Plante ce contin uleiuri esentiale

Document Sample
Plante ce contin uleiuri esentiale Powered By Docstoc
					Posibilitati de terapie
  complementara cu
produse vegetale care
    contin uleiuri
      esenţiale
Generalităţi
 Definiţie
  Uleiurile esenţiale (uneori numite simplu, esenţe) sunt
   amestecuri complexe de substanţe parfumate şi
   volatile care sunt conţinute in plante.

  La ora actuală, utilizarea lor este considerabilă în
   parfumerie şi alimentaţie;
  din această cauză anumite organe normatoare au dat
   o definiţie mai exactă uleiurilor esenţiale: acestea
   reprezintă produşi în general parfumanţi, obţinuţi fie
   prin antrenarea cu vapori de apă din plante sau părţi
   de plante, fie prin presarea epicarpului proaspăt ale
   anumitor specii de Citrus.
GENERALITATI
 Definiţie
Uleiuri volatile (Aetherolea) – impropriu “uleiuri eterice “
  sau “uleiuri esentiale”.
  - lichide cu caracter lipofil (se evapora in totalitate si nu
  lasa pete grase pe hartie)
  - amestecuri complexe de substante organice
  (aldehide, alcooli, acizi,esteri) in care predomina
  terpenele
  - miros placut aromat (rezultate din metab. secundar al
  plantelor)
  - gust iute, aromat sau amar
  - greu solubile in apa
Generalităţi
 Starea naturală şi rolul la nivelul plantelor

 a) Răspândire
 Uleiurile esenţiale sunt larg răspândite în regnul vegetal, anumite
    familii fiind bogate în mod special în aceste substanţe:
    Coniferae,
    Rutaceae,
    Myrtaceae,
    Umbeliferae,
    Labiatae,
    Compozitae.
Generalităţi
 Ele se pot regăsi în toate organele vegetale:
 somităţi florale (levănţică, mentă),
 scoarţă(arbore de scorţişoară),
 rădăcină(vetiver, verbena),
 rizomi(ghimbir),
 fructe(anason, fenicul),
 lemn(arbore de camfor)
  La nivelul aceleiaşi plante ele pot fi prezente pe rând în
    organe diferite; compoziţia esenţelor poate astfel varia
    de la un organ la altul(ex. uleiurile esenţiale din florile,
    frunzele şi fructele de Citrus).
Generalităţi
  b) Localizarea la nivelul plantei
 Esenţele pot fi localizate în
  celule secretoare izolate(Lauraceae), dar le
   găsim cu precădere în
  organe secretoare = buzunare secretoare
   schizogene sau scizolizante(Rutaceae,
   Myrtaceae),
  canale secretoare(Conifere,Umbelifere,) sau
  peri secretori(Labiate, Compozite)
GENERALITATI

 Localizare
 - glande si perii glandulari de pe epiderma (fam.
  Lamiaceae si Asteraceae)
 - canale si pungi secretoare de origine lizigena,
  schizogena (fam. Myrtaceae, Apiaceae,
  Aurantiaceae)
  - celule oleifere (fam. Lauraceae, Piperaceae,
  Magnoliaceae)
Generalităţi

  c) Concentraţia
 Uleiurile esenţiale sunt prezente în
   produse vegetale în concentraţii între 1%
   şi 1%o, ; există totuşi şi excepţii
       ex. cuişoarele care posedă peste 15%
   esenţe.
Generalităţi

  d) Rolul în plante
   După anumiţi autori acestea ar avea un
   rol de magnet faţă de insecte, favorizând
   astfel polenizarea; conform altor surse,
   ele exercită o acţiune antiseptică faţă de
   anumite microorganisme(ciuperci), având
   astfel un rol protector.
Generalităţi
 Proprietăţi fizice
  În ciuda compoziţiei lor foarte diferite, uleiurile
   esenţiale prezintă un anumit număr de caracteristici
   fizice comune:
        sunt în general lichide la temperatura obişnuită
        sunt volatile, ceea ce le diferenţiază de uleiurile
   fixe (vezi cap. Lipide); de această proprietate se leagă
   şi caracterul lor parfumant cât şi posibilitatea de-a le
   obţine prin antrenare cu vapori de apă.
        sunt în general incolore sau galben palid după
   procesare; există totuşi şi excepţii: uleiurile esenţiale
   cu azulene sunt de culoare albastră
Generalităţi
   adesea densitatea lor este inferioară unităţii; doar 3 uleiuri
   esenţiale oficinale au o densitate superioară apei: cel de
   scorţişoară, de cuişoare, de Sassafras
         uleiurile esenţiale au indice de refracţie adesea ridicat, şi
   sunt caracterizate şi de putere rotaţională
         sunt puţin solubile în apă, îi transmit totuşi acesteia
   parfumul lor(apa distilată aromatică); sunt solubile în alcooli ,
   realizând concentraţii ridicate în aceştia(ceea ce îi diferenţiază de
   lipide), sunt solubile în uleiuri fixe şi în marea majoritate a
   solvenţilor organici
         sunt foarte alterabile, sensibile la oxidare(dar nu
   râncezesc); au tendinţa de a polimeriza, formând astfel produşi
   rezinoşi; conservarea uleiurilor esenţiale este deci limitată
Generalităţi

 Compoziţia chimică
      Compoziţia chimică a uleiurilor
   esenţiale este destul de complexă; în
   general sunt alcătuiţi din numeroşi
   constituenţi, aceştia făcând parte în
   principal din două mari clase chimice:
   compuşi terpenici şi compuşi
   aromatici derivaţi de fenilpropan
Generalităţi

  Compuşi terpenici
 – formaţi din unităţi izoprenice(C5),
   cuprind:
   monoterpene (C10)
   sescviterpene (C15)
   diterpene (C20)
   triterpene (C30)
 Aceştia au aceeaşi origine biogenetică.
Concluzii
  compoziţia uleiurilor volatile este foarte complexă
  marea majoritate a constituenţilor sunt de natură
  terpenică; doar un număr restrâns de esenţe conţin cu
  preponderenţă compuşi aromatici
  între compuşii prezenţi în compoziţia unui ulei volatil
  (adesea sunt prezenţi peste 100 de compuşi ) unul
  este în general dominant, ex în esenţa de Badiana şi
  anason, anetolul este prezent în proporţie de peste
  95%
  în cadrul aceleiaşi specii vegetale se observă variaţii de natură
  chimică, atât calitativă cât şi cantitativă; diferenţe uneori cu
  însemnătate practică, ceea ce a dus la admiterea existenţei
  diverselor rase chimice: în special este cazul speciilor de cimbru –
  care conţin fie timol, fie geraniol, fie linalol, etc.
  compoziţia chimică a uleiurilor esenţiale variază cosiderabil şi
  funcţie de mediul culturii, perioada de vegetaţie; aceasta se poate
  modifica în cursul obţinerii(ceea ce explică de ce Farmacopeele şi
  organismele normative impun un anumit mod de extracţie), a
  conservării (de unde necesitatea păstrării flacoanelor bine închise,
  ferite de lumină, cu indicaţia de a le reînnoi anual)
Modalităţi de obţinere

  Printre diversele procese de extracţie a
   uleiurilor esenţiale, doar două sunt
   admise de Farmacopeea Franceză(şi de
   AFNOR şi de ISO): antrenarea cu vapori
   de apă şi presarea la rece a pericarpului
   proaspăt de citrice
Modalităţi de obţinere
 Antrenarea cu vapori de apă

         Planta întreagă sau partea din plantă adesea sub forma
     concissum este plasată într-un alambic/vas fiind traversată de un
     curent de vapori de apă; principiile volatile puţin solubile în apă,
     sunt antrenate şi în urma condensării sunt separate din distilat prin
     decantare; această tehnică se efectuează într-un vas special
     numit vas florentin (tipul diferă în funcţie de densitatea uleiului în
     raport cu apa)

  o variantă a acestei metode numita hidrodistilare constă din
   plasarea materialului vegetal direct în apa care va fi adusă la
   temperatura de fierbere; această tehnică se aplică în cazul dozării
   uleiurilor esenţiale din produsele vegetale
Modalităţi de obţinere

 Presarea la rece
      Esenţele alterabile prin antrenarea cu
   vapori de apă vor fi extrase conform acestei
   tehnici din epicarpul proaspăt al citricelor prin
   diferite metode; în industrie se procedează
   prin scarificarea mecanică şi antrenarea
   uleiurilor esenţiale cu un curent de apă;
   esenţele sunt separate prin decantare la fel ca
   în cazul precedent
Modalităţi de obţinere

 Alte procedee: Enfleurage
      Organele fragile(flori de portocal, petale de
   trandafir)sunt puse în contact cu un corp gras
   la temperatura ambiantă; această substanţă se
   va satura cu esenţă în decursul câtorva zile;
   unguentul obţinut va fi epuizat cu alcool
   absolut(în care compuşii graşi sunt foarte puţin
   solubili); alcoolul va fi apoi evaporat sub vid
Alte procedee
 Extracţia cu solvenţi organici volatili
          Cei mai utilizaţi solvenţi sunt carburile alifatice (pentan,
    hexan)sau cele aromatice (benzen); cel mai adesea se lucreză la
    temperaturi obişnuite; este o metodă tot mai utilizată în industria
    parfumurilor
          Esenţa concretizată era considerată la început produsul
    rezultat în urma tratării florilor cu o substanţă grasă(enfleurage),
    obţinându-se astfel ‚esenţa unguentului’concretes des pommades
    ; iar în urma tratării cu alcool absolut formau după eliminarea
    acestuia ‚absolues des pommandes’
          Astăzi i se dă numele de esenţă concretizată extractului
    obţinut prin extracţie cu solvenţi, şi numele de esenţă absolută,
    esenţei obţinută la rece cu alcool absolut, căreia i-au fost
    îndepărtate materiile grase prin precipitare, iar soluţia alcoolică a
    fost evaporată.
Caracteristici; dozare

 a) Punerea în evidenţă a uleiurilor
   vegetale în secţiunile organelor
   plantelor:
  se efectuează cu ajutorul coloranţilor
   lipofili ca Sudan III, care colorează în
   roşu picăturile de uleiuri esenţiale
Proprietăţi fiziologice
  Diversitatea constituenţilor prezenţi în uleiurile esenţiale au ca şi
   consecinţă varietate activităţilor fiziologice pe care acestea le
   exercită:
         anumite uleiuri esenţiale acţionează la nivelul tubului
   digestiv ca stomahice, eupeptice, carminative: Badiana, mentă,
   verbină; altele sunt colagoge sau coleretice: salvia; iar altele sunt
   vermifuge: tătănesa, ceai mexican
         numeroase uleiuri esenţiale prezită proprietăţi antiseptice:
                 - la nivel respirator: pin, eucalipt, gomenol
                 - la nivel urinar: uleiurile din Buchu
         anumite uleiuri au proprietăţi stimulante la nivel SNC:
   anetol
         alte uleiuri de uz extern, au proprietăţi antiinflamatoare,
   cicatrizante: levănţică, rozmarin, salvie....
Proprietăţi fiziologice

 Toxicitate:
  numeroase uleiuri esenţiale sunt cunoscute
   pentru toxicitatea lor: anetolul în doză
   crescută, tuiona(Tuia, Pelin) au efect
   convulsivant
  de notat faptul ca esenţele administrate
   singure de uz intern (Aromaterapie), pot
   prezenta o anumită toxicitate
Utilizări
  În farmacie
        produse vegetale cu ul.ese utilizate pentru
   acţiunea lor terapeutică
             - ca atare: mentă, verbină, muşeţel
             - pentru extracţia esenţelor; utilizate fie pe
   cale externă fie intrnă(atenţie la toxicitate)
        izolarea anumitor constituenţi din produse
   vegetale cu uleiuri esenţiale: eugenol, anetol, pinen...
        ca excipienţi pentru numeroase
   medicamente(adjuvanţi sau aromaţizanţi)
Utilizări
  . În industrie
        parfumerie şi cosmetologie: numeroase
   parfumuri sunt şi astăzi de origine naturală şi
   anumite uleiuri esenţiale constituie baza de
   neînlocuit a anumitor parfumuri: trandafir,
   iasomie, vertiver, Ylang-ylang
        alimentaţie: uleiurile esenţiale sunt foarte
   întrebuinţate ca aromatizanţi ai unor alimente:
   sucuri de fructe, patiserie; un important număr
   de produse vegetale
                                        MONOTERPENE (C10)

                                               aciclice


                  Alcooli                                     Aldehide


          OH


                                     C OH                             CHO
                                     H2



linalol (levantica)         geraniol (trandafir)            citral (lamaie, melissa)
                                         MONOTERPENE (C10)

                                               monociclice


 Hidrocarburi                Alcooli                                         Cetone



                                                                                                O


                                         OH                              O



limonen (lamaie)         mentol (menta)                      mentona ( menta)         carvona(chimen)



        Eteri-oxizi                             Peroxizi                              Fenoli


                                                    O
                   O                                O
                                                                                               OH



     eucaliptol= 1,8-cineol (eucalipt)        ascaridol (ceai mexican)           timol (cimbrisor)
                               MONOTERPENE (C10)

                                    biciclice


                                  Hidrocarburi




alfa - pinen                    beta- pinen                    sabinen




      Alcooli                                             Cetone



                                                                               O
                OH                                        O




borneol (levantica,rozmarin)                     camfor            tuiona (tuia, pelin)
                    SESCVITERPENE (C15)


 aciclice            monociclice          biciclice



            CH2OH




farnesol(tei)           humulen              cadinen
 COMPUŞI AROMATICI
 DERIVAŢI DE FENIL-PROPAN
                     OH
                           OMe
                                          HC C CH3       CHO
                                             H

     CH              CH2
     CH              CH
     CHO             CH2                  OMe            OMe

aldehida cinamica   eugenol                anetol    aldehida anisica


                              H2C C CH2
                                  H
                                    OMe

                                      O
                      MeO
                               O

                                 safrol
Eucalypti folium    – eucalipt –
Eucalyptus globulus Labill.- fam.
          Myrtaceae
EUCALIPTUL, Eucalyptus
                      globulus
Produsul vegetal: frunza; Ph.Fse, IX Ed.
 Botanică:
 Eucaliptul oficinal este un arbore de dimensiuni mari, originar din
   Australia, aclimatizat în regiunile mediteraneene şi în numeroase
   regiuni tropicale (pentru asanarea terenurilor mlăştinoase).
 Frunzele sunt de două tipuri:
 cele aflate pe ramurile tinere sunt opuse şi sesile, limbul lor este
   oval, subţire şi de culoare verde-albăstrui; ele sunt dispuse
   orizontal;
 cele aflate pe ramurile mai vechi sunt alterne, peţiolate, limbul lor
   este falciform (de forma secerii), ascuţite şi coriacee şi de culoare
   gri-verzui; ele sunt persistente.
 Bobocii de floare sunt de forma unei mici urne cu patru colţuri
   drepte, provenind din unirea sepalelor, capacul acestei urne fiind
   format din reunirea petalelor. Când cele două părţi se separă, se
   pot vedea numeroase stamine foarte lungi şi albe. Fructul este o
   capsulă cu patru unghiuri drepte.
Eucalypti folium
 Caracteristicile produsului vegetal:
  Frunzele aflate pe ramurile bătrâne sunt singurele
   oficinale; mirosul, puternic şi balsamic, este exaltat prin
   răcire; gustul este arzător şi aromat.
  Secţiunea transversală a unei frunze prezintă:
  unui limb cu mezofilul simetric având mai multe şiruri
   de ţesut palisadic;
  un ţesut criblat perimedular;
  un fascicul libero-lemnos constituit dintr-un arc
   principal şi din două arce secundare orientate invers;
  o cuticulă îngroşată;
  buzunare mari secretoare de uleiuri esenţiale
Eucalypti folium
 Chimie:                                 7

  frunzele conţin 1÷3
   % ulei esenţial bogat                 1
                                 6           2
   mai ales în cineol 1-8
                                             3
   sau eucaliptol.               5
                                                     O
   Printre alţi                      4

   constituenţi, se poate
   nota prezenţa                     8

   carburilor terpenice:    10                   9
   ex. felandren.                eucaliptol
Eucalypti folium
 Acţiune fiziologică: este
    datorată uleiului esenţial, mai
    precis a eucaliptolului,
    stimulent respirator şi
    antiseptic pulmonar
    (eliminarea eucaliptolului are
    loc pe cale pulmonară şi
    urinară).
 Utilizari:
  Expectorante
  Antiseptice
  Bronsite, tuse, laringite,
   faringite
Eucalypti folium
 Utilizare:                               Există numeroase specii de
  Frunzele de Eucalipt sunt                 eucalipt producătoare de
     utilizate:                              uleiuri esenţiale de
       ca atare: decocturi,                 compoziţie chimică foarte
          inhalaţii, fumigaţii, ţigări;      variată:
       pentru prepararea                  E. australia, E.divers, bogate
          formelor galenice;                 în eucaliptol.
  pentru extracţia uleiului               E.citriodora, bogată în
     esenţial oficinal (Ph.Fse, IX           citronelal.
     Ed) (aerosoli, inhalaţii) şi          E. piperata, bogata în
     eucaliptolului (supozitoare).           piperitonă.
     Acestea intră în compoziţia           E.astringens, bogată în
     diferitelor specialităţi.               taninuri.
                                           Ele sunt utilizate ca sursă
                                             pentru extracţia uleiurilor
                                             esenţiale şi principiilor active
                                             majoritare.
Aetheroleum Eucalypti
 Caracteristici                    Actiune
  se obt. prin antrenare cu        efect secretolitic si expetorant
   vapori de apa a fr. proaspete      precum si bactericid si
  Lichid incolor, slab galbui        virustatic
  contine 70% da cineol            Activitate antimicrobiana -
   (eucaliptolol), α- β- pinen,       Staphylococcus aureus,
   camfen, limonen, linalool, α-      Pseudomonas aeruginosa,
   terpinol si sescviterpene          Bacillus subtilis,
                                      Enterococcus faecalis,
                                      Escherichia coli
                                    Activitate antiinflamatoare –
                                      inhiba biosinteza
                                      prostaglandinelor
                                    Efecte antitusive
Studiu clinic

  S-au luat în studiu un număr de 60 de
   pacienţi care prezentau afecţiuni din
   sfera O.R.L.
  RINOFARINGITE
  AMIGDALITE CRIPTICE –purtători
   cronici de Stafilococus aureus hemolitic
  AMIGDALITE
Studiul statistic
  Produsul s-a administrat sub formă de picături
   în ulei de floarea soarelui,miere sau zahăr,
   funcţie de patologia asociată a bolnavului
   (diabetul zaharat exclude administrarea
   produsului pe zahăr).
  În general,tratamentul presupune 7 zile de
   administrare continuă,timp în care remediul se
   administrează într-un ritm de 2 picături la 6 ore.
  Menţionăm faptul că fiecararui pacient luat în
   studiu i s-a executat exudat faringian iniţial şi
   după terminarea tratamentului,la 10 zile.
Studiul statistic
  Din cei 60 de pacienţi cu afecţiuni ORL ,un număr de
   30 erau copii între 7-18 ani diagnosticaţi drept purtători
   cronici de Stafilococcus aureus hemolitic iar 30 erau
   adulţi cu vîrste cuprinse între 20-70 ani diagnosticaţi cu
   rinofaringite majoritatea de origine virală.
  Dintre cei 30 de copii-purtători cronici-care în prealabil
   au urmat în mai multe rînduri antibioterapie şi care nu
   s-au sterilizat, după 7 zile de tratament s-au obţinut
   rezultate pozitive la 25 din cazuri, 5 rămînînd purtători
   de Stafilococcus ,care nu au reacţionat la tratament. La
   cei 25 de copii li s-au făcut controale la două luni şi s-a
   constatat negativitatea exudatului.
  Cei 5 copii nu au răspuns la tratament, fără însă a
   avea efecte secundare la tratamentul cu ulei esenţial
   de eucalipt.
Studiul statistic
                                           Cazuri rezolvate

                                           Cazuri nerezolvate

           17%




                                83%



  Studiul statistic al rezultatelor obţinute în urma terapiei
   cu Aetheoleum Eucalypti asupra unui lot de pacienţi cu
   afecţiuni ORL
Studiul statistic

 Este de menţionat faptul că aceşti copii purtători
   cronici de Stafiloccocus aureus aveau
  stare de oboseală cronică persistentă,
   asociată cu
  artralgii fugace,
  transpiratie nocturnă,
  lipsa apetitului, aspecte care după sterilizarea
   focarului de infecţie au dispărut.
Studiul statistic
  Celor 30 de adulţi, majoritatea cu rinofaringite
   consecutive unor infecţii virale de căi
   respiratorii superioare li s-au administrat ulei
   de eucalipt preventiv pentru a preîntîmpina
   complicaţiile bacteriene.
  Din totalul de 30 de pacienţi-27 au reacţionat
   pozitiv la tratament.
  Patologia asociată era febra ridicată,starea
   generală de curbatură,cefaleea,tusea seacă
   care se transformă în tuse pruductivă,
   transpiraţiile nocturne.
Studiul statistic
                                             Cazuri rezolvate

                                             Cazuri nerezolvate


              10%




                              90%




  Studiul statistic al rezultatelor obţinute în urma terapiei
   cu Aetheoleum Eucalypti asupra unui lot de pacienţi
   adulti cu afecţiuni ale aparatului respirator
Concluzii

  Uleiul volatil de eucalipt este tratament
   adjuvant ,pe lîngă medicaţia clasică,
   constituindu-se într-un substituent de
   antibiotic.
  Totdeauna uleiul volatil se administrează
   după masă, niciodată pe stomacul gol,
   pentru a evita reacţiile gastrice.
Concluzii

  Prin tratarea unor afecţiuni ca
   rinofaringite,amigdalite criptice cu
   purtători de Stafiloccocus aureus
   hemolitic cu ulei volatil de eucalipt s-a
   dovedit eficacitatea ridicată a acestui
   produs de origine naturală
Concluzii
  1. Se poate afirma că uleiul esenţial de eucalipt are
   acţiune antiinfecţioasă,atât antibacteriană cât şi
   antivirală,anticatarală şi mucolitică.
  2. Acţiunile sus-amintite au fost experimentate în cure
   de 2 picături la 6 ore,timp de 7 zile pe zahăr,pe miere
   sau pe ulei de floarea-soarelui.
  3. La bolnavii cu afecţiuni gastrice (gastrite,ulcer
   gastro-duodenal) administrarea se face cu precauţie
   deoarece pot accentua simptomatologia respectivă.
  4.Avantajul terapiei cu ulei de eucalipt constă în faptul
   că se administrează comod, este un tratament ieftin,
   nu produce alte reacţii secundare vis-a-vis de
  antibioterapie(candidoze).
 Va multumesc !

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:112
posted:9/15/2012
language:Romanian
pages:48