensiunea ergonomica a managementului clasei de elevi vizeaza:
1. dispunerea mobilierului in clasa;
2. vizibilitatea;
3. amenajarea salii de clasa;
4. cultura normativa aclasei
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 3+2
d. 1+3+4
28.
Sintalitatea clasei de elevi este o caracteristica care vizeaza:
A. dimensiunea ergonomica a a managementului clasei de elevi ;
B. dimensiunea sociala;



                                                                                       7
C. dimensiunea normativa;
D. dimensiunea psihologica
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
29.
Cele mai utilizate strategii de interventie ale cadrului didactic in situatiile de criza sunt:
1. strategia de dominare;
2. negocierea;
3. strategia bazata pe ritual si rutina;
4. terapia ocupationala;
5. terapia profesionala.
a. 2+3+5
b. 2+3+4+5
c. 2+4+5
d. 1+2+3+4
e. 1+3+4
30.
Normele explicite ,clar exprimate avand rolul de a reglementa activitatea desfasurata in
clasa de elevi pot fi:
1. norme constitutive;
2. norme institutive;
3. norme institutionale;
4. norme noninstitutionale
a. 2+4
b. 3+4
c. 1+3
d. 1+2
10
31.
Stadiile influentei sociale pot fi puse in evidenta si in activitatea clasei de elevi si
anume:
1. complianta;
2. complezenta;
3. identificarea;
4. internalizarea
a. 1+3
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. 1+2+3
32.
Principalele tipuri de relatii de interactiune educationala existente in clasa de elevi
sunt:
1. relatii de intercunoastere;
2. relatii de intercomunicare;



                                                                                                 8
3. relatii de interventie;
5. relatii socio-afective;
6. . relatii de influentare
a. 1+3+5
b. 2+3+4
c. 4+5+6
d. 1+2+5+6
e. 2+3+5
33.
Influenta personala a profesorului in clasa de elevi este determinata de:
1. relatia afectiva profesor-elev;
2. perceptia elevului asupra profesorului;
3. partenerietul scoala-comunitate;
4. gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale cadrului didactic
a. 2+3+4
b. 2+3
c. 1+3+4
d. 1+2+4
34.
Factorii care influenteaza atractia interpersonala in clasa de elevi sunt:
1. proximitatea;
2. similaritatea;
3. educabilitatea;
4. complementaritatea
a. 1+2+4
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 2+3
11
35.
Stilul managerial al cadrului didactic este analizat din perspectiva dimensiunilor sale si
anume:
1. nivelul cognitiv:
2. nivelul afectiv;
3. nivelul strategic;
4. nivelul instrumental.
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+3
d. 2+4
36.
Paraverbalul este o modalitate de comunicare interpersonala utilizata in activitatea
didactica si vizeaza:
1. volumul vocal;
2. tonalitatea;
3. ritmul vorbirii;



                                                                                             9
4. expresivitatea
a. 2+3
b. 2+4
c. 1+2+3
d. 1+3
37.
Rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic sunt:
1. planificarea;
2. organizarea;
3. controlul si indrumarea;
4. prevenirea;
5. consilierea;
6. evaluarea.
a. 2+3+5
b. 1+2+3+5+6
c. 1+3+5++
d. 3+4+5+6
e. 3+5+6
12
38.
Etapele actului decizional sunt:
1. pregatirea deciziei;
2. adoptarea deciziei;
3. aplicarea deciziei;
4. evaluarea deciziei
a. 2+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 2+3
39.
Principalele faze ale consilierii sunt:
1. clasificarea;
2. identificarea;
3. formularea;
4. interventia;
5. incheierea
a. 3+4+5
b. 2+4+5
c. 1+3+5
d. 1+3+4+5
40.
Evaluarea la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele
componente:
1. obtinerea informatiilor;
2. prelucrarea statistica a informatiilor;
3. realizarea negocierilor;



                                                                           10
4. elaborarea aprecierilor
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
41.
Pregatirea deciziei la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele
componente:
1. identificarea componentelor;
2. obtinerea informatiilor;
3. selectionarea si prelucrarea informatiilor;
4. comunicarea verbala a informatiilor;
5. elaborarea variantelor de activitate ;
6. elaborarea proiectelor de masuri
a. 1+2+3+5+6
b. 2+3+4+5
c. 1+3+5+6
d. 2+3+6
13
42.
Aplicarea deciziei la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele
componente:
1. comunicarea deciziei;
2. explicarea si motivarea ei;
3. normarea sarcinilor;
4. organizarea actiunii practice;
5. controlul indeplinirii deciziei;
6. evaluarea rezultatelor.
a. 1+3+4+5+6
b. 1+3+4
c. 3+4+5
d. 1+3+5+6
e. 1+2+3+5+6
43.
Consecintele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi sunt;
1. oboseala;
2. supraincarcarea;
3. supramotivarea ;
4. deprecierea climatului educational;
5. minciuna;
6. agresivitatea.
a. 1+3+5+6
b. 1+3+4+5+6
c. 1+2+3+4
d. 2+5+6
44.



                                                                                     11
Instalarea starii de oboseala la elevi apare atunci cand:
1. sunt activitati monotone;
2. perspectivele motivationale sunt nelimitate;
3. interesul pentru activitate este limitat;
4. sunt activitati repetitive
a. 1+3+4
b. 1+2+4
c. 1+3+4
d. 2+3+4
14
45.
Climatul educational este un indicator al “sanatatii”clasei de elevi si indica:
1. atmosfera;
2. moralul;
3. normativitatea;
4. starea afectiva
a. 1+2+4
b. 1+3+4
c. 2+3
d. 1+3
46.
Climatul educational inchis este caracterizat prin:
1. grad inalt de neangajare;
2. nepasare;
3. personalizare;
4. rutina;
5. distantare.
a. 1+2+4+5
b. 2+4+5
c. 1+3+5
d. 2+3+5
47.
Climatul educational deschis se caracterizeaza prin :
1. lipsa de inhibitie;
2. participarea elevilor la sarcini;
3. grad inalt de neangajare;
4. lipsa de teama.
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 1+2+4
d. 2+3+4
48.
Elementele prin care se poate decodifica minciuna in manifestarile elevilor sunt:
1. durata manifestarilor nonverbale;
2. miscarile spontane;
3. informatiile vehiculate;



                                                                                    12
4. nuantele mesajelor verbale;
5. intensitatile mesajelor verbale.
a. 2+3+4
b. 1+3+5
c. 2+4+5
d. 1+2+4+5
15
49.
Agresivitatea este:
1. un sentiment;
2. o traire emotionala;
3. o manifestare indiferenta;
4. o forma de comportament
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
50.
Paradigmele explicative ale agresivitatii elevilor sunt:
1. paradigma biologica;
2. paradigma individuala;
3. paradigma frustrare-agresivitate;
4. paradigma socio-culturala(educationala).
a. 2+3+4
b. 1+2+4
c. 1+3+4
d. 1+2+3
51.
Criza educationala se caracterizeaza prin:
1. este o declansare instantanee;
2. ingreuneaza comunicarea;
3. urmareste instaurarea starii de armonie;
4. faciliteaza instaurarea climatului de insecuritate;
5. genereaza stari de panica.
a. 1+3+4+5
b. 1+3+5
c. 2+3+5
d. 1+2+4+5
52.
Atitudinile favorizante ale aparitiei fenomenelor de criza educationala sunt:
1. interventii tardive;
2. reactii incoerente;
3. absenta unor strategii clare;
4. asumarea responsabilitatii interventiilor;
5 teama de represalii din partea superiorilor
a. 1+3+5



                                                                                13
b. 1+2+3+5
c. 1+2+3
d. 1+3+4+5
16
53.
Tipurile de criza educationala se clasifica in raport de gradul de relevanta in:
1. critice;
2. majore;
3. minore;
4. mixte.
a. 1+2
b. 2+3
c. 2+4
d. 3+4
54.
Principalele etape de gestionare a situatiilor de criza educationala sunt:
1. identificarea si cunoasterea;
2. etiologia situatiilor de criza;
3. didactogenia situatiilor de criza;
4. decizia;
5. aplicarea masurilor;
6. evaluarea.
a. 1+3+4+5
b. 1+2+5
c. 1+2+4+5+6
d. 1+3+5+6
55.
Stilul managerului incompetent se caracterizeaza prin:
1. sta si asteapta sa treaca efectele crizei;
2. critica colaboratorii;
3. instaureaza un climat apasator;
4. deleaga responsabilitatea;
5. se inconjoara de subalterni mediocri,dar “devotati”.
a. 1+2+3+5
b. 1+2+3
c. 2+3+5
d. 1+3+4+5
17
56.
Stilul managerului competent se caracterizeaza prin:
1. restringe activitatea organizatiei la cote minime;
2. deleaga responsabilitatea;
3. actioneaza pe toate planurile pentru redresarea situatiei;
4. instaureaza un climat apasator;
5. motiveaza subalternii
a. 2+3+4



                                                                                   14
b. 1+3+5
c. 1+2+3+5
d. 2+3+4+5
57.
Parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia sau
noninterventia cadrului didactic sunt:
1. durata abaterii comportamentale;
2. locul si forma abaterii;
3. frecventa abaterilor;
4. structurile personalitare afectate;
5. consecintele in planul evolutiei elevului respectiv
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 2+3+5
d. 1+3+4+5
58.
Variabilele socio-familiale care pot explica anumite tulburari comportamentale ale
elevului sunt:
1. istoria grupului familial;
2. istoria relatiei parinti-copii;
3. istoria comunitatii;
4. istoria cuplului familial
a. 1+3+5
b. 2+3+4
c. 1+2+4
d. 1+3+4
59.
Fisa individuala de examinare psihopatologica cuprinde:
1. anamneza;
2. sociomneza;
3. simptomatologia-diagnostica;
4. factorii etiologici;
5. factorii de diagnostic
a. 1+3+4+5
b. 2+3+5
c. 1+3+4
d. 2+3+4+5
18
60.
Principalele strategii de negociere in clasa de elevi sunt:
1. consecventa;
2. compromisul;
3. complianta;
4. colaborarea;
5. acceptarea;
6. evitarea



                                                                                     15
a. 2+3+5+6
b. 1+3+5+6
c. 1+2+4+5+6
d. 2+4+5+6
61.
Principalele modalitati de interventie a cadrului didactic intr-o situatie de criza
educationala sunt:
1. crearea climatului echilibrat de invatare;
2. evitarea greselilor educationale;
3. cultivarea intereselor scolare;
4. formarea echipelor disciplinare;
5. integrarea intr-un sistem de terapie de grup.
a. 1+3+5
b. 1+2+3+5
c. 1+3+4+5
d. 2+3+4+5
62.
Principalele stiluri de negociere sunt:
1. negociatorul cooperant;
2. negociatorul afectiv;
3. negociatorul volitiv;
4. negociatorul conflictual;
5. negociatorul demagog.
a. 2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 1+3+5
d. 1+2+4+5
19
63.
Scoala ,ca organizatie, isi indeplineste rolul prin functiile sale manageriale:
1. planificare-organizare;
2. orientare metodologica;
3. ierarhizare pe verticala;
4. perfectionare-cercetare didactica
a. 1+3+5
b. 1+2+4
c. 2+3+5
d. 1+4+5
64.
“Sanatatea organizationala” a scolii depinde de:
1. capacitatea sa de interactiune cu mediul;
2. capacitatea sa de valorificare a entropiei;
3. capacitatea sa de valorificare a atropiei ;
4. capacitatea sa de rezolvare a conflictelor interne;
5. capacitatea sa de autoreglare.
a. 1+2+3+5



                                                                                      16
b. 2+3+5
c. 1+2+4+5
d. 1+3+4+5
e. 2+3+4+5
65.
“Sanatatea organizationala” a scolii exprima un nivel superior de:
1. structura organizationala;
2. cultura organizationala;
3. conducere organizationala;
4. strategie organizationala
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
66.
Blocajele care pot apare in cultura manageriala scolara se datoreaza:
1. incapacitatii de a negocia cu institutiile din comunitatea respectiva;
2. incapacitatii de a negocia cu elevii;
3. incapacitatii de a negocia cu parintii;
4. capacitatii de proiectare didactica;
5. incapacitatii de a negocia cu cadrele didactice
a. 1+2+3+5
b. 2+3+4+5
c. 3+4+5
d. 4+5
20
67.
Principalele elemente componente ale managementului de curriculum sunt:
1. politica generala a scolii;
2. sistemul de norme si reguli;
3. amenajarea spatiului;
4. proiectele de competenta organizationala;
5. disciplina;
6. evaluarea.
a. 1+2+3+5+6
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 3+4+5+6
e. 2+3+4+5
68.
In sens larg,conceptul de curriculum poate fi interpretat:
1. ca proiect educational;
2. ca structura educationala;
3. ca proces;
4. ca produs
a. 1+2+4



                                                                            17
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+3+4
69.
Ca proiect educational, curriculum-ul cuprinde:
1. relatiile intre obiective;
2. relatiile intre continuturi;
3. timpul;
4. strategiile;
5. documentele curriculare
a. 1+2+5
b. 1+3+5
c. 2+3+4
d. 1+2+3+4
70.
Ca proces, curriculum-ul cuprinde:
1. strategiile;
2. timpul;
3. listele de continuturi;
4. evaluarea.
a. 1+2+4
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
21
71.
Documentele curriculare care alcatuesc Curriculum-ul National vizeaza:
1. planul-cadru de invatamint;
2. planul-cadru de evaluare;
3. ghidurile metodologice;
4. programele analitice;
5. manualele scolare.
a. 2+3+5
b. 1+2+3
c. 1+3+4+5
d. 2+4+5
72.
Curriculum-ul formal se diferentiaza in :
1. curriculum-ul nucleu;
2. curriculum-ul la decizia scolii;
3. curriculum-ul ascuns;
4 . curriculum-ul acceptat
a. 3+4
b. 2+4
c. 2+3
d. 1+2



                                                                         18
73.
Curriculum-ul nucleu cuprinde:
1. ariile curriculare;
2. disciplinele aferente;
3. experienta de invatare oferita;
4. numarul de ore afectate;
5. finalitatile;
6. obiectivele generale.
a. 1+2+3+5
b. 1+2+4+5+6
c. 2+3+4+5
d. 2+3+4+6
e. 1+3+5+6
74.
Curriculum-ul la decizia scolii se poate elabora prin modalitati diferite vizand:
1. optionalul la nivelul scolii’
2. optionalul la nivelul disciplinei;
3. optionalul la nivelul ariei curriculare;
4. optionalul la nivelul mai multor arii curriculare.
a. 2+3+4
b. 1+2+3+4
c. 1+3+5
d. 3+4+5
22
75.
Curriculum-ul ascuns vizeaza experienta de invatare dobandita prin intermediul:
1. climatului de studiu;
2. personalitatii profesorului;
3. personalitatii elevului;
4. relatiilor interpersonale.
a. 1+2+4
b. 2+4
c. 2+3+4
d. 1+3+4
76.
Principalele tipuri de curriculum sunt:
1. curriculum formal;
2. curriculum informal;
3. curriculum ascuns;
4. curriculum acceptat;
5. curriculum invatat;
6. curriculum evaluat.
a. 1+2+3
b. 1+2+3+4+5
c. 2+3+4
d. 2+3+5+6



                                                                                    19
77.
Pe baza standardelor curriculare de performanta se stabilesc:
1. nivelurile de performanta;
2. metodologia de evaluare;
3. itemii necesari probelor de evaluare;
4. ariile curriculare.
a. 2+3
b. 1+3
c. 1+4
d. 2+3
23
78.
Componentele curriculare sunt:
1. finalitatile;
2. continuturile;
3. strategiile didactice;
4. competentele disciplinare;
5. metodologiile de evaluare a performantelor.
a. 1+2+4
b. 1+3+5
c. 1+2+3+5
d. 2+3+4
79.
Curriculum-ul de baza cuprinde:
1. ariile curriculare;
2. competentele disciplinare;
3. disciplinele aferente;
4. numarul de ore afectate.
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+3
d. 2+4
80.
Zonele de elaborare a curriculum-ului sunt:
1. zona administrativ-globala;
2. zona grupala sau individuala;
3. zona institutionala;
4. zona comunitara;
5. zona materiala.
a. 1+2+3
b. 1+3+5
c. 2+4+5
d. 1+2+3+5
81.
In procesul evaluarii pot fi folosite mai multe tehnici :
1. tehnica raspunsului scurt;



                                                                20
2. tehnica alegerii duale;
3. tehnica alegerii multiple;
4. tehnica randomizarii;
5. tehnica perechilor.
a. 1+3+5
b. 2+3+5
c. 1+2+3+5
d. 2+3+4+4
82.
Proiectul este un set de intentii generale privind orientarea :
1. dezvoltarii;
2. evaluarii;
3. structurarii;
4. intermedierii
a. 1
b. 2
c. 1+3
d. 3+4
83.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt:
1. strategice;
2. structurale;
3. tactice;
4. sistemice
a. 1+4
b. 2+4
c. 2+3
d. 1+3
84.
Conditiile strategice pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt:
1. adecvarea;
2. fezabilitatea;
3. economicitatea;
4. structuralitatea;
5. simplitatea;
6. flexibilitatea.
a. 2+3+4+6
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+5+6
d. 2+3+4+5+6
e. 1+3+4+5+6
85.
Conditiile tactice pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt:
1.consultarea expertizei in domeniu;
2. respectarea cadrului normativ;
3. continuitatea;



                                                                             21
4. stabilirea actiunilor concrete;
5. identificarea posibilitatilor
a. 3+4+5
b. 2+3+4
c. 1+3+5
d. 1+2+4+5
86.
Tipologia proiectelor in educatie vizeaza:
1. proiectul educational(didactic);
2. proiectul structural;
3. proiectul curricular;
4. proiectul institutional.
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+3
d. 1+2+3
87.
Metoda invatarii prin proiecte se caracterizeaza prin:
1. orientarea catre activitate si produsul ei;
2. motivarea elevilor;
3. disciplinaritatea;
4. conectarea la problemele sociale;
5. organizarea in comun a procesului de invatare.
a. 1+3+5
b. 1+2+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+3+5
e. 2+4+5
88.
Proiectul scolii se caracterizeaza prin:
1. determinare multpla;
2. valoare strategica;
3. caracter situational;
4. caracter selectiv
a. 1+2+4
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+3
26
89.
Componentele proiectul scolar sunt:
1. componenta initiala;
2. componenta strategica;
3. componenta intermediara;
4. componenta operationala.
a. 2+3



                                                         22
b. 1+3
c. 2+4
d. 1+4
90.
Organizarea activitatii in cadrul proiectului scolar include:
1. listarea activitatilor concrete;
2. clasificarea activitatilor;
3. clasificarea oportunitatilor;
4, procurarea resurselor;
5. desemnarea persoanelor care vor conduce.
a. 2+3+5
b. 2+4+5
c. 1+3+5
d. 1+2+4+5
e. 1+3+5
91.
Componenta tactica a proiectului scolar include:
1. obiectivele;
2. misiunile;
3. activitatile concrete;
4. responsabilitatilor;
5. resursele.
a. 2+3+4+5
b. 1+3+5
c. 1+3+4+5
d. 1+2+5
92.
Rolurile managerilor pot fi grupate in urmatoarelr categorii:
1. transmiterea informatiilor;
2. prelucrarea informatiilor;
3. elaborarea deciziilor;
4. angajarea in relatii interpersonale
a. 1+2+4
b. 2+4+3
c. 1+3+4
d. 2+3+4
93.
Rolurile informationale ale managerului sunt:
1. initiator;
2. monitor;
3. difuzor;
4. purtator de cuvant.
a. 2+3+4
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. 1+3+4



                                                                23
94.
Rolurile interpersonale ale managerului sunt:
1. reprezentant al grupului;
2. lider;
3. purtator de cuvant;
4. persoana care face legatura cu alte grupuri.
a. 1+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 1+2
95.
Rolurile decizionale ale managerului sunt:
1. initiator;
2. monitor;
3. mediator;
4. negociator
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 1+3
d. 1+3+4
96.
Calitatile si abilitatile manageriale pot fi:
1. intelectuale
2. metodologice;
3. antreprenoriale;
4. socio-emotionale;
5. interpersonale.
a. 1+3+4
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4
d. 1+3+5
28
97.
Competentele generale ale unui manager sunt:
1. conceptuale;
2. abilitati umane;
3. profesionale;
4. tehnice.
a. 1+3+4
b. 2+3
c. 2+3+4
d. 1+2+4
98.
Competentele generale ale unui manager sunt:
1. conceptuale;
2. abilitati umane;



                                                  24
3. profesionale;
4. tehnice
a. 1+3+4
b. 2+3
c. 1+2+4
d. 1+2+3
99.
Calitatile antreprenoriale ale unui manager sunt:
1. capacitatea de decizie;
2. competente de proiectare;
3. capacitatea de conceptualizare;
4. evaluarea;
5. comunicarea.
a. 1+3+4+5
b. 1+2+5
c. 1+3+4
d. 1+2+4+5
e. 1+2+3+4
100.
Calitatile intelectuale ale unui manager sunt:
1. gandire critica;
2. capacitatea de conceptualizare;
3. competente de proiectare;
4. capacitate de diagnoza;
5. capacitate de prognoza
a. 1+2+4+5
b. 1+2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+4+5




                                                    25

								
To top