Instructiuni la manipularea N2liq nou

							                                                                            Messer Romania Gaz




     INSTRUCTIUNI DE SIGURANTA LA MANIPULAREA AZOTULUI LICHID


                            A. FACTORII DE RISC


    La exploatarea instalatiilor la care se utilizeaza azot lichid sunt doi factori majori de risc:

1. Azotul gazos care se degaja la racirea diferitelor obiecte cu azot lichid creaza o atmosfera sub-
oxigenata prin scaderea presiunii partiale a oxigenului din aer. Desi azotul in sine nu este toxic (fiind
prezent in aer in procent de 79%), o atmosfera saracita in oxigen poate deveni nociva si chiar letala.
Pericolul este datorat caracterului insidios al excesului de azot in atmosfera manifestat prin aceea ca,
in general subiectii expusi acestei atmosfere nu sesizeaza scaderea concentratiei de oxigen in aer si
in consecinta nu se alarmeaza, ramanand in aceste conditii chiar pana la lesin, urmat rapid de moarte
prin asfixiere. Contrar opiniei larg raspandite, o atmosfera suboxigenata nu provoaca la un individ in
buna stare de sanatate o jena respiratorie sau o senzatie de sufocare evidente ci se manifesta prin
simptome minore asemanatoare celor de la debutul anesteziei :
      - pierderea progresiva a echilibrului, vertij;
      - senzatia de constrictie sau de compresiune cerebrala;
      - intepaturi la nivelul limbii si al extremitatilor degetelor membrelor superioare si inferioare;
      - dificultate in a vorbi pana la imposibilitatea emiterii de sunete;
      - diminuarea capacitatii de efort fizic, de coordonare, pana la imobilitate totala, insesizabile la
            inceput dar apoi evoluand rapid;
      - diminuarea constientei, a unor functii de relatie senzitiva (in special a pipaitului);
      - activitate intelectuala adesea scazuta.
Trebuie retinut ca aceste simptome nu pot fi percepute in timp util decat de cei care cunosc senzatiile
de debut al anesteziei sau care au suferit intr-o atmosfera sever hipooxigenata si au reusit sa se
salveze. Ceilalti ajung in situatia de incapacitate de deplasare fara simptome premonitorii, acest
stadiu impunand masuri energice de salvare.
Prezentam cateva valori de referinta pentru concentratia oxigenului in aerul atmosferic:
         20,93 % O2 : concentratia naturala (20,64 % fara umiditate);
         19 % O2 : limita inferioara legala in Romania; sub aceasta valoare, accesul persoanelor este
         interzis fara dispozitive de respirat cu aer sau oxigen;
         14-19 % O2 : concentratie potential periculoasa fara simptomatologie evidenta;
         11-14 % O2 : diminuarea facultatilor fizice si intelectuale fara ca subiectul sa-si dea seama
         8-11 % O2 : posibilitate de pierdere a cunostintei, fara semne premonitorii;
         6-8 % O2 : lesin in cateva minute, reanimarea este posibila numai daca persoana este
         scoasa imediat la aer curat; risc de grave leziuni cerebrale;
         Sub 6 % O2 : pierderea imediata a cunostintei urmata de moarte.

O atmosfera sub-oxigenata poata sa apara intr-una din urmatoarele situatii:
              - suflarea instalatiilor cu azot in spatii inchise;
              - evaporari masive de azot lichid in spatii inchise;
              - lipsa, defectarea sau functionarea defectuasa a instalatiei de ventilatie intr-o
                  incinta in care exista scurgeri sau evaporari sistematice de azot;
              - in recipiente inertizate in prealabil cu azot.

2. Azotul lichid este un lichid puternic criogenic avand in conditii atmosferice o temperatura de – 196
0
 C. Contactul sau cu tesuturile provoaca degeraturi instantanee severe si distrugerea acestora. Ranile
sunt asemanatoare arsurilor fiind greu vindecabile. Deosebit de vulnerabile sunt tegumentele
neprotejate de imbracaminte (fata, mainile, gatul). Gravitatea ranilor depinde de durata si intensitatea
contactului, de cantitatea de lichid, de tipul de contact (scurgere, stropire, stropire sub presiune,
imersare, etc). Tesuturile umede (ochii) sau umezite (pielea uda) sunt mult mai vulnerabile decat cele
uscate. Imbracamintea umezita constituie de asemenea un factor de risc suplimentar. Imbracamintea
                                                                             Messer Romania Gaz



este inadecvata daca poate retine lichidul in cazul unui contact accidental (pantaloni introdusi in
cizme, haine decoltate, etc.) sau daca nu ofera o protectie suficienta ( imbracaminte sumara, din
materiale casante la rece, incaltaminte cu talpa subtire sau din cauciuc).
Nu numai azotul lichid poate provoaca arsuri ci si gazul rece expulzat sub presiune, obiectele racite
cu azot lichid (conducte, robineti, recipienti de transvazare, etc). Pentru a preveni contactul cu
acestea se vor lua aceleasi masuri de prevedere.

Accidentele cu lichide criogenice pot aparea in urmatoarele situatii:

        -    stropire violenta cu lichid la imersarea obiectelor calde in azot lichid, in special a
             obiectelor metalice grele;
        -    accidente stupide la manipularea recipientilor de capacitate mica, in special cazaturi;
        -    defectiuni de etanseitate la o instalatie sub presiune;
        -    avarii grave la recipiente de stocaj azot lichid;
        -    manipularea obiectelor metalice reci fara echipament de protectie (manusi).


                             B. MASURI DE SECURITATE

a). toti salariatii trebuie sa fie instruiti asupra pericolului de asfixiere in special asupra caracterului
insidios al acestui factor de risc, subliniindu-se faptul ca perceperea pericolului este tardiva.

b). in incaperile in care se produc scurgeri sau evaporari sistematice de azot se interzice accesul
persoanelor neinstruite asupra factorilor de risc si al celor straine de activitatea curenta. Usile de
acces in aceste incaperi vor fi incuiate.

c). toate spatiile in care sunt scurgeri sistematice de azot vor fi semnalizate cu placute avertizoare la
intrare, care sa interzica accesul si sa avertizeze asupra pericolului de asfixiere

d). incaperile in care se degaja azot si in care, periodic sau permanent, exista personal de exploatare
vor fi obligatoriu dotate cu instalatie de ventilatie si gaz-analizator de mediu pentru masurarea
continutului de oxigen in atmosfera. Scaderea concentratiei sub 19% va fi semnalizata acustic si
luminos.

e). patrunderea personalului de exploatare intr-o incinta in care se produc scurgeri sistematice de
azot sau intr-o incinta in care azotul se introduce ca fluid tehnologic (recipienti, cuptoare,etc) si care
este supusa vizitarii interioare (pentru revizie, reparatii, interventii) este permisa numai dupa
conectarea ventilatorului si functionarea acestuia un timp suficient pentru aerisire evidentiat de
analizatorul de mediu, dar niciodata mai putin de 15 minute.

f). se permite accesul in incintele mentionate mai sus numai daca concentratia oxigenului depaseste
19 % .

g). defectiunile la instalatia de ventilatie vor fi imediat remediate. Se interzice desfasurarea normala a
activitatii cu instalatia de ventilatie defecta.

h). este strict interzisa utilizarea azotului lichid in alte scopuri decat cele pentru care a fost
conceputa instalatia.

i). manipularea azotului lichid se va face cu grija pentru a preveni cazaturile, stropirile accidentale ,
etc .
                                           .
j). obiectele metalice vor fi imersate cu grija in masa azotului lichid pentru a preveni evaporarile
violente.
                                                                          Messer Romania Gaz



k). echipamentul de protectie va contine obligatoriu manusi de protectie termoizolante si ochelari de
protectie (viziera). Manusile se pot folosi numai daca nu sunt umezite.

Observatii:
                1. Masurile prezentate se aplica numai lucrului cu gaze neutre, asfixiante dintre care
                in afara de azot cele mai cele mai cunoscute sunt argonul si bioxidul de carbon.
                Pentru lucrul cu gaze toxice se respecta alte masuri specifice de siguranta.
                2. Arsuri criogenice similare mai produc oxigenul lichid, argonul lichid, aerul lichid s.a.