rev nr 3 ianuarie 2008

Document Sample
rev nr 3 ianuarie 2008 Powered By Docstoc
					REVISTA CERUCLUI “PROTECŢIA MEDIULUI” DIN CADRUL CLUBULUI COPIILOR ZIMNICEA
                            NR. 3 - Ianuarie 2009




                                        Theodor Aman - „Hora Unirii la Craiova”




        Tehnoredactare prof.Buican Mariana,Clubul Copiilor Zimnicea
                                               Cuprins
  1.Proiect de eucaţie ecologică -Eco-grădinţa “Natura –izvorul vieţii”
   educatoare Monea Niculina,Grădiniţa nr.5 Zimnicea,jud.Teleorman
   2. Să păstrăm mediul pentru copiii noştri
  prof.Eugenia Turcu ,G.S.I.Electroputere, Craiova
  3.Lucrări ale elevilor
  4. NATURA- i tot ce noi am moştenit
  înv. Savin Valerica, Şcoala Generală Nr.28 Braşov
  5. Influenţa mediului aspura sănătăţiicopilului
  educatoare Şişu Mihaelaşi Balauru Virginia Grădiniţa de Copii
  6. Decalog
  educatoare Cîrciu Doina,Grădiniţa nr.13 Neghiniţă,Suceava
  7. Dreptul la un mediu sănătos
  înv. Valerica Savin ,Şcoala Generală nr. 28 Braşov
  8.Influenţa mediului poluant asupra sănătăţii
   prof.Negrea Mihaela,SCOALA CU CLASELE                                I–VIII NR. 33 CRAIOVA

9.Viaţa este imposobilă fără apă
elevă Capra Alina - Monica ,prof. indrumator: Geampalia Liliana   , Şcoala cu clasele I – VIII Malu Mare, Judetul Dolj




                                                                                                                         2
1. PROIECT DE EDUCATIE ECOLOGICA ECO-GRADINITA “ NATURA –
IZVORUL VIEŢII”

                                              Monea Niculina,Grădiniţa nr.5 Zimnicea,jud.Teleorman

              COORDONATORI PROIECT :

             1. EDUCATOARE : MONEA NICULINA
             2. PARINTI :    JOSANU LUDMILA
                             NICOLESCU FLORENTINA
             3. PROFESOR :
                             BUICAN MARIANA
                            Clubul Copiilor si Elevilor Zimnicea
            PROIECTUL GRADINITEI NR.5, ZIMNICEA, IN PARTENERIAT CU:

             1.CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR ZIMNICEA
             2. PRIMARIA ZIMNICEA
             3. AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI TELEORMAN

   MOTTO:
   “A intelege natura inseamna a intelege viitorul, iar a face ceva
pentru salvarea naturii, atat de amenintata azi, inseamna sa contribui la
fericirea omenirii.” Eugen Pora

1.   TITLUL PROIECTULUI
 “NATURA - IZVORUL VIETII ‘’

2.     OBIECTIVUL GENERAL
     Constientizarea copiilor si adultilor asupra importantei naturii pentru
viata omului

3.     PERIOADA SI LOCUL DE DESFASURARE

GRADINITA NR. 5 , CLUBUL COPIILOR SI ELEVILOR, Parcul orasului
ZIMNICEA in perioada 1mai 2007 – 15 iunie 2008

4. MOTIVAREA PROIECTULUI

   Politica educationala actuala cuprinsa in Reforma Invatamantului, acorda o
atentie deosebita educatiei ecologice.
   Omul, alaturi de toate vietuitoarele de pe planeta Pamant,este puternic influentat de


                                                                                                     3
 mediul in care traieste, dar dintre toate fiintele care populeaza Pamantul,el
 poate influenta in mod hotarator mediul in care traieste,alterandu-i uneori
caracteristicile naturale.
    De constientizarea efectului activitatilor umane asupra mediului si implicit
 asupra evolutiei vietii pe “Planeta albastra”, depinde viitorul florei,al faunei si,
implicit, al existentei omului pe Pamant.
     Adesea, in mod inconstient, motivati de interese egoiste sau de o indiferenta,
 nu mai putin condamnabila, oamenii desfasoara activitati, care pot deveni sau pot
genera adevarate dezastre ecologice cu efecte mai mult sau mai putin grave, pe
termen scurt sau pe termen lung.
     Proiectul de fata isi propune sa constientizeze atat copiii cat si adultii din
 orasul Zimnicea de necesitatea protejarii mediului natural, ei fiind primii si
principalii beneficiari ai atitudinii grijulii fata de darurile pe care natura ni le-a
pus in mod generos la dispozitie.
4.      GRUPUL TINTA
-             copiii prescolari din Gradinita Nr. 5 Zimnicea
-             copii claselor I – IV din cadrul Cercului de Protectia Mediului – Clubul
-             Copiilor si Elevilor Zimnicea
-             parintii copiilor cat si adultii implicati in derularea proiectului

5.     OBIECTIVE GENERALE
     Pentru realizarea obiectivului general se urmareste atingerea urmatoarelor
obiective specifice:
5.1     Pentru educatoare
-           Implicarea cadrelor didactice in pregatirea si desfasurarea unor
-           activitatii comune cu scoala si parintii ;
-           Alegerea unor strategii didactice si tehnici de lucru menite sa stimuleze
invatarea activ participativa individuala si in colectiv a copiilor ;
-           Gasirea unor metode de atragere si implicare a factorilor educationali
   din cadrul comunitatii in activitatea gradinitei de constientizare a
   pericolelor la care este expusa natura si viata pe Pamant .
5.2     Pentru copii
      - sa cunoasca mediul natural local( lunca Dunarii)
-           sa stie cum poate fi ocrotita viata pe pamant de catre om prin actiuni de
prevenire a poluarii apei, solului si aerului si ocrotirea padurii;
-           sa dobandeasca notiuni elementare despre cum poate fi ocrotita si
  protejata viata omului, plantelor,pasarilor si animalelor pe pamant,
-           sa colectioneze si sa valorifice materialele refolosibile ;
-           sa-si exprime trairile artistice proprii despre natura si viata prin
  activitatile artistico-plastice,practice si muzicale.

5.3    Pentru parinti si adultii participanti la derularea proiectului



                                                                                         4
-           Sa participe alaturi de copii la actiunile de curatare a curtii de joc.
-           Plantarea de pomi si flori in curtea gradinitei si acasa.
-           Antrenarea lor in actiuni de colectare selectiva a deseurilor, cat si
   valorificarea unora dintre ele.
-           Implicarea in organizarea si desfasurarea programelor artistice cu continut
educativ pe teme ecologice, cat si realizarea unor expozitii cu lucrari ale
-           copiilor confectionate din materiale refolosibile.
ORGANIZAREA PROIECTULUI
5.4    Resurse umane
-           Coordonator proiect , educatoare Monea Niculina,
-           responsabila Comisiei metodice
-           cadrele didactice educatoare
-           coordonator Cerc Protectia mediului, prof. Buican Mariana
-           reprezentanti ai parintilor prof.Josanu Ludmila , Nicolescu Florentina
-           reprezentantul Agentiei de Mediu, d-nul Flamanzeanu Bogdan
-           reprezentant al Administratiei Locale, d-na Strangef Daniela

5.5    Calendarul activitatilor

      Actiunea                          Responsabil              Termen

      Formarea grupelor de lucru        Director, responsabil   1-5 mai 2007
                                        Comisie metodica,
                                        educatoare
      Realizarea unor lucrari din       Educatoarele, prof.     lunar
      materiale refolosibile            Mariana Buican, parinti

      Organizarea de expozitii cu       Educatoarele, prof.     trimestrial
      lucrarile realizate de copii      Mariana Buican, parinti

      Activitati de plantare de pomi,   Educatoare, parinti      Cand este nevoie
      saparea si udarea spatiilor
      verzi
      Organizarea unor programe         Educatoare, prof.       5 iunie 2007 /
      artistice conform Calendarului    Mariana Buican, parinti 18 iunie 2008
      Ecologic
      Sacul lui “Ecologel”, actiune     Educatoare, profesori,   Permanent
      de colectare selectiva a          parinti
      deseurilor


5.6    Resurse materiale


                                                                                          5
    - calculator, imprimanata ,aparat foto, C D, mape, cartoane duplex, coli glasate, hartie
creponata, pasta de lipit, carioca, markere, acuarele, materiale refolosibile, afise, postere,
pliante, atlas botanic, geografic, insectar, glob, ierbar, fise de lucru.
          -ghivece cu plante, rasaduri de flori, pomi, seminte, unelte jucarii.

6.     Strategii didactice

-Invatarea prin joc                             -Experimentul
 -Observarea si invatarea prin descoperire        -Analiza unor studii de caz
 -Conversatia, exercitiul si problematizarea
8.     Rezultatele proiectului si impactul scontat

-            Prin prezentul proiect se urmareste infiintarea coltului « Micul ecologist »
    in fiecare sala de grupa.
-            Efectuarea de lucrari din materiale refolosibile si organizarea de expozitii
permanente, in urma colectarii selective a deseurilor.
-            Imbunatatirea aspectului estetic al salilor de grupa si curtii gradinitei
-            Formarea deprinderilor de comportament civilizat si a dorintei de a proteja
natura ( activitati practice de plantare de pomi si flori)
-            Sa inteleaga efectele secundare negative ale activitatii omului asupra naturii, sa
cunoasca regulile de minima protectie a naturii, prin efectuarea de
   experimente simple ( cauza - efect)
-            Constientizarea parintilor in vederea continuarii in familie a educatiei
   ecologice.

9.     Monitorizarea si evaluarea proiectului
  - Expozitii florale si picturi
- Realizarea de mape cu fise de lucru ale copiilor
- Album cu fotografii
- Colectii cu materiale din natura ( frunze presate, flori,seminte, insectar, scoici si melci)
- C D cu materialul prelucrat pe calculator
- Expozitie, colaje, picturi, machete, jucarii din materiale refolosibile.
- Confectionarea de cosuri ecologice
- Organizarea de drumetii pentru stabilirea traseelor ecologice si identificarea surselor de
poluare (aspecte negative ), dar si a zonelor curate (aspecte pozitive)
- Serbari si programe artistice cu mesaj ecologic.
- Intretinerea plantelor de la “ Coltul micului ecologist”( actiune de plantare si ingrijire a
pomilor si florilor)
Pentru incurajarea si promovarea comportamentului ecologic, vor fi acordate
diplome si ecusoane copiilor si parintilor cu rezultate deosebite, implicati in derularea
proiectului.




                                                                                                  6
TIPURI DE ACTIVITATI PRIN CARE SE REALIZEAZA
TEMA PROIECTULUI
1)     CUNOASTEREA MEDIULUI
       Lectura educatoarei :,,Potecuta mea printre flori ,, de Eugen Jianu
       Lectura dupa imagini :,,Calatorie prin oras,,
       Observare cu aplicare practica: ,,Micii gradinari,,
2)     ACTIVITATE DE EDUCAREA LIMBAJULUI
                    Lectura educatoarei : ,,Frunza,,de Emil Girleanu
                    Joc didactic: ,,Stii cand ?,,( anotimpurile )
                    Lectura dupa imagini : ,,Munci specifice anotimpului primavara,,
                    Convorbire :,,O mul ocroteste sau distruge natura,,
             3)EDUCATIE PENTRU SOCIETATE
                     Activitate practica de strangere a plantelor medicinale :
                   ,,Plantele medicinale si sanatatea omului ,,
                    Memorizare :,,Pomisorii,, de N icolae Nasta
                    Lectura educatoarei : ,,SUPA DE ZARZAVAT,, de Otilia Cazimir
                    C onvorbire :,,Prietenii sanatatii,,
                    Plantare de pomi in curtea gradinitei : ,,Crestem impreuna in viata,,
             4)ACTIVITATE PRACTICA
                     Lucrare colectiva : ,,Casa bunicilor,,(insirare tuburi)
                     Macheta :,,Peisaj de primavara,,
               5)EDUCATIE PLASTICA
                     Pictura : ,,Fluturii vin la flori,,
                     Modelaj : ,, Parcul orasului,,(lucrare colectiva)
            6)EDUCATIE MUZICALA
                     Cantec :,,Frumoasa-i strada noastra ,,de Temistocle Popa
                      Joc muzical :,,La padure,, de Gheorghe Breazul
            Cantec : ,, Copiii si florile ,, de Grigore Iacubovici

                 ACTIVITATI LIBER CREATIVE
     BIBLIOTECA :
                Citim imagini :,,Flori de primavara,,
                Lectura dupa imagini :,,Ce mi-a povestit un greieras,,
                Povestire creata : ,,La pescuit,,
     JOC DE ROL :
                 De-a gospodinele,,
               ,,Greierele si furnica,,
               ,,De-a pomicultorii,,
     JOC SENZORIAL :
                ,,Spune ce-ai gustat ?,, ( legume si fructe)



                                                                                            7
                      ,,Spune ce este ?,,(pamant, nisip, piatra, carbune )
     STIINTA :
                Lectura educatoarei : ,,Din tainele vietuitoarelor ,,
                Discutii libere : ,,Daca nu ar fi insecte … ?,,
             ,, De ce ploua ?,,
    ARTA :       Modelaj :,,Cuiburi de pasarele,,
                Colaj :,,Orasul nostru,,
    DISCUTII LIBERE :
               ,,Focul prietenul sau dusmanul omului,,
                ,,Soarele, prietenul sanatatii,,
               ,,Pamantul, comoara noastra,,
    CONSTRUCTII :
                 Macheta din materiale refolosibile
               ,,Casuta bunicilor,,
    DRUMETIE :
               ,,Dunarea –CORIDORUL VERDE,,
               ,,Parcul orasului,,
    VIZITA :
               ,,Piata Zimnicea,,
    EXPERIMENT :
               ,,Germinare”; ,,Sadirea florilor,,


                            2. Să păstrăm mediul pentru copiii noştri
                                         Autor: Eugenia Turcu ,G.S.I.Electroputere, Craiova


     E primăvară şi ne bucurăm cu toţii de sosirea ei. Unii dintre noi fac mare, mare curăţenie de
primăvară. Alţii, din fericire mai puţini, curăţă tot pe unde trec. Nu îi deranjează gunoiul, ci copacii
care le stau în parcare. Azi un bătrânel îl jelea pe copăcelul tăiat de vecinul care nu avea loc în
parcare: “Ce ţi-a făcut, că făcea şi el flori acum, şi mâncau şi copiii un fruct cules de ei,… şi vara
ne dădea un pic de umbră…”. Şi mi-am amintit şi eu de frumoasele vremuri când puteam să culeg
fructele din copac, să stau liniştită la umbra lui în zilele caniculare de vară şi să simt mângâierea
umbrei frunzelor… Pentru o clipă am călătorit înapoi în timp, şi m-am bucurat că i-am putut oferi
copilului meu o oază de verdeaţă şi de răcoare în timpul unei vacanţe toropitor de calde. Mi-am
amintit de vacanţa petrecută la Olăneşti în vara trecută, şi de tot ce mi-a plăcut sau ce nu mi-a
plăcut acolo.
     După lungi, prea lungi zile de arşiţă, când trebuia să dormim pe jos, împărţind duşumeaua cu
pisica înnebunită de căldură, am luat hotărârea de a ne refugia într-un loc mai răcoros. Şi dacă tot
mă întrebau alergia şi astmul de sănătate, ne-am hotărât să alegem Olăneşti ca destinaţie. Mai
rămânea problema cazării… Dar dacă e poluarea atât de mare, mai sunt oameni care au nevoie
de tratament, şi care optează pentru detoxifiere naturală, aşa că am găsit în bloc o vecină care mi-
a oferit informaţii şi un preţios număr de telefon, astfel că am rezolvat imediat problema cazării,
prin telefon; rapid, eficient, şi , mai ales, pe bani puţini şi condiţii bune.




                                                                                                           8
     Urcaţi a doua zi în autocarul ce mergea spre Râmnicu Vâlcea, mă bucuram deja cu gândul la
aerul curat pe care îl voi respira în următoarele zile. Mă amăgeam cu o realitate virtuală roz când
izbucneşte la 2m în faţă o muzică stridentă pe care o ascultau nişte tineri. Au dansat pe ritmuri
nebune tot drumul, după ce şi-au căutat frenetic curajul într-o sticlă cu ceva tărie. Degeaba ne-am
uitat cu toţii urât la ei şi i-am mai şi apostrofat. Ei au continuat să păstreze ocupate atât locurile de
pe scaune, cât şi pe cele din picioare, cu o vrednicie desăvârşită, demnă de un ţel mai nobil decât
jignirea persoanelor mai în vârstă. Mai târziu am citit “Ghidul nesimţitului” al scriitorului Radu
Paraschivescu, şi m-am simţit răzbunată pentru jignirile aduse bătrânei care a stat lângă noi atunci.
     Ajunşi în Vâlcea, ne gândim că am scăpat. Ne-am înşelat! Tinerii şi-au continuat drumul
împreună cu noi până la Olăneşti. Un schimb tăios de replici între soţul meu şi tinerii cu pricina îmi
schimbă brusc buna dispoziţie. Ei îşi puseseră la loc de cinste bagajele pe scaune, şi intenţionau
să petreacă mai departe în picioare până la destinaţie, ocupând astfel o jumătate din microbuzul în
care şi aşa se urcaseră prea multe persoane. Ce bine că dormisem în noaptea trecută!...
     Totuşi peisajul verde-pădure mă relaxează, şi, ajunşi la gazdă, am timp să respir puţin. Ne
cam speriem de poteca pe care trebuie să mergem ca să scurtăm din drum. Soţul mă încurajează:
“nu te văd eu pe tine urcând şi coborând panta asta. Cred că mâine vrei înapoi”. Nu îl contrazic, şi
nici măcar nu încerc să bravez. Sunt cât se poate de atentă unde pun piciorul, şi mă rog Celui de
Sus să nu mă ia cu ameţeală. Până jos îmi fac tot felul de calcule: “nu avem probleme cu inima…
vecina e mai în vârstă, dar a rezistat, deci trebuie să pot şi eu… merită să încerc, că nu am venit
aici doar pentru plimbare…” După ce am coborât prima pantă, primim brusc şi o răsplată a efortului
depus:




Biserica lui Horea                  Frumuseţea din noroi

Aşa este numită de localnici, căci este biserica din Albac, adusă pe bucăţele la Olăneşti, şi
restaurată aici. O admirăm cu respiraţia tăiată, după care ne urmăm drumul spre izvoare.
Aerul ne înviorează. Am rezistat pantelor 3 săptămâni. Să ştiţi că niciun program de fitness nu dă
asemenea rezultate. Mai întâi, pentru că, din comoditate, unii aspiranţi la forme mai plăcute
practică sportul aruncatului cu privirea în locul mişcărilor indicate de instructor. Apoi, cam din
aceleaşi motive, nu ajung mereu la sală. Şi, mai important decât acestea, aici plămânii nu mai
depun acelaşi efort de epurare. E mai mult oxigen, şi se simte. Am făcut o gimnastică obligatorie,
zilnică, şi, recunosc deschis, la început silnică, de câte 3 ori pe zi, urcând şi coborând pante care îi
descurajau şi pe cei mai antrenaţi. După prima săptămână, adică după ce ne-a trecut febra
musculară şi s-a obişnuit organismul cu efortul, am inceput să gustăm cu adevărat frumuseţea
peisajului.
E dimineată. Am băut apele de dimineaţă, ne-am luat şi micul dejun, şi ne gândim să coborâm. S-a
oprit şi ploaia scurtă de vară care ne strica planurile zilei, aşa că, înarmaţi până în dinţi cu
bidonaşele pentru ape, cu plăsuţa pentru cumpărături şi cu aparatul de fotografiat, decidem să
ieşim. Ploaia a antrenat pietricele şi pământ de pe versanţi, aşa că, în unele locuri s-au format bălţi
şi locuri cu noroi. O mişcare pâlpâitoare ne atrage atenţia asupra unei bălţi cu noroi. Copilul
declară că nu a mai văzut în viaţa lui un fluture aşa de frumos, drept pentru care îi face o poză.




                                                                                                            9
Altă zi, altă întâmplare!
Azi vine, în sfârşit şi soţul meu să petreacă cu noi restul concediului. Până acum nu a reuşit să-şi
ia zile libere, dar acum s-a ivit ocazia. Copilul radiază de bucurie. Suntem amândoi bine antrenaţi
la urcatul pantelor, şi vrem să-i propunem şi tatălui o excursie prin pădure până la satul următor,
Tisa. Ne gândim ca, în caz de refuz făţiş sau mascat, să apelăm la şantaj sentimental. Ne-a
povestit atâtea despre copilăria lui şi plimbările prin păduri, încât nu avem cum să ratăm.
Ajuns şi el la Olăneşti, ne descoperă total transformaţi: suntem bine antrenaţi la urcatul pantelor, şi
suntem puşi pe călătorii.
Seara pândim ştirile despre vreme, şi ne planificăm ziua care urmează.
Vremea ţine cu noi. Azi e ziua cea mare, pe care am aşteptat-o atât: soţul, ca să se convingă cât
de bine ne-am antrenat pentru efortul urcuşului, copilul, dornic să vadă satul din vârful dealului, eu,
dornică să-mi umplu plămânii cu aerul pur din pădure. Şi eu, şi copilul, suntem dornici să arătăm
cât am progresat.
Luăm apa de izvor, o bem, luăm şi de rezervă, apoi pornim la drum. Descoperim pe drum şopârle,
fluturi şi păsărele. Depăşim în drumul nostru un alt grup de drumeţi şi ne simţim performanţi.
Plămânii mei rezistă miraculos efortului: aerul curat explică totul. La cererea copilului, facem o
pauză de masă mai devreme decât o aveam în plan. Observ cu surprindere cum dispar proviziile
devorate de oameni care nu se prea uitau altfel după mâncare. Cu jumătate de bagaj consumat,
mirosiţi frenetic de furnici, ne hotărâm să ne continuăm drumul.
Ajungem în sfârşit în vârful dealului. Priveliştea ne răsplăteşte eforturile.




     Peirdută într-un colţ, o căsuţă ne anunţă că aproape am ajuns unde ne doream. Găsim şi nişte
rugi de mure, cu mure numai bune de cules. Dar cam greu… Murele nu se culeg aşa de uşor cum
se mănâncă. Aceasta e lecţia pe care a învăţat-o copilul. .Zgâriaţi, murdari, dar fericiţi de aşa o
aventură, ne continuăm drumul până la căsuţă. Vede copilul nişte improvizaţii din lemn, cărora nu
le ştia rostul, şi îi explicăm. Constatăm totuşi că timpul trece şi că ar fi bine bine întoarcem. În
depărtare, Olăneşti pare o adunătură de gămălii colorate de ace…
Greu urcuşul, dar nici la coborâre nu e prea uşor.
     A plouat, şi sub frunzele adunate pe sub copaci este un sol cleios, alunecos, care face
coborârea destul de dificilă. Dar e totul bine.
     Suntem fericiţi de excursia făcută, obosiţi, dar avem destule de povestit când ajungem acasă.
     Ştirile meteo sunt dezarmante. Pe acasă vecinii se coc în apartamente.
Le dăm telefon din când în când rudelor şi vecinilor. Ne povestesc, invariabil, că fierb în suc
propriu, şi ne felicită pentru alegerea făcută.
Aici e bine. Ne gândim să repetăm experienţa şi în anul care urmează. E mai bine decât
alternativele.
Azi se simte căldura şi pe aici.
După o ploiţă scurtă de vară, atmosfera se mai destinde puţin. Vieţuitoarele ies de pe unde se
ascundeau, şi dai de ele pe unde nici cu gândul nu gândeşti.




                                                                                                          10
     O pasăre ne priveşte mirată. Copilul o consideră foarte fotogenică, şi se grăbeşte să scoată
camera foto. Plictisită că aşteptarea hranei din partea nostră a fost zadarnică, pasărea ne întoarce
spatele liniştită, şi pleacă spre alţi turişi. Noi nu mâncam seminţe…
     Mai departe o altă vietate saltă dintre plante.
     “Ce muscă mare!” exclamă copilul entuziasmat de salturile vietăţii.
 “Dar de ce sare aşa?”
“Pentru că e o broască” îi răspund.
Mirat la culme, se apropie de puiul de broască. Se lămureşte repede că aveam dreptate, dar parcă
tot nu-i vine să creadă. Îi explic că a părăsit balta din cauza ploii.
“Pot să o mângâi? Nu mă muşcă?”
Ei da, bună întrebare din partea orăşeanului care descoperă acum lumea!
“Nu, nu muşcă, nu e nici otrăvitoare. Poţi să o iei în mână dacă vrei să o duci într-un loc umed”
A fost cea mai emoţionantă lecţie de biologie pentru puştiul meu de 10 ani.
Pe drum a mai văzut şi alte asemenea vietăţi săltăreţe. Acum ştia că nu sunt muşte, şi râdea în
sinea lui de ceea ce a putut crede.
     În timp ce vecinii se coc în apartamentele lor, acasă, noi ne plimbăm nestingheriţi prin staţiune.
E plăcut. Dacă se lasă căldura, ne refugiem lângă izvoare, unde e de-a dreptul răcoare. Dar cel
mai plăcut e la scaldă.
     Un câine comunitar ne dă târcoale. Nu e înfometat, nici costeliv. Se vede că a tot găsit turişti
care l-au hrănit, şi pe care el i-a răsplătit cu un dat din codiţă. Dacă tot l-au alungat cei de alături, şi
dacă tot a văzut că pe pătura noastră se pune masa, se apropie încetişor de noi, adulmecând. Cu
gândul la pisica de acasă, copilul îl “adoptă”imediat şi îi face porţie de hrană. Strângem masa şi îl
trimit pe copil să arunce resturile necomestibile la container. Cei de alături îi fac semn să le lase
acolo, dar sunt fermă în ceea ce spun. Câinele îl urmează îndeaproape, şi copilul se simte
“cineva”. Întors lângă mine, începe o hârjoneală de zile mari cu noul lui prieten de ocazie. Faţa
copilului se îmbujorează de plăcere , şi zâmbete se ivesc şi pe alte feţe. Copii apropiaţi de vârsta
copilului meu privesc cu jind la desfăşurarea “ostilităţilor”. Încep să aud rugăminţi “mami, mă laşi şi
pe mine să mângâi câinele?” “Nu, că e murdar. Tu nu vezi ce a făcut pe pătura doamnei?”
     Ei da, aici avea dreptate, dar o asemenea hârjoneală nu putea fi oprită pur şi simplu din acest
motiv. Se spală. Şi pătura, şi mâinile…
     Altă mămică îi spune copilului său “ce, vrei să te muşte?” Uitându-mă la câine, îmi dau seama
de inutilitatea întrebării şi mă gîndesc la prietena mea care şi-a tot păzit copilul ca să nu fie muşcat
de animale. Nu i-a permis să atingă nici măcar puii de pisică ce se adăpostiseră în curtea blocului.
Când vine copilul pe la noi se teme să nu fie atacat de pisica noastră. Şi pisica doreşte de fapt să
fie mângâiată de toţi cei care ne trec pragul!
     Răpus de oboseală, câinele se retrage într-un târziu pe iarbă. Adulmecă vreo câteva locuri, îşi
face culcuşul lângă noi, şi se culcă. În curând se aud nişte zgomote venind dinspre el. Câinele
sforăia!




    Ocupaţi cu grijile zilnice, uităm să privim în jur.




                                                                                                               11
     Uităm să ne bucurăm de lucrurile simple, care nu ne aduc bunăstarea materială, ci o stare
sufletească de bine pe care nu o putem trăi altfel.
     Priviţi şi bucuraţi-vă privirile!
     Învăţaţi-vă copiii să se bucure de fluturi, de flori, de vieţuitoarele din jur, de frunzele copacilor şi
de foşnetul pădurii. Este ceea ce aţi avut şi voi în copilărie, ceva care nu se va demoda niciodată.
     Respectul pentru natură, prin tot ceea ce este ea, respectul pentru viaţă, este respectful sublim
pentru noi înşine; ne reflectă gradul de cunoaştere şi gradul de responsabilitate faţă de noi şi faţă
de generaţiile care ne vor urma.


3.Lucrări ale elevilor
Grupa mijlocie, Gradinita Nr. 14, Tg-Jiu Cadrul didactic indrumator-Ed. Haraga Maria




                                                          ,,Parcul de pe strada mea"
Numele elevului: Priescu Madalin

SAM ,,Iraclie Porumbescu'' Fratautii Noi




Primavara in Europa                                                          Natura fericita
Numele elevei Rusu Angelica Cadrul didactic indrumator Picioc Simona




                                                                                                                12
Şcoala generală Nr. 28 Braşov, înv. Savin Valerica

Pamantul inseamna VIATA              Natura in splendoarea ei                 Pamantul este al tuturor




 Tanase Bianca, cl. a III-a B        Stoica Ioana Adriana,cl. a III-a B    Poapa Ioana Alexandra, cl. a III-a B




4. NATURA- i tot ce noi am moştenit
                                       înv. Savin Valerica, Şcoala Generală Nr.28 Braşov



NATURA- i tot ce noi am moştenit                                          Voi ce-aţi primit în dar pământul
De la strămoşii care viaţa şi-au jertfit                                  Şi apele, şi cerul, şi pădurea
Ca noi, cei ce-am venit în urma lor,                                      Nu-i mai lăsaţi pe cei ce astăzi
S-avem nu doar trecut, ci viitor.                                         Au apucat şi n-au lăsat din mâini securea!

Dar cât din ce-i frumos se pierde                                         Strigaţi cu toţii să se audă-n zare,
Şi nu mai are farmec, nici parfum!                                        De la Carpaţi până la-ntinsa mare,
Albastrul cerului şi iarba verde                                          Că-n orice arbore e-un om şi-o viaţă
E totul cenuşiu, e doar un fum ...                                        Furnica mică poate să îţi dea povaţă.

Acum e timpul să luăm condeiul                                            Cu sufletul curat, într-o natură încă vie
Şi să-ncercăm, aşa cum vom putea,                                         Să ne-adunăm puterile cu toţii
Să spunem STOP nesăbuinţei,                                               Şi să chemăm de-a pururi s-o vegheze
Cât lumea încă nu va dispărea.                                            Bunicii, taţii, mamele, nepoţii...

Ca nimeni de pe-acest frumos pământ                                       Iar visul de-a avea un loc numai al nostru
Să nu-ndrăznească a mai cuteza                                            Pe-acest pământ, ce-i dar dumnezeiesc
Să taie fără suflet tot ce-i verde                                        Să fie un slogan şi-o lungă luptă
Şi fără a se gândi ce lasă-n urma sa.                                     Cu cei ce legile naturii ades nesocotesc.




                                                                                                                       13
5.Decalog
 educatoare Cîrciu Doina,Grădiniţa nr.13 Neghiniţă,Suceava




Dacă noi, dascălii , suntem hărăziţi să pregătim aluatul societăţii, vă rog să-mi
permiteţi să adresez câteva îndemnuri respectând adevărul pâinii: ,,dacă o
frământaţi prost, nu creşte; dacă e prea fierbinte cuptorul, se arde, iar dacă e
prea rece aluatul, se încleiază”.
                                     (A.S.Exupery)
         Începe fiecare zi, umplându-ţi mintea şi sufletul în ideea deschiderii spre
lumină între relaţiile dintre oameni!
        Înarmează-te şi pledează pentru competenţă profesională incontestabilă,
certificată prin studii şi activitatea recunoscută la clasă!
        Fii bun organizator, energic, perspicace, cu spirit inovator!
        Fii obiectiv, principial, înţelept, diplomat, echilibrat. Nu jigni, umili sau
desconsidera pe nimeni!
        Dovedeşte o conduită morală nealterată, constituind exemplu pentru ceilalţi!
Asigură un cadru democratic de exprimare şi manifestare!
        Învaţă de la copii bunătatea, credinţa, iubirea, inocenţa, înţelepciunea!
         Ia copiii în serios! Formează minţi active, cunoştinţe libere,
   buni cetăţeni!
 Dovedeşte răbdare şi afectivitate în relaţiile cu copiii şi evită etichetările;
accentuează comportamentele pozitive, apreciază favorabil o realizare cât de mică.
Nu asocia corectarea cu pedepsirea. Îndreaptă, dar nu pedepsi! Explică greşelile!
         Asigură şanse de succes fiecărui copil! Fii alături de copil în momentele
dificile şi oferă-ţi sprijinul atunci când ţi se cere!
         Ajută copilul să-şi formeze o părere pozitivă, dar realistă, despre sine însuşi!




                                                                                            14
    Decalogul profesorului manager
   I.   Înarmează-te şi pledează pentru competenţă profesională incontestabilă, certificată prin
    studii şi activitatea recunoscută la clasă!
  II.   Fii obiectiv, principial, înţelept, diplomat, echilibrat. Nu jigni, umili sau desconsidera pe
    nimeni!
 III.   Dovedeşte o conduită morală nealterată, constituind exemplu pentru ceilalţi!
 IV.    Stăpâneşte bine arta de a lucra în echipă, de a relaţiona şi a conduce discret!
  V.    Însuşeşte-ţi fundamentele teoretice, metodologice, legislative, ca o condiţie sine qua
    non a conducerii performante şi eficiente!
 VI.    Tratează cu aceleaşi unităţi de măsură pe fiecare şi aplică legile în acelaşi mod pentru
    toţi!
VII.    Asigură un cadru democratic de exprimare şi manifestare!
VIII.   Creează un climat de încredere şi respect reciproc, armonizând caractere şi
    temperamente diferite în care fiecare să fie valorizat corespunzător!
 IX.    Fii mereu cu zâmbetul pe buze, vorbeşte calm, cuvântul tău să fie mângâiere şi alinare –
    aplanând eventualele disensiuni.Păstreză-ţi spiritul mereu tânăr!
  X.    Fii bun organizator, energic, perspicace, cu spirit inovator!


   6. Influenţa mediului aspura sănătăţiicopilului
                                                educatoare Şişu Mihaelaşi Balauru Virginia Grădiniţa de Copii


            In prezent ,Romania trece printr-o perioada de ample transformari economice , social-politice si
   culturale. Totusi se pare ca in ultimul timp , omul , cu puterile sale nemarginite , a dus Terra pe marginea
   prapastiei , smulgandu-i tot ce s-a putut si dandu-I inapoi prea putin . Mediul inconjurator , asa cum ni se
   prezinta el astazi , in mare parte fiind creatia omului , poate influenta evolutia societatii umane. Degradarea
   continua a mediului , care se petrece sub ochii nostrii , este un element major al crizei de civilizatie si se
   datoreaza interventiei omului in natura . Apa , aerul , pamantul –toate au fost infestate , natura insasi fiind
   pusa sub semnul intrebarii. In ultimul timp se vorbeste de ,,efectul de sera” al Pamantului, care este

                                                                                                                     15
intadevar o amenintare serioasa . De foarte multa vreme in atmosfera exista concentratii mari de gaze cu
effect de sera , cum sunt vaporii de apa , gazelle carbonice , metanul si oxizii de carbon.
       Activitatea umana constitue cauza aruncarii in atmosfera a unei cantitati mari de gaze cu effect de
sera .Sporirea efectului de sera a declansat o noua incalzire planetara de o amploare deosebita pe parcursul
traectoriei , precum si schimbarea climei.Este timpul ca fiecare dintre noi sa analizeze daca modul lui de
viata este sufficient de echilibrat , astfel incat sa protejeze sanatatea si calitatea mediului. Pregatirea in
sprijinul naturii incepe de la varsta copilariei. Este bine ca omul de maine sa stie ce este bine si ce este rau in
raport cu ,,natura mama” , pentru ca mai tarziu tanarul , iar apoi adultul , sa actioneze in consecinta.
Amplele transformari prin care trece omenirea in present impun necesitatea educatiei ecologice de la cea
mai frageda varsta . Peste tot in lume educatia ecologica este o prioritate a zilelor noastre. Educatia
ecologica are , de fapt semnificatia deprinderii unui anumit mod de viata .                 Abordarea ei prezinta
anumite particularitati metodice . Educatia ecologica permite formarea de la varsta timpurie , a unei
atitudini a copiilor fata de tot ce-i inconjoara, ii ajuta sa-si formeze comportamente specifice . Educatoarele
au sarcina sa explice copiilor ca fara factorii naturii viata nu este posibila . Deci factorii nturali trebuie
protejati .
         Este important ca prescolarii si scolarii mici sa inteleaga rolul factorilor naturali in viata noastra ,
deoarece cunostintele care sunt capatate in primii ani de viata ai copilului vor fi mai temeinic consolidate si
aplicate in practica decat cele pe care le vor primi mai tarziu , in urmatorii ani.
         Activitatile de cunoasterea mediului le faciliteaza copiilor contactul cu lumea inconjuratoare , prin
intermediul operatiilor intelectuale . Activitatile acestea se pot desfasura sau pot fi initiate cu predilectie in
zona ,,Coltul casutei” , ,,Coltul viu” sau chiar in zona,,Biblioteca” ;dar bineinteles urmarindu-se parcurgerea
programei, insa intr-un mod cat mai atractiv si firesc pentru copii.
         Incursiunile copiilor in lumea inconjuratoare , cu obiecte, finite, fenomene diverse , ii sensibilizeaza
cu privire la frumusetile naturii , dezvoltandu-le atat gustul pentru a cerceta tainele naturii , dar si de a ocroti
natura.Prin diferite activitati , diafilme planes , copiii vor fi condusi in intelegerea faptului ca fiecare
organism viu , fiecare specie ( planta, animal , om ) are un rol bine definit in natura si ca acest rol s-a
consolidate de-alungul evolutiei speciei si disparitia unora dintre ele va atrage dereglari ireversibile din care
fac parte , deoarece intre toate speciile exista o legatura , o relatie naturala ; fiecare organism are nevoie de
hrana deoarece altfel nu poate trai .Astfel omul se nraneste cu produse animale ; animalele se hranesc cu
plante ( furaje ) , care la randul lor capteaza energie solara si produc cu ajutorul ei substante organice din
substante anorganice.
         Inca de mici copiii trebui sa stie ca dezvoltarea armonioasa fizica si intelectuala a finite umane este
posibila intr-un mediu natural curat , lipsit de poluare , in care natura si societatea sunt in deplina armonie .
Vicierea modului de viata prin zgomote , praf , substante toxice , simpla aruncare a unei hartii , sau a unei
pungi de plastic in iarba , reprezinta atatea cause de degradare a, de dereglare a functiilor mediului , ce duce
                                                                                                                       16
inevitabil la cresterea frecventei unor boli destul de grave . Copiii si omul in general , trebuie –atunci cand
fac plimbari in parc , merg in excursii sau in tabere sau cand pur si simplu pasesc in mijlocul naturii –sa
constientizeze ca datoreaza naturii intregul sau respect , caci natura , cu flora si fauna ei , ofera posibilitati
nemarginite de reconfortare fizica si psihica.
         Plimbarile organizate in parc si excursiile la padurea din orasul ALEXANDRIA , au putut da multe
raspunsuri la intrbarile copiilor . Copiii au vazut multi copaci tineri si batrani . Au vazut prin copaci asezate
casute (cantine) pentru pasarele si au intrbat : ,,De ce sunt aceste casute in copaci ?” , ,,Cine le-a pus
acolo?” . Am cautat sa le explic ca aceste casute sunt pentru pasarele , pentru a le pune mancare mai ales in
timpul iernii , cand este ger , iar copacii si pamantul sunt acoperiti cu zapada , pasarelele nemaigasindu-si
hrana . Copiii si-au exprimat dorinta de a construi si ei asa casute pentru pasarele , in copacii din curtea
gradinitei sis a le hraneasca pe timpul iernii.
         In padure am vazut cum oamenii plantau mici copacei in locul celor care s-au uscat . Am vazut de
asemenea crengi si copaci rupti . Padurarul ne-a explicat ca unii au fost rupti de vant iar altii au fost taiati si
rupti de oameni rai . Le-am explicat copiilor ca defrisarea ( taierea padurilor ) aduce oamenilor pagube
immense , cum ar fi producerea alunecarilor de teren , inundatii , si vanturi puternice. Disparand copacii ,
aerul devine mai poluat . Padurea este o cetate verde care ofera hrana si adapost animalelor si pasarilor. Le-
am explicat copiilor ca pasarelele isi fac cuiburi in arbori pentru a fi ferrite de caldura puternica a soarelui si
de ploi. La un moment dat copiii s-au strans in jurul unui copac . In trunchiul copacului era o scorbura .
         I-am intrbat pe copii daca stiu ce este aceasta , iar ei au raspuns ca este o scorbura unde se
adapostesc veveritele . Alte animale se adapostesc in tufisurile din padure . Am vazut prin padure alaturi de
iarba si flori , fluturi de culori diferite :albi , albastrii, galbeni . Le-am explicat copiilor ca ei se inrfupta din
nectarul parfumat al florilor . Atentia copiilor a fost atrasa de un zgomot . Au ascultat cu atentie si au vazut
pe un copac o ciocanitoare care batea tare cu ciocul in scoarta copacului. Unii au spus ca aceasta mai este
numita si doctoral padurii . Eu am completat ca ciocanitoarea aduna insectele daunatoare care ar putea usca
copacii . Copiii au observat ca printer ierburi misunau fel de fel de insecte . Le-am spus ca fiecare vietate ,
fie mica , fie mare , trebuie sa-si caute hrana in padure . In anotimpul toamna , copiii au observat cu parere
de rau ca padurea este trista , pasarelele nu mai canta , sunt in numar mai mic , pentru ca unele au plecat in
tarile calde .
         Am concluzionat ca padurile sunt izvor de sanatate pentru oameni si adapost pentru pasari , insecte
si animale .
         Intorcandu-ne la gradinita , am purtat o discutie referitor la ceea ce am vazut la padure . Le-am
explicat copiilor ca tot ceea ce ne inconjoara trebuie ocrotit, de aceea trebui sa protejam pasarile , sa nu le
distrugem cuiburile , sa le hranim , san u strivim micile gaze , sa protejam copacii , san u rupem florile si
iarba , pentru ca fiecare vietate plange si sufera ca un om . Pentru a avea padurea sanatoasa nu trebuie sa
aruncam resturi menajere la intamplare atunci cand mergem la padure , san u facem focul in padure .
                                                                                                                         17
   Disparand copacii aerul devine mai poluat. In timpul excursiei la Gradina Botanica din Bucuresti , copiii au
   observat multitudinea de plante de culori diferite , diferite soiuri de pomi si de copaci.
           Am observat ca florile sunt ingrijite de gradinari , sunt parcelate pe categorii si inscriptionate cu
   tablite pe care e scris denumirea fiecarei plante . In urma excursiilor , plimbarilor si vizitelor effectuate si
   desenele copiilor s-au schimbat radical .
           Copiii au redat in desenele lor ceea ce au observat si ce le-a placut cel mai mult . Acestora , le
   starnesc curiozitatea toate aspectele noi , fapt ce se manifesta prin noianul de intrebari ce ni le adreseaza .
   Prin raspunsul pe care noi , parintii , adultii in general il dam , prin interpretarea noastra , conducem copiii la
   intelegerea relatiilor dintre unele fenomene si rezultatul acestora .
           Am ajutat copiii sa depaseasca aceasta etapa            printr-o educatie ecologica in conformitate cu
   particularitatile lor de varsta . Pentru a realize acest lucru ne-am propus urmatoarele obiective:
        Sa cunoasca finite si fenomene din mediul inconjurator si unele caracteristici ale acestora ;
        Sa-si insuseasca unele cunostinte din domeniul ecologiei prin activitati cu character experimental si
   demonstrativ;
        Educarea capacitatii de a ocroti , proteja si respecta natura;
        Cultivarea dragostei pentru Terra cu tot ce intra in componenta acesteia :ape , plante , animale.;
        Constientizarea necesitatii de a economisi resursele naturale;
        Educarea copiilor in sensul pastrarii sanatatii mediului natural in care traiesc;
        Antrenarea lor in actiuni menite sa contribuie la ingrijirea unor arbori , a spatiilor verzi .
Pentru a realize aceste deziderate am proiectat actiuni care au trezit interesul copiilor , determinandu-I sa
   participle active la tot ceea ce au observat. Am utilizat cu deosebita eficienta observarile asupra mediului
   inconjurator, jocuri distractive , povestiri , diafilme , diapozitive, plimbari, vizite , discutii libere , convorbiri
   organizate .
           Am facut cu copiii unele ( experiente ) experimente ca ,,Ziua si noaptea” , ,,Cum se invarteste
   Pamantul” ,,,Stiati ca?”.
           Pe baza datelor culese in timpul plimbarilor si excursiilor am amplificat discutia despre pericolul la
   care este expus Pamantul , citind si comentand imagini suggestive si raspunzand la intrebarile copiilor:”Ce
   este Pamantul?”, “Ce este o planeta?”, “Ce s-ar intampla daca ar muri Pamantul?”
           Le-am adus la cunostinta pericolul disparitiei unor planete ; efectul negative al vanarii unor animale
   si pasari aflate pe cale de disparitie , pericolul poluarii apelor , aerului , in conditiile in care ele constituie
   hrana unor vietuitoare ; actiunile nefaste ale omului si urmarile lor.
         Folosind metodele formative si active-participative care solicita procesele psihice superioare de
   cunoastere ne-am axat pe invatarea prin actiune , prin cercetare , descoperire , experimentare problematizare
   Una dintre modalitatile prin care noi am reusit sa trezim copiilor sentimente positive , de bucurie , de

                                                                                                                            18
satisfactie , de pretuire si de ocrotire a fost cea a povestirilor illustrate : “Ofapta buna”, “Asa da!, Asa nu!”,
“Povestea unei picaturi de apa. “, “Omul –prieten si dusman al Pamantului”.
          Astfel sub indrumarea noastra copiii au posibilitatea de a ingriji , de a ocroti frumusetea , gingasia
si fragilitatea lumii vii . Participand la activitati practice ca:” Ce s-ar intampla daca ar muri Pamantul?” ,
“Ce se afla sub Pamant?”etc., am inteles ca ei doresc sa afle cat mai multe lucruri despre Pamant., despre
“Enigmele”Pamantului. In concluzie putem spune ca nu exista actiuni anume pentru o educatie ecologica ,
ci prin toate activitatile si actiunile ce le desfasuram in gradinita, copiii isi pot insusi numeroase notiuni si
cunostinte despre problematica ecologica. Curiozitatea lor duce la acumularea de cunostinte multiple despre
mediul inconjurator , despre protectia lui.
          Activitatile cu caracter ecologic le-am finalizat intotdeauna si cu unele sugestii pentru parinti ca:
             “Invatati copiii sa ocroteasca tot ce e viata pe Pamant”
             “Nu lasati reziduri menajere la picnic”
             ,,Mergeti cu copiii in excursii”
             ,,Cititi-le copiilor curiozitati de pe glob”
          Iata deci ca gradinita face primii pasi in formarea unei conduite ecologice care presupune actiuni
concrete pentru conservarea , gospodarirea si protectia naturii.
          De la gradinita ecologia devine un cuvant usual pentru toti copiii. Respectarea normelor si regulilor
de comportare civilizata atrage dupa sine aprecierea comportamentelor de protectie , de ocrotire si de
ingrijire a mediului
          Daca respecta normele si regulile , copiii trebuie apreciati si premiati de educatoare si de parinti.
          Copiii devin inventivi , gasesc solutii scot la iveala probleme pe care adultii se fac ca nu le au , nu le
vad , isi exerseaza imaginatia pentru a le da o mana de ajutor rezolvarii problemelor comunitatii.
          Incheiem prin urmatorul citat :
“Sa privim inca o data Pamantul acesta drag , pe care fosnesc plopii sic anta ciocarlia , sis a-i aratam mai
mult decat oricand dragostea noastra….Sa-i privim muntii si pasarile in noua lumina ce s-a deschis asupra
lui, sis a-l invaluim intr-o dragoste noua mai adanca si mai fierbinte.”

  7. Dreptul la un mediu sănătos
 înv. Valerica Savin ,Şcoala Generală nr. 28 Braşov

         Dreptul la un mediu sănătos nu trebuie doar afirmat ci şi întărit cu activităţi concrete, ce îi pot oferi
 micului cetăţean siguranţă şi încredere.
 „Şi tu aparţii naturii. Natura este a noastră, a tuturor. Noi, prietenii EI, vrem să O cunoaştem mai bine,
 să ÎI desluşim tainele, să O ajutăm.” Deci, Fii responsabil!”
 Acesta este un slogan sensibil, dar hotărât, ce a izvorât din mintea şi sufletul copiilor şi se adresează
 deopotrivă celor mici şi celor mari.

                                                                                                                       19
Prin obiectivele propuse în proiect se urmăreşte „sensibilizarea elevilor cu privire la relaţia dintre om şi
natură”, „implicarea personală în acţiuni de cunoaştere, înfrumuseţare şi ocrotire a mediului înconjurător”,
„conştientizarea rolului fiecărui copil în identificarea modalităţilor de intervenţie personală şi de grup, în
scopul prevenirii acţiunilor distructive ale omului asupra mediului natural” şi nu în ultimul rând „crearea
unui cadru motivant, în care elevii să fie capabili să acţioneze din proprie iniţiativă şi pe termen lung,
pentru un mediu sănătos.”
Drumeţiile în împrejurimile oraşului Braşov le-au prilejuit copiilor experimentarea stării de „a fi” în
mijlocul naturii, de a veni în contact direct cu aceasta. Conducătorii grupelor s-au întâlnit în “şedinţe de
lucru”, au conceput un plan de activitate şi au distribuit sarcinile, conform aptitudinilor pe care le are
fiecare component al echipei. Astfel, unii elevi au fotografiat privelişti frumoase şi curate întâlnite pe
traseu, alţii au surprins zonele poluate cu ambalaje din plastic ori resturi alimentare lăsate de turişti, atât pe
pământ cât şi în apele curgătoare. La finalul acţiunii, grupele reunite au vizionat instantaneele foto şi au
discutat despre efectele acţiunii distructive a omului asupra naturii.
Sub îndrumarea ghizilor montani, cu care colaborăm de câţiva ani, precum şi a învăţătorilor, micii
apărători ai naturii au iniţiat şi au elaborat planuri de intervenţie personală şi de grup pe termen scurt,
mediu şi lung.
Excursiile organizate la Dumbrava Sibiului, Salina Praid, Lacul Sf. Ana şi Băile Tuşnad, organizate cu
ocazia sărbătorilor din Calendarul Ecologic, au oferit elevilor posibilitatea de a admira frumuseţea
pădurilor de foioase şi de conifere, precum şi trăirea unor momente deosebite prin vizitarea obiectivelor
turistice.
Mergând la pas prin pădure, călcând cu emoţie pe firul fraged şi plăpând al ierbii, admirând cu nesaţ
frumuseţea peisajelor montane, descoperind “pe viu” relaţia dintre om şi natură, elevii au învăţat şi au
aplicat reguli de comportare civilizată, dorind să se implice în continuare în activităţi ecologice. Micii
şcolari au distribuit cetăţenilor mari şi mici ecusoane şi steguleţe ecologice, confecţionate de ei înşişi.
Elevii au fost puşi în situaţia de a explora realitatea, de a încerca să perceapă şi să-şi explice efectele
nocive ale poluării mediului înconjurător, iar pe baza observaţiilor înregistrate, au proiectat un concurs
numit ,,Sunt RESPONSABIL pentru faptele mele”.
  Activităţile următoare s-au constituit ca îndemnuri: „Nu lăsaţi pădurile Braşovului să moară!”, „Spune-i
celui de lângă tine că Pământul suferă când e singur!”
Astfel, în urma observaţiilor înregistrate în timpul activităţilor desfăşurate în natură, elevii au conştientizat
importanţa pădurii: aceasta reprezintă, printre altele, sursă de oxigen pentru vieţuitoare şi de materie primă
pentru obţinerea hârtiei. Prin urmare, au propus - ca soluţie de conservare a pădurii- limitarea consumului
de obiecte din hârtie în cadrul şcolii şi evitarea risipei prin intermediul acţiunilor având ca titlu ”O hârtie
ruptă, un copac tăiat!”.


                                                                                                                     20
    Documentariştii s-au informat din diferite surse, în cabinetul de informare şi documentare existent în
şcoală, apoi, în urma unor discuţii şi dezbateri, au ajuns cu toţii la concluzia că ambalajele au apărut ca o
necesitate a lumii moderne şi s-au extins cu repeziciune în ultimii ani. Produsele au nevoie de acestea
pentru a-şi menţine calităţile şi pentru a proteja sănătatea consumatorilor, a noastră, a tuturor. Dar
creşterea cantităţii de ambalaje, la nivel mondial, precum şi depozitarea lor necorespunzătoare pun în
pericol sănătatea mediului şi pe cea a oamenilor. Ca remediu la această problemă, elevii au propus soluţii
de transformare a unor deşeuri în produse utile şi estetice. Astfel, ei au realizat, cu multă îndemânare,
diverse obiecte: portrete din frunze uscate, vază pentru flori, suport de creioane, şiraguri de mărgele,
brăţări, mascote din plută. Materialele de lucru au fost dintre cele mai diverse: ambalaje din mase plastice,
de hârtie pentru flori, de carton, dopuri de plută, precum şi resturi textile, fire de lână, pietricele etc.
    Au confecţionat din resturi de carton colorat şi paie pentru băut lapte ecusoane având ca mesaj
„Salvaţi Natura!” şi steguleţe ecologice pe care au scris: „Poartă-i de grijă Pământului! El este şi casa ta!”.
     Gestul făcut de „Apărătorii Naturii” cu ocazia sărbătoririi Zilei Pământului, ca şi celelalte activităţi
desfăşurate pot părea mărunte. Dar noi speram că, prin exerciţiul repetat al activităţii efective, elevii pot
dobândi cunoştinţe, atitudini, motivaţii ce pot genera un comportament acţional, de implicare în
soluţionarea problemelor legate de protecţia mediului înconjurător, pentru prezent, dar mai ales pentru
viitor.
    Şi atunci, nu vor mai rămâne doar vorbe în vânt mesajele compuse cu sensibilitate de micii ecologişti:
,,Dacă nu salvezi PĂMÂNTUL astăzi, mâine va fi prea târziu!”
„Oferă o zi din viaţa ta protejării NATURII!”
Copiii au formulat o serie de concluzii semnificative, relevante pentru scopul proiectului în derulare:
„Oamenii sunt cei care fac rău naturii şi, implicit, lor înşişi.” Totodată „Stă în puterea omului să lupte,
să acţioneze în mod responsabil pentru a menţine sănătatea mediului şi, prin aceasta, propria sănătate.”




                                                                                                                  21
8.Influenţa mediului poluant asupra sănătăţii
             prof.Negrea Mihaela,SCOALA CU CLASELE                        I–VIII NR. 33 CRAIOVA




    Mediul ambiant exercită asupra omului influenţe multiple, dintre care una din cele mai importante este
acţiunea asupra sănătăţii. Acţiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variată şi complexă;
ea poate merge de la simple incomodităţi în activitatea omului, aşa zisul disconfort, până la perturbări
puternice ale stării de sănătate.
Acţiunea aerului poluant asupra organismului şi sănătăţii este în funcţie de o serie de factori, care în mare,
pot fi împărţiţi în factori care ţin de poluanţi şi factori care ţin de organismul uman. Factorii care ţin de
poluanţi sunt reprezentaţi de:
• Natura poluanţilor – sub acest aspect se ştie că prin structura lor chimică sunt poluanţi mai nocivi, mai
activi în acţiunea lor asupra organismului şi poluanţi mai puţin nocivi.
• Concentraţia în care se găseşte poluantul: în general cu cât concentraţia poluantului este mai mare cu atât
acţiunea sa este mai puternică şi bineînţeles invers.
• Timpul de acţiune – cu cât acest timp este mai îndelungat cu atât acţiunea nocivă a poluantului este mai
puternică.
• Numărul poluanţilor prezenţi concomitent în atmosferă reprezintă un alt factor care trebuie luat în
considerare; foarte rar găsim un singur poluant, de cele mai multe ori chiar aceeaşi sursă produce un
număr mai mare de poluanţi, iar numărul acestora creşte în cazul prezenţei mai multor surse de poluare. În
condiţiile prezenţei mai multor poluanţi se pot produce două fenomene şi anume: ca poluanţii respectivi să
aibă o acţiune antagonică şi să se anihileze unii pe alţii, fapt mai rar întâlnit sau din contră, să acţioneze
sinergic asupra organismului şi să se potenţeze reciproc, situaţie mai frecvent întâlnită.
          Factori care ţin de organismul uman:
• Vârsta persoanelor expuse – este mai ales cazul copiilor, care sunt mult mai sensibili decât organismele
adulte.
• Sexul persoanelor expuse – femeile sunt mai sensibile la poluarea atmosferică, mai ales în anumite
momente fiziologice ca: graviditatea, alăptarea şi chiar în timpul menstruaţiei.
• Starea de sănătate – o sensibilitate mai mare faţă de poluarea atmosferică o reprezintă şi persoanele
suferinde, mai ales de insuficienţe renale, insuficienţe hepatice, insuficienţe respiratorii.
• Activitatea fizică intensă – poate constitui şi ea un factor de creştere a sensibilităţii organismului datorită
faptului că în timpul desfăşurării acestor activităţi creşte frecvenţa respiraţiei, creşte frecvenţa circulaţiei
                                                                                                                    22
sângelui, ceea ce duce implicit la creşterea cantităţii de poluanţi care pătrund în organism în aceeaşi
perioadă de timp.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii clasifică poluanţii atmosferici după acţiunea lor în:
• Poluanţi iritanţi ca pulberile, oxizii sulfului, oxizii azotului, substanţele oxidante etc.;
        Bioxidul de sulf, ca şi pulberile exercită efecte iritante asupra căilor respiratorii, mai ales asupra
căilor superioare. Într-o anumită măsură poate produce leziuni şi asupra căilor respiratorii inferioare şi
chiar la nivelul alveolelor pulmonare, dacă se găseşte adsorbit pe pulberi, pătrunderea sa fiind de fapt
determinată de mărimea pulberii care îl vehiculează. În aceste condiţii acţiunea sa este mai puternică, iar
consecinţele sunt mult mai grave. Bioxidul de sulf produce o serie de manifestări iritative ca: salivaţie
abundentă, expectoraţie, tuse, spasme ale căilor respiratorii cu dificultate în respiraţie. Concomitent
acestor manifestări sub acţiunea bioxidului de sulf se constată şi pierderea mirosului şi a gustului, apariţia
unui oarecare grad de leucopenie şi inactivarea unor enzime cu rol în metabolismul glucidic.
        Dioxidul de azot este de 4 ori mai iritant decât monoxidul de azot. Acţiunea iritantă asupra căilor
respiratorii este asemănătoare cu a bioxidului de sulf, dar fiind mai puţin solubil, dioxidul de azot pătrunde
mai adânc în căile respiratorii, uneori chiar până la alveolele pulmonare, unde în concentraţie mare, poate
produce edemul pulmonar acut. În general, însă, principalele simptome constau în hipersecreţii, dificultate
în respiraţie până la dispnee, încetarea mişcărilor cililor, vibraţii şi creşterea agresivităţii germenilor. Chiar
concentraţii mici de dioxid de azot poate duce la infecţii îndelungate.
        În schimb, monoxidul de azot, deşi mai puţin iritant, are o acţiune toxică, în sensul combinării cu
hemoglobina şi formării methemoglobinei cu influenţe asupra transportului de oxigen şi determinând
fenomene asfixice mai ales la copii.
• Poluanţi fibrozanţi sunt reprezentaţi în primul rând de pulberi şi sunt întâlniţi, mai ales în mediul
industrial, unde determină fibroze, scleroze pulmonare, denumite pneumoconioze, afecţiuni care au fost
considerate multă vreme ca boli profesionale.
• Poluanţi alergizanţi, mai ales organici ca: polenul, puful, părul, dar şi anorganici;
Poluanţii cu acţiune alergizantă pot fi încadraţi în pulberi şi gaze.
Pulberile alergizante se împart în pulberi minerale şi pulberi organice. Pulberile minerale au rol alergic,
cele mai cunoscute sunt: cuarţul şi silicaţii care provoacă pneumoconioze pe un fond de sensibilizare a
organismului.
Pulberile organice sunt considerate pe drept ca principalii factori alergizanţi din atmosferă poluată. Aici
putem încadra, în primul rând, pulberile vegetale ca cele de ceai, cacao, turnesol, muştar, cafea, etc. Tot ca
alegizanţi organici sunt încadrate unele ciuperci ca: Aspergilus, Penicilinium, Cladosporium şi alţii, care
se dezvoltă pe pereţii igrasioşi din locuinţe producând frecvent alergii respiratorii sau cutanate, mai ales la
copii. Polenul unor flori, arbori sau graminee este binecunoscut în declanşarea sezonieră a unor crize de
astm.
                                                                                                                     23
 9.Viaţa este imposobilă fără
 elevă pra Alina - Monica ,prof. indrumator: Geampalia Liliana
 Şcoala cu clasele I – VIII Malu Mare, Judetul Dolj


      Apa constituie “inima biosferei”, deoarece se gaseste intotdeauna acolo unde exista
viata si reprezinta substanta cea mai raspandita de pe Terra. Daca toata apa de pe
Pamant ar fi turnata in 16 pahare, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a
marilor si oceanelor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este fie inglobata in
gheturile polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa potabila…si astfel,
ceea ce ramane pentru consumul omenirii reprezinta …continutul unei lingurite! Din
consumul mondial de apa, 69% este repartizat agriculturii, 23% industriei si numai 8%
pentru consumul casnic.
Peste 2/3 din supafaţa terestră este ocupată de mări şi oceane, care formează Oceanul
Planetar. Terra este supranumită şi “planeta albastra” datorită acestui fapt.
Din suprafaţa totală a pamântului, evaluată la 510,10 mil. km2, apa Oceanului Planetar
ocupa 361,07 mil.km2, adica 70,8%. Se estimează că planeta dispune de 1,37 mild. km3
de apa, dar circa 97,2% este constituită din apa mărilor şi oceanelor.
Omul dispune numai de apele de la suprafaţa solului – adică de aproximativ 30.000 km3,
ceea ce înseamna circa 0,002% din total. Consumul de apa ce revine pe om/zi variază
între 3 litri, în zonele aride ale Africii şi de 1,045 litri la New York.
Valoarea productivităţii mărilor şi oceanelor se apreciază ca fiind între 0,1 – 0,5 gr/m3/zi.
Oceanul Planetar constituie baza vieţii pe Terra şi generează negentropie în ecosferă.
    Apa este cea mai raspândită substanţă compusă şi reprezintă trei sferturi din suprafaţa
globului terestru. Ca şi aerul, ea constituie factorul principal al menţinerii vieţii pe
pământ.
    Apa este o resursă naturală esenţială cu rol multiplu în viaţa economică.
    În natură apa urmează un circuit. Se poate vorbi despre apă de ploaie, apa râurilor şi
izvoarelor, apa de mare, etc.
    Apa pură se obţine din apa naturală prin distilare repetată în condiţii în care să nu
poată dizolva gaze din aer sau substanţe solide din recipientele în care este conservată.




Apa are un rol esenţial în întreţinerea vieţii. Fără apă nu ar putea exista viaţa. În organism
apa intră în compoziţia organelor, ţesuturilor şi lichidelor biologice. Ea dizolvă şi
transportă substanţele asimilate şi dezasimilate; menţine constantă concentraţia sărurilor
în organism şi, evaporându-se pe suprafaţa corpului, ia parte la reglarea temperaturii.



                                                                                                 24
Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante şi are o deosebită importanţă în
procesul de fotosinteză.
Apa Potabilă se deosebeşte de apa distilată. În conformitate cu STAS 1342-1950, apa
potabilă trebuie:
- Să fie limpede, incoloră, fără miros sau gust deosebit;
- Să aibă temperatura cuprinsă între 70 şi 150C şi să nu varieze mult în timpul anului;
- Să nu conţină materii străine în suspensie sau germeni patogeni;
- Să conţină aer şi CO2 în soluţie;
- Substanţele dizolvate raportate la un litru trebuie să se încadreze între anumite limite;
- Să nu conţină azotiţi sau sulfuri, săruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2S,
cu excepţia micilor cantităţi de Fe, Al, Mn.;
- Să nu conţină NH3 sau fosfaţi care pot proveni prin contaminarea apei cu substanţe
organice în prutefacţii şi nici metan.
Întrebuinţările apei
Apa se întrebuinţează la:
- Prepararea soluţiilor, fiind cel mai cunoscut solvent;
- Obţinerea oxigenului şi hidrogenului prin electroliză;
- Prepararea celor mai importanţi acizi anorganici;
- Producerea energiei electrice;
      - Spălat, albit, colorat.




    Poluarea apelor afectează calitatea vieţii la scara planetară. Apa reprezintă sursa de
viaţa pentru organismele din toate mediile. Fară apă nu poate exista viaţă. Calitatea ei a
început din ce în ce mai mult să se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic,
chimic şi bacteriologic.
Dacă toată apa de pe pamânt ar fi turnată în 16 pahare cu apă, 15 şi jumatate dintre ele ar
conţine apa sarata a oceanelor şi mărilor. Din jumatatea de pahar rămasă, mare parte este
                                                                                              25
înglobată fie în gheţurile polare, fie este prea poluată pentru a fi folosită drept apă
potabilă şi astfel, ceea ce a mai rămâne pentru consumul omenirii reprezintă conţinutul
unei linguriţe. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23%
industriei şi numai 8% în domeniul casnic.
Cauzele poluării apei:
 Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar şi deversari deliberate a
unor poluanţi;
 Scurgeri de la rezervoare de depozitare şi conducte de transport subterane, mai ales
produse petroliere;
 Pesticidele şi ierbicidele administrate în lucrarile agricole care se deplasează prin sol
fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigaţii până la pânza freatică;
 Ingrasamintele chimice şi scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;
 Deşeurile şi reziduurile menajere;
 Sarea presarată în timpul iernii pe şosele, care este purtată prin sol de apa de ploaie şi
zapadă topită;
 Depunerile de poluanţi din atmosferă, ploile acide.
   Poluanţii apei sunt produsele de orice natură care conţin substanţe în stare solidă,
lichidă sau gazoasă, în condiţii şi în concentraţii ce pot schimba caracteristicile apei,
facând-o dăunătoare sănătaţii.




                                                                                               26

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:24
posted:6/17/2012
language:Latin
pages:26