ppp6 ppt mod by HC120727033022

VIEWS: 20 PAGES: 71

									        CDS


MATEMATICA SI STIINTE IN
SOCIETATEA CUNOASTERII
 Este ceea ce se intampla in fiecare tara in care oamenii nu
  vor sa stie .... de ce unele lucruri sunt .... asa cum sunt!
CUM SE NASTE O PARADIGMA?
   Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o
  scara, iar deasupra scarii o legatura de banane.
  Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu
  apa rece pe celelalte care ramaneau jos.
  Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce.
  Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor.
  Atunci, oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a facut aceasta
  afost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai
  nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara.
  A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru.
  Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui.
  Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si, in fine, al cincilea au
  fost schimbati.
  In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci maimute care, desi nu primisera niciodata o
  baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane.
  Daca ar fi fost posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau
  sa se catere pe scara, raspunsul ar fi fost:"Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa,
  aici... ASA ESTE TRADITIA!"
  "E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a unei prejudecati“
                                                                  Albert Einstein
                   APLICAŢIE
   Pornind de la definiţia lui Anatole France,
    „Educaţia nu înseamnă cât de mult ai reţinut, şi
    nici măcar cât de multe cunoşti. Este
    capacitatea de a diferenţia între ceea ce ştii şi
    ceea ce nu ştii.”, precizaţi, având în vedere un
    adult al anilor 2020, ce ar fi esenţial în a şti/a
    deprinde pentru a fi o persoană adulta
    independentă şi utilă siesi si societatii.
             APLICATIE
Realizaţi o analiză SWOT a CDS existent în
scoala voastra, evidenţiind factorii care
favorizează/ împiedică implementarea unei
educaţii aşa cum v-o imaginati.



                                   15 min
           Analiza SWOT
 Puncte tari
 Puncte slabe
 Oportunitati
 Amenintari
           “Matematică şi ştiinţe
                în societatea cunoaşterii”

Scopul - dezvoltarea de competenţe – cunoştinţe, abilităţi,
         atitudini - la elevi din învăţământul secundar inferior
         şi superior
Durata - 36 de ore de predare-învăţare-evaluare distribuite
        pe parcursul unui an de studiu
Grup tinta - de la clasa a IV-a şi până la clasa a XI-a.
        Matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii
- are în vedere cunoaşterea ca scop în sine

- propune activităţi care să dezvolte competenţe de

  învăţare şi de auto evaluare.

- pune accentul pe “cum se învaţă şi cum se

  evaluează “

- implica elemente de conţinut atractive, pe teme de

  interes pentru educabil.

- se raporteaza la principii, strategii, cercetări,

  experienţe şi exemple de bună practică în elaborarea

  curriculumului educaţional.
                 CDS
MTS               Ce?



                            Cine?
      Cum?




        De ce?
                        Cand?
    Proiectul curricular este fundamentat pe asocierile
    provocate de contactul ştiinţelor şi pe transferul metodelor
    şi al limbajelor.
    Argumente:
   Necesitatea deplasării accentului pe antrenarea
    capacităţilor intelectuale ale elevilor, pe descoperirea prin
    implicare directă în proiecte sau experimente;
   Formarea unor abilităţi precum capacitatea de observare,
    măsurare, comparare, clasifice, deducţie, investigaţie de
    folosire a cunoştinţelor în diverse situaţii practice;
   Crearea motivaţiei pentru învăţare în domeniul ştiinţelor;
   Orientarea spre activităţi cu caracter practic;
   Sporirea gradului de implicare al elevului şi implicit şi
    motivaţia pentru învăţare.
             APLICAŢIE:
Formulaţi un comentariu argumentat în
raport cu următoarea afirmaţie:
„Şcoala aparţine comunităţii, trebuie să
 reflecte specificul acesteia şi să răspundă
 nevoilor sale.”



                                   5 min
    5.1. Oportunitatea unui parcurs educaţional
      integrat pentru elevii din clasele IV - XI
Cuvinte cheie: competenţe cheie, competenţe generale, competenţe specifice,
                conţinuturi asociate, valori si atitudini.
Competente cheie: cunostinte, deprinderi care trebuie formate elevilor in procesul
                      educational.
Competente generale: se definesc pe un durata invatamantului , au caracter de
                         generalitate.
Competenţe specifice: se definesc pentru fiecare obiect de studiu , se formeaza pe
                         durata unui an scolar ; sunt etape in dobandirea
                         competentelor generale.
Continuturi asociate
Valori si atitudini : Valori : preferinte clare privind actiuni potrivite sau efecte .
                       Atitudini : predispozitii de a raspunde pozitiv sau negativ la
                                   ceva , intr-un anumit context.
                  Temă de discuţie:

   Organizarea pe arii curriculare încurajează
    demersurile interdisciplinare, asigură un
    echilibru între ponderea asociată domeniilor şi
    disciplinelor de studiu, asigură continuitatea
    procesului didactic de-a lungul parcursului şcolar
    al elevului?

Pro………………………………………….Contra
                     8 min
         Caracteristici invariabile
   cursul se derulează pe un an de studiu;
   activităţile de predare-învăţare-evaluare pot fi susţinute
    de profesori de matematică, chimie, fizică, biologie sau
    profesori de învăţământ primar, care au promovat cursuri
    de abordare integrată a matematicii şi ştiinţelor;
   cursul are 6 teme fixate prin programa de faţă;
    fiecare temă are asociate competenţe specifice, în raport
    cu care se va proiecta secvenţa de evaluare;
    fiecare temă va fi fi abordată interdisciplinar, fiind
    implicate şi relaţionate secvenţe specifice matematicii,
    fizicii, chimiei şi biologiei, precum şi secvenţe de
    modelare a realităţii, cu impact practic şi cotidian, cu
    relevanţă pentru prezent, dar mai ales pentru societatea
    în care vor trăi elevii care se află acum în şcoală.
             Caracteristici variabile
 cursul poate fi ales la oricare dintre clasele a IV-a până la a XI-a,
  inclusiv;
 conţinuturile cursului sunt la libera alegere a profesorului, in funcţie de
  specificul organizaţiei, specificul local, resursele organizaţiei şi
  caracteristicile şi aşteptările formabililor: preocupări, nivel de
  performanţă, stiluri de învăţare
 instrumentele de evaluare, care să implice metode alternative de
  evaluare şi rezolvarea sarcinilor în echipă, prin asumarea de roluri şi
  responsabilităţi;
 transferul noţional şi dezvoltarea de abilităţi şi deprinderi se face atât
  într-un cadru formal, cât şi într-unul care implică situaţii informale;
 resursele implicate - locaţie, mijloace şi materiale didactice, surse de
  informare şi de procesare a informaţiei;
                Aplicaţie
Identificaţi cate trei avantaje şi respectiv
dezavantaje în derularea unui CDŞ
interdisciplinar, în aria curriculară
Matematică şi ştiinţe. Argumentati.




                                 20 min
      Proiectarea optionalului
 Nota   de prezentare – scop
                        - parcurs
                        - recomandari de aplicare

 Argument
 Competente     generale
 Valori si atitudini
 Competente specifice
 Sugestii metodologice
        Documentatia optionalului
1. denumirea opţionalului;
2. aria curriculară şi tipul de opţional;
3. durata (semestrial, anual, pe ciclu curricular);
4. modul de desfăşurare:
        • pe grupe-număr grupe;
        • număr de elevi;
        • pe clasă.
5. propunător/i:
        • nume, prenume;
        • specialitatea,
        • gradul didactic;
6. şcoala şi localitatea;
7. locul desfăşurării (ziua, ora, locul desfăşurării activităţilor);
8. tabelul elevilor participanţi (nr. crt., nume şi prenume, clasa);
9. proiect de programă (teme/conţinuturi).
         Activitate in grup
Intocmiti documentatia unui optional la
alegere, din aria curriculara : Matematica si
stiinte.
Etapa 1 : punctele 1-7.




                                   10 min
      5.2. Proiectarea documentelor
                curriculare
Structura opţionalului interdisciplinar - etape:
   definirea scopului;
   definirea grupului ţintă;
   identificarea competenţelor generale;
   identificarea setului de valori şi atitudini;
   identificarea temelor vector al competenţelor, valorilor şi atitudinilor;
   identificarea competenţelor specifice;
   exemplificarea activităţilor de învăţare, pe baza unor unităţi de
    conţinut cu rol orientativ;
   exemplificarea activităţilor de evaluare, cu rol de orientare a
    procesului către instrumente alternative şi care să implice rezolvarea
    sarcinilor de lucru în echipă;
   sugestii metodologice.
              Argumentul
Motiveaza cursul propus :
- nevoi ale elevilor
- nevoi ale comunitatii locale
- formarea unor competente
                Valori si atitudini
   Dezvoltarea interesului pentru informare şi documentare
    ştiinţifică;
   Dezvoltarea curiozităţii faţă de mediu;
   Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi;
   Conştientizarea şi implicarea în problemele
    interdisciplinare;
   Încredere în adevărurile ştiinţifice şi apreciere critică a
    limitelor acestora.
                     Reperele programei
   Arie si ciclu curricular
   Continuturi
   Tip de optional
   Durata

                       Proiectarea didactica

   Competente generale ale disciplinelor implicate
   Competente specifice
   Activitati de invatare-evaluare
Optionalul ca tema integratoare
Se vor izola teme, capitole, unităţi de informaţie cu care
operează respectiva disciplină şi ne vom pune apoi
întrebarea„de ce dorim sa fie parcurse aceste conţinuturi?”.
Răspunsul la întrebare trebuie dat în termeni de
competenţe pe care le dorim formate la elevi (de exemplu,
„pentru identificarea fenomenului x în scopul de a ... sau
pentru evaluarea procesului y în vederea optimizării ...”)
Unităţile de conţinut vor cuprinde informaţii din mai multe
 discipline/domenii, iar competenţele vizate vor fi în genere
 competenţe de integrare şi transfer.
        Competente cheie
competenţe     matematice şi competenţe de bază în
 ştiinţe şi tehnologii;
competenţe de tehnologia informaţiei şi
 comunicaţiei;
competenţe de comunicare în limba română;
competenţe de comunicare în limbi străine;
competenţe sociale şi civice;
spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;
a învăţa să înveţi;
sensibilizare şi exprimare culturală.
  Prezentare MTS
              Competente generale
   Identificarea unor fenomene, procese şi procedee întâlnite în activitatea
    cotidiană;
   Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor utilizând metode specifice
    matematicii şi ştiinţelor;
   Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă prin utilizarea de raţionamente
    inductive şi deductive;
   Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul ştiinţific specific în formularea
    explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea
    rezultatelor;
   Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea de date, în
    prelucrarea şi comunicarea lor;
   Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii pe baza relaţionării
    cunoştinţelor interdisciplinare din aria curriculară matematică şi ştiinţe;
   Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea
    propriei învăţări.
          Verificare CDS
Obiectivele cadru sau competenţele
generale (pentru opţionale care se studiază în
mai mulţi ani):
• se reflectă în obiective de
referinţă/competenţe specifice?
• în cazul aprofundărilor, extinderilor sunt
aceleaşi ca în programa de trunchi comun?
         Activitate in grup
Intocmiti documentatia unui optional la alegere,
din aria curriculara : Matematica si stiinte.
Etapa a 2-a : Proiectarea documentelor
                curriculare.
           Formulati : - argumentul
                     - scopul
                     - grupul tinta
                     - competentele cheie
                     - competentele generale
                     - valori si atitudini
                                           30 min
                Competente specifice
2.1 Colectarea de informatii, utilizand surse diferite in scopul documentarii
2.2 Descrierea unor obiecte fapte din lumea reala
2.3 Organizarea informatiilor si conceptelor stiintifice interdisciplinare
2.4 Clasificarea si sistematizarea informatiilor si conceptelor stiintifice interdisciplinare
3.1 Identificarea problemelor si situatiilor problema din lumea inconjuratoare
3.2 Utilizarea unor modele matematice/stiintifice pentru rezolvarea unor probleme
     din lumea inconjuratoare
3.3 Justificarea explicatiilor si a solutiilor la probleme si la situatii problema
4.1 Selectarea informatiilor si realizarea distinctiei intre informatii relevante si
    subiective
4.2 Decriptarea si interpretarea textelor stiintifice si transpunerea acestora in limbaj
    comun
4.3 Utilizarea limbajului specific in intocmirea rapoartelor de investigatii
5.1 Utilizarea TIC in culegerea informatiilor si datelor
5.2 Utilizarea TIC in prelucrarea si prezentarea datelor
6.1 Exprimarea opiniilor critice si pertinente in raport cu fenomenele studiate
6.2 Evidentierea relatiilor de cauzalitate dintre fenomene, procese si obiecte din
    lumea reala.
               Competente specifice
7.1 Valorificarea experientelor dobandite in asigurarea calitatii vietii.
7.2 Gestionarea optima a timpului de studiu.
7.3 Cooperarea cu ceilalti in rezolvarea de probleme teoretice si/sau practice in
    contexte diferite.

Pentru un opţional de o oră pe săptămână este rezonabil să fie definite şi urmărite 6-8
competenţe specifice care vor fi formulate după modelul celor din programa de trunchi
comun, dar nu vor fi reluări ale acestora. O competenţă specifică este corect formulată
dacă ea defineşte un rezultat aşteptat al instruirii care poate fi performat şi verificat.
                           Verificare CDS
Obiectivele de referinţă sau competenţele specifice sunt:

• măsurabile, specifice (nu sunt formulate la modul general, ci le
   corespund anumite conţinuturi)?
• în număr corespunzător?
• corelate cu tema opţionalului? (de exemplu: competenţe de integrare,
  transfer, în cazul unui opţional integrat)
• adecvate nivelului de cunoştinţe ale elevului?
• derivă din obiective cadru, competenţe generale (dacă acestea sunt
  formulate)?
• unice (sau se repetă sub diferite forme)?
• altele, decât în programa de trunchi comun? (dacă nu e aprofundare)
• căror etape ale unui proces de învăţare corespund?
Prezentare MTS
             Continuturi asociate
Competente specifice   Continuturi asociate
                           Continuturi
Conţinuturile sunt:
• corelate cu obiectivele de referinţă, competenţele specifice?
• altele, decât în programa de trunchi comun ?
• resursă cuprinzătoare pentru obiective de referinţă,
  competenţe specifice ?
• organizate articulat, sistematic?
• astfel încât să se cumuleze şi să permită progresul?
• entităţi esenţiale, fără contradicţii?
• posibil de învăţat, adaptate la experienţa elevului?
• adecvate intereselor, nevoilor prezente şi viitoare ale elevului?

Prezentare MTS
       Elemente de continut
 Transfer  notional asociat
 Tendinte noi in predare
 Constructivism , centrare pe elev
 Predarea matematicii implicand conexiuni
  in cotidian
      vocabularul stiintific – conexiuni
                interdisciplinare
Invatarea stiintelor reprezinta o categorie
  care necesita implicarea abilitatilor,
  simturilor, explorare si experimentare,
  conceptualizare, transfer notional, totul
  bazandu-se pe oportunitati ce implica
  vizualizarea si integrarea termenilor de
  vocabular in contexte practice variate.
intelegerea termenilor stiintifici presupune
 introducerea   in contexte reale a
 termenilor; ca exemplu, o lectie despre
 fractii utilizand materiale suport si obiecte
 care permit divizarea intregului in parti
 face perceptibila notiunea de fractie, mai
 mult decat explicarea pur teoretica a
 notiunii;
intelegerea termenilor stiintifici presupune

 Verbalizareaconceptelor ; de exemplu
 formarea de grupuri de lucru in interiorul
 carora se exprima opinii si se realizeaza
 un dialog pe o tema data.
    transferul notional asociat stiintelor
               trebuie sa aiba in vedere:
   La introducerea unei noi stiinte, vacabularul de
    specialitate poate fi o bariera in intelegerea
    fenomenelor si proceselor atunci cand abunda in
    termeni noi; de aceea dimensionarea
    vocabularului nou intr-o lectie trebuie sa aiba in
    vedere cel mult 10-12 termeni noi/lectie; retentia
    coerenta a limbajului este facilitata de
    relationarea termenilor, insotirea predarii de
    obiecte reale, imagini si alte elemente vizuale.
    transferul notional asociat stiintelor
                 trebuie sa aiba in vedere:
   Exemplu – intr-o lectie despre nutrienti, termenii specifici
    precum carbohidrati, proteine etc vor fi perceputi la un
    nivel mai bun al retentiei si intelegerii daca sunt corelati
    cu exemple de produse alimentare sau facandu-se
    referire la imagini cu alimente ce contin acesti nutrienti.
   Intelesul stiintific al termenului de “calorie” poate fi
    sustinut spre exemplificare de imagini si tabele care sa
    prezinte asocierea dintre tipuri de alimente si numarul de
    calorii continute sau prin activitati practice de
    combustie/ardere a unor alimente, prin masurarea
    schimbarii temperaturii la arderea unei unitati de de
    produs alimentar.
 transferul notional asociat stiintelor
             trebuie sa aiba in vedere:


 Este  esentiala introducerea vocabularului
 stiintific prin implicarea activitatilor de
 investigare/experimentare.

 Un   rezultat al experimentarii 
experimentare
       sa povestim despre…
 De  cele mai multe ori, educabilul reuseste
 utilizarea limbajului stiintific intr-un text
 standard stiintific, dar nu reuseste
 reconstruirea puzzle-ului de informatii,
 termeni, relatii, operatii, daca informatia
 primara provine din mediul inconjurator;
       sa povestim despre…
 De exemplu, in matematica , notiunile de
  adunare/scadere sunt regasite in limbajul
  curent in diverse formulari.
 De exemplu termenul dezvoltare :
sa povestim despre…
        sa povestim despre…
 Aceleasi dificultati le are educabilul la
  schimbarea datelor intr-o problema; ceea ce
  pentru noi pare o schimbare minimala in ipoteze,
  pentru educabil poate fi perceputa ca fiind o
  problema total noua.
 Exemplu: in matematica, la rezolvarea unei
  ecuatii, esential este domeniul de admisibilitate
  asociat variabilelor; schimbarea domeniului
  poate implica schimbarea tehnicii de rezolvare,
  schimbarea raspunsului sau nicio schimbare.
             sa povestim despre…
   In general, intr-o problema extrasa din cotidian,
    informatia contine:
       Elemente redundante;
       Elemente neesentiale;
       Elemente contradictorii.
   In aceste conditii, este importanta ghidarea educabilului
    si formarea abilitatilor de recunoastere a “tiparelor”, de
    reformulare a ipotezelor, de regandire a problemei dintr-
    un context stiintific asociat unei discipline catre un altul.
   Exemplu: notiunea de vector.
   ACTIVITATE: exemplificati sensul pe care poate sa-l
    aiba aceasta notiune in raport cu diferite discipline.
           sa povestim despre…
   Rezultatul unei probleme este diferit de la o disciplina la
    alta; in matematica finalzarea unei probleme cu un
    rezultat de forma


                                   
                               sin
                                   20
                          e si suficient, insa pentru fizica
    este unul perfect plauzibil
    poate fi unul fara utilitate desi reprezinta cu exactitate
    rezultatul punctual al unui fenomen sau proces.
          
    sin
          20
e




                      sa povestim despre…
                In unele stiinte, cunoasterea punctuala a
                 unui fenomen este esentiala, in altele
                 cunoasterea globala este cea care
                 intereseaza.
                ACTIVITATE: dati exemplu de proces care
                 in raport cu diverse discipline este supus
                 unui studiu (relativ) diferit.
                      a new pr(o)of
   Predarea, ca rol profesional, se va confrunta cu schimbari decisive
    în decadele urmatoare: profesorii si instructorii devin consilieri,
    mentori si mediatori. Rolul lor - si acesta este unul de o importanta
    cruciala - este acela de a ajuta si sprijini elevii care, pe cât posibil,
    vor fi raspunzatori de propria lor învatare. Capacitatea si încrederea
    de a dezvolta si utiliza metodele de învatare deschise si participative
    trebuie sa reprezinte, prin urmare, o deprindere esentiala a
    educatorilor si formatorilor, atât în situatii formale, cât si în cele non-
    formale. Învatarea activa presupune motivatie pentru învatare,
    capacitatea de a exersa judecata critica si deprinderea de a sti cum
    sa înveti. Fundamentul rolului predarii se afla în cultivarea acestor
    capacitati umane de a crea si folosi cunostinte.
directii noi ale teoriei invatarii

      ”Invatarea este algoritmizata.”
 -recunoasterea si reproducerea tiparelor-
directii noi ale teoriei invatarii
           ”Invatarea este sociala”

- educabilul invata mai bine in contexte
  colaborative, prin comunicare
- se pot utiliza noi tehnologii ale comunicarii:
  mesaje telefonice sau pe calculator;
- Facebook, Twitter;
directii noi ale teoriei invatarii

    “Educabilul invata cel mai bine in interactiune sociala”
    Una dintre caracteristicile mintii umane este
     flexibilitatea si creativitatea, precum si capacitatea de
     a inventa instrumente care sa amplifice stimularea
     senzoriala si abilitatile motorii.
    Scopul educatiei moderne este crearea
     instrumentelor de invatare – roboti, programe
     informatice sau stiintifice.
                “holistic”
   Predarea interdisciplinara este orientata in jurul
    a diferite teme, pe care le exploreaza cu ajutorul
    a diverse notiuni, elevii fiind incurajati sa preia
    initiativa, sa aiba o atitudine pozitiva fata de
    subiectele puse in discutie, sa faca prezentari in
    fata colegilor si sa afle singuri noi si noi
    informatii, pentru a dobandi o imagine de
    ansamblu asupra subiectului studiat, fie el un
    ecosistem, un fenomen fizic, un curent literar
    sau o retea de transport.
atitudine pozitiva
           regandirea “oului”
   Printre temele studiate de elevii europeni se numara Dezvoltarea aparatelor de zbor,
    in cadrul careia se impletesc istoria, fizica, matematica si activitatile experimentale,
    sau Cristofor Columb, la care se dobandesc notiuni diverse de geografie, istorie,
    sociologie si astronomie, sau Pinguinii imperiali, care le da tinerilor ocazia de a
    integra cunostinte de biologie, clima si impactul omului asupra mediului intr-un mod
    pe care nu il vor uita prea usor.
   Este, de fapt, o tehnica de predare pe care profesorii buni, intuitivi, au adoptat-o
    dintotdeauna: la ora de literatura le-au vorbit copiilor despre fenomenele istorice,
    schimbarile sociale si economice dintr-o perioada, care au influentat opera unui autor
    in aceeasi masura cu moda literara a vremii. La ora de muzica au introdus notiuni
    matematice, la cea de fizica elevii au ascultat si scurte prelegeri filosofice, iar la
    logica au primit importante lectii de cultura civica, analizand discursurile liderilor
    politici ai tarii.
   Stiute de cei care au norocul unor asemenea dascali, rezultatele acestei metode sunt
    demonstrate, azi, de studii europene ample si sunt pe cale sa se transforme dintr-un
    obiectiv al scolilor de elita, in norma europeana: elevi care merg cu placere la scoala,
    unde afla lucruri noi despre temele care ii intereseaza cel mai mult, care au o privire
    de ansamblu asupra vietii si care isi doresc sa afle tot mai mult si de a contribui activ
    la mersul lucrurilor.
                         re(du)nastere
   Se pare ca elevii de 11-14 ani beneficiaza cel mai mult de pe urma invatarii
    interdisciplinare, ei fiind la varsta la care nu si-au definit inca pasiunile, sunt interesati
    de foarte multe lucruri si au capacitatea intelectuala de a intelege si integra informatii
    diverse, de a-si transforma modul de invatare cu beneficii pentru tot restul vietii.
   Incepand cu anul 2014, si elevii romani de 14-15 ani vor sustine, la terminarea clasei
    a IX-a, patru testari transdisciplinare ale caror rezultate vor fi inscrise in portofoliul lor
    educational, important pentru admiterea la liceu. Cele patru probe constau intr-o
    evaluare scrisa a competentelor de comunicare in limba romana, limba materna si
    intr-o limba de circulatie internationala, o proba transdisciplinara de evaluare
    scrisa a competentelor la matematica si stiinte, o proba practica de evaluare a
    competentelor de utilizare a calculatorului si o proba transdisciplinara de evaluare
    orala a competentelor civice si sociale.
   Desigur, pentru ca rezultatele elevilor la aceste probe sa ocupe o pozitie cat mai
    buna in clasamentul european, trebuie ca nu numai testarea, ci si predarea sa fie
    transdisciplinara. Pentru tari ca Romania, in care resursele alocate tehnologizarii
    scolilor sunt insuficiente, partea cea mai buna a acestui sistem de predare este ca se
    bazeaza mai putin pe calculatoare si mai mult pe capacitatea profesorilor de a
    concepe lectii interdisciplinare creative si pe cea a elevilor de a participa la ele cu tot
    interesul.
                 Test
Raspuns neasteptat:
  Implicaţii ale noilor teorii în proiectarea
   curriculară şi în activitatea didactică
Din perspectiva constructivistă, construcţia cunoaşterii se
   realizează prin :
 implicarea directă a subiectului
 căutarea, informarea selectarea
 tratarea critică a informaţiilor indiferent de sursa lor
 reformulează, analizează compară
 clasifică, evaluează, formulează ipoteze, le testează
 experimentează, desprinde concluzii, face generalizări
 personalizează metodele de lucru
 construieşte strategii de acţiune adaptate propriei formări şi
   propriei personalităţi.
   Sprijinirea elevului să dobândească experienţă legată de
    procesul de construire a cunoştinţelor;
   Sprijinirea autoconştientizării procesului de construirea a
    cunoaşterii;
   Promovarea utilizării unor moduri multiple de reprezentare;
   Includerea învăţării în experienţa socială;
   Încurajarea elevului să îşi organizeze propriul proces de învăţare
    şi să se implice în derularea acestuia;
   Contextualizarea învăţării în cadre reale şi relevante pentru
    subiectul cunoscător;
   Sprijinirea elevului să dobândească experienţă vizavi de
    perspectivele multiple de abordare a unei topici şi de apreciere/
    evaluare a acesteia.
   Predarea centrată pe elev – elevul şi profesorul
    devin parteneri în procesul de construire a
    cunoştinţelor. Comunicarea în cadrul acestui tip de
    învăţare se realizează atât pe orizontală, cât şi pe
    verticală.
   Pentru a monitoriza dacă sunt utilizate elemente de
    tip constructivist într-o lecţie trebuie să urmărim
    existenţa a jumătate din următoarele elemente pe
    parcursul desfăşurării lecţiei ( adaptare după Bernat,
    2003, p.87 ):
       perspective multiple;
       învăţarea este un parteneriat între profesor şi elev;
       utilizarea metaforelor în predare;
       rezolvare de probleme;
       autenticitate;
       legătura cu experienţa anterioară şi cu experienţa
        personală;
   învăţarea ca ucenicie;
   diversificarea surselor de învăţare;
   comunicarea pe verticală şi orizontală;
   predare în echipă;
   rezolvarea sarcinilor prin cooperare şi
    colaborare;
   negocierea regulilor;
   reconstruirea cunoştinţelor anterioare ;
   analiza surselor de eroare;
   responsabilizare pentru învăţare;
   formarea opiniilor personale .
      Abordarea predarii matematicii prin activitati
            implicand conexiuni in cotidian
Invatarea pe baza de proiect
   - se stabileste tema
   - se discuta idei
   - se formeaza grupe de lucru
   - se realizeaza prima intalnire a grupei
   - se impart sarcini
   - se realizeaza cercetarea
   - se intocmeste materialul
   - se prezinta proiectul public
   - se realizeaza feed-back
Investigarea
   - observarea
  - formularea intrebarilor, a ipotezelor
  - proiectarea
  - colectarea datelor
  - analizarea
  - interpretarea
  - formularea concluziilor
      Abordarea predarii matematicii prin activitati
            implicand conexiuni in cotidian
Problematizarea

  - identificarea problemei;
  - definirea, enunţarea problemei;
  - identificarea noţiunilor, informaţiilor şi
    resurselor necesare, disponibile;
  - generarea soluţiilor;
  - prezentarea soluţiilor;
  - emiterea şi analiza concluziilor.
Dezbaterea
   - etapa de iniţiere(se enunţă tema, afirmaţia care va fi dezbătută,
     surse de informare, bibliografie).
   - etapa de documentare, pregătire pentru dezbatere( se studiază
     documentele corespunzătoare, se consultă sursele de informare,
     se analizează afirmaţia, se formulează argumente şi
     contraargumente plauzibile.
   - etapa dezbaterii(se aleg echipele (afirmatoare şi negatoare), arbitri
     (judecătorii) şi are loc dezbaterea propriu-zisă în urma căreia se
     stabileşte echipa câştigătoare).
                Aplicatie
Realizati o dezbatere avand ca tema
oportunitatea optionalului “Matematica si
stiinte”




                              20 min
         Activitate in grup
Intocmiti documentatia unui optional la alegere,
din aria curriculara : Matematica si stiinte.
Etapa a 3 -a : Formulati competentele specifice
                si continuturile asociate noului
                optional.




                                    30 min
                 TEMA
Realizati descrierea temelor propuse in
optionalul proiectat.
               Continuturi
Activităţile de învăţare:
• duc la dezvoltarea competenţelor propuse?
• pot fi organizate efectiv? Cum?
• presupun activitatea nemijlocită a elevului?
• permit învăţarea în cooperare?
• conţin referiri la utilizarea resurselor
  materiale?
               Continuturi
Activitatile de evaluare:
- metode alternative
- autoevaluare
- interevaluare
    Sugestii metodologice
Vor include tipuri de activităţi de învăţare
(care sunt recomandate pentru formarea
competenţelor) precum şi modalităţi de
evaluare. Din această perspectivă, vor fi
trecute tipurile de probe care se potrivesc
opţionalului propus (de ex. probe scrise,
probe orale, probe practice, referat, proiect
etc.). NU vor fi incluse probele ca atare.
              Aplicaţie
Elaboraţi un opţional interdisciplinar în
aria curriculară Matematică şi ştiinţe,
respectând structura indicată .
            Sugestii pentru proiectare
   Integrarea experienţelor anterioare de învăţare în contexte ştiinţifice noi sau abordări noi
    ale contextelor ştiinţifice deja studiate
   Utilizarea resurselor media şi a calculatorului în vederea identificării informaţiei, precum şi
    a prelucrării sale.
   Parteneriat al educaţiei, profesorul asumându-şi roluri de observator, mediator şi reglator
    al procesului de învăţare şi cunoaştere, elevul fiind generator de conţinuturi ale învăţarii şi
    responsabil cu derularea activităţilor de învăţare;
   Cercetarea independentă şi cercetarea de grup, în care educabilii sunt responsabilizaţi cu
    identificarea şi clasificarea informaţiei asociată temelor, cu integrarea, ierarhizarea,
    utilizarea informaţiei în contextul interdisciplinarităţii şi obţinerea de concluzii asupra
    influenţei şi câştigului educaţional.
   Invăţarea şi evaluarea bazate pe proiect vor valoriza abilităţi de documentare şi
    investigaţie, relaţionarea, asumarea de sarcini în cadrul echipei facilitând dezvoltarea de
    atitudini şi principii corecte în conlucrare şi competiţionare.
                 APLICAŢIE:
   (activitate pe grupe) Punctaţi caracteristicile
    esenţiale ale unui manual şcolar.
   (activitate pe grupe) Enumeraţi mijloace şi
    materiale didactice care conduc la transfer
    noţional şi formare de competenţe pe care le
    utilizaţi/v-aţi dori să le utilizaţi în demersurile
    didactice.

								
To top