Prezentare laborator ppt

Document Sample
Prezentare laborator ppt Powered By Docstoc
					          INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU
                     MECANICA FINA Bucuresti

            LABORATOR DE INCERCARI
                VIBROACUSTICE -




Contract 227/2006                              Director proiect

PROGRAM CEEX Modulul IV                        Dr.ing.Aurel ABALARU

 Crearea si acreditarea unui laborator de incercari vibroacustice
 conform cerintelor directivelor UE privind evaluarea expunerii la
  zgomot si vibratii a populatiei in mediul ambiental si industrial
                Justificarea realizarii proiectului
Dezvoltarea accelerată a societăţii moderne (industrie, transport, comunicaţii) este insoţită
de o serie de fenomene dăunătoare precum sunetele şi vibraţiile care afectează omul şi
mediul. Societatea reactionează la consecinţele negative ale acestor fenomene fizice folosind
toate posibilităţile de care dispune pentru a-i determina pe constructorii şi utilizatorii de
maşini şi echipamente să se implice tot mai activ in adoptarea tuturor măsurilor de
reducere a nivelului emisiilor vibroacustice. Pe plan mondial se remarca preocupari pentru:
 perfectionarea cadrului legal care să-i oblige pe producătorii şi utilizatorii de maşini şi
echipamente să depună toate eforturile necesare pentru reducerea, controlul şi
monitorizarea nivelului de zgomot şi vibraţii;
 măsuri tehnice pentru reducerea emisiilor vibroacustice;
 educarea şi informarea populaţiei in vederea conştientizarii privind impactul zgomotului
asupra sănătăţii;
 dezvoltarea unui management şi a unei politici a zgomotului eficiente;
 construcţia instituţională şi dezvoltarea calificării în domeniul evaluării conformităţii şi
certificării;
introducerea de sisteme de supraveghere pentru efectele negative asupra sănătăţii.
România este in plin proces de transpunere şi implementare a aquis-ului comunitar care
cuprinde: armonizarea domeniului legislativ; adoptarea standardelor europene, in special
in domeniile care privesc sanatatea si siguranta oamenilor; elaborarea de studii de impact
asupra implementării acestora; implementarea şi certificarea sistemelor de management
al calităţii; îmbunătăţirea capabilităţii tehnice în domeniul evaluării conformităţii şi
certificării;
Companiile romanesti pot raspunde noilor cerinte pentru a progresa si prospera, sau isi pierd
pozitia pe piata si pot sa dea faliment prin nealinierea la noile standarde europene.
Infrastructura evaluării conformităţii este în plin proces de definitivare.
                 De ce se masoara sunetul si vibratiile
 De ce se masoara sunetul
 rezultatele masuratorilor permit luarea masurilor pentru eliminarea/diminuarea
   efectelor suparatoare;
 masurarile dau indici obiectivi de comparare a zgomotelor in diferite conditii.
 masurarile de sunet dau o indicatie clara, cand un sunet poate afecta auzul;
 testele audiometrice permit evaluarea sensibilitatii auditive individuale;
 masurarile si analizele de zgomot sunt un mijloc de diagnoza in programele de
  reducere a zgomotului de la aeroporturi, fabrici, autostrazi, case si studiouri de
  inregistrare.
 masurarea sunetelor este o cale care permite cresterea calitatii vietii.
 De ce se masoara vibratiile
 masurarea vibraţiilor la ieşirea dintr-un sistem permite compararea cu valorile
  maxim admisibile;
 rezultatele masuratorilor permit luarea masurilor de reducere a vibraţiilor
 (amplitudine sau frecvenţă);
 in cazul vibratiilor dorite masurarile se fac in scopul mentinerii vibratiilor la parametrii
  doriti
 masurarea vibratiilor la vibraţia la intrarea şi la ieşirea dintr-un sistem, permite
  caracterizarea comportarii sistemului;
 amplitudinea vibraţiilor informează despre jocurile existente între piese;
 acceleraţia vibraţiei informează despre intensitatea forţelor (ca efect al vibraţiei)
 viteza informează despre zgomotul acustic produs şi despre energia vibraţiei.
              Dimensiunile fizice ale sunetului
 Dimensiunile fizice ale sunetului sunt:
 frecvenţa (numărul de cicluri de vibraţii produse într-o secundă). În general, la
om plaja auditivă se înscrie între 16 şi 16.000 Hz (cicluri/s). În cazul unui analizor
sensibil, limita superioară ajunge la 20.000 Hz (fig.1);
 intensitatea (nivelul de presiune sonoră), măsurată în Bell (mai frecvent
subunităţile dB). Intensitatea maxim tolerabilă este în jur de 100 dB, dar ea
variază în funcţie de frecvenţă;
 timbrul este calitatea care deosebeşte între ele sunetele egale ca frecvenţă şi
intensitate. Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor.
Sunetele pure sunt foarte puţine, acestea conţin o singură frecvenţă (de exemplu
diapazonul). Majoritatea conţin mai multe armonici, acestea deosebesc două
sunete cu aceeaşi frecvenţă unul de altul (de exemplu două instrumente diferite).
 Caracteristicile masurabile sunt : intensitatea, frecvenţa şi durata.




                     Fig.1. Sunetele din domeniul audibil
                       Caracteristicile vibratiilor
 Vibraţiile sunt fenomene dinamice, care apar în medii elastice în urma unei excitaţii locale
şi care se propagă în interiorul mediului sub forma unor oscilaţii. Vibraţia este o oscilaţie
mecanică în jurul unui punct de referinţă şi defineşte mişcarea unui sistem mecanic.
 Clasificare:
 Dupa numarul de grade de libertate:
-Vibratii cu un grad de libertate;
- vibratii cu 2 sau mai multe grade de libertate;
- vibratii cu numar infinit de grade de libertate.
 Dupa ecuatia diferentiala a miscarii
- Vibratii liniare;
- Vibratii neliniare.
 Dupa cauzele care le produc:
- Libere (datorate unui impuls initial);
- Fortate dau intretinute;
 Dupa cum se consuma sau nu energia mecanica:
- Amortizate;
- Neamortizate;
Dupa legea variatiei in timp a miscarii:
- Deterministe: cazuri particulare: periodice (de ex. vibratii armonice);
- Aleatoare.
 Marimi caracteristice ale vibratiilor:
- Amplitudinea (deplasarea)
- Viteza
-Acceleraţie şi spectru de frecvenţe.
                                      LEGISLATIE
 REGLEMENTARI PRIVIND ACREDITAREA LABORATOARELOR DE INCERCARI
Dezvoltarea infrastructurii de evaluare a conformităţii reprezintă o prioritate pentru viitorul
economic al României. Principalele acte normative care reglementeaza acreditarea
laboratoarelor de incercari sunt:
ORDONANTA nr. 38 (cu modificările si completările prevăzute în: Legea nr. 245/29 aprilie
2002-publicat în M.O. Partea I, nr.313/13 mai 2002; O.G. nr. 3/2004-pubicat în M.O. Partea I,
nr. 48/20 ian 2004; Legea nr. 46/09.06.2004-publicat în M.O. Partea I, nr.532/14 iunie 2004)
privind activitatea de acreditare a laboratoarelor si organismelor pentru evaluarea
conformitătii
SR EN ISO 17025 :2005 Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de
incercari si etalonari
DIRECTIVE EUROPENE REFERITOARE LA ZGOMOT
Legea privind protectia mediului nr.137/1995, republicata - asigura cadrul legislativ, in
Romania, in domeniul zgomotului
 Directive europene transpuse de legislatia romaneasca in domeniul zgomotului
industrial si ambiental
Nr.crt         Domeniul reglementat/ Directiva          Reglement. tehnica/ Monit. Oficial
   1              Masini industriale / 98/37/EC           HG nr. 119/2004/ 175:1.03.2004
  2     Emisii de zgomot in mediu produse de echip.         HG 539/2004 / 398:5.05.2004
        destinate utilizarii in exteriorul cladirilor/
        2000/14/EC
  3     Cerinţele minime de securitate şi sănătate         HG 493/2006/ 380: 03.05.2006
        referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri
        generate de agenţi fizici (zgomot)/ 2003/10/CE
  4     Zgomotul emis de aparatura electrocasnica/                  HG 672/2001
        86/594/EEC
Cerintele referitoare la expunerea la zgomot conform N.G.P.M.
Art.                               Cerinta                                Cpnditia impusa
N.G.P.M
Art. 594 Limita max. admisa la locurile de munca pentru expunere              87 dB (A)
         zilnica la zgomot
           Cerinte impuse pentru cazul in care:                     Angajatorul trebuie sa
Art. 608
           -Expunerea zilnică la zgomot a unui angajat>80dB(A), sau asigure echipamente
           -Val. max. pres. acust. instantanee neponderate > 112Pa individuate de protecţie
           Cerinte pentru locurile de muncă unde:                   Marcare cu panouri care
Art. 605                                                            să arate că e obligatorie
           -Expunerea personală zilnică la zgomot > 85 dB(A), sau
           -Val. max. a pres. acust.instantanee neponderate >200 Pa purtarea echipamentului
                                                                    individual de protectie
           Cerinte pentru cazul in care:                              Purtarea echipamentului
Art. 609                                                              individual de proteîtie
           -Expunerea zilnică la zgomot a unui angajat > 85 dB(A),
           sau                                                        împotriva zgomotului este
           -Val. max. a pres. acust. instantanee neponderate>200 Pa   obligatorie.

Art. 618 Conditii in care se admite depăşirea limitei maxime de       Expunerea saptămânală
         zgomot pe durata unei zile de lucru                          medie< limita max. adm.
Art. 610 Cerinte pentru echipamentele de protectie purtate corect     Nivelul zgomotului la
                                                                      ureche < 80 dB(A)
Directive europene referitoare la vibratii.
In tabelul urmator sunt prezentate directivele europene referitoare la vibratii si transpunerea in
legislatia romaneasca.
 Nr.crt              Domeniul reglementat/ Directiva               Reglement. tehnica/ Monit. Oficial
    1                    Masini industriale / 98/37/EC              HG nr. 119/2004/ 175:1.03.2004
    2        Cerintele minime de sanatate si siguranta               HG 1876/2005/ 398/5.05.2004
             referitoare la expunerea lucratorilor la
             agentii fizici – vibratii / 2002/44/EC
Cerintele referitoare la expunerea la vibratii conform Directivei 2002/44/EC
Tip vibratii                   Criteriu                   Conditia impusa                    Actiuni
Vibraţii        Valoarea limită de expunere zilnică,                               -Inregistrarea expunerii
transmise       standardizată la o perioadă de                  5 m/s2             anterioare la vibratii;
sistemului      referinţă de 8 ore                                                 - Avertizarea operatorului
mână-braţ       Valoarea de expunere zilnică, care                                 asupra riscurilor;
                                                                                   -Supraveghere medicala
                declanşează acţiunea,                          2,5 m/s2            si inregistrare simptome;
                standardizată la o perioadă de                                     -Alegerea echipamentelor
                referinţă de opt ore                                               cu nivel scazut de vibratii;
                                                                                   -Utilizarea corecta a
                                                                                   echipamentelor;
                                                                                   -Instruirea angajatilor;
                                                                                   -Evitarea expunerii
                                                                                   continue pe durate lungi
                Valoarea limită de expunere zilnică,       1,15 m/s2, sau o        Diminuarea vibratiilor pe
                standardizată la o perioadă de            valoare a dozei de
Vibraţii                                                 vibraţii de 21 m/s1,75    caile de transmisie
transmise       referinţă de opt ore                                               (scaune speciale,
                Valoarea de expunere zilnică, care          0,5 m/s2 , sau o       platforme vibroizolante,
întregului                                                valoare a dozei de
corp            declanşează acţiunea, standardizată      vibraţii de 9,1 m/s1,75   echipamente de protectie
                la o perioadă de referinţă de opt ore
         Efectele nedorite ale zgomotelor si vibratiilor
 Zgomotul poate fi un factor poluant al ambianţei de viaţă şi muncă, care influenţează
negativ performanta profesională, fiind de foarte multe ori cauza oboselii, a nervozităţii sau
a scăderii cantitative şi/sau calitative a nivelului activităţii prestate. Efectele zgomotului
asupra omului sunt în funcţie de intensitate şi de durata. Efectele, in ordinea aparitiei sunt:
la nivel psihic (distragerea atenţiei, reducerea performanţelor),
 vegetative (creşterea activităţii cardiace),
 suferinţă auditivă ,
 dificultăţi în coordonarea mişcărilor.
Directiva CE nr.188 privind protecţia salariaţilor faţă de riscurile de imbolnăvire datorate
expunerii la zgomot în mediul de muncă, stabileşte ca limită a nivelului acustic continuu pe
saptamana valoarea de 85 dB. Directiva a fost preluată de NGPM/2002 cu menţiunea că
expunerea la zgomot a fost stabilită la 87dB. Deoarece gradul de atenuare minimă realizat de
antifon este de 2 dB rezultă că limita admisă respectă recomandările europene. În tabel sunt
prezentate duratele maxime admisibile de expunere în funcţie de nivelul zgomotului
            Durata expunerii la zgomot pe ziua de muncă              Nivelul zgomotului dB
   ore                               24                                        80
                                     16                                        82
                                      8                                        85
                                      4                                        88
                                      2                                        91
                                      1                                        94
Cca 20% din populatia Europei sufera datorita nivelurilor inacceptabile de zgomot care produc:
- disconfort
- perturbari ale somnului
- alte probleme de sanatate.
 Efecte nedorite ale vibratiilor
Modificări osteoarticulare datorite acţiunii vibraţiilor mecanice transmise
prin sistemul mână – braţ
Vibraţiile cu frecvenţe între 20 - 40 Hz, dar uneori chiar până la 300 Hz transmise prin
sistemul mână - braţ pot produce leziuni musculare, osoase neurologice si vasculare la
nivelul mâinii, articulaţiei pumnului şi articulaţiei cotului. Folosirea în diferite procese
tehnologice a unor unelte generatoare de vibraţii mecanice a făcut necesară cunoaşterea
afecţiunilor osteoarticulare cu caracter profesional produse de ciocanele pneumatice sau de
unelte asemănătoare.
Majoritatea studiilor medicale menţionează ca fiind cele mai importante următoarele:
1) Artroza hiperostozantă a cotului
2) Osteonecroza aseptică a osului semilunar (maladia lui Kicnböck)
3) Osteonecroza aseptică a osului scafoid al carpului (maladia lui Köhler)

Vibraţiile transmise intregului corp pot produce:
- Jenarea activităţii fizice şi intectuale - oboseală;
- Deteriorări mecanice – la niveluri ridicate ale accelerației pot rezulta fracturi, deteriorarea
plamânilor, deteriorări cardiace;
-Fenomene subiective – lipsă de comfort, durere si stare de neliniște;

În general se consideră trei trepte de apreciere a efectelor vibraţiilor:
- pragul de percepere,
- pragul de neplăcere
- pragul de intoleranţă.
                  PREZENTAREA LABORATORULUI LIVA

STRUCTURA ORGANIZATORICA
                                   CONSILIU DE ADMINISTRATIE INCDMF


       CONSILIUL TEHNICO-EC.         COMITET DE DIRECTIE INCDMF

       COMP. AUDIT PUBLIC INTERN
                                      DIRECTOR GENERAL INCDMF         LIVA
       COMP. ACHIZITII PUBLICE

       RESP. RELATII PUBLICE        DIRECTOR ECONOMIC INCDMF


       OFICIU JURIDIC

       CONSILIERI DIR. GENERAL


NOTA: Laboratorul nu are personalitate juridica proprie
 DELEGAREA RESPONSABILITĂŢII ÎN LIVA
                                           DIRECTOR GENERAL
                    deleagă cu responsabilitate şi cu autoritate
                    organizatorică deplină pentru îndeplinirea politicii LIVA cu
                    privire la calitate şi pentru realizarea obiectivelor acestei
                                                   politici pe:
                                           Şef laborator – 1 persoană
                                ( locţiitor şef laborator = responsabil calitate)
 deleagă responsabilitatea pentru:
 - a identifica şi a înregistra orice probleme referitoare la SMC dar şi pentru a iniţia, a recomanda, a da
 soluţii, şi a verifica implementarea acestora;
 - a implementa, a menţine în funcţiune şi a îmbunătăţii continuu SMC propriu;
 - a iniţia acţiuni de prevenire a apariţiei neconformităţilor referitoare la SMC;
  - a controla neconformităţile, până când deficienţa sau starea necorespunzătoare a fost corectată;



● RESPONSABIL CALITATE - 1 persoană; ( locţiitor responsabil calitate = şef laborator )
● RESPONSABIL CU ACTIVITATEA METROLOGICĂ – 1 persoană; ( locţiitor responsabil cu
activitatea metrologică = responsabil calitate ).
deleagă responsabilitatea pentru:
- a - şi însuşi toate documentele SMC şi a implementa aceste documente în activităţile de încercare
realizate;
- a semnala şi a controla neconformităţile constatate pe parcursul realizării încercărilor / verificărilor
până când deficienţa sau starea necorespunzătoare referitoare la lucrarea executată a fost corectată,
- a iniţia acţiuni de prevenire a neconformităţilor referitoare la lucrarea executată.


                        ● PERSONAL PENTRU CONDUCERE ŞI EXECUŢIE ÎNCERCĂRI:
                        2 persoane
                        1.Responsabili lucrare; 2.      Executant lucrare.
 PRINCIPALELE DOTARI EXISTENTE
 DOMENIUL DE ACREDITARE

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:47
posted:10/3/2012
language:Unknown
pages:14