RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST � APRILIE 2006 - DOC

Document Sample
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST � APRILIE 2006 - DOC Powered By Docstoc
					       RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST

                                   IULIE 2009

         Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi
Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea
Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca,
Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38'
latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar
extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.
         Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din
suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul
naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul
Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă
2,96% din teritoriul naţional.
         Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce
aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei
(de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca,
Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.
         În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri
de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Astfel, putem enumera: Porţile de
Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu, pe râul Bârzava; Trei Ape, pe râul Timiş; Poiana Mărului,
pe râul Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea de Peşti, Gura
Râului.
         Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în
special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului, lac carstic în
Cheile Nerei; Ochiul Bei, în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe, lacuri glaciare în Munţii
Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului,
Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri
glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri glaciare în Munţii Şurianu.
         Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea
argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.
         După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele
categorii:
          -izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror
geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

         - izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;
         - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona
Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.
        Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi munte.
Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-
Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele mai importante
ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-
ţii Retezat).



1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR

       1.1.    CALITATEA AERULUI
        La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reţeaua automata de monitorizare a calităţii
aerului. Sunt instalate 14 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care sunt localizate
astfel:
        - 3 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban
                                                          trafic+ industrie
                                                Nadlac: trafic-semiurban.
        - 3 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu
                                                1 statie EMEP , pe muntele Semenic
        - 3 statii in judetul Hunedoara: 2 statii fond industrial la Hunedoara si Calan
                                           1 statie fond urban/industrial la Deva
        - 5 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara
                                     1 statie fond urban in Timisoara
                                     1 statie fond industrial in Timisoara
                                     1 statie suburbana la Carani.
        In consecinta, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este compusa din
urmatoarele categorii de puncte (statii) de prelevare:
        - 2 statii fond urban (judetele AR si TM)
        - 5 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM)
        - 2 statii de trafic (judetul TM)
        - 1 statie trafic/industrie (judetul AR)
        - 1 statie trafic/semiurban (judetul AR)
        - 1 statie fond urban/industrial (judetul AR)
        - 1 statie fond suburban (judetul TM)
        - 1 statie EMEP (judetul CS)
        Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in
concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene si ale legislatiei nationale care o transpune pe
aceasta. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor.
Datele de calitatea aerului pe care le va furniza aceasta retea trebuie sa prezinte un grad mare de
incredere. Ele urmeaza sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu si sa fie facute
publice. Datele brute de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise direct la Laboratorul
National de Referinta si la serverul APM-urilor. In urma procesului de validare ele sunt prezentate
publicului prin intermediul unor panouri exterioare si interioare, amplasate in zone dens populate.
         Analizele efectuate pe baza metodelor specificate in STAS 12574/87 - metode bazate pe
absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize spectrofotometrice sau pe principiile chimiei
umede se efectueaza in continuare.
        Pe langa analizoarele care fac parte din retea, mai exista analizoare automate pentru
analiza continuă a poluanţilor din aer, ce functioneaza pe principiul metodelor din Ord.592/2002, în
următoarele laboratoare:
        - A.P.M. Arad – analizor pentru ozon;
        - A.P.M. Caras Severin – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, amoniac, ozon,
            PM10
        - A.P.M. Timis – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon, ozon,
            PM10.
        Sistemul de monitorizare a calităţii aerului care mai funcţionează pe baza metodelor din
STAS 12574/87, în regiunea Vest este compus din următoarele staţii şi puncte de prelevare fixe si
permanente:
        - judeţul Arad : 4 puncte de monitorizare
                               poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87)
                         1 analizor O3 (Ord.592/2002)
                         11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.
        - judeţul Caraş Severin : 2 puncte de monitorizare
                                       poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP, NH3
                                                           ( STAS 12574/87)
                                  1 analizor O3,1 analizor SO2,1 analizor NO2
                                    (Ord.592/2002) , 1 analizor automat NH3
                                  15 puncte prelevare pulberi sedimentabile
                                        (STAS 12574/87)
        - judeţul Hunedoara : 7 puncte de monitorizare
                                   poluanţi analizaţi : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl
                                    (STAS 12574/87)
                               8 puncte prelevare pulberi in suspensie
                               29 probe prelevare pulberi sedimentabile
                                     (STAS 12574/87)
                              1 analizor PM10
        - judeţul Timiş : 2 puncte de monitorizare
                             poluanţi analizaţi : NO2, SO2 , NH3, TSP (STAS 12574/87)
                         analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002)
                         1 punct prelevare PM10 (Ord.592/2002)
                         24 puncte prelevare pulberi sedimentabile

          In tabelul 1.1. se indică numărul de puncte în care se prelevă probe pentru determinarea
calităţii aerului in regiunea Vest in luna iulie:

       Tab.nr. 1.1.

                       Număr      staţii
                       prelevare probe
                                         Număr      puncte              prelevare       pulberi
      Judeţul          pentru poluanti
                                         sedimentabile
                       gazosi


      Arad             2 ( Arad)         11 (7 - Arad, 4 - iudet)
      Caras            2 ( Resita)       13 (3 - Resita, 2 – Anina, 1- Caransebes, 1 -
      Severin                            Ruschita, 2 - Oravita, 2- Bocsa, 1-B.Herculane,
                                         1- Daicoviciu)
      Hunedoara        7 (3 - Deva, 2 - 27 (5 – Deva, 6 – Hunedoara, 6 – Petrosani, 1 –
                       Hunedoara,    2- Calan,1- Orastie , 1- Baru Mare, 5 -zona
                       Petrosani,    1- Chiscadaga, 2 – zona Brad,)
                       Calan)     +   1
                       prelevare pulberi
                       suspensie
      Timis            2 (Timisoara)     25 (9 – Timisoara, 16 - judet)

      Regiunea         13                    76
      Vest



JUDETUL ARAD

          In luna iulie, in judetul Arad s-au efectuat analize pentru monitorizarea semiautomata a
calitatii aerului in punctele de prelevare amplasate la:
          - sediul APM Arad
          - Astra Vagoane, pe o arteră circulată în apropierea Uzinei de Vagoane S.C. ASTRA
TRINITY S.A.
          Nu s-au inregistrat depasiri ale CMA conform STAS 12574/87, decat la indicatorii pulberi in
suspensie, la 65.217% din probele prelevate. Maxima inregistrata pentru pulberi in suspensie a
fost de 0,165 mg/m3/luna 110% fata de CMA (0,15 mg/m3).
          În cursul lunii iulie s-au efectuat o serie de măsurători manuale cu aparatura de teren,
pentru a verifica impactul asupra calităţii aerului în municipiul Arad a incendiului care s-a produs la
depozitul de deşeuri municipale ASA în data de 27.07.2009. Începând cu ora 19:30 am început
monitorizarea calităţii aerului prin probe momentane de 30 minute cu echipamentul de teren.
Probele s-au recoltat pe direcţia vântului din mai multe puncte din municipiu. S-au măsurat
poluanţii: SO2, NO2 şi NH3. În urma măsuratorilor s-a constatat ca valorile poluanţilor s-au încadrat
în prevederile STAS 12574/87, deci nu s-a semnalat o înrăutăţire a calităţii aerului în municipiul
Arad.
          Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul următor:
                           Ora                                          Poluanţi, mg/m3
               Data                          Locul prelevării
                        prelevării                                  NO2       SO2       NH3
            27.07.2009      19:30     Micalaca, Las Vegas          0,0177      0,012 0,0017
                            21:00     Grădişte – Luck Oil          0,0192      0,015 0,0011
                            22:30     Micalaca – P-ţa Soarelui     0,0161      0,013 0,0008
            28.07.2009      24:00     Podgoria                     0,0201      0,013 0,0012
                             1:30     Grădişte                     0,0155      0,011 0,0008
                             3:00     UTA                          0,0133      0,009 0,0007
                             4:30     Podgoria                     0,0068      0,007 0,0003
            Valori maxim admise                                    0,300     0,750     0,300

                         Informatii privind functionarea statiilor automate
                                de monitorizare a calitatii aerului

        Staţiile de monitorizare a calităţii aerului de tip trafic/industrie AR-1 (pasaj Micalaca) şi de
tip fond urban AR-2, (str. Fluiers nr 10c) au functionat continuu in luna iulie.
        Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip suburban/trafic AR-3 a funcţionat în luna iulie,
cu analizorul de BTX şi senzorii meteo, restul echipamentelor fiind defecte (PM10) sau în
imposibilitate de calibrare datorită lipsei tuburilor de permeaţie (SO2 şi NOx).
        In continuare prezentam, rezumativ, mediile concentratiilor poluantilor analizati:

  Tab.nr. 1.2. Monitorizare dioxid de sulf

                                                   Valoarea        Valoarea           Valoarea
                           Valoarea
     Nr.     Staţia     de                         minimă      a   maximă      a      maximă       a
                           medie lunară,
     crt.    monitorizare                          mediei orare,   mediei orare,      mediei
                           µg/m3
                                                   µg/m3           µg/m3              zilnice, µg/m3
     1       AR-1                    11,23              2,4            31,4                 17,2
     2       AR-2                     9,70              0,6            36,5                 35,0

       Conform datelor prezentate în tabelul 1.2., la staţiile de monitorizare AR1 şi AR2 se
evidenţiază următoarele:
    valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât valoarea limită orară pentru protecţia
       sănătăţii umane de 350 μg/m3,
    valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât pragul de alertă pentru SO 2 de 500
       μg/m3;
    valoarea maximă a mediei zilnice înregistrată este mai mică decît valoarea limită zilnică
       pentru protecţia sănătăţii umane de 125 μg/m3;
       Principala sursa de SO2 este arderea combustibililor fosili (carbune, pacura, motorina), care
conţin S în diferite concentratii. Concentratiile medii zilnice de SO2 determinate la cele 2 statii de
monitorizare sunt scazute, fiind mult mai mici decat valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii
umane de 125 μg/m3 .

       Rezultatele monitorizării oxizilor de azot în municipiul Arad, în luna iulie provin de la AR1 şi
AR2 şi sunt reprezentate în tabelul urmator:

Tab.nr. 1.3. Monitorizare oxizi de azot

                          Valoarea              medie
                                                         Valoarea minimă a Valoarea maximă a
 Nr.        Staţia     de lunară,
                                                         mediei orare, µg/m3 mediei orare, µg/m3
 crt.       monitorizare  µg/m3
                          NO      NOx           NO2      NO      NOx   NO2      NO       NOx     NO2
 1          AR1             11     37            19       4       10    4        69       165     80
 2          AR2             3      13            9        1       4     1        27        96     54

        Din datele înregistrate la staţie s-a constatat că nu s-au depăşit valorile la pragurile de
alertă de 400 µg/m3 (NO2) şi nici valorile limită de 200 µg/m3 (NO2). Intervalele orare în care s-au
înregistrat valorile mărite de NO2 şi NO sunt cele în care traficul din zonă este foarte intens, o
influenţă deosebită având însă şi condiţiile meteo în special intensitatea şi direcţia vântului, care la
Arad se caracterizează prin mai multe ore de calm atmosferic.

Tab.nr.1.4. Monitorizare ozon

                         Valoarea maximă
                                              Valoarea minimă Valoarea maximă
    Nr.    Staţia     de zilnică   a   mediei
                                              a mediei orare, a mediei orare,
    crt.   monitorizare  mobile pe 8 ore
                                              µg/m3           µg/m3
                         µg/m3
    1      AR-1                  107.3                45             115
    2      AR-2                  115.2                54             121

        Din datele prezentate se constată următoarele:
   valorile maxime ale mediilor orare înregistrate sunt mai mici decât pragul de informare de 180
    μg/m3 şi pragul de alertă de 240 μg/m3
       Valorile maxime zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore nu au depăşit valoarea ţintă pentru
    protecţia sănătăţii umane de 120 μg/m3.

       În cursul lunii iulie 2009 la AR-3 nu s-a determinat nefelometric şi nici gravimetric
concentraţia de pulberi PM10, analizorul fiind defect.
       La staţia AR1, din data de 6 iulie a fost instalat şi pus în funcţiune analizorul PM10.La staţia
AR-2, din data de 09.12.2008 pe echipamentul de pulberi se află montat impactorul de PM 2,5. În
cursul lunii iulie echipamentul a funcţionat corect doar până în 20.07.2009 când s-a defectat
lampa, ce nici până în prezent nu a fost schimbată.



                                    Tabel 1.5. Monitorizare PM 10

                                                                     Valoarea
                                              Valoare medie
                     Nr.     Staţia de                              maximă a
                                                  zilnică
                     crt.   monitorizare                           mediei zilnice,
                                                  µg/m3
                                                                      µg/m3
                        1   AR-1                    17                  38

                                   Tab.nr. 1.6. Monitorizare PM 2,5

                                                                   Valoarea
                                          Valoare          medie
                    Nr.     Staţia     de                          maximă        a
                                          zilnică
                    crt.    monitorizare                           mediei zilnice,
                                          µg/m3
                                                                   µg/m3
                    1       AR-2                     15                  26

S-au făcut şi determinări gravimetrice, orientative, deoarece nu se respectă întocmai prevederile
SR EN 12341/2002, cabina de climatizare nefuncţionând corect

       La staţiile de monitorizare AR1 si AR3 se fac măsurători continue de precursori organici ai
ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o–xilen, m-xilen şi p-xilen). Valorile înregistrate sunt
evidenţiate în tabelul urmator:

                                   Tabel 1.6. Monitorizare benzen
                                                                     Valoarea
                                              Valoare medie
                    Nr.      Staţia de                              maximă a
                                                  zilnică
                    crt.    monitorizare                           mediei zilnice,
                                                  µg/m3
                                                                      µg/m3
                        1   AR-1                    1.31               1.97
                        2   AR-3                    0.95               2.24
       Tab.nr.1.7. Captura de date in iulie 2009

                                           Captura de date           Captura de date
                    Staţie
                                              brute, %                 validate, %
                    Dioxid de sulf
                    AR1                         90,9                      90,4
                    AR2                         69,3                      66,6
                    Oxizi de azot
                    AR1                         90,9                      90,4
                    AR2                         96,6                      95,8
                    Ozon
                    AR1                         90,0                      89,1
                    AR2                         93,9                      91,5
                    PM 10
                    AR1                         96,7                      96,7
                    PM2,5
                    AR2                         61,2                      61,2
                    Benzen
                    AR1                         90,3                      90,3
                    AR-3                        54,8                      51,6


       JUDETUL CARAS - SEVERIN

      Din analizele curente, efectuate in luna iulie nu s-au inregistrat depasiri ale CMA conform
STAS 12574/87 si Ordinului 592/2002 la nici o proba analizata.

                  Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare
                                            a calitatii aerului

        In ceea ce priveste functionarea statiilor automate de monitorizare continua a calitatii
aerului, situatia este prezentata in tabelele urmatoare:

Tab.nr.1.8. Situatia privind captura de date

              Captura de                                Parametrul
   Statia                                                                                   Obs.
               date (%)            NO2/NOx       SO2        CO           O3       PM10
                brute              95,4/95,4     95,4       92,6        95,4      100,0
    CS1
               validate            85,7/85,7     95,4       88,5        95,1      100,0
                                                                                          Analizor
                   brute           83,0/83,0     83,0        0          86,6      86,6    CO
    CS2
                                                                                          defect
                  validate         78,7/78,7     79,1        0          81,8      82,5

Tab.nr.1.9. Statistica lunara a datelor validate

                             NO2                          SO2                                  CO
                                   Perioada de mediere – 1h
       Nr.          Valoar     Depăsire VL    Nr. date Valoarea Depăsire           Nr. date Valoarea Depăsir
Statia date         ea         240 µg/mc      validate medie-   VL                 validate medie-   VL
       valid        medie                              µg/mc    350                         mg/mc    10
       ate          µg/mc                                       µg/mc                                mg/mc
                                                                                                     8h
CS1         638       6,71             0          710        9,00           0        659      0,06      0
CS2         586       7,76             0          589        6,46           0          0        -       -
               JUDETUL HUNEDOARA

          Cu exceptia indicatorului PM10 care se determina in conformitate cu Ord.592/2002, pentru
ceilalti indicatori se folosesc metodele de analiza recomandate prin STAS 12574/87.
          In ceea ce privesc depasirile CMA sau VL, in luna iulie acestea s-au inregistrat la:
          - indicatorul pulberi sedimentabile 1 depasire (3,70%), in zona Hunedoara, sat Zlasti, nr 68.
              Aceasta valoare a fost de 18.59 g/m2/luna (109.3% fata de CMA).
          - indicatorul pulberi in suspensie 1depasire (0.8%), in zona Deva, str. A Vlaicu, nr 25.
              Valoarea inregistrata fiind de 0.161mg/m3 (107,3% fata de CMA)
          - indicatorul PM 10 , 1 depasire (16.66%) in zona Deva, str. A Vlaicu, nr. 25. Aceasta valoare
              a fost de 82.96 µg/m3 (165.92%), reprezentand si maxima pe Regiune la acest indicator.

                   Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare
                                             a calitatii aerului

       Datele validate, în luna iulie 2009, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului,
sunt prezentate în tabelul urmator:

       Tab. nr. 1.10. Date de monitorizare a calitatii aerului

                                                Valoarea         Valoarea         Valoarea
         Nr                                     minimă a         maximă a        medie lunară
                   Indicator        UM
         crt                                     mediei           mediei
                                                 zilnice          zilnice
      Statia HD-1
      1.       CO                 mg/m3            0,04             0,17              0,107
      2.       Benzen             g/m3            0,73             3,46              1,420
      Statia HD-2
      3.       SO2                g/m3           2,78             46,88             18,463
      4.       NO                 g/m3           3,71             16,82             8,678
      5.       NOx                g/m3           14,21            43,91             28,437
      6.       NO2                g/m3           8,40             22,07             15,131
      7.       CO                 g/m3           0,02             0,12              0,058
      8.       O3                 g/m3           17,65            43,70             27,036
      9.       PM10               g/m3           6,18             25,40             11,353
      Statia HD-3
      10.     SO2                 g/m3           3,01              5,36             3,821
      11.      NO                 g/m3            0,5              2,47             0,989
      12.      NOx                g/m3           3,14              9,38             6,168
      13.      NO2                g/m3           2,32              7,66             4,651
      14.      CO                 g/m3           0,02              0,10             0,063
      15.      O3                 g/m3           16,09             32,56            24,876
      16.      PM10               g/m3           3,91              24,05            15,503
      Statia HD-4
      17.      NO                 g/m3            4,91            7,67              6,471
      18.      NOx                g/m3            9,65            17,96             13,631
      19.      NO2                g/m3            0,97            6,64              3,710
      20.      CO                 g/m3            0,02            0,10              0,054
      21.      PM10               g/m3            4,40            20,53             13,025

             La staţia HD1 nu a fost o captură suficientă de date validate pentru indicatorii: O 3 si
PM10, deoarece valorile înregistrate au fost sub limita de detecţie a analizorului, iar pentru
indicatorii SO2, NO, NO2 si NOx nu s-au inregistrat date suficiente intrucat analizoarele de SO2 si
NOx nu si-au facut calibrarea automata corect si nu au putut fi manual calibrate deoarece nu a
existat gaz multicomponent pentru calibrare.
             La staţia HD4 nu s-au înregistrat date suficiente pentru indicatorii: SO2 si O3 întrucât
analizoarele de SO2 si O3 au fost defecte.
        JUDETUL TIMIS

        In luna iulie s-au inregistrat depasiri la urmatorii indicatori :
         - la pulberi sedimentabile: 100% din probe au depasit CMA, conform STAS 12574/87,
 iar valoarea maxima inregistrata a fost de 53,19 g/m2/luna (312,8% fata de CMA) fiind si
 maxima inregistrata pe regiune la acest indicator;
         - la TSP : 27,27 % dintre probe au inregistrat concentratii care au depasit CMA conform
        STAS12574/87, valoarea maxima inregistrata fiind de 0,201 mg/m3 (134% fata de CMA)
        fiind si maxima pe regiune la acest indicator


                  Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare
                                            a calitatii aerului
 Tab. nr.1.11.

Localitat         Cod                                       Tip                     Observatii
                              Tip staţie    Poluant                 Baza legala
   e             staţie                                 determinare                Captura de date
                                                                       Ordin           93,0%
                                             NO2          automat
                                                                     592/2002
                                                                       Ordin           88,9%
                                              SO2         automat
                                                                     592/2002
                                                                       Ordin           95,0%
                                              CO          automat
                                                                     592/2002
                TM-1                                                   Ordin           79,3%
                                             PM10         automat
            Calea Sagului       trafic                               592/2002
                                                                                   Benzen 85,2%
                                                                                    Toluen 85,2%
                                                                                  Etilbenzen 85,2%
                                             COV          automat
                                                                                    o-xilen 84,0%
                                                                                   m-xilen 85,2%
                                                                                    p-xilen 84,6%
                                                                       Ordin           38,71%
                                              Pb          manual
                                                                     592/2002
                                                                       Ordin           87,5%
                                             NO2          automat
                                                                     592/2002
Timisoara
                                                                       Ordin           96,3%
                                              SO2         automat
                                                                     592/2002
                                                                       Ordin           81,4%
                                              CO          automat
                                                                     592/2002
                                                                       Ordin           92,7%
                                             PM2,5        automat
                                                                     592/2002
                                                                       Ordin           75,4%
                TM-2            fond         Ozon         automat
                                                                     592/2002
            P-ta Libertatii    urban                                                Benzen 0%
                                                                                     Toluen 0%
                                                                                   Etilbenzen 0%
                                             COV          automat
                                                                                     o-xilen 0%
                                                                                    m-xilen 0%
                                                                                     p-xilen 0%
                                                                       Ordin               -
                                              Pb          manual
                                                                     592/2002
                                           Parametrii                                  100%
                                                          automat
                                            meteo
                                                                      Ordin               0%
                                         NO2          automat
                                                                    592/2002
                                                                      Ordin              85,8%
                                          SO2         automat
                                                                    592/2002
                                                                      Ordin              89,7%
                                          CO          automat
                                                                    592/2002
                                                                      Ordin              89,7%
                                         PM10         automat
                                                                    592/2002
              TM-4
              Str. I.     industrial                                  Ordin              64,2%
                                         Ozon         automat
             Bulbuca                                                592/2002
                                                                                    Benzen 88,1%
                                                                                     Toluen 88,1%
                                                                                   Etilbenzen 82,3%
                                         COV          automat
                                                                                     o-xilen 60,6%
                                                                                    m-xilen 88,0%
                                                                                     p-xilen 74,0%
                                       Parametrii                                         100%
                                                      automat
                                        meteo

In tabelul urmator este prezentata situatia centralizata a datelor furnizate de statiile de monitorizare
a calitatii aerului.

Tabel nr 1.12 Date de monitorizare a calitatii aerului

                                 poluant                                   nr. depasiri in
             staţia                                   medie lunara
                             unitate masura                               luna iulie 2009
             TM-1       SO2 (µg/m3)                        6.40                  0
                        NO2 (µg/m3)                        25.3                  0
                        CO (mg/m3)                         0.30                  0
                        Benzen (µg/m3)                     1.77                  0
                        PM10 automat (µg/m3)               22.0                  0
                        PM10 gravimetric
                        (µg/m3)                            40.3                   4
                        Pb (mg/m3)                        0.0222
                        Ni (ng/m3)                        2.6735
                        Cd (ng/m3)                        0,7809
             TM-2       SO2 (µg/m3)                        7.20                   0
                        NO2 (µg/m3)                        18.6                   0
                        CO (mg/m3)                         0.29                   0
                        O3 (µg/m3)                         25.6                   0
                        Benzen (µg/m3)                       -                    0
                        PM2,5 automat (µg/m3)              19.3                   0
                        PM2,5 gravimetric
                        (µg/m3)                            16.8                   0
             TM-3       SO2 (µg/m3)                        5.58                   0
                        NO2 (µg/m3)                        11.5                   0
                        CO (mg/m3)                         0.04                   0
                        O3 (µg/m3)                         72.5                   4
                        Benzen (µg/m3)                     1.09                   0
                        PM10 automat (µg/m3)               18.5                   0
                        PM10 gravimetric
                        (µg/m3)                            26.3                   1
                        Pb (mg/m3)                        0.0147
                        Ni (ng/m3)                        0.9227
                        Cd (ng/m3)                        0,6042
             TM-4       SO2 (µg/m3)                        7.37                   0
                       NO2 (µg/m3)                              -                   0
                       CO (mg/m3)                            0.21                   0
                       O3 (µg/m3)                            23.9                   0
                                                                                    0
                       Benzen (µg/m3)                        1.90                   0
                       PM10 automat (µg/m3)                  14.8                   1
              TM-5     SO2 (µg/m3)                           2.58                   0
                       NO2 (µg/m3)                           29.4                   0
                       CO (mg/m3)                            0.27                   0
                       Benzen (µg/m3)                        2.08                   0
                       PM10 automat (µg/m3)                  21.1                   0
                       PM10 gravimetric
                       (µg/m3)                              38.5                    2
                       Pb (mg/m3)                          0.0168
                       Ni (ng/m3)                          0.6085
                       Cd (ng/m3)                          0,9826

In tabelul 1.12. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului efectuate în luna iulie 2009, în
Regiunea Vest. Nu se iau in considerare determinarile din cadrul retelei automate de monitorizare.

Tab.nr.1.13. Analize de calitatea aerului in luna iulie 2009

                                                    Nr.
                                                  probe
                                                     ce
                              STAS
                                                   dep.
                              12574        Nr.               Minima       Maxima
Nr.    Indica-                                    CMA/                                  Conc.
                     UM        sau        total              masura-      masura-                Obs
crt.     tori                                     VL/pr                                 medie
                               Ord.      probe                 ta           ta
                                                  aguri
                               592
                                                     (%
                                                  depas
                                                    ire)
1.     NO2        mg/m3       STAS      200       0         0,0          0,0135         0,008    AR,
                              12574                          HD          CS                      CS,
                                                                                                 HD
2.     SO2        mg/m3                 200       0         0,0          0,011 HD       0,002    AR,
                              “                              HD                                  CS,
                                                                                                 HD
3.     NH3        mg/m3                 34        0         0,0          0,037 CS       0,0178   CS,
                              “
                                                            HD                                   HD
4.     NO2        g/m3       Ord.      0         -         -            -              -        -
                              592

5.     SO2        g/m3       Ord.      0         -         -            -              -        -
                              592

6.     CO         mg/m3       Ord.      0         -         -            -              -        -
                               592
7.     O3         g/m3       Ord.      1191      0         3.64         153.6 TM       51.65    CS,
                              592                           TM                                   TM


8.     Pulberi    mg/m3       STAS      177       19        0,020 HD     0,201 TM 0,108          AR,
       in                     12574               (10,73                 (134%                   CS,
       suspen                                     %)                     fata   de               HD,
       sie                                                               CMA)                    TM
9.     PM10       g/m3       Ord.      42        1         5.7 HD       82.96 HD 25.05          CS,
                                 592                                          (165.92%          HD
                                                                              fata   de         TM
                                                                              CMA)
10.   Pulberi      g/m2/        STAS      46        9         4.02            53.19 TM 12.578   AR,
      sedi-        luna         12574               (7,69     HD              (312.8%           HD,
      men-                                          %)                        fata   de         TM
      tabile                                                                  CMA)


       1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR

      Calitatea precipitatiilor prelevate in luna iulie, in regiunea Vest este redata in tabelul
urmator:

                           Tab.nr. 1.2.1. Analize de precipitatii in luna iulie 2009

                                                                               APM-uri care
                    Indicatorul                   Interval valori
                                                                                analizeaza

            - pH                          4.87(AR) – 7,99(CS)             AR, CS, TM
            - aciditate, mEq/l            50 (CS) – 100 (CS)              AR, CS
            alcalinitate, µEq/l           50 (CS) – 988 (TM)              CS, TM
            -conductivitate, μS/cm        5,4 (CS) – 174,9 (TM)           AR,CS,TM
            - sulfati, mg/l               1,0 (TM) – 12,0 (TM)            TM
            - azotati, mg/l               0,41 (CS) – 9,28 (CS)           CS,TM
            - azotiti, mg/l               0,0 (CS) – 0,84 (TM)            CS,TM
            - cloruri, mg/l               0,5 (TM) – 7,10 (CS)            CS,TM
            - amoniu, mg/l                0,0 (CS) – 11,0 (TM)            AR,CS,TM
            - ioni de calciu, mg/l        0,80 (CS) – 20,63 (TM)          CS,TM
            - ioni de magneziu, 0,0 (TM) – 12,48 (CS)                     CS,TM
            mg/l
            - ioni de sodiu, mg/l         0,14 (CS) – 3,98 (CS)           CS
            - ioni de potasiu, mg/l       0,05 (CS) – 1,70 (CS)           CS
            -   duritate,         grade -                                 -
            germane
            - reziduu fix la 105o, 44 (TM) – 174(TM)                      TM
            mg/l
            - suspensii totale, mg/l      6 (TM) – 20 (TM)                TM

       Au fost analizate, in total, 37 probe de precipitatii: 4 probe in jud. AR (2 puncte de
prelevare), 29 probe din jud. CS (8 puncte de recoltare) si 4 probe in jud. TM.
       In judetul Arad s-au inregistrat 2 probe cu pH<5,6, la statia meteo Arad (pH=4,87) si la
Sinleani(pH=5,12)

        In regiunea Vest, categoriile de surse de poluare a atmosferei sunt aproximativ aceleaşi
în toate judeţele: traficul rutier, prezenţa instalaţiilor mari de ardere şi a obiectivelor industriale în
apropierea sau în imediata vecinătate a zonelor locuite, deponiile de deşeuri. Ponderea acestor
surse la poluarea aerului este, insa, diferita, in functie de specificul economic al judetelor. In
general, se produce poluarea aerului ambiental cu pulberi (determinate ca: pulberi în suspensie,
PM10 şi pulberi sedimentabile) a căror concentraţie depăşeşte de multe ori CMA sau VL.
Fenomenul este destul de bine urmărit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a
probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Poluarea aerului din cauza prezentei
traficului are aceleaşi cauze în toate judeţele : starea necorespunzătoare a drumurilor şi a unei
mari părţi a autovehiculelor care circulă, salubrizarea insuficientă şi ineficientă a străzilor din
localităţi.
        Prezenţa instalaţiilor mari de ardere, uneori chiar în interiorul localităţilor (de ex : Arad,
Timişoara) produce poluarea atmosferei, ele nefiind dotate, in totalitate, cu echipamentele
necesare pentru evitarea completa a emisiei de poluanţi în atmosferă. Prin programele de
reducere progresivă a emisiilor care au fost întocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au
impus măsuri care trebuiesc îndeplinite în timp real pentru ca instalaţiile respective să poată
funcţiona fara a produce poluare : înlocuirea arzătoarelor, realizarea desulfurării gazelor de ardere,
monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 şi pulberi, etc. O problemă o constituie haldele de cenuşă şi
zgură ale CET-urilor care, mai ales în timpul verii, produc poluare avansată cu pulberi, fapt ce se
concretizează prin determinarea de valori ale concentraţiilor la pulberi în suspensie şi pulberi
sedimentabile.ce depasesc CMA si VL.
        In judeţul Arad, principalele zone cu probleme d.p.d.v. al poluării aerului sunt cele din
apropierea : S.C.CET Arad S.A., cu cele două CET-uri pe lignit şi pe hidrocarburi, a fabricii de
mobilă, S.C.IMAR S.A. - poluare cu funingine şi rumeguş.
        In judeţul Caraş Severin, sursele majore de poluare sunt reprezentate de industria
siderurgică de la Reşiţa ( S.C. Combinatul Sideurgic S.A.- TMK: Oţelăria electrică, S.C. UCMR
S.A. – Turnătoria de fontă şi oţel) şi Otelul Roşu (S.C. Ductil Steel S.A. Buzău – punct de lucru
Oţelu Roşu). Deponiile de deşeuri menajere din Reşiţa, Caransebeş, Bocşa, Oţelu Roşu aparţin de
primăriile respective şi nu au rezolvată problema poluării mediului înconjurător, zonele din
vecinătatea lor fiind afectate de fumul produs prin arderea deşeurilor, de prezenţa germenilor
patogeni şi a mirosurilor dezagreabile. Mai există staţii de mixturi asfaltice la Reşiţa, Bocşa,
Caransebeş. O particularitate a acestui judeţ o reprezintă prezenţa haldelor de deşeuri radioactive
şi halde de minereu sărac de la exploatarea uraniului de la Ciudanoviţa – Lişava, care aparţin de
CNU S.A. Bucureşti – Sucursala Banat, Oraviţa. Există, de asemenea, bataluri de dejecţii
provenite de la fermele de creşterea păsărilor în S.C. AVIA AGROBANAT S .A,. Bocşa.
        Principalele surse de poluare a aerului din judeţul Hunedoara sunt: unităţile siderurgice
(SC ArcelorMittal SA Hunedoara, S.C. Cilindrul S.A. Călan) prin depozitele de zgura de la Calan si
Buituri – Hunedoara, unităţile de producere a energiei electrice şi termice (SC Electrocentrale SA
Deva, SC Termocentrale Paroşeni şi SC Uzina Electrică Gurabarza), unităţile de producere a
materialelor de construcţie (Carpatcement Holding SA Deva – Punct de lucru Chişcădaga, SC
Carmeuse Romania SA Brasov – Punct de lucru Chişcădaga, SC Macon SA Deva, SC
Refraceram SA Baru – Mare, SC Talc Dolomită SA Zlaşti, SC OMYA CALCITA SA Vaţa de Jos) şi
2 din cele mai mari companii miniere din ţară CNH Petroşani şi CNCAF MINVEST Deva, prin
prezenta haldelor se steril de la Barza, Devca, Boleana, Teliuc, Vetel, Ghelar, cele 12 depozite de
deşeuri municipale şi orăşeneşti
        Principalele obiective economice a căror activitate constituie o posibilă sursă de poluarea
aerului, în judeţul Timiş sunt: SC COLTERM SA cu centralele CET Sud şi CET Centru din
industria energetică, SC PETROM Sa - Suc. Timişoara prin activităţi ca: extracţie de petrol brut ,
dezbenzinare, depozitare produse petroliere, tratare – mişcare ţiţei, fabricarea produselor chimice
(SC Detergenţi SA, SC Bega Minerale, SC Azur SA, etc), creşterea porcilor în cadrul unor societăţi
ca: SC Agrosas SA, Smithfield Group, prin fermele de la : Pădureni, Parţa, Peciu Nou, Ciacova,
Birda, Periam, etc, gospodărirea deşeurilor: prin deponiile municipale şi orăşeneşti.
       2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT


              JUDETUL ARAD
        Pentru a evalua impactul traficului rutier asupra mediului şi implicit a factorului uman, se fac
determinări de zgomot (cu un aparat Brüel&Kjǽr tip 2238D) în câteva intersecţii aglomerate ale
oraşului, pe unele străzi intens circulate şi în diverse parcuri din municipiul Arad.
         Tab.nr.2.1. Valorile determinărilor medii pentru luna iulie, sunt prezentate şi ilustrate în
tabelul şi graficul ce urmează:

       Nr.                                                 CMA       L ech.    MAX        MIN
                                Zona
       crt.                                                db(A)     db(A)     db(A)     db(A)
        1      Calea Iuliu Maniu                            70         72.2      82.6      57.1
        2      Intersecţia Podgoria                         70         69.4      77.8      57.3
        3      P-ţa UTA                                     70         71.2      84.6      55.7
        4      Str. C. Brâncoveanu                          65         65.9      77.8      50.4
        5      P-ţa Mihai Viteazul (Limită de incintă)      65         65.5      79.9      49.0
        6      Str. Voinicilor – poştă                      70         71.3      85.9      52.3
        7      Centura Subcetate 1                          70         73.5      85.7      47.3
        8      Subcetate 2 – intersecţie                    70         71.5      83.6      42.7
        9      Parcuri                                      65         52.3      71.4      37.9


                                                                                75
                       Determinări
                         zgomot                                                 70
                          luna                                                  65
                          iulie                                                 60

                                                                                55

                                                                                50

                                                                                45 dB

                                                                                40
                                              ov A




                                                        i
                                                      ia




                                          Su eta r
                                               et 1
                                               Pa e 2
                                                it u
                                          Su ini u
                                                dg u




                                                     ur
                                             bc cilo
                                             .V n
                                            Vo eaz
                                             Po ani


                                            nc UT




                                             bc te
                                                   or


                                           M ea




                                                  rc
                                                  at
                                                M
                                   liu
                                 Iu




                                         ra
                                       .B
                                      C




                   Fig.nr.2.1. Determinări zgomot în luna iulie 2009
        Din datele prezentate, se constată că, în luna iulie, în afară de zona parcurilor şi zona
Podgoria în toate zonele monitorizate ale municipiului, valorile înregistrate depăşesc valoarea
limită admisă.
        Specificăm că, zonele în care s-a depăşit valoarea limită, sunt zone caracterizate în
general de o afluenţă mare a traficului auto.

         JUDETUL CARAS -SEVERIN
    În cursul lunii iulie 2009 A.P.M. Caraş-Severin a efectuat măsurători, în ceea ce priveşte
traficul rutier, într-un singur punct al reţelei municipiului Reşiţa –Microraion II. Determinările s-au
efectuat pe parcursul perioadei diurne, orele 6.00 - 22.00 la intervale de 30 minute acoperindu-se
întregul interval şi totalizând 32 de determinări pentru punctul menţionat.
         Tab.nr.2.2. Rezultatele măsurătorilor nivelului de zgomot între orele 06.00 - 22.00
                               la punctul “microraion II” reşiţa – iulie 2009
            Nr. crt.           Interval           LEQ           LMAX            LMIN
                 1.          06.00-06.30           62.0          81.0           44.5
                 2.          06.30-07.00           67.5          83.0           44.1
                 3.          07.00-07.30           66.2          83.2           46.1
                 4.          07.30-08.00           70.0          83.9           45.9
                 5.          08.00-08.30           66.8          80.5           46.2
                 6.          08.30-09.00           68.6          78.0           50.1
                 7.          09.00-09.30           61.8          79.8           48.6
                 8.          09.30-10.00           61.8          66.5           48.7
                 9.          10.00-10.30           60.4          62.7           43.9
                10.          10.30-11.00           62.1          74.5           45.7
                11.          11.00-11.30           60.4          75.7           46.5
                12.          11.30-12.00           65.2          85.0           47.7
                13.          12.00-12.30           60.9          77.3           44.2
                14.          12.30-13.00           65.9          88.9           50.2
                15.          13.00-13.30           60.0          76.5           42.7
                16.          13.30-14.00           66.8          81.1           50.6
                17.          14.00-14.30           64.5          84.0           48.3
                18.          14.30-15.00           66.8          79.0           56.7
                19.          15.00-15.30           65.3          80.4           47.3
                20.          15.30-16.00           73.0          93.7           58.5
                21.          16.00-16.30           68.8          88.8           49.5
                22.          16.30-17.00           69.2          84.3           48.5
                23.          17.00-17.30           61.5          80.3           49.7
                24.          17.30-18.00           63.6          82.4           45.3
                25.          18.00-18.30           64.2          84.9           47.5
                26.          18.30-19.00           61.3          83.4           43.8
                27.          19.00-19.30           60.5          84.4           43.7
                28.          19.30-20.00           63.3          88.0           48.5
                29.          20.00-20.30           62.2          77.2           45.6
                30.          20.30-21.00           60.3          73.1           44.8
                31.          21.00-21.30           60.9          80.5           48.9
                32.          21.30-22.00           62.4          79.2           46.3
              Valori                              64.19          93.7           42.7
              medii

   Media nivelului de zgomot echivalent, în intervalul diurn 6.00 – 22.00, pentru stradă de categoria
tehnică III, de colectare, se situează sub 65 dB, dar valorile nivelului de zgomot maxim (de vârf)
depăşesc această valoare.


        Tab.nr.2.3. Determinări ale nivelului de zgomot echivalent după cum urmează :

                                                   Nivel de zgomot (dB)          Valoarea
                                 Punct de
    Zona funcţională                                                            admisibilă
                                 măsurare          Leq      Lmin     Lmax
                                                                                    dB
                           Plus                    80,5     75,1      83,9
                           Carrefour               75,6     72,4      80,2
       Parcaje auto                                                                 90
                           Universitate            72,3     69,5      75,6
                           Nera                    70,2     66,4      73,8
                           Gara de Nord            65,7     61,6      68,9
      Zone feroviare                                                                70
                           Gara de Sud             63,4     60,1      65,7
                           P. Siderurgistului      50,8     45,3      52,6
 Parcuri, zone de recreere P. Tricolorului                                          45
                           P. Copiilor
                                   P. Nera
                                   Gen. 9
                                   Lic. Ţ. Anghel
        Şcoli, creşe, grădiniţe                                                          75
                                   Lic. Tietz
                                   Grădiniţa nr. 4
                                   Piaţa Nord
                                   Piaţa Sud
       Pieţe, spaţii comerciale,
                                   Complex Victoria                                      65
       restaurante în aer liber
                                   Complex Intim
                                   Terasa Flora

  Au fost efectuate 2 expertize, în regim de prestări servicii, solicitate de SC Banat Mineral Group
  SRL, PL Surducu Mare şi SC Estensio Corporation SRL Piatra Neamţ - PL Oţelu Roşu.


               JUDETUL HUNEDOARA

          Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afectează starea biologică şi
  psihilogică a oamenilor. Zgomotul este un ansamblu de sunete fără armonie, care printr-o acţiune
  de durată, sunt supărătoare pentru om producând leziuni ale organului auditiv. Surse de poluare
  fonică: traficul auto, feroviar şi aerian; activităţile din construcţii; zgomotul social (echipamente
  electrice şi electronice, zgomotul generat de copii, de vecin, etc).
          În luna iulie 2009 în judeţul Hunedoara s-au efectuat 67 măsurători de zgomot, cu frecvenţă
  de măsurare lunară (22 puncte de monitorizare) şi săptămânală (9 puncte de monitorizare), în
  zonele cu trafic rutier intens, în zone industriale şi de locuinţe, parcuri şi şcoli, precum şi în zona
  pieţelor agroalimentare. La efectuarea acestor măsurători s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de
  tip Mediator 2238.
           În urma măsurătorilor efectuate în luna iulie 2009, pe teritoriul judeţului Hunedoara, s-au
  înregistrat depăşiri ale nivelului de zgomot, faţă de limita admisă conform STAS 10009/88, după
  cum urmează:
                în zonele rezidenţiale într-un număr de 6 puncte: str. M. Viteazu din localitatea
                   Lupeni, str. Paroşeni din localitatea Paroşeni, str. P-ţa Dacia – cartier Aeroport din
                   localitatea Petroşani, str. Atelierelor din localitatea Simeria şi în două puncte din
                   localitatea Chişcădaga (casa nr. 15 şi casa nr. 111);
                la limita funcţională a zonelor de recreere, într-un singur punct din localitatea
                   Hunedoara - Parc Central;
                la limita zonelor funcţionale a pieţelor agroalimentare, într-un singur punct din
                   localitatea Hunedoara – Piaţa Obor;
                la limita funcţională a zonelor industriale, într-un singur punct din localitatea
                   Chişcădaga – la S.C. Carmeuse Holding S.A;
          Valorile nivelului de zgomot, înregistrate în luna iulie 2009, sunt prezentate în tabelele de
  mai jos:

  Tab. nr. 2.4. Valorile nivelului de zgomot – frecvenţă de măsurare lunară iulie 2009


Nr.       Tipul de zona in care s-a efectuat     Val.admisa      Media      Minima       Maxima      Dep.
crt.                masuratoarea                     DB           DB          DB          DB          DB
 1.       Hunedoara – Piaţa Obor                     65           69,1       38,4         96,5        4,1
 2.      Hunedoara - Parc Central                    45           60,7       43,2         81,3       15,7
 3.      Hunedoara – Parcare OE2                     90           79,2       63,4         81,8
 4.             Zlaşti -între SC                     65           62,4       57,5         74,7
               ArcelorMittal SA–
            Fabrica de var şi SC
                  Talc Dolomită
5.       Călan – str.Independenţei categ.             60          56,7        42,4        68,9
         tehn.IV (de deservire locală)
6.         Deva – intersecţia str.                    70          67,6        55,1        82,4
              Oituz cu Eminescu
            (str.de categ.tehn.II)
7.      Deva - intersecţie gară, str. de           75-85           72,3          48,7      88,5
        categ.tehn.I - magistrală
8.      Deva – parcare Piaţa Mică                     90           65,4          52,7      71,6
9.      Deva – Cartier Micro 15-str.categ.IV          60           55,4          41,3      67,9
10.     Deva – str.Gojdu-str.categ.IV                 60           52,2          46,6      66,7
11.     Deva – Sc.gen.nr.1                            75           73,5          36,7      99,1
12.     Deva – str.cat.IV (de deservire               60           56,8          49,9      67,5
        locala) Aurel Vlaicu
13.     Paroşeni – locuinţe,str.Paroşeni              50           65,3          38,3      82,0      15,3
        mină
14.     Lupeni – locuinţe,str. M.Viteazu nr.8         50           77,0          55,7      93,7      27
15.     Bărbăteni – centru, str.categ.II, Euro        70           65,5          42,6      88,7
        Rink
16.     Petroşani – Cartier Aeroport –                50           67,2          41,6      84,9      17,2
        locuinţe P-ţa Dacia
17.     Petroşani – şosea patru benzi              75-85           64,4          40,7      80,7
18.     Brad –Magistrală trafic greu               75-85           79,6          44,7      93,4
        (str.categ.tehn.I)
19.     Brad – Magistrală (str.categ.tehn.I)-      75-85           76,8          48,2      86,2
        vis a vis de Primarie
20.     Haţeg - Magistrală (str.categ.tehn.I)      75-85           74,1          56,3      87,9
21.     Chişcădaga – la limita zonei                65             66,7          53,4      86,7      1,7
        funcţionale a SC Carmeuse S.A.
22.     Chişcădaga – la limita zonei                  65           68,9          59,4      76,8      3,9
        funcţionale a SC Carpatcement SA


  Tab.nr. 2.5. Valorile nivelului de zgomot – frecvenţă de măsurare săptămânală iulie 2009


  Nr.       Tipul de zona in care          Perioada         Val.      Media       Minima    Maxima    Dep.
  crt                  s-a                                 admisa      DB           DB       DB        DB
           efectuat masuratoarea                             DB
  1.       Hunedoara – Magistrală        01-05.07.2009                    67,1      54,5     79,8
             (str. categ. tehnică I)     06-12.07.2009     75-85          72,3      47,9     88,5
                                         13-19.07.2009                    76,3      52,6     95,7
                                         20-26.06.2009                    77,4      43,3     89,5
                                         27-31.07.2009                    74,7      43,2     96,0
  2.       Călan – Drumul Naţional       01-05.07.2009                    65,1      49,7     83,9
                 (Magistrală)            06-12.07.2009     75-85          69,4      56,3     82,8
               INTERSECŢIE               13-19.07.2009                    70,1      67,4     85,6
                                         20-26.06.2009                    67,8      56,3     86,1
                                         27-31.07.2009                    67,3      56,1     76,7
  3.        Deva – variantă trafic       01-05.07.2009                    76,3      37,8     98,3
                   rutier                06-12.07.2009     75-85          73,2      48,6     87,4
                                         13-19.07.2009                    74,6      41,8     89,2
                                         20-26.06.2009                    72,3      51,6     84,2
                                         27-31.07.2009                    70,5      59,4     83,1
  4.         Orăştie – Magistrala        01-05.07.2009                    74,3      37,6     99,1
             (str. categ. tehnica I)     06-12.07.2009     75-85          75,5      58,4     91,1
                                         13-19.07.2009                    76,6      60,5     82,3
                                         20-26.06.2009                    79,8      43,1     96,9
                                         27-31.07.2009                    75,6      45,8     86,4
  5.         Simeria – Magistrală        01-05.07.2009                    78,5      61,4     87,5
           (str.de categ. tehnica I)-    06-12.07.2009     75-85          67,7      39,6     79,7
                  vis a vis de biserica       13-19.07.2009                     71,2       40,7        88,5
                                              20-26.06.2009                     70,2       43,4        84,8
                                              27-31.07.2009                     78,9       59,4        95,3
       6.        Simeria locuinţe –           01-05.07.2009                     52,3       42,1        66,7    2,3
                Str. Atelierelor              06-12.07.2009          50         61,4       36,2        76,8    11,4
                 (vis a vis de                13-19.07.2009                     57,9       48,7        76,9    7,9
               magazinul Profi)               20-26.06.2009                     58,1       49,3        73,7    8,1
                                              27-31.07.2009                     60,1       39,9        81,5    10,1
                Sîntuhalm – Magistrală        01-07.06.2009                     70,9       49,7        79,2
       7.        (str. categ. tehnica I)      08-14.06.2009         75-85       77,5       65,3        86,6
                  vis a vis de Petrom         15-21.06.2009                     73,4       58,6        85,8
                                              22-28.06.2009                     72,4       66,5        82,3
                                                                                74,2       53,0        89,9
                Chişcădaga – locuinţe,        01-07.06.2009                     58,8       47,5        68,4    8,8
       8.            casa nr. 15              08-14.06.2009          50         62,2       56,0        74,4    12,2
                                              15-21.06.2009                     62,1       53,2        70,4    12,1
                                              22-28.06.2009                     57,6       46,1        69,4    7,6
                                                                                67,3       49,6        75,2    17,3
                Chişcădaga – locuinţe,        01-05.07.2009                     55,2       46,1        69,3    5,2
       9.            casa nr. 111             06-12.07.2009          50         67,4       58,9        78,9    17,4
                                              13-19.07.2009                     64,5       51,9        74,6    14,5
                                              20-26.06.2009                     60,8       51,2        70,6    10,8
                                              27-31.07.2009                     57,8       46,4        69,8    7,8



                    JUDETUL TIMIS
               In luna iulie 2009 nu s-au efectuat masurari de acustica urbana .


              La nivelul Regiunii Vest, în luna iulie 2009 s-au efectuat un număr de 108 măsurători
       lunare, inregistrandu-se 50 de depăşiri.Cea mai mare valoare inregistrată a fost de 99,1 dB, fiind
       înregistrată in judeţul Hunedoara.

             Tab.nr.2.6. Măsurători efectuate la nivel de Regiune Vest :


                            Nr.
Nr.                                                Valoarea maxima admisa                                     Maxima
             Judeţul      măsurăt                                                          Nr. depăşiri
Crt.                                                        (dB)                                               (dB)
                            ori
                                                                            75-
                                      45      50     60   65   70     75           90
                                                                            85
 1            Arad            9                           x    x                                  9            85,9
              Caras
 2                           32                           x                                       32           93,7
             Severin
 3          Hunedoara        67           x   x       x   x    x      x     x          x          9            99,1
 4            Timis           0                                                                   0             0
               3. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII


               JUDEŢUL ARAD

            În cursul lunii iulie 2009,în judeţul Arad s-au efectuat măsurători ale radioactivităţii betaglobale
        pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă brută, apă potabilă, vegetaţie spontană şi
        sol necultivat.
           Valorile măsurate la determinările radioactivităţii sunt prezentate în tabelul următor.

               Tab.nr. 3.1.:Valorile determinărilor radioactivităţii pentru luna iulie 2009
                                                                                        Dat
                                                                                                  Nivel
    Factor de mediu          Media               Minima               Maxima             a                        Obs.
                                                                                               atenţionare
                                                                                        max
    Aerosoli ora 7 (8)
                             13,52±0.30            2,44±0.08           51,08±1.04        31               10
         (Bq/m3)
         Aerosoli
       ora 13 (14)            2.61±0.08            1,08±0.05            4,20±0.11        30               10
         (Bq/m3)
        Depuneri
                               1.7±0.19            0.44±0.13            9,50±0.48        18              200      precip.
        (Bq/m2zi)
          Mureş
                            185,8±42.67         136,2±33.29           298,8±45.86         8             2000     sediment
         (Bq/mc)
      Apă potabilă
                            193,0±42.57         129,9±38,59           270,2±47,51        31             1000
         (Bq/mc)
           Doza
                                   0.102                0.098                  0.116      7             0,250
    abs.(microGy/h)
        Vegetaţie
                          241,12±17,87          225,94±17,3           251.23±17,9        16                 -
         ( Bq/Kg)
            Sol
                          458,57±43,33          321,44±42,5       553,81.3±44,7          10                 -
         (Bq/Kg)


                Valorile s-au încadrat în limite normale. Valorile mai mari pentru depuneri şi aerosoli s-au
        datorat conditiilor meteo.


               JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN

           Laboratorul de radioactivitate a efectuat măsurători ale radioactivităţii betaglobale pentru
        aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă brută şi apă potabilă.

               Tab.nr.3.2. Centralizatorul statistic pentru luna iulie 2009:

                                                                                                          Data
                                                                      Valoare                                        Obs.
Nr          Factorul de                                                                                   max.
                                   UM
crt           mediu                                                                           Atenti-
                                              Medie          Minim              Maxim
                                                                                              onare
             Aerosoli
1                                Bq/m3         4.03            0.93              5.94           10         29
          Aspiratia 02-07
             Aerosoli
2                                Bq/m3         1.46            0.66              2.72           10         07
          Aspiratia 08-13
                                        2
            Depuneri             Bq/m
3                                             <1.13           <0.79              4.64          200         11
           atmosferice             zi
4          Apa bruta           Bq/ m3       <260          <240              290         2000        01
5         Apa potabila         Bq/m3        <250          <240            <270          1000        11
      Debitul dozei gama in
6                              μGy/h        0.090         0.088           0.095        0.250        07
               aer
7      Vegetaţie spontană      Bq/kg        <190       170+0,03        240+0,03          -         16       13-27%
8         Sol necultivat       Bq/kg        <360       280+0,06        500+0,06          -         10       13-21%


      JUDETUL HUNEDOARA

          Monitorizarea radioactivităţii mediului s-a realizat conform Ordinului MAPM nr. 338/2002, prin
      măsurători beta globale specifice a principalilor factori de mediu şi calcule de concentraţii ale
      izotopilor naturali radon şi toron. Monitorizarea s-a efectuat la Staţia de radioactivitate Deva, din
      cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara – Serviciul Monitoring, Baze de Date şi
      Rapoarte, staţie ce face parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului
      (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului.
          Valorile radioactivităţii principalilor factori de mediu determinate, în luna iulie 2009, nu prezintă
      diferenţe semnificative în raport cu cele obţinute în luna anterioară şi sunt sub nivelul de
      atenţionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu în parte,
      diferenţele înregistrate fiind datorate evoluţiei factorilor meteorologici.

         Tab.nr.3.3.: Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna iulie 2009 in judetul Hunedoara

                                                                                                    Data
                                                                  Valoare                                     Obs.
Nr                                                                                                  max.
        Factorul de mediu          UM
crt                                                                                      Atenti-
                                            Medie         Minim             Maxim
                                                                                         onare
             Aerosoli
1                                Bq/m3       4.10          0.51              9.21             10      16
          Aspiratia 02-07
             Aerosoli
2                                Bq/m3       1.50          0.28              3.69             10      16
          Aspiratia 08-13
            Depuneri
3                               Bq/m2 zi     1.40          0.40              9.53             200     09
           atmosferice
4            Apa bruta           Bq/ m3      569.5        242.8             1029.4        2000        14
                                        3
5          Apa potabila          Bq/m        222.9        118.0             471.8         1000        29
       Debitul dozei gama in
8                                μGy/h       0.076        0.071             0.095         0.250       06
                aer
9       Vegetaţie spontană       Bq/kg       235,2     172,8±18,3        314,1±25,2            -      09
10         Sol necultivat        Bq/kg       506,5     452,4±43,6        640,0±52,7            -      24

             În concluzie, datele obţinute în urma executării programului standard dispus relevă că, în
      cursul lunii iulie 2009, nu au fost depăşite limitele de atenţionare pentru factorii de mediu
      monitorizaţi, valorile obţinute fiind în limitele de variaţie ale fondului natural specific zonei de
      recoltare a probelor.
              În ceea ce priveşte radioactivitatea artificială s-a constatat lipsa unor radionuclizi de viaţă
      lungă în principalii factori de mediu.


              JUDEŢUL TIMIŞ
         In luna iulie 2009 in cadrul programul de supraveghere a radioactivitatii mediului s-au recoltat probe
      de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, probe de apa bruta din canalul Bega, 1 proba de apa de
      suprafata din raul Timis.
      In decursul lunii s-au efectuat 340 determinari de doza gama absorbita in aer. Valorile masurate la
      determinarile de doza gama s-au incadrat in limitele de variatie ale fondului natural de radiatie.

             Tab.nr.3.4.: Valorile determinărilor radioactivităţii pentru luna iulie in   judeţul Timiş


                                                                                                     Data
                                          Valoare                                                                 Obs.
Nr    Factorul de                                                                                    max.
                              UM
crt   mediu                                                                                Atenti-
                                          Medie         Minim             Maxim
                                                                                           onare
           Aerosoli
 1                             Bq/m3         1.93             0.70             6.30            10         31
        Aspiratia 02-07
           Aerosoli
 2                             Bq/m3         1.37             0.30             2.30            10         06
        Aspiratia 08-13
                                      2
          Depuneri             Bq/m
 3                                           0.76             0.30             3.30          200          18
         atmosferice             zi
 4         Apa bruta           Bq/ m3        220              110              410          2000          06
 5       Apa potabila          Bq/m3         170              100              240          1000          14
      Debitul dozei gama
 6                             μGy/h        0.102             0.098           0.106         0.250         06
             in aer
 7    Vegetaţie spontană       Bq/kg         170              170              180                        16
 8       Sol necultivat        Bq/kg         490              420              510                        17

         La nivelul Regiunii Vest, în luna iulie, în cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii
      mediului s-au efectuat măsurători asupra probelor de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice,
      apă brută, apă potabilă, şi determinări de doză gama absorbită în mediu.
         Datele obţinute în urma executării programului standard dispus relevă că în cursul lunii iulie 2009 nu
      au fost depăşite limitele de atenţionare pentru factorii de mediu monitorizati


                Tab.nr.3.5.:Valorile maxime înregistrate în luna iulie 2009 in Regiunea Vest


                                                                                      Judetul in
                    Nr.       Factorul de                             Valoarea
                                                       UM                              care s-a
                    Crt         mediu                                 maxima
                                                                                      inregistrat
                           Aerosoli atmosferici
                    1                                 Bq/m3           51,08±1.04          AR
                             Aspiratie 02-07
                           Aerosoli atmosferici
                    2                                 Bq/m3           4,20±0.11           AR
                             Aspiratie 08-13
                    3     Depuneri atmosferice      Bq/m2*zi          9,50±0.48           AR
                    4          Apa bruta             Bq/m3              1029.4            HD
                    5         Apa potabila           Bq/m3              471.8             HD
                    6      Debit doza gamma          μGy/h              0.116             AR
                    7      Vegetaţie spontană        Bq/kg            314,1±25,2          HD
                    8         Sol necultivat         Bq/kg            640,0±52,7          HD
             4. STAREA DE CALITATE A APELOR

                     4.1 APE DE SUPRAFAŢĂ

      In luna iulie, in regiunea Vest, aprecierea stadiului si evolutia calitatii apelor de suprafata s-a
      realizat prin urmarirea unui numar de 104 sectiuni de control de monitorizare a calitatii apelor.
      Rapoartele privind calitatea apelor de suprafata au fost intocmite de Directia Apelor in urma
      interpretarii analizelor de laborator, pe baza Ord. MMGA nr. 161/2006 armonizat cu practica de la
      nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. Au fost
      monitorizate raurile:
      Judetul Arad: Crisul Alb, Mures si afluenti;
      Judetul Caras Severin: Timis, Barzava, Caras, Nera, Cerna, Dunare si afluenti;
      Judetul Hunedoara: Mures , Cris , Jiu
      Judetul Timis: Bega, Timis, Bega Veche si afluenti si Aranca.


             JUDETUL ARAD

              Râul Crişul Alb
              Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă, efectuată de Direcţia Apelor Crişuri Oradea în
      luna iulie 2009, în subbazinul Crişului Alb aferent judeţului Arad, s-a realizat prin 3 secţiuni de
      control amplasate pe cursul principal şi în 13 secţiuni de control amplasate pe cursuri secundare
      de apă.
              Pentru bazinul râului Crişul Negru au fost monitorizaţi afluenţii Teuz, cu secţiunea Tămaşda
      şi Canalul Beliu – Cermei, cu secţiunea Tauţ.

      Tab.nr. 4.1.1. Categorii de calitatea apei subbazinului Crisul Alb si Crisul Negru

                                                        Categoria de calitate
Nr              Cursul      Secţiunea de                               Polu-         Alţi
                                                      Nutri- Salini-                            Indicatori
crt             de apă      supraveghere       RO                       anţi       indica-
                                                       enţi    tate                              depăşiţi
                                                                       toxici        tori
1       Crişul Alb          Gurahonţ             I      I        I        I           -
2       Crişul Alb          Ineu                 I      I        I        I           I
3       Crişul Alb          Vărşand              I      I        I        I           I
4       Hălmăgel            Sârbi                I      I        I        I           I
5       Gut                 Şicula             III      I        I       V            -      OD, Fe, Mn
6       Negrişoara          Av. Neagra          -       -        -        -           -      Secată
7       Prăjeşti            Sebiş                I      I        I        I           I
8       Sebiş               Sebiş              II       I        I        I           I
9       Musteşti            Bonţeşti            -       -        -        -           -      Secată
10      Cigher              Zărand             II       I        I        I           -
11      Sodom               Seleuş              -       -        -        -           -      Secată
12      Matca               Zărand             II       I        I        I           -
13      Canalul Morilor     Seleuş              iI      I        I        I           -
                                                                                             OD, CBO5,
14      Canalul Morilor     Vărşand            III      III        I        III       -
                                                                                             PO4, Mn
15      Beliu               Tauţ                II       I         I        II        -
16      Teuz                Tămaşda             II       I         I        I         -

              Conform Ord. MMGA nr. 161/2006, calitatea râului Crişul Alb aferent judeţului Arad, se
      încadrează pe lungimea de 160 km (respectiv limită de judeţ -Vărşand, frontieră) în clasa I-a de
      calitate după grupele de indicatori Poluanţi toxici specifici,Nutrienţi şi Salinitate.


      Râul Mureş
Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă cuprinde apele uzate evacuate de folosinţele de apă şi
poluarea difuză dată de evacuările necontrolate ale apelor uzate provenite din diferite activităţi
socio- economice.
Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă se face Conform Ord. MMGA nr. 161/2006.

Tab.nr. 4.1.2 Categorii de calitatea apei din bazinul Mures

                     Secţiunea de
                                                            Categoria de calitate
                     supraveghere
  Nr      Cursul
                                                                                      Alţi
  crt     de apă                               Nutri-     Salini-     Polu-
                       Ordinul          RO                                          indica
                                                enţi       tate     anţi toxici                General
                       secţiunii        C2                                            tori
                                                C3          C4          C5
                                                                                      C6
                    Şoimoş
                                         i        I           I           I            I
                             Ord.I
  1                 Amonte Arad
          Mureş                          II       I           I           I            II
                             Ord.I
                    Nădlac
                                         II       I           I           I            I
                             Ord.I
                    Mureş
      2   C.Ier                          V        V          II           I            II
                            Ord. II
          Mureş     Mureş
      3                                  V        V          III          I            III
          Mort              Ord. II



                  JUDETUL CARAS – SEVERIN

        Reţeaua de supraveghere a calităţii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române” -
Exploatarea Reşiţa) cuprinde 32 secţiuni de control în flux lent şi o secţiune de control în flux rapid,
Moldova, pe fluviul Dunărea.
În luna iulie 2009 în judeţ calitatea apei a fost urmărită în 31 de secţiuni cu tip de program de
supraveghere situate pe râurile interioare din judeţ.
Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie,
biologie şi microbiologie Reşiţa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa.
Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul
Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.
Din analiza calităţii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent se poate trage concluzia că
în luna aprilie calitatea apei râurilor din judeţul Caraş-Severin a fost bună asigurându-se categoria de
apă necesară funcţionării folosinţelor.
În secţiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenţi; Bârzava; Caraş şi afluenţi;
Nera, Cerna şi afluenţii Dunării, Dunăre (flux rapid), calitatea apei se încadrează în limitele clasei
I-II-a de calitate.
   Metalele totale s-au încadrat în limitele clasei I-II-a de calitate.
Substanţele periculoase relevante şi prioritare / prioritare periculoase ( metale dizolvate) au fost
reprezentare de crom, cupru şi plumb .


Tab.nr.4.1.3
                                     SITUAŢIA CALITĂŢII APEI
                          în secţiunile de control în flux lent - iulie 2009

                                                                  Grad              Subst.
                                                                           Metal
Nr. Cursul de                              Regim          Nutri   miner              toxice Gen
              Secţiunea                                                      e
Crt.  Apă                                  Oxigen        enţi        a-             organic  .
                                                                           totale
                                                                  lizare               e
  1   Pârâul        Am.cf.Hididel              II         I           I       I         I    II
      Rece
  2   Timiş         Sadova                     II         I          I        I         I        II
  3   Timiş         Av.cf.Potoc                I          I          I        I         -        I
  4   Bistra        Am.cf.pârâul               I          I          I        I         II       II
                    Lupului
      Bistra                                   II         I          I        I         I        II
  5                 Crâşma
      Mărului
  6   Bistra   Obreja                          II         I          I        I         -         II
  7   Bârzava  Crivaia                         I          I          I        I         -         I
  8   Secul    Am.cf.Bârzava                   I          I          I        I         II        II
  9   Bârzava  Moniom                          II        III         I        II        II       III
 10   Bârzava  Am.cf.Fizeş                     II        IV          I        II        II       IV
 11   Caraş    Caraşova                        I          I          I        I         -         I
 12   Nermed   Am.cf.Gelug                     I          I          I        I         I         I
 13   Gârlişte Am.cf.Caraş                     I          I          I        I         -         I
 14   Jitin    Am.cf.Caraş                     II         I          I        I         -         II
 15   Oraviţa  Am.cf.Lişava                    II         I          I        I         -         II
 16   Lişava   Am.cf.Caraş                     II         II         I        I         -         II
 17   Caraş    Vărădia                         II         I          I        I         -         II
 18   Ciclova  Am. Ciclova                     I          I          I        I         -         I
               Română
 19 Nera       Pătaş                          III         I          I        I         -        III
 20 Prigor     Am.loc.Putna                   II          I          I        I         II        II
 21 Nera       Bozovici                       III         I          I        I         II       III
 22 Steier     Am.cf.Miniş                     I          II         I        I         -         II
 23 Miniş      Am.cf.Tăria                    II          I          I        I         -         II
 24 Beu        Am. păstrăvăria Bei             I          I          I        I         -         I
 25 Nera       Sasca Montană                  II          I          I        II        II        II
 26 Nera       Naidăş                          -          -          -        -         -         -
 27 Cerna      Am.ac.V.Iovan                  III         I          I        I         -        III
 28 Globul     Am.cf. Slătinic                II          I          I        I         -         II
 29 Belareca   Am.cf.Cerna                    II          I          I        I         II        II
 30 Cerna      Topleţ                         II          I          I        I         I         II
 31 Dragostele Am.cf.Berzeasca                 I          I          I        I         I         I
 32 Valea      Am.cf. Boşneag                  I          I          I        I         -         I
    Mare

În luna iulie a fost monitorizată, prin flux rapid zilnic, calitatea apei în secţiunea Moldova pe fluviul
Dunărea.Din analiza concentraţiilor indicatorilor determinaţi, prin flux rapid zilnic: pH, oxigen dizolvat,
cloruri şi substanţe organice exprimate în CCOMn/O2, se constată că toţi indicatorii analizaţi se
încadrează în limitele clasei I- a de calitate.
Domeniul de variaţie a concentraţiilor măsurate în flux rapid:

         Indicatori analizaţi               UM                 minim                maxim
 pH                                  Unit. de pH                7,2                  7,5
 Oxigen dizolvat                            mg/l                6,1                  7,3
 Cloruri                                    mg/l                13,3                 14,9
 CCOMn/O2                                   mg/l                3,3                  4,2
         JUDETUL HUNEDOARA

 Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara în
 perioada lunii iulie 2009, calitatea apelor de suprafaţă se prezintă astfel:

 Bazinul hidrografic Mureş:

 Tab.nr. 4.1.5. Calitatea apelor de suprafaţă în b. h. Mureş

Nr. Curs de apă/                                             Clasa de calitate
crt. Secţiune                 C2          C3          C4               C5                      C6
                              RO          RN           S               PT                     (alţi
                            (regim     ( regim     Salinitate (Poluanţi toxici             indicatori
                            oxigen)    nutrienţi)               specifici de origine         chimici
                                                                 naturală)                 relevanţi)
                                      SECŢIUNI MONITORING OPERAŢIONAL
1.    Mureş/Gelmar             II            II      II (Cl)                I                     I
2.    Mureş/Brănişca           II       II (N-NO3)       I                  I               II (fenoli)
3.    Orăştie/Orăştie          I              I          I                  I                     I
4.    Geoagiu/ Geoagiu         I              I          I            II (Zn, Mn)                 I
5.    Cerna /                  II       II (N-NO2)       I                  I                     I
      Sântuhalm
6.    Strei/Petreni            I               I             I                I                  I
7.    Certej/Bârsău            I         II (N-NO2)      IV (rez.     V (Cd, Cu, Mn, Ni,         I
                                                       fix, SO4 2-)          Zn)
8.    Ardeu/Bozeş              I              I         II (SO4 2-,    V (Cd,Mn, Zn)             I
                                                           Ca2+)
9.    Canal Cârlete/           II             I              I                I                  I
      Haţeg
10.   Sibiţel/Priza            I              I             I                 I                  I
      Orăştie
11.   Râuşor/Priza             I              I             I                 I                  I
      Orăştie
12.   Râul Mare/               I              I             I                 I                  I
      Priza Deva
13.   Bărbat/                  I              I             I                 I                  I
      Priza Hunedoara
14.   Făerag/Priza             I         II (N-NO2)         I                 I                  I
       Certej
15.   Sârbi/Sărbi              II             I             I                 I                  I
16.   Peştişele/Priza          I              I             I                 I                  I
      Ghelari
17.   Boholt/Şoimuş            -         III (N-NO2)        -                 -                  -
18.   Galbena/Haţeg            II              I            I                 I                  I
19.   Bejan/Târnăviţa          -               I            -                 -                  -
20.   Fornădia/                -               I            -                 -                  -
      am.confl.Căian
21.   Vaidei –                                                  SECAT
      Am.confl. Mureş


         Bazinul hidrografic Criş:

        Caracterizarea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din bazinul hidrografic Crişuri,
 aferente judeţului Hunedoara, pe luna iulie 2009 este prezentată în tabelul următor:
  Tab. nr.4.1.6. Calitatea apelor de suprafaţă în b.h. Crişuri

Nr.    Cursul           Secţiunea                       Categoria de calitate                           Indica-
crt.   de apă            de               RO      Nutrienţi  Salini- Poluanţi             Alţi          tori
                        supraveghere                         tate        toxici         indicatori      caracte-
                                                                       specifici        relevanţi       ristici
1.     Crişul Alb       Crişcior            I       I            I           II             I
2.     Crişul Alb       Baia de Criş        I       I            I            I             -               -
3.     Crişul Alb       Dragu-Brad          I       I            I            I             -               -
4.     Râbiţa           Baia de Criş        I       I            I            I             -               -


          Bazinul hidrografic Jiu:
          Activitatea de gospodărire a apelor presupune supravegherea şi protecţia calităţii apelor
prin stabilirea indicatorilor fizico-chimici şi biologici ai apelor de suprafaţă, subterane, lacuri de
acumulare, ape uzate şi interpretarea lor conform Normativului nr. 161/16.02.2006 privind
clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă şi a
prevederilor înscrise în acordurile şi autorizaţiile de gospodărire a apelor.
          Având în vedere Programul Unitar al Activităţii de Gospodărire a Apelor în luna iulie 2009,
Laboratorul de calitatea apei - Sistemul Hidrotehnic Petroşani a prelevat şi prelucrat 31 probe de apă
care au însumat 305 indicatori din care:

         Ape de suprafaţă:

– 5 probe de apă însumând 85 analize fizico-chimice la apele de suprafaţă, la care s-a urmărit
regimul de oxigen şi gradul de mineralizare. Calitatea apei în secţiunile monitorizate se încadrează
în clasa I-a de calitate, conform Normativului nr. 161/16.02.2006, privind clasificarea calităţii apelor
de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

  Tab.nr. 4.1.7. Calitatea apelor de suprafaţă în b.h. Jiu
Nr.     Curs de apă           Secţiunea de control                  R.O.    G.M.    Nutrienţi        Clasa
crt.                                                                                                 generală
1.      Jiul de Est       Livezeni                                  I       I       I                I
2.      Jiul de Vest      Iscroni                                   I       I       I                I
3.      Jiul de Est       Petroşani                                 I       I       I                I
4.      Taia              Amonte captare                            I       I       I                I
5.      Jieţ              Amonte captare                            I       I       I                I


          Lacuri de acumulare:
  - 1 proba de apă însumând 17 analize fizico-chimice pentru lacul Valea de Peşti la secţiunea: baraj
  lac suprafaţă şi zonă fotică. Din punct de vedere fizico-chimic, lacul Valea de Peşti se încadrează
  în categoria lacurilor oligotrofe.


         JUDETUL TIMIS

         In luna iulie în judeţ au fost în urmărire un număr de 25 secţiuni de monitorizare a calităţii
  apelor.
          In luna mai pe cursurile de apă din judeţul Timiş, au fost asigurate clasele necesare de
  calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele
  altor categorii de folosinţe.
        Din analiza calitatii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent, situaţie
  prezentată în anexa la material pe grupele reprezentative de indicatori de calitate: regimul de
  oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, alţi indicatori relevanţi şi calitatea globală a
  cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative,
  se poate trage concluzia ca în luna noiembrie calitatea apei râurilor din judeţul Timiş se încadrează
  în clasele de calitate I-IV.
 Tab.4.1.8 . SITUAŢIA CALITĂŢII APEI ÎN SECŢIUNILE DE CONTROL ÎN FLUX LENT
              DIN JUDEŢUL TIMIŞ PE LUNA IULIE 2009

 Nr.     Cursul de                          Regim       Nutr            Poluanţ Alţi ind.
 Crt.      Apă             Secţiunea        Oxigen ienţi     Salinitate i toxici Chimici General
                                                                        specifici relevanţi
 1      Bega        Luncani                   II       I         I          I         I      II
 2      Hăuzeasca   Am.loc.Fârdea              I       I         I          I         I      I
 3      Cladova     Am.loc. Cladova           V       III        II        III        II    V
 4      Bega        Balinţ                    III      I         I          II        -     III
 5      Săraz       Loc. Saceni              SEC
 6      Biniş       Coştei –Ţipari           SEC
 7      Bega        Am.Timişoara               I       I         I          II        I      II
 8      Bega        Otelec                    III     III        I          I         II    III
 9      Bega Veche  Pişchia                   II      III        II         I         I     III
 10     Apa Mare    Av.cf.Slatina             III      II        II         I         -     III
 11     Apa Mare    Am.cf.Bega V.             III      II        II         I         -     III
 12     Bega Veche  Sânmihaiu                 III      II        II         II        -     III
                    German
 13     Bega Veche Cenei                       III       III      III           I       II           III
 14     Nădrag      Am.cf.Timiş                 II        II       I            I       II            II
 15     Spaia       Am.cf.Timiş                III        II       I            I       -            III
 16     Timiş       Lugoj                      III        I        I            I       -            III
 17     Timiş       Am.cf.Timişana             IV         II       I            I       -            IV
 18     Şurgani     Chevereş                   V         IV        I            I       -            V
 19     Pogăniş     Otveşti                     II        II       I            I       -             II
 20     Timiş       Şag                         II        I        I           III      II           III
 21     Lanca Birda Am.loc.Ghilad              IV        III       I            I       -            IV
 22     Timiş       Grăniceri                   II        II       I            I       I             II
 23     Moraviţa    Moraviţa                   III        II       I            I       -            III
 24     Birdanca    Am.cf.Bârzava              V         III      II           III      II           V
 25     Bârzava     Partoş                      II        II       I            I       II            II
 26     Aranca      Am.Sânnicolau              III       III      II            II      II           III
 27     Aranca      Valcani                    IV        III      III           II      II           IV


         În luna iulie pe cursurile de apă din judeţul Timiş nu s-a produs nici o poluare accidentală
 validată.



         4.2 APE UZATE

         JUDETUL ARAD

 S-au analizat apele uzate de la mai multe staţii de epurare (aflate în evidenţa monitoringului SGA
 Arad), amplasate în judeţul Arad, cu evacuare în emisari naturali. Datele sunt prezentate în tabelul
 următor:

 Tab.nr. 4.2.1 Ape uzate – indicatori depasiti in luna iulie

                     Localitatea şi
   Unitatea                             Receptor        Activitatea            Indicatori depăşiţi
                       frecvenţa
SC               Arad                                Apă canal          NO2-
                                       Mureş
Compania de      (lunar)                             populaţie
Apă Arad SA                                              Producţie în
                  Zona Ind. NV Arad Mureş Mort           domeniul
                                                                             NH4+
                  (lunar)           Mureş                industriei
                                                         alimentare
                  Lipova                                                     Evac. staţie epurare
                  (lunar)                                                    NH4+, CCOCr, CBO5, MTS, Extr.

                  Lipova                                 Apă canal           Evacuare 1
                                        Mureş
                  (o dată la 2 luni)                     populaţie           CBO5, CCOCr, NH4+

                  Lipova                                                     Evacuare 2
                  (o dată la 2 luni)                                         Nu sunt depăşiri

                  Curtici S.E.                           Apă canal
                                        Mureş                                Nu sunt depăşiri
                  (o dată la 2 luni)                     populaţie

                                                         Apă canal
                  Nădlac S.E.           Mureş                                NH4+, MTS
                                                         populaţie
                                                         Producţie
SC CET            Arad
                                        Mureş            energie electrică   Nu sunt depăşiri
Hidrocarburi      (lunar)
                                                         şi termică
                                                         Construcţia şi
                                                         repararea
SC Astra          Arad                  Canal
                                                         materialului        Nu sunt depăşiri
Vagoane SA        (lunar)               Mureşel
                                                         rulant (vagoane
                                                         marfă)
SC Apemin Băi Lipova                                     Industrie
                                        Mureş                                MTS, CBO5
Lipova        (semestrial)                               alimentară
                                        Canal            Fermă
CAI Curtici       Curtici                                                    MTS, CBO5, CCOCr, Ptotal
                                        desecare         zootehnică




         JUDETUL CARAS –SEVERIN


 În luna iulie 2009 s-au făcut analize chimice, conform programului de activitate, la următoarele
 surse de poluare: SC Aquacaraș - Exploatarea Reșița (4 evacuări), SC Aquacaraș - Exploatarea
 Caransebeș (2 evacuari), SC Aquacaraș - Exploatarea Băile Herculane și SC Aquacaraș -
 Exploatarea Oțelu Roșu.
  Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor
 uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în
 reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi, după
 cum urmează:

 Tab.nr. 4.2.2. Ape uzate – indicatori depasiti

                                                                                     Indicatori depăşiţi
          Unitatea           Localitatea         Receptor         Profil / activ.
                                                                                           ( mg/l)
                                                                                    CBO5 – 1,43 ori
                                                                  Gospodărire
     SC Aquacaraş             Herculane            Cerna                            CCOCr – 1,10 ori
                                                                   comunală
                                                                                    Amoniu – 6,65 ori
                                                                                    By-pass
                                                                  Gospodărire
     SC Aquacaraş            Caransebeș             Timiș                           Amoniu – 5,40 ori
                                                                   comunală
                                                                                    Evacuare finală
                                                                                     Amoniu – 5,17 ori

                                                                    Gospodărire      CBO5 – 1,3 ori
               SC Aquacaraş        Oțelu Roșu         Bistra
                                                                     comunală        Amoniu – 2,66 ori
                                                                                     Pod CFR
                                                                                     CBO5 – 1,1 ori
                                                                                     Amoniu – 3,9 ori
                                                                                     Stația PECO
                                                                                     CBO5 – 1,25 ori
                                                                    Gospodărire
           SC Aquacaraş              Reșița          Bârzava                         Amoniu – 1,5 ori
                                                                     comunală
                                                                                     Gara
                                                                                     CBO5 – 1,1 ori
                                                                                     Amoniu – 1,86 ori
                                                                                     Stația de epurare
                                                                                     Amoniu –5,10 ori



           JUDETUL HUNEDOARA

        Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara în
        perioada iulie 2009, situaţia apelor uzate este următoarea:

              Bazinul hidrografic Mureş:

        Tab.nr. 4.2.3. Principalele surse de poluare în b.h. Mureş
         Nr.        Unitatea         Localitatea/ Receptor Profil /activ.            Indicatori depăşiţi
         crt.                           Judeţ                                     (val. analizată/val. limită)
          1.    S.C. AVIS 3000        Şoimuş -      R. Mureş     Abatorizare        evacuare st.epurare:
                       S.A.            Bălata/                                     CBO5                   1,54
                                     Hunedoara                                     CCO-Cr                1,026
                                                                                   Amoniu                20,48
          2.      S.C. APAPROD         Călan/        R. Strei    Epurare ape
                                                                                   evacuare Oraş Nou:
                        S.A.         Hunedoara                      uzate
                                                                                  Amoniu             1,17
                     CO Călan                                     orăşeneşti
          3.      S.C. APAPROD         Deva/        R. Mureş     Epurare ape
                                                                                   evacuare canal:
                   S.A. CO Deva      Hunedoara                      uzate
                                                                                  Amoniu                 1,09
                                                                  orăşeneşti
          4.        PRIMĂRIA           Băcia/         Canal      Epurare ape
                                                                                   evacuare st. epurare:
                     BĂCIA           Hunedoara        Batiz      uzate fec. -
                                                                                  Amoniu              1,54
                                                                  menajere
         5.          *CNCAF            Certej/      R. Certej    Epurare ape       ev. iaz:
                  MINVEST – Fil.     Hunedoara                       mină         Suspensii
                      Certej                                                      4,25
                                                                                  Fe                     3,97


        Bazinul hidrografic Criş:

           Principalele surse de poluare - raportate, în luna iulie 2009, de către Administraţia
  Naţională „Apele Române”, Direcţia Apelor Crişuri sunt:

        Tab.nr. 4.2.4. Principalele surse de poluare în b.h Cris :
 Nr.            Unitatea         Localitatea/                    Profil/activ.   Indic. depăşiţi: conc. determ.
 crt.                               Judeţ      Receptor                          (mg/l) / limita admisă (mg/l)
1.        CNCAF Minvest             Brad/      Crişul Alb        Exploatare      Evacuare ape mină Barza:
          Deva                  Hunedoara                        şi prelucrare                    pH
          Filiala Bradmin                                        minereuri                       3,18
          SA Brad                                                neferoase       Mn                   20,4/1 = 20,4
                                                                                   Cu                2,685/0,1 =
                                                                                   26,85
                                                                                   Ca               381,1/300 =
                                                                                   1,270
                                                                                   Mg              101,7/100 = 1,017
                                                                                   Fe                  27,59/5 = 5,518
                                                                                   Zn              5,152/0,5 = 10,304
                                                                                   Sulfaţi        1676,4/600 = 2,794
                                                                                   Rez. fix      2347/2000 = 1,1735
2.        S.C. KEY            Ribiţa/         Crişul Alb           Construcţii     Evacuare staţie epurare:
          SAFETY              Hunedoara                            maşini          Ntot              14,27/10 = 1,427
          SYSTEM RO                                                                Ptot                  1,54/1 =
          SRL                                                                      1,54
                                                                                   Suspensii             89/35 =
                                                                                   2,542


     Bazinul hidrografic Jiu:

     S-au recoltat 25 probe însumând 203 analize fizico-chimice la ape uzate evacuate de surse de
     poluare. Numărul prelevărilor de probe pe luna mai variază între 1-2 în funcţie de încadrarea apei
     evacuate şi debitul evacuat.
            În luna iulie nu au existat surse de poluare care au evacuat ape uzate necorespunzător în
     receptor.




            5.STAREA CALITATII SOLULUI

            In cursul lunii iulie s-au efectuat de catre APM Arad , analize din 5 probe de sol, recoltate
     la două adâncimi.
            Din aceste probe s-au determinat următorii indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil,
     Al mobil, V, SB, textura.
            În total s-au efectuat 60 de determinări. Rezultatele obţinute sunt evidenţiate în tabelul
     următor.

             Tab. 5.1 Indicatori si textura sol


                                                             Iermata
     Localitate     Hălmagiu             Horia                                    Labasinţ       Minişul de Sus
                                                             Neagră
     Adâncime,
                    0-7     7-16     0-18     18-36        0-6       6-23        0-18    18-36    0-18    18-41
     cm
     Indicatori
     pH
                    5,10     4,90     7,70         7,70     6,30       6,40       5,80    5,80     5,50     5,30
     Humus, %
                    2,62     0,80     2,19         2,08     4,05       3,43       2,06    1,49     2,81     1,67
     P asim.,
     ppm            2,00     1,00    11,00        11,00    82,00     81,00        2,00    2,00     1,00     1,00
     K asim.,
     ppm           29,00 29,00 216,00 199,00 357,00 303,00 322,00 311,00 183,00 133,00
     V grad sat
     baze, %       79,50 73,10                                                                    76,00    74,10
     SB,
     mg/100 g       7,41     6,31
sol

Al mobil,
mg/100 g
sol         10,10   8,70                                                    1,53    1,44
Textura
Nisip
grosier      2,90   2,10    9,20    9,10    5,10    5,00   25,00   19,30    2,80    2,60
Nisip fin
            32,00 27,50    38,70   39,30   30,30   29,10   21,70   19,50   34,40   32,50
Praf
            41,20 41,40    25,10   24,40   25,60   24,80   21,30   29,30   36,10   37,20
Argilă
fizică      47,10 52,10    42,80   41,90   50,40   51,20   44,30   46,10   45,60   47,10
Argilă
            23,90 29,00    27,00   27,20   39,00   41,10   32,00   31,90   26,70   27,70
6.GESTIUNEA DESEURILOR

În tabelul de mai jos se redă situaţia cantităţilor de deşeuri generate, colectate, valorificate şi eliminate în iulie 2009 , în Regiunea Vest.

Tab.nr. 6.1
                                                                                                                            Cantitate /
Nr.    APM             Denumire material                                                          stoc/ t                   tone                        Stoc/ tone
Crt.                                                                                              iunie-09     colectată    valorificată eliminată      iulie-09
                                                REGIUNEA VEST
                       1. Deşeuri municipale                                                          0        16202.14           0          16202.14      0
                       2. Sticlă                                                                    13.73         0               0             0        13.73
                       3. PET                                                                        6.93         2               0             0         8.93
                       4. PE                                                                        45.07       19.86            8.42           1        55.51
                       5. Hârtie/carton                                                             300.29      802.16          500.99          10       591.46
                       6. Uleiuri uzate                                                             37.99       27.75           27.73           0        38.01
                       7. PCB/PCT                                                                     0           0               0             0          0
                       8. Acumulatori auto                                                          84.57       177.22          207.12          0        54.67
1      Arad
                       9. Anvelope uzate                                                            107.2       145.57          102.94          0        149.83
                        Deşeuri lemnoase total,
                        din care:                                                                  1728.05     1166.16          965.78        69.68      1858.75
                       10. rumeguş                                                                  951.6       295.18          263.51        48.95       934.32
                       11. alte deşeuri lemnoase                                                    776.44      870.99          702.27        20.73       924.43
                       12. Deşeuri spitaliceşti                                                       0          8.91             0            8.91         0
                       13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice                            4           7               6             0           5
                       14. Deşeuri textile                                                            0          82.8             0            82.8         0
                       1. Deşeuri municipale                                                          0        11265.25                      11265.25       0
                       2. Sticlă                                                                     5.64         0               0                        5.64
                       3. PET                                                                       23.792      53.31            39.6                     37.502
       Caraş-          4. PE                                                                        26.253       5.66            5.66                     26.253
2
       Severin         5. Hârtie/carton                                                               0         155.7           155.7                       0
                       6. Uleiuri uzate                                                             66.161       6.45           21.65             0       50.961
                       7. PCB/PCT                                                                     0                                                     0
                       8. Acumulatori auto                                                          23.615       4.872             0                      28.487
                9. Anvelope uzate                                      15.372       0           0                    15.372
                 Deşeuri lemnoase total,
                din care:                                             539.827    230.869     578.073                192.623
                10. rumeguş                                           306.685     96.838     359.207                 44.316
                11. alte deşeuri lemnoase                             233.142    134.031     218.866                148.307
                12. Deşeuri spitaliceşti                                 0        6.204                   6.204        0
                13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice     0.53       6.55        6.73                   0.35
                14. Deşeuri textile                                     0.35                                          0.35
                1. Deşeuri municipale                                    0       13179.23      8.88      13170.35      0
                2. Sticlă                                                0                                             0
                3. PET                                                 3.296      44.732      44.894                 3.134
                4. PE                                                  75.629     48.022      62.761                 60.89
                5. Hârtie/carton                                       158.87    322.703      277.95                203.623
                6. Uleiuri uzate                                       41.965      1.34                              43.305
                7. PCB/PCT                                               0                                             0
                8. Acumulatori auto                                    42.434     15.547       6.5                   51.481
3   Hunedoara
                9. Anvelope uzate                                     2896.931    408.54      903.48                2401.991
                    Deşeuri lemnoase total, din care                  6311.106     2269.55    2363.824              6216.832
                10. rumeguş                                           2164.891   886.633     972.727                2078.797
                11. alte deşeuri lemnoase                             4146.215   1382.917    1391.097               4138.035
                12. Deşeuri spitaliceşti                                 0        11.179                  11.179       0
                13. Deşeuri de echipamente
                                                                                  14.132      13.732
                 electrice şi electronice                              7.687                                         8.087
                14. Deşeuri textile                                      0                                             0
                1. Deşeuri municipale                                  67899      29218        1427       23727      71963
                2. Sticlă                                               2.5        29.4          0          0         31.9
                3. PET                                                 99.43      78.94        69.6         0        108.77
                4. PE                                                  14.129     163.17     177.299        0          0
4   Timiş       5. Hârtie/carton                                       449.41     807.67      940.9         0        316.18
                6. Uleiuri uzate                                       48.031     47.695      56.798        0        38.928
                7. PCB/PCT                                               0        64.74       64.74         0          0
                8. Acumulatori auto                                    210.04     38.485      23.889        0       224.636
                9. Anvelope uzate                                      399.62      0.3          0.3         0        399.62
           Deşeuri lemnoase total,
                                                              439.95
           din care:                   408.488     583.99                  0       552.528
          10. rumeguş                  393.715     143.96    143.906       0       393.769
          11. alte deşeuri lemnoase     14.773    296.124    296.044       0        14.853
          12. Deşeuri spitaliceşti        0        30.15        0        30.15        0
          13. Deşeuri de echipamente
                                                              68.665
          electrice şi electronice      37.33     105.685                  0        74.35
          14. Deşeuri textile          150.261       0          0          0       150.261
          1. Deşeuri municipale         67899     69864.62   1435.88    64364.74    71963
          2. Sticlă                     21.87       29.4        0          0        51.27
          3. PET                       133.448    178.982    154.094       0       158.336
          4. PE                        161.081    236.712     254.14       1       142.653
          5. Hârtie/carton              908.57    2088.233   1875.54       10      1111.263
          6. Uleiuri uzate             194.147     83.235    106.178       0       171.204
          7. PCB/PCT                      0        64.74      64.74        0          0
          8. Acumulatori auto          360.659    236.124    237.509       0       359.274
TOTAL     9. Anvelope uzate            3419.123    554.41    1006.72       0       2966.813
REGIUNE   Deşeuri lemnoase total,
                                                                                   8820.733
           din care:                   8987.471   4250.569   4347.627    69.68
          10. rumeguş                  3816.891   1422.611   1739.35     48.95     3451.202
          11. alte deşeuri lemnoase    5170.57    2684.062   2608.277    20.73     5225.625
          12. Deşeuri spitaliceşti        0        56.443       0        56.443       0
          13. Deşeuri de echipamente
                                                                                    87.787
           electrice şi electronice     49.547    133.367     95.127       0
          14. Deşeuri textile          150.611      82.8        0         82.8     150.611
       7. CONSERVAREA NATURII SI A DIVERSITATII BIOLOGICE


       JUDETUL ARAD

         In cursul lunii iulie 2009, in cadrul Compartimentului Protectia Naturii, Protectie Sol,
Subsol, Biosecuritate, s-au realizat urmatoarele:
         - 3 autorizatii de mediu pentru recoltarea/ capturarea de plante si/sau animale din
flora si fauna salbatica, de catre persoane fizice, in scopul comercializarii pe piata interna
conform Ordinului MMDD 410/2008;
        - 3 puncte de vedere catre celelalte compartimente din cadrul APM Arad; punctele de
vedere identifica daca locatia activitatii, care se supune obligatiilor de mediu, se afla pe raza
ori in vecinatatea unei arii naturale protejate;
         - 2 adrese, 4 raportari si 11 declaratii a autoritatii responsabile de monitorizarea
siturilor Natura 2000 (una catre Primaria Savarsin si 10 catre SC Compania de Apa Arad
SA)


       JUDETUL CARAS – SEVERIN

        In luna iulie s-au realizat 5 controale in afara ariilor protejate:
                 - 1 control la A.J.V.P.S. C-S;
                 - 1 control la Ocolul Silvic Resita;
                - 3 controale in siturile contaminate: Moldova Noua (SC Moldomin SA),
Berzasca (Mina Cozla), Anina (E.M.Anina).
        Angajatii Biroului Protectia Naturii, Protectie Sol si Subsol, Biosecuritate, au eliberat 1
autorizatie care are ca obiect recoltarea/capturarea/comercializarea unor plante si animale
din flora si fauna salbatica.
        Alte activitati desfasurate in luna iulie:
         - participarea la workshop-ul cu tema ,,Studii de caz pentru padurile virgine si
cvasivirgine din cadrul P.N. Cheile Nerei-Beusnita”;
         - participarea la sesiunea din cadrul Programului ISPA de Cooperare
Transfrontaliera Romania – Serbia.
        - s-au eliberat 10 declaratii privind monitorizarea Siturilor Natura 2000 ca autoritate
responsabila si au efectuat 8 referate de specialitate cu privire la lucrarile din silvicultura.


       JUDETUL HUNEDOARA

        In perioada 01.07.2009 – 31.07.2009 s-au efectuat 4 deplasari in teren pentru
verificarea starii de conservare a habitatelor naturale si seminaturale, a speciilor de flora si
fauna salbatica din urmatoarele arii naturale protejate:
        1. Padurea Bejan – rezervatie forestiera inclusa sitului de importanta comunitara cu
acelasi nume, unde s-au remarcat urmatoarele: depozitarea necontrolata a deseurilor,
provenite din demolari, in lungul drumului comunal DC 125, care strabate aria protejata, (desi
pe acest drum exista un panou de informare referitor la aria protejata, iar accesul
autovehicolelor in zona este interzis prin doua bariere, montate la intrarile pe drum in
rezervatie). Starea de sanatate a arborilor este buna, acestia neprezentand urme de uscare
sau atacuri de daunatori specifici speciilor forestiere.
        2. Parcul National Retezat – au fost verificate habitate cu vegetatie ierbacee din
lungul paraielor alpine, grohotisuri, tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron, pajisti
montane, in care s-a constatat o buna conservare a florei, fara depozitari necontrolate de
deseuri.
        3. Cheile Ribicioarei – rezervatie naturala de interes national, in care au fost
constatate usoare alunecari ale patului de grohotis, ca urmare a precipitatiilor abundente din
aceasta vara; datorita faptului ca drumul care strabate rezervatia este putin circulat. Pe
marginea lui s-au dezvoltat foarte bine tufarisurile de mur si vegetatia subarbustiva; pe
versantii cheilor apar multe exemplare de paltin de munte, liliac salbatic, alun, corn, iar la
partea inferioara a versantilor – arin negru. Fauna cheilor abunda in reptile si pasari din
speciile Turdus merula si Motacilla alba.
         4. Fanatele Pui – rezervatie naturala inclusa Geoparcului Dinozaurilor Tara Hategului
si sitului de importanta comunitara Strei-Hateg. S-a constatat o mare diversitate de specii in
flora fanetelor, care, in acest moment au ajuns la varful perioadei de vegetatie. De
asemenea a fost remarcata, abundenta populatiilor de fluturi (cca. 10 specii), cosasi si
lacuste.Nu s-au semnalat deteriorari naturale recente ale habitatului de faneata si nici
interventii antropice din acest an cu efect negativ asupra rezervatiei.


       JUDETUL TIMIS

         Dintre activitatile desfasurate in cursul lunii iulie 2009 in domeniul biodiversitatii,
enumeram urmatoarele:
         - 2 deplasari in Ariiile Naturale Protejate (Mlastinile Satchinez si Lacul Surduc) in
vederea aprecierii starii de conservare a ariei naturale protejate.
         - participare in comisia de evaluare a pagubelor produse de vant culturilor agricole
conform HG 1679/2008 la: SC DU SOLEIL LEVANT SRL Buzias, SC OVEG MPS SRL Fibis
si SC EXIM AGRO – OVIS MPS SRL Fibis.
         - elaborarea de referate de specialitate necesare in procesul de emitere al actelor de
reglementare si verificarea coordonatelor Stereo 1970 a proiectelor/activitatilor in raport cu
ariile naturale protejate din judetul Timis.
         Au fost emise 3 autorizatii pentru recoltarea speciilor din flora si fauna spontana
conform Ordinului nr. 410/2008 Ordin pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor
de recoltare, capturare si/sau achizitie si/sau comercializare, pe teritoriul national sau la
export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si fosilelor de animale vertebrate si
nevertebrate, precum si a plantelor si animalelor din flora si, respectiv fauna salbatica si a
importului.
         In concluzie, mentionam ca in Regiunea Vest, in luna iulie s-au efectuat un numar
de 11 controale in ariile protejate si in afara ariilor protejate. S-au eliberat 7 autorizatii de
mediu pentru activitatile de recoltare, capturare si/sau achizitie si/sau comercializare, pe
teritoriul national sau la export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si animale, precum si a
plantelor si a animalelor din flora si fauna salbatica.

       8. POLUARI ACCIDENTALE

        In data de 27.07.2009 s-a inregistrat un incident de mediu, pe raza judetului Arad . In
jurul orei 17.00 a izbucnit un incendiu la depozitul de deseuri municipale A.S.A. Servicii
Ecologice SRL, amplasat pe Centura Nord F.N., Arad. Incendiul s-a declansat in alveola 1 in
zona activa. Au fost informati despre acest incident toti factorii interesati, conform procedurii:
Dl. Faca Mihail, presedinte al ANPM, dl. Florin Diaconu, director de cabinet, Dl. Adrian
Icatoiu, consilier presedinte ANPM. De asemenea s-a adus si la cunostinta D-na Iozefina
Lipan consilier cabinet Ministru Mediului. Pe plan local a fost informată Institutia Prefectului.

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:65
posted:6/22/2012
language:Romanian
pages:35