MANAGEMENTUL ACHIZITIILOR PUBLICE by qKQ55N

VIEWS: 16 PAGES: 17

									                                        MANAGEMENTUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE
                                                – suport de curs –

ASIGURAREA ŞI GESTIUNEA RESURSELOR MATERIALE

       Tot ce se cumpără din bani publici înseamnă achiziţie publică. În lipsa unei definiţii legale a achiziţiilor publice,
le putem defini ca fiind procesul de a obţine produse, servicii şi/sau lucrări în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Legea-cadru din domeniul achiziţiilor publice este OUG nr. 34/2006, intrată în vigoare la 30 iunie 2006.

         Achizitiile publice reprezinta una dintre activitatile cele mai sensibile ce se desfasoara la nivelul administratiei
publice, ca si al institutiilor si intreprinderilor care functioneaza in sectorul public, si aceasta din cel putin trei puncte de
vedere:
         -           se cheltuiesc “bani publici”, a caror alocare presupune respectarea anumitor cerinte: transparenta,
                     tratamentul egal, proporţionalitate,….
         -           decizia apartine unor “decidenti alesi” care in mod permanent sunt supusi unei duble presiuni
                     (din partea alegatorilor si din partea profesionistilor).
         -           aparent principiile de eficienta si eficacitate capata sensuri aparte daca avem in vedere faptul
                     ca “proprietatea publica” nu stimuleaza eficienta ci “castigul”.

        Pornind de la aceste premise, “Managementul achizitiilor publice” nu reprezinta decat o sintetizare a
principalelor prevederi legale privind achizitiile publice:
    - OUG 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de
        lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
    -    H.G. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
        contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
        publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
    - O.U. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică;
    - O.U. nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire
        a contractelor de achiziţie publică;
    - Normele de aplicare a OUG 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente
        procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică.



         Printre obiectivele pe care si le propune o institutie publica, se numara si asigurarea resurselor necesare, dintre
care cele materiale ocupa o pondere importanta, achizitiile publice reprezentand doar o etapa a unui proces de
asigurare a resurselor materiale in domeniul public.
         Resursele materiale necesare pot fi de natura: produselor, a materiilor prime, a utilajelor si echipamentelor, dar
si a serviciilor: servicii de transport, de constructii, de consultanta si studii, etc.
         In conditiile economiei de piata, asigurarea resurselor materiale in domeniul public inseamna anumite relatii
ce se caracterizeaza astfel:
     - sunt relatii de transfer (de schimb) intre diferite firme si o autoritate contractanta (autoritate publica,
         institutie publica)
     - sunt relatii economice prin care furnizorul urmareste obtinerea unui profit, iar beneficiarul urmareste
         obtinerea unui avantaj economic, care poate sa fie un cost “sanatos” (ce asigura cel mai bun raport
         calitate/cost) si uneori chiar a unei stari de profitabilitate
     - efectele economice se regasesc la nivelul activitatii beneficiarului, in sensul ca se pot satisface mai multe
         obiective, cu aceeasi valoare financiara
     - sunt raporturi economice care depind de “raportul de putere” ce exista intre furnizor si beneficiar. In acest
         caz, beneficiarul fiind in ultima instanta puterea publica – statul, poate sa impuna anumite limite legale, reguli
         care trebuie respectate de catre furnizori, indiferent de “puterea” pe care o detin pe piata.
         Activitatea de asigurare a resurselor materiale are rolul de a armoniza interesele, uneori contrare ale celor doi
parteneri (consumatorul si furnizorul).
         Activitatea de asigurare materială în administraţia publică, trebuie să răspundă întrebărilor:
•Ce se cere?
•Când se cere?
•Cât se cere?
•Unde se cere?

                                                               1
•Cum se cere?
•La ce preţ se cere?
         Respectand principiile ce definesc activitatea de achizitii publice ea trebuie sa se bazeze pe eficienta si
eficacitate si nu exclusiv pe economisire.
Astfel există o nouă viziune în elaborarea asigurării materiale în administraţia publică: să devină o activitate
preponderent comercială, care să fie capabilă, ca pe baza cadrului legal, să valorifice cât mai eficient oportunităţile
pieţei.
         In acest sens activitatea de asigurare cu resurse materiale trebuie privita din doua perspective:
- pe termen scurt – cand preponderenta o detin activitatile de asigurare a materialelor ( achizitia publica )
     - pe termen lung – cand preponderenta o detin activitatile de studii de piata, prin care sa se valorifice cat mai
         bine nevoia publica de a cumpara.

          Definitie: Asigurarea si gestiunea resurselor materiale in administratia publica este acea functie a autoritatii,
institutiilor si intreprinderilor publice, ce are drept obiect asigurarea nevoilor de consum pe termen scurt, respectiv
fundamentarea unor decizii eficiente in functie si de posibilitatea de aprovizionare pe termen lung.

         Particularitatile asigurarii resurselor materiale in administratia publica sunt date de:
    a)   diversitatea beneficiarilor publici
    b)   modul specific de cumparare (achizitie) in administratia publica;
    c)   restrictiile legislative;
    d)   activitatea de marketing – in cazul pietelor publice;
    e)   caracteristicile cumpărărilor in administratia publică.

     a) Beneficiarii publici ai asigurarii resurselor materiale
Se pot grupa astfel:
     1. colectivitati naţionale şi locale
     2. intreprinderi si institutii publice cu caracter industrial si comercial
     Colectivitatilenationale şi locale:
- Statul – ca principala colectivitate la nivel national
- Colectivitatile locale propriu-zise: - judetul
                                                   - municipiul
                                                   - orasul
                                                   - comuna
         Statul – ca beneficiar public – isi desfasoara activitatea prin intermediul ministerelor, secretariatelor de stat sau
a altor agentii guvernamentale. Beneficiarii publici de stat au drept caracteristica dominanta faptul ca sunt institutii cu
character administrative. In aceasta categorie intra si institutiile de cultura cu activitate nationala.
         Colectivitatile locale se refera la colectivele administrative in conformitate cu legislatia Organizarii
administrative, dar si la institutiile publice cu caracter local, cum ar fi: spitale, teatre, oficii, etc.
         Intreprinderile si institutiile publice cu caracter industrial sau comercial
          Desi unele dintre acestea functioneaza pe principii comerciale, ele sunt considerate publice, deoarece statul
este “proprietarul” acestora. Ele pot fi:
     - la nivel national (firme de productie sau comerciale de importanta nationala): regiile autonome, societatile
         nationale, etc.
     - la nivel local sunt firme in care autoritatea publica locala este proprietarul sau actionarul majoritar:
         intreprinderi locale de transport, de constructii, de curatenie, etc.
         b) Modul specific de cumparare in administratia publica
         Efectuarea cumpararilor in administratia publica se face pe baza unor proceduri prevazute in legislatia ce
reglementeaza achizitiile publice. Pot sa existe exceptii pentru anumite intreprinderi care isi pot elabora propriile
proceduri inspirate din legislatia achizitiilor publice si aprobate de catre puterea publica careia I se subordoneaza.
         Cumpararile pot fi:
     1. cumparari simple – cand se cunosc caracteristicile si volumul resurselor ce se vor cumpara
     2. cumparari complexe – cand nu se poate stabili cu certitudine ce se va cumpara. Si aici avem doua tipuri de
         cumparari:
     - cumparari la care se cunoaste un numar minim de comenzi,
     - cumparari la comanda.
         In functie de anumite caracteristici ale cumpararilor, dintre care valoarea este esentiala, exista anumite
proceduri de cumparare:

                                                              2
    -    licitatie deschisa sau restransa
    -    cumpararea prin negociere
    -    dialogul competitiv
    -    cererea de oferte
    -    acordul-cadru.
         c) Restrictiile legislative: (respectarea procedurilor legislative)
    - efectuarea publicitatii cumpararii, care este de atentionare, participare si atribuire
    - participarea la o anumită procedură nu se poate face de către operatorii economici decât în anumite condiţii
         (condiţii de calificare)
    - alegerea unei proceduri de cumparare, conform caracteristicilor cumpararii si conditiilor legislative
    - aplicarea procedurii de cumparare : primirea ofertelor, deschiderea, evaluarea
    - atribuirea (încheierea contractelor) se face respectând anumite cerinţe
    - comunicarea rezultatelor, rezolvarea litigiilor si incheierea contractului.
         d) Atitudinea specifica de marketing
         Realizarea procesului de asigurare a resurselor materiale in domeniul public, presupune si anumite actiuni care
sunt specifice marketingului aprovizionarii: definirea nevoilor, atragerea produselor, evaluarea furnizorilor, negocierea
conditiilor, etc.
         Din acest punct de vedere exista cateva specificatii determinate de compromisul care trebuie sa existe intre
doua atitudini apparent antagoniste:
    - necesitatea de a fi alaturi de alegator(alesii alegatorilor introduce element de dicontinuitate)
    - necesitatea de a respecta opiniile specialistilor (vor asigura continuitatea in abordare).
Important e ca intalnirea celor doua atitudini sa realizeze “planuri si bugete”, eficienta si eficacitate din punct de
vedere economic si social.
    e) Caracteristicile asigurarii materiale in administratia publica
    a) restrictia bugetara
    b) presiunea contribuabilului
    c) autoritatea crescanda a achizitorului
    d) rigiditatea organizatorica
    e) fundamentarea riguroasa a materiilor
    f) transparenta
    Restrictiile bugetare au in vedere:
- sumele alocate care pot fi schimbate foarte greu, prin modificari si reaprobari dificile
- sumele nefolosite in anul bugetar sunt considerate “pierdute” dar in acelasi timp exista posibilitati de a se profita de
anumite programe de sustinere
    Presiunea contribuabilului se refera la cel putin doua aspecte:
     contribuabilul obisnuit care asteapta anumite servicii, ca urmare a taxelor platite;
     fortele politice rezultate in urma alegerilor tot prin vointa contribuabilului.
       Autoritatea crescanda a achizitorului. In cazul administratiei publice, de obicei, nu exista o structura
organizatorica specifica si exclusive pentru aceasta activitate. De aceea, lucratorul nu are cu cine sa se consulte se de
cine sa fie coordonat professional. Aceasta presupune o buna cunoastere a legislatiei si a problemelor de gestiune
economica.
         Rigiditatea organizatorica inseamna existenta unor posibilitati reduse de reorganizare datorita procedurilor de
aprobare si a presiunii politice. De asemenea, datorita posibilitatilor de salarizare reduse, nu se pot realize angajari cu
personal de inalta calificare, formarea interna dorind o solutie prioritara.
         Fundamentarea riguroasa a nevoilor de consum: alocatiile bugetare sunt greu de modificat pe de o parte, iar
pe de alta parte caracteristicile nevoilor de consum se vor gasi in caietul de sarcini, care nu pot fi modificate decat in
conditii legislative restrictive.
         Transparenta este determinate de faptul ca se cheltuiesc banii publici si de aceea contribuabilul trebuie
informat corespunzator. Aceasta transparenta poate crea insa greutati in aprovizionare, deoarece furnizorii vor evita
astfel beneficiari care le pot crea anumite greutati in pastrarea secretului si a confidentialitatii.




                                                            3
         PRINCIPIILE ACHIZIŢIILOR PUBLICE

        Activitatea de achiziţii publice reprezintă concretizarea activităţii de asigurare şi gestiune a resurselor materiale
în domeniul public.
        În consecinţă această activitate trebuie să respecte cerinţele legislative specifice domeniului. Respectarea
acestor cerinţe se face în contextul respectării unor principii:
    1. Principiul nediscriminării
    2. Principiul tratamentului egal
    3. Principiul recunoaşterii reciproce
    4. Principiul transparenţei
    5. Principiul proporţionalităţii
    6. Principiul eficienţei utilizării fondurilor publice
    7. Principiul asumării răspunderii

Obs. Dacă se utilizează fonduri obţinute de la diferite organisme internaţionale aceste principii se suplimentează cu
principii impuse de aceste fonduri (ex. Fonduri de la U.E.: Principiul naţionalităţii, Principiul ţării de origine).

    1. Principiul nediscriminării
    - presupune asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca orice operator economic,
       indiferent de naţionalitate să poată participa la obţinerea unui contract de achiziţie publică, adică orice
       operator economic să aibă şansa să participe la procedura de atribuire şi să aibă şansa de a deveni
       contractant.

    2. Principiul tratamentului egal
    - respectarea acestui principiu presupune ca oricând, pe parcursul procedurii de atribuire, să se stabilească şi să
        se aplice reguli, cerinţe, criterii, identice pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de
        şanse egale de a deveni contractanţi.
    Obs. Nicio A.C. nu are voie să acorde tratament preferenţial unui operator economic doar pentru simplul motiv că
    este situat în aceeaşi zonă/localitate/regiune/ţară ori că este persoană fizică sau juridică.
    3. Principiul recunoaşterii reciproce
    - respectarea acestui principiu înseamnă acceptarea de către toate A.C. a:
             a) produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii Europene;
             b) diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile competente din alte state;
             c) specificaţiilor tehnice echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.

    4. Principiul transparenţei
    - presupune aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de
       atribuire.

    5. Principiul proporţionalităţii
    - presupune ca prin cerinţe şi condiţiile impuse să se asigurare corelaţia între:
           a) necesitatea A.C.
           b) obiectul contractului de achiziţie publică
           c) cerinţele solicitate a fi îndeplinite.

    6.  Principiul eficienţei utilizării fondurilor publice
    -   presupune să se aleagă sau să se aplice acele proceduri şi să se utilizeze criterii care să reflecte avantajele de
        natură economică ale ofertelor în vederea obţinerii raportului optim între calitate şi preţ (un „preţ sănătos”).
    Obs. În administraţia publică, în utilizarea banilor se urmăreşte, de obicei, economisirea acestora, abordare care,
    de cele mai multe ori, duce la obţinerea unor soluţii neeficace. De aceea, rezultă că:
    1. în orice decizie trebuie să avem în vedere, pe lângă efectele principale, dacă este cazul, şi efectele
        suplimentare, concrete, preconozate a se obţine în domeniul social sau în cel al protecţiei mediului şi
        promovării dezvoltării durabile.
    2. banii publici sunt epuizabili, aşa încât trebuie utilizaţi judicios
    3. prin cheltuirea banului public trebuie să se asigure o dezvoltare durabilă

                                                              4
    4.   preţul cel mai scăzut nu reprezintă întotdeauna cea mai bună valoare pentru bani

    7.   Principiul asumării răspunderii
    -    prin acest principiu se înţelege determinarea clară a sarcinilor şi responsabilităţilor persoanelor implicate în
         procesul de achiziţie publică, asigurându-se profesionalismul, imparţialitatea şi independenţa deciziilor
         adoptate pe parcursul acesti proces.

    Efecte preconizate:
    - deschiderea şi dezvoltarea pieţei de achiziţii publice
    - instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine, imparţialitate
    - eliminarea elementelor de natură subiectivă care ar putea influenţa deciziile în procesul de achiziţie publică
    - eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor economici locali
    - asigurarea „vizibilităţii” regulilor, oportunităţilor, procedurilor şi a rezultatelor
    - eliminarea cerinţelor restrictive
    - obţinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna considerate ca fiind insuficiente în raport
        cu necesităţile
    - supravegherea costurilor procesului de achiziţie publică (atât costurile aferente administraţiei cât şi costurile
        aferente ofertantului)
    - limitarea apariţiei erorilor pe parcursul desfăşurării procesului de achiziţie publică
    - reducerea fraudei şi corupţiei.




SISTEMUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE

          Sistemul achiziţiilor publice reprezintă o parte a realităţii juridico-economico-tehnice a societăţii româneşti,
al cărui scop general este dedicat satisfacerii interesului public, respectiv dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului de
viaţă al comunităţii.
Elementele componente ale sisemului achiziţiilor publice sunt:
    1. Autoritatea de reglementare:
    - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP)
    2. Autorităţile contractante (A.C.):
    - autorităţile administraţiei publice şi alte persoane juridice de drept privat ce desfăşoară activităţi în domeniul
          utilităţilor, jucând rolul de cumpărători de produse, servicii sau lucrări, utilizând bani publici (cei care
          achiziţionează produse, servicii sau lucrări)
    3. Operatorii economici:
    - cei care livrează produse, servicii sau lucrări (vânzătorii, prestatorii, executanţii).
    4. Supraveghetorii sistemului:
    - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP)
    - Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
    - Ministerul Finanţelor Publice
    - Curtea de Conturi

Între elementele sistemului achiziţiilor publice se stabilesc relaţii care de regulă sunt:
      Relaţii de comerţ – între A.C. şi operatorii economici
      Relaţii de suport – în care ANRMAP oferă sprijin operatorilor economici pentru aplicarea regulilor stabilite
      Relaţii de supraveghere - în care ANRMAP verifică aplicarea corectă a regulilor de către A.C.
      Relaţii de înfăptuire a dreptăţii – în care partea lezată (operatorii economici lezaţi) îşi valorifică un drept pe
         calea acţiunii în instanţă (Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Instanţele de Judecată).

În consecinţă, prin sistemul achiziţiilor publice înţelegem totalitatea regulilor şi acţiunilor referitoare la cheltuirea
banului public prin întâlnirea dintre cererea autorităţii contractante cu oferta operatorilor economici.

ANRMAP:
  - este o instituţie publică independentă, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului
  - are rolul de a elabora, promova şi implementa politica în domeniul achiziţiilor publice


                                                            5
Autorităţi contrctante pot fi:
            a) oricare organism al statului, la nivel naţional, regional sau local
            b) orice organism de drept public care satisface nevoi de interes general şi care nu are caracter comercial
                 sau industrial şi care:
            - este finanţat în majoritate de către o altă autoritate contractantă
            - se află în subordinea sau este supus controlului unei A.C.
            - în componenţa Consiliului de Administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de
            jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o A.C.
            c) orice asociere formată din două sau mai multe A.C.
            d) orice întreprindere publică care desfăşoară activităţi relevante în domeniul public, când acestea
                 atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acord-cadru.
            e) oricare subiect de drept, altul decât cele deja menţionate, care desfăşoară una sau mai multe activităţi
                 relevante în baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competentă, atunci când
                 acestea atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acord-cadru. (ex. S.C. de Producere a
                 Energiei Electrice şi Termice „Termoelectrica”-S.A., Regia Autonomă de Transport Bucureşti, Regia
                 Autonomă Apă-Canal, Timişoara, Compania Naţională Administraţia Porturilor, etc.).

Operatori economici:
   - pot fi orice furnizori, prestatori sau executanţi care oferă în mod licit pe piaţă produse, servicii, lucrări
   - calitatea de operator economic o poate deţine: - fie o persoană fizică, fie o persoană juridică, fie un grup de
       astfel de persoane, de drept public sau de drept privat.

Supraveghetorii sistemului:
   1. ANRMAP - este autoritatea de reglementare în domeniul achiziţiilor publice, care prin Direcţia generală de
       control exercită următoarele atribuţii:
   - verifică şi avizează anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire
   - verifică rapoartele de evaluare
   - emite acordul pentru încheierea contractului de achiziţie publică, în cazul în care controlul efectuat nu a
       evidenţiat încălcări sau eludări ale legislaţiei
   - impune măsuri corective
   - aplică sancţiuni şi amenzi pentru eludarea sau încălcarea prevederilor legale.

    2. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor:
    - este un organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională care are ca atribuţii soluţionarea
       contestaţiilor formulate în cadrul procedurii de atribuire înainte de încheierea contractului şi să se pronunţe
       asupra legalităţii procedurilor şi operaţiunilor desfăşurate de autoritatea contractantă în atribuirea unui
       contract şi să emită opinie asupra litigiului depus judecăţii dacă instanţa de judecată solicită acest lucru
       (atribuţii de soluţionare nejuridică, din punct de vedere al legislaţiei achiziţiilor publice, a contestaţiilor
       depuse).

    3. Ministerul Finanţelor Publice:
    - ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, verifică aspectele procedurale aferente procesului
       de atribuire a contractelor de achiziţie publică

    4. Curtea de Conturi:
    - este autoritatea publică a statului care exercită auditul extern în cadrul sectorului public.

Obs. Referitor la supraveghere nu trebuie uitat nici rolul controlului judecătoresc la care poate apela orice persoană ce
se consideră lezată în ineresul ei legitim pe parcursul aplicării unei proceduri de atribuire a contractului de achiziţie
publică. În fapt, justiţia este singura putere care deţine supremaţia în supravegherea respectării legii.



Domeniul de aplicare al legislaţiei privind achiziţiile publice

Prevederile în domeniu sunt obligatorii pentru:
   - atribuirea contractului de achiziţie publică
   - încheierea acordului-cadru

                                                            6
     - organizarea concursului de soluţii
Obs. Contractul finanţat sau subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50% de către o A.C. se consideră
a fi contract de achiziţie publică şi trebuie să respecte legislaţia în domeniu.

De la această regulă generală există următoarele excepţii:
    1. Dacă se atribuie contracte de achiziţie publică în domeniul apărării şi securităţii naţionale, dacă prin
        intermediul acestora s-ar crea circumstanţe care:
    - ar conduce la divulgarea unor secrete
    - implică protecţia unor interese
    2. În cazul contractelor care au fost declarate cu caracter secret de către autorităţile abilitate în acest sens
    3. În cazul contractelor care presupun măsuri speciale de siguranţă pentru protejarea unor interese naţionale
    4. În cazul contractelor atribuite ca urmare a încheierii unui acord internaţional, cu unul sau mai multe state care
        nu sunt membre ale U.E., dar încheiate conforma Tratatului U.E., şi care vizează furnizarea de produse sau
        execuţia de lucrări destinate implementării sau exploatării unui proiect comun de către statele semnatare şi
        numai dacă prin acordul respectiv a fost menţionată o procedură specifică pentru atribuirea contractului
        respectiv
    5. În cazul contractelor atribuite ca urmare a încheierii unor acorduri internaţionale referitoare la staţionarea de
        trupe, şi numai dacă prin acordul respectiv a fost menţionată o procedură specifică pentru atribuirea
        contractului respectiv
    6. În cazul acelor contracte de achiziţie publică atribuite ca urmare a aplicării unei proceduri specifice unei
        organizaţii internaţionale
    7. În cazul acelor contracte de servicii care se referă la cumpărarea sau închirierea de terenuri, clădiri existente
        sau alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora
    8. În cazul contractelor de servicii care au ca obiect:
    - cumpărarea, producţia (coproducţia) de programe destinate difuzării de către instituţii de radiodifuziune şi
        televiziune
    - prestarea de servicii de arbitraj şi conciliere
    - angajarea de forţă de muncă
    - activităţi de cercetare-dezvoltare remunerate în totalitate de către A.C. şi ale căror rezultate sunt destinate, în
        mod exclusiv, A.C. pentru propriul beneficiu
    - atribuirea contractului unei alte A.C. sau unei asocieri de A.C., dacă acestea beneficiază de un drept exclusiv
        pentru prestarea serviciilor respective.

Alte excepţii specifice de la domeniul de aplicare sunt:
    1. Un subiect de drept căruia o A.C. i-a acordat drepturi speciale sau exclusive de a presta un serviciu public are
        obligaţia de a respecta numai principiul nediscriminării atunci când acesta atribuie contracte furnizate de către
        terţi.
    2. Dacă un contract de servicii din categoria 2B (servicii hoteliere, de transport pe apă, juridice, de selecţie şi
        plasare a forţei de muncă, de învăţământ, de sănătate şi asistenţă socială, recreative, culturale, sportive), atunci
        obligaţia de a aplica ordonanţa:
    - există numai pentru acele contracte a căror valoare este mai mare de 125 000 euro şi
    - se limitează numai la prevederile referitoare la caietul de sarcini şi la anunţul de atribuire
    3. Dacă contractul de servicii din categoria 2B cuprinde şi prestarea de servicii din categoria 2A (servicii de
        întreţinere şi reparare, de transport terestru şi aerian, transport poştal, de telecomunicaţii, financiare,
        informatice, cercetare-dezvoltare, contabilitate, audit financiar, pentru afaceri de management, arhitectură,
        publicitate, administrare, curăţenie a imobilelor, de eliminare a deşeurilor şi apelor uzate, salubrizare) şi a căror
        valoare estimată este inferioară valorii serviciilor din categoria 2B, atunci obligaţia de a aplica ordonanţa:
    - există numai pentru acele contracte a căror valoare este mai mare de 125 000 euro şi
    - se limitează numai la prevederile referitoare la caietul de sarcini şi la anunţul de atribuire.



Concepte utilizate în sistemul achiziţiilor publice:

1. ACCEPTAREA OFERTEI CÂŞTIGĂTOARE:
    - actul juridic prin care autoritatea contractantă îşi manifestă acordul de a se angaja juridic în contractul de
       achiziţie publică ce va fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost desemnată câştigătoare


                                                             7
2. ACORD-CADRU
    - înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori
       economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de
       achiziţie publică ce urmează a fi atribuie într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce priveşte preţul, şi după
       caz, cantităţile avute în vedere.

3. CANDIDAT
    - orice operator economic care a depus candidatura în cazul unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau
       dialog competitiv

4. CANDIDATURĂ
    - documentele prin care un candidat îşi demonstrează situaţia personală, capacitatea de exercitare a activităţii
       profesionale, situaţia economică şi financiară, capacitatea tehnică şi profesională, în vederea obţinerii invitaţiei
       de participare pentru depunerea ulterioară a ofertei, în cazul aplicării unei proceduri de licitaţie restrânsă,
       negociere sau dialog competitiv.

5. CONCURENT
    - oricare operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs de soluţii

6. CONTRACT DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ
    - contractul încheiat cu titlu oneros, în scris, între una sau mai multe autorităţi contractante pe de o parte şi unul
       sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, prestarea de servicii
       sau furnizarea de produse.

7. CONTRACT DE CONCESIUNE DE LUCRĂRI PUBLICE
    - contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor
       executate contractantul, primeşte din partea autorităţii contractante dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor
       pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.

8. CONTRACT DE CONCESIUNE DE SERVICII
    - contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu deosebirea că, în calitate de
       concesionar, contractantul primeşte din partea autorităţii contractante dreptul de a exploata serviciile pe o
       perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.

9. CONTRACTANT
    - ofertantul care a devenit parte la un contract de achiziţie publică

10. DOCUMENTAŢIE DE ATRIBUIRE
    - documentaţia ce cuprinde toate informaţiile legate de obiectul contractului de achiziţie publică şi de
       procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini, sau după caz documentaţia descriptivă

11. DREPT SPECIAL SAU EXCLUSIV
    - dreptul care rezultă din orice formă de autorizare acordată, conform prevederilor legale sau ca urmare a
       emiterii unor acte administrative, de o autoritate competentă şi care are ca efect rezervarea desfăşurării de
       activităţi în domeniul anumitor servicii publice numai de către una sau de către un număr limitat de persoane,
       afectând în mod substanţial posibilitatea altor persoane de a desfăşura o astfel de activitate

12. FONDURI PUBLICE
    - sume alocate din bugetele prevăzute de legea 500/2002 privind finanţele publice (bugetul de stat, bugetul
       asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor de sanatate, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei
       statului, bugetele locale, bugetele institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare, fonduri externe
       acordate Romaniei, credite garantate de stat sau autoritati publice)

13. LICITAŢIE ELECTRONICĂ
    - procesul repetitive realizat după o primă evaluare completă a ofertelor, în care ofertanţii au posibilitatea,
        exclusiv prin mijloace electronice, de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte elemente ale
        ofertei; evaluarea finală trebuie să se realizeze automat prin mijloacele electronice utilizate.

                                                            8
14. OFERTANT
    - oricare operator economic care a depus o ofertă

15. OFERTĂ
    - actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-
       un contract de achiziţie publică; oferta cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnică

16. OPERATOR ECONOMIC
    - oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări – persoană fizică/juridică, de drept
       public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă
       produse, servicii şi sau execuţie de lucrări.

17. OPERATORUL SISTEMULUI ELECTRONIC DE ACHIZIŢII PUBLICE
    - persoană juridică de drept public care asigură autorităţilor contractante suportul tehnic destinat aplicării, prin
       mijloace electronice, a procedurilor de atribuire.

18. PROCEDURĂ DE ATRIBUIRE
    - etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul
       părţilor privind angajarea în contractul de achiziţie publică să fie considerat valabil; procedurile de atribuire
       sunt: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de
       soluţii.

19. PROPUNEREA FINANCIARĂ
    - parte a ofertei ce cuprinde informaţiile cu privire la preţ, tarif, alte condiţii financiare şi comerciale
       corespunzătoare satisfacerii cerinţelor solicitate prin documentaţia de atribuire.




20. PROPUNERE TEHNICĂ
    - parte a ofertei elaborată pe baza cerinţelor din caietul de sarcini sau, după caz, din documentaţia descriptivă.

21. SISTEMUL ELECTRONOC DE ACHIZIŢII PUBLICE (SEAP)
    - desemnează sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin internet la o adresă dedicată, utilizat în
        scopul aplicării prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire.

22. VOCABULARUL COMUN AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE (CPV)
    - desemnează nomenclatorul de referinţă aplicabil contractelor de achiziţie publică la nivelul U.E.




FUNCŢIA DE PREVIZIUNE A MANAGEMENTULUI ACHIZIŢIILOR PUBLICE



                                           Managementul achiziţiilor publice

Managementul în administraţia publică are următoarele funcţii:
   - de previziune
   - de organizare
   - de coordonare
   - de decizie: motivare sau administrare
   - de control (monitorizare) –evaluare



Funcţia de previziune
În domeniul achiziţiilor publice se realizează două mari activităţi:

                                                              9
    I.      elaborarea programului anual de achiziţii publice
    II.     elaborarea şi publicarea anunţului de intenţie

I. PROGRAMUL ANUAL AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE – este documentul în care se regăsesc toate contractele de
achiziţie publică, inclusiv acordurile-cadru, ce se intenţionează a fi atribuite sau incheiate pe parcursul unui an bugetar.

Programul anual al achiziţiilor publice:
    - se întocmeşte în fiecare an
    - se elaborează într-o primă formă în decursul ultimului trimestru al anului de bază
    - se definitivează            - după aprobarea bugetului
                                  - în funcţie de fondurile aprobate
                                  - cu luarea în considerare a posibilităţilor de atragere a altor fonduri
    - poate fi modificat dacă respectivele necesităţi nu au fost cuprinse iniţial în program iar introducerea lor este
       condiţionată de asigurarea surselor de finanţare
    - se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante cu avizul prealabil al compartimentului financiar-
       contabil

Modificarea programului anual necesită aceleaşi aprobări!

Programul anual al achiziţiilor publice trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
    - obiectul contractului sau acordului-cadru
    - cod CPV
    - valoarea estimată făra TVA (lei şi euro)
    - procedura ce urmează a fi aplicată
    - datele estimate pentru începerea şi finalizarea procedurii
    - responsabilul achiziţiei publice ce urmează a fi făcută

La elaborarea Programului se va ţine cont de:
    - necesităţile obiective de produse, de lucrări şi servicii
    - gradul de prioritate a necesităţilor
    - anticipările cu privire la fondurile ce urmează a fi alocate prin bugetul anual
    - contractele de achiziţie publică aflate în derulare

    1. Estimarea nevoilor şi necesităţilor
        Responsabil este compartimentul intern de achiziţii publice pe baza referatelor de oportunitate şi necesitate
    primite de la verigile organizatorice.
        Referatul de necesitate cuprinde răspunsurile la următoarele întrebări:
        a) De ce anume avem nevoie? (denumirea produselor, serviciilor şi lucrărilor)
        b) Pentru ce avem nevoie? (se justifică necesitatea şi oportunitatea satisfacerii nevoii – scopul pentru care
            sunt necesare bunurile, serviciile sau lucrările)
        c) Când avem nevoie? (se indică data previzionată pentru dobândirea produselor, serviciilor sau lucrărilor; se
            ierarhizează nevoile în funcţie de prioritate)
        d) Cât costă produsul, serviciul sau lucrarea necesară? (se estimează valoarea contractului de achiziţie
            publică)
        e) Care sunt efectele previzionate a se obţine? (dacă este posibil se vor indica beneficiile ce urmează a se
            obţine).

În fundamentarea necesităţilor pot fi utilizate diverse metode:
               1. Metoda calculului direct (cu toate variantele)
               2. Metoda pe baza realizărilor
               3. Metoda sortimentului tip
               4. Metoda pe şarje

    2. Estimarea valorii contractelor de achiziţie publică
    Scopul estimării este:
    - determinarea resurselor financiare necesare
    - alegerea procedurii de atribuire

                                                            10
    Momentul estimării valorii contractelor de achiziţie publică:
    - înainte de iniţierea procedurii de atribuire a contractului respectiv
    - valoarea estimată să fie valabilă în momentul transmiterii spre publicare a anunţului de participare sau a
      invitaţiei de participare

    Elementele de care trebuie să ţinem seama:
    - informaţii obţinute din cercetările de piaţă
    - durata previzionată a contractului
    - costuri legate de îndeplinirea contractului
    - posibilitatea apariţiei unor costuri accidentale (suplimentare)
    - posibilitatea optării pentru suplimentarea către nivelul maxim prevăzut al cantităţilor de produse sau servicii.

În estimarea valorii contractelor de achiziţie publică se impun a fi respectate :
    - reguli generale
    - reguli specifice tipurilor de contracte/de achiziţie publică

Reguli generale:

    1.   se identifică toate costurile aferente pentru obţinerea produselor, serviciilor sau lucrărilor necesare
    2.   se însumează toate costurile plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără TVA, exprimate în lei şi în
         euro
    3.   se au în vedere modalităţile de dobândire (plata în rate, leasing, credit, etc.)
    4.   se iau în considerare eventualele majorări ale preţului contractului, prin acceptarea ajustării acestuia, dacă
         această posibilitate a fost prevăzută
    5.   se iau în considerare orice eventuale suplimentări faţă de obiectul iniţial
    6.   dacă este cazul, se ia în calcul şi valoarea premiilor sau primelor ce se intenţionează a se acorda.

Reguli specifice

Estimarea valorii contractelor de furnizare:
    1. Dacă produsele ce urmează a fi achiziţionate necesită şi operaţii de instalare şi punere în funcţiune, atunci
       valoarea contractului va fi valoarea produselor plus valoarea manoperei, instalării şi punerii în funcţiune.
    2. Dacă nu s-a stabilit încă modalitatea de cumpărare, respectiv nu s-a facut opţiunea între cumpărare,
       cumpărare în rate, închiriere sau leasing, atunci valoarea estimată va fi valoarea cea mai mare a contractului,
       dintre modalităţile de cumpărare.
    3. În cazul în care s-a stabilit modalitatea de cumpărare, atunci:
    - dacă durata este stabilită şi este mai mică sau egală cu 12 luni, valoarea contractului va fi valoarea ratei
       plătibile înmulţită cu numărul de luni (Nu se aplică la cumpărarea prin leasing, caz în care calculul valorii va
       avea în vedere rata iniţială, ratele lunare şi rata reziduală!)
    - dacă durata contractului este stabilită şi este mai mare de 12 luni, dar mai mică de 48 de luni, valoarea
       contractului este valoarea ratei lunare multiplicată cu numărul de luni, la care se adaugă valoarea reziduală
       (eventual numărul de luni rămase inmulţit cu valoarea ratei)
    - dacă durata contractului este mai mare de 48 de luni sau dacă nu se cunoaşte exact durata acestuia dar se
       estimează la mai mare de 48 de luni, valoarea contractului va fi rata lunară multiplicată cu 48. (în acest caz se
       face o planificare multianuală şi este necesară obţinerea acordului ordonatorului principal de credite)
    4. În cazul în care avem de-a face cu un contract de furnizare repetabil, care trebuie reînnoit, atunci:
    - dacă se cunoaşte valoarea unui contract din anul precedent, valoarea contractului va fi egală cu valoarea din
       anul precedent ajustată şi actualizată
    - dacă se cunoaşte valoarea unui contract similar, valoarea contractului va fi valoarea contractelor similare care
       urmează a fi atribuite în următoarele 12 luni, ajustată şi actualizată.
    5. În cazul în care produsele se achiziţionează pe loturi, prin atribuirea mai multor contracte de furnizare
       distincte, valoarea estimată va fi suma valorii tuturor loturilor.

    Obs. Partajarea contractului pe loturi, nu urmăreşte atribuirea loturilor prin procedura „cerere de ofertă”.
        Dacă valoarea contractului (suma valorii loturilor) este mai mare de 100 000 euro, atunci se poate aplica
    procedura de „cerere de oferă” numai pentru loturile care îndeplinesc cumulativ două condiţii:

                                                             11
    -   valoarea estimată a lotului respectiv este mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 100 000 euro
    -   valoarea cumulată a loturilor respective nu depăşeşte 20% din valoarea totală a contractului.

Estimarea valorii contractului de servicii:
    1. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de servicii pentru care nu se poate
       anticipa preţul total al prestaţiei, dar este posibilă estimarea unui tarif mediu lunar, atunci valoarea estumată
       este tariful mediu lunar înmulţit cu numărul de luni (dacă durata este stabilită şi nu depăşeşte 48 de luni); În
       cazul în care durata nu se poate estima sau este mai mare de 48 de luni, valoare va fi valoarea tarifului mediu
       lunar inmulţită cu 48 de luni.
    2. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de servicii care trebuie reinnoit,
       atunci:
    - dacă se cunoaşte valoarea unui contract din anul precedent, valoarea contractului va fi egală cu valoarea din
       anul precedent ajustată şi actualizată
    - dacă se cunoaşte valoarea unui contract similar, valoarea contractului va fi valoarea contractelor similare care
       urmează a fi atribuite în următoarele 12 luni, corectată.
    3. În cazul în care se achiziţionează servicii similare defalcate pe tranşe a căror achiziţionare face obiectul unor
       contracte distincte de servicii, valoarea contractului va fi suma valorilor tranşelor. În cazul în care valoarea este
       mai mare de 100 000 euro, atunci se poate aplica procedura „cerere de ofertă” numai pentru tranşele care
       îndeplinesc cumulativ două condiţii:
    - valoarea lotului respectiv este mai mică sau egală cu 100 000 euro
    - valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică cererea de oferte nu depăşeşte 20% din valoarea totală a
       serviciilor care urmează să fie prestate.
    Obs. Este interzisă împărţirea contractului pe tranşe, urmărindu-se atribuirea prin cerere de ofertă!
    4. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii de asigurare, valoarea estimată
       este prima de asigurare multiplicată cu numărul de luni.
    5. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii bancare sau alte servicii financiare,
       valoarea estimată este dată de suma valorii taxelor, comisioanelor, dobânzilor, alte remuneraţii aferente.
    6. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii de proiectare, urbanism, inginerie
       şi alte servicii tehnice, atunci valoarea estimată este suma onorariilor şi a altor remuneraţii aferente.

Estimarea valorii contractelor de lucrări:
    1. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze lucrări pentru care urmează să se pună la
       dispoziţia executantului materiale, utilaje, echipamente tehnologice sau orice alte amenajări şi dotări necesare
       execuţiei lucrărilor, atunci valoarea estimată este egală cu costul lucrării la care se adaugă valoarea facilităţilor
       puse la dispoziţie de către autoritatea contractantă
    2. În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuţia unui ansamblu de lucrări care presupune,
       după caz, şi furnizarea de echipamente, instalaţii, utilaje sau alte dotări aferente, valoarea contractului va fi
       suma valorii estimate a echipamentelor, valorii estimate a instalaţiilor, a utilajelor şi a dotărilor aferente.
    3. În cazul în care lucrarea permite execuţia pe obiective, pentru care autoritatea contractantă îşi propune să
       atribuie unuia sau mai multor executanţi contracte distincte de lucrări, atunci valoarea estimată va fi suma
       valorii obiectivelor.

Obs. Este interzisă împărţirea valorii contractului pe obiective urmărindu-se atribuirea unui contract prin cerere de
ofertă.
Dacă valoarea contractelor este mai mare de 750 000 euro se poate aplica procedura prin cerere de ofertă numai
pentru obiectivele care îndeplinesc, cumulativ, două condiţii:
    - valoarea estimată a obiectivului respectiv este mai mică sau egală cu 750 000 euro;
    - valoarea cumulată a obiectivelor pentru care se aplica cererea de ofertă nu depăşeşte 20% din valoarea totală
        a lucrărilor.

Estimarea valorii în cazul organizării unui concurs de soluţii:
    În cazul în care concursul de soluţii este organizat ca o procedură independentă, atunci valoarea estimată este
suma premiilor la care se adaugă valoarea estimată a contractului de servicii care poate fi încheiat.

Estimarea valorii în cazul încheierii unui acord-cadru:
    Valoarea estimată este egală cu valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică
care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru respectiv, pe întraga sa durată.

                                                            12
Estimarea valorii în cazul în care se utilizează un sistem de achiziţie dinamic:
    Valoarea estimată va fi egală cu valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică
care se anticipează că vor fi atribuite prin utilizarea sistemului de achiziţie dinamic respectiv.

     3. Punerea în corespondenţă cu CPV (vocabularul comun al achiziţiilor publice)
     Produsele, serviciile şi lucrările care fac obiectul contractelor de achiziţie publică se pun în corespondenţă cu
sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV).
     Corespondenţa produselor, serviciilor şi lucrărilor cu sistemul de grupare şi codificare CVP se asigură atunci când:
     - se elaborează programul anual al achiziţiilor publice
     - se precizează în anunţul de intenţie şi anunţul sau invitaţia de participare produsele, serviciile sau lucrările ce
         urmează a fi achiziţionate
     - se întocmeşte documentaţia de atribuire
     - se precizează în anunţul de atribuire produsele, serviciile sau lucrările pentru care s-a încheiat contractul de
         achiziţie publică
     - se transmit ANRMAP informaţiile necesare monitorizării procesului de achiziţie publică.

    4. Ierarhizare
    După realizarea operaţiunii de estimare, compartimentul specializat împreună cu şeful autorităţii şi departamentul
    financiar-contabil vor stabili gradul de prioritate al necesităţilor, având în vedere:
    - importanţa contractului pentru atingerea scopului general al autorităţii contractante
    - durata de realizare a contracului
    - anticiparea fondurilor bugetare.

Programul anual al achiziţiilor publice se întocmeşte în mai multe variante:
    - o variantă în ultimul trimestru al anului de bază
    - o variantă propusă după primirea fondurilor bugetare
    - o variantă adoptată după aprobarea de către ordonatorul principal de credite
    - variante actualizate.

    5. Alegerea procedurii
Se face în funcţie de valoarea contractului şi de complexitatea acestuia.
Regula generală de alegere este: contractele se atribuie prin procedurile de licitaţie deschisă şi licitaţie restrânsă .
Excepţiii de la regulă sunt: dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte.

Responsabilul contractului este stabilit de autoritatea contractantă din rândul lucrătorilor de la compartimentul de
achiziţii publice, şi acesta va fi şi preşedintele comisiei de evaluare.

II. ANUNŢUL DE INTENŢIE
         Este un document care se întocmeşte în mod obligatoriu după primirea şi aprobarea bugetului şi cuprinde, pe
tipuri de contracte, toate contractele estimate a fi atribuite în anul de plan.
Anunţul de intenţie se transmite spre publicare obligatoriu dacă:
     - valoarea contractului de produse şi servicii este mai mare sau egală cu 750 000 euro
     - valoarea contractului de lucrări este mai mare sau egală cu 5 000 000 euro.
Publicarea în anunţul de intenţie a unui contract nu creează şi obligaţia atribuirii lui.
Anunţul de intenţie se publică:
     - în Jurnalul Oficial al U.E. (dacă sunt depăşite anumite valori)
     - în SEAP
     - M.O. al României, partea a VI-a – Achiziţii publice
Structura cadru a unui anunţ de intenţie este:
În cazul contractelor de produse:
     - date de identificare a autorităţii contractante
     - natura, cantitatea şi valoarea produselor ce urmează a fi achiziţionate, identificarea inclusiv prin CPV
     - datele estimate de începere şi finalizare a procedurii
     - procedura de atribuire estimată
     - se precizează dacă este cazul încheierii unui acord cadru
     - alte informaţii necesare.

                                                             13
În cazul contractelor de servicii:
    - aceeaşi structură, doar că se referă la serviciul respectiv
În cazul contractelor de lucrări:
    - natura şi dimensiunea lucrărilor iar dacă este cazul împărţirea pe loturi şi caracteristicile esenţiale ale acestora
    - după caz, amplasamentul lucrărilor.



FUNCŢIA DE ORGANIZARE

Compartimentul intern de achiziţii publice
   – se constituie la nivelul fiecărei autorităţi contractante şi este în subordinea şefului sau conducătorului
      autorităţii contractante
   – are următoarele atribuţii:
   – trebuie asigurat cu forţă de muncă corespunzătoare – specialişti cu o pregătire specifică domeniului achiziţiilor
      publice şi de diferite calificări.

Organizarea procesuală

Documentaţia de atribuire:
   - reprezintă acele documente care conţin cerinţele formale, tehnice şi financiare, prin care se asigură: -
       descrierea obiectivă a obiectului contractului
                                  - elaborarea de către ofertanţi a unor oferte pertinente
   - se elaborează de către compartimentul intern de achiziţii publice
   - în cazul în care este elaborată de o firmă de consultanţă, compartimentul intern de achiziţii publice trebuie să
       coordoneze şi să supervizeze activitatea respectivă
   - trebuie să fie clară, completă şi fără echivoc
   - trebuie să fie finalizată înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare sau a invitaţiei
       de participare către operatorii economici. A.C. are dreptul de a alege modalitatea de transmitere a
       documantaţiei de atribuire (cumpărare de către fiecare operator economic de la locul stabilit de A.C.,
       expedierea de către A.C. către operatorii economici care au solicitat, expedierea electronică).
   Structura documentaţiei de atribuire:
   1. Caietul de sarcini sau documentaţia descriptivă
   2. Clauzele contractuale obligatorii
   3. Fişa de date a achiziţiei
   4. Formulare şi modele
   5. Alte informaţii cu privire la impozitare, protecţia mediului, protecţia muncii.

    1. Elaborarea caietului de sarcini
    - Caietul de sarcini reprezintă punctul de pornire al elaborării documentaţiei de atribuire
    - Se întocmeşte de către A.C. pentru licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, cerere de ofertă. Pentru dialogul
        competitiv şi negociere se întocmeşte documentaţia descriptivă.
    - Întocmirea se face de către compartimentul intern de achiziţii publice sau de către specialişti (consultanţi)
        angajaţi special în acest scop.
    - Cuprinde specificaţiile tehnice cu ajutorul cărora sunt descrise produsele, serviciile sau lucrările.
    Specificaţiile tehnice sunt, în general, acele:
    - cerinţe,
    - prescripţii,
    - caracteristici tehnice
    Specificaţiile tehnice definesc, după caz:
    - caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă
    - cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător
    - siguranţa în exploatare
    - dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare, etichetare, marcare şi instrucţiuni de
        folosire a produsului, tehnologii şi metode de producţie
    - sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii cu standardele relevante.
    În cazul contractelor de lucrări, specificaţiile tehnice pot face referire şi la:
    - prescripţii de proiectare şi calcul al costurilor

                                                            14
   - verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor
   - verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a tehnicilor, procedeelor şi metodelor de execuţie
   - orice alte condiţii cu carater tehnic pe care A.C. este capabilă să le descrie
   Specificaţiile tehnice se definesc:
             fie prin referire, de regulă, în următoarea ordine, la:
            1. standarde naţionale care adoptă standarde europene
            2. omologări tehnice europene
            3. standarde internaţionale
            4. alte referinţe de natură tehnică elaborate de organisme de standardizare europene
            5. alte standarde, omologări sau reglementări tehnice naţionale privind utilizarea produselor sau
                proiectarea, calculul şi execuţia lucrărilor
             fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, care pot include şi caracteristici de
                mediu
             fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, susţinute prin referirea la standarde,
                omologări tehnice, specificaţii tehnice comune, ca mijloc de prezumţie a conformităţii cu nivelul de
                performanţă şi/sau cerinţele funcţionale solicitate
             fie combinat, respectiv, pentru anumite caracteristici, prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor
                funcţionale, şi pentru alte caracteristici, prin referirea la standarde sau omologări tehnice.
Obs.
1. Nicio ofertă nu poate fi respinsă pe baza specificaţiilor tehnice, dacă ofertantul demonstrează că propunerea sa
     tehnică satisface într-o manieră echivalentă cerinţele A.C., sau dacă demonstrează că propunerea sa tehnică
     asigură îndeplinirea performanţelor sau cerinţelor solicitate, deoarece sunt conforme cu: un standard naţional
     care adoptă un standard european, o omologare tehnică europeană, o specificaţie tehnică comună utilizată în
     Comunitatea Europeană, un standard internaţional, alte reglementări tehnice elaborate de organisme de
     standardizare europene.
2. A.C. are obligaţia de a accepta certificatele emise de organisme recunoscute în oricare dintre statele membre ale
     U.E.
3. Dacă se solicită îndeplinirea anumitor cerinţe de mediu se pot utiliza specificaţii definite prin etichete ecologice
4. este interzisă utilizarea specificaţiilor tehnice care indică o anumită origine, sursă, producţie, o marcă de fabrică
     sau de comerţ, etc.

Documentaţia descriptivă – ţine locul caietului de sarcini în cazul dialogului competitiv şi al negocierii şi conţine:
   - o descriere a necesităţilor, obiectivelor şi constrângerilor A.C.
   - orice alte informaţii pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea soluţiilor viabile
   - primele care se vor acorda participanţilor la dialog
   - posibilitatea de a realiza dialogul sau negocierea în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de soluţii
      discutate sau propuneri de oferte.

    2. Clauzele contractuale obligatorii
    Contractul de achiziţie publică se încheie în formă scrisă, în cel puţin două exemplare, în urma aplicării unei
proceduri de atribuire sau în baza unui acord-cadru.
    Clauzele contractului sunt stabilite în cea mai mare parte de către A.C.
    Clauzele contractuale sunt:
         A. Clauze de încetare a contractului:
    - încetează, de drept, la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat
    - părţile pot stabili şi alte cauze de încetare a contractului, fără a aduce atingere clauzelor obligatorii
         B. Clauze obligatorii – sunt acele prevederi care se regăsesc obligatoriu în orice contract şi se referă la:
    - Obiectul principal al contractului
    - Preţ şi modalităţile de plată
    - Durata contractului
    - Sancţiuni pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor
    - Documentele contractului
    - Obligaţiile principale ale părţilor
         C. Clauze contractuale specifice – sunt decise cu acordul părţilor şi pot face referire la:
    - subcontractanţi
    - garanţia de bună execuţie
    - garanţia de calitate

                                                          15
   -    modalitatea de ajustare a preţului
   -    termene de executare a obligaţiilor părţilor
   -    recepţie, inspecţii, teste
   -    ambalare, marcare, transport
   -    asigurări
   -    alte condiţii de executare a contractului

   Atât cele obligatorii cât şi cele specifice pot fi:
   - ajustabile
   - imperative
   Clauzele imperative nu pot fi ajustate iar cele ajustabile pot fi adaptate în funcţie de tipul contractului şi de oferta
   declarată câştigătoare
   Obs. Prin act adiţional la un contract se pot modifica prevederile referitoare la denumirea părţilor, adresa, timpul
   de suspendare a executării obligaţiilor, fără a fi afectate prevederile referitoare la preţ.

   3.   Fişa de date a achiziţiei este un formular şi cuprinde informaţii şi instrucţiuni privind:
   -    date de identificare a A.C.
   -    adresa de unde se poate achiziţiona, descărca documentaţia de atribuire
   -    activitatea A.C.
   -    modul de obţinere de clarificări şi alte informaţii
   -    soluţionarea litigiilor
   -    Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, inclusiv adresa, tel., fax, mail
   -    date de descriere a obiectului contractului
   -    modul în care se va finaliza procedura
   -    existenţa loturilor şi modul de abordare
   -    acceptarea/neacceptarea de oferte alternative
   -    codul CPV
   -    cantitatea produselor
   -    garanţii
   -    termen de valabilitate a ofertei
   -    procedura aplicată şi dacă aceasta are ca etapă finală licitaţia electronică
   -    cerinţele minime de calificare şi documentele ce urmează a fi prezentate
   -    data limită de depunere şi ce alte formalităţi trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de
        atribuire
   -    informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a propunerii tehnice şi financiare
   -    informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a ofertei
   -    informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire.

   4. Formulare şi modele
   Documentaţia de atribuire conţine şi formulare şi modelele stabilite de către A.C.
   Modelele au caracter de recomandare şi pot fi adaptate de către A.C.
   Documentaţia de atribuire trebuie să conţină următoarele formulare:
   - fişa de date a achiziţiei
   - formularul de ofertă
   - formularul de contract
   - formularul de scrisoare de garanţie, dacă se solicită
   - formularul privind declaraţii
   5. Alte informaţii şi cerinţe impuse de A.C. privind condiţiile de mediu, de protecţie a muncii sau cerinţe de
      impozitare.

Comisia de evaluare
        Comisia de evaluare se stabileşte de către autoritatea contractantă şi are drept scop principal evaluarea
ofertelor şi stabilirea ofertei câştigătoare.
    Comisia de evaluare este formată din specialişti cu abilităţi în problemele de achiziţii publice şi care:
    - nu deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris la unul dintre candidaţi, ofertanţi,
        subcontractanţi, ori personae care fac parte din Consiliul de administraţie al acestora;
    - nu sunt soţ, soţie, rudă până la gradul 4 cu persoanele care fac parte din Consiliul de Administraţie;

                                                           16
    -   persoane care ar avea orice alt interes care i-ar afecta imparţialitatea.

  Comisia de evaluare se nominalizează din compartimentul intern de achiziţii publice, având un anumit număr de
membri şi un preşedinte care este responsabil pentru atribuirea contractului.
  Atribuţiile comisiei:
  - deschiderea ofertelor şi a altor documente ce însoţesc ofertele
  - verificarea îndeplinirii cerinţelor minime
  - selecţia candidaţilor
  - realizarea dialogului sau a negocierii
  - verificarea detaliilor economice şi tehnice din punct de vedere al respectării cerinţelor prevăzute
  - stabilirea ofertelor neconforme şi a ofertelor admisibile
  - evaluarea ofertelor pe baza criteriilor stabilite
  - elaborarea şi justificarea propunerii de anulare a procedurii.

Comisia de evaluare poate să apeleze la experţi din afara acesteia care sunt cooptaţi pe baza unui referat de
necessitate şi care în general au următoarele atribuţii:
    - verifică şi evaluează propunerile tehnice
    - verifică propunerile economico-financiare
    - analizează clauzele de natură juridică.
    Experţii pot fi contactaţi de la început sau pe parcursul apariţiei anumitor probleme.
    Membrii comisiei au obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra acţiunilor desfăşurate, în acest sens semnând o
declaraţie de confidenţialitate şi de evitarea conflictului de interese.
Modul de lucru al comisiei
    - la întrunirile comisiei au dreptul să participe membri acesteia şi cei cooptaţi
    - orice decizie a Comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi
    - fiecare membru fundamentează un punctaj, în mod individual, pe baza criteriului stabilit, pentru fiecare ofertă
    - dacă există divergenţe de păreri între membrii comisiei de evaluare şi decizia nu întruneşte 2/3 din numărul
        membrilor săi, atunci preşedintele comisiei va solicita reanalizarea punctelor de divergenţă
    - în situaţia în care Comisia de evaluare nu ajunge la un acord, şi se constată o criză de timp, deciziile se adoptă
        cu majotitate simplă
    - membrii comisiei care nu sunt de acord cu decizia adoptată sunt obligaţi să-şi prezinte punctul de vedere în
        scris, elaborând în acest sens o notă justificativă, individuală, care se ataşează la Raportul procedurii de
        atribuire.




                                                            17

								
To top