Metode de interpolare implementate �n aplicatii opensource
Shared by: HC12090103471
-
Stats
- views:
- 5
- posted:
- 8/31/2012
- language:
- Unknown
- pages:
- 21
Document Sample


geo-spatial.org
Metode de interpolare
implementate în aplicaţii
open source
Florin Iosub
geo-spatial.org
Ce este interpolarea?
• Interpolarea este procedura de estimare a unei valori într-o locaţie fără
măsurători, folosind valorile măsurate în punctele vecine.
• Implică găsirea unei funcţii f(x, y) ce reprezintă întreaga suprafaţă a valorilor
z asociate cu puncte (x, y) dispuse neregulat. Această funcţie face o
predicţie a valorilor z pentru alte poziţii dispuse regulat. [Niţu C., 2005]
• Interpolarea poate fi:
Exactă (când modelul obţinut păstrează valoarile datelor iniţiale);
Aproximativă (când valoarile datelor iniţiale sunt alterate);
Locală (sunt luate în considerare doar valorile din punctele vecine);
Globală (sunt luate în considerare toate punctele cu valori cunoscute).
geo-spatial.org
• Cu alte cuvinte interpolarea constă în prezicerea valorilor celulelor unui
fişier raster pe baza unui număr limitat de măsurători punctuale [ESRI].
Fig.1 Raster obţinut pe baza interpolării unor valori cunoscute
geo-spatial.org
Metode de interpolare
1. Triangulaţia
• Metodă dezvoltată de Peuker şi colaboratorii (1978), ce foloseşte
triangulaţia Delaunay.
• Rezultatul constă într-o reţea de triunghiuri (structură de tip TIN) perfect
circumscrise unor cercuri, lucru ce face ca distanţa dintre punctele care
formează vârfurile triunghiului să fie întotdeauna minimă .
Fig.2 Structură de tip TIN
• Pentru fiecare triunghi se memorează coordonatele şi atributele celor trei
vârfuri, topologia precum şi panta şi direcţia de înclinare a suprafeţei
triunghiului.
geo-spatial.org
• Triangulaţia funcţionează cel mai bine când datele sunt distribuite uniform
pe suprafaţa ce urmează a fi interpolată.
• Metodă exactă ce foloseşte interpolarea polinomială lineară sau cubică.
• Este indicat a se utiliza pentru seturi mari de date, fiind şi destul de rapidă.
• Aplicaţii open source în care această metodă este implementată:
QGIS (Quantum GIS);
SAGA (System for Automated Geoscientific Analyses);
geo-spatial.org
2. Inverse Distance Weighted
• Metoda porneşte de la prezumţia că influenţa unui punct comparativ cu
altul descreşte o dată cu distanţa.
Fig.3 Interpolare IDW [Mitas, L., Mitasova, H., 1999]
• Este un interpolator de medie exact sau aproximativ în funcţie de
parametrii stabiliţi de utilizator.
• Generează aşa-numiţii “ochi de taur”, efectul putând fi redus aplicându-se
un filtru de netezire.
geo-spatial.org
• În cazul modelării terenului, unde există văi şi vârfuri, acurateţea este
scăzută.
• Este o metoda rapidă de interpolare.
• Aplicaţii open source în care această metodă este implementată:
GRASS (Geographic Resources Analysis Support System);
gvSIG;
QGIS (Quantum GIS);
SAGA (System for Automated Geoscientific Analyses);
Whitebox Geospatial Analysis Tools.
geo-spatial.org
3. Natural Neighbor
• Introdusă de Sibson (1981), se bazează pe o reţea de poligoane Thiessen
(dualul unei triangulaţii Delaunay).
• Combină caracteristicile optime ale metodelor Nearest Neighbor şi TIN
(Webster şi Oliver, 2001).
Fig.4 Interpolare Natural Neighbor [Wikipedia]
geo-spatial.org
• Algoritmul interpolării Natural Neighbor foloseşte o medie a valorilor
observaţiilor învecinate, unde valorile sunt proporţionale cu „suprafaţa
împrumutată” [Surfer Help].
• Zona asociată cu poligonul Thiessen obţintă dintr-un poligon existent este
denumită „zonă de imprumut".
• Rapidă şi exactă.
• Nu extrapolează valoarea Z.
• Aplicaţii open source în care această metodă este implementată:
SAGA (System for Automated Geoscientific Analyses);
geo-spatial.org
4. Nearest Neighbor
• Atribuie valoarea celui mai apropiat punct neţinând cont de celelalte.
• Este utilă când datele sunt deja egal depărtate, dar este nevoie să fie
convertite într-un fişier de tip grid.
• Alternativ, în cazul în care datele sunt deja într-o reţea cu doar câteva
valori lipsă, aceasta metoda este eficientă pentru umplerea lipsurilor.
• Rapidă şi exactă.
• Nu extrapolează valoarea z.
• Aplicaţii open source în care această metodă este implementată:
gvSIG
ILWIS (Integrated Land and Water Information System);
SAGA (System for Automated Geoscientific Analyses);
Whitebox Geospatial Analysis Tools;
geo-spatial.org
5. Regular spline with tension
• Metoda este implementată în aplicaţia open source GRASS (Geographic
Resources Analysis Support System), mai exact modulul v.surf.rst.
• Simultan cu interpolarea, acest modul calculează şi o serie de parametri
topografici (pantă, aspect, curbură) pe care îi salvează sub formă de
rastere.
• Metoda poate fi atât exactă cât şi aproximativă în funcţie de parametrii
setaţi de utilizator (tension şi smoothing).
• Utilizatorul este avertizat atunci când rezultatul conţine anomalii şi trebuie
modificaţi parametrii tension şi smoothing.
• Are la bază procedeul “quad-tree segmentation” ce permite procesarea
unui număr mare de puncte.
geo-spatial.org
6. Kriging
• Metodă dezvoltată de inginerul D.G. Krige (1951) în încercarea de a
estima cât mai precis resursele de minereuri.
• Metoda se bazează pe teoria variabilelor regionalizate, ce presupune că
variaţia spaţială a fenomenului este omogenă din punct de vedere
statistic, pe toată suprafaţa.
• Presupune că direcţia şi distanţa existentă între date reflectă o corelare
spaţială ce poate fi folosită în explicarea variaţiei acestora.
• Poate fi “potrivită” unui set de date folosind o variogramă.
• Estimează erorile şi extrapolează valoarea z.
• În funcţie de parametrii specificaţi de utilizator poate fi atât o metodă
exactă cât şi una aproximativă.
geo-spatial.org
• Tipuri de kriging:
Simple kriging
Ordinary kriging (în cadrul căreia fiecare valoare este tratată
individual)
Universal kriging (în care se presupune că variaţia spaţială a valorii z
este dependentă de trei componente: o structură/set de date, un
component aleator corelat şi o eroare reziduală)
• Poate fi utilizată pentru orice set de date, este cea mai flexibilă, însă este
lentă când volumul de date este mare.
• Aplicaţii open source în care această metodă este implementată:
gvSIG;
ILWIS (Integrated Land and Water Information System);
SAGA (System for Automated Geoscientific Analyses);
geo-spatial.org
7. Co-Kriging
• Metoda ţine cont de mai multe variabile în procesul de estimare a valorilor
necunoscute.
• Ia în considerare auto-corelaţia şi cross-corelaţia dintre fiecare variabilă.
• Estimările sunt mult mai exacte atunci când volumul de date aparţinând
primei variabile este mult mai redus faţă de cel ce aparţine celei de-a doua
variabilă.
• Tipuri de co-kriging:
Simple co-kriging
Ordinary co-kriging
Standardized ordinary co-kriging
• Aplicaţii open source în care această metodă este implementată:
ILWIS (Integrated Land and Water Information System);
GEMS (Geostatistical Earth Modeling Software).
geo-spatial.org
Comparaţie între metode
• 101987 de puncte
• 2 Gb Ram, Intel Xenon 2.80 GHz (8 miezuri)
Metodă de interpolare Soft Timp execuţie
QGIS 12 sec
TIN
SAGA 28 sec
SAGA 4 sec
Whitebox GAT 8 sec
IDW gvSIG 20 sec
GRASS 38 sec
QGIS 60 min 48 sec
Whitebox GAT 6 sec
SAGA 14 sec
Nearest Neighbor
gvSIG 23 sec
ILWIS 19 min 32 sec
Natural Neighbor SAGA 25 sec
SAGA 12 sec
Ordinary Kriging gvSIG 60 sec
ILWIS out of memory
Regular spline with tension GRASS 9 min 43 sec
Tab.1 Timpi de execuţie pentru medodele de interpolare
geo-spatial.org
Triangulaţia
Fig.5 SAGA
Fig.6 QGIS
geo-spatial.org
Fig.7 GRASS
Fig.8 gvSIG
Fig.9 QGIS
Fig.10 SAGA
Inverse Distance Weighted
Fig.11 Whitebox GAT
geo-spatial.org
Fig.12 gvSIG Fig.13 ILWIS
Nearest Neighbor
Fig.15 Whitebox GAT
Fig.14 SAGA
geo-spatial.org
Natural Neighbor
Fig.16 Natural Neighbor (SAGA)
Regular spline with tension
Fig.17 RST (GRASS)
geo-spatial.org
Ordinary Kriging
Fig.18 gvSIG
Fig.18 SAGA
geo-spatial.org
VĂ MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE !
Get documents about "