Docstoc

Best apartments for rent in rome

Document Sample
Best apartments for rent in rome Powered By Docstoc
					                             COMUNICAREA INTERCULTURALA




COMUNICAREA INTERCULTURALA. FENOMENUL MIGRA?IEI CONTEMPORANE


CAPITOLUL I. NO?IUNI TEORETICE PRIVIND COMUNICAREA INTERCULTURALA.
FENOMENUL MIGRA?IEI
Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda



1.1. Conceptul de comunicare interculturala


Att ca sintagma, ct si ca disciplina, comunicarea interculturala este de data relativ recenta. Fireste
ca n toate epocile au avut loc ntlniri ntre oameni care apartineau unor culturi diferite, nsa acestea
au avut un caracter limitat. Astazi comunicarea interculturala este un fenomen generalizat, o
experienta pe care, ntr-o anumita masura, o traieste oricare om. ntlnirea cu o cultura straina sau
cel putin cu anumite manifestari ale ei se produce chiar si pentru cel mai putin dispus sa colinde
lumea. E suficient sa deschizi radioul, sa manevrezi telecomanda televizorului sau sa navighezi pe
internet pentru ca lumea, cu diversitatea ei culturala, sa te copleseasca.
Ca disciplina, comunicarea culturala a aparut pe de o parte, din necesitatea clarificarii teoretice a
unei realitati noi, pe de o parte, si, pe de alta parte, spre a oferi un anumit sprijin practic n vederea
unui comportament adecvat la ntlnirea cu celalalt.
Pna la constituirea unei discipline sau a unui grup de discipline care sa studieze comunicarea
interculturala au existat numeroase descrieri ale experientei de a trai pentru un timp n cadrul unei
culturi straine. Exista n acest sens o literatura vasta si fascinanta, plina de reflectii profunde si de
descrieri tulburatoare ale contactului cu o alta lume. n afara acestor scrieri, care tin mai degraba
de literatura dect de stiinta, anumite aspecte ale comunicarii interculturale au fost tratate, nca din
secolul al IXX-lea n cadrul unor discipline precum antropologia, etnologia, filosofia istoriei si istoria
culturii.
Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda


Tematizarea explicita a comunicarii interculturale a fost facuta pentru prima data de etnologul si
semioticianul american T. H. Hall. Conceptul de intercultural communication a aparut pentru prima
data n lucrarea sa The Silent Language, publicata n 1959, si a cunoscut o larga raspndire.
n analiza culturii pe care o ntreprinde, cercetatorul american pleaca de la un model semiotic. n
conceptia sa, partenerii de dialog folosesc nu doar limbajul, ci si o serie de expresii nonverbale,
precum tonul, mimica, gesturile. n fiecare cultura, negatia, afirmatia, permisiunea, interdictia,
uimirea. sunt nsotite de gesturi, de expresii faciale si tonuri specifice. n cazul n care acestea nu
sunt corect interpretate, comunicarea este ratata. De aceea una dintre problemele-cheie ale
comunicarii interculturale o reprezinta comunicarea eronata (miscommunication) sau chiar
nentelegerile (misunderstandings).
O data creat si pus n circulatie, intercultural devine un termen inflationist, sau tine deja de o
anumita moda. n sintagma comunicare interculturala el desemneaza, n opinia majoritatii
specialistilor, apartenenta protagonistilor unui proces de comunicare la culturi diferite.
Interculturale sunt toate acele raporturi n care participantii nu se raporteaza exclusiv la propriile lor
coduri, conventii, puncte de vedere si forme de comportament, ci n care vor fi descoperite alte
coduri, conventii, puncte de vedere si forme de comportament. n plus, acestea sunt traite si/sau
definite ca straine. Pe lnga comunicare interculturala se utilizeaza n literatura de specialitate si
conceptul de comunicare internationala. Ele nu trebuie nsa confundate. ntr-un caz se ntlnesc
indivizi apartinnd diferitelor culturi, n celalalt, oameni apartinnd diverselor natiuni. Daca natiunea si
cultura s-ar suprapune, atunci n-ar exista nici o dificultate conceptuala. Dar acest acord nu apare
n nici un caz totdeauna si pretutindeni. Sunt cunoscute, precizeaza, Gerhard Maletzke, situatii n
care oameni care apartin aceleiasi culturi sunt despartiti de frontiere nationale, precum curzii. Pe
de alta parte, convietuiesc n acelasi stat populatii care apartin unor culturi diferite. Realizat de
lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda


Exista astazi mai multe discipline care au ca obiect de studiu strainul, celalalt, alteritatea:
etnologia, antropologia culturala cu diversele ei ramuri, etnopsihanaliza, barbarologia, xenologia.
Comunicarea interculturala nu nlocuieste nici una dintre aceste discipline, ci reprezinta o
completare fireasca a lor. Ea a intrat mai nti n atentia lingvistilor, oarecum sub forma unei
interogatii provocatoare: ct de bine trebuie sa-ti nsusesti o limba straina ca sa nu-ti mai fie straina?
n urma cercetarilor ntreprinse n Europa n aceasta directie, ncepnd cu anii 80 ai secolului trecut, au
luat nastere o serie de discipline sau ramuri noi ale unor discipline precum: germanistica
interculturala, romanistica interculturala, psihologia interculturala, istoria interculturala a stiintei,
pedagogia interculturala, filosofia interculturala. Din cercetarile care cad n sfera comunicarii
interculturale nu putea lipsi religia care a reprezentat si reprezinta nca un element important al
constructiei identitare. Revistele de specialitate n-au ntrziat sa-si faca aparitia, primele fiind
International Journal of Intercultural Communication si The International and Intercultural
Communication.
Ca expresie, comunicarea interculturala este utilizata astazi cu multiple semnificatii. Exista, de
pilda, dispute ntre specialisti daca nvatarea organizata a unei limbi straine, simpla receptare prin
intermediul mass-media sau turismul intra n categoria comunicarii interculturale. Termeni precum
intercultural, interculturalitate, transcultural etc., desemneaza astazi realitati numite cu totul altfel n
urma cu mai bine de un deceniu. Orict de diferite ar fi definitiile date conceptului de comunicarea
interculturala, doua elemente sunt subliniate de majoritatea cercetatorilor: n primul rnd, este vorba
de un proces de comunicare care se desfasoara ntre persoane constiente de diferentele lor
culturale si, n al doilea rnd, comunicarea este una interpersonala, directa, nemijlocita. Daca exista
o situatie de comunicare interpersonala ntre membri ai diferitelor grupari culturale, atunci aceasta
interactiune poate fi desemnata drept comunicarea interculturala. Aceasta definitie se ntlneste cel
mai des n literatura de specialitate. Comunicarea dintre [] doua persoane din doua grupuri evident
diferite este desemnata drept comunicarea interculturala.
Unii autori accentueza faptul ca nu contactul dintre natiuni sau culturi constituie obiectul de studiu
al comunicarii interculturale, ci contactul dintre persoane. De aceea, comunicarea pote fi
caracterizata ca interculturala daca este att auditiva ct si vizuala, precizeaza un autor german. Un
alt cercetator defineste comunicarea interculturala drept comunicare ntre reprezentantii a doua
(sau mai multe) culturi diferite si o distinge de comunicarea internationala: Comunicarea
interculturala poate avea loc, n principiu, si n cadrul unei natiuni, si anume ntre reprezentantii
diferitelor etnii, asa cum comunicarea internationala poate avea loc si n cadrul aceluiasi spatiu
cultural.
A defini comunicarea interculturala doar ca un raport Face-to-Face, cum se spune n literatura de
specialitate, nseamna a conferi acestui concept o semnificatie prea restrnsa. n sfera sa, afirma cei
care opteaza pentru o semnificatie mai larga, intra nu numai dimensiunea comunicativa a relatiilor
interpersonale, ci si comunicarea interculturala mediatizata n diferitele ei forme, careia i se acorda
o importanta sporita n toate domeniile: aceasta nseamna forme de reprezentare mediatica a
comunicarii interculturale n film, televiziune, radio, internet si alte mijloace de comunicare n masa.
Ca disciplina, comunicarea interculturala se ncadreaza n rndul stiintelor culturii, alaturi de
antropologia culturala, etnologie, etnlingvistica, etnopsihanaliza.
Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda



1.2. Definirea termenului de migra?ie


O caracteristica importanta a populatiei este deplasarea dintr-un loc n altul. Dreptul de a se
deplasa a fost recunoscut la nivel mondial de peste o jumatate de secol, prin adoptarea
Declaratiei Universale a Omului.
Declaratia stipuleaza n art. 13: Oricine are dreptul sa se deplaseze liber si sa-si stabileasca
resedinta pe teritoriul oricarui stat si Oricine are dreptul sa paraseasca o tara, inclusiv cea de
origine si sa se ntoarca n tara sa. (Simona, I., Stanica, p. 101)
n Dictionarul Explicativ al Limbii Romne, cuvntul migratie/migratiune vine din francezul migration,
latinescul migration, -onis si este definit ca deplasare n masa a unor triburi sau a unor populatii de
pe un teritoriu pe altul, determinat de factori economici, sociali, politici sau naturali.
Vasile M. defineste migratia ca un fenomen de reechilibrare a balantei demografice ntre zone sau
localitati, un mecanism de competitie si reglare, o supapa de siguranta fara de care o colectivitate
se poate destructura datorita schimbarii fundamentale a conditiilor ei de existenta.
n functie de modificarea echilibrului dintre populatie si resurse, acest autor identifica o zona de
emigratie atunci cnd apare un surplus de populatie si o zona de imigratie prin aparitia unui surplus
de resurse.
Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda


Atunci cnd presiunea populatiei asupra resurselor naturale si sociale ajunge la o anumita limita,
emigratia apare ca o necesitate. Fenomenul migratiei cuprinde un complex de factori si indicatori:
locul de resedinta, locul de munca, relatiile sociale, familiale, de prietenie, zonele comerciale,
zonele culturale, de petrecere a timpului liber. El reprezinta o schimbare a mediului sociale,
cultural, economic, afectiv.
Deplasarea n masa de pe un teritoriu pe altul, a unor popoare, determinate de factori economici,
sociali, politici se refera la migratie sau migratiune. Iar emigrantul care se deplaseaza dintr-o
regiune n alta este acea persoana care cauta conditii prielnice de a-si desfasura activitatile vietii.
Libera circulatie, mijloacele moderne de transport tot mai rapide, noua economie fac ca notiunea
de spatiu sa nu mai aiba o relevanta att de mare n prezent, de aceea emigratia nu mai este
importanta prin libertatea de a munci si de a trai ntr-un loc sau altul, ci este doar o optiune de
schimbare temporara, permanenta a resedintei.
Plecarea unei persoane la munca n strainatate, poate sa presupuna deplasarea persoanei la locul
de munca; aceasta poate fi apreciata ca o forma a migratiei pentru munca.


1.3. Forme ale migra?iei


Un studiu de fezabilitate n domeniul migratiei si al azilului realizat de Confederatia Caritas Romna
n 2003 clasifica migrantii n:
- economici acele persoane care sunt implicate ntr-o activitate remunerata n situatia n care el nu
este cetatean al tarii respective;
- iregulari persoane fara documente care se deplaseaaza dintr-un stat n altul.
Migratia este un fenomen cu fatete multiple, care nu poate fi nteles daca se face referire doar la
consideratiile demografice ce constituie nu mai mult de o singura variabila.
Circulatia oamenilor sau a animalelor dintr-o zona spre alta zona este definita n dictionare sau
enciclopedii drept migratie. O cauza a circulatiei oamenilor dintr-o parte n alta sau a animalelor
poate sa fie si necesitatea de supravietuire.
Calatoriile zilnice facute catre un alt loc nu pot fi numite migratii.
Un lucrator care calatorest n fiecare zi la locul de munca nu apartine categoriei migrantilor, desi se
deplaseaza dintr-un loc n altul, iar supravietuirea lui poate depinde de ceea ce face.
Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda


Migratia consta n deplasarea zilnica si repetata, ntr-o singura zona de operare. n conformitate cu
ntelesul actual al termenului, migratia este o deplasare care dureaza mai mult de o zi pentru a fi
completa si n general conduce la o schimbare a domiciliului persoanei. Cauzele sunt variate si
includ necesitatile de supravietuire, dar nu se reduc la ele.
n definirea migratiei, Enrico Todisei ia n considerare trei filtre. Aceste filtre sunt variabile: spatiale,
temporale si sociale.
1. Dimensiunea spatiala nu ia n considerare numarul de kilometri parcursi, orele de zbor sau zilele
petrecute pe mare. Niciuna dintre statisticile privind migratia nu furnizeaza informatii despre
distanta sau timpul trecut.
Desi identificarea dupa tara de origine nu este mai mult dect un indicator de dificultate, este mai
folositoare dect o miscare singura a distantei, deoarece furnizeaza informatii privind complicatiile
sociale vis-a-vis de migranti.
Este mult mai relevant sa spunem cti migranti sosesc ntr-o tara dect sa spunem cti kilometri au
parcurs pna a ajunge la locul dorit.
2. Variabila temporala este mult mai complexa.
- Migratia este temporara, daca o persoana renunta la statutul de migrant, se rentoarce acasa si si
redobndeste statutul anterior.
- Pe de alta parte, migratia definitiva apare atunci cnd statutul de migrant ntr.o tara gazda
nceteaza sa mai fie temporar si devine permanent.
Exista doua tipuri de permanenta:
a) primul tip este atunci cnd persoana dobndeste cetatenia tarii gazda;
b) al doilea tip este atunci cnd persoana decedeaza acolo.
Migratia ramne definitiva daca la un an dupa ce a migrat decedeaza. Pentru a obtine o noua
cetatenie, se trece prin mai multe etape, cum ar fi administrative si juridice ale tarii care este
gazda, anumite perioade de continuitate n tara gazda precum si dorinta de a ramne acolo.
3. Criteriul social, reprezinta a treia dimensiune a migratiei.
Pot fi identificate doua tipuri de miscari migratorii: economice si non-economice.
Cele economice, includ deplasarile legate de munca, att activitatile de munca n prezent ct si unele
noi. Cele non-economice includ toate tipurile de migratie legate de problemele din afara muncii,
cum ar fi reuniunile de familie, internarile n spitale, refugiatii, prizonierii.
Migratia economica se clasifica n doua parti:
a) migratia calificata;
b) migratia n masa.
a) Migratia calificata se refera la acele persoane care au deja o calificare, cei care detin calificari
medii, superioare sau supracalificari cum ar fi doctorate. Acesti migranti calificati nu se ntlnesc cu
probleme cum ar fi cautarea unui loc de munca, pentru ca ei merg la sigur, banii nu sunt o
problema pentru ei, pentru a-si plati serviciile medicale, contributiile fata de societate sau sa-si
ntretina familia.
Dar ramn o problema pentru dezvoltarea economica a tarii din care pleaca, desi nu sunt foarte
multi migranti cu aceste calificari, importanta economica si sociala a acestui fenomen poate fi
mare pentru dezvoltarea unei natiuni.
b) Migratia de masa se refera la populatia care pleaca si care este slab educata si care accepta
orice loc de munca doar pentru a putea supravietui si pentru a-si putea duce viata de pe o zi pe
alta. Acest tip de migranti sunt respinsi uneori din tara lor de origine sau din acel loc sau sunt
disperati si cauta cu orice pret un loc de munca.
Aceste doua clase de migranti nu acopera toata paleta migratiei. Mai sunt si alte categorii de
migratie care nu au nicio legatura cu cele de mai sus.
Acestia sunt cei care doresc sa-si mai cumpere o locuinta n alta tara pentru a avea n timpul
vacantei sau cei care au iesit la pensie si doresc sa traiasca n alta tara, sau le este recomandat de
medic o schimbare de clima, mai pot fi aceia care merg n strainatate pentru a face tratamente
medicale.
Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda


1.4. Tipologii ale migra?iei


Migratia, ca eveniment sociodemografic, se refera la deplasarea unei persoane individual sau n
cadrul unui grup n afara comunitatii sale de rezidenta, n decursul unei perioade de referinta date,
pentru a schimba domiciliul stabil sau locul de munca obisnuit.
O multime de evenimente de acest tip constituie un fenomen de migratie.
Aceasta distinctie dintre eveniment si fenomen, clar statuata n demografie, ar mai putea fi
completata prin termenul de proces de migratie, n sensul de ansamblu de schimbari pe care le
suporta n timp o multime data de evenimente de migratie = fenomenul de migratie din punct de
vedere al volumului, intensitatii, sensul cauzelor, mecanismelor de producere.
Deci, proces de migratie, n aceasta acceptie desemneaza schimbarea caracteristicilor
fenomenului de migratie de la un interval de referinta la altul. Criteriile cele mai importante pentru
o tipologie a migratiei deriva din definitia data.
a) Raportul dintre tipurile de medii rezidentiale de la originea si destinatia migratiei.
b) Continutul schimbarilor realizate prin migratie, din punctul de vedere al migrantului.
Migratia fortei de munca, continutul schimbarii este dat de o schimbare a locului de munca.
Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda


Daca se iau n considerare, n plus si durata sau ritmul de deplasare a persoanelor care schimba
locul de munca de la o comunitate locala la alta atunci rezulta ca subtipuri:
- Navetismul sau migratia alternativa (deplasari pentru munca zilnica sau de scurta durata, n afara
comunitatii rezidentiale proprii, cu mentinerea domiciliului stabil).
- Migratia sezoniera, schimbarea temporara pe durata unui anotimp a locului de munca si a
domiciliului, atunci cnd este deosebit de mare la locul de destinatie.
Migratia ca mobilitate sociala, schimbarea rezidentei sau a locului de munca este n acelasi timp o
schimbare a pozitiei migrantului n spatiul social.
c) Durata schimbarii, migratiile care sunt identificate n special prin schimbarea rezidentei, dar care
pot avea si un aspect de schimbare a locului de munca.
Pot fi distinse subtipuri n functie de durata schimbarii:
- migratie definitiva = plecarea din comunitate facuta cu intentia de a nu mai reveni;
- migratie temporara = periodica sau neperiodica.
c) Unitatea de migratie poate fi persoana, familia sau un alt grup local. ntre migratia persoanelor si
cea a familiilor diferentele nu sunt totdeauna nete.
Daca se ia ca unitate de migratie unitatea care decide sa realizeze schimbarea migratorie, se pot
ntlni situatii n care ntreaga familie decide sa migreze, dar din motive diferite, membrii ei parasesc
localitatea de origine pe rnd.
n consecinta, din punct de vedere al stasticilor oficiale, se nregistreaza evenimente de migratie
individuala, iar din punct de vedere sociologic o migratie familiala.


1.5. Emigra?iei/Imigra?ie- Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda



n functie de indicatorii zona de plecare, zona de primire, intensitatea migratiei si natura migratiei
se disting doua forme principale de migratie: imigratie si emigratie.
Imigratiile sunt intrarile ntr-o localitate sau zona a populatiei migrante. A imigra se refera la a intra
ntr-o tara cu scopul de a se stabili acolo venind dintr-o alta tara.
Actiunea de imigrare vizeaza sosirile n localitatile de primire.
Pentru imigrant integrarea n societatea tarii-gazda consta n cteva aspecte cum ar fi: cunoasterea
limbii tarii respective, posibilitatea ridicarii nivelului de educatie si calificare profesionala, accesul
pe piata muncii, egalitatea de sanse n fata legii, libertatea la religia pe care o are fiecare, sa
respecte cultura, legile si traditiile societatii-gazda.
n acelasi mod pentru tara gazda integrarea migrantilor presupune: acces nelimitat la informatiile
legate de avantajele integrarii lor; respectarea drepturilor imigrantilor; deschidere, toleranta;
acceptul de a primi imigranti; respectul fata de traditia si cultura lor.
Emigratia a avut o influenta profunda n lumea secolelor al XIX-lea si al XX-lea, n special n tari
precum Statele Unite ale Americii, Canada, Brazilia, Argentina, Australia sau Noua Zeelanda.
Fenomenele emigratiei si imigratiei nu trebuie confundate cu cel al migratiei involuntara
transferurile de populatie sau epurarea etnica.
Migratia popoarelor (sau invaziile barbare) este numele dat migratiilor umane din Europa care au
marcat tranzitia dintre Antichitate si Evul Mediu.
Dintre toate invaziile migratorilor cu care s-a confruntat omenirea de-a lungul istoriei, cele din
secolele III-VIII din Europa Occidentala au ramas n constiinta colectiva ca reprezentnd marile
invazii barbare, model prin excelenta al distrugerii n toate planurile si mai ales al bulversarilor
axiologice.
Pentru istoriografie problema nu se poate pune, nsa, n termeni att de generali. Migratiile acestei
perioade pot fi privite din multiple puncte de vedere, de la a cerceta resorturile care au pus n
miscare masele, pna la a ntelege consecintele ultime ale fenomenului.
A emigra coincide cu a-si parasi tara (vremelnic sau definitiv) stabilindu-se n alta tara, a se
expatria.
Emigratia este un fenomen ce afecteaza n mod normal numai surplusul de populatie din zona de
plecare si nu modifica n mod esential piramida demografica.
Se vorbeste de un exod demografic atunci cnd n procesul migratoriu este antrenata o populatie
mai numeroasa dect surplusul demografic, perturbndu-se piramida vrstelor si echilibrul natural.
Conceptul-cheie al procesului de migratie este mobilitatea teritoriala a populatiei sau mobilitatea
geografica. Din acest punct de vedere migratiile pot fi:
- temporare, avnd durata mai mare de o luna si viznd cautarea unui loc de munca;
- permanente, durnd peste un an.
Emigrarea poate avea diferite motive, unele politice, altele economice, sau chiar personale
(precum casatoria cu un cetatean al unui alt stat). n alte cazuri, oameni n vrsta din tari bogate, dar
cu o clima rece, aleg sa se mute n alte tari cu o clima mai calda, dupa ce ies la pensie.
Cei mai multi emigranti politici sau economici se muta n noile regiuni sau tari nsotiti de toti membrii
familiilor lor, spernd sa gaseasca conditii mai bune de munca, o piata a muncii mai dezvoltata sau
pur si simplu un climat de pace. De-a lungul istoriei, numerosi emigranti s-au rentors n patriile lor,
dupa ce au reusit sa strnga suficienti bani n tarile de adoptie. n unele cazuri, emigrantii se muta n
tari care se deosebesc profund de tarile de origine prin traditiile culturale, economice sau
religioase. n astfel de cazuri, emigrantii ncearca de cele mai multe ori sa-si pastreze cultura,
traditiile sau limba, pe care de cele mai multe ori le transmit urmasilor. Conflictul dintre cultura
nativa si cea a tarii de adoptie poate crea contraste sociale, care pot duce la nentelegerea de
catre noii veniti a unor sisteme sociale sau legale pe care le gasesc ciudate. Pentru o mai usoara
integrare n tara de adoptie, dar si pentru a ajuta la pastrarea traditiilor, emigrantii se organizeaza n
comunitati si asociatii.
Este greu sa tragi concluzii generale fara a degenera n truisme. Rolul barbarilor, n speta al valului
germanic, a fost deosebit de important pentru aceasta parte a lumii. Ciocnirea ntre civilizatia
cetatilor si cea a triburilor a schimbat definitiv aspectul acestei lumi. A spune ca a fost buna sau
rea nseamna a face judecari de valoare care nu si au locul n istorie si, mai mult, nseamna sa faci
istorie a ceea ce ar fi putut sa fie, pe ct de inutila, pe att de nselatoare.
Cunoscuta controversa, care a animat aceste pagini, ntre istoricii romanisti si cei germanisti, poate
fi considerata ca reprezentnd teza si antiteza. Sinteza nu este dect un alt fel de a spune ca
adevarul ramne undeva la mijloc. Fiecare personaj al acestei drame a avut geniul si scaderile
sale. Meritul unora este de a fi stiut sa pastreze si sa perpetueze o mostenire, pe cnd meritul
celorlalti este de a fi adus un suflu nou n acest corp ostenit. n fond, cum aceasta invazie nu a fost
prima si, probabil, nici cea mai puternica, ne putem gndi ca barbarii au fost primiti atunci cnd totul
era deja copt pentru marea schimbare.


1.6. Inten?ii ale emigrarii din trecut pna n prezent Realizat de lucrari de licenta si lucrari de
dizertatie la comanda



Migratia a existat de la nceputurile omenirii. Fenomenul nu a ncetat n timp, nsa a nregistrat
schimbari si a capatat noi forme. Procesele migratorii se desfasoara simultan si sunt n crestere n
multe tari ale lumii. Unul din rezultatele pe termen lung ale acestei evolutii ar putea fi aparitia
societatilor multiculturale, tinznd spre noi concepte ale cetateniei sau statutului national. Cele mai
multe dintre tarile dezvoltate au devenit societati diversificate, multietnice, iar cele care nu au
ajuns nca la acest nivel s-au orientat decisiv n aceasta directie.
Pentru cercetatorii din domeniul migratiei a devenit tot mai clar ca acest fenomen trebuie privit ca
un element normal si structural al societatii omenesti de-a lungul istoriei.
Pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, libera circulatie a lucratorilor a fost unul
dintre primele drepturi recunoscute n cadrul comunitar. Daca reglementarile initiale (Regulamentul
nr. 1612/1968 privind libera circulatie a lucratorilor si Directiva nr. 360/1968 privind dreptul de
rezidenta al lucratorilor si membrilor de familie ai acestora) se refereau doar la cei care desfasurau
o activitate economica, Actul Unic European a extins dreptul de rezidenta la toti cetatenii statelor
membre, independent de desfasurarea unei activitati economice.
n prezent, prevederile Tratatului asupra Comunitatii Economice Europene stipuleaza dreptul
oricarui cetatean al Uniunii Europene de a circula si a stabili resedinta n mod liber, pe teritoriul
statelor membre, cu respectarea conditiilor stabilite n Tratatul de la Roma.
Dupa sfrsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, tarile europene au experimentat patru perioade
principale de migratie.
a) Migratia fortei de munca si reconstructia Europei: perioada 1950-1970
Imediat dupa Al Doilea Razboi Mondial, etnicii nationali si alte persoane care se deplasasera au
nceput sa se ntoarca n tarile de origine, genernd fluxuri migratorii de masa n Europa. n acelasi
timp, nsa, reconstructia Europei postbelice necesita o mare cantitate de forta de munca. Ca
urmare, autoritatile statelor interesate, firme sau agentii private au nceput sa recruteze lucratori
straini. Aceste ample miscari migrationiste n cadrul Europei si dinspre tarile n curs de dezvoltare
au contribuit la dezvoltarea si cresterile succesive economice nregistrate n Europa, n perioada
1945-1975.
Competitia cu modelul politic socialist din Europa Centrala si de Est a stimulat dezvoltarea de
politici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii dar si la ameliorarea si
modernizarea sistemelor de securitate sociala si, astfel, la evolutia catre statele bunastarii
generale din Europa de Vest.
Tratatul de la Roma din 1957, care a pus bazele Comunitatii Economice Europene, se
fundamenta pe anumite principii printre care asigurarea liberei circulatii a persoanelor ntre cele
sase state fondatoare.
Ca urmare, n anii 60 s-a nregistrat o crestere importanta a migratiei n teritoriul Comunitatii,
datorata n mare parte numarului important de lucratori italieni care se deplasau spre celelalte cinci
state membre. Dar, chiar si dupa realizarea n 1968 a cadrului legal si institutional pentru
asigurarea acestei libertati, fluxurile migratorii dinspre tarile terte au ramas cantitativ superioare
migratiei fortei de munca intracomunitara, conform studiului realizat de Garson si Loizillon.
Conform statisticilor OCDE, de la nceputul anilor 60 pna la nceputul anilor 70, mai mult de 30
milioane de lucratori straini au intrat n Comunitatea Economica Europeana, incluznd lucratorii
temporari si pe cei cu intrari multiple. Pna la nceputul anilor 80, numarul strainilor rezidenti n
Europa de Vest s-a triplat fata de anii 50, ajungnd la 15 milioane. n 2000, peste 20 milioane de
lucratori straini locuiau n spatiul economic european, reprezentnd 5,4% din totalul populatiei, cu
mici variatii ntre timp.
b) Perioada crizelor economice: 1970 - prima jumatate a anilor 1980
Cea de-a doua perioada a migratiei a fost marcata de crizele economice, datorate cresterii pretului
petrolului din 1973 si 1979. n anii urmatori, schimbarile din economia mondiala, revolutia
economica si noile modele de organizare a afacerilor au modificat natura muncii, erodnd modelele
de ocupare traditionale. Ca urmare, migratia fortei de munca s-a modificat.
Unele state europene au redus sau au ncercat sa reduca migratia. Somajul n crestere si
escaladarea tensiunilor sociale au determinat guvernele sa elimine politicile active de recrutare din
strainatate. Au crescut costurile recrutarii din strainatate pentru angajatori, au fost limitate
categoriile de lucratori straini ce puteau fi angajati si s-au stabilit cote anuale pentru forta de
munca din strainatate. De asemenea guvernele au aplicat politici pentru ncurajarea lucratorilor
migranti sa se ntoarca n tarile de origine.
n realitate, regresul economic din tarile gazda nu a condus la ntoarcerea masiva a imigrantilor n
tarile de origine. Conform estimarilor Natiunilor Unite, doar 10% dintre lucratorii migranti s-au ntos
n tarile de origine n urmatorii doi ani dupa criza petrolului din 1973 combinata cu criza civica din
1974 1975.
c) Diversificarea tarilor gazda si de origine si cresterea numarului solicitantilor de azil, refugiatilor
si minoritatilor etnice.
A treia perioada a migratiei, care a nceput la sfrsitul anilor 1980, este caracterizata de
diversificarea statelor gazda si a celor de origine. Tari de migratie traditionale din Europa, precum
Spania, Italia, Irlanda, Grecia si Portugalia, se transforma treptat n tari de imigratie. Migrantii nu
mai provin n majoritate din fostele colonii, ci dintr-un grup de tari mult mai diversificat.
Conform statisticilor OCDE, aceasta perioada se caracterizeaza, de asemenea, prin predominanta
fluxurilor migratorii pentru reunificare familiala si revenirea interesului pentru migratia fortei de
munca n special pentru lucratorii calificati si nalt calificati, spre sfrsitul anilor 1990.
De la nceputul anilor 90, aspectele referitoare la frontiere, n special cele legate de migratie, au
devenit probleme de interes major n Europa. Tarile terte nu beneficiaza de conditii privilegiate
privind accesul si participarea la procesul de integrare europeana, dar trebuie sa faca fata
efectelor externe ale Uniunii Externe, printre care si migratia ilegala. Pe de alta parte, state
membre ale Uniunii Europene precum si statele candidate se confrunta cu noi probleme n
domeniul controlului frontierei si migratiei.
d) Migratia fortei de munca preferentiala. Cresterea migratiei ilegale
n ultimii ani s-a nregistrat o crestere a migratiei permanente si a migratiei fortei de munca
temporare ca urmare, pe de o parte, a intensitatii fazei de expansiune de la sfrsitul anilor 90, iar,
pe de alta parte, dezvoltarii tehnologei informatiei si comunicatiei sanatatii si educatiei, sectoare
care necesita forta de munca nalt calificata. Totodata, a crescut cererea de mna de lucru straina
necalificata, n special n agricultura, constructii si lucrari publice, precum si serviciile casnice (cazul
Italiei, Spaniei, Greciei si Portugaliei).
Totodata, migratia ilegala a capatat noi dimensiuni si a devenit mai periculoasa, ca urmare a
dezvoltarii retelelor de trafic international si cresterii rolului lor n circulatia internationala a fortei de
munca, politicile Statelor Membre privind migratia si angajarea strainilor au sporit masurile
represive mpotriva traficantilor, angajatorilor sau imigrantilor aflati ntr-o situatie de ilegalitate.
Statisticile OCDE privind migratia arata ca, n ultimii ani numarul lucratorilor straini a crescut n
majoritatea statelor europene dezvoltate. Lucratorii imigranti sunt, n medie, mai tineri dect restul
fortei de munca si sunt distribuiti ntr-o gama larga de activitati n cadrul economiei: agricultura,
constructii si inginerie civila, industrie usoara, turism, sectorul hotelier si catering, activitati casnice
sau diverse servicii, inclusiv informatice.
Strainii au o pondere mult mai mare n anumite sectoare dect n totalul fortei de munca. De regula,
aceasta supraprezentare apare n sectorul secundar. n Germania si Italia, de exemplu, mai mult de
un sfert din forta de munca straina este ocupata n sectorul minier si industrial. n Austria, Belgia,
Franta si tarile din sudul Europei, strainii sunt preponderenti n domeniul constructiilor.
n general, strainii sunt mult mai vulnerabili fata de somaj dect nationalii. De asemenea, strainii
sunt afectati diferit de somaj, n functie de nationalitatea lor. Aceste diferente se datoreaza
tendintelor economice, dar si naturii activitatilor desfasurate de straini. Aceleasi influente au
structura demografica a populatiei straine si momentul cnd migrantii au ajuns n tara gazda. Gradul
de ocupare al migrantilor este determinat si de profilurile acestora. Somajul variaza n functie de
vrsta, sex, nationalitate, categorie de migranti (refugiati, membru de familie sau lucrator),
aptitudini, experienta profesionala si durata sederii. Cunoasterea limbii tarii gazda contribuie
semnificativ la integrarea pe piata muncii si n societate.
Uniunea Europeana s-a fundamentat pe o filosofie a liberei circulatii a cetatenilor statelor membre
n spatiul european. Tratatul de la Roma a pus bazele reglementarii liberei circulatii a lucratorilor n
spatiul comunitar. Dupa 1957, numeroasele reglementari comunitare, conventii internationale sau
urmatoarele tratate asupra Comunitatii Europene au contribuit la facilitarea circulatiei persoanelor
n Uniunea Europeana.
Migratia si azilul au capatat un loc predominant pe agenda politica a Uniunii Europene si statelor
membre dupa 2000. Prin Tratatul de la Amsterdam, intrat n vigoare n 1999, eforturile Comunitatii
Europene s-au concentrat asupra stabilirii unor politici comune n domeniul azilului si migratiei.
Uniunea Europeana considera n prezent ca este de dorit o abordare integrata si cuprinzatoare,
pentru o mai buna gestionare a fenomenului migratiei. Statele membre trebuie sa stabileasca
exact conditiile n care cetatenii altor state pot intra si locui pe teritoriile lor, drepturile si obligatiile
acestor persoane si sa asigure accesul la informatii al persoanelor vizate, precum si mecanismele
de control functionale.
Politicile externe si programele actuale ale Comunitatii Europene n sprijinul drepturilor omului,
consolidarii democratiei, reducerii saraciei, crearii de locuri de munca si mbunatatirii situatiei
economice generale din tarile implicate n circulatia fortei de munca, n fenomenul migratiei, sunt
instrumente cu rol esential n vederea reducerii presiunii migratiei. Va trebui ca utilizarea acestor
instrumente sa fie eficientizata pentru a da un efect de propagare rezultatelor.
Realizarea liberei circulatii a persoanelor prin crearea unei piete comune si prin armonizarea
graduala a politicilor economice a statelor membre este unul dintre obiectivele comunitare
prioritare. Mentionarea acestui principiu n Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana
susbliniaza clar importanta care i se atribuie.
nsa, statele membre ale Uniunii Europene se confrunta cu situatii foarte diferite n ceea ce priveste
migratia: istoric al migratiei diferit, nivel diferit al dependentei economice fata de imigratie si, nu n
ultimul rnd, o preocupare diferita fata de tendintele manifestate de migratie n ultima perioada. De
aceea, dezideratul unei politici comune privind migratia ramne un obiectiv ambitios.
Emigratia romneasca de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial s-a produs n ritmuri diferite.
Mai nti a existat un val puternic imediat dupa razboi, urmat de o perioada mai lenta de emigratie
ntre anii 50 si 90, cu o oarecare crestere la nceputul anilor 80, dupa care a urmat acest val al
emigratiei de dupa 1990, care avea sa schimbe radical natura migratiei romnesti.
Cei sositi imediat dupa razboi, n majoritatea lor covrsitoare anticomunisti sau membrii ai partidelor
istorice au constituit cu multa usurinta, n ciuda disensiunilor personale, avnd exercitiul democratic
dobndit, asociatii si organizatii foarte active. n contextul socio-politic al tarilor n care se exilasera,
acest lucru a aparut firesc deoarece noilor veniti, cu toate ca li se dadea sansa sa lucreze, nu li se
ofereau prea multe facilitati sociale ce le-ar fi usurat integrarea, ci erau lasati n voia soartei si a
economiei de piata, asteptndu-se din partea lor o asimilare treptata mai mult sau mai putin
completa. n S.U.A. o multime de organizatii romnesti erau deja create de ardelenii emigranti catre
sfrsitul secolului al XIX-lea mceputul secolului XX.
n perioada anilor 50 -89, a fost dominata de doua aspecte esentiale pentru evolutia comunitatilor
romnesti. n primul rnd, a ajuns n Occident un numar foarte mare de refugiati sau azilanti politici (n
special n anii 70 80) ce nu aveau nimic n comun cu cei deja stabiliti n afara, cu exceptia celor ce
participasera la miscarea Goma. Pe de alta parte, chiar atunci cnd acestia au plecat din motive
politice sau pentru simplul fapt ca doreau o viata mai buna pentru ei si copiii lor, ei nu au fost
ntmpinati cu bratele deschise de comunitatea romneasca n ansamblul ei, asa cum s-ar fi asteptat.
nainte de decembrie 1989, plecarea definitiva din Romnia era fie nfiorata n presa oficiala, care
punea periodic la stlpul infamiei ba pe frontieristi, ba pe cei vnduti strainilor, fie obiectul unui
fascinat miraj n psihicul colectiv, trezind amestecate sentimente de admiratie, stupoare si invidie.
Despre emigrarea romnilor n alte tari, s-au facut attea legende despre trecerea Dunarii not, sau n
diverse ambarcatiuni improvizate gen anvelope de camioane, sau despre folosirea drept
ascunzatori a podurilor compartimentelor de tren, a boxelor audio sau containerelor care se
pregatesc sa iasa din Romnia.
Mai era si modalitatea de a pleca n excursie la cine stie ce ruda, sau n interes de serviciu, sau la
conferinte, competitii sportive.
Nici dupa decembrie 1989 nu a disparut inventivitatea si originalitatea romnilor de a trece frontiera.
ntmplarile cu grupuri de romni care doreau sa treaca granitele tarii calatorind n containere cu
diferite destinatii cum ar fi Australia, Anglia, sau Canada, au aparut n presa din afara dar si din
Romnia.
Numarul imigrantilor romni ilegali l depaseste cu foarte mult pe cei ale caror plecari au fost facute
cu acte.
Dorinta multor romni de a pleca, si n al doilea deceniu postcomunist a ramas constanta, dintre
acestia cei mai multi erau tineri.
n Romnia nainte de 1989 existau doua mecanisme de migrare: migrarea permanenta, care avea
drept principalele motivatii pe cele politice si pe cele etnice si migrarea temporara pentru a studia
sau lucra n strainatate care se baza numai pe acorduri interguvernamentale ale Romniei cu alte
tari.
Dupa 1989, principalele motivatii ale migrarii s-au transformat din cele etnice si politice n motive
de ordin economic.
O consecinta este faptul ca migratia temporara a crescut n cifre absolute ct si ca pondere n totalul
migratiilor.
Accentul se pune pe mecanisme care se regasesc la nivel european si anume cele prin care
persoane din Romnia migreaza catre tarile Uniunii Europene.
Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda


Emigratia romneasca de dupa 1990 a schimbat prin numar, vrsta si pregatirea profesionala n mod
semnificativ demografic comunitatile romnesti.
Privind datele statistice si studiile efectuate, privind fluxul emigrationist dupa anul 1990, care
vizeaza emigrarea romnilor n ultimele doua decenii:
Structura dupa vrsta, educatie, profesiile participantilor pe destinatie.
Numarul emigrantilor n anii 1980 a fost aproape egal cu cel nregistrat n ultimele decenii: 288.000
de persoane ntre anii 1980 -1989 si 305.000 de persoane ntre anii 1990 1999.
Repartizarea pe ani a acestui flux migrator este simetrica n cele doua decenii cu maximum n anul
1990, fapt explicabil prin eliminarea brusca a tuturor restrictiilor interne pentru deplasarea peste
frontiere.
De la rata emigratiei de 4,2% n 1990 s-a revenit treptat la rata de 0,6% n 1999 nivelul cel mai
scazut n ultimele doua decenii.
Din coroborarea datelor rezulta ca ntre 1990-2000, 238.433 de persoane din Romnia s-au stabilit
legal n alte tari, dintre care circa 100.000, adica 42%, n Germania.
n mare parte a celor plecati s-au mai ndreptat catre tarile traditionale de imigranti, tari care au
ministere de resort si programe guvernamentale pentru acomodarea noilor veniti: S.U.A., Canada,
Australia si Noua Zeelanda.
n S.U.A., emigratia romneasca a continuat la cote asemanatoare celor de dinainte de 1990, iar
Australia si Noua Zeelanda au aparut mai clar ca post de destinatii, catre Canada s-a ndreptat un
adevarat fluviu romnesc postrevolutionar.
Italia si Spania au primit un numar covrsitor de romni, comparat cu tarile nordice!
Aceste tari erau cunoscute ca fiind mai putin tolerante fata de imigratie si totusi, ori printr-o lege ori
printr-o amnistie, au acceptat un influx semnificativ de emigranti, romnii fiind prezenti ntr-un
procent important.
Un prim grup care ales sa emigreze ar fi reprezentat de functionarii, informaticienii, inginerii,
profesorii sau cercetatorii, avnd vrste ntre 25 - 45 de ani care lucreaza n profesii cu guler alb,
nconjurati de respectul colegilor si ncercnd sa-si creeze un viitor ntr-o lume noua.
Al doilea grup ar cuprinde pe cei care cersesc, vnd sau se vnd, ncercnd sa-si produca un venit
pentru o noua viata ntr-o noua tara.
Am putea face si o clasificare a emigrantilor:
 Itineratul din aceasta categorie putem spune ca fac parte cei plecati temporar, care stiu ca se
vor ntoarce, cum ar fi cei plecati cu contract de munca sau cei plecati la studii;
 Vnatorul aici sunt inclusi cei aflati cu burse n strainatate, care fac tot posibilul pentru a nu se mai
ntoarce, cei care au un contract de munca, ncearca sa ramna prin casatorie sau prin gasirea unui
patron pentru o perioada mai lunga;
 Romenglezul n aceasta categorie intra o mare parte a celor fugiti nainte de Revolutie sau plecati
dupa Revolutie la rude, care acum au un statut legal n tara de adoptie. Romenglezul este acela
care vine n vizita n Romnia sau cnd trimite fotografii, doreste cu tot dinadinsul sa le arate ct de
bine s-a aranjat, evident datorita folosirii cu iscusinta a talentului unic romnesc n a se descurca.
Poarta adesea, nsemnele clasei ale noii culturi ca de exemplu palarie de cowboy, vorbeste
romneste cu un fortat accent englezesc, iar engleza, atunci cnd o stapneste cu un puternic accent
romnesc.
 Aclimatizatul aici sunt inclusi cei care indiferent de mijloacele prin care au emigrat, fac un
permanent efort de reevaluare a propriei conditii.
Sunt cei care lucreaza sau au lucrat ntr-un domeniu ce necesita calificare universitara, au fost sau
sunt apreciati la locul de munca, si-au educat copiii n noua cultura dar si n respectul celei
romnesti. Din cauza deschiderii sale culturale, aclimatizatul este cel mai bun ambasador anonim al
Romniei.
 Perdantul din aceasta categorie fac parte cei neadaptati si vesnic nemultumiti, pe cei pentru care
emigrarea nu a nsemnat altceva dect frustrari.
Perdantii par numerosi pentru ca sunt cei mai galagiosi romni emigranti. n realitate, credem ca
aceasta categorie este totusi minoritara n ansamblul comunitatilor.
n Romnia, ca n majoritatea tarilor est-europene, tranzitia spre o societate democratica este un
proces lung si dureros, mai ales din punct de vedere al securitatii sociale.
Trecerea la o economie de piata a dus la un colaps manifestat la nivel de individ prin scaderea
calitatii vietii. Numarul locurilor de munca a scazut dramatic iar rata somajului a crescut. Acest
fenomen este principala cauza a scaderii bugetului de familie, a accentuarii gradului de saracie si
degradarii relatiilor inter/ intra familiale.
Factori care influenteaza distributia spatiala a migratiei att n regiunile sursa ct si n cele de
destinatie. Acestia pot fi factori obiectivi sau factori subiectivi, ei actionnd fie asupra locului de
plecare, fie asupra locului de origine, fie n contactul dintre cele doua locuri. n mod normal,
persoana ia decizia de a migra, fiind determinata de actiunea unor factori repulsivi prezenti la locul
de plecare si fiind n acelasi timp atras de locul de primire. Migrantul nu paraseste ceea ce are si
ceea ce nu-l satisface pentru aceleasi conditii, n alt loc si n alta munca, ci pentru ceva mai bun,
sau n orice caz pentru ceva diferit.
Oamenii trec de la o pozitie sociala la alta mai mult sau mai putin voluntar.
n cazul mobilitatii voluntare, mobilul psihic al mobilitatii este dorinta de nbunatatire a calitatii vietii
conform modelului pe care persoana sau categoria sociala mobila l au asupra calitatii vietii.
Realizarea respectivei dorinte se face fie n cadrul aceleeasi comunitati locale (mobilitatea sociala
neteritoriala), fie prin schimbarea permanenta sau temporara a localitatii de rezidenta (migratie).
Prin mobilitate se realizeaza dorinta de a avea o calitate a vietii superioara, este un fapt elementar
pentru cunoasterea mobilitatii sociale voluntare.
Deci, unul din factorii care au influentat emigratia este acela de mbunatatire a calitatii vietii. Dar sa
explicam un pic ce nseamna calitatea vietii.
n plan subiectiv, calitatea vietii implica att satisfacerea unor stari interne ale indivizilor, ct si a unor
conditii care se refera la raporturile interpersonale stabilite ntre acesti indivizi. n primul caz,
calitatea vietii poate semnifica, pur si simplu, satisfactia, avnd echivalentul filosofic de fericire sau
pe cel empiric de satisfacere a dorintelor si aspiratiilor materiale.
Notiunea de calitate a vietii asa cum au observat deja numerosi analisti este foarte vaga.
Semnificatiile ei sunt n general ambigue, ntruct, pe de o parte, se refera la conditiile obiective n
care traiesc indivizii, iar pe de alta parte, vizeaza ceea ce cred indivizii despre aceste conditii. Este
vorba n acest sens att de calitatea vietii publice, ct si de cea a vietii private.
Decizia de a migra si n cele din urma actul migrarii, constituie un raspuns la un ansamblu de
cauze, incitatii si motivatii. Motivatia nu este altceva dect un ansamblu de factori dinamici care
determina conduita unui individ ntr-o mprejurare data.
Factorii generali care determina fenomenul emigrarii pot fi clasificati n trei mari categorii:
demografici, economici, profesionali.
Alte cauze care au determinat migratia ar fi:
- Dezvoltarea cailor de comunicatii care a facilitat dispersarea industriilor, ce reclama forta de
munca si antreneaza o parte a populatiei n fluxul migratiei.
- Miscarile migratorii pot fi determinate si de motive istorice, religioase si politice.
- Eliminarea brusca a tuturor restrictiilor interne pentru deplasarea peste frontiera.
- Compatibilitatea perfecta a pregatirii celor cu studii superioare (ingineri, arhitecti, economisti) cu
cerintele de pe piata externa.
- Disponibilizarea masiva a fortei de munca ocupate si cresterea ratei somajului.
- Nesiguranta zilei de mine, nemultumirea faptului ca munca nu este rasplatita corespunzator,
incapacitatea de a face economii n conditiile unui salariu care asigura subzistenta.
- Existenta oportunitatiilor economice n tarile de sosire, situatia pietei de munca si prezenta
retelelor (lanturi de migratie).
- Modificari ale regimului romn a frontierelor (deschiderea frontierelor dupa caderea comunismului)
reprezinta poate cea mai importanta cauza cu privire la fenomenul migratoriu in Romnia.
- Dezvoltarile neregulate n domeniul politicilor si ale perspectivelor slabe de integrare n U. E.,
inclusiv libera circulatie a persoanelor ntr-un interval de timp rezonabil.
- Experienta celor care au emigrat i-a determinat si pe alti romni pentru a cstiga afara un ban cu
care sa-si construiasca n Romnia un trai mai bun.
Motivatia principala a migratiei pentu munca este una economica, aceea de a obtine un venit mult
mai mare dect l-ar obtine n tara, pentru o munca cu valoare egala.
Persoanele care emigreaza n strainatate pentru un loc de munca, fac parte din comunitatile cu o
mare rata la migratie. n zonele de unde unii au plecat, sigur mai pleaca si vor mai pleca si altii.
Deoarece migrantii care au avut si se vad semnele succesului nca, strnesc interes si celor din
tara.
n acest mod se formeaza retele de migratie, cnd migrantii anteriori se adreseaza membrilor
familiei, prietenilor, cunoscutilor si le fac oferta de a munci n strainatate, ei sprijinindu-i n procesul
de emigrare.
Emigratia n perioada de tranzitie a cunoscut o evolutie oscilanta dar cu tendinta de reducere
treptata a efectivelor totale.
n general s-a trecut de la o emigratie pe criterii etnice cu focare de concentrare att a surselor de
plecare ct si a destinatiilor, la o migratie diversificata motivational si mult mai disipata n teritoriu, cu
schimbarea preferintei destinatiilor.
n functie de criteriile mentionate, principalele etape ale emigratiei pot fi urmatoarele:
- 1990-1993, etapa etnicitatii si apartenentei religioase, cnd plecarile s-au centrat pe rentoarcerea
etnicilor germani si maghiari n tarile de origine ale stramosilor mai apropiati sau ndepartati sau
rentregirea familiei.
- Dupa 1994, etapa preponderentei migratiei romnilor. Criteriul etnic se alterneaza, pe de o parte
datorita reducerii considerabile a populatiei etnice si pe de alta parte deoarece migratia definitiva
este nlocuita cu migratia circulatorie, respectiv persoane care fac un du-te-vino ntre Romnia si tara
materna.
Putem sa spunem linistiti ca sfrsitul anului 1989 a nsemnat un moment de rascruce, de reorientare
a ntregii vieti economice, politice, sociale, culturale, morale a Romniei.
Pe perioada care a urmat, cunoscuta ca tranzitie catre economia de piata, daca ne referim la
aspecte economice, sau catre noi standarde si valori, daca avem n vedere sfere ale vietii sociale,
este marcata de numeroase provocari. Migratia interna si externa este una dintre acestea.
Migratia romnilor, tinuta sub un control strict n timpul regimului comunist, a cunoscut o expansiune
deosebita in anii 90, att ca volum al fluxurilor migratorii, ct si prin diversificarea acestora din punct
de vedere al destinatiilor, motivelor si structurii de statut socio-economic a populatiei de migranti.
Fenomenul migratiei a urmat o tendinta ascendenta si a implicat toate paturile societatii, devenind
totodata unul dintre fluxurile migratorii importante la nivel european. n ultimii ani, migratia externa
s-a impus pregnant drept unul dintre fenomenele definitorii pentru societatea romneasca.
Acestea fiind multe si variate se fac simtite n domeniile sociale si economice. De aici se identifica
consecinte asupra pietii muncii n sensul ca tarile importatoare de forta de munca cstiga, si pierd
tarile exportatoare, asupra finantelor publice ntruct migrantii se sustrag de la plata impozitelor n
tarile de origine, dar sunt expusi unor taxe n tarile de destinatie.
Consecintele la nivel economic putem spune ca sunt pozitive si negative. Sunt pozitive n sensul
ca ei finanteaza o parte din deficitul balantei comerciale reducnd totodata si deficitul contului
curent ajutnd la cresterea economica. Pe de alta parte n plan negativ partea din masa monetara
nu este sustinuta de productie ceea ce duce la cresterea inflatiei.
Trimiterea regulata de bani din exterior i determina pe membrii familiei din tara sa dezvolte o
cultura a dependentei.
Se adauga si crestera preturilor pe piata imobiliara, se contureaza o categorie a celor pentru care
procurarea celor necesare unui nivel de trai bun este o mare dificultate, si o categorie a celor care
si extind proprietatile si veniturile, fiind detinatorii unor importante constructii individuale, care
exprima un confort crescut si poate civilizat.
O alta consecinta importanta este aceea a plecarii din tara a absolventilor ce constituie pentru
statul romn importante pierderi. Fiecare absolvent plecat care nu se mai ntoarce sa mai
munceasca n tara nseamna pentru statul romn pierderi de zeci si chiar sute de milioane de lei,
reprezentnd costurile scolarizarii.
Si nu numai att, daca U. E. va continua sa atraga capital uman din Romnia va evolua rapid, n timp
ce Romnia va ramne n urma.
O reducere a ocuparii n sectoarele bazate pe stiinta datorita emigrarii celor nalt calificati, exodul
creierelor.
O alta problema cu care se confrunta statul romn este faptul ca n cele mai multe cazuri muncitorii
romni plecati n strainatate n mod legal ramn acolo n mod ilegal. Mai mult de jumatate din
aproximativ 1,4 milioane de romni care lucreaza n Spania si Italia nu au forme legale, aproximativ
800.000 de romni care lucreaza n aceste tari nu au forme legale potrivit datelor oferite de
Ministerul Muncii si Afacerilor Externe.
Si nu n ultimul rnd, una din cele mai importante consecinte dar si foarte grave, a emigratiei este
aceea ce se reflecta asupra familiei.




CAPITOLUL II. INFLUEN?A COMUNICARII INTERCULTURALE ASUPRA FENOMENULUI DE
MIGRA?IE




2.1. Diferen?e ntre cultura occidentala ?i cea romneasca


n aceste zile, suntem martorii izbucnirii ntr-o forma agravata de spectrul razboiului, a conflictelor
culturale latente existente ntre lumea occidentala si cea orientala. Suntem martorii, dupa cum ar
zice americanii, la un "failure to communicate" Si aici nu este ndeajuns sa acuzam a priori lumea
orientala, sa denuntam fanatismul presupus al acesteia. Occidentalul tipic nu depune niciun efort
pentru a ncerca sa nteleaga mecanismele ascunse care guverneaza lumea exterioara propriului
sau sistem ngust de referinta. Europa si continentul American nu reprezinta dect o parte a
Globului. Africa, Asia, Australia, chiar si America de Sud, iata zone complet ignorate pe plan
cultural. Sa nu ne amagim, impactul culturilor exterioare asupra mentalitatii occidentale este
redus, si, n mare masura, se manifesta periferic, prin influente oarecum "vulgare", fara
veridicitatea att de necesara unei afirmari ncununate de succes... Status quo-ul pacii care a fost
mentinut o perioada n lume a fost garantat de forta armata. Razboaiele din Vietnam, Iran, Irak,
Afghanistan, ilustreaza perfect aceasta situatie faptica mpinsa de multe ori pna la extremul
sngeros al conflictului. Nu prin forta poti instaura democratia, nu distrugnd poti ajunge sa creezi.
Fiecare cultura s-a dezvoltat pe parcursul timpului si trebuie, n virtutea unei libertati att de des
invocate de marii actori ai scenei politice, sa aiba dreptul la autodeterminare!
Multi spun ca filosofia, cuvintele n general, fie ele scrise sau rostite, nu ajuta... nsa toate deciziile,
toate actiunile care ne afecteaza vietile, sunt filtrate de ratiune, deci de gnduri si de cuvinte si de
filosofie. Grabiti, ncercnd ntotdeauna sa actioneze mai repede, oamenii uita sa analizeze atent si
sa intuiasca consecintele inevitabile ale actiunilor lor. Nimeni nu vrea sa nteleaga, negnd astfel
principala calitate a Dasein-ului, si anume capacitatea de constientizare de sine... Suntem orbi, si
am ales asta de bunavoie! Vorbim despre fanatism cu fanatismul caracteristic noua, care n esenta
este acelasi. Problemele banale se transforma foarte repede n vaporii care mai apoi, urmnd cursul
din pacate firesc al naturalului, degenereaza n conflicte. Este greu, nsa trebuie sa ncercam nca o
data sa taiem nodul gordian n care s-au mpletit ideologiile astazi, fiecare dintre ele cu pretentia ca
detine adevarul absolut! Acesta n esenta nu exista, iar fatetele sale imperfecte nu trebuie sa
dezbine, ci sa uneasca oamenii. Lumea este a noastra si este trist ca noi alegem sa o distrugem
macinnd n permanenta echilibrul.
Tendintele progresite pe care Romnia ncearca sa si le autoimpuna, prefigureaza n mod cert o
apropiere de cultura occidentala, o lume libera, n care ti poti ndeplini chiar si cele mai ndraznete
visuri. Se fac eforturi, mai mult sau mai putin sustinute, n ncercarea de a ne alatura unei mari
familii, asa cum este Europa si de a ntregi comuniunea ce ce a stapanit cndva batranul continent.
Modelul european presupune instaurarea unor reguli, unanim acceptate, universal valabile si care
nu vin n contradictie cu demnitatea nationala, tocmai pentru a intemeia acea unitate n diversitate.
Cu toate acestea, imaginea reala a Romaniei, creaza senzatia unei apropieri de cultura orientala.
Din nefericire, ne regasim de mult prea multe ori n obiceiurile si mentalitatile lumii estice. Avem
tendinta, din ce n ce mai agresiva, sa renegam cultura, sa agonisim ct mai multe maruntisuri
ieftine, sa adoptam atitudini ce se afla n deplina contradictie cu principiile europene. Simtul valorii,
al calitatii materiale dar si spirituale, e aproape inexistent la unele persoane, fapt ce ne ndreapta
usor spre caracteristicile lumii estice, acolo unde exista o uniformitate sociala aproape perfecta.
Exista o serie de factori care alimenteaza aceasta apropiere de Orient, din care se desprind: lipsa
educatiei, situatia materiala nefavorabila sau incapabilitatea unora de a distinge si de a aprecia
valorile.
n ultimele cteva decenii, interesul studiilor culturale pentru fenomenologia spatiala a reusit sa
surclaseze preocuparea traditionala fata de timp, ca reper-cheie al discursului identitar.
Cartografia simbolica a devenit treptat un veritabil cmp de bataie al identitatilor sociale, culturale,
rasiale, nationale. Interesul pentru constructia de spatii purtatoare de semnificatii pentru om
nlocuieste n prezent falsa ncredere n existenta axiomatica a unui genius loci, o doxa mpartasita
timp ndelungat de geografi.O astfel de orientare si revendica un obiect de studiu pe care, n lipsa
de altceva mai bun, l putem numi teritorialitate culturala mai precis, un spatiu a carui perceptie
este filtrata de normele si de conventiile culturale active n diverse comunitati. Virajul n discutie
merge mna n mna cu colportajul cultural intensiv de termeni precum loc, amplasament, peisaj,
regiune, topografie, limita, frontiera etc. n aceeasi serie se inscrie si notiunea de topofilie lansata
anterior de Gaston Bachelard pentru a sublinia dimensiunea traita a spatiului si raporturile insului
cu el. Conform lui Bachelard, indivizii stabilesc ntotdeauna relatii semnificative cu spatiul. De unde
interesul acut pentru modurile n care spatiul devine o dimensiune simbolica a identitatii. n acceptia
sa de ultima ora, notiunea de topofilie trimite la un sens mai larg dect cel bachelardian. Ea
inglobeaza nu numai perceptiile si valorile indivizilor, ci mai ales pe cele ale unor comunitati
diverse social si cultural.
Printre aceste comunitati spatiale si culturale se prenumera fireste si cea pe care o numim
Europa, ai carei membri isi asuma europeismul drept marca notabila a identitatii lor.Din pacate,
daca ne plasm n perspectiva europeanului mediu, ntelegem rapid ca pentru simtul comun
conceptul de europeism reprezinta mai curnd o stare geografica de fapt, un dat autoexplicativ si
non-problematic. Asta n timp ce, n realitate, notiunea ascunde capcane proprii oricarei
reprezentari a identitatilor culturale repere mai curnd ambigue si optiuni alternative, daca nu total
beligerante.Chiar si teoreticienilor le-a trebuit un timp ca sa admita ca Europa este n fond o
constructie intelectuala, din care o serie de regiuni cartografice sunt eliminate. Operatiunea ca
atare implica n primul rnd delimitari transante si proiectia de frontiere si de limite de orice fel.
Sociologia moderna insista asupra faptului ca frontiera nu este un fapt spatial cu consecinte
sociologice, ci dimpotriva, un fapt social care dobndeste forma n spatiu. Conform lui Georg
Simmel, frontierele sunt produsul unui proces psihic de delimitare avnd ca rezultat teritorii, regiuni
sau tari tot attea spatii culturale reprezentative pentru un anumit grup social si care nu se
suprapun neaparat peste limitele politico-teritoriale acceptate. Simmel pune accentul pe rolul activ
al colectivitatilor n trasarea frontierelor si a limitelor. El largeste considerabil cmpul semantic al
conceptului de frontiera, nglobnd orice proces de delimitare, fapt care invita la reflexie cu privire la
instrumentalizarea frontierei n practicile sociale si culturale.Dictionarele de geografie culturala, n
voga azi, definesc frontierele drept structuri spatiale elementare, cu functie de discontinuitate
geopolitica si de marcaj, de reper, opernd n trei registre: real, simbolic si imaginar.Simbolicul se
refera la apartenenta la o comunitate ancorata ntr-un teritoriu propriu si trimite, deci, la identitate.
Antropologii insista asupra rolului fondator al simbolicului n instituirea de identitati colective sau
individuale prin intermediul unor delimitari. Imaginarul conoteaza de regula relatia cu Celalalt si
deci cu Sine nsusi, cu propria istorie, cu miturile fondatoare sau destructive.Prin urmare, a stabili o
frontiera nseamna a exprima un punct colectiv de vedere, care implica moduri specifice de a fi n
raport cu Celalalt. Fie ca inglobeaza sau ca exclud, frontierele pun ntotdeauna n miscare marci
puternice ale identitatii care si lasa amprenta asupra raporturilor culturale ntr-un teritoriu locuit
Daca ne uitam putin n urma cu cateva decenii, adica pe timpul raposatului, parintii nostri ne-ar
spune ct au tnjit ei dupa carti si ct sperau sa prinda n mna carti celebre, dar interzise. n acele
timpuri scriitorii erau supusi sa lucreze sub un anumit tipar. Orice scriitor trebuia sa si creeze
operele arta la barierele cenzurii. Toate cartile pe atunci scrise, erau duse la un consiliu care le
studia si mai apoi daca ndeplineau regulile impuse de sistem erau scoase pe piata. Acestea
gaseau, o data iesite pe piata, un succesc extraordinar, erau accesibile pentru oricine si n lipsa
altor mijloace de informare erau materia prima a tinerilor care citeau pe sub banciile scolii carti cu
riscul de a fi pedepsiti n caz ca erau prinsi. Trist este ca o data cu revolutia dorinta aceasta de a
citii a disparut, putini sunt cei care nca traiesc prin lumile fantastice ale cartilor.
Astazi, e la moda curentul postmodernist de sorginte americana cunoscut sub denumirea de
political correctness. l mbratiseaza cu intransigenta revolutionara, n numele unei imaculate
moralitati europeniste, numerosi intelectuali cu greutate, de la Gabriel Liiceanu (autorul celebrului
Apel catre lichele) ori Tudor Octavian si pna la Ion Bogdan Lefter sau Liviu Antonesei. Ei si
comilitonii sunt noii judecatori publici, multi dintre ei devenind teleintelectuali, formatori de opinie,
din al caror cuvnt se decid adesea destine politice sau culturale si pentru morti, si pentru vii. Asa
s-a decis ca maresalul Ion Antonescu nu are ce cauta n spatiul public romnesc, ca Mircea Eliade,
Emil Cioran, Nae Ionescu, Const.-VIrgil Gheorghiu trebuie sanctionati drastic pentru simpatii de
dreapta n tineretea lor, ca Noica a fost un colaborationist al regimului Ceausescu si trebuie respins
ca filosof pentru ca a pariat pe national, gasind ca are relevanta filosofica un sentiment romnesc al
fiintei, ba a mai si vazut n Eminescu omul deplin al culturii romnesti etc. ntr-un asemenea context,
s-a bucurat de revolutionara demitizare si doamna Zoe Dumitrescu-Busulenga. Si ea a fost
colaborationista nraita si, n consecinta, opera domniei sale trebuie aruncata la cosul de gunoi al
uitarii. Asta se intampla dupa 1989 cu marii oameni de cultura ai tarii noastre. Nu mai avem catusi
de putin respect fata de cei care au rapuns sistemul comunist, fata de cei care au mentinut cultura
toate deceniile comnuniste, n care cenzura era regasita peste tot, este rusinos faptul ca acesti
oameni sunt astfel recunoscuti de marii criticii ai vremii.
Ne-am asteptat de la autori precum Mircea Dinescu sau Adrian Paunescu ca dupa revolutie sa
ofere publicului carti si mai spectaculoase ca si pna atunci, dar n schimb au dezamagit. Disparitia
tiparului impus de sistemul comunist nu a facut altceva dect sa ajute la disparitia cartilor bune.
Multitudinea de teme propuse de curentul contemporan ar fi trebuit sa incite scriitori spre a crea
universuri fictionale splendite nsa acestia au intrat n impas si nu au reusit sa faca nici un progres n
acest sens. Au aparut n schimb tineri scriitori ncrezatori de felul lor dar care nu ne inspira nimic si
nu fac vreo diferenta n progresul culturii. Un alt lucru care inpiedica dorinta tinerilor de a citii poate
fi si faptul ca toate cartile acum au preturi mari si nu sunt accesibile oricui. Poate ca problemele
economice influenteaza si scriitorii. Se stie ca nainte de 1989 exista o ascosiatie foarte puternica
care ajuta tinerii scriitori, subventionndu-i, sa si publice, bineinteles returnnd suma dupa editatrea
si vinderea cartii. nsa n zilele noastre aceasta asociatie este functionala. Poate acesta este
inpedimentul de care se lovesc scriitori si datorita caruia cartiile scoase pe piata nu mai sunt att
de bune.
Romnia se afla in situatia aceasta de criza a culturii nu numai din privinta literaturii. O data cu
regasirea democratiei, care desi este bine descrisa n carti a fost si este prost aplicata si nteleasa
de catre popor, portiile lumii ni s-au dechis iar acest lucru nu a avut numai influenta pozitiva ci si
negativa. Pe cnd multi intelectuali cautau sa exceleze n diferite domenii n tarile dezvoltate care
promiteau mult, restul populatiei a cautat sa emigreze pentru a gasi o viata mai buna. Astfel
milioane de romani au parasit de curnd tara noastra pentru a lucra n tarile vestice si drept urmare
marile capitale ale lumii au fost invadate de romani dornici de a munci pentru un trai mai bun.
Acest lucru a dus la abandon familiar, sute de copii au ramas n tara n grija bunicilor iar acestia n
multe cazuri nu progreseaza n educatie. An de an copii devin din ce n ce mai slabi la nvataura
din cauza lipsei autoritatii parentale. Buncii devin neputinciosi n fata acestor copii iar rezultatul
este unul devastator din pacate. Rata analfabetismului a crescut substantial, copiii nu si mai
doresc meserii precum doctor sau avocat ci doresc sa faca bani ntr-un mod rapid fara a lucra prea
mult. Totodata si aleg idolii din lumea starurilor, care nu este una tocmai portivita. Acesti copii
devin prada bandelor de cartier si evident toate acestea duc la abandonul scolar. Ar fi nedrept din
partea mea sa dau vina pe parinti sau bunici daca ne gndim ca ei doar si doresc sa ofere copiilor
un trai decent care altfel nu l-ar avea. Criza culturii si lasa amprenta nu numai din pricina lipsei de
materie prima ci si din cauza crizei economice prin care trecem. Tineretul nostru merita mai mult!
Mentalitatea noastra spre deosebire de cea occidentala s-a dezvoltat greu dupa deschiderea
portilor spre vest si nu numai. Dorinta oamenilor nu a fost cea de si hrani spiritul cu pura cultura ci
mai degraba a cautat sa alimenteze setea de a cunoaste lumea de peste granite. Noi nu ne
promovam traditile pentru a iesi n evidenta din multitudinea de culturi, noi ne vindem traditile, le
exploatam la maxim doar pentru cstig. Noi avem abilitatea de a invata repede si ingurgita orice
farma de informatie, aceasta a fost din toate timpurile natura noastra. Ne-am adaptat repede la
orice situatie si ne-a placut sa profitam de orice oportunitatea data de lume. Nu mai promovam
cultura si daca nu o facem atunci cum putem vorbi de mentalitate daca ea se formeaza prin
cultura.
Da, nca mai exista unele obiceiuri din batrni care le pastram, da, nca mai avem inocenta aia
puerila cand vine vorba de anumite lucruri dar pentru asta mentalitatea noastra tinde mai mult sa
se americanizez. Nu mai cautam sa ne intemeiem o famile, cautam sa ne dezvoltam cariera.
Traim ntr-un ritm alert pe care l-am copiat pentru ca am vazut ca functioneaza la tarile dezvoltate.
Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda


Mentalitatea occidentala am avut ocazia sa o analizez ndeaproape. Ea se bazeaza pe principiul :
cine vrea sa nvete are toate oprotunitatile si toate conditile, cine nu poate sa nvete sa faca un
lucru dar acela sa sl faca perfect. Ei nu dubleaza locurile la o univeristate doar ca sa fie loc pentru
toti cum este n sistemul nostru de nvatamnt. Datorita acestor lucruri exista cele trei paturi sociale,
lucru inexisten la noi. Chiar daca sunt analfabeti ei protejeaza mediu, chiar daca sunt gunoieri ei ii
respecta pe cei din jur. De ce nu este asa si la noi? Am spus-o si o voi repeta, noi am nteles prost
democratia, noi nu am nteles ca trebuie sa respectam ca sa fim respectati, noi nu am nvatat ca
trebuie sa protejam ceea ce avem. De 20 de ani suntem n tranzite, oare atta a durat si pentru
Germania tranzitia? Cum putem vorbi de mentalitate cnd noi numai copiem ceea ce este mai rau
din alte tari. Ne-am pierdut identitatea n 20 de ani, nu am reusit sa o pierdem n sute de ani dar
acum am reusit. Suntem un popor confundat cu cel al Rromilor si Dracula este ministru nostru de
externe. Nu suntem cunoscuti n lume pentru oamenii care au plecat de la noi, oameni de cultura
sau pentru inventile pe care le-am dat lumi. Avem niste radacini att de puternice, am ndurat atatea
din partea unei lumi intregi si pentru asta suntem doar un punct pe harta! Suntem o tara fara
tineret, care se mira ca noi, tineri, plecam. De ce plecam? Nu avem de ce ramane. Occidentul stie
sa ne adopte si sa profite de intectul nostru si sa ne exploateze calitatile. Mentalitatea noastra nu
se formeaza n tara si aici vorbesc strict de tineri, se formeaza dupa granitele tarii. Unii merg sa
munceasca si sa adopte cte ceva din occident alti si dezvolta cunostiltele si nteleg ca nu pot
schimba o tara n tranzitie si aleg sa ramna acolo. Altele vor fi generatiile care vor schimba
mentalitatea romneasca pna atunci vom ramane cu cea de acum adica una simpla de negustor.
Identitatea nationala e un fapt de la sine nteles, care lucreaza n noi clipa de clipa. Natiunile sunt o
realitate foarte puternica nca si diversitatea lor este sarea pamntului. De aceea, o anumita
demagogie comunitara si o proasta ntelegere a globalizarii ncercnd sa anticipeze o umanitate
vaga, incolora, stereotipa,merg de fapt, mpotriva evidentelor si mpotriva bunului simt. Problema nu
este a abandona sau a eluda tema natiunilor, ci a o pune la locul ei, fara emfaza secolului al XIX
lea, fara idolatrie, fara obsesia confruntarii dusmanoase si a suprematiei exclusiviste. Asumarea
identitatii nationale trebuie, cu alte cuvinte, sa ia chipul unei ofensive a creativitatii si nu pe acela
al unei triviale competitii tribale. Pentru ca demonii care dormiteaza n sufletul tensionat al fiecarui
popor sa nu iasa la iveala, ngerii natiunilor trebuie adusi sub controlul unui principiu mai nalt dect
ei. Altfel spus, nu-ti vei onora cum se cuvine identitatea nationala daca nu vei lucra n numele unor
valori situate deasupra localului, aidioma ticului, autnicitatii primare. A sluji, halucinat, ngerul
natiunii e o erezie nefasta. A sluji cu el, duhul comunitare calea legitima, calea cu adevarat
ngereasca.


2.2. Diferen?e interculturale ?i influen?a lor asupra unui grup de migran?i Realizat de lucrari de
licenta si lucrari de dizertatie la comanda



Modernitatea contrasteaza cu epocile anterioare prin premisa extinderii cadrului de valori propus
umanitatii, apetenta pentru colajele culturale n diversitatea lor cromatica. Indiferent de cadrul
socio-istoric, elementul esential al acestui proces de globalizare l constituie cristalizarea
proceselor de ntelegere, acceptare si asumare a diversita?ii, att ca atribut intrinsec al naturii, ct si
al culturii. Scopul este de a educa spiritul colectiv sa perceapa elementul nou ca o sursa de
interes, studiu si dezvoltare; un exercitiu natural si reciproc avantajos de relationare cotidiana.
Valorile, credintele, mentalitatile, normele etice, moravurile etc. sunt elemente cu un nucleu moral
comun, dar care disting persoana de persoana, grupul de grup, natiunea de natiune. Coexistenta
acestor diferente naturale, ba chiar interferenta lor, sedimenteaza conceptul unei natiuni globale, a
unei civilizatii omogene n diversitatea ei. nsa pna la concretizarea acestor finalitati, procesul de
implementare a acceptiilor interculturale ntmpina o serie consistenta de obstacole. Sociologia
ridica problematica unei perspective negativiste tridimensionale: identitate-alteritate-stereotip. Cea
din urma orientare, persistenta nca, a evidentiat cu precadere o perceptie eronata a unui tip uman
vazut ca un caz special de expectanta si cunoastere sociala, o generalizare abuziva. Ca mod de
interpretare, stereotipia usureaza procesarea informatiei ntruct observatorul utilizeaza cunostinte
stocate anterior, ca reactii la factori contextuali, conflicte de grup, diferente de putere etc. Notiunea
de stereotip le invoca pe cele de prejudecata si discriminare. Este notiunea care ne conduce la
idea de generalizare si eroare de judecata, cu tot cortegiul ei de consecinte nedorite pe plan
comportamental.
Etichetarea etnica, ca aspect al unei mentalitati conservatoare. Intervine n cadrul acesteia
conceptul de favorizare a familiarului: tintele percepute ca fiind mai cunoscute, mai apropiate
cognitiv, social sau cultural, obtin un calificativ superior fata de elemenul nou, necunoscut sau
care dezvolta lacune informationale n constiinta observatorului. n acest capitol se ncadreaza
minoritatea rroma din Romnia, pregnanta nu doar prin explozia demografica sau situatia financiara
precara, preponderent inferioara comunitatii majoritare. Drept dovada, statutul economic al unor
reprezentanti rromi foarte bogati nu a reusit sa micsoreze distanta sociala. Exista n mentalitatea
colectiva un pattern comportamental specific fata de persoane de aceasta etnie, si anume,
tendinta de marginalizare si discriminare. Nomadismul resimtit ca factor de instabilitate, viata de
grup ca refuz al omogenitatii sociale dorite de majoritate, profesiile auxiliare si normele comunitare
carora se supun, dau nastere incertitudinii si suspiciunilor, desi nemotivate deseori. Pregnanta
etniei rrome este argumentata si de infiltrarea n literatura a tiganului ca erou, ntruct sustinnd cauza
emanciparii, numerosi scriitori au adoptat ca tema soarta minoritatii. Interculturalitatea presupune,
nsa, disponibilitate sociala: cunostinte despre celalalt, interesul de a se implica n interactiune si
capacitatea de a transfera din abilitatile personale. Prin diminuarea incertitudinii fata de o cultura
diferita, prin comunicarea si valorificarea diferentelor specifice, relatia interculturala devine o
negociere a semnificatiei culturale si recunoasterea identitatii diferite.
Sub intentia de a contura un demers intercultural care sa vizeze minoritatile rezultate din imigratie,
statele vest-europene au adoptat diferite pachete educationale cu o ampla paleta de titulaturi:
educatie pentru/ n limba materna (home language instruction), educatie despre limba si cultura
materna/nativa (instruction in the native language and culture), dupa cum si educatie n limba
imigrantilor (instruction in immigrant language) sau educatie n limba minoritatilor etnice (instruction
in ethnic minority language).
nsa acest deziderat depinde predominant de gradul de receptivitate al tarii-gazda.
De mentionat n aceasta categorie este cazul Italiei, n care recensamntul din martie 2010 confirma
existenta ntre granite a peste un million de romni. Un asemenea procent da nsa nastere la
numeroase ntrebari: cu ce se ocupa conationalii nostri? Unde locuiesc? Unde nvata? Care este
scopul sederii lor?
Camera de Comert din Roma a nregistrat n cursul anului 2004 o crestere cu 19% a firmelor ai
caror patroni sunt nascuti n afara Italiei, potrivit datelor din cel de-al doilea Raport al
Observatorului Roman asupra Migratiei, desfasurat de Camera de Comert si de Caritas Roma.
Raportul indica foarte clar rolul Romei ca prim pol al imigratiei din Italia, un laborator fundamental
si inovator de convietuire interculturala, informeaza Stranieri n Italia. Anul 2005 tripleaza numarul
firmelor nfiintate de romni, pentru ca la sfrsitul anului 2009 circa 50.000 de societati comerciale sa
fie nregistrate de catre CGIA Mestre, o asociatie a ntreprinzatorilor cu sediul n nordul Romei.
Un loc deosebit l ocupa domeniul educational, ntruct universitatile si alte institutii de studii
superioare, oficiile EDISU regionale (EDISU= Ente per il Diritto allo Studio Universitario) si
provinciile autonome furnizeaza o serie de facilitati si servicii pentru studentii straini n vederea
nlaturarii obstacolelor economice si sociale n urmarea unui studiu de educatie superioara. Anual,
prin programe de genul ERASMUS, din cadrul programului SOCRATES, se promoveaza si
organizeaza schimbul de studenti care doresc sa studieze o perioada de timp la institutii de
educatie superioara din Uniunea Europeana.
Joi, 25 martie 2010, Academia Romna de la Roma din Italia a fost gazda lansarii volumului bilingv,
italian- romn I romeni in Italia tra rifiuto e accoglienza ( Romnii din Italia, ntre respingere si
acceptare).
Aceasta carte a avut menirea de a completa strategia de sensibilizare n favoarea unei mai bune
cunoasteri a colectivitatii romne, strategie initiata n iunie 2008 cu prezentarea unui alt volum,
Romania- Immigrazione e lavoro in Italia (Romnia- Imigratie si munca n Italia). n acea perioada se
crease o ostilitate crescnda asupra romnilor din Italia, n urma unor delicte comise de unii dintre
acestia, situatii n parte adevarate dar care nu pot fi generalizate la ntreaga comunitate romneasca
existenta n peninsula. Primul volum si-a dorit sa aiba rolul de a pune capat acestor tensiuni create
si de a aduce n discutie diferitele realitati istorice, rezultatele unor cercetari speciale si mai ales
unele date statistice care sa orienteze opinia publica spre o judecata obiectiva.
Prin cea de-a doua lucrare s-a intentionat continuarea studierii modului de integrare a romnilor n
Italia, care au devenit deja de ctva timp prima colectivitate, aceasta demonstrnd o strnsa legatura
ntre cele doua popoare, legatura bazata pe o istorie de 19 secole ( n 106 d. C. este cunoscut ca
mparatul Traian a cucerit Dacia) si pe radacina lingvistica comuna.
Deasemenea trebuie mentionate si fluxurile migratorii din ultimele doua secole, cnd de data
aceasta Romnia a fost gazda multor italieni veniti din regiunile Friuli, Trentino si Veneto sau chiar
din Puglia. Tara noastra era vazuta la acea vreme ca o noua America, ce avea nevoie de mna de
lucru, iar italienii erau primiti si apreciati pentru munca lor dar si pentru ca prezentau asemanari
foarte mari prin limba pe care o vorbeau. Dupa sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial o parte din
aceasta colectivitate a ramas n continuare pe teritoriul romnesc si a fost apoi recunoscuta oficial
ca minoritate italiana cu dreptul de a avea un reprezentant propriu n Parlamentul Romniei.
Dupa caderea regimului comunist a nceput exodul romnilor nafara granitelor, datorita prabusirii
multor ramuri din industrie, care a condus la reducerea locurilor de munca si scaderea nivelului de
trai. n acest context Italia a devenit o destinatie privilegiata pentru romni.
Anul 2007 cnd Romnia a fost primita oficial n rndul tarilor din Uniunea Europeana, a fost
caracterizat cu o atitudine negativa fata de romni, care cu greu reuseau sa fie acceptati ca membri
comunitari, datorita unor situatii negative nregistrate n spatiul Uniunii.
Dupa trei ani de la intrarea Romniei n Uniunea Europeana, cele doua organizatii nationale Caritas
din Italia si din Romnia au voit sa reflecteze cu seninatate asupra realitatii create, asupra datelor si
interpretarilor acestora si sa sublinieze rolul pozitiv de necontestat pe care romnii l pot avea n
construirea Uniunii Europene si a unei Italii multiculturale.
A fi divers nseamna a fi altfel. Diversitatea nseamna, nti de toate, capacitatea de a trai n armonie
cu ceilalti pentru ca, n esenta, suntem cu totii diferiti, atipici si prin aceasta lumea este de miii de
ori mai frumoasa. Diversitatea nseamna unicitate si multiplicitate, parte si ntreg, echilibru si spirit
de independenta. Acceptarea diversitatii e ntelegere. Diversitatea suntem toti.
Interculturalitatea nu consta n diversitatea pieselor de puzzle, ci n modul de mbinare al acestora.
Realizat de lucrari de licenta si lucrari de dizertatie la comanda


comanda licenta
lucrari de dizertatie
lucrari de licenta

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Stats:
views:7
posted:6/28/2012
language:
pages:24