SCRISOAREA INTELECTUALILOR LA UE 23.07.2012 by mariancovlea

VIEWS: 84 PAGES: 11

									    Scrisoare deschisă: Un grup de intelectuali români transmite UE că în
               România sunt respectate principiile statului de drept

                                 23 iulie 2012 – 17:18


      Într-o acţiune menită să explice oficialităţilor europene evenimentele ce au
avut loc pe scena politică din România, care au dus la suspendarea preşedintelui
Traian Băsescu, un grup de intelectuali români – savanţi, universitari, cercetători în
domeniul ştiinţelor fundamentale, aplicative şi umaniste, scriitori şi artişti - a trimis
o scrisoare deschisă mai multor oficiali din Consiliul Europei care şi-au exprimat
public îngrijorarea faţă de aplicarea principiilor statului de drept în România.
      Redăm integral scrisoarea deschisă.


      Scrisoare către Uniunea Europeană, Bruxelles


      Către:
      Preşedintele Consiliului European, ES Herman Achille Van Rompuy
      Preşedintele Comisiei Europene, ES Jose Manuel Durao Barroso
      Vice-Preşedintele Comisiei Europene, ES Viviane Reding
      Comisarul European pentru Afaceri Interne, ES Cecilia Malmstrom
      Secretarul General al Comisiei Europene, Dna. Catherine Day
      Bucureşti, 23 iulie 2012


      Excelenţele Voastre,
      Suntem un grup de intelectuali români – savanţi, universitari, cercetători în
domeniul ştiinţelor fundamentale, aplicative şi umaniste, scriitori şi artişti. Unii
suntem veterani ai mişcării democratice din România, alţii – reprezentanţi ai unor

                                           1
generaţii mai tinere, dar toţi suntem apărători fervenţi ai valorilor europene. Mulţi
dintre noi nu sunt implicaţi în niciun fel în politică; unii au afilieri şi simpatii dintre
cele mai diferite. Exprimăm aici un punct de vedere non-partizan. Singurul nostru
scop este acela de a apăra principiile democratice şi statul de drept, aşa cum am
făcut-o mereu începând decembrie 1989.
       Suntem acum profund îngrijoraţi de reacţiile externe la recentele evenimente
politice din ţara noastră. Sperăm ca această scrisoare să ajute la clarificarea
oricăror concepţii eronate cu privire la situaţia curentă şi va deschide un dialog în
legătură cu viitorul. Căci suntem profund preocupaţi de recentele acuzaţii care
pretind că Parlamentul şi Guvernul României ar fi subminat statul de drept şi
independenţa justiţiei în încercarea de a-l demite pe preşedintele Traian Basescu. E
greu pentru noi să vedem că reprezentanţi de seamă ai Uniunii Europene işi
exprimă poziţia ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera
pars. Această poziţie nu a putut fi formulată decât pe temeiul unor informaţii
înşelătoare sau incomplete cu privire la adevârata natură a situaţiei din România..
       Vă rugăm să ne permiteţi ca, folosind experienţa noastră de cercetare şi
cunoaşterea directă a climatului politic din ţara noastră să vă prezentăm doar câteva
puncte pe scurt:
       ● Curtea Constituţională nu este parte a sistemului judiciar independent din
România. Este vorba de o instituţie unde numirile se fac politic şi care are ca unică
vocaţie arbitrajul în chestiuni constituţionale.
       ● Curtea Constituţională a recunoscut că, substituindu-se Primului Ministru,
Preşedintele Băsescu a încălcat principiul fundamental al separaţiei şi echilibrului
puterilor. Guvernul României nu a mai răspuns în faţa Parlamentului, aşa cum se
întâmplă în toate statele democratice din Uniunea Europeană, ci în fapt în faţa
Preşedintelui, ca în Federaţia Rusă. Parlamentul a tins să devină o cochilie vidă,
atunci când majoritatea guvernamentală nu a avut voie să voteze de câte ori exista
                                            2
riscul unei opinii disidente. În consecinţă, aşa cum a recunoscut-o Curtea
Constituţională, suspendarea Preşedintelui este conformă cu Constituţia României
şi urmează să fie confirmată sau nu de un referendum naţional, organizat
deasemenea în strictul repect al legii.
      Preşedintele Băsescu vorbeşte deschis şi liber despre rolul său de jucător, în
ciuda faptului că un atare rol contravine definiţiei constituţionale a Preşedintelui
României ca mediator. Alte incidente recente confirmă temerile noastre referitoare
la modul în care Presedintele Băsescu îşi înţelege competenţele:
      ● In 2009, Parlamentul a votat o moţiune de cenzură împotriva guvernului,
care a fost demis în conformitate cu legea. Preşedintele a refuzat să accepte
propunerea majorităţii, cum se cuvenea, şi nu l-a desemnat drept Prim Ministru pe
dl. Klaus Johannis, Primarul Municipiului Sibiu, susţinut de o largă majoritate, ci a
prelungit mandatul guvernului demis, doar ca să fie sigur că o echipă favorabilă îi
va organiza realegerea ca Preşedinte al României.
      ● Preşedintele a declarat în direct într-un interviu televizat că i-a numit din
proprie voinţă pe cei doi şefi ai Serviciilor Secrete, care, în conformitate cu legea,
trebuie să fie numiţi de Parlament. De curând a adăugat că ”aproape s-a decis” cu
privire la persoana viitorului Procuror General, care în conformitate cu legea este
propus de către Ministrul Justiţiei cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii,
organism independent.
      ● Acum câteva zile, Preşedintele i-a povestit în direct unui reporter TV că,
atunci când Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, l-a întrebat dacă există în
Constituţia României reglementări privitoare la suspendarea Preşedintelui, el i-a
răspuns că nu, nu există. A fost poate o eroare de exprimare, dar cum să lăsăm
soarta ţării noastre în asemenea mâini? Articolul 95 al Constituţiei României este
explicit, şi defineşte procedura de suspendare, de la iniţierea ei la sfârşitul
procesului; faptul că în Constituţia Germaniei sau a oricărui alt stat din Uniune
                                          3
Europeană – nu există o asemenea prevedere nu are nicio semnificaţie în această
materie.
      Iată de ce, în ultimii ani, cetăţenii obişnuiţi ai României au devenit tot mai
îngrijoraţi de acţiunile întreprinse de Preşedintele Băsescu şi de apropiaţii săi. Ei au
fost votaţi pe baza unui program de justiţie, echitate şi bunăstare a cetăţenilor.
Dimpotrivă, Preşedintele însuşi a asumat un rol executiv direct când a iniţiat tăieri
sălbatice ale salariilor şi pensiilor, fie că era vorba de profesori, de militari, de
cadre medicale, de judecători şi funcionari publici, decimând astfel clasa mijlocie
în formare. În acelaşi timp, fondurile publice care plăteau pe clienţii partidului
dominant au crescut an de an, în dispreţul retoricii de austeritate generală.
      Poate încă şi mai îngrijorătoare au devenit manifestările de intoleranţă
printre susţinătorii Preşedintelui. Lideri ai partidului care îl susţine au declarat că
minoritatea Roma din România este “genetic programată” să încalce legile. Ni se
repetă constant – în ecou cu declaraţiile Preşedintelui – câ idealul european al unei
societăţi care garantează o viaţă decentă pentru toţi este perimat, şi ar trebui să fie
înlocuit de o societate “competitivă” în care doar cei mai adaptaţi şi mai puternici
să supravieţuiască. Această formă brutală de darwinism social este opusul valorilor
democratice ale Uniunii Europene aşa cum le-am adoptat cu entuziasm în ultimii
douăzeci de ani.
      Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele recente care au făcut să
explodeze în iarna trecută demonstraţii civice în peste 60 de oraşe ale României.
Referendumul din 29 iulie este expresia faptul ca societatea românească refuza
intoleranţa şi discrepanţele economice din ultimii ani. Sperăm cu toată sinceritatea
că acest referendum va dovedi că idealurile democratice au rădăcini adânci în
societatea românească, sunt vibrante şi pline de viaţă.
      Apreciem din toată inima timpul şi preocuparea pe care le cheltuiţi pentru
examinarea contextului pe care l-am evocat, şi care priveşte climatul politic al
                                           4
României într-un moment delicat. Sperăm că declaraţiile Dvs de susţinere a
democraţiei în România vor reflecta de asemeni aceste fapte complexe, şi că,
împreună, putem continua să lucrăm în interesul nostru comun pentru un viitor
democratic, prosper şi tolerant deopotrivă pentru România şi pentru Uniune
Europeană.


       Cu deosebită consideraţie,


● Acad. Prof. dr. Nicolae Anastasiu, professor emeritus.
● Prof. dr. Liviu Antonesei, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei,
Universitatea « Al. I .Cuza » Iasi ; scriitor, jurnalist.
● Prof. dr. Vasile Astărăstoae, Rectorul Universităţii de Medicină şi «Gr. T. Popa»,
Iasi, Preşedintele Colegiul Medicilor din Romania
● Horia Barna, scriitor, traducător
● Dr. Vlad Bedros, Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti
● Corina Bernic, scriitor, traducător ; mamager pentru Europa Centrală şi de Est a
programelor Robert Bosch Stiftung
Dr.Andrei Bodiu, scriitor
● Lect. Dr. Valentin – Victor Bottez, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie
şi Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti
● Prof. dr. Romulus Brancoveanu, Facultatea de Filozofie, Universitatea din
Bucureşti
● Bianca Burta-Cernat, critic literar
● Anca Calangiu, filolog, tradcător
● Dr. Ileana Cazan, cercetător ştiinţific I, director adjunct al Institutului de Istorie
”Nicolae Iorga” al Academiei Române
● Paul Cernat, critic literar
                                             5
● Dr. Marius Chelcu, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol” al Academiei Române,
Iaşi
● Conf. Dr. Mihai Chioveanu, Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din
Bucureşti ; delegat al României în Task Force for International Cooperation on
Holocaust Education, Remembrance and Research.
● Conf. Dr. Mirana Cioba, Facultatea de Limbi şi literaturi Străine, Universitatea
din Bucureşti, catedra de limbi Ibero-Romanice
● Conf. Dr. Alin Ciupală, Departamentul de Istorie a românilor, Facultatea de
Istorie, Universitatea din Bucureşti
● Dr. Răzvan Constantinescu, DrMed., Universitatea de Medicină şi Farmacie
“Gr.T. Popa”, Iasi, medic primar, Centrul de Gasteroenterologie şi Hepatologie
● Lect. Dr. Emanuel Copilas, Ph.D Facultatea de ştiinţe politice, “Universitatea de
Vest” Timisoara,
● Marius Costa, DrMed.,
● Anni Costa, journalist
● Dr. Ing. Eugen Cuteanu
● Dorin David, cercetător, Universitatea “Transilvania” Brasov
●         Iarina            Demian,           actriţă,      regisor,         scriitor.
● Georgeta Dimisianu, editor
● Nicolae Iordan-Constantinescu, PhD, profesor asociate, Universitatea FInanţe –
Bănci, Bucuresti
● Prof. dr. Octavian G. Duliu, Facultatea de Fizică, Universittea din Bucureşti
● Serban Foarţă, scriitor
● Ildiko Gabor -Foarţă, psiholog, traducător
● Dr. Monica Ghetz, scriitor
● Marius Ghilezan, scriitor
● Dr. Cristian E. Ghiţă, cercetător post-doctoral, Universitatea din Bucureşti
                                          6
● Prof. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, Universitatea « Al. I .Cuza » Iasi
● Prof. dr. Mihaela Grancea, Universitatea « Lucian Blaga » Sibiu
● Andreea Grecu, PhD, manager cultural, Asociaţia Operatorilor Culturali din
România
● Prof. dr. Ladislau Gyemant, Directorul Institutului de Iudaistică, Universitatea
Babes-Bolyai, Cluj
● Prof. dr. Constantin Hlihor, Decanul Facultăţii de Istorie, Universitatea Creştină
“Dimitrie Cantemir”, Bucureşti
●            Octavian              Hoandră,                 scriitor,       jurnalist
● Prof. dr. Adrian Paul Iliescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
● Eugen Ionescu, DrMed., Hospices Civils de Lyon
● Dr. Corina Iosif, cercetător ştiinţific, Institutul de Etnografie al Academiei
Române, Cluj – Napoca
● Florin Lăzărescu, scriitor
● Prof. dr. Ion Bogdan Lefter, critic literar, analist cultural şi politic, scriitor,
Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti
● Prof. dr. Sabin Adrian Luca, Universitatea “Lucian Blaga”, Director General al
Muzeului Brukenthal, Sibiu
● Prof. dr. Ecaterina Lung, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria
Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti
● Prof. dr. Coman Lupu, Facultatea de Limbi şi Literaturi străine, Universitatea din
Bucureşti
● Dr. Alexandru Mamina cercetător ştiinţţific, institutul de Istorie «Nicolae Iorga»
al Academiei Române, Bucureşti
● Sorin Mărculescu, scriitor




                                          7
● Prof. dr. Tudor A. Marian, professor emeritus de Fizică, Universitatea din
Bucureşti
● Prof. dr. Paulina Marian, profesor de Fizică, Universitatea din Bucureşti
● Conf. Dr. Alexandra Mitrea, decanul facultăţii de Litere şi Arte, Universitatea
“Lucian Blaga”, Sibiu
●   Lect.   Dr.   Andrei    Muraru,    Universitatea    «   Al.     I.   Cuza   »   Iasi
● Prof. dr. Oana Murarus, Facultatea de litere, Universitatea din Bucureşti
● Prof. dr. Marina Mureşanu Ionescu, Facultatea de limbă şi literatură franceză,
Universitatea «Al. I. Cuza» Iași
● Dr. Carmen Muşat, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti; redactor
şef, “Observatorul Cultural” Bucureşti
● Dr. Lucian Nastasa-Kovács, Institutul de Istorie “George Bariţiu” al Academiei
Române,,                       Cluj                     –                       Napoca
● Prof. Dr. Victor Neumann, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a
Universităţii de Vest din Timişoara, director (din 2008) al Şcolii Doctorale
Internaţionale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universităţii
de Vest din Timişoara
● Viorica Niscov, cercetător, traducător
● Prof. dr. Gheorghe Vlad Nistor, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi
Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti
● Conf. Dr. Cristian Olariu, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria
Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti
● Dr. Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigaţii Speciale, Institutul
de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc
● Alexandru Pecican, regizor
● Prof. dr. Ovidiu Pecican, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babes-
Bolyai Cluj-Napoca, membru în Consiliul Naţional al Uniunii Scriitorilor
                                           8
● Dr. Emanuel Petac, conservator al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii
Academiei Române
● Prof. dr. Zoe Petre, professor emeritus de istorie antică, Universitatea din
Bucureşti
● Dr. Zeno Karl Pinter, membru corespondent al Institutului Arheologic German,
(DAI), Preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie
●   Prof.    dr.   Cristian   Pîrvulescu,   SNSPA,   preşedinte   Pro   Democratia
● Acad. Prof. dr. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universităţii «Babes Bolyai», Cluj –
Napoca
● Prof. dr. Grigore Popescu Arbore, Chief Technology Officer, The National
Research Council / CNR, Institute of Marine Sciences / ISMAR, Venice – Italy
● Lect, dr. Simona Popescu, PhD, Facultatea de Litere, Universitatea din
Bucureşti;                                                                 scriitor,
● Iulia Popovici, critic literar
● Prof. dr. Mihai Retegan, DHC Universitatea Ovidius, Constanta, Departamentul
de Istorie a Românilor, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti
● Prof. dr. Zoltan Rostas, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării,
Universitatea din Bucureşti
● Prof. dr. Michael Shafir, professor emeritus, Universitatea « Babes-Bolyai » Cluj
● Prof. dr. Cezar Sigmirean, Universitatea “Petru Maior”, Targu-Mures
● Conf. Dr. Elena Şaulea, UNATC, Bucureşti
● Ovidiu Şimonca, jurnalist, redactor şef adjunct, “Observator cultural”
● Prof. dr. Monica Spiridon, PhD, habilit. , Universitatea din Bucureşti, Membru al
Academia Europea, Vicepreşedinte al International Comparative Literature
Association (ICLA), Chair to the Experts Panel of Literature, European Science
Foundation ( Program ERIH), Membru al The European Pool of Reviewers,


                                            9
Evaluator of the European Research Council (” Bringing Great Ideas to Life”,
Panel SH5)
● Prof. Dr. Filip Stanciu, Rectorul Universităţii “Lumina” din Bucureşti
● Cornel Apostol Stanescu, fost Director General al Învăţământului Superior şi
Cercetării, Ministerul Educaţiei
● Prof. dr. Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din
Bucureşti
● Liviu Ioan Stoiciu, scriitor, publicist
● Dr. Alexandru Suceveanu, emeritus director adjunct, Institutul de Arheologie
“Vasile Parvan” al Academiei Române, Bucharest
● Prof. dr. Stelian Tănase, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti,
scriitor
● Prof. dr. Antoaneta Tănăsescu, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti,
● Prof. dr. Nicolae Serban Tanaşoca, Directorul Institutului de Studii Sud-est
auropene al Academiei Române
● Lucian Dan Teodorovici, scriitor
● Conf. Dr. Zoltan Tibori Szabo, Departamentul de Ştiinţe Politice, Administraţie
şi Comunicare, Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca
● Conf. Dr. Nicolae Toboşaru, Universitatea din Oradea, Masteratul de Studii de
securitate Euopeană
● Prof. dr. Florin Turcanu, Facultatea de Stiinţe Politice, Universitatea din
Bucureşti
● Dr. Silviu Văcaru, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol” al Academiei ROmâne,
Iasi
● Alexa Visarion, regizor
● Conf. Dr. Viorel Vizureanu, PhD, Facultatea de FIlosofie, Universitatea din
Bucureşti.
                                            10
● Prof. dr. Laurenţiu Vlad, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din
Bucureşti
● Lect. Dr. Felicia Waldman, Universitatea din Bucureşti
● Lect, dr, Daniela Zaharia, PhD, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi
Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti.




                                          11


								
To top