CONTABILITATE IUNIE 2007

Document Sample
CONTABILITATE IUNIE 2007 Powered By Docstoc
					                                        CONTABILITATE IUNIE 2007
        213..În contextul Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate
prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt criteriile în funcţie de
care entităţile întocmesc situaţii financiare anuale simplificate (care cuprind trei componente obligatorii) sau situaţii financiare
anuale care cuprind cinci componente ?


           Art. 3. - (1) Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele 3 criterii, denumite în continuare
criterii de mărime:
   - total active: 3.650.000 euro;
   - cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;
   - număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50
întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
   - bilanţ;
   - cont de profit şi pierdere;
   - situaţia modificărilor capitalului propriu;
   - situaţia fluxurilor de trezorerie;
   - note explicative la situaţiile financiare anuale.
   (2) Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) întocmesc situaţii
financiare anuale simplificate care cuprind:
   - bilanţ prescurtat;
   - cont de profit şi pierdere;
   - note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate. Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia
fluxurilor de trezorerie.

        214..Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt componentele situaţiilor
financiare anuale ale persoanelor juridice care depăşesc limitele a douădin cele trei criterii de mărime prevăzute de aceste
reglementări contabile?

  - bilanţ;
  - cont de profit şi pierdere;
  - situaţia modificărilor capitalului propriu;
  - situaţia fluxurilor de trezorerie;
   - note explicative la situaţiile financiare anuale.



        215..Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt componentele obligatorii
ale situaţiilor financiare anuale întocmite de către entităţile care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de
mărime prevăzute de aceste reglementări contabile?

  - bilanţ prescurtat;
   - cont de profit şi pierdere;
  - note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.
        216..Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, ce categorii de active cuprind
imobilizările corporale?


          87. - Imobilizările corporale reprezintă active care:
  a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi
folosite în scopuri administrative; şi
  b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
        88. - Imobilizările corporale cuprind: terenuri şi construcţii; instalaţii tehnice şi maşini; alte instalaţii, utilaje şi mobilier; avansuri şi
imobilizări corporale în curs de execuţie.

        217..Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care este structura activelor
circulante prevăzută de formatul de bilanţcuprins în aceste reglementări?


    a)   stocuri, creanţe, investiţii pe termen scurt, casa şi conturi la bănci;

        218..Care este momentul în care o datorie este clasificatăca datorie pe termen scurt (datorie curentă), potrivit
Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare?


    a)   atunci când se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii sau este exigibilă în termen de 12 luni
         de la data bilanţului;

        219..Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care este perioada maximă în care
trebuie amortizate imobilizările înregistrate în contul de cheltuieli de constituire?


         entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situaţie,
cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
        220..Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, când se clasifică un activ în
categoria activelor circulante?


         U activ se clasifică ca activ circulant atunci când:
  a) este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la
data bilanţului;
  b) este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;
  c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată.

        221.Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, cum sunt definite subvenţiile
aferente veniturilor?


         195. - Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru active.

        222..Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, cum sunt definite subvenţiile
aferente activelor?
        S bvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie este ca entitatea beneficiară să
cumpere, sa construiască sau achiziţioneze active imobilizate.

        223..Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, la ce valoare se evaluează la
încheierea exerciţiului financiar, valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată?


    a)   valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare;
       224..Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care este valoarea la care se
evaluează la încheierea exerciţiului financiar valorile mobiliare pe termen lung?


    a)   cost istoric mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare;

       225..Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, ce metode de amortizare a
construcţiilor pot fi utilizate de către entităţi?


       1) ntităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:
 a) amortizarea liniară;
 b) amortizarea degresivă;
 c) amortizarea accelerată.

        226..Care este data la care entităţile procedeazăla evaluarea elementelor monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi
alte elemente asimilate, creanţe şi datorii în valută) la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionalăa României, potrivit
Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare ?


          ( 1) a fiecare dată a bilanţului:
  a) Elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe
şi datorii în valută) trebuie evaluate

        227..Societatea comercială Beta a constatat în anul 2007 că a omis înregistrarea în contabilitate în anul 2006, pe seama
cheltuielilor, a unei facturi privind consumurile de energie şi apă, în sumă de
10.000 lei. Cum înregistrează societatea comercialăîn anul 2007, în contabilitate factura de servicii, potrivit Reglementărilor
contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice
nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare?


    a)   pe seama rezultatului reportat;

         228.Cu ocazia inventarierii anuale a elementelor de activ şi de pasiv, comisia de inventariere constată un minus de
inventar la imobilizările corporale. Cum se înregistrează în contabilitate imobilizarea corporală constatatăminus la inventar,
potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare?


         Pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă a elementelor de
activ se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este
ireversibilă sau se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste
elemente menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare


        229.Societatea comercială Beta achită în luna decembrie 2006 suma de 20.000 lei, reprezentând poliţa de asigurare pentru
autoturismele deţinute, aferentă primului trimestru al anului 2007. Care este poziţia la care se prezintă sumele achitate către
societatea de asigurare în situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2006 întocmite potrivit Reglementărilor contabile conforme
cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu
modificările şi completările ulterioare?


         - cheltuieli în avans;


       230.Societatea comercială Alfa încaseazăîn luna decembrie 2006 un avans de la un client, urmând ca livrarea materiilor
prime săse efectueze în luna februarie 2007. Care este poziţia la care se prezintă avansul încasat, în situaţiile financiare anuale la
31 decembrie 2006 întocmite potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene,
aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare?


    a)   Datorii;

        231..Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările si completările ulterioare, la ce valoare se prezintă în bilanţ
imobilizările corporale care nu au fost reevaluate?


    a)   valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare;

        232..Entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, cu reflectarea
în contabilitate a rezultatelor acesteia, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare. La ce
valoare se înregistrează în contabilitate imobilizările corporale reevaluate?


    a)   valoarea justă de la data bilanţului;

        233..Cum se înregistreazăîn contabilitate valoarea rămasă neamortizatăla scoaterea din evidenţăa unei imobilizări
necorporale, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare?


          Câştigurile sau pierderile care apar o dată cu încetarea utilizării sau ieşirea unui activ necorporal se determină ca diferenţă între
veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate
ca venit sau cheltuială, după caz, în contul de profit şi pierdere.

       234..Cu ocazia inventarierii anuale a elementelor de activ şi de pasiv, comisia de inventariere constată un plus de inventar
reprezentând un utilaj. Cum se înregistreazăîn contabilitate utilajul constatat în plus, potrivit Reglementărilor contabile conforme
cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu
modificările şi completările ulterioare?


    a)   la subvenţii pentru investiţii (plusuri la inventar de natura imobilizărilor);

        235..Cu ocazia inventarierii anuale a elementelor de activ şi de pasiv, comisia de inventariere constată lipsă la inventar
reprezentând materiale de natura obiectelor de inventar. Cum se înregistrează în contabilitate materialele de natura obiectelor de
inventar constatate lipsă la inventar, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare?

????? a) Pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta a elementelor de
activ se inregistreaza in contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este
ireversibila sau se efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cand deprecierea este reversibila, aceste
elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.

        236..În contextul Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate
prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt elementele cuprinse
în structura capitalurilor proprii?


    a)   aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului financiar;

        237..Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt sursele de acoperire a
pierderii contabile reportate?


    a)   profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve şi capital social, potrivit hotărârii generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu
         respectarea prevederilor legale;

      (5) Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital social, potrivit
    hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale.
                                                          ACCIZE- IUNIE- 2007


238.Acciza combinată dintr-o acciză specificăşi o acciză procentuală se practică în cazul:
        a) tigaretelor

239.Pentru un antrepozit fiscal din România autorizat pentru producţia de băuturi spirtoase, exigibilitatea accizei ia naştere:
        la data livrării băuturilor spirtoase către un operator economic comerciant din România

240.Un operator înregistrat de produse accizabile din România care achiziţionează produse accizabile de la un antrepozit fiscal dintr-un alt
stat membru, în vederea comercializării în România, este persoana fizică sau juridică autorizată:
        a) să primească produse accizabile în regim suspensiv;

241.Preţul de vânzare cu amănuntul maxim declarat de producător sau de importator se utilizează ca element de calcul al accizei pentru:
        a) tigarete

242.Un operator înregistrat de produse accizabile din România primeşte pentru comercializare de la un antrepozit fiscal din Germania o
cantitate de 240 de bax-uri ţigarete. Care este termenul de plată al accizelor:
          a) ziua lucrătoare imediat următoare celei în care a avut loc recepţia

243.Un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de produse energetice produce 10.000 tone de păcură din care:
- 3.000 de tone sunt livrate direct către Ambasada Franţei;
-2.000 de tone sunt livrate către o centrală termică pentru producţia combinată de energie electricăşi termică;
- 1.000 de tone sunt utilizate drept combustibil pentru încălzire în incinta antrepozitului fiscal. Pentru ce cantitate de păcură se datorează
bugetului de stat accize de către antrepozitul fiscal producător de păcură?
         a)1000 tone

244.Un antrepozit fiscal autorizat în România pentru producţia de alcool etilic ca materie primă, realizeazăîn luna mai 2007 o cantitate de
30.000 hl alcool pur, din care: -10.000 hl alcool pur sunt livraţi în regim suspensiv către un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de
băuturi spirtoase din Ungaria; - 10.000 hl alcool pur sunt utilizaţi de către producător la obţinerea de alcool sanitar; - 10.000 hl alcool pur
rămân în stoc. Pentru ce cantitate de alcool etilic pur se datorează accize având în vedere faptul că peexemplarul documentului
administrativ de însoţire returnat din Ungaria antrepozitul fiscalprimitor a înscris la rubrica aferentă cantităţii primite 7.000 hl alcool etilic pur:
         a) 3000 hi alcool etilic pur

245.În cazul produselor supuse accizelor armonizate, faptul generator al accizelor îl reprezintă:
         a) momentul producerii pe teritoriul comunitar sau momentul importului in acest teritoriu

246.Începând cu 1 ianuarie 2007, un producător de vinuri liniştite nu este obligat a se autoriza ca antrepozit fiscal dacă producţia de vinuri
este de până la:
         a) 200 hl

247.Codul de accize se atribuie de autoritatea fiscală centrală:
       a) persoanelor inregistrate ca antrepozitari autorizati, antrepozitelor fiscale ~i persoanelor
       inregistrate ca opera tori inregistrati pentru praduse supuse accizelor armonizate;

248.Un antrepozit fiscal autorizat în România pentru producţia de benzine şi motorine livreazăîn luna iunie 2007 următoarele cantităţi de
motorină destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire: 400 tone către Spitalul Fundeni, 200 tone către liceul Ion Creangă, 200 tone
către Căminul de bătrâni Darvari, iar o cantitate de 100 de tone de motorină este utilizată drept combustibil pentru încălzire în incinta
antrepozitului fiscal de producţie. Pentru ce cantitate de motorină se datorează bugetului de stat accize:
        a) 100 tone

249.Începând cu 1 ianuarie 2007, acciza aferentă gazului natural provenit din import devine exigibilă la:
           a) momentul facturării gazului natural către consumatorul final;

250.Un operator neînregistrat de produse accizabile din România achiziţionează ţigarete de la un antrepozit fiscal din Olanda. Obligaţia de
plată a accizelor aferente ţigaretelor recepţionate de către operatorul neînregistrat ia naştere la:
         a) momentul recepţiei ţigaretelor

251.Codul fiscal prevede la titlul VII – “Accize şi alte taxe speciale” atât o cotă standard cât şi un nivel minim de acciză obligatoriu pentru:
       a) tigarete

252.Un antrepozit fiscal autorizat în România pentru producţia de vinuri liniştite, vinuri spumoase şi distilat de vin, efectuează în luna iunie
2007 următoarele operaţiuni: - 2.000 hl de vin spumos îi livrează către reţeaua comercială; - 1.000 hl de vin liniştit îi livrează către un alt
antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de vermut; -3.000 hl de vin liniştit îi păstrează pentru operaţiunea de învechire în vederea obţinerii
dedistilat de vin.Pentru ce cantitate de vinuri se datorează bugetului de stat accize:
          a) 2000 hl de vin spumos

253.Un antrepozit fiscal pentru producţie de alcool etilic din Spania livrează o cantitate de alcool etilic cu o concentraţie alcoolică de 96% în
volum către un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de băuturi
    spirtoase din România. Exigibilitatea accizei aferentă cantităţii de alcool etilic utilizat ca materie
    primă pentru realizarea băuturilor spirtoase ia naştere la:
          a) momentul livrării băuturilor spirtoase de către antrepozitul fiscal din România către un comerciant

254.Un antrepozit fiscal de depozitare de produse energetice din România, primeşte de la un antrepozit fiscal pentru producţia de produse
energetice din Ungaria 1.000 de tone de kerosen şi de tone de motorină. Antrepozitul fiscal din România livrează600 tone kerosen direct
către Compania TAROM cu destinaţia utilizării drept carburant pentru aeronave. Mai livrează200 de tone de motorină către o societate de
transport auto pentru utilizare drept carburant, iar o tonă de motorină o livrează către S.C. METROREX S.A. pentru a fi utilizată altfel decât
combustibil sau carburant. Pentru ce cantitate de produse energetice se datorează accize bugetului de stat:
         a ) 200 tone

255.Un producător de energie electricăproduce în luna februarie 2007 o cantitate de 30.000 Mwh energie electrică, din care utilizează
pentru producţia de energie electrică 10.000 de Mwh, pentru producţia combinată de energie electricăşi energie termică 8.000 de Mwh,
pentru iluminatul propriu 2.000 de Mwh. O cantitate de 5.000 de Mwh a fost facturată direct către consumatorii finali, iar 5.000 de Mwh către
un operator economic autorizat să furnizeze energie electrică direct către consumatorii finali. Care este cantitatea de energie electrică
pentru care producătorul datorează bugetului de stat accize?
          a) 7000 Mwh
256.Un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de alcool etilic produce în luna februarie 2007, 30.000 de hl alcool pur. O cantitate de
10.000 hl de alcool pur este livrată unui antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de băuturi spirtoase din Ungaria, iar o cantitate de 15.000
de hl alcool pur este livrată unui antrepozit fiscal de depozitare din România. O altăcantitate de 3.000 de hl alcool pur este livratăunei fabrici
de medicamente autorizată ca utilizator final în România. În toate situaţiile, documentul administrativ de însoţire s-a returnat în termenul
legal, certificat în mod corespunzător de autoritatea fiscală competentă. Care este cantitatea pentru care antrepozitul fiscal autorizat pentru
producţia de alcool etilic din România datoreazăbugetului de stat accize?
          a) 0 hl

257.Un antrepozit fiscal de produse supuse accizelor armonizate, poate funcţiona numai în baza autorizaţiei valabile emise de:
        a) autoritatea fiscala centrala

258.Un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de băuturi alcoolice spirtoase poate funcţiona numai în baza:
    a) autorizaţiei valabile emise de autoritatea fiscală centrală

259.Începând cu 1 ianuarie 2007, în cazul produselor supuse accizelor armonizate pentru care acciza este stabilită în echivalent euro,
cursul de schimb leu/euro pe baza căruia se determinăacciza în lei este acelaşi:
         a) pe durata unui an calendaristic

260.Care din următoarele produse intră în categoria produselor supuse accizelor armonizate:
        a) benzine si motorine

261.După data de 1 ianuarie 2007, pentru achiziţiile de bijuterii din aur şi/sau din platină, cu excepţia verighetelor, provenite din afara
teritoriului comunitar, baza de impozitare a accizei cuprinde:
           a) valoarea în vamă stabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale, după caz

262.După data de 1 ianuarie 2007, antrepozitarii autorizaţi sau importatorii de produse accizabile au obligaţia şi responsabilitatea marcării
cu timbre sau banderole a următoarelor produse accizabile:
         a) ţigarete, băuturi spirtoare şi băuturi alcoolice intermediare

263.Momentul exigibilităţii accizei în cazul produselor supuse accizelor nearmonizate achiziţionate din teritoriul comunitar de către operatorii
economici din România, intervine:
       a) in momentul receptionarii produselor

264.Prevederile privind accizarea nu se aplică în cazul:
        a) produselor energetice utilizate in alte scopuri decat in calitate de combustibili pentru motor sau pentru incalzire;

265. Pentru cărbune şi cocs, acciza devine exigibilă:
        a) la momentul livrarii acestor produse de catre companiile de extractie §i respectiv de productie

266.În cazul revocării autorizaţiei de antrepozit fiscal, cererea pentru o nouă autorizaţie poate fi depusă numai după o perioadă de:
         a) 6 luni de la data revocării;

267.În cazul produselor supuse accizelor nearmonizate se percep accize specifice exprimate în echivalent euro pentru:
         a) cafea verde, cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori, cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila;

268.Începând cu 1 ianuarie 2007, operatorul economic autorizat ca operator neînregistrat de produse accizabile din România, poate primi în
regim suspensiv produse accizabile atunci când acestea sunt livrate de:

         a) un antrepozit fiscal situat într-un alt stat membru U.E
269.Un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de vinuri liniştite din România livrează o cantitate de 10.000 de hl de vin către un
antrepozit fiscal pentru producţia de produse intermediare din România. Cel de-al doilea antrepozit fiscal livreazăo cantitate de 1.000 hl de
vermut către METRO, 3.000 hl către un comerciant angro, 4.000 hl către un antrepozit fiscal autorizat pentru depozitarea produselor
intermediare. Pentru ce cantitate de produse intermediare se datoreazăaccize bugetului de stat?
        a) 4000 hl


270.Un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de produse energetice livrează o cantitate de tone de produse energetice către rezerva
de stat, 30.000 de tone către forţele armate NATO de pe teritoriul României, 10.000 de tone către Termoelectrica pentru producerea de
energie electricăşi o cantitate de 1.000 de tone este utilizatădrept carburant auto în antrepozitul fiscal de producţie. Care este cantitatea de
produse energetice pentru care se datorează accize bugetului de stat?
         a) 1000 tone

271.Un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de vinuri spumoase livrează către un antrepozit fiscal de depozitare 1.000 hl, către un
comerciant angro 4.000 hl şi la export 10.000 hl. Pentru ce cantitate de vin se datoreazăaccize bugetului de stat de către antrepozitul fiscal
autorizat pentru producţia de vin spumos?
          a) 4000 hj

272.Un antrepozitar autorizat pentru produse supuse accizelor armonizate a cărui autorizaţie a fost anulatăpoate solicita o nouă autorizaţie
după o perioadă de:
        a) cel puţin 5 ani de la data anulării

273.Titlul VII – ˝Accize şi alte taxe speciale˝din Codul fiscal prevede că tutunurile prelucrate confiscate ori intrate, potrivit legii, în
proprietatea privată a statului ale căror sortimente nu se regăsesc în nomenclatorul de fabricaţie al antrepozitarului autorizat sau în
nomenclatorul de achiziţii al operatorului înregistrat sau al importatorului, se predau de către organul care a dispus confiscarea, pentru
distrugere, antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de tutun prelucrat a căror cotă de piaţă reprezintă:
          a) peste 5 %

274.Un antrepozit fiscal autorizat în România pentru producţia de alcool etilic livrează o cantitate de 30.000 litri de produs către un
antrepozit fiscal pentru producţia de băuturi alcoolice din Danemarca. La antrepozitul fiscal din Danemarca se certifică recepţionarea a
25.000 litri ca urmare a minusului de 5.000 de litri constatat de autoritatea competentă din Germania cu ocazia verificării transportului de
alcool etilic. Unde se datorează acciza aferentăcantităţii constatate ca minus peste limita legală admisă?
          a) în statul membru in care s-a constatat minusul

275.Începând cu 1 ianuarie 2007, mişcarea produselor accizabile armonizate în regim suspensiv de la un antrepozit fiscal situ at în Romania
către un antrepozit fiscal din Germania este însoţităobligatoriu de
         a) documentul administrativ de însoţire

276.Un operator economic comerciant en detail importă în luna ianuarie 2007 din Rusia o cantitate de 250 de sticle de 0,75 litri de vodcă cu
o concentraţie alcoolică de 40% în vol. Termenul de plată al accizelor aferente cantităţii respective este :
         a) la data înregistrării declaraţiei vamale de import

277.O persoană fizică română introduce în România la data de 1 mai 2007 un autoturism marca Suzuki cu capacitatea cilindrică de 1600
cmc, achiziţionat din Japonia. Autoturismul este fabricat în ianuarie 2007. Când datorează persoana fizică taxa specială pentru autoturisme?

         a)   la data primei înmatriculari în România

278. Un operator înregistrat din România poate achiziţiona produse accizabile în regim suspensiv de la :
        a) un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru

279. Acciza include contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate pentru următoarele produse :
        a) tutunuri prelucrate şi băuturi alcoolice – altele decât bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri şi
produse intermediare

280.În cazul produselor supuse accizelor nearmonizate, provenite din teritoriul comunitar, baza de impozitare pentru calculul accizei
procentuale o reprezinta :
        a) preturile de achizitie


281.Pentru o cantitate de energie electrică importatădin Rusia, acciza devine exigibilă:
        a) la momentul facturării acesteia de către furnizorul din România direct către consumatorul final
282.Acciza pentru energia electrică produsă de un producător din România devine exigibilă:
        a) la momentul facturării acesteia direct către consumatorul final



283.Începând cu data de 1 ianuarie 2010, pentru care din produsele supuse accizelor nearmonizate de mai jos cota de acciză devine < 0 > :
        a) articole din cristal

284.În legislaţia naţională, acciza pentru bere este exprimatăîn echivalent euro pe :
         a) hl/l grad Plato

285.Nivelul accizei minime la ţigarete se stabileşte prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor în funcţie de evoluţia accizei aferente
ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândutăastfel:
          a) semestrial

286.Livrarea produselor accizabile din antrepozitele fiscale din România se efectuează către operatori economici comercianţi din România
numai în momentul în care aceşti operatori prezintă documentul de plată care săateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente
cantităţii ce urmeazăa fi facturată în cazul:
           a) produselor energetice

287.Se datoreazăaccize nearmonizate pentru:
        a) bijuterii din aur şi/sau platină, cu excepţia verighetelor

288.Berea fabricată de persoana fizică în gospodăria individualăşi consumată de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie
vândută, este:
         a) exceptata de la plata accizei

289.Un antrepozit autorizat pentru depozitarea de băuturi spirtoase din România primeşte 3.000 de sticle de vodcă de la un antrepozit fiscal
autorizat pentru producţia de băuturi spirtoase din Olanda. Din această cantitate, 500 de sticle de vodcă sunt comercializate către o unitate
de alimentaţie publică din România, 300 de sticle sunt comercializate către Ambasada Rusiei la Bucureşti, iar 100 de sticle se sparg în
incinta antrepozitului datorită unei depozitări defectuoase. Pentru ce cantitate de vodcă datorează bugetului de stat accize antrepozitul
autorizat pentru depozitare de băuturi spirtoase din România:

         a)   600 de sticle de vodca

290.Un producător de energie electrică din România utilizează 10.000 de Mwh de energie electrică pentru menţinerea propriei capacităţi de
a produce energie electrică, iar 5.000 de Mwh de energie electrică sunt utilizaţi pentru iluminatul propriu al producătorului. De asemenea, o
cantitate de 30.000 de Mwh de energie electrică sunt livraţi către un operator economic care furnizează energie electrică direct către
consumatorii finali. Pentru ce cantitate de energie electrică se datorează bugetului de stat accize:
         a) 5000 Mwh de energie electrica

291.Începând cu data de 1 ianuarie 2010, pentru care din produsele supuse accizelor nearmonizate de mai jos cota de acciză devine < 0 > :
        a) articole din crystal

292.Începând cu data de 1 ianuarie 2011, pentru care din produsele supuse accizelor nearmonizate de mai jos cota de acciză devine < 0 > :
    a) pentru toate sortimentele de cafea

293.Contravaloarea marcajelor, respectiv a timbrelor şi a banderolelor utilizate pentru marcarea tutunului prelucrat şi a băuturilor alcoolice
supuse acestui regim:
        a) se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcarii

294.Pentru care din următoarele produse accizabile nu se aplică regimul de antrepozitare fiscală:
  Art. 168. - (1) Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal.
  (2) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită.
  (3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse în gospodăriile
individuale pentru consumul propriu.
  (4) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru energie electrică, gaz natural, cărbune şi cocs.


                                                             Regimul de antrepozitare
                                                                  Reguli generale


   Art. 178. - (1) Producţia şi/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a fost plătită, pot avea loc numai într-un antrepozit
fiscal.
   (2) Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea şi/sau depozitarea de produse accizabile.
   (3) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile.
   (4) Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor, atrage plata
acestora.
  (5) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) antrepozitele fiscale care livrează produse energetice către avioane şi nave sau furnizează
produse accizabile din magazinele duty free, în condiţiile prevăzute în norme.
  (6) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) micii producători de vinuri liniştite care produc în medie mai puţin de 200 hl de vin pe an.


295.Produsele supuse accizelor armonizate, deplasate între un antrepozit fiscal din România şi un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru
sunt însoţite obligatoriu de:

         a) 3 exemplare din documentul administrativ de insotire

296.Un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de combustibil pentru motor produce în lunamartie 2007 o cantitate de 100.000 tone de
astfel de produs. În aceeaşi lună, 100 de tone sunt utilizate pentru consumul parcului auto propriu, 40.000 de tone sunt livrate direct pentru
alimentarea navelor maritime şi 50.000 de tone sunt livrate direct pentru alimentarea aeronavelor. Pentru ce cantitate de combustibil pentru
motor se datorează accize de către antrepozitul fiscal producător:
          a) 100 tone

297.În luna iunie 2007, un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de combustibil pentru motor din România livrează forţelor armate
NATO, altele decât forţele armate ale României,1.000 de tone de combustibil pentru motor. De asemenea, acest antrepozit livreazăşi
forţelor armate ale României cantitatea de 10.000 de tone de combustibil pentru motor, din care 7.000 tone cu destinaţia aprovizionării
navelor fluviale militare, iar 3.000 de tone destinate utilizării drept carburant auto. Pentru ce cantitate de combustibil pentru motor datorează
accize antrepozitul fiscal:
          a) 3.000 de tone
298.Un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia de alcool etilic produce 10.000 de hl de alcool etilic rafinat, din care 2.000 de hl livrează
către un antrepozit fiscal de producţie de băuturi alcoolice din Spania, 1.000 de hl către o fabricăde medicamente din România, 7.000 de hl
pentru producţia proprie de oţet alimentar cu codul NC 2209. Pentru ce cantitate de alcool etilic datorează accize antrepozitul fiscal de
producţie de alcool etilic:
          a) .0 hl

299.Un antrepozitar autorizat pentru producţia de alcool etilic şi băuturi alcoolice spirtoase produce o cantitate de 20.000 de hl alcool etilic,
din care: 15.000 de hl îi utilizează în sistem integrat pentru producţia de băuturi alcoolice spirtoase, 1.000 de hl livrează către spitale şi
farmacii, 2.000 de hl către depozite farmaceutice, iar diferenţa de 2.000 de hl sunt utilizaţi în producţia proprie de oţet alimentar cu codul NC
2209. Pentru ce cantitate de alcool etilic datoreazăaccize antrepozitul fiscal de producţie de alcool etilic:
          a) 2.000 de hl




                                                          TVA IUNIE 2007

        300..Sunt asimilate, din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, livrărilor de bunuri efectuate cu plată, următoarele
operaţiuni:

a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate de aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au
legătură cu activitatea economică desfăşurată, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective a fost dedusă total
sau parţial; -188
                                                                                                   1
         301..O primărie din România, neînregistratăîn scopuri de TVA conform art. 153 sau 153 din Codul fiscal, achiziţionează mobilier de
birou de la o persoană impozabilă stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Polonia, în valoare de 15000 Euro. Mobilierul este transportat
de furnizor din Polonia în România. Primăria datorează TVA în România pentru achiziţia efectuată?
a da, pentm ca depaseste plafonul de achizitii intracomunitare de 10000 Euro;

           302..O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art. 153 din Codul
fiscal, livrează energie electrică prin reţeaua de electricitate către un comerciant, persoană impozabilă, stabilit în Ungaria. Din punct de
vedere al taxei pe valoarea adăugată, această livrare este considerată:

o livrare neimpozabilă în România, locul livrării fiind în Ungaria;                          190

        303..O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, achiziţionează
aparate electrocasnice din Suedia. Bunurile sunt transportate în numele furnizorului din Suedia în România şi au fost taxate în Suedia
conform regimului special pentru bunuri second-hand. Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, în România aceastăoperaţiune
reprezintă:

o livrare neimpozabilă în România, locul livrării fiind în Ungaria;-191

       304..O persoană fizică cu domiciliul în România, vinde în 15 iunie 2007 un autoturism în valoare de 30000 lei unei persoane fizice din
Ungaria. Autoturismul este transportat din România în Ungaria de către cumpărător. Autoturismul a fost achiziţionat de vânzător în urmă cu
4 luni şi a efectuat 10.000 km. Valoarea iniţială de cumpărare a fost 47600 lei, din care 7600 lei TVA aferent. I se poate rambursa TVA
persoanei raspunsul subliniat era ca da are dreptul de rambursare pentru suma de 5700 lei

da, 5700 lei; ? - cred ca este gresit. parerea mea este ca nu are drept de rambursare pt ca persoana fizica nu este impozabila
fizice care vinde autoturismul?

         305..Un transportator stabilit şi înregistrat în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art. 153 din Codul fiscal numai în
România, transportă bunuri pentru un beneficiar, persoană impozabilă stabilităîn Marea Britanie şi înregistrată în scopuri de TVA în Marea
Britanie şi în Franţa. Transportul este efectuat din România în Germania. Beneficiarul îi comunică transportatorului codul său de înregistrare
în scopuri de TVA din Franţa. Din punct de vedere al TVA, locul prestării transportului intracomunitar de bunuri realizat de prestatorul român
este:

Franţa, statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA comunicat prestatorului de către beneficiar; 193

          306..O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art. 153 din Codul
fiscal, primeşte bunuri în vederea prelucrării de la o persoană impozabilă stabilită în Italia şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea
adăugată atât în Italia, cât şi în Franţa. Prestatorului român i se comunică codul de înregistrare în scopuri de TVA din Franţa. După
prelucrare bunurile sunt expediate în Franţa. Din punct de vedere al TVA, serviciul de prelucare este:

neimpozabil în România, locul prestării fiind în Franţa, statul membru din care beneficiarul a comunicat un cod valabil de TVA,
bunurile fiind transportate în afara României după prelucrare; 194

          307.O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art. 153 din Codul
fiscal, închiriază un camion unei persoane impozabile stabilite în Bulgaria. Beneficiarul este o întreprindere mică neînregistrată în scopuri de
TVA în Bulgaria. Camionul este utilizat pentru efectuarea de servicii de transport pe teritoriul Ungariei. Din punct de vedere al TVA,
prestarea de servicii constând în închirierea camionului, este:

impozabila în România cu cota standard de 19%, statul membru unde este stabilit prestatorul; 195

          308.O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art. 153 din Codul
fiscal efectuează o livrare de echipament sportiv către o persoană impozabilă stabilită în Franţa, neînregistrată în scopuri de TVA. Bunurile
sunt transportate în Turcia de către furnizorul român, din dispoziţia cumpărătorului. Din punct de vedere al TVA, operaţiunea realizată de
furnizorul român este:

o livrare de bunuri transportate în afara Comunităţii scutită de TVA cu drept de deducere; 196

         309.O persoană parţial impozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 din Codul fiscal, beneficiază în
cursul anului 2007 de servicii constând în lucrări de demolare a unui bun imobil. Prestatorul serviciilor este o persoană impozabilă,
înregistratăîn scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. Este obligat prestatorul să aplice taxarea inversădin punct de vedere al TVA
pentru serviciile prestate?

a da, pentm ca beneficiarul este inregistrat in scopuri de TV A conform art. 153 din Codul fiscal;




        310..O persoană impozabilă mixtă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal,
efectuează un transfer de bunuri din România în Ungaria. Din punct de vedere al TVA, se cuprinde în calculul pro rata valoarea tranferului
respectiv?


    A nu;

         311..Un prestator, persoană impozabilă stabilită în România şi înregistratăîn scopuri de taxă pe valoarea adăugatăconform art. 153
din Codul fiscal, efectuează lucrări de construcţii-montaj pentru un imobil din România. Imobilul aparţine unei persoane impozabile
nestabilite şi neînregistrate în scopuri de TVA în România. Din punct de vedere al TVA, serviciile sunt:
taxabile cu cota de 19%, locul prestării fiind în România şi prestatorul având obligaţia de a emite factură cu TVA către beneficiar;
199

         312.O întreprindere mică stabilită în România, neînregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, livrează produse
accizabile din punct de vedere al TVA unei instituţii publice din Slovenia in cursul anului 2007. Produsele sunt expediate de furnizor de la
sediul din România la sediul beneficiarului din Slovenia. Care este regimul TVA aplicabil acestei operaţiuni?


        a) este 0 livrarea scutita fara drept de deducere;

          313..O persoană impozabilă stabilită în România, înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, expediază
echipamente de epurare a apei în Germania, în vederea expunerii acestora în cadrul unei expoziţii organizate în acest stat, care după trei
luni se întorc în România. Ce obligaţii îi revin din punct de vedere al TVA persoanei impozabile române?

a inscrie datele referitoare la operatiunea respectiva in registml-non tranferUtilor;



         314..O persoană impozabilă stabilită în România, înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153, vinde în anul 2007 o clădire
achiziţionatăîn anul 2005, pentru care a dedus TVA integral în momentul achiziţiei. Are persoana impozabilă obligaţia de a ajusta taxa pe
valoarea adăugată dedusă iniţial?



          315..O persoană impozabilă stabilităşi înregistrată în scopuri de TVA în România livrează un echipament unei persoane impozabile
stabilite in Polonia. Conform contractului furnizorul este obligat sa transporte echipamentul în Polonia şi să efectueze instalarea acestuia la
sediul beneficiarului. Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, acesta livrare este:



          316..O persoană impozabilă stabilită în România, înregistratăîn scopuri de taxă pe valoarea adăugată, achiziţionezăîn anul 2007 un
calculator în valoare de 3570 lei din care 570 lei TVA aferentă. Persoana impozabilă deduce integral taxa pe valoarea adăugată la data
achiziţiei. În anul 2010 casează respectivul mijloc fix. Este obligată persoana respectivă, la data casării, să ajusteze taxa pe valoarea
adăugată dedusă iniţial?
         A nu, pentm ca taxa de ajustat este nesemnificativa, fiind mai mica de 1009. lei.


         317..O persoană impozabilă stabilită în Austria efectuează în România lucrări de construcţii montaj pentru un beneficiar – persoană
fizică. Ce obligaţii îi revin prestatorului austriac din punct de vedere al TVA?

a trebuie sa se inregistreze in Romania in scopuri de TV A, direct sau prin reprezentant fiscal si sa factureze operatiunea cu TV A



         318..O persoană impozabilă stabilităşi înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal efectuează o
livrare de bunuri către o persoană care îi comunică un cod valid de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru. Bunurile sunt
transportate din România întrun alt stat membru. Această operaţiune reprezintă, din punct de vedere al TVA:

o livrare intracomunitară de bunuri scutită de TVA; 206

          319..O persoană impozabilă stabilită în Franţa, înregistrată în scopuri de TVA în statul respectiv, prestează servicii de arhitectură
pentru un imobil ce se va construi în România. Beneficiarul este o persoană impozabilă stabilităîn România. Pentru realizarea acestor
servicii prestatorul francez achiziţioneză pe teritoriul României o serie de bunuri şi servicii. Acestea sunt facturate de furnizori/prestatori cu
TVA 19%. Poate persoana impozabilă din Franţa să recupereze taxa pe valoarea adăugată achitată în România?


         ) a, taxa i se va rambursa de catre autolitatile fiscale din Romania conform prevederilor legale;

          320..O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal (A) primeşte
bunuri mobile corporale în vederea prelucrării de la o altăpersoană impozabilă stabilită în România (B). Întrucât nu dispune de resursele
necesare pentru a efectua prelucrarea bunurilor, expediază bunurile în Ucraina pentru a fi prelucrate. După prelucrare A reimportă bunurile
în România şi facturează serviciile de prelucrare către B - beneficiarul român. Cum va factura din punct de vedere al TVA aceste prestări de
servicii A?

         A cu TV A 19%, loeul prestalii considerandu-se a fi in Romania;



        321..Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugatăîn cazul unui import de bunuri intervin:

la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea taxelor vamale, agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca
urmare a unei politici comune, în cazul în care bunurile respective sunt supuse acestor taxe; 209




        322..O persoană impozabilă stabilită în Canada presteazăservicii electronice către o persoanăjuridică neimpozabilă stabilită în
                                                             1
România, înregistratăîn scopuri de TVA conform art. 153 numai pentru achiziţiile intracomunitare efectuate. Prestatorul a optat pentru
aplicarea regimului special pentru persoane impozabile nestabilite care presteazăservicii electronice persoanelor neimpozabile, obţinând un
cod de înregistrare special în scopuri de TVA în Marea Britanie. Care este regimul TVA aplicabil serviciilor prestate către beneficarul român?
         locul prestarii este in Romania, obligatia platii revenindu-i prestatorului, care insa va achita TV A in Marea
           Britanie pe baza decontului special de taxa;


          323..O persoană juridică neimpozabilă stabilită în România importă bunuri din Statele Unite ale Americii, pe care le pune în liberă
circulaţie în Belgia, statul pe teritoriul cărora bunurile au intrat în Comunitate, şi le transportădin acest stat membru în România. Din punct de
vedere al taxei pe valoarea adăugată, valoarea importului respectiv se cuprinde în plafonul de achiziţii intracomunitare în România?


t1i) da, deoarece operatiunea este asimilata unei achizitii intracomunitare;

         324..O persoană impozabilă stabilită în România, înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, construieşte o
clădire în Grecia. Beneficiarul său este o persoană impozabilă înregistrată pentru scopuri de TVA în Grecia. Din punct de vedere al TVA, au
locul prestarii în România serviciile realizate de prestatorul din România?

nu , întrucât serviciile legate de bunul imobil au locul prestarii la locul unde este situat bunul imobil; 212




        325..Compania A, stabilităşi înregistratăîn scopuri de TVA în Franţa, vinde bunuri companiei B, din România, stabilităşi înregistrată
în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal. Bunurile sunt transportate din Franţa în România de către furnizor, iar
cumpărătorul îi comunică furnizorului codul său de înregistrare în scopuri de TVA din România. Consideraţi că are loc o operaţiune
impozabilă în România din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată?




       326..O persoană impozabilă stabilită în România, înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, caseazăîn anul
2007 un imobil achiziţionat în anul 2005, pentru care la momentul achiziţiei a dedus TVA integral. Ce obligaţii referitoare la taxa pe valoarea
adăugată îi revin?



     , a)nu are obligatia de a colecta TV A si nici de aajusta taxa dedusa initial;


         327..O societate de avocatură stabilităîn România (A), persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din
Codul fiscal, furnizează servicii de avocatură pentru o persoană impozabilă stabilităîn Italia, neînregistrata in scopuri de TVA. Din punct de
vedere al TVA, au locul prestării în România serviciile realizate de compania A?




         328..Se primesc bunuri din Ucraina în România în vederea prelucării de către o companie A, persoană impozabilă înregistratăîn
scopuri de TVA în România. Bunurile sunt plasate în regim vamal de perfecţionare activă, iar dupăprelucare sunt reexportate în Ucraina. Se
aplică o scutire de TVA cu drept de deducere pentru serviciile de prelucrare realizate de compania A din România?



        329..Un transportator A, stabilit în Franţa şi nestabilit în România, transportă bunuri din Franţa în România pentru un beneficiar B,
persoană impozabilă română, înregistrată în scopuri de TVA. B îi comunică lui A codul său de înregistrare în scopuri de TVA din România.
Din punct de vedere al TVA, transportul intracomunitar realizat de A are locul prestarii:



         330..O casă de expediţii stabilită în România (A) şi înregistratăîn scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, transportă bunuri
din România în Germania pentru un beneficiar (B), persoanăimpozabilă stabilită în România care îi comunică codul său de înregistrare în
scopuri de TVA din România pentru acest transport intracomunitar. Bunurile nu se aflăîn regim vamal suspensiv. Casa de expediţii va
factura cu cota de 19% acest transport intracomunitar pentru beneficiarul său din România?




          331..O agenţie de turism stabilită în România vinde un pachet de servicii turistice unei persoane fizice române. Pachetul cuprinde
servicii de cazare şi restaurant prestate în Grecia şi în Turcia. Datorează agenţia de turism TVA în România?

da~oreaza TV A in Romania numai pentru partea din marja sa de profit afere~serviciilor prestate in Grecia'

        332..O agenţie de turism stabilităîn România vinde un pachet de servicii turistice unei persoane fizice stabilite în Rusia. Pachetul
cuprinde servicii de cazare şi restaurant prestate în România. Care este regimul TVA aplicabil de agenţia de turism?


       a. aplica TVA numai pe marja sa de profit conform regimului sau special pentru agentiile de turism



        333..O persoană impozabilă A stabilităşi înregistratăîn scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, primeşte
pentru reparare un utilaj din Polonia de la B, o companie stabilităşi înregistratăîn scopuri de TVA în Polonia. După reparare, utilajul este
transportat în Ungaria. B îi comunică lui A codul său de înregistrare în scopuri de TVA din Polonia. Din punct de vedere al legislatiei privind
TVA are locul prestarii în România serviciul de reparare realizat de A?



        334..Un furnizor A, stabilit şi înregistrat în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, încheie un contract de
livrare a unui utilaj în Belgia cu compania B, stabilităşi înregistratăîn scopuri de TVA în Belgia. În contract se stipulează că A face instalarea
utilajului în Belgia. Cum calificaţi în România această operaţiune din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată?



        335..O mică întreprindere neînregistrată în scopuri de TVA este beneficiara unui transport de bunuri care începe în Franţa şi se
terminăîn România. Transportatorul este o persoană stabilităşi înregistrată în scopuri de TVA în Italia. Are locul prestarii in Romania acest
transport din punct de cedere al TVA?



         336.O persoană impozabilă stabilitădin punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată în Franţa prestează, de la un sediu fix din
Luxemburg, unei persoane impozabile stabilite în România servicii constând în punerea la dispoziţie de personal. În acest caz, locul prestării
de servicii, din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, este considerat a fi:




          337..O persoană impozabilă stabilita în România şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugatăconform art. 153 din Codul
fiscal, încheie un contract de livrari de bunuri cu o persoanăimpozabilă stabilităîn Anglia. La cererea beneficiarului şi conform relaţiilor
contractuale privind transportul bunurilor, furnizorul din România expediază bunurile la depozitul clientului din India. Operaţiunea
desfăşurată de persoana impozabilă română reprezintăîn România, din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată:



          338..O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistratăîn scopuri de taxă pe valoarea adăugatăconform art. 153 din Codul
fiscal, încheie un contract de livrare de bunuri cu o persoanădin SUA. La cererea beneficiarului şi conform relaţiilor contractuale privind
transportul bunurilor, acestea sunt transportate de furnizorul din România la un depozit din Ungaria al beneficiarului. Această operaţiune
reprezintă în România, din punct de vedere al TVA:



        339..Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată pentru o livrare de bunuri cuprinde:




        340..Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, sunt considerate bunuri de capital, pentru care se ajustează taxa
deductibilă în condiţiile legii:



        341..Nu este deductibilă taxa pe valoarea adăugată:



          342..O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugatăconform art. 153 din Codul
fiscal, încheie un contract de livrări de bunuri cu o persoanăimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA în Bulgaria. Conform relaţiilor
contractuale, bunurile sunt puse la dispoziţia clientului la sediul furnizorului din România, urmând a fi transportate în Ungaria de către
persoana impozabilă din Bulgaria. Operaţiunea realizată de persoana impozabila stabilităin România reprezintă, din punct de vedere al TVA:




       343..În cazul serviciilor furnizate pe cale electronică, prestate de către o persoană de la sediul sau fix din Japonia, unei persoane
neimpozabile stabilită în România, din punct de vedere al TVA, prestarea respectivă reprezintă o operaţiune care:



        344..O persoană impozabilă obligată la plata taxei pe valoarea adăugatăpentru o achiziţie intracomunitarăde bunuri în România,
care este taxabilă, în cazul în care nu se află în posesia facturii emise de furnizor are obligaţia să emită o autofactură:

        15 zile



        345..În cazul unor servicii constând în consultanţă juridică, prestate de la sediul fix din Italia al unei persoane impozabile înregistrate
în scopuri de TVA în Germania, unei persoane neimpozabile din România, această prestare reprezintă, din punct de vedere al TVA, o
operaţiune care:



         346..O persoană impozabilă din România achiziţioneaza un calculator şi deduce parţial taxa aferentă. Ulterior, persoana impozabilă
utilizează calculatorul în scopuri personale care nu au legătură cu activitatea sa economică. Această operaţiune reprezintă, din punct de
vedere al TVA:




        347.O companie, A, persoană impozabilă stabilităşi înregistratăîn scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal,
este angajatăde o altă persoană impozabilă B stabilită în Franţa şi înregistratăîn scopuri de TVA în Franta şi în Italia, să-i găsească un
prestator care să-i repare calculatoarele la sediul său din Franţa. A găseste un prestator stabilit şi înregistrat în scopuri de TVA în România.
B îi comunică lui A codul său de TVA din Italia. Pentru acest serviciu A îi facturează lui B un comision. Din punct de vedere al TVA este locul
prestării acestui serviciu de intermediere în România?


         348.Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, livrările intracomunitare de bunuri din România reprezintă:
livrări de bunuri care sunt expediate sau transportate din România în alt stat membru de către furnizor sau de către persoana către
care se efectuează livrarea, ori de altă persoană în contul acestora; 236



          349.O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art. 153 din Codul
fiscal, prestează unei societăţi impozabile înregistrate în scopuri de TVA numai în Austria servicii constând în expertize asupra unor bunuri
mobile corporale. După efectuarea expertizei, societatea din România transmite raportul conţinând concluziile finale ale expertizei şi bunurile
expertizate clientului din Austria. Serviciile constând în expertize asupra bunurilor mobile corporale reprezintădin punct de vedere al TVA o
operaţiune care:



         350.O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal,
achiziţioneazăde la o persoană neimpozabilă din Slovenia un mijloc de transport care nu este considerat nou din punct de vedere al TVA.
Această operaţiune, din punct de vedere al TVA:



         351.O societate “A”, persoană impozabilă stabilită în România şi înregistratăîn scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal,
care nu a obţinut certificatul de amânare de la plata taxei pe valoarea adăugată, realizează în România un import de bunuri de la o societate
“B” din Egipt în valoare de 100.000 lei. Din punct de vedere al TVA, societatea “A” trebuie să:




          352.O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal,
presteazăservicii de marketing pentru o întreprindere mică stabilită în Cehia, neînregistratăîn scopuri de TVA în acest stat, dar înregistrată în
Italia. Care este regimul TVA aplicabil acestor servicii ?



          353..O persoană impozabilă stabilită în Bulgaria livrează gaze naturale prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale către o
persoană juridică neimpozabilă stabilită în România, care utilizeazăgazele naturale pentru consum propriu în România. Din punct de vedere
al taxei pe valoarea adăugată, această livrare este considerată:



        354.Perioada de ajustare a taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital achiziţionate după data aderării
este:

perioada de amortizare fiscală; 242

        355.O societate de construcţii stabilităşi înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, construieşte
un bun imobil în Ungaria, pentru un beneficiar din Franţa neînregistrat in scopuri de TVA. Care tratamentul fiscal în România, din punct de
vedere al TVA, al serviciilor prestate de societatea de construcţii:

o prestare de servicii impozabilă în România, prestatorul fiind stabilit în România; 243




          356..Persoana impozabilă cu regim mixt este, din punct de vedere al legislaţiei privind TVA, persoana impozabilă înregistrată ca
plătitor de taxă pe valoarea adăugată care realizeazăurmătoarele tipuri de operaţiuni:

operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată; 244

         357.O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art. 153 din Codul
fiscal presteazăservicii de întreţinere utilaje de construcţii pentru altă persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de
taxă pe valoarea adăugată conform art. 153 din Codul fiscal, care se află în stare de faliment declarată prin hotărâre definitivăşi irevocabilă.
Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, această prestare:



        358..O persoană fizică, care nu are calitatea de persoană impozabilă, domiciliată în România, achiziţionează în anul 2007 un mijloc
de transport nou, în sensul taxei pe valoarea adăugată, de la o persoană impozabilă stabilităşi înregistrată în scopuri de taxăpe valoarea
adăugată în Franţa. Mijlocul de transport este transportat de la un depozit al furnizorului din Italia în România. Achiziţia mijlocului de
transport, din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, este:



          359.O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art. 153 din Codul
fiscal, realizează lucrări de reparaţii pentru un bun expediat din Ungaria în România. Beneficiarul lucrărilor de reparaţii comunică
prestatorului român codul de înregistrare în scopuri de TVA din Ungaria. După reparare bunurile sunt exepediate de prestator, la solicitarea
beneficiarului, în afara Comunităţii. Din punct de vedere al TVA, prestarea de servicii constând în repararea bunurilor, este:




        360.Cota de TVA aplicabilă pentru o achiziţie intracomunitarăde bunuri impozabilă în România este :

 cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea
taxei : 248




       361.Compania A, persoana impozabilă stabilităşi înregistrată în România în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal,
cumpără bunuri de la compania B, persoană impozabilă stabilităşi înregistrată în scopuri de TVA în Italia. Compania A transmite codul său
de TVA din România furnizorului B. Bunurile sunt transportate de furnizorul B din Italia în România. Operaţiunea realizată de compania A din
România reprezintă din punct de vedere al TVA:



         362.O persoană impozabilă stabilită în România ia fiinţă la data de 1 iulie a anului 2007. La înfiinţare declară că va realiza o cifră de
afaceri anuală inferioară echivalentului în lei a plafonului de 35.000 Euro şi solicităaplicarea regimului special de scutire pentru
întreprinderile mici. La data de 25 septembrie 2007 cifra de afaceri obţinută de această persoanăatinge echivalentul în lei a
17.500 Euro. Ce obligaţii din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată îi revin persoanei impozabile respective?



        363.Un constructor (A) stabilit şi înregistrat în scopuri de TVA în Italia, neînregistrat în scopuri de TVA şi nestabilit în România,
prestează servicii de arhitecturăpentru un imobil situat în România. Beneficiarul serviciilor este compania B, stabilităşi înregistrată în scopuri
de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal. Cine este persoana obligatăla plata taxei pe valoarea adăugată în România pentru
aceste servicii?

compania B, fiind servicii legate de un bun imobil situat în România, prestate de un prestator nestabilit şi neînregistrat în scopuri
de TVA în România; 251

        364.. O persoană impozabilă stabilităşi înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, ia în leasing
mijloace de transport de la o companie B, stabilităşi înregistratăîn scopuri de TVA în Germania. Este impozabil din punct de vedere al taxei
pe valoarea adăugatăîn România acest serviciu?

nu, este impozabil în Germania, acolo unde este stabilit prestatorul; 252

          365.Compania A, stabilităşi înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, prestează în România
servicii de descărcare a bunurilor dintr-un camion care a sosit din Italia, pentru transportatorul B, persoana impozabilă stabilităşi înregistrată
în scopuri de TVA în Italia. B îi comunică lui A codul său de TVA din Italia. Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, locul prestării
serviciilor este în România?

nu, locul prestării este în Italia, fiind servicii accesorii unui transport intracomunitar, pentru care beneficiarul a transmis un cod de
TVA din Italia; 253

              366..O companie A, persoană impozabilă stabilităşi înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul
fiscal, presteazăservicii de intermediere a unui transport intracomunitar de bunuri care începe din România şi se încheie în Belgia, pentru
compania B, persoană impozabilă stabilităşi înregistrată în Franţa în scopuri de TVA. B comunicălui A codul său de înregistrare în scopuri
de TVA din Franţa. Consideraţi că, din punct de vedere al TVA, serviciul de intermediere a transportului intracomunitar are locul prestării în
România ?




          367..O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugatăconform art. 153 din Codul
fiscal execută lucrări de construcţii-montaj pentru o instituţie publică neînregistratăîn scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art. 153
din Codul fiscal, în contractul dintre părti stabilindu-se că decontarea lucrărilor se face după acceptarea de către beneficiar a situaţiilor de
lucrări. Când intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru respectivele lucrări?




        368.Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată nu cuprinde:

rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor; 256

        369..Constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, în sensul taxei pe valoarea adăugată:

orice distribuire de bunuri din activele unei societăţi comerciale către asociaţii sau acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri
legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a societăţii, dacă taxa pe valoarea adăugată a fost dedusă total sau parţial. 257

        370.Care este regimul, din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, pentru livrarea bunurilor aflate în regim de antrepozit
        vamal:

este scutită de TVA cu drept de deducere; 258
         371.Nu constituie prestare de servicii impozabilă din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată:

serviciile prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie, de către persoana care a efectuat iniţial livrarea de bunuri sau
prestarea de servicii; 259

         372..O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art. 153 din Codul
fiscal a achiziţionat în cursul anului 2005 o clădire nefinalizatăsituată pe teritoriul României. Clădirea a fost finalizatăşi pusă în funcţiune în
noiembrie 2006. În luna mai a anului 2007 persoana respectivă vinde clădirea unei persoane fizice române. Care este regimul aplicabil din
punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată pentru vânzarea clădirii?



         373..O persoană impozabilă stabilită în România şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugatăconform art. 153 din Codul
fiscal execută în cursul anului 2007 lucrări de construcţiimontaj pentru o altă persoană impozabilă stabilită în România şi înregistratăîn
scopuri de taxă pe valoarea adăugatăconform art. 153 din Codul fiscal. Conform contractului încheiat între părţi, pentru lucrările executate
se constituie garanţii de bună execuţie. De asemenea, prestatorul se obligăsă remedieze orice deficienţe apărute în cursul unei perioade de
2 ani începând cu data recepţiei definitive a lucrărilor. La ce data intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru garanţiile de bună
execuţie constituite conform contractului?



        374..O persoană impozabilă stabilităîn Marea Britanie şi înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugatăîn statul respectiv
furnizeazăîn cursul anului 2007 programe informatice software standard unei bănci stabilite în România, neînregistrată în scopuri de taxă pe
                                                                                            1
valoarea adăugată conform art. 153 din Codul fiscal, dar inregistrată conform art. 153 din Codul fiscal pentru achiziţiile intracomunitare
efectuate. Programele sunt furnizate pe dischetă, fiind transportate din Marea Britanie în România de către furnizor. Ce obligaţii privind
plata taxei pe valoarea adăugată îi revin băncii?




        375. Pentru livrări de bunuri efectuate în baza unui contract de consignaţia, faptul generator al taxei pe valoarea adăugată intervine:

la data la care consignatarul devine proprietarul bunurilor; 263




                                                 ACCIZE – IUNIE 2007

         ~ 1. Accizelcombinata dintr-o acciza specifica §i 0 acciza procentuala se practica in cazul:
                  a. tigaretelor;
                    b. tigarilor ~t \igarilor de foi;
                    c. energiei electrice;
                    d. kerosenului;
                    e. carbunelui;
                    f. cocsului.



           2. Pre\ul de vanzare cu amanuntul maxim declarat de producator sau de importator se utilizeaza ca element:de
           calcul al accizei pentru:
                    a tigarete;
                    b. tigari ~i tigari de foi;
                    c. tutun destinat fumatului;
                    d. motorina;
                    e. pacura;
                    f. benzina fara plumb.


           3. Un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de prod use energetice produce 10.000 tone de pacura din
           care:
           - 3.000 de tone sunt livrate direct catre Ambasada Frantei;
           - 2.000 de tone sunt livrate catre 0 centrala termica pentru productia combinata de energie electrica ~i
           termica;
           - 1.000 de tone sunt utilizate drept combustibil pentru lncalzire In incintaantrepozitului fiscal.
Pentru ce cantitate de pacura se datoreaza bugetului de stat accize de catre antrepozitul fiscal producator de
pacura?
      a 1.000 tone;
        b. 3.000 tone;
        c. 2.000 tone;
        d. 4.000 tone;
        e. 6.000 tone;
        f. 10.000 tone.



4. Un antrepozit fiscal autorizat in Romania pentru produc\ia de alcool etilic ca materie prima, realizeaza in luna
mai 2007 a cantitate de 30.000 hi alcool pur, din care:
- 10.000 hi alcool pur sunt livrati In regim suspensiv catre un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de
bauturi spirtoase din Ungaria;
- 10.000 hI alcool pur sunt utilizati de catre producator la obtinerea de alcool sanitar;
- 10.000 hi alcool pur raman In stoc.
Pentru ce cantitate de alcool etHic pur se datoreaza accize avand In vedere faptul ca pe exemplarul
documentului administrativ de insotire returnat din Ungaria antrepozitul fiscal primitor a Inscris la rubrica
aferenta cantitatii primite 7.000 hi alcool etilic pur:
        a. 3.000 hi alcool etHic pur;
          . 13.000 hi alcool etilic pur;
        c. 23.000 hi alcool etHic pur;
        d. 17.000 hi alcool etHic pur;
        e. 20.000 hi alcool etilic pur;
        f. 27.000 hi alcool etilic pur.


5. in cazul produselor supuse accizelor armonizate, faptul generator al acci~elor iI reprezinta:
         a. momentul procduceii pe teritoriul comunitar sau momentul importului in acest teritoriu;
           . momentul eliberarii pentru consum;                                      -
         c. momentul cand se constata pierderi sau Iipsuri de prod use accizabile;
         d. momentullivrarii In regim suspensiv catre un antrepozit fiscal;
         e. momentullivrarii catre un operator inregistrat dintr-un alt stat membru;
h.
g.
i.
 6. Codul de accize se atribuie de autoritatea fiscala centrala:
       a persoanelor inregistrate ca antrepozitari autorizati, antrepozitelor fiscale ~i persoanelor
            inregistrate ca opera tori inregistrati pentru praduse supuse accizelor armonizate;
        b. comercianti1or angro de produse supuse accizelor armonizate;
        c. comerciantilor en detail de produse supuse accizelor armonizate;
        d. importatorilor de produse supuse accizelor armonizate din afara teritoriului comunitar;
        e. persoanelor inregistrate ca operatori neinregistrati pentru produse supuse accizelor armonizate;
        f. comerciantilor angro ~i comerciantilor en detail de prod use supuse accizelor armonizate.


7. Un antrepozit fiscal autorizat in Romania pentru productia de benzine ~i motorine Iivreaza in luna iunie 2007
urmatoarele cantitati de motorina destinate utilizarii drept combustibil pentru incalzire: 40b tone catre Spitalul
Fundeni, 200 tone catre liceul Ion Creanga, 200 tone catre Caminul de batrani Darvari, iar 0 cantitate de 100 de
tone de motorina este utilizata drept combustibil pentru Tncalzire in incinta antrepozitului fiscal de productie.
Pentru ce cantitate de motorina se datoreaza bugetului de stat accize:
      (a 100 tone;
      B 300 tone;
        c. 900 tone;
        d. 500 tone;
        e. 600 tone;
        f. 200 tone.



8. Un antrepozit fiscal autorizat in Romania pentru praductia de vinuri lini§tite, vinuri spumoase si distilat de
vin, efectueaza in luna iunie 2007 urmatoarele operatiuni:
- 2.000 hi de vin spumos ii livreaza catre reteaua comerciala;
- 1.000 hi de vin lini§tit Ii livreaza catre un alt antrepozit fiscal autorizat pentru productia de vermut;
- 3.000 hi de vin lini§tit ii pastreaza pentru operatiunea de invechire in vederea obtinerii de distilat de vin.
Pentru_c,e cantitate de vinuri se datoreaza bugetului de stat accize:
        (l 2.000 hi de vin spumos;
          b. 6.000 hi de vinuri lini§tite §i spumoase;
          c. 3.000 hi de vin Iini§tit;
          d. 5.000 hi de vinuri lini§tite §i spumoase;
          e. 4.000 hi de vin lini~tit;
          f. 1.000 hi de vin lini~tit.


9. Un antrepozit fiscal de produse supuse accizelor armonizate, poate functiona numai in baza autorizatiei
valabile,{e~ise de:
            a autoritatea fiscala centrala;
           b . autoritatea vamala;
         c. autoritatea fiscala teritoriala;
         d. Oficiul Registrului Comertului;
         e. Ministerul Mediului ~i Dezvoltarii Durabile; f.
         Agentia Nationala de Administrare Fiscala.


10. Incepand cu 1 ianuarie 2007, in cazul produselor supuse accizelor armonizate pentru care acciza este
stabilita in echivalent euro, cursul de schimb leu/eura pe baza caruiase determina acciza in lei este acela~ir
            a . pe durata unui an calendaristic;
          b.pe 0 perioada de 6 luni consecutive dintr-un an calendaristic; . pe a
          perioada de 3luni consecutive dintr-un an calendaristic; .
          c.pe durata unei luni;
          d.pe 0 perioada de 2 luni consecutive dintr-un an calendaristic;
          e.. pe 0 perioada de 4 luni consecutive dintr-un an calendaristic.
! 11. Care din urmatoarele produse intra Tn categoria produselor supuse accizelor armonizate:

           a benzine §i motorine;
           b. sucuri §i bauturi racoritoare nealcoolice;
           c. bijuterii din argint;
           d. autovehicule;
           e. aparate foto;
           f. cuptoare cu microunde.


  12. Momentul exigibilitatii accizei Tn cazul produselor supuse accizelor nearmonizate achizitionate din
  teritoriuj.,~omunitar de catre operatorii economici din Romania, intervine:
             a momentul receptionarii produselor;
             b. la data Inregistrarii declaratiei vamale de import;
             c. la data livrarii produselor pe piata romaneasca;
             d. la data acordarii produselor ca dividende;
             e. anticipat momentului achizitiei;
             f.  la data acordarii prod use lor ca plata Tn natura.


   13. Pre~derile privind accizarea nu se aplica Tn cazul:
        U/ produselor energetice utilizate in alte scopuri decat in calitate de combustibili pentru motor sau
                pentru incalzire;
            b. produselor energetice utilizate drept carburant in incinta antrepozitului fiscal de productie de
                produse energetice;                                                      .
            c. produselor energetice utilizate drept combustibil pentru incalzlre in incinta antrepozitului fiscal
                de productie de prod use energetice;                                   .
            d. energiei electrice utilizate pentru ifuminatul propriu al producatorului de energie electrica;
            e. gazului natural distribuit catre operatorii economici Tn calitate de consumatori finali;
            f.   oricarui produs utilizat ca aditiv pentru a cre§te volumul final al combustibilului pentru motor.


  14. Pentru carbune §i cocs, acciza devine exigibila:                                                      .
       / [.,.a! la momentullivrarii acestor prod use de catre companiile de extractie §i respectiv de productie;
              b. la momentul receptiei acestor prod use de catre utilizatori;
              c. anticipat momentului livrarii acestor prod use de catre companiile de extractie §i respectiv de
                   productie;
              d. la momentul facturarii catre consumatorii finali;
              e. cand se constata pierderi in reteaua de transport §i distributie;
              f.    la momentul consumului de c~Hre consumatorul final.


   15. in cazul produselor supuse accizelor nearmonizate se percep accize specifice exprimate in echivalent
  euro peQtp:!I            .
         aY." cafea verde, cafea prajita, inclusiv cafea cu Tnlocuitori, cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea
         solubila;         .
            b. bijuterii din aur §i/sau din platina, cu exceptia verighetelor;
            c. articole din cristal;
            d. iahturi;
            e. parfumuri;
            f.   confectii din blanuri naturale, cu exceptia celor de iepure, oaie, capra.


   16. Titlul VII - "Accize §i alte taxe speciale" din Codul fiscal prevede ca tutunurile, prelucrate confiscate ori
   intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului ale caror sortimente nu se .regasesc in nomenclatorul de
   fabricatie al antrepozitarului autorizat sau Tn nomenclatorul de achizitii al operatorului inregistrat sau al
   impo~~r~lui, se predau de catre organul care a dispus confiscarea, pentru distrugere, antrepozitarilor
   auto.ptJji ~ntru prooductia de tutun prelucrat a caror cota de piata reprezinta:
                a peste 5%;                                                                 ~
             b.peste 2%;                                                                     .
             c. peste 7%;
             d. peste 10%;
             e. peste 15%;
             f.   peste 20%.


                                                           3
17. In cazul produselor supuse accizelor nearmonizate, provenite din teritoriul comunitar, baza de \
impoz~~)pentru calculul accizei procentuale 0 reprezinta:
     a preturile de achizitie;
                                                                                                    \
        b. preturile de livrare, mai putin accizele;
        c. preturile de livrare, inclusiv accizele;
        d. valoarea in vama, plus taxele vamale;
        e. valoarea In vama, mai putin taxele vamale;
        f. valoarea in vama la care se adauga taxele vamale ~i alte taxe speciale.


18. Incepand cu d?ta de 1 ianuarie 2010, pentru care din produsele supuse accizelor nearmonizate de mai jos
cota de acciza devine < 0 > :
       a' articole din cristal;
           b. arme ~i arme de vanatoare, altele decat cele de uz militar;
           c. ambarcatiuni pentru agrement;
           d. confectii din blanuri naturale, cu exceptia celor de iepure, oaie ~i capra;
           e. produse de parfumerie;
           f. motoare destinate ambarcatiunilor pentru agrement.


19. in le~islatia nationala, acciza pentru bere este exprimata In echivalent euro pe:
          a hl/1 grad Plato;        .
         b.hi de alcool pur;                                                 ..
          c. 1.000 de Iitri de produs;
          d. hi de produs;
          e. tona;
          f. hI! 1 grad alcoolic.


20. Nivelul accizei minime la tigarete se stabile~te prin ordin al ministrului economiei ~i finantelor in functie de
evo~accizei a:erente tigaretelor din categoria de pret cea mai vanduta astfel:
       a semestnal;
          b. trimestrial;
          c. lunar;
          d. anual;
          e. la solicitarea producatorilor ~i importatorilor de tigarete;
          f. ori de cate ori intervin modificari in categoria de pret cea mai vanduta.


21. Berea fabricata de persoana fizica In gospodaria individuala ~i consumata de catre aceasta ~i membrii
familie~aJe, cu conditia sa nu fie vanduta, este:
       a . exceptata de la plata accizei;
          b. scutita de la plata accizei In limita unei cantit<'3ti de 100 litrilan;
          c. supusa unei accize de 50% din cota standard a accizei aplicata berii;
          d. garantata la plata accizei;
          e. supusa accizei la data cand berea este consumata; 1.
          supusa ac.cizei la data cand berea este prod usa.


22. Un antrepozit autorizat pentru depozitarea de bauturi spirtoase din Romania prime~te 3.000 de sticle de
vodca de la un antrepozit fiscal autorizat pentru productia de bauturi spirtoase'din Olanda. Din aceasta
cantitate. 500 de stide de vodca sunt comercializate catre 0 unitate de alimentatie publica din Romania, 300
de sticle sunt comeiclalizate catre Ambasada Rusiei la Bucure~ti, iar 100 de stide se sparg In incinta
antrepozitului datorita unei depozitari defectuoase. Pentru ce cantitate de vodca datoreaza bugetului de stat
acciz~~tr-epOZitul autorizat pentr~ depozitare de bauturi spirtoase din Romania:
     a 600 de stlcle de vodca;
       '-:tJ. 800 de sticle de vodca;                                            ~
           c. 300 de sticle de vodca;
           d.100 de stide de vodca; e.
           900 de sticle de vodca; 1.
           400 de sticle de vodca.
       /
,I.:


23. Un producator de energie electrica din Romania utilizeaza 10.000 de Mwh de energie electrica pentru mentinerea propriei
capacitati de a produce energie electrica, iar 5.000 de Mwh de energie electrica sunt utilizati pentru iluminatul propriu al
producatorului. De asemenea, 0 cantitate de 30.000 de Mwh de energie electrica sunt livrati catre un operator economic care
furnizeaza energie electrica direct catre consumatorii finali. P~u ce cantitate de ener.gie elec~rica se datoreaza bugetului de stat
accize:
       a./5.000 Mwh de energle electnca;
       I b. 15.000 Mwh de energie electrica;
          c. 45.000 Mwh de energie electrica;
          d. 30.000 Mwh de energie electrica;
          e. 10.000 Mwh de energie electrica;
          f. 40.000 Mwh de energie electrica.


24. Contravaloarea marcajelor, respectiv a timbrelor ~i a banderole lor utilizate pentru marcarea tutunului prelucrat si a
bauturilor alcoolice supuse acestui regim:
               a. se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcarii;
         b. se suporta de catre operatorul economic care are dreptul de a marca produsele supuse acestui regim;
         c. se suporta de catre C.N. Imprimeria Nationala SA;
         d. se asigura de la bugetul de stat din valoarea TVA aferenta produselor accizabile supuse marcarii;
        --e. se suporta din bugetul Ministerului Economiei 1ii Finantelor;
        f. se suporta din contributia datorata pentru finantarea unor cheltLiieli de sanatate.


25. Produsele supuse accizelor armonizate, deplasate intre un antrepozit fiscal din Romania ~i un antrepq.~iscal dintr-un alt stat
membru sunt insotite obligatoriu de:
a.. 3 exemplare din documentul administrativ de insotire;
          b. 5 exemplare din documentul administrativ de insotire;
          c. 2 exemplare din documentul administrativ de insotire;
          d. un exemplar din documentul administrativ de insotire 1ii un exemplar din documentul de insotire simplificat;
          e. 4 exemplare din documentul administrativ de insotire;
          f. 3 exemplare din documentul administrativ de insotire ~i doua exemplare din documentul administrativ unic.




                                                                                                                                 19
                   COD PROCEDURA FISCALA IUNIE 2007
376. .Care informaţii nu fac parte din categoria informaţiilor considerate a fi secret fiscal?
a) lista contribuabililor inactivi;

377..Când produce efecte actul administrativ fiscal emis de organul fiscal competent?
a) din momentul în care este comunicat contribuabilului;

378.Care este actul administrativ fiscal prin care se stabileşte suma aprobată la rambursare?
a) decizia de rambursare sau decizia de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare stabilite de inspecţia fiscală, după caz;


379.Ce operaţiuni se declară prin Declaraţia recapitulativă (formular 390 VIES)?
livrari, achizitii intracomunitare

380..Care este efectul neprezentării, de către persoana impozabilă, în termenul stabilit de organul fiscal, a documentelor
solicitate pentru efectuarea analizei documentare, în cadrul procedurii de soluţionare a solicitărilor de rambursare?
a) încadrarea în gradul de risc fiscal mare şi soluţionarea cu inspecţie fiscală anticipată;

381..Care este actul administrativ fiscal prin care se corectează erorile materiale din deconturile de TVA?
a) decizia de corectare;

382.Declaraţia recapitulativă (formular 390 VIES) întocmită eronat poate fi corectată?
DA rectificativa



383.Este sancţionată depunerea cu întârziere a Declaraţiei recapitulative (formular 390 VIES)?
 50-1500 PF 500-10000 PJ

384..Care este procedura de soluţionare aplicabilă în cazul deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare
depuse după expirarea termenului legal de depunere?

a) nu se supun soluţionării şi persoanele impozabile au obligaţia preluării sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare;

385 .Unde se depune cererea de înregistrare a domiciliului fiscal, în cazul în care acesta este diferit de domiciliul sau sediul
social?
a) la organul fiscal în a cărui rază teritorială urmează a se stabili domiciliul fiscal;

386. Ce se înţelege prin domiciliul fiscal pentru asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică ?
a) sediul acestora sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală;

387. Ce se înţelege prin domiciliu fiscal pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau
exercită profesii libere?
a) sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală;

388. Pe baza cărui document depus de contribuabil, organul fiscal eliberează certificatul de înregistrare fiscală?
a) pe baza declaraţiei de înregistrare fiscală, depusă potrivit prevederilor legale;


389. Care este actul administrativ prin care nu se stabilesc sume de plată sau de rambursat şi se asimilează deciziei de
impunere?
a) decizia referitoare la bazele de impunere;

390. În ce situaţie, declaraţia fiscală produce efectele unei înştiinţări de plată?
a) în situaţia în care contribuabilul, prin declaraţia fiscală, are obligaţia stabilirii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor;

391.Ce impozit, taxă sau contribuţie, declarate eronat, nu pot fi corectate de către contribuabili din proprie iniţiativă, prin
depunerea unei declaraţii rectificative?
a) taxa pe valoarea adăugată;

392.Care sunt persoanele juridice care au obligaţia declarării trimestriale a impozitului şi contribuţiilor aferente veniturilor din
salarii?
a) persoanele juridice care au statut de microîntreprindere, în condiţiile Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare;


                                                                                                                                             20
393.Ce calculează şi declară contribuabilul în declaraţia fiscală?
a) cuantumul obligaţiei fiscale, dacă acest lucru este prevăzut de lege;

394..Lipsa cărui element de identificare a contribuabilului din decizia de impunere, atrage nulitatea acesteia?
a) numele şi prenumele ori denumirea contribuabilului;

395. Care este data înregistrării ca persoană impozabilă în scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare?
a) data depunerii la organul fiscal competent a formularului (091) „Declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraţie de menţiuni a
altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare";

396.Când se anulează rezerva verificării ulterioare privind stabilirea obligaţiilor fiscale?
a) la împlinirea termenului de prescripţie sau ca urmare a inspecţiei fiscale efectuate în cadrul termenului de prescripţie;

397..Cărui organ fiscal îi revine competenţa teritorială în cazul contribuabililor nerezidenţi care desfăşoară activităţi pe teritoriul
României prin unul sau mai multe sedii permanente?

a) organul fiscal pe a cărui rază teritorială se află situat fiecare sediu permanent;

398.Care este termenul în care actul administrativ fiscal este considerat comunicat în cazul comunicării lui prin publicitate?
a) 15 zile de la data afişării anunţului;

399.Cui revine obligaţia obţinerii cazierului fiscal în vederea eliberării certificatului de înregistrare în registrul comerţului a
persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent?
a) primăriei;

400.Ce acte administrative fiscale, care îndeplinesc cerinţele legale în materie, sunt valabile şi în cazul în care acestea nu poartă
semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal?
a) cele emise prin intermediul mijloacelor informatice şi care sunt stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice;

401.Care sunt persoanele cărora le poate fi comunicat actul administrativ fiscal ?
a) contribuabilului căruia îi este destinat, împuternicitului sau curatorului fiscal, după caz;


402.Precizaţi care este codul de identificare fiscală pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod
independent sau exercită profesii libere?
am vazut ca s-a raspuns CNP, eu cred ca este CIF (eu sunt in situatia asta si am CIF)

403.În ce situaţie se suspenda termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de stabilire a obligaţiilor fiscale?
a) pe perioada cuprinsa între momentul începerii inspecţiei fiscale şi momentul emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuării
inspecţiei fiscale;

404..Ce este soluţia fiscală individuală anticipată emisă de Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală?
a) act administrativ;

405..Care este termenul pentru emiterea unui acord de preţ în avans, în cazul unui acord unilateral?
a) 12 luni;

406..Ce activităţi fac parte din atribuţ iile inspecţ iei fiscale ?
1. analiza şi evaluarea informa ţiilor fiscale, în vederea confrunt ării declara ţiilor fiscale cu informa ţiile proprii sau din alte surse;
2. sanc ţionarea potrivit legii a faptelor constatate şi dispunerea de m ăsuri pentru prevenirea şi combaterea abaterilor de la prevederile
legisla ţiei fiscale;
3. încasarea sumelor cu titlu de debite suplimentare si accesorii aferente, stabilite in cursul inspectiei fiscale;
4. compensarea datoriilor contribuabilului la bugetul general consolidat cu crean ţele
contribuabilului reprezentând sume de restituit sau rambursat de la bugetul general consolidat;
5. acordarea de înlesniri la plata obligaţ iilor fiscale;
6. soluţ ionarea contesta ţiilor împotriva actelor administrativ-fiscale Indica ţi variantele corecte:

1+2

407..Cu cate zile inainte de inceperea inspectiei fiscale se comunica avizul de inspectie fiscala ?
30 zile mari contribuabili, 15 zile restul

408..Ce conditii trebuie indeplinite in vederea desfasurarii inspectiei fiscale in afara programului de lucru al contribuabilului ?
cu acordul scris al contribuabilului si cu aprobarea conducerii organului fiscal

409..Ce conditii trebuie indeplinite astfel incat conducatorul inspectiei fiscale competent sa poata decide reverificarea unei
perioade cuprinse intre data incheierii inspectiei fiscale si data implinirii termenului de prescriptie ?
daca apar date suplimentare necunoscute inspectorului fiscal sau erori de calcul care pot influienta rezultatul


410.Pe ce principii se exercita inspectia fiscala ?
independenta, unicitate, autonomie, ierarhizare, teritorialitate, descentralizare
                                                                                                                                               21
411.Ce cuprinde dispozitivul, ca si element al continutului deciziei de solutionare a contestatiei formulate impotriva actelor
administrativ-fiscale ?
solutia pronuntata, calea de atac, termenul in care poate fi exercitata si instanta competenta

412.In cadrul solutionarii contestatiei impotriva actelor administrativ fiscale, ce trebuie avut in vedere la analiza contestatiei ?
sustinerea partilor, dispozitiile legale invocate de acestea si documentele existente in dosarul cauzei


413.Care este cuantumul maxim al amenzii contraventionale pentru contraventiile stabilite prin Hotarari ale Guvernului ?
20.000 - 100.000 RON



414..La contribuabilii mari, perioada supus ă inspec ţiei fiscale începe de la sfâr şitul perioadei controlate anterior.

La celelalte categorii de contribuabili, inspec ţia fiscal ă se efectueaz ă asupra crean ţelor n ăscute în ultimii 3 ani fiscali pentru care exist ă
obliga ţia depunerii declara ţiilor fiscale. Inspec ţia fiscal ă se poate extinde pe perioada de prescrip ţie a dreptului de a stabili obliga ţii
fiscale, dac ă este identificat ă cel pu ţin una dintre urm ătoarele situa ţii:
1. există indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contribu ţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat;
2. nu au fost depuse declara ţii fiscale în interiorul termenului de prescrip ţie;
3. nu au fost îndeplinite obligaţ iile de plată a impozitelor, taxelor, contribuţ iilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat;
4.exista solicitari de la alte institutii ale statului;
5.nu au fost verificate fiscal in ultimii 5 ani.
Indicati varianta corecta:
a) 1,2,3 b) 1,2,5 c) 3,4,5
d) 2,4,5 e) 1,2,3,4,5 d) 2,3,4,5




415.Care sancţ iuni contravenţ ionale sunt sancţ iuni contraventionale complementare ?
1. confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraven ţii
2. avertismentul;
3. prestarea unei activit ăţi în folosul comunit ăţii
4. blocarea contului bancar;
5. suspendarea activităţii agentului economic; Indicati varianta corecta:

416..În ce constă controlul electronic?
a) activitatea de verificare a contabilităţii şi a surselor acesteia, prelucrate în mediu electronic, utilizând metode de analiză, evaluare şi
testare asistate de instrumente informatice specializate;

417.La cine se depune contestaţ ia împotriva actelor administrative fiscale ?
a) organul fiscal, respectiv vamal, al cărui act administrativ este atacat;

418..La ce nu va proceda organul de inspecţ ie fiscală pentru ducerea la îndeplinire a atribuţ iilor inspecţ iei fiscale?
a) calcularea de accesorii aferente obligaţiilor fiscale declarate şi neachitate în termenele legale.

419.La ce va proceda organul de inspec ţie fiscal ă pentru ducerea la îndeplinire a atribu ţiilor inspec ţiei fiscale?
1) calcularea de accesorii aferente obliga ţ iilor fiscale declarate şi neachitate în termenele legale.
2) examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului;
3) solicitarea de informa ţii de la ter ţi;
4) dispunerea mă surilor asigură torii în condiţ iile legii; Indicati raspunsul corect:


420.Care este, potrivit Codului de procedură fiscală, termenul de soluţionare a cererilor depuse de către contribuabili
a) 45 de zile de la înregistrare;

421.Care este perioada maximă în care organul fiscal are dreptul să reţină, în scopul protejării împotriva înstrăinării sau
distrugerii, documente, acte, înscrisuri, registre şi documente financiar-contabile sau orice element material care face dovada
stabilirii, înregistrării şi achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabili
a) 30 de zile, iar în cazuri excepţionale, cu aprobarea conducătorului organului fiscal, perioada de reţinere poate fi prelungită cu maximum
90 de zile;

422.Cine trebuie să suporte plata expertizei, în situaţia în care organul fiscal apelează, potrivit legii, la serviciile unui expert
a) organele fiscale care au solicitat expertiza;

423.Ce tip de obligaţii fiscale accesorii se datorează pentru sumele reprezentând ajutoare de stat ilegale de recuperat:
a) dobânzi;



                                                                                                                                                 22
424..Care este termenul de utilizare de către contribuabil a certificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice, eliberat de
organul fiscal competent :
a) 30 de zile de la data comunicării;

425.În ce termen de la depunerea cererii de către organele de executare, biroul de carte funciară va comunica drepturile reale şi
sarcinile care grevează imobilul urmărit precum şi titularii acestora:
a) în termen de 10 zile;
426..În ce termen trebuie să efectueze organul de executare publicitatea pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzarea
la licitaţie:
a) cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea licitaţiei;

427.Care este taxa de participare la licitaţie pe care ofertanţii trebuie să o depună, cu cel puţin o zi înainte de data licitaţiei:
a) 10% din preţul de pornire a licitaţiei;

428.În ce termen trebuie să plătească adjudecatarul preţul bunului adjudecat prin licitaţie:
a) cel mult 5 zile de la data adjudecării, în numerar la o unitate a Trezoreriei Statului, sau prin decontare bancara;

429. Când se prescrie dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanţ elor fiscale:

430.Care sunt documentele prin care este împuternicit executorul fiscal în faţa debitorului şi a terţilor : a) legitimaţia de executor
fiscal şi delegaţia emisă de organul de executare silită;

431.Care este primul act de începere a executării silite:
a) somaţia;

432.Care este momentul pl ăţii obligaţ iilor fiscale în cazul plaţ ilor în numerar:
R data inscrisa pe documentul de plata

433.De la ce dată sunt indisponibilizate, pentru stingerea creanţelor fiscale prin poprire, la data sesizării băncii, sumele
existente, precum şi cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută:
a) de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti;


434.Care este cuantumul minim al creanţei stabilite în România ce poate fi recuperată într-un stat membru al Uniunii Europene:
a) echivalentul în lei a 1500 euro la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României din ziua semnării cererii de recuperare;

435.În ce termen executorul fiscal întocme şte, dup ă plata pre ţului în cazul vânz ării bunurilor mobile, procesul verbal de
adjudecare:
R in termen de 5 zile

436.Când se transferă autorităţii solicitante dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în moneda naţională a României, întregul
cuantum al creanţei recuperate:
a) în luna următoare datei la care s-a realizat recuperarea;

437.În ce constă colectarea creanţ elor fiscale, conform Codului de procedura fiscala:
R consta in exercitarea actiunilor care au ca scop stingerea creantelor fiscale, se face in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu
executoriu, dupa caz

438.C ând va efectua îndreptarea erorilor din documentele de plată întocmite de debitor, organul fiscal competent din cadrul
Agenţ iei Naţ ionale de Administrare Fiscală:
R din oficiu sau la cererea contribuabilului

439.Unde se fac venit majoră rile de întârziere percepute în temeiul Codului de procedur ă fiscal ă, aferente unor obliga ţii fiscale
principale ale bugetului de stat:
R la bugetul caruia apartine creanta

440.Cum se aprobă procedura de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a
dobânzilor :
a) ordin al ministrului finanţelor publice;

441..În ce termen se prescrie dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale:
a) în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept;

442.În ce termen poate fi depusă, sub sancţiunea decăderii, cererea de îndreptare a erorilor din documentele de plată întocmite
de debitor:
a) 1 an de la data plăţii;

443.Cum se dispun măsurile asigurătorii:
a) prin decizie emisă de organul fiscal competent;




                                                                                                                                              23
444.Începând cu 1 ianuarie 2007, care este termenul de plat ă pentru impozitele şi contribu ţiile aferente veniturilor din salarii
care se pl ătesc de c ătre contribuabilii – persoana juridice care au statut de microîntreprinderi, în condi ţ iile Legii nr. 346/2004,
cu modifică rile şi completă rile ulterioare:
R trimestrial

445.În cazul încetării execut ării silite a crean ţelor fiscale, în ce termen se ridic ă măsurile de executare silit ă aplicate şi prin ce
document :
R prin decizie intocmita in cel mult 5 zile de la data de la care a incetat executarea silita

446.Care este documentul în baza că ruia se ridică mă surile asigură torii dispuse de creditorii fiscali:
R decizie

447..Sub ce formă se pot constitui garanţiile de către debitor la solicitarea organului fiscal:
a) scrisoare de garanţie bancară, consemnări de mijloace băneşti la o unitate a trezoreriei statului, ipotecă asupra unor bunuri imobile din
ţară, gaj asupra unor bunuri mobile, fidejusiune;

448.În cazul vânz ării bunurilor la licita ţie pentru realizarea crean ţelor fiscale, dac ă la prima licita ţie nu s-au prezentat ofertan ţi
sau nu s-a ob ţinut cel pu ţin pre ţul de pornire a licita ţiei, în ce termen va fixa organul fiscal cea de-a doua licita ţie:
368.În ce termen se face, sub sancţiunea decăderii, contestaţia la executare silită:
a) 15 zile;


449.Ce trebuie să indice obligatoriu organul fiscal în toate actele de executare silită:
a) titlul executoriu , natura şi cuantumul debitului ce face obiectul executării silite;

450.Prin ce se aprobă conţinutul dosarului preţurilor de transfer:
a) ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

451..Prin ce poate fi modificat nivelul majorărilor de întârziere pentru neachitarea la termenul de scadenţă a obligaţiilor de plată:
a) legi bugetare anuale;

452.Care este termenul după care are loc eliberarea sau distribuirea sumei realizate din executare silit ă:
R 15 zile de la data depunerii sumei

453.Prin ce este reglementat modul de calcul al majorărilor de întârziere aferente sumelor reprezentând eventuale diferenţe între
impozitul pe profit plătit la data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere şi impozitul pe profit datorat conform
declaraţiei de impunere întocmite pe baza situaţiei financiare anuale:
a) norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice;

454.Care sunt consecinţele nedecontării de către unităţile bancare a sumelor datorate bugetului general consolidat, în termen de
trei zile lucrătoare de la data debitării contului debitorului:
a) nu îl exonerează pe plătitor de obligaţia de plată a sumelor respective şi atrage pentru acesta plata obligaţiilor fiscale accesorii calculate
conform legii, după termenul de trei zile;

455.Care este perioada în care poate fi utilizat certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice eliberat pentru creanţ e
fiscale administrate de Agenţ ia Naţ ională de Administrare Fiscală:
R pana la 90 de zile de la data emiterii

456.Care este termenul menţ ionat în procesul verbal de sechestru, în care se va trece la valorificarea bunurilor în situaţ ia în
care debitorul nu plă teş te obligaţ iile fiscale:
R 15 zile

457.În ce termen, dup ă primirea procesului verbal de sechestru, debitorul poate solicita aprobarea organului de executare ca
plata integral ă a creanţ elor fiscale să se facă din venitul bunului imobil urmă rit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult
6 luni:
R 15 zile

458..Din momentul indisponibilizării sumelor existente precum şi celor viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei
şi în valută, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite şi nu vor accepta alte plăţi din conturile
debitorilor, până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi. Care sunt sumele exceptate
de la aceste dispoziţii:
a) plăţii drepturilor salariale;

459.Cum se datorează majorările de întârziere pentru neplata la termenul de scadenţă a obligaţiilor fiscale, începând cu data de 1
ianuarie 2006, şi care este nivelul acestora:
a) pentru fiecare zi de întârziere, nivelul acestora fiind de 0,1%;

460.Pentru ce tip de creanţe fiscale se datorează majorări de întârziere, potrivit legii:
a) obligaţii de plată neachitate la termenul de scadenţă;


                                                                                                                                              24
461.Cum se realizeaz ă colaborarea interstatal ă dintre autorit ăţile publice:
R pe baza convetiilor intenationala sau colaborare pe baza de recirprocitate


462.Ce tipuri de creanţ e fiscale se sting de că tre organele fiscale competente ale Agenţ iei Naţ ionale de Administrare Fiscală
prin compensare:

R bugetul de stat, fondul de risc pentru garanţii de stat pentru împrumuturi externe, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj;

463.În ce termen de la efectuarea operaţiunii de compensare organul fiscal competent va înştiinţa în scris debitorul despre
măsura luată potrivit legii:
a) 7 zile de la data efectuării operaţiunii;

464..Care este termenul în care se restituie din oficiu de către organele fiscale competente diferenţele de impozite rezultate din
regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice:
a) cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere;

465..Din câte persoane se constituie comisia pentru vânzarea la licitaţie a bunurilor sechestrate:
a) 3 persoane desemnate de organul de conducere al creditorului bugetar;

466..Care este actul prin care se stabileşte termenul de plată pentru obligaţiile fiscale eşalonate sau amânate la plată, precum şi
accesoriile acestora:
a) documentul prin care se acordă înlesnirea la plată;

467..Care debitor este insolvabil:
a) debitorul ale cărui venituri sau bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligaţiile fiscale de plată sau care nu are venituri ori
bunuri urmăribile

468.Care este procedura de soluţionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare depuse de
contribuabilii mijlocii dupa data de 1 ianuarie 2008?


469.Ce condiţ ie trebuie să îndeplinească persoanele impozabile care desfăş oară activităţi de export pentru a beneficia de
regimul special privind soluţ ionarea solicită rilor de rambursare a TVA?


470.Care este documentul pe care persoana impozabil ă înregistrat ă în scopuri de TVA în România trebuie s ă-l prezinte autorit
ăţii fiscale din alt stat membru UE pentru a beneficia de rambursarea TVA achitate de aceast ă persoană pentru bunurile mobile
care i-au fost livrate sau serviciile care i-au fost prestate în beneficiul să u în acel stat?


471.Ce perioad ă fiscală, alta decât luna sau trimestrul, poate aproba organul fiscal, la solicitarea persoanei impozabile
înregistrată în scopuri de TVA, depusă până la data de 25 februarie a anului pentru care se exercită opţ iunea?



472.Care este organul fiscal competent pentru administrarea contribuabililor nereziden ţi care nu pe teritoriul României un sediu
permanent, sunt stabili ţi în spa ţiul comunitar şi care au, potrivit legilor speciale, dreptul de a se înregistra direct în România?



473.Care este organul fiscal competent pentru aprobarea ramburs ării de TVA, în condi ţiile prev ăzute de Directiva a 8-a
(79/1072/EEC) c ătre persoanele impozabile neînregistrate în România şi care nu sunt obligate s ă se înregistreze în scopuri de
TVA în România, dar care sunt înregistrate în scopuri de TVA în alt stat membru al Uniunii Europene?



474..Care este organul fiscal competent pentru aprobarea rambursă rii de TVA, în condi ţiile prev ăzute de Directiva a 13-a
(86/560/EEC) c ătre persoanele impozabile neînregistrate în România şi care nu sunt obligate s ă se înregistreze în scopuri de
TVA în România, stabilite în afara Comunit ăţii?



475.Care este organul fiscal competent la care trebuie depus exemplarul 5 al documentului administrativ de însoţ ire, întocmit în
cazul deplasă rii produselor accizabile în regim suspensiv, în situaţ ia în care antrepozitul fiscal expeditor aparţ ine unui
antrepozitar autorizat – contribuabil mare sau mijlociu?




                                                                                                                                               25
476.Precizaţi plă titorii de impozit pe profit care nu au obligaţ ia declară rii impozitului pe profit pentru trimestrul IV 2007 în
"Declaraţ ia privind obligaţ iile de plată la bugetul general consolidat" (formularul 100):




477.O persoană fizică autorizată care desfăş oară o activitate economică, are sediul activităţii în municipiul Ploieş ti. Persoana
fizică are domiciliul în municipiul Bucureş ti, unde locuieş te efectiv. Precizaţi la ce organ fiscal persoana fizică are obligaţ ia
depunerii declaraţ iei privind venitul realizat.




478.În ce situa ţie, o persoan ă fizic ă român ă care realizeaz ă în anul 2007 venituri din transferul titlurilor de valoare, nu are
obliga ţ ia declară rii câş tigului net anual/pierderii nete anuale:


479.Ce elemente cuprind la venitul brut, în declaraţ ia privind venitul realizat, persoanele fizice care desfăş oară activităţi
independente şi care determină venitul net în sistem real?


480.Ce formular trebuie să depună, în vederea înregistră rii fiscale, contribuabilii nerezidenţi, care nu au pe teritoriul României un
sediu permanent, sunt stabiliţi în spaţ iul comunitar şi au, potrivit legilor speciale, dreptul de a se înregistra direct în România?



481.Pe baza că rui document depus de contribuabil, organul fiscal eliberează certificatul de înregistrare în scopuri de TVA care
conţ ine codul de înregistrare în scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare?



482.Cum se solicită, după 1 ianuarie 2007, eliberarea certificatului de înregistrare în scopuri de TVA de că tre comercianţii care
se înregistrează în scopuri de TVA de la înfiinţ are?


483.În ce termen are obliga ţia organul fiscal competent s ă elibereze „Certificatul de înregistrare în scopuri de TVA" pentru
contribuabilii care solicit ă înregistrarea pentru efectuarea achiziţ iilor intracomunitare:


484.Ce formular trebuie să depună, în vederea înregistră rii în scopuri de TVA, persoanele fizice care obţ in venituri din drepturi
de proprietate intelectuală?


485.In ce termen se prescrie aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale ?


486.In ce termen maxim se face comunicarea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor catre contravenient
de catre organul care a aplicat sanctiunea ?


487.Ce proceduri de control poate aplica inspectia fiscala in realizarea atributiilor sale ?


488.Ce metode de control poate aplica inspectia fiscala in realizarea atributiilor sale ?



489.Ce va cuprinde decizia de solutionare a contestatiei impotriva actelor administrativ-fiscale ?


490.Durata inspectiei fiscale nu poate fi mai mare de cate luni ?


491.În cazul în care competen ţa de solu ţionare nu apar ţine organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, în ce termen
va fi înaintat ă de că tre acesta contestaţ ia depusa ?




                                                                                                                                       26
492.Prin ce se pronun ţă organul competent in solu ţionarea contesta ţiei ?




493.Ce cuprinde considerentul, ca si element al deciziei de solu ţ ionare a contestaţ iei ?


494.In ce termen intră în vigoare dispoziţ iile din actele normative prin care se stabilesc şi se sancţ ionează contravenţ iile ?



495.C ând fapta a fost urmă rită ca infracţ iune şi ulterior s-a stabilit că ea constituie contravenţ ie, prescripţ ia aplică rii sancţ
iunii nu curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faţ a organelor de cercetare sau de urmă rire penală ori în faţ a instanţ ei de
judecată.
Care este termenul de prescripţ ie al aplică rii sancţ iunii în aceasta situaţ ie?


496.Ce acţ iuni întreprinde organul de executare când constată îndeplinirea termenului de prescripţ ie a dreptului de a cere
executarea silită a creanţ elor fiscale:


497.Cum efectueaz ă organul de executare evaluarea bunurilor supuse execut ării silite:


498.Prin ce se aprobă procedura referitoare la emiterea soluţ iei fiscale individuale anticipate şi a acordului de preţ în avans:




499.IN CE TERMEN SE FACE, SUB SNACTIUNEA DECADERII, CONTESTATIA LA EXECUTARE SILITA ?


500.Care sunt mă surile întreprinse de organul de executare în cazul în care terţ ul poprit îl înş tiinţ ează ca nu
datoreaza vreo suma de bani debitorului ?




                                                                                                                                     27
1,Societăţile comerciale nu se pot constitui în:

Se pot constitui in:

a) societate in nume colectiv;
b) societate in comandita simpla;
c) societate pe actiuni;
d) societate in comandita pe actiuni si
e) societate cu raspundere limitata

        2,În societăţile în nume colectiv, dacă un asociat decedeazăşi dacă nu există convenţie contrară, în ce termen, calculat
de la notificarea decesului asociatului, trebuie să plăteascăsocietatea, după ultimul bilanţ contabil aprobat, partea ce se cuvine
moştenitorilor, dacă asociaţii rămaşi nu preferă săcontinue societatea cu moştenitorii care consimt la aceasta:

In termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului daca asociatii ramasi nu prefera sa continue activitatea cu mostenitori (art
230/L31)

Societatile in nume colectiv si societatile in comandita simpla sint societati de persoane; soc mici bazate pe incredere intre asociati; legea
nu prevede minim de capital social; partile sociale nu sint transmisibile; cesiunea partilor sociale sau transmiterea lor in caz de deces al
unui asociat opereaza numai daca in actul constitutive s-a prevazut continuarea activitatii cu mostenitori; raspunderea asociatilor este
solidara si netransmisibila

        3,După trecerea cărui termen de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, are efect faţă de terţi
dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa:

Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de
zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.


         4.Nu poate avea calitate de comerciant:


         fundatia care desfasoara exclusiv activitati filantropice -454

- pers fizice sub varsta de 18 ani
- pers fizice sub varsta de 16 ani in cadrul asociatiilor familiale
- parlamentarii, functionarii publici, magistratii, militarii
- acele persoane care exercita profesiuni liberale
- persoanele care au fost condamnate penal pt una din infractiunile prevazute de legea 12/1990
- pers care au fost condamnate printr-o hotarare definitive pt savarsirea unor infractiuni sanctionate de legile fiscale, vamale

        5.În ce termen de la expirarea termenului de opoziţie sau, dupăcaz, de la data la care fuziunea sau divizarea poate fi
efectuată în condiţiile legii, adunarea generală a fiecărei societăţi participante va hotărî asupra fuziunii sau divizării:

In cel mult doua luni de la expirarea termenului de opozitie prevazut la art. 62 sau, dupa caz, de la data la care fuziunea sau divizarea
poate fi efectuata in conformitate cu prevederile art. 243 alin. (2), adunarea generala a fiecarei societati participante va hotari asupra
fuziunii sau divizarii.




         6.Nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului nu poate fi declarată de tribunal atunci când:

Actul constitutiv nu prevede sediile secundare-456
Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand:
a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica, in situatiile prevazute la art. 5 alin. (6);
b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii;
c) obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii;
e) lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris;
g) s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;
h) nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.




                                                                                                                                             28
7.Organele de conducere ale societăţilor care iau parte la fuziune sau la divizare nu sunt obligate să pună la dispoziţia
acţionarilor/asociaţilor, la sediul societăţii, cu cel puţin o lună înainte de data adunării generale extraordinare care urmează să se
pronunţe asupra proiectului de fuziune sau de divizare:

(1) Cu cel putin o luna inainte de data adunarii generale extraordinare care urmeaza sa se pronunte asupra proiectului de fuziune sau de
divizare, organele de conducere ale societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare vor pune la dispozitia actionarilor/asociatilor, la
sediul societatii, urmatoarele documente:
a) proiectul de fuziune sau de divizare;
b) raportul intocmit de catre organele de conducere in conformitate cu art. 243_2;- rap administratorilor
c) situatiile financiare anuale si rapoartele de gestiune pentru ultimele 3 exercitii financiare ale societatilor care iau parte la fuziune sau la
divizare;
d) situatiile financiare, intocmite nu mai devreme de prima zi a celei de-a treia luni anterioare datei proiectului de fuziune sau de divizare,
daca ultimele situatii financiare anuale au fost intocmite pentru un exercitiu financiar incheiat cu mai mult de 6 luni inainte de aceasta data;
e) raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorului financiar;
f) raportul intocmit in conformitate cu art. 243_3;- raportul expertilor
g) evidenta contractelor cu valori depasind 10.000 lei fiecare si aflate in curs de executare, precum si repartizarea lor in caz de divizare a
societatii.
(2) Actionarii sau asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.


8.Nu poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:

Asociatul care detine parti sociale si la o alta societate cu obiect de activitate similar-458
  b. asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat
  c. asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment
  d. asociatul cu răspundere nelimitată care a devenit legalmente incapabil
  e. asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie
  f. asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii


  9.Care este valoarea minimă a contractelor care trebuie pusă la dispoziţia acţionarilor/asociaţilor, la sediul societăţii, de către
organele de conducere ale societăţilor care iau parte la fuziune sau la divizare, cu cel puţin o lună înainte de data adunării
generale extraordinare care urmează să se pronunţe asupra proiectului de fuziune sau de divizare:

g) evidenta contractelor cu valori depasind 10.000 lei fiecare si aflate in curs de executare, precum si repartizarea lor in caz de divizare a
societatii.

         10. În ce termen, de la data dizolvării, trebuie terminată lichidarea societăţii:

(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest
termen cu cel mult 2 ani.

         11.Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi termenul în care trebuie efectuatălichidarea unei societăţi cu cel
mult:

         2 ani


        12.Care este termenul în care asociatul nemulţumit de situaţia financiară de lichidare şi de proiectul de repartizare a
activului între asociaţi, întocmite de lichidator, poate face opoziţie:

Asociatul nemultumit poate face opozitie, in conditiile art. 62, in termen de 15 zile de la notificarea situatiei financiare de lichidare si a
proiectului de repartizare.



       13.În ce condiţii, în societăţile în nume colectiv, în comandită simplăşi în cele cu răspundere limitată, asociaţii pot hotărî,
odată cu dizolvarea, şi asupra modului în care activele rămase după plata creditorilor vor fi împărţite între asociaţi:

   (1) În societăţile în nume colectiv, în comandită simplă şi în cele cu răspundere limitată, asociaţii pot hotărî, o dată cu dizolvarea, cu
cvorumul şi majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, şi modul de lichidare a societăţii, atunci când sunt de acord cu
privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii şi când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.

  (2) Prin votul unanim al asociaţilor se poate hotărî şi asupra modului în care activele rămase după plata creditorilor vor fi împărţite între
asociaţi. În lipsa acordului unanim privind împărţirea bunurilor, va fi urmată procedura lichidării prevăzută de prezenta lege.

  (3) Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data radierii societăţii din registrul
comerţului.
                                                                                                                                                   29
  (4) Registrul va elibera fiecărui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, în ba
za căruia asociatul poate proceda la înscrierea bunurilor imobile în cartea funciară.

         14.Societăţile comerciale devin persoane juridice de la data :


         inmatricularii la registrul comertului-464


        15.Reprezentanţii societăţii sunt obligaţii să depună semnăturile lor la registrul comerţului, dacă au fost aleşi în
timpul funcţionării societăţii, în termen de :


         15 zile de la alegere -465


        16.În cazul unor neregularităţi constatate după înmatriculare, societatea este obligată să ia măsuri pentru
înlăturarea lor, în cel mult:

         8 zile de la data constatării acelor neregularităţi


         17.Termenul de recurs împotriva încheierilor pronunţate de judecătorii delegaţi pe lângăregistrul comerţului este de:
15 zile de la data pronunţării încheierii -467


         18.Administratorii nu sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:

         respectarea programului de lucru de către angajaţi

         19.Calitatea de prepus nu încetează prin:

     insolvabilitatea comerciantului


         20.Este condiţie necesară pentru obţinerea calităţii de comerciant, persoană fizică, următoarea:

efectuarea de fapte de comerţ în mod permanent, sistematic, săvârşite ca profesie – 470


         21.Prin faptă de comerţ se înţelege: .

         o operaţiune care prin esenţa ei constituie o manifestare a unei activităţi comerciale -471

       22.Nu sunt fapte de comerţ:

revânzarea produselor achziţionate de cumpărător pentru uzul său ori al familiei sale

        23. Care este cota de impozitare a profitului în cazul contribuabililor care desfasoară activităţi de natura discotecilor şi
cazinourilor:
    a. Cota de 16% dar nu mai puţin de 5% din veniturile realizate din aceste activităţi;
    b. cota de 3%;
    c. cota de 20% dar nu mai puţin de 5% din veniturile realizate din aceste activităţi
    d. cota de 16%;
    e. cota de 1,5%;
    f. cota de 16% dar nu mai puţin de 3% din veniturile realizate din aceste activităţi.

24. Cota de impunere pentru microîntreprinderi, pentru anul 2007, potrivit Legii nr. 343/2006:
    a. 2%;
    b. 1,5%;
    c. 2,5%
    d. 3%;
    e. 1%;
    f. 3,5%




                                                                                                                                        30
25. Pentru care mijloace fixe amortizabile achiziţionate de o societate comercială se aplică regimul amortizării accelerate, din
punct de vedere fiscal, la determinarea profitului impozabil?:
    a. echipamente tehnologice, respectiv maşini, unelte, instalaţii precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora;
    b. cheltuielile aferente achizitionării de marci de comerţ;
    c. investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere;
    d. clădiri;
    e. amenajările de terenuri;
    f. terenuri


26.La determinarea profitului impozabil se ia în calcul şi pierderea fiscală. Care este perioada şi baza de recuperare a pierderii
fiscale stabilite prin declaratia anuală de impozit pe profit?

    a.   din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi;
    b.   din profiturile impozabile obţinute în următorii 3 ani consecutivi;
    c.   nu se recuperează;
    d.   din profiturile impozabile obţinute în următorii ani pană la recuperarea integrală a acestora;
    e.   din profiturile impozabile obţinute în următorii 10 ani ;
    f.   din profiturile impozabile realizate doar în România.


27. O societate comercială realizează o parte din activitatea sa în Germania şi în Spania. Care este sfera de cuprindere pentru
determinarea impozitului pe profit datorat de aceasta?
        a. profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din Romania cât şi din strainătate;
        b. numai pentru profitul obţinut din România;
        c. numai pentru profitul obţinut din străinatate;
        d. numai pentru profitul obţinut din activităti financiare;
        e. numai pentru profitul obţinut din vânzarea titlurilor de participare;
        f. numai pentru profitul obţinut din asocieri.

28. O societate comercială este încadrată din punct de vedere fiscal ca microîntreprindere. În anul fiscal 2007, care este baza
impozabilă şi cota de impozitare care va fi aplicată pentru determinarea impozitului pe venitul microîntreprinderii?

         a.   prin aplicarea unei cote de 2 % asupra veniturilor rezultate din orice sursă, din care se scad dupa caz, valoarea caselor de
              marcat achiziţionate si veniturile expres menţionate de lege;
         b.   prin aplicarea unei cote de 1 % asupra veniturilor din orice sursă ;
         c.   prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra veniturilor realizate din orice sursă din care se scad valoarea activelor corporale si
              necorporale achizitionate;
         d.   prin aplicarea unei cote de 2 % asupra veniturilor din orice sursă;
         e.   prin aplicarea unei cote de 2,5 % asupra veniturilor din orice sursă;
         f.   prin aplicarea unei cote de 3 % asupra veniturilor din orice sursă.

29. La determinarea profitului impozabil sunt deductibile limitat şi cheltuielile efectuate de o societate comercială cu taxele şi
cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale. Limita deductibilitatatii cheltuielilor cu taxele şi
cotizatiile la asociatii profesionale dupa 1 ianuarie 2007 este:
               a. echivalentul in lei a 4000 euro anual
               b. echivalentul in lei a 1000 euro anual
               c. echivalentul in lei a 2000 euro anual
               d. echivalentul in lei a 3000 euro anual
               e. echivalentul in lei a 2500 euro anual
               f. echivalentul in lei a 400 euro anual

30. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru o parte din contribuabilii plătitori de impozit pe profit s-a introdus obligaţia de a
plăti impozit pe profit anual cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Care sunt aceştia:

         a.   societăţile comerciale bancare, persoane juridice române si sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine ;
         b.   contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor;
         c.   organizaţiile nonprofit;
         d.   cultele religioase;
         e.   toate persoanele juridice romane;
         f.   sediile permanente;

31. Care este data pană la care organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual:
        a. 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;
        b. 15 aprilie inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează impozitul;
        c. 15 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează impozitul;
        d. pană la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare anuale;
        e. nu au obligaţia de a plati impozit pe profit;
        f. 31 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează impozitul.




                                                                                                                                           31
32 . Societatea comercială “Auto Serv” S.R.L. plăteşte în 20 iunie 2007 dividendele stabilite prin adunarea generală unuia
dintre asociati, societatea comercială “Marmura” S.A care deţine o cota de 5% din parţile sociale ale acesteia. Care este cota de
impozit pe dividende care trebuie reţinută?
         a. 10 %
         b. 16 %
         c. 20 %
         d. 25%
         e. 5%
         f. 3%

33. Care este data pană la care contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură
şi viticultură au obligaţia de a plati impozitul pe profit anual:
          a. 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;
          b. 30 aprilie inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează impozitul;
          c.15 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează impozitul;
          d. pană la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare anuale;
          e. nu au obligaţia de a plăti impozit pe profit;
          f. 31 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se datoreaza impozitul.

34. Trei persoane juridice române hotărăsc să desfăşoare o afacere imobiliară în comun, în baza unui contract de asociere in
participaţiune.Care este cota, in cazul unei asocieri fara personalitate juridica intre persoane juridice romane in care veniturile si
cheltuielile inregistrate, la sfârşitul perioadei de raportare, se atribuie fiecarui asociat :
         a.corespunzator cotei de participare din asociere
         b.in mod egal fiecărui participant
         c.in funcţie de patrimoniul adus de fiecare participant
         d.nu se atribuie, se plăteşte impozit pe profit la nivelul asocierii;
         e.conform convenţiei intre părţi indiferent de cota de participare
         f. impozitul se plăteşte de societatea care ţine evidenţa contabilă a asocierii .

35. Societatea comercială “Aurora,, S.R.L. plăteşte in 20 iunie 2007 dividendele stabilite prin adunarea generală unuia dintre
asociati, societatea comercială “Mamaia” S.A.. Care sunt conditiile pe care trebuie să le îndeplinească aceasta pentru ca
dividendele sa-i fie plătite fara reţinerea impozitului pe dividende :

         a. beneficiarul dividendelor deţine minim 15 % din titlurile de participare pe o perioadă de 2 ani impliniţi pană la data plăţii
acestora;
         b. beneficiarul dividendelor deţine minim 15 % din titlurile de participare pe o perioadă de 3 ani impliniţi pana la data plăţii
acestora;
         c. beneficiarul dividendelor deţine minim 20 % din titlurile de participare pe o perioadă de 2 ani impliniţi pană la data plăţii
acestora;
         d. beneficiarul dividendelor deţine minim 10 % din titlurile de participare e pe o perioadă de 2 ani impliniţi la data plăţii acestora;
         e. beneficiarul dividendelor deţine minim 25 % din titlurile de participare pe o perioadă de 2 ani impliniţi pană la data plăţii
acestora;
         f. beneficiarul dividendelor deţine minim 5 % din titlurile de participare pe o perioadă de 2 ani împliniţi pană la data plăţii
acestora;

36. Care este nivelul deductibil, începând cu data de 1 ianuarie 2007, al cheltuielilor cu primele de asigurare voluntară de
sănătate efectuate de o societate comercială plătitoare de impozit pe profit:
        a.cheltuieli deductibile in limita a 200 euro intr -un an fiscal pentru fiecare participant;
        b.cheltuieli deductibile in limita 200 euro intr -un an fiscal pentru toţi participanţii ;
        c.cheltuieli deductibile in limita 100 euro intr -un an fiscal pentru toţi participanţii;
        d.cheltuieli deductibile in limita 300 euro intr -un an fiscal pentru toţi participanţii;
        e.nu sunt cheltuieli deductibile;
        f. cheltuielile se deduc din impozitul pe profit.

37. Care este regimul fiscal al cheltuielilor privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi
naturale:

         a.   cheltuieli deductibile integral;
         b.   cheltuieli deductibile limitat;
         c.   cheltuieli nedeductibile;
         d.   cheltuieli deductibile în proporţie de 50 %;
         e.   cheltuieli deductibile în proporţie de 30 %;
         f.   cheltuieli deductibile numai în situaţia în care contribuabilii înregistrează profit in anul curent .

38. Societăţile comerciale bancare, începând cu data de 1 ianuarie 2007, au obligaţia de a plăti impozit pe profit:

         a.   impozit pe profit anual cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie estimat cu ocazia elaborării
              bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate;
         b.   pe profitul estimat în anul curent;
         c.   impozit pe veniturile realizate din orice sursă;
         d.   impozit pe venitul mondial;
         e.   nu efectuează plăţi fiind pe pierdere fiscală în anul în curs;
         f.   efectuează plăţi la nivelul 1/12 din impozitul pe profit aferent anului precedent.
                                                                                                                                                    32
39. La determinarea profitului impozabil este deductibilă, din punct de vedere fiscal, pentru anumite mijloace fixe amortizabile
amortizarea accelerată. Cum se calculează amortizarea accelerată în acest caz:

             a.   în primul an de utilizare amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea de intrare, iar pentru următorii ani de utilizare,
                  amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare
                  rămasă;
             b.   în primul an de utilizare amortizarea nu poate depăşi 30% din valoarea de intrare, iar pentru următorii ani de utilizare,
                  amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare
                  rămasă;
             c.   pe o perioadă de maxim 2 ani;
             d.   în primul an de utilizare amortizarea nu poate depăsi 25% din valoarea de intrare, iar pentru următorii ani de utilizare,
                  amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare
                  rămasă;
             e.   pe o perioada de maxim 5 ani;
             f.   în primul an de utilizare amortizarea nu poate depăsi 35% din valoarea de intrare iar pentru următorii ani de utilizare,
                  amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare
                  rămasă;

40. Tratamentul fiscal al cheltuielilor efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative pentru determinarea
profitului impozabil, începând cu data de 1 ianuarie 2007:
        a. deductibile în limita a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;
        b. deductibile în limita a 300 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;
        c. deductibile în limita a 100 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;
        d. deductibile condiţionat de realizarea de profit în anul fiscal curent;
        e. nedeductibile;
        f. deductibile numai pentru contribuabilii care efectuează plăţi anticipate.

41. La determinarea profitului impozabil tratamentul fiscal al rezervei legale constituite de contribuabil potrivit legii societăţilor
comerciale este:

        a)    deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care
              se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pană ce aceasta va atinge a
              cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz;
        b)    nedeductibilă;
        c)    deductibilă în limita unei cote de 20% aplicată asupra profitului contabil,
        d)    deductibilă în limita unei cote de 10% aplicată asupra profitului contabil,
        e)    deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, dupa determinarea impozitului pe profit;
        f)    deductibilă în limita a 25%.


42. Care este procentul de deţinere din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru UE pentru care,
dividendele primite de o persoană juridică română, contribuabil plătitor de impozit pe profit, sunt neimpozabile la determinarea
profitului impozabil:

a. minimum 15% din capitalul social;

b. minimum 1% din capitalul social;

c. orice procent;

d. peste 20% din capitalul social;

e. minimum 5% din capitalul social;

f. 100% din capitalul social.

43. Societatea comercială “Montana” S.A. are o creanţă comercială în valoare de 700.000 de lei pentru care a acţionat în instanţă
debitorul, obţinând o hotărâre de închidere a procedurii de faliment. Care este regimul fiscal al pierderilor înregistrate la
scoaterea din evidenta a creantei neîncasate ca urmare a închiderii procedurii de faliment a debitorilor:

a. deductibile integral;

b. nedeductibile;

c. deductibile 30%;

d. deductibile 50%;

e. deductibile 5%;

f. deductibile 15%;

                                                                                                                                              33
44. Care este numărul de zile de neîncasare de la data scadenţei creanţelor comerciale după care se pot constitui provizioane
deductibile la calculul profitului impozabil:

a. 270 de zile de la data scadenţei;

b. 90 de zile de la data scadenţei;

c. 360 de zile de la data scadenţei;

d. 60 de zile de la data scadenţei;

e. 30 de zile de la data scadentei;

f. 180 de zile de la data scadenţei;




45. Care este gradul de îndatorare al contribuabililor care determină cheltuieli cu dobânzile integral deductibile la calculul
profitului impozabil:

a. mai mic sau egal cu 3;

b. mai mic sau egal cu 2;

c. mai mic sau egal cu 1;

d. mai mic sau egal cu 4;

e. mai mic sau egal cu 5;

f. mai mic sau egal cu 10;



46. O societate comercială înregistrează o sponsorizare în valoare de 5000 lei. Care este limita de deducere a cheltuielilor de
sponsorizare la calculul impozitului pe profit:

a. 3‰ din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat;

b. 5‰ din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 40% din impozitul pe profit datorat;

c. 3‰ din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 40% din impozitul pe profit datorat;

d. 10‰ din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat;

e. 20‰ din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat;

f. 40‰ din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat;


    47.O societate comercială care a plătit în anul 2006 impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat la sfârşitul anului
    fiscal venituri în valoare de 200.000 euro şi o pierdere de 5.000.000 lei; la calculul profitului impozabil începând cu anul fiscal
    2007 se poate recupera această pierdere?
    nu, pierderea realizată nu este recuperabilă fiscal;
    da, dacă pierderea se ajustează fiscal;
    da, pentru ca societatea se află în perioada de 5 ani consecutivi;
    da, proporţional cu veniturile realizate în anul precedent;
    da, până la nivelul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
    da, prin restituirea impozitului pe veniturile microîntrprinderilor.

    48. O societate comercială din România a realizat în anul fiscal 2006 o parte din activitatea sa printr-un sediu permanent in
    Germania. Profitul impozabil realizat în euro trebuie convertit în moneda naţională pentru determinarea profitului impozabil
    total, utilizând un curs de schimb valutar, acesta fiind:
    media cursurilor de schimb valutar pentru perioada căreia îi este aferent profitul impozabil;
    cursul de la 31 decembrie 2006;

                                                                                                                                    34
     cursul de schimb valutar la data la care s-au încasat veniturile;
      cursul de schimb valutar la data la care s-au plătit cheltuielile;
     cursul de schimb valutar la data de 15 februarie a anului urmator;
     cursul de schimb valutar la data depunerii declaraţiei.

      49. Pentru încadrarea unei imobilizări corporale ca mijloc fix amortizabil este necesar să se îndeplinească condiţia de a avea
o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotarâre a Guvernului. Această valoare în vigoare pentru anul fiscal 2007 este:
      peste 1800 lei inclusiv;
      peste 2000 lei inclusiv;
      peste 1500 lei inclusiv;
      peste 3000 lei inclusiv;
      peste 2500 lei inclusiv;
      peste 1000 lei inclusiv.

     50. În cadrul unei tranzacţii între persoane afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma veniturilor sau a cheltuielilor oricăreia
     dintre persoane, după cum este necesar pentru a reflecta preţul de piaţă. Care este procentul de deţinere al unei persoane
     juridice la altă persoană juridică pentru care acestea intră sub incidenţa afilierii?
     minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
      minimum 20% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
     minimum 15% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
     minimum 10% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
     minimum 30% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
     minimum 5% din valoarea / numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot.

     51. La determinarea profitului impozabil sunt deductibile si cheltuielile cu materiile prime utilizate pentru realizarea
     produselor finite. Din punct de vedere fiscal, la ieşirea din gestiune a materiilor prime se pot utiliza:
     toate metodele contabile stabilite prin reglementări în vigoare;
     numai metoda primul intrat – primul ieşit;
     numai metoda ultimul intrat – primul ieşit;
     numai costul mediu ponderat;
     numai costul de achiziţie aferent fiecarei intrări;
     numai costul de achiziţie aferent ultimei intrări.

     52. O societate comercială înregistrează o livrare de produse finite în luna martie 2007, cu scadenţa de plată la 30 de zile de
     la livrare. Persoana juridică beneficiară nu efectuează plata acestora la scadenţa, fiind acţionată în instanţă, societatea având
     în luna iunie hotărârea judecătorească care atesta procedura de deschidere a falimentului. Care este procentul de provizion
     pe care societatea îl poate constitui la determinarea profitului impozabil?
     100% din valoarea creanţei asupra clientului respectiv;
     15% din valoarea creanţei asupra clientului respectiv;
     10% din valoarea creanţei asupra clientului respectiv;
     50% din valoarea creanţei asupra clientului respectiv;
     80% din valoarea creanţei asupra clientului respectiv;
     nu poate constitui provizion.

     53. O societate comercială cu răspundere limitată plătitoare de impozit pe profit, începe în luna aprilie 2007 un proces de
     investiţii vizând atât retehnologizarea proceselor de productie cât şi modernizarea sediului social, utilizând pentru finantarea
     acestuia un credit de la o bancă din Germania pe o perioadă de 5 ani, 200.000 euro de la un asociat al societăţii cu termen de
     rambursare pe 3 ani, iar pentru utilaje o finanţare de 5.000.000 euro de la o societate de leasing din Franţa. Care dintre
     finanţările menţionate vor fi luate în considerare la determinarea gradului de îndatorare prevazut pentru determinarea
     nivelului deductibil al cheltuielilor cu dobânzile şi diferenţelor de curs valutar?
     doar împrumutul de la asociatul societăţii;
     finanţarea de la societatea de leasing;
     creditul de la banca din Germania;
     toate finanţările;
     finanţarea de la societatea de leasing şi creditul de la banca din Germania;
     nu calculează gradul de îndatorare.

     54. O societate comercială a achiziţionat pentru gestiunea evidenţei contabile un program informatic pe care îl amortizează.
     La determinarea profitului impozabil cheltuielile aferente achiziţionării programelor informatice se recuperează prin
     intermediul deducerilor de amortizare „liniar” pe o perioadă de:
     3 ani;
     5 ani;
     1 an;
     2 ani;
     4 ani;
     nu se amortizează.

     55. O sociatate comercială achiziţionează pentru desfacerea produselor finite containere în valoare de 800.000 lei, pentru
     care stabileşte o durată de utilizare de 3 ani. La calculul profitului impozabil acestea se recuperează prin deduceri de
     amortizare pe durata normală de utilizare stabilită de societate, utilizând metoda:
     liniară;
     degresivă;

                                                                                                                                       35
    accelerată;
    nu se amortizează;
    sunt cheltuieli curente la data achiziţiei;
    se poate opta pentru orice metodă de amortizare.

    56. O societate comercială achiziţionează în luna aprilie 2007, 10 mijloace de transport pentru care determină la calculul
    profitului impozabil amortizarea în funcţie de numărul de kilometri prevăzut în cărţile tehnice. Este această amortizare
    deductibilă fiscal?
    da, mijloacele de transport pot fi amortizate fiscal în funcţie de numărul de kilometri prevăzut în cărţile tehnice;
    nu, mijloacele de transport se amortizează fiscal numai liniar;
    nu, mijloacele de transport se amortizează fiscal numai degresiv;
    nu, mijloacele de transport se amortizează fiscal numai accelerat;
    nu se amortizează;
    sunt cheltuieli curente la data achiziţiei.

    57. O asociaţie de proprietari realizează în cursul anului 2007 venituri din închirierea unui spaţiu disponibil în valoare de
    40.000 lei, care sunt utilizaţi pentru reparaţii la instalaţia principală de apă a blocului de locuinţe. În cazul prezentat este
    asociaţia de proprietari obligată la plata impozitului pe profit?
    nu, este scutită de la plata impozitului pe profit, întrucât veniturile economice au fost utilizate pentru îmbunatăţirea utilităţilor blocului;
    plăteşte pentru veniturile realizate peste nivelul de 15.000 euro;
    plăteşte impozit pe profit în cotă de 5%;
    plăteşte impozit pe profit trimestrial;
    plăteşte impozit pe profit anual;
    plăteşte impozit pe profit pentru veniturile realizate din cotele de întreţinere.


    58. Potrivit prevederilor privind Titlul III Impozitul pe venit din Codul Fiscal sunt contribuabili:

b. persoanele fizice nerezidente ; a. persoanele fizice rezidente;

c. persoanele juridice române;
d. societăţile civile profesionale;
e. asociaţii şi fundaţii;
f. societăţi agricole.


59. Cota de impozit de 16% se aplică pentru:
a. venituri din salarii;
b. venituri din jocuri de noroc;
c. venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
d. venituri din valorificarea produselor agricole, obţinute după recoltare în stare naturală de pe terenuri agricole proprietate privată sau
luate în arendă, către unitaţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industraială sau către alte unităţi;
e. câstiguri din tranzacţii cu titluri de valoare dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 zile;
f. indemnizaţii pentru risc maternal.


60. Venituri neimpozabile realizate de persoanele fizice:
a. indemnizaţia de maternitate;
b. prima de joc acordată în orice condiţii sportivilor;
c. indemnizaţii din activităţi desfaşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică stabilite potrivit legii;
d. indemnizaţia administratorilor societăţilor comerciale;
e. sume primite de reprezentanţii în organisme tripartite;
f. sume primite de reprezentanţii comisiei de cenzori.

61. În venitul brut realizat de o persoană fizică din activitaţi independente se cuprind:

       a. veniturile încasate din activitaţi desfaşurate, inclusiv câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o
activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii.
       b. sume primite ca despăgubiri;
       c. sume primite sub formă de sponsorizări şi mecenat;
        d. sume primite sub forma de donaţii;
        e. aporturile în numerar sau echivalentul în lei a aportului în natură;
        f. sume primite ca împrumut de la o persoană fizică;

62. Pentru a fi dedusă din venitul brut al unei activitaţi independente desfăşurată de o persoană fizică, o cheltuială trebuie:

a. să fie în scopul realizării venitului şi cuprinsă în exercitiul financiar al anului în care a fost efectuată;
b. să fie efectuată în numerar;
c. să fie efectuată prin cont bancar
d. să fie calculată amortizarea numai prin metoda lineară;
e. sa fie aferentă venitului;
f. să fie cheltuieli reale chiar dacă nu sunt justificate cu documente.
                                                                                                                                               36
         63. Care din următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat în cazul unei activităţi independente desfaşurate de o persoană
fizică, începând cu 1 ianuarie 2007?

a. cheltuielile cu bursa privată;
b. donaţiile
c. impozitul pe venit datorat de persoana fizică de ratele aferente creditelor angajate;
d. ratele aferente creditelor angajate;
e. cheltuielile cu impozitul pe clădiri şi terenuri;
f. cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile.




        64. Cota forfetară de cheltuieli deductibile din venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor pentru determinarea venitului
net al persoanei fizice este:

a. 25%;
b. 50%
c. 30%;
d. 40%;
e. 10%;
f. 19%.




        65. Este element de stabilire a bazei impozabile deducerea personală, pentru:

a. veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază;
b. venituri din salarii;
c. venituri din pensii;
d. venituri din activităţi independente;
e. venituri din premii;
f. venituri din jocuri de noroc.

       66. Beneficiarii sumelor reprezentând 2% din impozitul datorat de o persoană fizică pe veniturile din salarii:

a. entităţile non-profit;
b. societăţile comerciale;
c. microintreprinderile;
d. asociaţiile familiale;
e. composesoratele;
f. regiile autonome.




        67.Contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor sub forma de chirii datorează
plaţi anticipate în contul impozitului pe venit:

        A trimestrial, stabilite de organul fiscal competent;

        B prin reţinere la sursă de plătitorul de venit;

        C nu datorează plăţi anticipate de impozit;

          D semestrial, stabilite de organul fiscal competent;

          E lunar, stabilite de organul fiscal competent;

        F nu este venit impozabil.




                                                                                                                                  37
68. Sunt venituri din salarii impozabile:

a.   dreptul de soldă lunară;

b.   cele realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat încadrate cu contract de muncă;

c.   cele realizate de persoanele fizice ca urmare unei activităţi de creare de programe de calculator;

d.   indemnizaţia de maternitate;

e.   indemnizaţia pentru creşterea copilului bolnav;

f. tichetele de masă.




69. În categoria ˝Venituri din investiţii˝ se cuprind:

a.   dividende;

b.   venituri din alte surse;

c.   venituri din arendare;

d.   venituri din premii;

e.   venituri din pensii;

f. venituri din cedarea folosinţei bunurilor.




70. Suma neimpozabilă lunară din veniturile din pensii în anul 2007 este:

a.   900 lei;

b.   600 lei;

c.   150 lei;

d.   0 lei;

e.   500 lei;

f. 300 lei.




71. Care este cota de impozit aplicabilă asupra venitului din jocuri de noroc realizat de o persoană fizică?

a.    20% aplicat asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 10.000 lei şi 25% aplicat asupra venitului net care
     depaşeşte cuantumul de 10.000 lei;

b.   16 % aplicat asupra venitului net;

c.   2% aplicat asupra venitului în bani;

d.   10% aplicat venitului în natură;

e.   16% aplicat asupra venitului brut;

f.   venit neimpozabil.




                                                                                                                      38
       72. Începand cu data de 1 ianuraie 2007, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venituri din
pensii a:

          a)          900 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică;

          b)          900 lei;

          c)          contribuţia individuală de asigurare socială;

          d)          contribuţia de asigurare socială de sănătate ;

          e)          contribuţia de şomaj;

          f) nu se deduc sume din venituri din pensii.




          73. Cum se calculează impozitul pe veniturile din premii obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale?

          a.   veniturile din premii obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale sunt neimpozabile;

          b.   prin aplicarea cotei de impozit de 16% asupra venitului net din premii;

          c.   veniturile din premii în limita a 10.000 lei sunt neimpozabile;

          d.   prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului din premii;

          e.   cota de 20% aplicată asupra venitului net din premii care nu depăşesc cuantumul 10.000 lei;

          f. cota de 25% aplicată asupra venitului net din premii care nu depăşesc cuantumul 10.000 lei.




          74. Cota forfetară de cheltuieli de 40% din venitul brut realizat de artişti cuprinde:

          a.   contribuţia de membru al asociaţiei profesionale din care face parte;

          b.   contribuţia de asigurări sociale de sănătate;

          c.   contribuţia individuală de asigurări sociale ;

          d.   contribuţia de asigurări pentru şomaj;

          e.   impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

          f. ratele aferente creditelor angajate.




        75. Cota forfetară de cheltuieli deductibile din venitul brut provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală
utilizată pentru determinarea venitului net este:

a. 25%;
b. 50%;
c. 30%;
d. 40%;
e. 10%;

f. 19%.


76. Începând cu data de 1 ianuarie 2007 cotele de impozit pentru transferul dreptului de proprietate prin acte juridice între vii
asupra proprietăţilor imobiliare sunt:

          a.   3%, 2% şi 1% în funcţie de nivelul sumei;

          b.   16%;


                                                                                                                                    39
         c.   19%;

         d.   10%;

         e.   25%;

         f. 30%;




77. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru transferul dreptului de proprietate prin acte juridice între vii asupra proprietăţilor
imobiliare nu se datorează impozit pentru:

    a.    reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;

    b.    operaţiunile de schimb imobiliar;

    c.    moştenire, dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată peste termenul de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii;

    d.    nu reprezintă operaţiune impozabilă la nivelul persoanei fizice;

    e.    prima tranzacţie efectuată cu proprietaţile imobiliare primite prin moştenire;

    f.    prima tranzacţie efectuată cu proprietăţile imobiliare primite prin donaţie.




78. În categoria veniturilor din alte surse realizate de persoanele fizice, începând cu 1 ianurie 2007, se includ şi:

    a.    venituri primite de persoana fizică din activităţi desfaşurate pe baza contractelor sau convenţiilor civile încheiate potrivit codului
          civil conform opţiunii exercitate de contribuabil;

    b.    venituri din dividende;

    c.    venituri din jocuri de noroc;

    d.    venituri din dobânzi;

    e.    venituri din premii;

    f.    venituri din activităţi agricole.




79. Venitul net anual impozabil se determină pentru urmatoarele categorii de venituri:

    a.    din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi activităţi agricole;

    b.    din pensii;

    c.    din dividende;

    d.    din premii;

    e.    din transferul proprietăţilor imobililare;

    f.    din alte surse.




80. Contribuabilii au obligaţia să depună declaraţia privind venitul realizat pâna la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui
de realizare a venitului pentru următoarele categorii de venituri:

    a.    venituri din activităţi independente;

    b.    venituri din salarii;
                                                                                                                                            40
    c.   venituri din dividende;

    d.   venituri din dobânzi;

    e.   venituri din pensii;

    f.   venituri din alte surse.




81. Pentru susţinerea unei entităţi non-profit, organul fiscal competent are obligaţia să calculeze şi să vireze suma reprezentând
până la 2% din impozitul datorat pe:

    a.   venitul net anual impozabil /câştigul net anual din transferul titlurilor de valoare şi din operatiuni de vânzare – cumpărare de valută
         la termen pe bază de contract şi orice alte operaţiuni de acest gen şi valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii;

    b.   venitul din pensii;

    c.   venituri din dividende;

    d.   venituri din dobânzi;

    e.   venituri din alte surse;

    f.   venituri din transferul proprietăţilor imobiliare.




82. Persoanele fizice care realizează venituri din salarii din străinatate pentru activitatea desfaşurată în străinătate se impun:

    a.   în străinatate dacă sunt suportate în întregime de plătitorul din străinatate;

    b.   în România;

    c.   în România prin cumulare cu venituri de aceeaşi natură;

    d.   în România prin creditarea impozitului din străinătate,

    e.   în România în scopul de a calcula 2% din impozitul anual pentru susţinerea unei entitati non-profit;

    f.   în România pentru a beneficia de facilitatea privind bursele private.




83. Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în:

    a.   fişele fiscale;

    b.   declaraţia informativă;

    c.   declaraţia de venit estimat;

    d.   declaraţia privind venitul realizat;

    e.   declaraţia recapitulativă;

    f.   nu sunt solicitate de organul fiscal.


84. Care este nivelul veniturilor brute lunare din salarii pentru care nu se acordă deduceri personale:

    a.   3000 lei;

    b.   2500 lei;

                                                                                                                                            41
    c.   5000 lei;

    d.   7000 lei;

    e.   9000 lei;

    f.   10.000 lei.


85. Începând cu 1 ianurie 2007, pentru determinarea bazei impozabile lunare pentru veniturile din salarii la locul unde se află
funcţia de baza, contribuţiile la fondurile de pensii facultative sunt deductibile în limita echivalentului în lei a:

    a.   200 euro/an;

    b.   300 euro/an;

    c.   400 euro/an;

    d.   500 euro/an;

    e.   600 euro/an;

    f.   100 euro/an;




86. Care este cota de impozitare a câştigului din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract:

    a.   1% folosit în timpul anului şi 16% la sfarşit de an;

    b.   2%;

    c.   1%;

    d.   16% prin reţinere la sursă şi final;

    e.   neimpozabil;

    f.   16% aplicată la venitul brut;




87. Regulile de reportare a pierderilor înregistrate de persoane fizice din activităţi independente sunt:

a. reportul se efectuează cronologic în funcţie de vechimea pierderii în următorii 5 ani consecutivi;
b. nu se reportează;
c. reportul se efectuează cronologic în următorii 3 ani consecutivi;
d. pierderea necompensată în primii 5 ani se reportează pe urmatorii 3 ani;
e. pierderea necompensată în primii 5 ani se reportează pe următorii 5 ani;
f. pierderea înregistrată în străinătate se poate compensa cu veniturile de aceeaşi natură din România.



88. Limita deductibilă din veniturile din activităţi independente pentru cheltuielile reprezentând prima de asigurare voluntară de
sănătate este:
a. echivalentul în lei a 200 euro anual pentru o persoană;
b. echivalentul în lei a 300 euro anual pentru o persoană;
c. echivalentul în lei a 500 euro anual pentru o persoană;
d. nu sunt cheltuieli deductibile;
e. sunt cheltuieli deductibile neplafonate;
f. 200 lei anual pentru o persoană;

89. Venitul impozabil obţinut din lichidare sau dizolvare a unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane fizice, se
impozitează cu cota de:
a. 16%, impozitul fiind final;
b. 1% în timpul anului şi 16% la sfârşit de an;
c. 1%, impozitul fiind final;
d. nu este venit impozabil;
e. 10% pe venitul net;
f. 10 % pe veniturile ce depăşesc 10.000 lei.
                                                                                                                                     42
     90. Câştigul din transferul valorilor mobiliare în cazul societăţilor închise şi din transferul părţilor sociale se impozitează cu
     cota de impozit de:
a. 16%, impozitul fiind final;
b. 1%, impozitul fiind final;
c. 10%, impozitul fiind final;
d. 1% în timpul anului şi 16% la sfârşit de an;
e. nu este venit impozabil;
f. 10% pe venitul net;



    91. Începând cu 1 ianuarie 2008 impozitul datorat asupra veniturilor băneşti din agricultură obţinute prin valorificarea
    produselor vândute către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi pentru
    utilizare ca atare, se calculează astfel:

a. prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, impozitul fiind final;
b. prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net;
c. prin aplicarea cotei de 1% asupra venitului brut;
d. nu este venit impozabil;
e. se impozitează pe norme de venit;
f. prin aplicarea cotei de 10%, impozitul fiind final;


92. Tratamentul fiscal al pierderilor rezultate din tranzacţiile cu părţi sociale este:
a. nu sunt recunoscute fiscal, nu se compenseză şi nu se reportează;
b. se compensează cu câştigurile din tranzacţii cu părţi sociale;
c. se compensează cu câştigurile din tranzacţii cu valori mobiliare la societăţi închise;
d. se compensează cu veniturile din activităţi independente;
e) se compensează cu veniturile din activităţi agricole;
f) se compensează cu câştigurile din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract.


93. Impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal se aplică pentru:
a. construcţii de orice fel şi terenul aferent acestora precum şi terenuri de orice fel fără construcţii;
b. teren arabil;
c. teren intravilan;
d. teren extravilan;
e. construcţii industriale;
f) construcţii din mediul urban.


94. Veniturile primite de persoanele fizice reprezentând activitatea de arbitraj comercial se impozitează cu cota de impozit de:
a. 16% asupra venitului brut, impozitul fiind final;
b. 1% în timpul anului şi 16% la sfârşit de an;
c. neimpozabil;
d. 5% asupra venitului brut;
e. 16% asupra venitului net;
f. 10% asupra venitului brut, impozitul fiind final;



_____________________________________________________________________



      95. Ce persoane nerezidente sunt considerate contribuabili pentru veniturile obţinute din România, fără ca acestea sa aibă
un sediu permanent în România?

        a. persoanele fizice si juridice nerezidente;

        b. persoanele juridice rezidente;

        c. sediul permanent al unei persoane juridice nerezidente;

        d. persoanele fizice nerezidente;

        e. sediul permanent al unei persoane fizice nerezidente;

        f. reprezentanţele persoanelor juridice străine.

                                                                                                                                    43
       96. Baza impozabilă asupra căreia se aplică impozitul pentru nerezidenţi conform Titlului V din Legea nr.571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare:

         a. venitul brut obţinut din România;

         b. venitul net obţinut din România;

         c diferenţa dintre venitul obţinut ca urmare a desfaşurării activitaţii şi cheltuielile aferente desfaşurării acestei activităţi;

         d. profitul unui sediu permanent al unei persoane juridice nerezidente;

         e. profitul unui sediu permanent al unei persoane fizice nerezidente;

         f. preţul de achiziţie determinat la momentul livrării.




97. Ce categorie de venit impozabil obţinut din România de nerezidenţi nu s-a mai supus impunerii începând cu data de 4 iunie
2005, conform Titlului V din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare?

         a. venitul din transport internaţional;

         b. dividendele obţinute de la o persoană juridică română;

         c. dobânzi de la un rezident;

         d. veniturile din activităţi sportive şi de divertisment care sunt desfăşurate pe teritoriul României;

         e. redevenţele de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este cheltuială a sediului permanent;

         f. comisioane de la un rezident.

       98. Conform Titlului V din Legea nr. 343/2006 constituie venit impozabil obţinut din România de nerezidenţi, începând cu
data de 1 ianuarie 2007

     a.     venitul        realizat       din      lichidarea        sau       dizolvarea        fără       lichidare      a       unei      persoane
juridice române;

    b.    venitul din transport internaţional;

    c.    veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute dintr-o activitate dependentă desfaşurată în România;

    d.    veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea unei proprietaţi imobiliare situate în România;

    e.    veniturile unui nerezident care sunt atribuibile unui sediu permanent al acestuia în România;

    f.    transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite.




       99. Incepând cu data de 4 iunie 2005 conform prevederilor Titlului V din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, constituie venit impozabil obţinut din România de nerezidenţi:

            a.   veniturile din serviciile prestate din România, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui
                 transport;

            b.   venitul din transportul internaţional;

            c.   veniturile din serviciile desfasurate printr-un sediu permanent în România;

            d.   venituri atribuibile unui sediu permanent din România al unui nerezident;

            e.   importul de bunuri de către forţele armate ale statelor străine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil
                 insoţitor;

                                                                                                                                                  44
             f.      importul de bunuri finanţate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine.

      100. Ce venit obţinut, altfel decât printr-un sediu permanent din România, de o persoană fizică nerezidentă se impozitează
conform Titlului III şi nu Titlului V din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare:

            a.     veniturile persoanei fizice nerezidente obţinute din închirierea sau altă formă de cedare a dreptului de folosinţă a unei
                   proprietăţi imobiliare situată în România;

       b.          veniturile din prestări de servicii desfăşurate pe teritoriul României;

       c.          comisioane primite de la un rezident;

       d.          dobânzi primite de la rezident;

       e.          dividende primite de la o persoană juridică română;

       f.          venituri din premii acordate la concursuri organizate în România.



         101. Cota de impozit care se aplică, începând cu 1 ianuarie 2007 şi până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv, conform
Legii nr. 343/2006 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, redevenţelor şi dobânzilor obţinute din România de o
persoană juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene în condiţiile în care deţine minim 25% din valoarea/numărul
titlurilor de participare la persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani care se încheie la data plaţii
dobânzii sau redevenţelor

       a. 10%;

     b. 20%;

       c. 0%;

       d.         5%;

       e.         16%;

       f.         19%.




       102. Pe ce perioadă se aplică cota de impozit de 10% asupra dobânzilor şi redevenţelor obţinute din România de o
persoană juridică rezidentă într-unul din statele membre ale Uniunii Europene, cu îndeplinirea condiţiilor de participaţie şi de
durată a deţinerii participării:

       a.         data aderării României la Uniunea Europeană şi până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv;

       b.         1 ianuarie 2007 şi până la data de 31 decembrie 2011;

       c.         1 ianuarie 2011 şi până la data de 31 decembrie 2014;

       d.         1 iulie 2008 şi până la data de 31 decembrie 2010;

       e.         25 noiembrie 2006 şi până la 31 decembrie 2007;

       f.         1 ianuarie 2008 şi până la 1 iulie 2010.




        103. Începând cu 1 ianuarie 2006 care este cota generală de impozit care se aplică asupra veniturilor impozabile obţinute
din România de nerezidenţi, exceptând anumite categorii de venituri mentionate expres, conform Titlului V din Legea nr.571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare?

    16%;

    0%;

    10%;

    5%;
                                                                                                                                         45
   1%;

   20%.



     104. Tratamentul fiscal aplicabil, veniturilor din dobânzi obţinute din România de persoane fizice rezidente în statele
membre ale Uniunii Europene, începând cu data aderării României la Uniunea Europeană

      a. scutite de impozit în România;

      b. impozabile în România cu cota de 16%;

     c. impozabile în România cu cota de 10% pe o perioadă determinată de 4 ani;

      d. impozabile în România cu cota de 10%;

      e. scutite de impozit în România cu condiţia ca beneficiarul efectiv al acestor venituri să aibă centrul intereselor vitale în afara
      statelor membre ale Uniunii Europene;

      f. impozabile în România cu cota de 5%.




      105. Pe baza cărui document se pot aplica prevederile tratatelor fiscale internaţionale încheiate de România cu alte state?

      a. certificatul de rezidenţă fiscală sau orice alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are a tribuţii în
      domeniul certificării rezidenţei;

      b. factura cu suma de încasat din România;

      c. extrasul de cont care atestă plata veniturilor din România;

      d. adeverinţa prin care se atestă numai plata impozitelor în statul de rezidenţă;

      e. declaraţia vamală de import definitiv;

      f. atestatul privind înregistrarea în România a sediului permanent al persoanei juridice rezidente;




      106. Sediul permanent include:

      a. un loc de conducere, o sucursală, un birou, o fabrică, un magazin, un atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau gaze sau alte
      locuri de extracţie a resurselor naturale;

      b.   un loc utilizat pentru folosirea unor instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparţin
           nerezidentului;

      c.   pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un
           nerezident;

      d.   o reprezentanţă a unei persoane juridice străine;

      e. păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfaşurării de activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un
      nerezident;

      f. menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de către o altă
      persoană.



      107. La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate nu se va utiliza metoda:

      a.metoda folosirii de informaţii din tranzacţii efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al Agentiei Naţionale de
      Administrare Fiscală;

     b. metoda comparării preţurilor;


                                                                                                                                           46
       c. metoda cost-plus;

       d. metoda preţului de revânzare;

        e. metoda împartirii profitului;

        f. metoda marjei nete.




        108. Definiţia venitului impozabil „redevenţa”

         plăţi de orice fel, inclusiv cele în natură primite pentru folosirea ori dreptul de folosinţă al oricărui drept (drept de autor, brevet,
licenţă, program de calculator, etc);

        b. sume încasate pentru vânzarea bunurilor;

        c. cota forfetara din preţul bunului achizionat;

        d. sume pentru achiziţia în întregime a unui drept de autor asupra unui program informatic;

        e. plata dreptului de sultă;

        f. plata pentru importuri de bunuri.




       109. Perioada, după care un şantier de construcţii devine sediu permanent, potrivit Titlului I din Legea nr.571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

        a. mai mult de 6 luni;

        b. mai mult de 9 luni;

        c. mai mult de 12 luni;

        d. mai mult de 1 lună;

        e. mai mult de 24 luni;

        f. mai mult de 3 luni.




110. Care este termenul de depunere a declaraţiei pentru infiinţarea/desfiinţarea unei reprezentanţe aparţinând unei persoane
juridice straine?

a. 30 de zile de la data la care reprezentanţa a fost înfiinţată/desfiinţată

b. 60 de zile de la data la care reprezentanţa a fost înfiintată/desfiinţată

c. 15 de zile de la data la care reprezentanţa a fost înfiinţată/desfiinţată

d. întâi a lunii urmatoare lunii în care reprezentanşa a fost înfiinţată/desfiinţată

e. trimestrul urmator lunii în care reprezentanţa a fost înfiinţată/desfiinţată

f. o dată cu data înfiinţării/desfiinţării




        111. Reprezentanţele persoanelor juridice străine au obligaţia de a plăti în România un impozit anual:

       a.egal cu echivalentul în lei al sumei de 4000 euro stabilită pentru un an fiscal

        stabilit pe baza normelor de venit determinate în funcţie de numărul de persoane angajate la reprezentanţa;

                                                                                                                                             47
       în sumă de 4000 euro;

       în sumă de 2000 euro;

       egal cu echivalentul în lei al sumei de 2000 euro stabilită pentru un an fiscal;

       în suma de 3000 de euro.




       112. Impozitul anual datorat de reprezentanţele din România ale persoanelor juridice străine se stabileşte prin
transformarea sumei de 4000 euro în lei la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, valabil:

       a. în ziua în care se efectuează plata impozitului la bugetul de stat;

       b. la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care funcţionează reprezentanţa respectivă;

       c. în ziua anterioară efectuării plăţii impozitului la bugetul de stat;

      d. în ziua ulterioară efectuării plaţii impozitului la bugetul de stat;

       e. la data de 31 decembrie a anului anterior datorării impozitului pe reprezentanţă;

       f. ca un curs mediu valutar al anului anterior efectuării plăţii impozitului pe reprezentanţe.




       113. Persoana juridică straină are obligaţia de a plati impozit pentru reprezentanţa din România:

       a.   în doua tranşe egale, până la data de 20 iunie şi 20 decembrie;

       b.   în patru tranşe egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie;

       c.   în trei tranşe egale, până la datele de 20 martie, 20 iulie şi 20 decembrie;

       d.   în două tranşe egale, până la datele de 15 iunie şi 15 decembrie;

       e.   în două tranşe egale, la termenele alese de contribuabil;

       f.   într-o singură tranşă până la data de 31 decembrie a anului pentru care este datorat impozitul.




       114. Termenul de depunere al declaraţiei informative privind impozitul reţinut şi plătit pentru veniturile cu regim de
reţinere la sursă/venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenţi, la autoritatea fiscală competentă, potrivit Titlului V din Legea
571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare.

       a. 28/29 februarie a anului următor celui în care s-a plătit impozitul;

       b. 31 decembrie a anului în care s-a plătit impozitul;

       c. 15 martie a anului următor celui în care s-a plătit impozitul;

       d. 28/29 februarie a anului în care s-a plătit impozitul;

       e. 31 decembrie a anului următor celui în care s-a plătit impozitul;

       f . 1 ianuarie a anului următor în care s-a plătit impozitul.




115. Ce prevedere se aplică cu prioritate, in statul sursa, în situaţia plăţii veniturilor de natura: „Dividende”, „Dobânzi”,
„Comisioane” sau „Redevenţe”, conform prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte
state?

   a.paragraful 2 al articolelor „Dividende”, „Dobânzi”, „Comisioane” sau „Redevenţe”;

    b. paragraful 1 al acestor articole, privind impozitarea în statul de rezidenţă a beneficiarului de venit, pe baza certificatului de
         rezidenţă fiscală;
                                                                                                                                           48
c. paragraful 1 al acestor articole, privind impozitarea în statul de rezidenţă a beneficiarului de venit, fără prezentarea certificatului de
     rezidenţă fiscală;

d. legislaţia internă, respectiv Titlul V din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

e. articolul „Beneficiile/Profiturile intreprinderilor” din tratatele fiscale;

f. articolul „Alte venituri” din tratatele fiscale.




116. După data aderării României la Uniunea Europeană dividendele plătite de o persoană juridică română unei persoane
juridice rezidente într-un stat membru din Uniunea Europeană, considerată beneficiar efectiv, sunt scutite de impozit în
România cu respectarea condiţiilor:

a. beneficiarul efectiv al dividendelor deţine minim 15% din titlurile de participare la persoana juridică română pe o perioadă
    neîntreruptă de cel puţin 2 ani care se încheie la data plăţii dividendelor;

b. beneficiarul efectiv al dividendelor deţine minim 15% din titlurile de participare la persoana juridică română pe o perioadă
    neîntreruptă de cel puţin 10 ani care se încheie la data plăţii dividendelor;

c. beneficiarul efectiv al dividendelor deţine minim 25% din titlurile de participare la persoana juridică română pe o perioadă
    neîntreruptă de cel puţin 2 ani care se încheie la data plăţii dividendelor;

d. beneficiarul efectiv al dividendelor deţine minim 10% din titlurile de participare la persoana juridică română pe o perioadă
    neîntreruptă de cel puţin 2 ani care se încheie la data plăţii dividendelor;

e. beneficiarul efectiv al dividendelor deţine minim 10% din titlurile de participare la persoana juridică română pe o perioadă
    neîntreruptă de cel puţin 5 ani care se încheie la data plăţii dividendelor;

f. beneficiarul efectiv al dividendelor deţine minim 10% din titlurile de participare la persoana juridică română pe o perioadă
     neîntreruptă de cel puţin 2 ani care se încheie la data plăţii dividendelor;




117. Ce venituri din premii obţinute din România de nerezidenţi sunt scutite de impozit potrivit Titlului V din Legea
nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare ?

a. premiile acordate elevilor şi studenţilor nerezidenţi la concursurile finanţate din fonduri publice;

b. premiile acordate la concursuri organizate în România;

c. venirurile obtinute la jocurile de noroc, practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obţinute de la acelaşi organizator într-o
singură zi de joc;

d. venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele
care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane;

e. premiile acordate elevilor şi studenţilor nerezidenţi;

f. premiile acordate persoanelor fizice nerezidente obţinute din România, ca urmare a participării la festivalurile naţionale şi
internaţionale artistice, culturale şi sportive.




118. Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, “beneficiarii efectivi ai dobânzilor” pentru scopurile aplicării
Directivei nr. 48/2003, sunt:

a. orice persoană fizică rezidentă într-un stat membru din Uniunea Europeană care primeşte o plată de dobândă sau pentru care este
garantată o plată de dobândă pentru beneficiul său propriu;

b. agentul plătitor care plateşte sau garantează plata dobânzii;

c. orice persoană fizică, care acţionează în numele unei persoane juridice care este beneficiarul efectiv al dobânzii;

d. orice persoană juridică, care acţionează în numele altei persoane fizice care este beneficiarul efectiv al dobânzilor;

e. orice persoană fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene care primeşte o plată de dobândă dar nu în beneficiul său
propriu;

                                                                                                                                           49
    f. orice persoană fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene pentru care nu se garantează o plată de dobândă în
    beneficiul propriu.




   119. Care este condiţia de rezidenţa pentru persoanele „beneficiari efectivi ai dobânzilor”, începând cu data aderării
României la Uniunea Europeană?

    a. în statul în care aceştia au adresa permanentă;

    b. în statul în care se află locul de activitate al beneficiarului efectiv;

    c. în statul în care aceste persoane sunt prezente mai mult de 90 de zile;

    d. în statul în care se află sediul permanent al acestor persoane;

    e. în statul a carei cetaţenie o au aceste persoane;

    f. pe baza consultărilor reciproce între autoritaţile competente din România şi statul din care provin aceste persoane.




    120. Definiţia dividendelor conform prevederilor Titlului I din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi
    completările ulterioare :

    a. o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii
    unor titluri de participare la acea persoană juridică;

    b. o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifică procentul de deţinere a titlurilor de participare ale oricărui
    participant la persoana juridică distribuitoare de dividende ;

   c. o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legatură cu rascumpărea titlurilor de participare la persoana juridică, alta decât
    rascumpararea care face parte dintr-un plan de răscumparare, ce nu modifică procentul de deţinere a titlurilor de participare al nici
    unui participant;

    d. o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legatuăra cu lichidarea unei persoane juridice române;

    e. o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanti;

    f. o suma platită de o persoană juridică română pentru bunurile sau serviciile furnizate către un participant la persoana juridică
    respectivă care nu depaşeşte preţul pieţei pentru astfel de bunuri sau servicii.

    121. Care este data la care se aplica principiul general de calcul şi reţinere al impozitului pe veniturile obţinute din România
    de nerezidenţi?

  a.în momentul plăţii venitului către nerezident;

  b. până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care s-a plătit venitul către nerezident;

  c. în momentul înregistrării în contabilitate a venitului datorat nerezidentului;

  d) pana la data de 25 inclusiv a lunii in care s-a facut plata catre nerezident;

  e. în ziua urmatoare efectuării plăţii către nerezident;

  f. până la data de 20 inclusiv a lunii în care se face plata către nerezident.




    122. Termenul pentru virarea impozitului datorat de nerezidenţi pentru veniturile obţinute din România, conform Titlului V
din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare:

    a.   până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care s-a plătit venitul către nerezident;

    b. la data plăţii venitului către nerezident;

    c. la data calculării şi reţinerii impozitului datorat de nerezident;

    d. până la data de 15 inclusiv a lunii în care se face plata venitului către nerezident;
                                                                                                                                             50
    e. până la data de 25 inclusiv a lunii în care se face plata venitului către nerezident;

    f. până la sfârşitul lunii în care s-a plătit venitul catre nerezident.




   123. Care este participaţia minimă şi perioada neîntreruptă de deţinere a titlurilor de participare într-o persoană juridică
română a unei persoane juridice rezidente dintr-un stat membru al Uniunii Europene pentru ca veniturile obţinute de aceasta din
dobânzi şi redevenţe să fie impunse cu o cota de 10% conform cu Directiva nr. 49/2003?

    a. minim 25% din titlurile de participare şi o perioadă neîntreruptă de 2 ani;

    b. minim 10% din titlurile de participare şi o perioadă neîntreruptă de 2 ani;

    c. minim 15% din titlurile de participare şi o perioadă neîntreruptă de 2 ani;

    d. minim 25% din titlurile de participare şi o perioadă neîntreruptă de 4 ani;

    e. minim 25% din titlurile de participare şi o perioadă neîntreruptă de 6 ani;

    f. minim 10% din titlurile de participare şi o perioadă neîntreruptă de 3 ani;




    124. Data de la care se aplică scutirea prevazută de Directiva 2003/49/CEE privind un sistem comun de impozitare a plăţilor
    de dobânzi şi redevenţe efectuate între intreprinderi asociate din state membre:

    a. de la 1 ianuarie 2011;

    b. de la 15 iulie 2007;

    c. de la 1 ianuarie 2008;

    d. de la 1 ianuarie 2009;

    e. de la 1 iulie 2011:

    f. de la 1 ianuarie 2012.




125. Care este cota de impozit aplicabilă în situaţia în care România are drept de impozitare asupra unui venit realizat de un
nerezident din România:

    a. cota de impozit mai favorabilă între cele stabilite în legislaţia internă, legislaţia comunitară şi convenţiile de evitare a dublei
    impuneri;

    b.cota din convenţiile de evitare a dublei impuneri;

    c.cota din legislaţia comunitară;

    d.   cota zero;

    e.   cota din Titlul V din din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare;

    f.   cota din Directiva 2003/48, respectiv capitolul III din Titlul V din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi
         completările ulterioare.




    126. Perioada de timp în care continuă să fie valabil certificatul de rezidenţă fiscală emis pentru anul în care se fac plaţile
către nerezidenţi:

    a. primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimbă condiţiile de rezidenţă;

    toată perioada pentru care este încheiat contractul între rezident şi nerezident;

    tot anul imediat următor celui în care se fac plăţile;

                                                                                                                                             51
    primele 30 de zile calendaristice ale anului imediat următor;

    este valabil numai în anul în care se fac plăţile;

    primele 183 de zile ale anului imediat următor.




    127. După data de 1 ianuarie 2011 care sunt posibilităţile unei intreprinderi de a recupera impozitul pe redevenţe, în
conformitate cu Cap. IV - Titlul V din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare:

    a. depune în România cerere de restituire a impozitului in termen de 2 ani de la data la care redevenţele sunt plătite;

    b. depune în România cerere de restituire a impozitului în orice perioadă de la data la care redevenţele sunt plătite;

    c. nu îşi mai poate recupera impozitul;

    d. se adresează autoritaţii competente din statul său de rezidenţă;

    e. se declanşează procedura amiabilă;

    f. se declanşează schimbul de informaţii între autorităţile competente.




128. Pentru perioada 1 iulie 2005 – 30 iunie 2008, care este cota de impozit aplicabilă în Austria, Luxemburg şi Belgia, stabilită
asupra veniturilor din dobânzi obţinute din aceste state de rezidenţii români persoane fizice, conform prevederilor Cap. III - Titlul
V din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare:

    a.   15%;

    b.   20%;

    c.   35%;

    d.   10%;

    e.   0%;

    f.   5%.




   129. Care este perioada în care impozitul reţinut la sursă potrivit Titlului V din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu
modificările şi completările ulterioare, se poate regulariza în vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei
impuneri?

    a. termenul legal de prescripţie;

    b. un an de la data prezentării certificatului de rezidenţă fiscală;

    c. 3 ani de la data prezentării certificatului de rezidenţa fiscală;

    d. 6 luni de la data prezentării certificatului de rezidenţă fiscală;

    e. 2 ani de la plata impozitului;

    f . 3 ani de la reţinerea impozitului.




130. Pentru o clădire, deţinută de o persoană fizică, cu o vechime de peste 50 de ani valoarea impozabilă a clădirii se reduce cu:
        a. 20%;
        b. 25%;
        c. 30%;
        d.15%;
        e. 10%;
        f. 5%.


                                                                                                                                  52
         131. Proprietarii care deţin clădiri, datorează impozitul pe clădiri plătit anual în rate egale, până la datele de:
          a. 31 martie si 30 septembrie inclusiv;
          b. 15 martie, 15 iunie, 15septembrie, 15 decembrie;
          c. 30 martie, 15 iunie,15septembrie, 15 decembrie;
          d. 15 martie şi 15 septembrie, inclusiv;
          e. 1 martie si 31 decembrie, inclusiv;
          f. 30 martie, 30 iunie, 30 septembrie, 15 decembrie


        132. În conformitate cu prevederile Codului fiscal, cota de impozit pe clădiri în cazul unei clădiri deţinute de o persoană
juridică este cuprinsă între:
        a. 0,25 - 1,5% inclusiv;
        b. 0,1 - 1,5% inclusiv;
        c. 2 - 2,5% inclusiv;
        d. 2.5 - 4,5% inclusiv;
        e. 2.75 - 3,5% inclusiv;
        f. 3 - 4,5% inclusiv.

         133. Impozitul pe clădiri aferent pentru un apartament cumpărat la data de 1.06. 2007, se datorează începând cu data de :

         a. 01 iulie 2007;
         b. 02 iunie 2007;
         c. 15 iulie 2007;
         d. 30 septembrie 2007;
         e. 30 iunie 2007;
          f. 01 decembrie 2007.


      134. Care este nivelul de capacitate cilindrică în funcţie de care se calculează impozitul pe mijlocul de transport datorat de
un contribuabil?
      a. 200cmc;
      b. 500cmc;
      c. 100 cmc;
      d. 250cmc;
      e. 20cmc;
      f. 300cmc.


        135. Pentru un mijloc de transport care se înstrăinează, orice persoană are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală cu
privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale pe raza căruia îşi are
domiciliul/sediul în termen de:
        a. 30 de zile;
        b. 20 de zile;
        c. 45 de zile;
        d. nu trebuie să depună declaraţie;
         e. 60 de zile;
        f. 90 de zile.


         136. Nu se datorează taxa pentru afişaj şi reclamă pentru:
          a. afişele, panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor;
          a. publicitatea afişată pe panouri amplasate pe domeniul public;
          b. publicitatea afişată pe benere;
          c. publicitatea afişată pe benere şi panouri metalice;
          d. afişajul efectuat pe mijloacele de transport care prin construcţie sunt destinate realizării de reclamă şi publicitate;
          e. publicitatea realizată în baza unui contract sau a unei alt fel de înţelegere;
          f. afişul situat la locul în care persoana derulează o activitate economică.


         137. Impozitul pe spectacole, nu se datorează în urmatoarele cazuri de spectacole :
          a. organizate în scopuri umanitare;
          b. festivaluri de muzică;
          c. spectacol de teatru;
          d. spectacol de operă;
          e. concerte filarmonice;
          f. competiţii sportive.


         138. Între ce limite, poate fi cuprinsă cota taxei de reclamă şi publicitate, care se stabileşte prin hotarâre de consiliul
local?
          a. 1% şi 3%;
          b. 0,1 şi 3 %;

                                                                                                                                       53
        c. 1 şi 5 %;
        d. 2 şi 4 %;
        e. 0,5% şi 1%;
        f. 0.25% şi 1.50%.


       139. Pentru care din următoarele terenuri, persoana fizică nu datorează impozitul pe teren?
        a. terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;
        b. terenurile din extravilan necultivate;
        c. terenurile din extravilan cultivate;
        d. terenurile situate in intravilan;
        e. terenurile concesionate;
        f. terenurile deţinute de două sau mai multe persoane.


       140. Nu se aplică taxa hotelieră pentru urmatoarele categorii de persoane :
        a. vetreanii de razboi;
        b. persoanele în vârstă de peste 18 ani;
        c. persoanele cazate în unităţile hoteliere din staţiuni turistice;
        d. persoanele cazate în unitaţile hoteliere situate în municipii;
        e. persoanele străine aflate la tratament în unitaţi hoteliere din România;
        f. funcţionarii publici.


       141 În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, încheiat la data de 18 iunie 2007, impozitul pe
teren este datorat de:
        a. locatar;
        b. este scutit de impozit;
        c. conform întelegerii;
       d. locator;
       e. 40 % locatorul şi 60% locatarul;
        f. 50% locatorul şi 50% locatarul.


       142. Consiliul local, prin hotărâre poate majora anual nivelul impozitului pe clădiri cu:
       a. până la 20 %;
        b. nelimitat;
        c. până la 50%;
        d. nu se pot majora;
        e. până la 15 %;
        f. până la 30%.


      143. Poate un consiliu local să acorde scutire de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren, datorate de către
persoanele juridice care efectuează investiţii?
      a. da, dacă investiţia este de peste 500.000 euro;
      b. da, dacă investiţia este de 500.000 euro;
      c. da, dacă investiţia este de peste 100.000 euro;
      d. da, dacă investiţia este de 1 milion euro;
      e. nu există prevedere legală în acest sens;
      f. da, dacă investiţia este de peste 1 milion euro.


       144. Pentru ce clădiri nu se datorează impozit, prin efectul legii?
        a. clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;
        b. clădirile care sunt utilizate pentru activitatea de restaurante, baruri;
        c. clădirile aparţinând persoanelor străine, destinate pentru activitatea de birouri;
        d. clădirile închiriate;
        e. clădirile aparţinând persoanelor în vârsta de peste 65 de ani;
        f. clădirile aparţinând instituţiilor publice, folosite pentru activităţi economice.

        145. Cine datorează impozitul pe mijlocul de transport în cazul în care contractul de leasing financiar încetează altfel decât
prin ajungerea la scadenţă?
        a. locator;
        b. locatar;
        c. nu se datorează impozitul;
        d. impozitul este datorat în proporţii egale, atât de locatar cât şi de locator;
        e. impozitul este datorat de o societate bancară;
        f. impozitul este datorat de o societate de asigurări .




                                                                                                                                   54
        146. În cazul unui autoturism dobândit de o persoană la data de 1 februarie 2007, impozitul se datorează:
        a. începând cu data de intâi a lunii urmatoare celei în care autoturismul a fost dobândit;
        b. începând cu data de 15 februarie 2007;
        c. începând cu data 1 iunie 2008;
        d. începând cu primul termen de plată, respectiv 31 martie 2007;
        e. începând cu data celui de al 2- lea termen de plată, respectiv 30 septembrie 2007;
        f. începând cu data de 15 martie 2007.


         147. Impozitul pe teren situat în extravilanul localităţilor se calculează în funcţie de :
         a. suprafaţa, categoria de folosinţă şi zona;
         b. suprafaţa;
         c. suprafaţa şi categoria de folosinţă;
         d. suprafaţa şi zona localităţii;
         e. zona localităţii şi categoria de folosinţă;
         f. suprafaţa, zona, categoria de folosinţă şi gradul de utilizare.
a de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului, ori a familiei sale, de asemenea revanzarea acestor
lucruri si nici vanzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dupa pamantul sau cel cultivat de dinsul.
           Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce
priveste pe asigurator.
           Contul curent si cecul nu sunt considerate ca fapte de comert, in ce priveste pe necomercianti, afara numai daca ele n-au o cauza
comerciala. Vezi art.3-6 din Codul Comercial. - 478



        148.Dividendele se plătesc asociatilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul
constitutiv nu se prevede altfel, în termenul stabilit de către adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile
speciale, dar nu mai târziu de:

6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat.



        149..Dreptul la acţiunea de restituire a dividendelor, plătite contrar legii, se prescrie în termen de :

3 ani de la data distribuirii lor.

       150..Pentru a fi opozabile terţilor, hotărârile adunării generale trebuie depuse la oficiul registrului comerţului, spre a fi
menţionate în registru şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în termen de :


15 zile de la adoptare




                                                       VAMA IUNIE 2007
        151. Cum se determină originea nepreferenţială a ambalajelor care sunt declarate împreună cu bunurile?

        R Ambalajele se considera avand aceeasi origine cu bunurile

        152. Ce se inţelege prin operaţiune substanţială în vederea determinării originii nepreferenţiale
        conform prevederilor Regulamentului vamal ?
        R prelucrarea sau transformarea in urma careia prod obtinut se incadreaza la o [pozitie tarifara din NC diferita de cea a
        materiei prime utilizata la fabricare

        153. Care sunt răspunderile deţinătorului de antrepozit vamal faţă de autoritatea vamală?
        R Deţinătorul antrepozitului vamal are, faţă de autoritatea vamală, următoarele răspunderi:
    a) să asigure supravegherea mărfurilor, astfel încât să nu fie posibilă sustragerea acestora de sub controlul vamal;
    b) să îndeplinească obligaţiile ce decurg din depozitarea mărfurilor aflate în regim de antrepozitare vamală;
    c) să respecte condiţiile stabilite în autorizaţie.
        154. Ce tipuri de antrepozite fac parte din categoria antrepozitelor vamale publice?
              R     A, B, F

       155. În ce situaţie se poate acorda autorizaţia pentru transformare sub control vamal?
R    Autorizaţia pentru transformare sub control vamal se acordă numai:
   a) persoanelor stabilite în România;
   b) când mărfurile de import pot fi identificate în produsele transformate;
   c) când natura sau starea mărfurilor din momentul plasării lor sub regim nu mai poate fi reconstituită economic după
transformare;

                                                                                                                                             55
  d) când utilizarea regimului nu poate avea drept consecinţă eludarea efectelor reglementărilor privind originea şi a restricţiilor
cantitative aplicabile mărfurilor importate;
  e) când sunt îndeplinite condiţiile necesare ca regimul să ajute la crearea sau menţinerea activităţii de transformare a
mărfurilor în România, fără să aducă atingere în mod vădit intereselor economice ale producătorilor naţionali de mărfuri similare.
Prin regulamentul vamal se stabilesc cazurile în care aceste condiţii economice se consideră îndeplinite.

        156. Ce mărfuri sau produse nu pot fi plasate în regim de perfecţionare pasivă?
R    ART. 166 cv
   (1) Nu pot fi plasate în regim de perfecţionare pasivă mărfurile româneşti:
   a) al căror export implică rambursarea sau remiterea drepturilor de import;
   b) care, înaintea exportului, au fost puse în liberă circulaţie cu exonerare totală de drepturi de import, în funcţie de destinaţia
lor finală, atât timp cât condiţiile pentru acordarea unei astfel de exonerări continuă să se aplice;
   c) al căror export implică acordarea rambursărilor la export sau pentru care, potrivit reglementărilor privind politica agricolă,
se acordă un alt avantaj financiar decât aceste rambursări.

       157. În ce situaţie mărfurile puse în liberă circulaţie îşi pierd statutul vamal de mărfuri româneşti?
         R cand sunt scoase de pe teritoriul RO

       158. În ce condiţii, în cazul reparării unui produs plasat sub regim de perfecţionare pasivă, acesta este pus î liberă circulaţie cu
       exonerare totală de drepturi de import?

R ART. 175
  (1) Produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la acelaşi cod tarifar, să fie de aceeaşi calitate comercială şi să aibă aceleaşi
caracteristici tehnice ca mărfurile de export temporar, dacă acestea din urmă ar fi fost supuse operaţiunii de reparare în cauză.
  (2) Dacă mărfurile de export temporar au fost deja folosite înaintea acestui export, produsele de înlocuire trebuie să nu fie
produse noi. Autoritatea vamală poate acorda derogări de la această regulă dacă produsul de înlocuire a fost livrat gratuit fie
datorită unei obligaţii contractuale sau legale care decurge dintr-o garanţie, fie datorită unui viciu de fabricaţie.
  ART. 176
  Sistemul de schimburi standard poate fi autorizat numai când este posibil să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute la art. 175.

Cand scopul operatiunii de perfectionare este repararea marfurilor de export temporar, acestea sunt puse in libera circulatie cu exonerare
totala de drepturi de import cand marfurile au fost reparate cu titlu gratuit fie datorita unei obligatii contractuale sau legale care decurge
dintr-o garantie, fie datorita existentei unui viciu de fabricatie.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazul in care defectul a fost luat in considerare in momentul in care marfurile in cauza au fost puse
pentru prima oara in libera circulatie.




       159. Care sunt condiţiile prin care se autorizează sistemul de schimburi standard în cazul regimului de perfecţionare pasivă?
      R      ART. 175
  (1) Produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la acelaşi cod tarifar, să fie de aceeaşi calitate comercială şi să aibă aceleaşi
caracteristici tehnice ca mărfurile de export temporar, dacă acestea din urmă ar fi fost supuse operaţiunii de reparare în cauză.
  (2) Dacă mărfurile de export temporar au fost deja folosite înaintea acestui export, produsele de înlocuire trebuie să nu fie
produse noi. Autoritatea vamală poate acorda derogări de la această regulă dacă produsul de înlocuire a fost livrat gratuit fie
datorită unei obligaţii contractuale sau legale care decurge dintr-o garanţie, fie datorită unui viciu de fabricaţie.
  ART. 176
  Sistemul de schimburi standard poate fi autorizat numai când este posibil să se verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute la art. 175.

       160. Ce reprezintă documentul necesar pentru regularizarea situaţiei, în sensul Codului vamal?

       R titlu de creanta ???

Autoritatea vamala stabileste modelul documentului necesar pentru regularizarea situatiei, precum si instructiunile de completare a
acestuia

      161. Care este cuantumul drepturilor de import de plătit pentru mărfurile plasate sub regimul de admitere temporară cu exonerare
      parţială de drepturi de import?
R Cuantumul drepturilor de import de plătit pentru mărfurile plasate sub regimul de admitere temporară cu exonerare parţială de
drepturi de import se stabileşte la 3%, pentru fiecare lună sau fracţie de lună în care mărfurile sunt plasate sub regimul de
admitere temporară cu exonerare parţială de drepturi, din cuantumul drepturilor care ar fi fost plătite dacă astfel de mărfuri ar fi
fost puse în liberă circulaţie la data la care au fost plasate sub regimul de admitere temporară.


       162. Ce condiţie se ia în considerare pentru determinarea originii nepreferenţiale?
R exista 2 criterii:
marfuri produse in intregime intr-o tara
criteriul transformarii substantiale



                                                                                                                                              56
La stabilirea originii nepreferentiale a marfurilor se au in vedere urmatoarele criterii:
a) criteriul marfurilor produse in intregime intr-o tara, cand numai o tara se ia in considerare la atribuirea originii;
b) criteriul transformarii substantiale, cand doua sau mai multe tari iau parte la producerea marfurilor


       163. Care este momentul naşterii datoriei vamale la export pentru mărfurile supuse drepturilor de export scoase fără declaraţie
       vamală?

       R    in momemtul in care mf parasesc efectiv teritoriul vamal

Datoria vamala se naste in momentul in care marfurile parasesc efectiv teritoriul vamal.



       164. În cazul cărui regim vamal ia naştere datoria vamală la import?



       R Punere in libera circulatie, admitere temporara cu exonerare partiala

sub regimul de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import.



     165. Cine poate avea calitatea de operator în sensul regimului de perfecţionare activă cu suspendare?
 R c) operatori - persoane stabilite în România, care efectuează total sau parţial operaţiunile de perfecţionare activă.

pers stabilite in Rom (sau si in afara Rom, pt importuri de natura necomerciala)



       166.Cine este considerat titularul regimului vamal de tranzit?



       R    principalul obligat /// pers in numele careia s-a facut decl.vamala sau careia i-au fost transmise toate drepturile si obligatiile

pers in numele careia s-a facut decl.vamala sau careia i-au fost transmise toate drepturile si obligatiile

       167. De către cine este stabilită şi acceptată rata de randament în cadrul regimului de perfecţionare activă
             R autoritatea vamala /// Autoritatea vamala stabileste fie rata de randament a operatiunii, fie, cand este cazul, metoda de
       determinare a acestei rate. Rata de randament este propusa de titularul operatiunii .

       168. Care este momentul în care ia naştere datoria vamală în cazul sustragerii mărfurilor de la supraveghere vamală ?
           R in momentul sustragerii

Datoria vamala se naste in momentul sustragerii marfurilor de sub supraveghere vamala




       169. În ce condiţii nu poate fi utilizat sistemul cu rambursare al regimului de perfecţionare activă?
R ART. 144
  (1) Sistemul cu rambursare poate fi utilizat pentru toate mărfurile. Acest sistem nu poate fi utilizat când, în momentul
acceptării declaraţiei de punere în liberă circulaţie:
  a) mărfurile de import sunt supuse unor restricţii cantitative la import;
  b) mărfurile de import beneficiază de o măsură tarifară în cadrul contingentelor;
  c) pentru mărfurile de import este necesară prezentarea unei licenţe de import sau export ori a unui certificat prevăzut de
reglementările privind politica agricolă;
  d) a fost stabilită o restituire la export sau o taxă la export pentru produsele compensatoare.

       170. Ce se înţelege prin ,,folosinţă comercială,, în cazul mijloacelor de transport supuse regimului de admitere temporară?
R a) folosinţă comercială - utilizarea cu plată a unui mijloc de transport pentru transportul persoanelor sau al mărfurilor ori în
cadrul activităţii unui agent economic cu sau fără plată; în cazul în care mijlocul de transport este un vehicul rutier, această
definiţie include şi remorcile care pot fi ataşate acesteia;

       171. Pentru ce mărfuri nu se acordă dispensa de la garantare în cazul regimului de tranzit?

R marfuri care implica un risc ridicat de frauda (art 116 cv)




                                                                                                                                            57
     172. Ce obligaţie are destinatarul agreat în momentul sosirii mărfurilor în spaţiile autorizate?
R   (1) În situaţia în care mărfurile sosesc în spaţiile sale sau în locurile precizate în autorizaţie, destinatarul agreat este obligat:
  a) să anunţe imediat biroul de destinaţie, în conformitate cu procedura prevăzută în autorizaţie, de eventualele lipsuri,
excedente, substituiri sau alte nereguli, cum ar fi sigilii violate;
  b) să trimită fără întârziere biroului de destinaţie exemplarele 4 şi 5 ale declaraţiei de tranzit care au însoţit mărfurile, indicând,
cu excepţia cazurilor în care datele sunt comunicate prin intermediul sistemului de prelucrare electronică sau automată a
datelor, data sosirii şi starea sigiliilor aplicate.

       173. Cu ce document vamal se asimilează scrisoarea de trăsură CIM?

            R       document de transport - decl de tranzit produce aceleasi efecte juridice

       174. Care este termenul în care autoritatea vamală este obligată să-l informeze pe garant despre faptul că ar putea fi
       obligat la plata unor sume datorate ca urmare a neînchiderii unui regim de tranzit?



        R       3 ani (art 353)

     175. Care este momentul, în cazul exportului anticipat, când produsele compensatoare devin
    mărfuri străine?



R    in momentul acceptarii declaratiei de incheiere a regimului



produsele compensatoare devin mãrfuri strãine în momentul acceptãrii declaratiei de export si cu conditia ca mãrfurile ce vor fi importate
sã fie plasate sub regim


       176. Fară a înlătura aplicarea dispoziţiilor prevăzute în alte acte normative, care este termenul de încheiere a regimului de admitere
       temporară pentru mijloacele de transport rutier de folosinţă personală utilizate de către un student?



R durata sejurului in teritoriul vamal al RO, in scopul de a-si urma studiile

       177. Cine efectuează verificarea condiţiilor economice pentru mărfurile supuse măsurilor de politică agricolă, drepturilor
       antidumping sau drepturilor compensatorii, în cazul regimului de transformare sub control vamal?
  (3) În cazul mărfurilor supuse măsurilor de politică agricolă a drepturilor anti-dumping provizorii sau definitive ori a drepturilor
compensatorii provizorii sau definitive, verificarea condiţiilor economice trebuie efectuată de Autoritatea Naţională a Vămilor.

       178. În situaţia cărei modalităţi de transport, în cazul regimului vamal de tranzit al mărfurilor, este necesară constituirea unei
       garanţii?

       R    rutier, cai ferate prin societati private

transport aerian, cfr, prin conducte si pe apele deschise traficului international

       179. În ce condiţii mărfurile destinate exportului se pot plasa în regimul vamal de tranzit?
      R         ART. 262
     (2) În situaţia în care se exportă mărfuri, acestea se plasează sub regimul de tranzit în unul din următoarele cazuri:
   a) dacă au făcut obiectul formalităţilor vamale de export în vederea acordării de restituiri în cadrul politicii agricole;
   b) dacă sunt supuse măsurilor de control în ceea ce priveşte destinaţia şi au făcut obiectul formalităţilor vamale la export în
cadrul politicii agricole;
   c) dacă beneficiază de rambursarea sau remiterea drepturilor la import, cu condiţia ca să fie exportate în afara teritoriul vamal
al României;
   d) dacă, sub forma produselor compensatoare sau a mărfurilor în aceeaşi stare au făcut obiectul formalităţilor la export ca
încheiere a regimului de perfecţionare activă - sistemul cu restituire, în vederea rambursării sau remiterii drepturilor.


Niciodata - cu exceptia marfurilor plasate sub perfectionare pasiva toate marfurile destinate exportului tb sa fie plasate sub regim de export




                                                                                                                                            58
        180. Pentru ce regim vamal titlurile de garanţie izolată pot fi utilizate pentru garantarea datoriei vamale?



           R   Tranzit

        181. Ce reprezintă suma de referinţă în cazul garantării unei datorii vamale?



       R    cuantumul datoriei vamale ce poate aparea dc marfurile sunt puse in libera circulatie (art 299 cv)

cuantumul nu paote depasi cuantumul exact sau maxim al datoriei vamale




        182. Care este nivelul până la care autoritatea vamală poate autoriza pe titularul tranzitului vamal să beneficieze de reducerea
        garanţiei globale?


R (2) Suma ce trebuie acoperită de garanţia globală poate fi redusă:
  a) la 50% din suma de referinţă, când principalul obligat demonstrează că are o situaţie financiară solidă şi o experienţă
suficientă de utilizare a regimului de tranzit;
  b) la 30% din suma de referinţă, când principalul obligat demonstrează că are o situaţie financiară solidă, o experienţă
suficientă de utilizare a regimului de tranzit şi are un nivel ridicat de cooperare cu autoritatea vamală.

cuantumul nu paote depasi cuantumul exact sau maxim al datoriei vamale




        183. În ce situaţie se acordă regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import pentru ambalaje?
R     (1) Regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import se acordă pentru ambalaje când acestea:
    a) sunt destinate a fi reexportate goale sau pline, dacă sunt importate pline;
    b) sunt destinate a fi reexportate pline, dacă sunt importate goale.

      184. Ce reprezintă declaraţia vamală în sensul Codului vamal?
R declaraţie vamală - actul cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute în
reglementările vamale, voinţa de a plasa mărfurile sub un anumit regim vamal;

        185.Ce operaţiune este utilizată în cazul regimului de perfecţionare activă?



    R de procesare (art 396 b rv) - Reexport




       186. Ce se înţelege prin drepturi de import în sensul Codului vamal?
R drepturi de import:
  a) taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri;
  b) taxele agricole şi alte taxe la import introduse prin reglementările privind politica agricolă sau prin reglementările specifice
aplicabile anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole, dacă este cazul;

        187. Care este termenul în care autoritatea vamală are dreptul ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, să modifice
        declaraţia vamală?

        R intr-o perioada de 5 ani de la acordarea liberului de vama

        188. Ce poate stabili autoritatea vamală în cadrul controlului ulterior al declaraţiilor când constată că dispoziţiile care reglementează
        regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informaţii inexacte sau incomplete?

        R autoritatea vamala ia masuri pt regularizarea situatiei tinand seama de noile elemente de care dispune.stabileste
        modelul documentului necesar pt regularizarea situtiei, precum si instructiunile de completare a acestuia




                                                                                                                                             59
      189. Care din condiţiile de mai jos împiedică acordarea autorizaţiei pentru     transformarea sub control vamal:


R Autorizaţia pentru transformare sub control vamal se acorda numai:

  a - persoanelor stabilite în România;
   b) când mărfurile de import pot fi identificate în produsele transformate;
   c) când natura sau starea mărfurilor din momentul plasarii lor sub regim nu mai poate fi reconstituita economic după
transformare;
   d) când utilizarea regimului nu poate avea drept consecinta eludarea efectelor reglementărilor privind originea şi a restrictiilor
cantitative aplicabile mărfurilor importate;

        e) când sunt îndeplinite condiţiile necesare ca regimul sa ajute la crearea sau menţinerea activităţii de transformare a
      mărfurilor în România, fără sa aducă atingere în mod vadit intereselor economice ale producătorilor nationali de mărfuri
      similare. Prin regulamentul vamal se stabilesc cazurile în care aceste condiţii economice se considera îndeplinite

      190.     Care    sunt    debitorii   în   cazul     sustragerii    de   sub     supraveghere      vamală     a    mărfurilor   supuse
      drepturilor de import?



      191. Cum poate fi antrepozitul vamal ?

       R Un antrepozit vamal poate fi public sau privat.

      192. Cum se poate constitui o garanţie vamală?
          R depozit numerar si scrisoare de garantie bancara

      193. În ce situaţie autoritatea vamală va solicita prezentarea declaraţiei pentru valoarea în vamă?
      R ??????

       194. Când poate fi permisă invalidarea unei declaraţii vamale ?
            R s-au constatat erori sau neconcordante

      195. Cum se poate face declaraţia vamală ?
       R fie in scris, fie utilizand un procedeu informatic aprobat de autoritatea vamala, fie printr-o declaratie verbala sau orice
       alta actiune prin care detinatorul isi maniofesta vointa de a le plasa sub regim vamal

      196. Care este termenul, în cazul mărfurilor transportate pe altă cale decât maritimă şi luate în evidenţa autorităţii vamale pe baza
      unei declaraţii sumare în care titularul operaţiunii comerciale sau reprezentantul acestuia este obligat să solicite o destinaţie
      vamală?
      R : 20 zile

      197. Care este termenul in care se pot rambursa drepturile vamale de import sau export, la depunerea unei cereri către biroul
      vamal:
      R
      2. Drepturile de import sau export se rambursează sau se remit la depunerea unei cereri către biroul vamal în cauză într-un
      termen de trei ani de la data la care valoarea acestor drepturi a fost comunicată debitorului.




      198. Ce mărfuri sunt exonerate de drepturi de import la cererea persoanei interesate?

      R 1) Marfurile romanesti care, dupa ce au fost exportate, sunt reintroduse pe teritoriul vamal al Romaniei si puse in libera
      circulatie intr-un termen de 3 ani sunt exonerate de drepturi de import la cererea persoanei interesate. Termenul de 3 ani
      poate fi prelungit in cazuri exceptionale.

      199. Cum fixează biroul de plecare termenul de tranzit în care mărfurile trebuie să se prezinte la biroul de destinaţie?

      R max 8 zile in f-ctie de circumstantele transportului respectiv

      200. Ce mijloace de transport beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import în cazul unei
persoane stabilite în teritoriul vamal al României?

      R Regimul de admitere temporara cu exonerare totala a drepturilor de import se acorda pentru mijloace de transport rutier,
feroviar, aerian, maritim si fluvial cand acestea:
• sunt inmatriculate in afara teritoriului vamal al Comunitatii pe numele unei persoane stabilite in afara acestui teritoriu; totusi, in
cazul in care mijloacele de transport nu sunt inmatriculate, conditia de mai sus poate fi considerata indeplinita daca sunt
detinute de o persoana stabilita in afara teritoriului vamal al Comunitatii;
                                                                                                                                        60
• sunt utilizate de o persoana stabilita in afara acestui teritoriu,
• in cazul utilizarii in scop comercial si cu exceptia mijloacelor de transport feroviar, sunt utilizate exclusiv pentru transport care
incepe sau sfarseste in afara teritoriului vamal al Comunitatii; totusi, pot fi utilizate in trafic intern cand aceasta e prevazuta de
dispozitiile in vigoare in domeniul transportului, in special cele referitoare la acces si operatiuni.

      201. Când poate fi refuzată o solicitare, în scris, a persoanelor interesate către autoritatea vamală, cu privire la aplicarea
      reglementărilor vamale?


      Art. 37. - (1) Persoanele interesate au dreptul să solicite autorităţii vamale, în scris, informaţii privind aplicarea
      reglementărilor vamale.O astfel de solicitare poate fi refuzată dacă aceasta nu are legătură cu o operaţiune de import sau
      export ce urmează a fi realizată

      202. Care sunt produsele pentru care nu se poate acorda regimul de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de
      import?

      R
      203. Unde se înfiinţează antrepozitele de tip A şi C?
      R

      204. Cum se pot încheia operaţiunile de export temporar?
      R Operatiunile de export temporar se incheie prin:
       a) reimportul marfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora;
      b) emiterea din oficiu a unui act constatator de catre biroul vamal care are operatiunea in evidenta, cand marfurile nu se
      inapoiaza din considerente economice. Cand marfurile care fac obiectul regimului de export temporar sunt supuse
      licentierii, considerentele economice se confirma de Ministerul Industriei si Resurselor;
      c) emiterea din oficiu a unui act constatator de catre biroul vamal care are operatiunea in evidenta, cand nu se respecta
      termenul stabilit. In acest caz biroul vamal sesizeaza si organele de control financiar sau ale Garzii Financiare, in vederea
      verificarii legalitatii operatiunii.

      205. Ce se înţelege prin contabilitate în sensul regimurilor vamale economice?
      R

       206. Ce criteriu se are în vedere la stabilirea originii nepreferenţiale a mărfurilor?
        R marfuri produse in intregime intr-o tara
          criteriul transformarii substantiale
- ART. 52
   Mărfurile a căror producţie implică mai mult decât o ţară sunt considerate originare din ţara în care au fost supuse ultimei transformări
sau prelucrări substanţiale, motivate economic, într-o întreprindere echipată în acel scop şi din care a rezultat un produs nou sau care
reprezintă un stadiu important al fabricaţiei.


      207. Care este cursul de transformare în lei a valorii în vamă?
      R inregistrat in penultima zi de miercuri a lunii si publicat in aceeasi zi

      208. Care este tipul de facilitate fiscală ce poate permite regimul vamal de admitere temporară?
      R exonerare partiala sau totala de drepturi

      209. Care sunt regimurile vamale economice?



  R antrepozit vamal, perfectionare activa si pasiva, transformare sub control vamal,                   admitere temporara

      210. Care sunt cheltuielile ce se includ în valoarea în vamă, conform prevederilor art1. din Acordul privind aplicarea art VII
      GATT?

      R    cheltuielile de transport al mărfurilor importate până la frontiera română

      211. În ce situaţie nu poate fi utilizat sistemul cu rambursare în cadrul regimului de perfecţionare activă?


R Sistemul cu rambursare poate fi utilizat pentru toate mărfurile. Acest sistem nu poate fi utilizat când, în momentul acceptării
declaraţiei de punere în liberă circulaţie:
  a) mărfurile de import sunt supuse unor restricţii cantitative la import;
  b) mărfurile de import beneficiază de o măsură tarifară în cadrul contingentelor;
  c) pentru mărfurile de import este necesară prezentarea unei licenţe de import sau export ori a unui certificat prevăzut de
reglementările privind politica agricolă;
  d) a fost stabilită o restituire la export sau o taxă la export pentru produsele compensatoare.



                                                                                                                                         61
     212. Care sunt produsele compensatoare?
R   Toate produsele care rezulta din operat




                                               62

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:21
posted:10/3/2012
language:Unknown
pages:62