Contabilitatea Imobilizarilor Corporale - SC Sarcom SRL

					                                              CUPRINS




CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE PRIVIND S.C. SARCOM S.R.L
1.1 Informaţii generale privind S.C. SARCOM S.R.L
1.2 Structura organizatorică a S.C. SARCOM S.R.L
      1.2.1. Structura de exploatare la S.C. SARCOM S.R.L
      1.2.2. Structura funcţională la S.C. SARCOM S.R.L
1.3 Analiza principalilor indicatori economico financiari la S.C. SARCOM S.R.L în
perioada 2009-2011
CAPITOLUL II
CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA S.C. SAROM S.R.L
2.1 Delimitări și structuri privind imobilizările corporale la S.C. SARCOM S.R.L
2.2 Recunoaşterea și evaluarea imobilizărilor corporale la S.C. SARCOM S.R.L
2.3 Reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind imobilizările corporale
la S.C. SARCOM S.R.L
    2.3.1 Principalele operaţiuni privind intrarea imobilizărilor corporale
    2.3.2 Principalele operaţiuni privind ieşirea imobilizărilor corporale
    2.3.3 Contabilitatea operaţiunilor privind imobilizările corporale în curs de execuţie
2.4 Deprecierea imobilizărilor corporale în cadrul S.C. SARCOM S.R.L
2.5 Reevaluarea și amortizarea imobilizărilor corporale la S.C. SARCOM S.R.L

BIBLIOGRAFIE




                                               1
                                      CAPITOLUL I
             INFORMAŢII GENERALE PRIVIND S.C. SARCOM S.R.L


                 1.1. Informaţii generale privind S.C. SARCOM S.R.L


      S.C. SARCOM S.R.L a fost înfiinţată în anul 1993, fiind înregistrată la
Registrul Comerţului sub nr. J 38/999/1993. Obiectul de activitate îl constituie
fabricarea de lacuri, diluanţi, vopsele alchidice şi lavabile, precum şi
comercializarea altor produse chimice.
      Sediul social al societăţii este în Râmnicu Vâlcea, punct de lucru Mihăeşti.
La început societatea a funcţionat cu un număr de 4 salariaţi, iar pe parcurs s-a
dezvoltat ajungând la un număr de 91 de salariaţi.
      Capitalul social este în prezent este de 103.560 lei, format dintr - un număr
de 10.356 părţii sociale, distribuite în mod egal celor 2 asociaţii. Societatea
comercială este de forma unei societăţi cu răspundere limitată ale cărei obligaţii
sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociaţii fiind obligaţi numai la plata
părţilor sociale. Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu actul
constitutiv de societate şi cu legile române referitoare la societăţile comerciale,
astfel S.C. SARCOM S.R.L are ca obiect de activitate următoarele:
-     fabricarea produselor chimice de bază;
-     fabricarea coloranţilor şi a pigmenţilor;
-     fabricarea de produse chimice anorganice de bază;
-     fabricarea de produse chimice organice de bază;
-     fabricarea vopselelor şi a lacurilor.
-     întreţinerea şi repararea autovehiculelor.
      Obiectul principal de activitate l-a constituit de la început şi-l constituie şi
în prezent fabricarea de produse chimice.
      S.C. SARCOM S.R.L a demarat activitatea într-un spaţiu închiriat în
comuna Mihăeşti, sat Buleta, pe care, ulterior, în 1994, l-a cumpărat, l-a
modernizat şi l-a adaptat nevoilor de realizare a fluxului tehnologic, astfel încât în
                                              2
prezent firma deţine pentru producţie clădiri în suprafaţă de 2500 mp şi 9500 mp
teren. În prima fază, în 1993, s-a început cu producţia de diluant şi antigel, S.C.
SARCOM S.R.L continuând să-şi diversifice producţia prin introducerea în
fabricaţie a următoarelor produse:
-     în anul 1994 – grund şi nitrolac;
-     în anul 1999 – aracet şi prenandez;
-     în anul 2000 – vopsea lavabilă;
-     în anul 2001 – vopsele alchidice;
-     în anul 2004 – coloranţi şi chituri;
-     în anul 2006 – lacuri de parchet, lac alchidic, amorsă şi vopsea marcaj ;
-     în anul 2009 – societatea încearcă să-şi lărgească segmentul de piaţă prin
      îmbunătăţirea produselor folosind materii prime de calitate (prin import de
      materii prime şi reţete noi).
      Pentru diversificarea producţiei S.C. SARCOM S.R.L a achiziţionat
permanent noi utilaje şi echipamente cumpărate în mare parte prin reinvestirea
profitului obţinut anterior, fiind interesată în continuare de acest aspect.
      Având mulţi ani de experienţă în domeniul producţiei de lacuri şi vopsele,
S.C. SARCOM S.R.L este între primii 6 producători de lacuri şi vopsele din
România şi are implementate următoarele sisteme de calitate: ISO 9001, ISO
14001 şi ISO 18001. Pentru a satisface cererea la un nivel cât mai înalt, firma s-a
preocupat de îmbunătăţirea reţetelor de fabricaţie, realizând produse deosebite,
obţinute pe baza unor brevete de invenţie proprii, înregistrate la OSIM. Până în
prezent s-au întreprins următoarele acţiuni :
-     schimbarea ambalajelor şi a designului pentru produsele existente;
-     consolidarea colaborării cu distribuitorii actuali;
-     încheierea de contracte noi cu alţi distribuitori pentru zone neacoperite;
-     asigurarea spaţiului necesar pentru producţia de vopsele alchidice;
-     asigurarea utilajelor pentru vopselele alchidice în proporţie de 60% din
      necesar;


                                             3
      - aprovizionarea cu un minim de materii prime şi materiale.
      Pentru individualizarea şi promovarea produselor, S.C. SARCOM S.R.L şi-a
înregistrat mărcile de fabrică la OSIM, obţinând Certificatul de înregistrare nr.
25195 şi de asemenea a obţinut Certificatul de înregistrare a desenului şi modelului
industrial cu nr. 008235 pentru mărcile STICKY şi CORAL, sub care firma
comercializează adezivii tip aracet şi prenandez, vopseaua lavabilă şi vopsea
alchidică.
      Prin produsele pe care le realizează, S.C. SARCOM S.R.L urmăreşte să-şi
lărgească piaţa şi să-şi satisfacă clienţii la cele mai înalte cote ale exigenţei,
oferindu-le unele facilităţii cum ar fi: transportul mărfurilor la destinaţie cu
mijloacele proprii; acordarea de discount-uri; termen de plată de 30-45 de zile.
      Pentru desfăşurarea activităţii de producţie societatea are relaţii bune cu
furnizorii de materii prime, astfel :
-     solvenţi (toluen, xilen, acetonă, benzină extracţie, acetat de vinil, acetat de
      butil, butanol, alţi solvenţi), de la ARPECHIM S.A., Piteşti, RAFINĂRIA
      VEGA Ploieşti, DANGER TRADING S.R.L., VADOVA S.R.L. Budeşti
-     răşini (răşină stiren-acrilică, răşină prenadez, cauciuc cloroprenic, răşină
      ureol, răşină alchidică) de la CHIMESTER S.R.L. Bucureşti, KOBER
      S.R.L. Neamţ, MEGARA RESINS Grecia, ARGON KIMYA Turcia);
-     oxizi (oxid de zinc, de magneziu, roşu molibden, verde de crom, galben de
      crom, roşu hormoz, ultramarin, bioxid de titan) de la COMATCHIM S.A.
      Bucureşti, KEMIRA ORDER OY Finlanda, SIERA S.R.L. Bucureşti ;
-     coloranţi (colorant albastru, verde, roşu, galben, negru) de la DYTEX S.R.L.
      Bucureşti, PROCIV S.R.L. Bucureşti ;
-     alte materiale (carbonat de calciu) de la STRAGER INTERNATIONAL
      ROMANIA S.R.L. Bucureşti, EXPLOATAREA MINIERĂ Ocnele Mari ;
-     aditivi (conservanţi, antispumanţi, antipieliţă).
      Produsele S.C. SARCOM S.RL. se adresează în principal pieţei interne,
fiind utilizate atât de consumatorii individuali cât şi de consumatorii industriali.
Societatea are o piaţă bine definită, ea reuşind să vândă pe tot teritoriul ţării.
                                          4
Astfel, firma desface produsele în Bucureşti şi în alte 27 de judeţe ale ţării prin
distribuitori săi. În câteva judeţe mari, în care sunt deţinute cote semnificative de
piaţă ( Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi, Vrancea), firma şi-a creat distribuitori care
vând şi în judeţele alăturate, acoperindu-se astfel şi judeţele în care nu are
distribuitori. Tendinţa actualã a pieţei produselor este în expansiune rapidã.
Cererea de produse este zilnicã, dar cu diferenţe între sezonul rece şi sezonul cald.
      Toate produsele firmei sunt fabricate respectând toate cerinţele pieţei. Toate
ambalajele respectă cele mai mari cerinţe în domeniu fiind            inscripţionate şi
conţinând toate datele de utilizare şi de evitare a pericolelor. Societatea livrează
producţia sub două mărci (STICKY şi CORAL ) ambele înregistrate la OSIM. De
asemenea şi ambalajele sunt personalizate cu cele două mărci de fabricaţie. Preţul
produselor se stabileşte în concordanţă cu caracteristicile acestuia cât şi cu preţurile
concurenţei. Modalităţile de vânzare sunt aproape exclusiv prin distribuitori, care
fac o distribuţie activă oferind produsele la uşa magazinului.
      În procesul de producţie se folosesc utilaje specifice industriei chimice :
reactoare, transformatoare de căldură, amestecătoare, dizolvatoare, mori cu perle,
maşini de ambalat, de baxat, maşină de îmbuteliere lichide vâscoase, generator
propriu   de    curent,   utilaje   de   încărcare-descărcare    şi   transport   intern
(motostivuitoare, electrostivuitoare, cărucioare etc.), rezervoare de stocare lichide
(din fier sau inox ), autocamioane de transport şi altele. De asemenea, unitatea are
un atelier de întreţinere şi modernizare dotat cu strung, maşini de găurit, şlefuit,
aparate de sudură, etc.


            1.2. Structura organizatorică a activităţii la S.C. SARCOM S.R.L


      Activitatea S.C. SARCOM S.R.L este coordonată de către conducătorul
unităţii – Directorul General. (vezi figura nr.1.)
      Structura organizatorică a activităţii de producţie şi administraţie a societăţii
cuprinde gruparea unităţii pe compartimente, ateliere, secţii, precum şi relaţiile
organizatorice ce trebuie stabilite între ele.

                                            5
      Din structura organizatorică rezultă că în activitatea S.C. SARCOM
S.R.L se cuprind trei categorii de compartimente:
-     compartimente pentru realizarea activităţii de bază;
-     compartimente auxiliare activităţii de bază;
-     compartimente funcţionale


                   1.2.1. Structura de exploatare la S.C. SARCOM S.R.L


      Structura de exploatare cuprinde compartimente pentru realizarea activităţii
de bază şi auxiliare activităţii de bază. Compartimentele activităţii de bază sunt
constituite pe următoarele verigi organizatorice :
-     formaţia de lucru este veriga organizatorică de bază a activităţii de
      producţie.
-     secţiile se organizează pentru conducerea unitară a activităţilor legate între
      ele din punct de vedere tehnologic.
-     atelierele sunt constituite pentru desfăşurarea unor activităţii similare sau
      omogene şi a căror realizare necesită o conducere unitară şi volumul de
      muncă al mai multor formaţii de lucru.
      În funcţie de desfăşurarea în timp a activităţii există următoarea structură de
exploatare :
     Inginer Şef Producţie – asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii în
domeniul activităţii de exploatare din cadrul întreprinderii. În directa subordine a
Inginerului Şef Producţie sunt : secţia de producţie I; secţia de producţie II;
compartimentul de control tehnic de calitate (C.T.C).
      1. Secţia de producţie I are în subordine două ateliere de producţie :
-     Atelierul de producţie vopsele alchidice ;
-     Atelierul de producţie vopsele lavabile .
      2. Secţia de producţie II are în subordine două ateliere de producţie:
-     Atelierul de producţie lacuri, diluanţi, grund ;
-     Atelierul de producţie aracet.
                                            6
      Activitatea se desfăşoară în atelierele de producţie compartimentate pentru
fiecare produs, spaţii de depozitare a produselor finite.
      Atât halele cât şi terenul de incintã sunt proprietatea societăţii şi, de
asemenea dispun de toate utilităţile necesare: curent electric, apă curentă (prin
puţ propriu), încălzire centrală (prin două centrale termice proprii),canalizare
proprie. Marea majoritate a angajaţilor au căpătat experienţă în domeniu chiar în
cadrul societăţii S.C. SARCOM S.R.L Pe plan local nu există personal specializat
în aceste procese tehnologice, întrucât în judeţ nu a existat o astfel de activitate.
      3. Compartimentul de control tehnic de calitate (C.T.C.) - atinge
obiectivele propuse de întreprindere, concepute să stabilească şi să menţină un
sistem al calităţii adaptate la activităţile sale şi la natura produselor sale. La nivelul
producţiei sistemul calităţii constă dintr-un sistem complet, incluzând structura
organizatorică, responsabilităţile, resursele disponibile, procedeele şi procesele
necesare pentru implementarea managementului calităţii.
     Inginer şef reparaţii – asigură îndeplinirea sarcinilor cu privire la
executarea lucrărilor de întreţinere, revizii şi reparaţii la echipamente, instalaţiile şi
construcţiile unitare. În directa subordine a inginerului şef producţie sunt
următoarele compartimente :
-     Atelier Mecanic şi Instalaţii Auxiliare ;
-     Atelier Reparaţii Electrice.
      1. Atelier Mecanic şi Instalaţii Auxiliare – asigură executarea lucrărilor de
întreţinere , revizii şi reparaţii la echipamentele şi instalaţiile din cadrul unităţii cu
scopul menţinerii acestora în limita parametrilor normali.
      2. Atelier Reparaţii Electrice - asigură executarea lucrărilor de întreţinere ,
revizii şi reparaţii la echipamentele şi instalaţiile din cadrul unităţii cu scopul
menţinerii acestora în limita parametrilor normali.
     În directa subordine a Directorului Tehnic şi Comercial sunt:
-     Biroul Vânzări, Marketing ;
-     Biroul Aprovizionare;
-     Compartimentul Transporturi;

                                            7
-     Serviciul Protecţia Muncii.
      1. Biroul Vânzări, Marketing - asigură întocmirea, gestionarea, urmărirea şi
arhivarea contractelor pentru desfacere.
      2. Biroul Aprovizionare - asigură baza tehnico-materială necesară realizării
ritmice a programului de producţie. Acesta răspunde de aprovizionarea cantitativă
şi calitativă a materialelor, obiectelor de inventar şi mijloacelor fixe, alege ofertele
cele mai avantajoase pentru societate. Se ocupă cu aprovizionarea cu materiale
necesare pentru buna desfăşurare a societăţii.
      3. Compartimentul Transporturi - asigură organizarea utilizării eficiente a
mijloacelor de transport în concordanţă        cu necesităţile unităţii şi respecterea
prescripţiilor în vigoare.
      4. Serviciul Protecţia Muncii -          asigură stabilirea condiţiilor necesare
securităţii muncii şi a circulaţiei precum şi a măsurilor pentru îndeplinirea acestor
condiţii şi controlul realizării lor respectând normele în vigoare, respectiv asigură
organizarea în conformitate cu prevederile legale şi a reglementărilor referitoare la
prevenirea şi stingerea incendiilor. Există un responsabil cu protecţia muncii care
face instruirea conform normativelor în vigoare.


                   1.2.2. Structura funcţională la S.C. SARCOM S.R.L


      Organul suprem de conducere şi decizie al societăţii îl constituie Adunarea
Generală a Asociaţilor. Societatea trebuie să-şi desfăşoare activitatea în condiţii
optime şi eficiente, principalul factor al actului decizional, asupra căruia trebuie să
se acţioneze este asumarea responsabilităţii acestui act de către fiecare factor de
decizie în cadrul societăţii.
      A. Directorul general al S.C. SARCOM S.R.L asigură conducerea curentă
a societăţii, coordonează activitatea directorilor executivi pe funcţii, activitatea
juridică, pe personal şi controlează permanent modul în care este organizată şi
desfăşurată activitatea. În directa subordine a Directorului General sunt:
-     Serviciul Resurse Umane,

                                           8
-      Compartimentul Administrativ – Pază - Protocol ;
-      Serviciul Informatică;
-      Director tehnic şi comercial;
-      Directorul Economic;
       1. Serviciul Resurse Umane – asigură personalul necesar pe meserii şi
specializări, respectând procedurile şi reglementările în vigoare la angajare.
       2. Compartimentul Administrativ – Pază - Protocol - asigură buna
gospodărire    a   problemelor     administrative    şi    de   protocol,   organizarea
secretariatului, problemelor de pază şi a celor sociale.
       3 Serviciul Informatică – elaborează şi dezvoltă concepţia de constituire a
unui sistem informatic uniform pentru managementul tehnic şi de producţie al
societăţii.
       4. Directorul Economic - asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin S.C.
SARCOM S.R.L. în domeniul financiar-contabil şi răspunde pentru operaţiunile
executate. În directa subordine a Directorului Economic sunt:
-      Serviciul Financiar - asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii în
       domeniul financiar, în ceea ce priveşte încasările şi plăţile acesteia.
-      Birou Contabilitate - asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii în
       domeniul contabilităţii generale, contabilităţii investiţiilor şi a decontărilor
       cu terţii, a inventarierii patrimoniului şi a celor privind urmărirea comenzilor
       şi a contractelor economice.
-      Birou Facturare-Încasare urmăreşte facturarea producţiei în baza
       contractelor încheiate cu beneficiarii şi încasarea acesteia conform clauzelor
       contractuale.
       În concluzie, putem spune că structura organizatorică răspunde celor 6
funcţiuni: cercetare-dezvoltare; producţie;         reparaţii ; comercial ; financiar-
contabil ; personal.




                                           9
                                                                                          Figura nr.1. „ORGANIGRAMA S.C. SARCOM S.R.L.”

                                                                                            ADUNAREA GENERALĂ A ASOCIAŢILOR
                                                                                                                                                   DIRECTOR GENERAL
                                                                                                                                               COMPARTIMENTE FUNCȚIONALE

                                                                                                      DIRECTOR GENERAL                     COMPARTIMENTE DE EXPLOATARE


              SERVICIUL RESURSE UMANE                                                                                                            SERVICIUL INFORMATICĂ
            ADMINISTRATIV PAZĂ-PROTOCOL




                                        INGINER                                                INGINER                    DIRECTOR TEHNIC ȘI
                                                                                            ŞEF REPARAŢII                                                DIRECTOR ECONOMIC
                                    ŞEF PRODUCŢIE                                                                            COMERCIAL
                                                                                                                                                                         SERVICIUL
                                                                                                                                         BIROULVÂNZĂRI                   FINANCIAR
                SECŢIA                                       SECŢIA                                     ATELIER MECANIC ȘI                MARKETING
     PRODUCŢIE I                                     PRODUCŢIE II                                      REPARAȚII INSTALAȚII                                               BIROU
                                                                                                                                             BIROUL                   CONTABILITATE
                                                                                                              AUXILIARE                  APROVIZIONARE
                                                                                                                                          ECHIPAMENTE
                                                                                                                                                                            BIROU
ATELIER PRODUCŢIE




                                                                      ATELIER PRODUCŢIE
VOPSELE ALCHIDICE




                    ATELIER PRODUCŢIE




                                                  ATELIER PRODUCŢIE
                    VOPSELE LAVABILE




                                                   LACURI DILUANŢI




                                                                                                                                                                         FACTURARE
                                                                                                        ATELIER REPARAȚII                COMPARTIMENT                     ÎNCASARE
                                                      PRENADEZ




                                                                           ARACET




                                                                                                              ELECTRICE                  TRANSPORTURI


                                                                                                                                         SERVICIUL PROTECȚIA
                                                                                                            C.T.C.
                                                                                                                                                MUNCII




                                                                                                                     10
             1.3. Analiza principalilor indicatori economico-financiari la
                      S.C. SARCOM S.R.L în perioada 2009-2011


      S.C. SARCOM S.R.L. aplică în desfăşurarea activităţii financiar-contabile
OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu
Directivele Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate,
întrepătrunse bineînţeles cu       Legea contabilităţii 82/1991 republicată cu
modificările şi completările ulterioare.
      Vânzările producătorului de vopsele S.C. SARCOM S.R.L s-au redus cu
4,7% în 2010, din cauza scăderii cererii şi puterii de cumpărare a clienţilor,
condiţiilor de creditare şi comprimării pieţei imobiliare, iar în anul 2011 firma şi-a
diminuat rulajul sub 5%. Măsurile luate pentru depăşirea efectelor crizei şi
susţinerea vânzărilor au inclus atât acţiuni de publicitate TV, cât şi menţinerea
preţurilor, în ciuda scumpirii materiilor prime.
      În 2010 s-a realizat o nouă secţie de lacuri şi vopsele alchidice, cu o linie
tehnologică optimizată, iar în 2011 investiţiile s-au limitat la câteva utilaje de
ambalare automată.
      Toate datele pe care le vom prezenta în continuare sunt culese sau prelucrate
din situaţiile financiare de închidere ale exerciţiilor financiare 01.01.2009 –
31.12.2009 respectiv 01.01.2010 - 31.12.2010.
      Pentru a ne putea forma o imagine de ansamblu într-un timp cât mai scurt
asupra situaţiei a S.C. SARCOM S.R.L cât şi pentru "imprimarea" unei opinii
rapide şi realiste asupra evoluţiei financiare ale acestei societăţi în perioada 2009 –
2010 am ales prezentarea comparativă a datelor după cum urmează:




                                           11
                                                             Tabelul nr.1
         Dinamica principalilor indicatori economico financiari la S.C. SARCOM S.R.L
                       Anul                         2009                                              2010
Nr.              Indicator                      Ctb                  %          Ctb                %             Rec                %
Crt.
1                Cifra de              3.096.120,00 100               2.989.178,00         96,545 2.817.587,00 91,00
                 afaceri
2            Venituri totale           3.151.503,00 100               3.060.243,00         97,104 2.884.572,53 91,53
3               Cheltuieli             2.796.286,00 100               2.769.499,00         99,042 2.610.518,43 93,36
                  totale
4                Rezultat                355.217,00 100                  290.744,00        81,849        274.054,11 77,15
                financiar
5               Cheltuieli             2.571.003,00 100               2.769.499,00         107,72 2.610.518,43 101.54
                salariale
6                 Număr                             90 100                         91      101,11               85,77 95,30
                salariaţi
7            Productivitatea               34.401,33 100                  32.848,11         95,48          30.962,40 95,30
                 muncii
       Sursa: Datele sunt preluate din documentele contabile ale SC SARCOM SRL si prelucrate de autor
       *Indicii de recalculare furnizaţi de Institutul Naţional de Statistică folosiţi pentru recalcularea datelor sunt: I2010/2009 = 1,0609




                                                                12
      În tabelul de mai sus am analizat evoluţia principalilor indicatori care
acţioneazǎ asupra evoluţiei firmei.
     Cifra de afaceri (exprimată în preţuri curente) a scăzut în anul 2010 faţă de
anul 2009 cu 106.942,00 lei. Contribuția majoră la modificarea cifrei de afaceri
totale revine veniturilor din activitatea de bază a societăți. Astfel, în cadrul analizei
cu cât veniturile au fost mai mici cu atât cifra de afaceri s-a diminuat. Datorită
faptului că cifra de afaceri face parte din indicatorii care măsoară efectele, scădere
ei reprezintă o situaţie nefavorabilǎ pentru societatea comercială.
                                             Figura nr. 2
          Evoluţia Cifrei de afaceri pentru S.C. SARCOM S.R.L. (2009-2010)

                        3.1

                       3.05

                            3

                       2.95

                        2.9
                                      2009                    2010



     Veniturile totale au scăzut în intervalul analizat cu 91.260,00 lei, de la
3.151.503,00 lei în anul 2009 la 3.060.243,00 lei în anul 2010, altfel spus veniturile
totale au scăzut cu 2,89%.
                                             Figura nr. 3
           Evoluţia Venituri totale pentru S.C. SARCOM S.R.L. (2009-2010)

                     3.16
                     3.14
                     3.12
                      3.1
                     3.08
                     3.06
                     3.04
                     3.02
                        3
                                   2009                     2010




                                              13
     Cheltuielile totale au scăzut cu 26.787 lei adicǎ de la 2.796.286 lei in anul
2009 la 2.769.499 lei în anul 2010 (scăderea a fost de 0,97%).
                                            Figura nr. 4
                             Evoluţia Cheltuieli totale (2009-2010)

                       2.8

                      2.79

                      2.78

                      2.77

                      2.76

                      2.75
                                     2009                  2010



     Rezultatul financiar este în scădere în 2010 faţă de 2009, respectiv de la
355.217,00 lei în 2009 la 290.744,00 lei în 2010.
                                            Figura nr. 5
                       Evoluţia Rezultatului financiar (2009-2010)

              400

              300

              200

              100

               0
                              2009                         2010



     Numărul de personal a crescut de la 90 persoane în anul 2009 la 91 persoane
în anul 2010, influenţând favorabil cifra de afaceri.
     Productivitatea anuală pe salariat a scăzut de la 34.401,33 lei în anul 2009 la
32.848,11 lei în anul 2010, influenţând nefavorabil cifra de afaceri care este în
scădere.




                                             14
                                                   CAPITOLUL II
                    CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA
                                                 S.C. SAROM S.R.L


                     2.1. Delimitări și structuri privind imobilizările corporale la
                                               S.C. SARCOM S.R.L


           Activele imobilizate sau fixe – denumite şi active pe termen lung,
imobilizări sau bunuri imobile – cuprind toate acele valori economice de investiţie
a căror perioadă de utilitate şi lichidare este mai mare de un an.
           Ele alcătuiesc baza şi mijloacele de actiune ale societății comerciale1.
           Ca bunuri economice, activele fixe se caracterizează prin durabilitatea mai
îndelungată, cât şi prin repetata lor participare la circuitul economic.
           Funcţia acestor bunuri este fixată în activitatea economică şi socială a
întreprinderii sau în activitatea altor întreprinderi, în cazul investiţiilor financiare,
fără ca prin utilitatea lor să se delimiteze ca bunuri destinate direct comercializării2.
În consecinţă ele nu se consumă sau se înlocuiesc dupa prima utilizare.
           Anumite bunuri de mică valoare sau scurtă durată (obiecte de inventar şi
baracamentele ale căror consum este relativ scurt, nu sunt considerate imobilizări,
fiind incluse într-o categorie distinctă în cadrul stocurilor).
           Imobilizările corporale (materiale) – reprezintă bunuri care au o structură
materială, asupra cărora agenţii economici exercită un drept real, fiind elemente de
patrimoniu ce definesc capacitatea tehnică de producţie şi comercializare şi care
crează venituri în concordanţă cu obiectul de activitate al acestora.
           În această categorie sunt cuprinse atât terenurile cât şi mijloace fixe, unde
contabilitatea acestora în cadrul S.C. SARCOM S.R.L. se ţine cu ajutorul
conturilor din grupa 21 „Imobilizări corporale”.



1
    Robu Maria – Contabilitate Generală, Editura ASE, București,2007,pag. 50
2
    Țenovici Cristina Otilia, Popescu Marian – Contabilitatea Generală, Editura Universitaria,Craiova,2010,pag.34

                                                        15
                                                     Figura nr. 6
                               Conturi folosite în cadrul grupei 21 Imobilizări Corporale




                                                            Grupa 21
                                                      Imobilizări Corporale

                                                                                                                214
           211
                                                                                                            “MOBILIER,
“TERENURI ŞI AMENAJĂRI DE             212                                                                  APARATURĂ,
       TERENURI”                 “CONSTRUCŢII”
                                                                           213
                                                       “INSTALAŢII TEHNICE MIJLOACE DE TRANSPORT             BIROTICĂ,
                                                                  ANIMALE ŞI PLANTAŢII”                   ECHIPAMENTE
                                                                                                          DE PROTECŢIE
   2111             2112                                                                                  A VALORILOR
“TERENURI”     “AMENAJĂRI DE                                                                                 UMANE ŞI
                 TERENURI”                               2132                                             MATERIALE ŞI
                                     2131                                       2133           2134       ALTE ACTIVE
                                “ECHIPAMENTE     “APARATE SI INSTALAŢII
                                                                           “MIJLOACE DE     “ANIMALE ŞI    CORPORALE
                                TEHNOLOGICE”         DE MASURARE
                                                                            TRANSPORT”      PLANTAŢII”
                                                       REGLARE”




                                                       16
           Unul din Standardele Internaţionale de Contabilitate care tratează
problematica imobilizărilor corporale este și IAS 16 “Imobilizările corporale”.
            Obiectivul         acestui standard este              descrierea        tratamentului contabil
pentru imobilizările corporale, iar în cadrul acestuia, identificarea momentului
de recunoaştere a acestor active, a valorii lor contabile şi a amortizării aferente
constituie          problemele centrale ale standardului. Standardul se referă, în
traducere strictă, la terenuri, clădiri – construcţii şi echipamente, preluat în
versiune românească                  prin “imobilizări corporale” şi el trebuie înţeles în
contextul prefaţei la Standardele Internaţionale de Raportare financiară – IFRS,
în sensul că la elaborarea standardelor nu a existat intenţia ca acestea să fie
aplicate elementelor nesemnificative. De altfel, Standardele Internaţionale de
Contabilitate nu au ca obiect modul de organizare şi ţinere a contabilităţii în
timpul exerciţiului financiar. Ele se referă numai la elaborarea situaţiilor
financiare care, de regulă, sunt anuale, astfel încât denumirea de Standarde
Internaţionale de Raportare financiară – IFRS pare mai conformă. Acest
standard trebuie aplicat în contabilitatea imobilizărilor corporale exceptând
cazul în care un alt standard prevede sau permite o abordare contabilă diferită.
           Imobilizările corporale sunt acele active care îndeplinesc cumulativ două
condiţii: sunt deţinute de o societate pentru a fi utilizate în producția de bunuri
sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în
scopuri administrative, şi este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor
perioade.
           Folosirea conceptelor de “resurse controlate” şi “deţinute de societate”
face ca această categorie de imobilizări corporale să fie mult mai largă,
cuprinzând şi bunurile pe care societatea le foloseşte în exploatare sau le
închiriază, proprietatea asupra acestora nemaifiind condiţie determinantă3.
           Este un caz de aplicare a principiului prevalenţei economicului asupra
juridicului (bunurile în leasing financiar, spre exemplu). Standardul nu cere vreo

3
    Ristea Mihai – Contabilitatea societățiilor comerciale – Vol. I, Editura Universitară, București,2009, pag. 54


                                                           17
condiţie legată de o anumită valoare a imobilizărilor corporale, ca în
reglementările româneşti ( peste 1.800 RON). Termenii utilizaţi în cadrul
Standardului Internațional de Contabilitate IAS 16 – Imobilizări Corporale sunt:
     Valoarea contabilă este valoarea la care un activ este recunoscut in bilant
dupa scaderea amortizarii cumulate pâna la acea dată, precum şi a pierderilor
cumulate din depreciere (altele decât cele cauzate de amortizarea normală a
bunului).
     Valoarea justă reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat
de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştintă de cauză în cadrul unei
tranzacţii în care pretul este determinat obiectiv.Valoarea justă a activelor este,
de regulă, valoarea lor de piaţă, care se determină pe baza unor evaluări
efectuate de evaluatori profesionişti calificaţi. Valoarea de piaţă a unui bun
presupune : existenţa unui bun identificat care să fie destinat schimbului contra
unei sume de bani sau a altui bun; existenţa unei pieţe a produsului şi a unei
concurenţe normale; existenţa vânzătorului şi a cumpărătorului care să fie în
cunoştinţă de cauză, adică să fie avizaţi, competenţi şi independenţi, condiţie a
determinării în mod obiectiv a unui preţ;
     Costul reprezintă suma platita in numerar sau echivalent de numerar, ori
valoarea justă a altor contraprestaţii efectuate pentru achizitionarea unui activ la
data achizitiei sau constructiei acestuia.
     Valoarea reziduală reprezintă valoarea neta pe care o intreprindere
estimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfirsitul duratei de viata utila a
acestuia, dupa deducerea prealabila a costurilor de cesiune previzionate (taxe
juridice, spre exemplu). Estimarea valorii reziduale a unui bun încă de la data
achiziţiei eacestuia, deşi dificilă, trebuie efectuată de cadrele tehnice ale
întreprinderii sau folosind documentaţia tehnică a bunului.
     Durata de viață utilă reprezintă : perioada pe parcursul careia se
estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării, sau numărul



                                             18
unităţilor produse sau a unor unităţi similare, ce se estimează că vor   fi obţinute
de întreprindere prin folosirea activului respectiv.
     Valoarea       amortizabilă a unui activ este costul activului sau o altă
valoare substituită costului în situaţiile financiare din care s-a scăzut valoarea
reziduală.Conform IAS 16, orice altă valoare substituită costului în situaţiile
financiare (valoarea reevaluată, spre exemplu) stă la baza determinării valorii
amortizabile, adică a valorii ce trebuie recunoscută treptat, pe măsura utilizării
bunului, prin amortizare.Valoarea amortizabilă se stabileşte prin documentaţia
tehnică a bunului cu ocazia achiziţionării. Aceasta poate fi revizuită periodic, pe
bază de expertiză tehnică, atunci când apar modificări evidente în starea fizică,
morală ori funcţională a bunului.
     Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ
pe intreaga sa durata de viaţă utilă.Amortizarea, fiind un element al costurilor
înregistrate de întreprindere, se calculează lunar şi anual: fie prin raportarea
valorii amortizabile a activului la numărul de ani sau de luni care constituie
durata de viaţă utilă a respectivului activ; fie prin aplicarea unei rate de
amortizare asupra costului respectivului activ.
     Pierderea din depreciere reprezintă diferenţa dintre valoarea contabilă şi
valoarea recuperabilă a unui activ.
      Exemplu
      În perioada anului 1994, patronii de la S.C. SARCOM S.R.L au
achiziţionat şi au pus în stare de funcţionare un activ:
      - costul activului        12.000,00 lei
      - durata de viaţă utilă     5 ani
      - valoare reziduală estimată 2.000,00 lei
      Din datele prezentate mai sus, rezultă o valoare amortizabilă de 10.000,00
lei (12.000,00 – 2.000,00), deci o amortizare anuală de 2.000,00 lei, care se
calculează astfel:
      AN = (12.000 – 2.000) /5 = 10.000 / 5 = 2.000,00 lei


                                           19
        unde: AN – reprezintă amortizarea anuală
        Valoarea contabilă în bilanţurile anuale pe cei 5 ani va fi egală cu valoarea
rămasă de amortizat minus valoarea reziduală, respectiv:
             10.000 în bilanţul anului 1
               8.000 în bilanţul anului 2 (10.000 – 2.000)
               6.000 în bilanţul anului 3             (8.000 – 2.000)
               4.000 în bilanţul anului 4             (6.000 – 2.000)
               2.000 în bilanţul anului 5             (4.000 – 2.000)
        În concluzie, din datele obținute se observă că în anul 1999, valoarea
contabilă era egală cu valoarea reziduală de 2.000.


                  2.2 Recunoaşterea și evaluarea imobilizărilor corporale la
                                            S.C. SARCOM S.R.L


        Imobilizările corporale sunt recunoscute ca activ atunci când: este
posibilă generarea către întreprindere de beneficii economice viitoare aferente
activului, și costul activului poate fi evaluat în mod credibil4.
        O societate comercială demonstrează că un element satisface primul
criteriu de recunoaştere ca activ, stabilind gradul de certitudine a fluxului
beneficiilor economice viitoare pe baza evidenţei disponibile în momentul
recunoaşterii iniţiale. Ca urmare a acestei certitudini, societatea trebuie să preia
atât beneficiile cât şi riscurile aferente activului.
        Al doilea criteriu de recunoaştere este de obicei satisfăcut deoarece la
cumpararea activului la costul de achiziţie şi cheltuielile ocazionate de achiziţie
sunt identificabile în mod cert. În cazul obţinerii unei imobilizări în regie
proprie, măsurarea obiectivă a costului poate fi obținută luând în considerare



4
 Popa Adriana Florina – Contabilitatea și fiscalitatea rezultatului întreprinderii,Editura CECCAR, București,
2011, pag.105


                                                      20
tranzacţiile efectuate cu terţii pentru achiziţionarea de materiale, forţă de muncă
şi alte intrări efectuate în procesul de producţie.
      Evaluarea imobilizărilor corporale în cadrul S.C. SARCOM S.R.L se
face: la data intrării în societate; prin producţie proprie; prin schimb cu alte
active; ca aport în natură la capitalul social; cu titlu gratuit. Structura şi modul de
determinare a costului imobilizărilor corporale diferă în funcţie de modalitatea
de intrare a acestora în întreprindere.
      Căile de intrare a imobilizărilor corporale în societate:
     prin achiziţie - potrivit IAS 16, costul de achiziţie a unei imobilizări
corporale este format din:
    - prețul de cumpărare : ajustat cu reducerile comerciale acordate de
      furnizor( rabaturi, remize, risturnuri); ajustat cu valoarea TVA sau cu
      valoarea oricărei alte taxe recuperabile;
    - taxele vamale (în cazul importurilor),
    - taxele nerecuperabile;
    - cheltuieli direct legate de punerea în functiune a activului, precum:
      costuri de amenajare a amplasamentului; costuri iniţiale de livrare şi
      manipulare; costuri de montaj; onorariile personalului de specialitate
      (arhitecţi, ingineri etc.); costurile estimate pentru demontarea şi mutarea
      activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului, în
      conformitate cu tratamentul contabil alternativ permis din IAS
      37“Provizioane, datorii şi active contingente” (aceste costuri se reflectă
      prin constituirea unui provizion)
      Costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau
producţiei respectivei imobilizări corporale, determinate în concordanţă cu
tratamentul alternativ permis din IAS 23 « Costurile îndatorării». Pierderile
inițiale din exploatare efectuate înainte ca activul să atingă parametrii planificaţi
sunt recunoscute drept cheltuială a perioadei.



                                           21
2.3 Reflectarea în contabilitate a principalelor operațiuni privind imobilizările
                                 corporale la S.C. SARCOM S.R.L.


        S.C. SARCOM S.R.L. achizitionează o linie de producție, cheltuielile
legate de achiziţie fiind:
-        preţ de cumparare - 60.000,00 lei
-        costuri de montaj - 30.000,00 lei
-        cheltuieli de transport până la locul de montare 12.000,00 lei
-        onorariile inginerilor care montează linia 10.000,00 lei
-        cheltuieli cu demontarea, mutarea şi restaurarea amplasamentului
20.000,00 lei
                       CA = PC + CM + CT + OI + CMD = 132.000,00 lei
unde:
CA - cost de achiziție
PC - preţ de cumpărare
CM - costuri de montaj
CT - cheltuieli de transport până la locul de montare
OI - onorariile inginerilor care montează linia
CMD - cheltuieli cu mutarea , demontarea şi restaurarea amplasamentului
Reflectarea în contabilitate a achiziţiei instalaţiei :


            21315                     =                    %                                                      132.000
                                                          4046                                                    112.000
                                                         15137                                                     20.000
        S.C.SARCOM S.R.L. importă în vara anului 2003, o instalaţie pentru
fabricarea vopselelor cu sistem tint-mix, cheltuielile legate de achiziţie fiind :
-        preţ de cumpărare 70.000,00 lei
5
  Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)
6
  Furnizori de imobilizări
7
  Provizioane pentru cheltuieli de dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea


                                                           22
-          taxe vamale 7.000,00 lei
-          comision vamal 700,00 lei
-          cheltuieli legate de punerea în funcţiune 15.000,00 lei
-          cheltuielile cu reclama 10.000,00 lei
           Societatea mai estimează cheltuieli cu mutarea, demontarea activului care
vor fi în valoare de 20.000,00 lei                        reprezentate de : cheltuieli cu materiale
consumabile 7.000,00 lei; salarii 6.000,00 lei; prestaţii primite de la terţi
7.000,00 lei. Durata de viață utilă a instalaţiei este de 12 ani.
                                          CA = PC + TV + CV + CF + CMD
                CA = 70.000,00 + 7.000,00 + 700,00 +15.000,00 + 20.000,00
                                              CA = 112.700,00 lei
unde: CA - cost de achiziţie:
             PC - preţ de cumparare
             TV - taxe vamale
             CV - comision vamal
             CF - cheltuieli legate de punerea în funcţiune
             CMD - cheltuieli cu montarea, demontarea activului


       se înregistrează achiziţia instalaţiei
                        21318                  =                  %                                       112.700
                                                              4049                                          85.000
                                                              44610                                           7.700
                                                             151311                                         20.000
       se înregistrează amortizarea anuală a instalaţiei
                    6811                       =              2813                                       9.391,66
      Cheltuieli de exploatare                           Amortizarea               (adică 112.700/12 ani)

8
     Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)
9
     Furnizori de imobilizări
10
     Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
11
     Provizioane pentru cheltuieli de dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea


                                                             23
     privind amortizarea                 instalaţiilor
        imobilizărilor


    se înregistrează cheltuielile cu demontarea activului la expirarea
      perioadei de utilizare:
             - cheltuieli cu materiale consumabile


               602               =                       302           7.000,00
  Cheltuieli cu materialele                Materiale consumabile
         consumabile


             - cheltuieli cu salariile personalului
             641                 =                       421            6.000,00
    Cheltuieli cu salariile               Personal, salarii datorate
         personalului


             - cheltuieli cu serviciile primite de la terţi
             628                 =                       401            7.000,00
      Alte cheltuieli cu                           Furnizori
 serviciile executate de terți


    anularea provizionului constituit
                1513             =                 7812                20.000,00
     Provizioane pentru                  Venituri din provizioane
         dezafectare                    pentru riscuri și cheltuieli


      În situaţia în care plata unei imobilizări cumpărate este decalată
dincolo de condiţiile prevăzute iniţial prin contract (plată imediată), norma




                                           24
prevede ca respectivul activ să fie contabilizat la preţul său dat de plata imediată,
iar suma plătită în plus să fie considerată o cheltuială a perioadei de credit.
      prin costul de producție , care cuprinde:
-        cheltuielile directe de productie ( consumuri de materii prime si materiale,
manopera directa), exclusiv costul indatorarii (conform IAS 23)12 ;
-        cota de cheltuieli indirecte alocata sistematic asupra bunului obtinut
(amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor, conducerea si administrarea
sectiilor)
         Cheltuielile reprezentând manopera, rebuturi sau alte consumuri peste
limitele acceptate ca fiind normale, precum şi pierderile care au apărut în cursul
construcţiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului.
         Exemplu


         Pentru instalarea unei linii tehnologice de vopsea s-au efectuat
următoarele cheltuieli :
             - cost de achiziţie utilaj 30.000,00 lei
             - cheltuieli cu proiectul de amplasare 8.200,00 lei
             - taxe vamale achitate 10.000,00 lei
             - cheltuieli cu montajul utilajului 7.000,00 lei
             - cheltuieli cu amenajarea clădirii 17.000,00 lei
             - cheltuieli cu paza utilajelor 1.500,00 lei
             - cheltuieli cu reclama pentru lansarea noilor produse 3.000,00 lei
             - cheltuieli cu dobânzi aferente liniei de credit 2.000,00 lei
             - cheltuieli cu pierderea tehnologică a primei producţii 3.000,00 lei
         Valoarea totală a cheltuielilor ce se pot capitaliza este de 72.200,00 lei,
exceptând cheltuielile cu paza utilajului, considerate cheltuieli administrative
(1.500,00 lei) , cheltuielile cu pierderea aferentă primei producţii (3.000,00 lei),

12
  Costurile îndatorării cuprind dobânzi şi alte cheltuieli suportate de întreprindere în legătură cu împrumutul de
fonduri , pentru achiziţionarea sau construirea de active pe termen lung


                                                          25
cu promovarea gamei de produse (3.000,00 lei), cheltuielile cu dobânzile
aferente liniei de credit (2.000,00 lei), considerate cheltuieli aferente exerciţiului.
       se înregistrează achiziţia utilajului


                       213113                 =                  %            72.200,00
                                                              40414           62.200,00
                                                              44615           10.000,00


       se înregistrează cheltuielile care nu au fost capitalizate
                    - cheltuieli cu paza utilajului


                         628                  =                401             1.500,00
           Alte cheltuieli cu                              Furnizori
       serviciile executate de
                    terți


                    - cheltuieli cu materialele aferente pierderii din prima producţie


                         602                  =                302             3.000,00
     Cheltuieli cu materialele                            Materiale
              consumabile                               consumabile


                     - cheltuieli cu reclama produselor
                         623                  =                401             3.000,00
       Cheltuieli de protocol,                             Furnizori
        reclama si publicitate



13
     Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)
14
     Furnizori de imobilizări
15
     Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate


                                                            26
                    - cheltuieli cu dobanda aferentă liniei de credit
                        666                =             1682                                  2.000,00
          Cheltuieli privind                     Dobânzi aferente
                dobanzile                             creditelor
                                                     bancare pe
                                                     termen lung
           În ceea ce privește cheltuielile ulterioare, IAS 16 precizează că valoarea
iniţială a imobilizării corporale va fi majorată cu valoarea unor cheltuieli
ulterioare, numai dacă se estimează că se vor obţine beneficii economice
suplimentare în viitor faţă de cele estimate iniţial. Toate celelalte cheltuieli
ulterioare trebuie recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au fost
efectuate16.
           Exemple de îmbunătăţiri care conduc la creşterea beneficiilor economice
viitoare (şi care trebuie capitalizate) :
-          modificarea unui mijloc fix pentru a-i mări durata de viaţă utilă, inclusiv
           sporirea capacităţii acestuia ;
-          modernizarea unor componente ale mijloacelor fixe cu scopul de a obţine
           îmbunătăţiri substanţiale ale calităţii producţiei ;
-          adoptarea unui nou proces de producţie care permite reducerea
           substanţială a costurilor de exploatare estimate iniţial.
           Cheltuielile privind reparaţiile sau întreţinerea terenurilor şi a mijloacelor
fixe făcute cu scopul de a obţine sau de a păstra nivelul beneficiilor viitoare pe
care o întreprindere se aşteaptă să le obţină pe baza performanţelor estimate
iniţial sunt înregistrate în contabilitate drept cheltuieli ale perioadei17.




16
     Vișan Dumitru–Aprofundări în contabilitatea financiară,Editura Tribuna Economică,București,2011,pag. 132
17
     Robu Maria – Contabilitate Generală, Editura ASE, București,2007,pag. 62


                                                        27
                             2.4 Deprecierea imobilizărilor corporale în cadrul
                                               S.C. SARCOM S.R.L

          Deprecierea imobilizărilor reprezintă un proces de scădere a valorii
 acestora18. Cauzele deprecierii pot fi:
          - uzura naturală şi/sau anormală datorită exploatării normale şi/sau prea
               intense a imobilizării respective;
          - deficienţe în activitatea de întreţinere şi reparaţii;
          - cauze externe (incendii, explozii, intemperii, etc.);
          - apariţia unor imobilizări mai performante din punct de vedere tehnic,
               tehnologic, estetic, al performanţelor, etc.
          Formele deprecierii sunt:
 Nr.                     După natura lor:                        După remanenţa în timp:
 crt.
  1.     Fizică: sunt afectate integritatea Permanente                        sau     ireversibile:       se
         fizică, performanţele, aspectul, etc. cuantifică şi se înregistrează prin
         Pot      atât      permanente       cât     şi amortizare. Pot atât fizice cât şi
         temporare.                                         morale.
  2.     Morală: este afectată atractivitatea Temporare                      sau      reversibile:        se
         lor       datorită      apariţiei         unor cuantifică şi se evidenţiază prin
         imobilizări mai performante. Pot fi constituirea de ajustări de valoare
         atât permanente cât şi temporare.                  (fostele provizioane pentru depre-
                                                            cierea reversibilă). Pot fi atât fizice
                                                            cât şi morale.
Sursa:Luță Dorina, Dima Florin - Contabilitate financiară – curs aplicativ, Editura Independența Economică,
Pitești, 2010, pag. 72

          Prin calculul şi înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea
 de valoare a imobilizărilor se cuantifică uzura (deprecierea) sau pierderea de

 18
   Matiș Dumitru, Pop Atanasiu – Contabilitatea financiară,ediția a II a,Editura Casa Cărții de Știință, Cluj
 Napoca, 2010,pag. 89


                                                       28
valoare reversibilă (temporară) a acestor imobilizări, făcând aplicarea cerinţei
impusă informaţiei contabile de a oferi o imagine „clară, sinceră, fidelă şi
completă, în toate aspectele esenţiale, asupra patrimoniului”. Sunt asemănătoare
cu provizioanele. De altfel, până la apariţia OMFP nr. 1752/2005, ajustările
pentru pierderea de valoare se numeau tot provizioane.
        Ele cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile
reversibile al valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului.
        Există ajustări pentru deprecierea reversibilă a imobilizărilor (conturile
290 – 296), stocurilor şi producţiei în curs de execuţie (391 – 398), creanţelor
(491 – 496) şi elementelor de trezorerie (591 - 598). Se pot calcula ajustări de
valoare şi pentru imobilizările care nu se amortizează (terenuri, imobilizări în
curs, imobilizări financiare, etc.) în măsura în care pot suferi scăderi temporare
de valoare.
        Evaluarea, constituirea şi anularea ajustărilor de valoare a imobilizărilor
se fac în condiţii similare cu cele ale provizioanelor, după un raţionament
profesional temeinic19.
        În contabilitate, prin amortizare se cuantifică şi se înregistrează
deprecierea ireversibilă (permanentă) a imobilizărilor.
        Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile
economice aduse de respectivul activ sunt consumate de către întreprindere.
         Prin urmare, firmele care aplică Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară (IFRS) vor înregistra în contabilitate doar amortizarea contabilă,
calculată având la bază raţionamente economice, şi nu amortizarea fiscală,
determinată potrivit reglementărilor fiscale în vigoare într-un moment sau altul.
Diferenţele care vor apărea între rezultatul contabil și rezultatul fiscal vor
genera, în această situaţie, impozite amânate.



19
   Horomnea Emil, Tabără Neculai – Introducere în contabilitate concept și aplicații,Editura Tipo Moldova,
Iași, 2010, pag. 108


                                                     29
        Amortizarea este o noţiune, un fenomen, un proces foarte complex, cu
determinări tehnice, contabile, economice, financiare, juridice, fiscale, etc.
        Din punct de vedere tehnic, amortizarea înseamnă uzura, deprecierea
ireversibilă (permanentă) a                  imobilizărilor şi scăderea corespunzătoare a
performanţelor acestora20.
        Din punct de vedere contabil, amortizarea reprezintă micşorarea valorii
unui element de activ imobilizat ca urmare a deprecierii ireversibile prin
folosirea lui de către întreprindere într-un anumit interval de timp, datorită
învechirii, concurenţei, schimbării tehnicii sau a altor cauze, şi transferarea
acestei reduceri de valoare asupra cheltuielilor întreprinderii şi/sau costurilor
producţiei21.
        Amortizarea se deduce din valoarea de intrare a bunului pentru a calcula
valoarea netă contabilă, cu care imobilizarea este înscrisă în bilanţ. De
asemenea, în conformitate cu principiul prudenţei şi cu necesitatea reflectării
unei imagini clare, sincere, fidele şi complete asupra patrimoniului prin
contabilitate, ca şi a conservării substanţei acestuia, agenţii economici au
obligaţia calculării şi înregistrării amortizării, acest lucru având influenţă directă
asupra stabilirii rezultatului şi prezentării bilanţului. Neînregistrarea amortizării
înseamnă supraestimarea rezultatului şi a activului.
        Din punct de vedere economic, diminuarea valorii unui element de activ,
rezultând din depreciere, solicită pregătirea şi înlocuirea acestuia cu unul nou.
        Ca urmare, achiziţia şi utilizarea imobilizărilor reprezintă o cheltuială şi
un element al costului suportat de întreprindere şi de aici necesitatea constituirii
fondurilor necesare reînnoirii imobilizărilor amortizabile consumate, la sfârşitul
perioadei lor de utilizare (viaţă activă) prin veniturile viitoare, fără a recurge la
capitaluri proprii sau contractarea de datorii22. În calcularea valorii amortizării


20
   Feleagă Niculae, Ionașcu Ion – Tratat de contabilitate financiară,vol. I, Editura Economică, București, 2008,
pag.94
21
   Vișan Dumitru–Aprofundări în contabilitatea financiară,Editura Tribuna Economică,București,2011,pag. 176
22
   Luță Dorina, Dima Florin – Contabilitate aprofundată,Editura Independența Economică,Pitești,2010,pag. 85


                                                        30
nu trebuie să se facă abstracţie de influenţa inflaţiei şi a progresului tehnic, a
creşterii performanţelor noilor imobilizări, având în vedere că în timp preţul
imobilizărilor care urmează să le înlocuiască pe cele vechi este tot mai mare.
        Adoptarea costului istoric ca bază de calcul al amortizării poate avea acest
efect de de-capitalizare a întreprinderii, punând-o în situaţia de a nu-şi putea
recupera investia iniţială, din cauza „efectului de desincronizare” între costul de
înlocuire şi costul istoric, şi care este cu atât mai mare cu cât durata de utilizare
normată (DUN) a imobilizării este mai îndelungată. Pentru a corija această
anomalie şi a preveni acest risc pentru întreprindere, Directiva a IV-a a
Comunităţilor Economice Europene prevede o alternativă la costul istoric –
reevaluarea periodică a imobilizărilor sau evaluarea pe baza valorii de înlocuire
pentru imobilizările a căror utilizare este limitată în timp. În practică, datorită
creşterii permanente a valorii imobilizărilor noi faţă de valoarea recuperată prin
amortizare, se recurge atât la capitaluri proprii (repartizări din profitul net) şi alte
surse interne, cât şi la credite de investiţii şi alte surse externe.
        Din punct de vedere juridic, amortizarea are un statut juridic fiscal:
obligaţia de a amortiza este prevăzută de dreptul fiscal care consideră lipsa
amortizării ca un delict. Dreptul fiscal impune, sub sancţiunea pedepsei cu
amenda, calculul unui amortisment minim23.
        Din punct de vedere financiar, amortizarea este o sursă de autofinanţare a
activului imobilizat, care se constituie, chiar şi în situaţia în care întreprinderea
nu realizează profit, prin prelevarea asupra rezultatului.
        Amortizarea este deci o componentă esenţială a capacităţii de
autofinanţare (CAF). Capacitatea de autofinanţare a întreprinderii reprezintă
surplusul monetar generat de activitatea acesteia. Ea aduce o contribuţie
esenţială la variaţia (creşterea) fondului de rulment global şi se poate calcula



23
  Matiș Dumitru, Pop Atanasiu – Contabilitatea financiară,ediția a II a,Editura Casa Cărții de Știință, Cluj
Napoca, 2010,pag. 106


                                                      31
plecând fie de la excedentul brut din exploatare (metoda substractivă), fie de la
profitul net (metoda aditivă).
        În concluzie, amortizarea este un fenomen complex, cu determinări şi
consecinţe         multiple,       care       reprezintă        uzura      imobilizărilor,          reducerea
corespunzătoare             a       valorii        acestora,          transferul         valorii        asupra
cheltuielilor/costurilor, recuperarea acestora prin vânzarea produselor şi
încasarea contravalorii acestora,                 şi reconstituirea fondului de dezvoltare în
vederea achiziţionării unei noi imobilizări în locul celei uzate, amortizate
integral şi scoase din uz.


                   2.5 Reevaluarea și amortizarea imobilizărilor corporale la
                                              S.C. SARCOM S.R.L


        Ne-reactualizarea în timp a valorii imobilizărilor duce la de-capitalizarea
societății, prin incapacitatea ei de a recupera integral valoarea investiţiilor făcute
în imobilizări şi de a achiziţiona o imobilizare nouă similară dar în pas cu
progresul tehnic.
        În cadrul S.C. SARCOM S.R.L. un activ are valoarea de intrare ( Vi ) în
primul anu (N) de 200.000 lei, durata de utilizare normală (DUN) este de 10
ani. Utilajul este amortizat prin metoda liniară. După doi ani, se efectuează
reevaluarea activului, în urma căreia se constată că valoarea justă este de
240.000 lei.
        Valoarea justă este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată,
la data evaluării, între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie
cu preţ determinat obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care
părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere24.
Ea este stabilită de către experţi.

24
  Ghid Practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Partea I, Editura Economică, Bucureşti,
2006.


                                                         32
   determinarea amortizării pentru primii doi ani:
     - Determinarea ratei anuale de amortizare liniară se face după formula
               100%                                        100%
        ra         , iar în situaţia noastră ra este ra       , = 10%;
               DUN                                          10
     - Determinarea valorii amortizării anuale în primii doi ani ( ra x Vi ),
        adică 10% x 200.000 lei = 20.000 lei;
     - Determinarea valorii amortizării, cumulată pentru primii doi ani:
        2 x 20.000 lei = 40.000 lei;
   determinarea amortizării după reevaluare:
     - Valoarea netă contabilă = Valoarea de intrare – Amortizarea cumulată
        în primii doi ani, adică 200.000 lei – 40.000 lei = 160.000 lei;
     - Rata recalculării amortizării = Valoarea justă / Valoarea netă contabilă,
        adică 240.000 lei / 160.000 lei = 1,5;
     - Valoarea contabilă brută recalculată = Rata recalculării amortizării x
        Valoarea de intrare, adică 1,5 x 200.000 lei = 300.000 lei;
     - Amortizarea recalculată pentru primii doi ani: 40.000 lei x 1,5 =
        60.000 lei;
     - Noua valoare (justă) netă reactualizată de 240.000 lei se poate verifica
        şi prin diferenţa dintre Valoarea brută recalculată şi Amortizarea
        cumulată recalculată: 300.000 lei – 60.000 lei = 240.000 lei;
     - Amortizarea anuală după reevaluare: Valoarea contabilă brută
        recalculată / (DUN – 2) = 300.000 lei / 8 ani = 37.500 lei.
   determinarea creşterilor (diferenţelor) de valoare:
     - Valoare brută de intrare: 300.000 lei – 200.000 lei = 100.000 lei;
     - Amortizare pentru primii doi ani: 2 x 30.000 lei – 2 x 20.000 lei = 2 x
        10.000 lei = 20.000 lei;
     - Diferenţa valoare netă de intrare: 100.000 lei – 20.000 lei = 80.000 lei.
     Înregistrarea în contabilitate a acestor diferenţe se face în felul
următor:


                                           33
              - pentru creşterea netă de valoare de intrare a imobilizării

                      2131                          =                      105                     80.000,00 lei
         Echipamente tehnologice                             Rezerve din reevaluare
       (mașini,utilaje și instalații de
                      lucru)

              - pentru diferenţa de amortizare anuală

                 2131                               =                 2813                         20.000,00 lei
         Echipamente tehnologice                            Amortizarea instalațiilor,
                                                                 mijloacelor de
       (mașini,utilaje și instalații de
                                                             transport,animalelor și
                   lucru)
                                                                   plantațiilor

              În cazul nostru, pentru S.C. SARCOM S.R.L. graficul de amortizare se
   prezintă astfel:

 Anul de             Valoarea    Rata de     Valoare    Total       Valoarea
                                          *
amortizare              de      amortizare amortizare amortizare    rămasă
                    amortizat
   1                200.000,00     10%      20.000,00 20.000,00    180.000,00
   2                180.000,00     10%      20.000,00 40.000,00 160.000/300.000
   3               300.000,00:8   12,5%     37.500,00 37.500,00    262.500,00
   4                     -        12,5%     37.500,00 75.000,00    225.000,00
   5                     -        12,5%     37.500,00 112.500,00   187.500,00
   6                     -        12,5%     37.500,00 150.000,00   150.000,00
   7                     -        12,5%     37.500,00 187.500,00   112.500,00
   8                     -        12,5%     37.500,00 225.000,00   75.000,00
   9                     -        12,5%     37.500,00 262.500,00   37.500,00
   10                    -        12,5%     37.500,00 340.000,00        0
 TOTAL                   -          -       340.000,00     -            -
   Notă:
   *
       rata de amortizare nu se cumulează, deoarece ar rezulta valori aberante: suma procentelor ar depăşi 100%, dar
   nu trebuie omis că aceste procente se aplică la sume din ce în ce mai mici.




                                                             34
BIBLIOGRAFIE


1.    Feleagă Niculae,     ”Tratat de contabilitate financiară”, vol. I și II, Editura
      Ionaşcu Ion          Economică, Bucureşti, 2008
2.    Horomnea Emil,       “Introducere în contabilitate concepte și aplicații”,
      Tabără Neculai       Editura Tipo Moldova, Iași, 2010
3.    Luţă Dorina,         ”Contabilitate financiară - curs aplicativ”, Editura
      Dima Florin,         Independenţa Economică, Piteşti, 2010
4.    Luță Dorina,         “Contabilitate    aprofundată”,    Editura   Independența
      Dima Florin          Economică, Pitești, 2009
5.    Matiş Dumitru,       ”Contabilitate financiară”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă,
      Pop Atanasiu         Cluj-Napoca, 2010
6.    Popa Adriana         ”Contabilitatea      şi      fiscalitatea     rezultatului
      Florina              întreprinderii”, Editura CECCAR, Bucureşti, 2011
7.    Ristea Mihai         “Contabilitatea societăților comerciale”, Vol I si II,
                           Editura Universitară, București, 2009
8.    Robu Maria           ”Contabilitate Generală”, Editura ASE, Bucureşti, 2007
9.    Ţenovici Cristina ”Contabilitate Generală”, Editura Universitaria, Craiova,
      Popescu Marian       2010
10.   Vişan Dumitru        ”Aprofundari in contabilitatea financiară’’, Editura
                           Tribuna Economică’’, Bucureşti, 2011
***   Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Editura
      Economică, 2006, Partea I
***   Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele
      europene aprobate prin OMFP 3055/2009, Editura CECCAR, Bucureşti, 2010
***   Legea nr. 82/1991, legea contabilității republicată în M.Of., Partea I, Nr.
      454/2008, cu modificările si completările ulterioare
***   Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în M.Of., Partea


                                       35
      I, Nr. 1066/2004, cu modificările si completările ulterioare
***   Ordinul nr. 3055/2009 pentru Aprobarea Reglementarilor Contabile conforme
      cu Directivele Europene, în M.Of. nr. 766/10. 11.2009
***   O.U.G. 37/2011 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.
      82/1991 şi pentru modificarea altor acte normative incidente, M.Of.
      nr.285/22.04.2011
***   O.M.F.P. nr. 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi
      efectuarea inventarierii elementelor de active, datoriilor şi capitaluri proprii,
      M.Of. nr. 704/20.10.2009 cu modificările şi completările ulterioare
www.contabilul.ro
www.contab-audit.ro




                                       36

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Tags:
Stats:
views:269
posted:6/14/2012
language:Romanian
pages:36