Exercitii propuse gr 5 by 398oj5

VIEWS: 432 PAGES: 17

									Stagiari sistem colectiv – 2009

        In conformitate cu prevederile art. 22 din Regulamentul privind efectuarea
stagiului si examenul de aptitudini in vederea accesului la calitatea de expert
contabil si de contabil autorizat, sunteti invitat in data de 12.05.2009 ora 12,00, la
Facultatea de mecanica din Timisoara, bd. Mihai Viteazul, nr. 1, sa depuneti in
scris si sa sustineti raspunsurile la cele 40 exercitii propuse de lectorii - formatori
de stagiu si redate mai jos. In aceeasi zi, de la ora 14,00 sunteti programat de a
efectua cursurile de pregatire deontologica, comportament profesional si doctrina
profesionala.

       Va facem cunoscut ca pentru consultatii in rezolvarea exercitiilor primite s-a
fixat data de 05.05.2009 ora 12,00, la Facultatea de mecanica din Timisoara, bd.
Mihai Viteazul, nr. 1. Deasemenea in aceeasi zi, de la ora 14,00 sunteti programat
sa efectuati cursuri de pregatire tehnica.

      Va reamintim ca pentru acoperirea cheltuielilor cu organizarea pregatirii in
sistem colectiv se percepe un tarif anual de 150 euro. Plata se face in lei la cursul
de schimb leu/euro comunicat de BNR, din ziua platii. Pentru anul acesta
termenul de plata este 30.04.2009.

Exercitii propuse pentru anul III sem. I

Grupa 5 (total 40 exercitii) – 16 stagiari EC

I. Elaborarea situatiilor financiare (11 exercitii)
45. O întreprindere procedeazã la reevaluarea construcţiilor sale. Costul istoric (valoarea
brutã) al construcţiilor este de 400.000.000 lei, amortizãrile cumulate de 130.000.000 lei, iar
valoarea actualã de 500.000.000 lei. Care dintre urmãtoarele valori exprimã rezerva din
reevaluare, în condiţiile în care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de
imobilizãri?

a) 100.000.000 lei;

b) 370.000.000 lei;

c) 230.000.000 lei;

d) 270.000.000 lei;

e) –30.000.000 lei.
46. Întreprinderea ALFA a achiziţionat la începutul exerciţiul N un program informatic cu
100.000.000 lei (durata de utilitate este estimatã la 5 ani). În N+1, managerii au determinat
o reducere de valoare a programului, deoarece valoarea justã este de 50.000.000 lei. În
N+2, valoarea justã a programului informatic este estimatã la
80.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al reevaluãrilor efectuate asupra programului
informatic?

47. La începutul exerciţiului N, întreprinderea a achiziţionat echipamente tehnologice la
costul de 200.000.000 lei. Durata de utilitate a acestora este estimatã la 20 de ani iar
amortizarea se calculeazã prin metoda liniarã. Pe durata de utilizare a echipamentelor s-a
procedat la urmãtoarele reevaluãri:

– la sfârşitul exerciţiului N+2, când valoarea justã a activelor a fost de 250.000.000 lei.
Durata de utilitate este reestimatã la 19 ani (au mai rãmas 16 ani) în exerciţiul N-3.

– la sfârşitul exerciţiului N+4, când valoarea justã a activelor a fost de 200.000.000 lei; la
sfârşitul exerciţiului N+5, durata de utilitate este reestimatã la 15 ani (au mai rãmas 10 ani).

– la sfârşitul exerciţiului N+6, când valoarea justã a fost de 90.000.000 lei; la sfârşitul
exerciţiului N+7, durata de utilitate este reestimatã la 16 ani (au mai rãmas 9 ani).

– la sfârşitul exerciţiului N+10, când valoarea justã a fost de 70.000.000 lei.

Care este tratamentul contabil al reevaluãrilor echipamentelor tehnologice?

48. Întreprinderea ALFA deţine o marcã de fabricaţie achiziţionatã cu 800 mil. lei. Ea este
reevaluatã la sfârşitul exerciţiului N când amortizarea cumulatã este de 400 mil. lei iar
valoarea reevaluatã este de 500 mil. lei. Durata de viaţã estimatã a mãrcii este de 10 ani iar
amortizarea este liniarã. Determinaţi rezerva din reevaluare care va fi realizatã anual.
49. S.C. ALFA S.A. deţine un teren achiziţionat în exerciţiul N la costul de 50.000.000 lei. La
sfârşitul exerciţiului N+5 valoarea justã a terenului este de 70.000.000 lei. Terenul este
vândut în exerciţiul N+7 la preţul de vânzare de 60.000.000 lei. Care este tratamentul
contabil al rezervei din reevaluare?

50. Se importã un echipament tehnologic. Factura externã cuprinde: preţ negociat 10.000
euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro şi asigurarea de 200 euro. Taxa vamalã este de
10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data importului este de
40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern sunt facturate de un cãrãuş
la 20.000.000 lei. Se efectueazã cheltuieli cu manipularea, montajul şi probele tehnologice
în valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizatã intrarea echipamentului
tehnologic?

a) 530.000.000 lei;

b) 591.763.200 lei;

c) 480.720.000 lei;

d) 630.700.000 lei;

e) 497.280.000 lei.

51. Întreprinderea deţine un utilaj achiziţionat cu 300.000.000 lei şi a cãrui duratã de viaţã
utilã este estimatã la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 ştiind cã întreprinderea
utilizeazã metoda SOFTY degresivã?

a) 40.000.000 lei;

b) 150.000.000 lei;

c) 20.000.000 lei;

d) 30.000.000 lei;

e) 5.000.000 lei.

52. La 1 ianuarie N-1, întreprinderea a achiziţionat un utilaj al cãrui cost de achiziţie este de
25.000 u.m. Conducerea întreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani şi
valoarea rezidualã la 5.000 u.m. Întreprinderea utilizeazã metoda liniarã de amortizare. La
sfârşitul exerciţiului N+1, se estimeazã cã durata de utilizare ce corespunde cel mai bine
noilor condiţii este de 10 ani iar valoarea rezidualã apreciatã din perspective unei posibile
vânzãri la sfârşitul duratei de utilizare este de 3.000 u.m. Întreprinderea trece la metoda
degresivã de amortizare, (coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferentã exerciţiului
N+2 este de:
a) 3.000 u.m.;

b) 2.250 u.m.;

c) 3.375 u.m.;

d) 2.625 u.m.;

e) 1.750 u.m.

53. Societatea ALFA achiziţioneazã pe data de 25 august anul N

un utilaj care se amortizeazã liniar în 10 ani, costul de achiziţie

210.000 u.m. La 31.12.N+2, societatea decide reevaluarea

valorii rãmase a utilajului, valoarea justã 160.000 u.m. Totodatã,

datoritã schimbãrii condiţiilor de utilizare, durata de viaţã utilã

rãmasã este reestimatã la 5 ani. În condiţiile aplicãrii IAS 16

„Imobilizãri corporale“, amortizarea aferentã exerciţiului N+3

va fi de:

a) 21.000 u.m.;

b) 60.375 u.m.;

c) 53.666 u.m.;

d) 53.333 u.m.;

e) 60.000 u.m.

54. La sfârşitul exerciţiului N, se cunosc urmãtoarele informaţii despre un echipament
tehnologic:

– valoarea contabilã netã este de 200 u.m.;
– cheltuielile cu dezmembrarea sunt reestimate la 1.500 u.m.;

– existã un provizion pentru dezmembrarea echipamentului constatat la o valoare
actualizatã de 1.438 u.m.;

– rata dobânzii de piaţã este reestimatã pentru ultimii doi ani din durata de viaţã utilã la 13%
în exerciţiul N+1 şi respectiv la 14% în N+2;

– rata dobânzii de piaţã aferentã exerciţiului încheiat este de 16%.

Înregistrãrile contabile aferente exerciţiului N+1 sunt:

a) 666 = 1513 230

1513 = 213 200

1713 = 7812 204

b) 666 = 1513 230

1513 = 213 404

c) 666 = 1513 230

1513 = 7812 404

d) 666 = 1513 62

6812 = 1513 404

e) 6812 = 1513 62

55. Care din urmãtoarele situaţii constituie un indiciu al existenţei deprecierii unui activ?

a) fluxurile de trezorerie generate de activ sunt semnificativ mai mari decât cele
previzionate;

b) pierderile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate;

c) profiturile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate;
d) utilizarea mai slabã a activului în realizarea altui tip de produs care genereazã fluxuri de
trezorerie superioare celor obţinute potrivit vechii utilizãri;

e) creşterea ratelor dobânzilor pe termen scurt în condiţiile în care activul are o duratã de viaţã utilã
rãmasã semnificativ mai mare;

III. Expertize contabile (5 exercitii)

21. Ce fapte pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor contabili?

22. Care este diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat; dar între
contabilul autorizat şi contabilul salariat?

23. Cine este expertul contabil?

24. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

25. Ce lucrări poate executa un expert contabil?

IX. Consultanta fiscala acordata contribuabililor (6 exercitii)
22. Un plătitor de impozit pe profit şi TVA înregistrează în trimestrul I cheltuieli cu protocolul în
sumă de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate în sumă
de 300.000 lei. Să se determine impozitul pe profit de plată.

21. O persoană fizică obţine în anul 200X următoarele venituri din cesiunea drepturilor de autor:
- 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare;
- 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale;
- 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere literare,
drepturile fiind moştenite. Societatea care gestionează aceste drepturi de autor percepe un comision
de 500 lei.
Să se stabilească impozitul datorat în cursul anului sub formă de plăţi anticipate, scadenţele de plată
şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat ca urmare a regularizării din anul următor realizării
veniturilor.

5. O microîntreprindere, plătitoare de impozit pe venit, prezintă următoarea situaţie a veniturilor
(valorile sunt în lei şi sunt cumulate de la începutul anului):

              Tip venit                  trim. I 2008       trim. II 2008     trim. III 2008     trim. IV 2008
  Venituri din vânzarea mărfurilor     70.000             100.000            160.000            230.000
  Venituri din diferenţe de curs       900                1.000                   1.200         2.100
  valutar
  Venituri din dobânzi                 500                1.500                   2.600         3.700
De asemenea, cunoaştem că microîntreprinderea cumpără şi pune în funcţiune o casă de marcat, în
luna iunie, în valoare de 700 lei.
Determinaţi impozitul pe venitul microîntreprinderilor de plată la fiecare dintre scadenţele legale.


36. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală)
trimite pentru testare societăţii B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) o cantitate
de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din România, urmând ca dacă B este
mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA
stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă bunurile
se returnează.

9. Să se determinarea accizei în cazul berii cunoscând următoarele date: eliberarea în consum are
loc în luna martie, cantitatea 700 sticle a 0,33 litri, numărul de grade Plato 8. Acciza unitară şi cursul
de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

29. Să se determine impozitul pe clădire datorat de proprietarul care o vinde cunoscând
următoarele date: clădirea este situată în mediu urban, suprafaţa utilă este 105 mp, din care 20 mp
sunt aferenţi unui garaj situat la subsol şi 30 mp sunt aferenţi unei mansarde cu destinaţie de spaţiu
de locuit, valoarea impozabilă unitară este 669 lei/mp, anul construirii clădirii este 1965. Clădirea
este vândută pe data de 15 aprilie.

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (18
exercitii)
143. În viziunea Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat
de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu:
(a) capitalul social al întreprinderii;

(b) capitalurile proprii ale întreprinderii;

(c) capacitatea de producţie a întreprinderii;

(d) capacitatea de platã a întreprinderii;

(e) activele imobilizate ale întreprinderii.

144. Conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflaţioniste” poziţia
monetarã se calculeazã astfel:

(a) Active monetare – Datorii monetare;

(b) Active nemonetare – Datorii nemonetare + Capitaluri proprii;

(c) Datorii nemonetare + Active nemonetare;

(d) Active monetare + Active nemonetare – Capitaluri proprii;

(e) Active monetare + Datorii monetare.

145. La 1.01.N societatea Alfa acordã în leasing societãţii Beta un mijloc de transport în
urmãtoarele condiţii:

– valoarea justã a mijlocului de transport este de 172.500 u.m. (costul suportat de Alfa
pentru a-l achiziţiona);

– durata contractului este de 7 ani;

– contractul presupune un avans de 70.000 u.m.;

– valoarea rezidualã este estimatã la 10.000 u.m.;

– chiriile anuale sunt de 10.000 u.m. şi se plãtesc la sfârşitul anului;

– rata implicitã a dobânzii este de 9%.
Alfa efectueazã cheltuieli în numele contractului de 3.629 u.m. Determinaţi investiţia netã a
locatorului pe durata contractului conform IAS 17. La sfârşitul exerciţiului N+2 valoarea
rezidualã este reestimatã la 8.000 u.m. Reestimaţi investiţia netã în aceste condiţii pe
durata rãmasã.

146. Societatea Alfa achiziţioneazã la 1.01.N un echipament la preţul de 10.000 u.m.
Managerii estimeazã o duratã de viaţã utilã de 8 ani şi o valoare rezidualã de 1.000 u.m.
Metoda de amortizare utilizatã este metoda degresivã (coeficientul de degresie este 2). La
sfârşitul exerciţiului N+2, deoarece existã indicii de depreciere se procedeazã la testul de
depreciere. Valoarea recuperabilã este de 4.500 u.m. La sfârşitul exerciţiului N+3, durata de
viaţã utilã rãmasã este reestimatã la 9 ani, valoarea rezidualã este reestimatã la 900 u.m.
Metoda de amortizare utilizatã este metoda liniarã. La 31.12.N+4 existã indicii cã
deprecierea s-a diminuat şi în urma testului se determinã o valoare recuperabilã de 5.800
u.m. Alfa utilizeazã tratamentul de bazã din IAS 16 pentru evaluarea echipamentelor.
Determinaţi valoarea la care este evaluat în bilanţ echipamentul la sfârşitul exerciţiilor N,
N+1, N+2, N+3 şi N+4.

147. Societatea Alfa achiziţioneazã la 1.01.N un echipament la preţul de 10.000 u.m.
Managerii estimeazã o duratã de viaţã utilã de 8 ani şi o valoare rezidualã de 1.000 u.m.
Metoda de amortizare utilizatã este metoda degresivã (coeficientul de degresie este 2). La
sfârşitul exerciţiului N, Alfa reevalueazã echipamentul la valoarea justã de 9.000 u.m. La
sfârşitul exerciţiului N+1 managementul reestimeazã durata de viaţã utilã la 10 ani şi
valoarea rezidualã la 500 u.m. şi trece la metoda liniarã de amortizare. La sfârşitul
exerciţiului N+2 Alfa procedeazã la un test de depreciere în urma cãruia se determinã o
valoare recuperabilã de 3.000 u.m. Alfa utilizeazã tratamentul alternativ din IAS 16 pentru
evaluarea echipamentelor. Determinaţi valoarea la care este evaluat în bilanţ echipamentul
la sfârşitul exerciţiilor N, N+1 şi N+2.

148. Ce opţiuni trebuie sã aibã în vedere managementul în selectarea unei politici
contabile?

(a) dacã politica este rezonabilã în termenii descrişi de cadrul de reglementare;
(b) dacã existã un standard, o interpretare, o anexã sau un ghid care prescrie tratamentul
elementului pentru care trebuie selectatã politica atunci acesta trebuie aplicat;

(c) dacã nu existã un standard sau o interpretare, managementul va selecta metoda care
conduce la informaţie relevantã şi fiabilã;

(d) dacã nu existã un standard sau o interpretare, managementul va trebui sã consulte
IASB pentru a selecta o politicã;

(e) niciuna din afirmaţiile de mai sus.

149. Care din urmãtoarele sunt schimbãri de politici contabile şi care sunt schimbãri de
estimãri?

(a) schimbarea gradului de recuperare al creanţelor;

(b) schimbarea metodei de amortizare;

(c) schimbarea metodei de evaluare la ieşire a stocurilor de la CMP la FIFO;

(d) reevaluarea imobilizãrilor corporale evaluate la cost;

(e) schimbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile.

150. Înainte de ianuarie 2005, societatea ALFA evalua stocurile de mãrfuri cu ajutorul
metodei costului mediu ponderat. Începând cu aceastã datã, dupã o analizã mai atentã
managementul considerã cã FIFO ar fi mai potrivitã pentru evaluarea mãrfurilor aflate în
stoc, deoarece ALFA comercializeazã computere care sunt afectate de progresul tehnic.
Potrivit metodei FIFO mãrfurile aflate în stoc la sfârşitul perioadei sunt ultimele
achiziţionate. Este permisã aceastã schimbare potrivit IAS 8?

(a) da, IAS 8 permite o schimbare a politicii contabile, dacã este impusã de un standard sau
conduce la o reprezentare mai fiabilã şi relevantã a tranzacţiilor sau evenimentelor unei
întreprinderi;

(b) în cazul de faţã IAS 8 interzice acest lucru;
(c) da, în acest caz schimbarea este permisã deoarece este rezonabilã şi nu va afecta
forma juridicã a tranzacţiilor financiare prezentate;

(d) da, deoarece nu depãşeşte pragul de semnificaţie;

(e) nu, metoda de evaluare a stocurilor nu trebuie schimbatã niciodatã.

151. Situaţiile comparative nu pot fi retratate, deoarece efortul pentru a colecta informaţia
necesarã este foarte mare. Ce trebuie sã facã o societate aflatã în aceastã situaţie?

(a) schimbarea trebuie efectuatã în conformitate cu prevederile tranzitorii ale IAS 2;

(b) schimbarea trebuie aplicatã prospectiv, adicã orice schimbare va afecta perioadele
viitoare;

(c) soldul iniţial al rezultatului reportat pentru cea mai recentã perioadã prezentatã trebuie
ajustat ca şi cum noua politicã ar fi fost aplicatã. Informaţiile comparative nu trebuie
retratate în acest caz;

(d) soldul iniţial al rezultatului reportat pentru cea mai recentã perioadã prezentatã, ca şi
sumele comparative pentru fiecare perioadã anterioarã trebuie ajustate ca şi cum noua
politicã ar fi fost aplicatã;

(e) societatea trebuie sã renunţe la schimbarea de politicã.

152. Se fac estimãri contabile pentru:

(i) provizionul pentru deprecierea clienţilor;

(ii) provizionul pentru deprecierea stocurilor;

(iii) determinarea valorii juste a activelor şi datoriilor;

(iv) durata de viaţã utilã a activelor amortizabile;

(v) provizioanele pentru garanţii;

(vi) schimbarea politicilor contabile.
(a) i + ii;

(b) i + ii + iii;

(c) i + ii + iii + iv;

(d) i + ii + iii + iv + v;

(e) i + ii + iii + iv + v + vi.

153. În absenţa unui standard sau a unei interpretãri aplicabil(e), managementul trebuie sã
utilizeze raţionamentul professional în alegerea unei politici contabile care sã conducã la
informaţii relevate pentru utilizatori şi fiabile astfel încât situaţiile financiare:

(i) sã reprezinte poziţia financiarã, performanţa şi fluxurile de trezorerie;

(ii) sã reflecte substanţa economicã a tranzacţiilor sau evenimentelor şi nu doar forma lor
juridicã;

(iii) sã fie nepãrtinitoare;

(iv) sã fie prudente;

(v) sã fie complete în toate aspectele semnificative;

(vi) sã se conformeze reglementãrilor fiscale.

(a) i + ii;

(b) i + ii + iii;

(c) i + ii + iii + iv;

(d) i + ii + iii + iv + v;

(e) i + ii + iii + iv + v + vi.

154. La 1.01.N întreprinderea achiziţioneazã un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii
estimeazã o duratã de utilitate de 5 ani şi o valoare rezidualã de 2.000 lei. Metoda de
amortizare este cea liniarã. La sfârşitul exerciţiului N+2 managerii estimeazã cã durata
de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiţii de exploatare ale activului este de 7
ani. În acelaşi timp, valoarea rezidualã este reestimatã la 3.000 lei. Se decide trecerea la
metoda degresivã, iar coeficientul de degresie este 1,5. În urma schimbãrilor de estimare,
amortizarea exerciţiului N+2 este:

(a) 2.040 lei;

(b) 1.600 lei;

(c) 760 lei;

(d) 1.140 lei;

(e) 665 lei.

155. În cursul exerciţiului N, societatea-mamã M vinde un stoc de marfã filialei sale F la
preţul de 900.000 u.m. Costul de achiziţie al mãrfurilor vândute a fost de 500.000 u.m.
Mãrfurile sunt vândute de cãtre societatea F unui client din exteriorul grupului la preţul de
vânzare de 1.200.000 u.m. La 31.12.N în bilanţul lui F existã o datorie neplãtitã cãtre F de
400.000 u.m. Ce înregistrãri sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare
consolidate ştiind cã se utilizeazã metoda pe fluxuri? Justificaţi necesitatea acestora.

156. Societatea M a achiziţionat la data constituirii societãţii F 70% din acţiunile sale la
costul de 700.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii F dupã eliminarea
operaţiilor reciproce se prezintã astfel:

Capital social 1.000.000

Pierdere reportatã (300.000)

Pierderea exerciţiului (100.000)

Total capitaluri proprii 600.000.

Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societãţii F la 31.12.N.
157. La 31.12.N, societatea M achiziţioneazã 25% din acţiunile societãţii A la costul de
70.000 u.m. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societãţii F aveau o valoare de 120.000
u.m. Cu ocazia achiziţiei nu se identificã diferenţe de valoare. Fondul comercial rezultat în
urma achiziţiei este de:

(a) 50.000 u.m.;

(b) 70.000 u.m.;

(c) 120.000 u.m.;

(d) 30.000 u.m.;

(e) 40.000 u.m.

158. Societatea M deţine 40% din acţiunile societãţii SA care au fost achiziţionate în
momentul constituirii societãţii la costul de 400.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale
societãţii SA se prezintã astfel:

   Elemente                                                                                Valori
  Capital social                                                                         1.000.000
  Rezerve                                                                                 200.000
  Rezultat                                                                                100.000
Titlurile sunt evaluate în bilanţul consolidat la:

(a) 520.000 u.m.;

(b) 400.000 u.m.;

(c) 480.000 u.m.;

(d) 200.000 u.m.;

(e) 100.000 u.m.
159. Societatea M a achiziţionat la data constituirii societãţii SA 45% din acţiunile sale la
costul de 45.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii SA dupã eliminarea
operaţiilor reciproce se prezintã astfel:

Capital social 100.000

Pierdere (155.000)

Total capitaluri proprii (55.000)

Societatea M nu are obligaţia sau intenţia de a se angaja financiar pentru partea negativã a
capitalurilor proprii. Prin punerea în echivalenţã a titlurilor SA rezultatul consolidate este:

(a) diminuat cu 69.750 u.m.;

(b) diminuat cu 45.000 u.m.;

(c) majorat cu 69.750 u.m.;

(d) majorat cu 45.000 u.m.;

(e) diminuat cu 55.000 u.m.

160. Societatea M a achiziţionat la data constituirii societãţii SA 25% din acţiunile sale la
costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãţii SA dupã eliminarea
operaţiilor reciproce se prezintã astfel:

Capital social 100.000

Pierdere (130.000)

Total capitaluri proprii (30.000)

Societatea M nu are obligaţia sau intenţia de a se angaja financiar pentru partea negativã a
capitalurilor proprii. În exerciţiul N+1, societatea SA a obţinut un profit de 200.000 u.m.
Rezultatul consolidat al anului N+1:

(a) creşte cu 42.500 u.m.;
(b) creşte cu 49.000 u.m.;

(c) creşte cu 50.000 u.m.;

(d) creşte cu 32.500 u.m.;

(e) scade cu 25.000 u.m.

								
To top