rezumat Ramona Stoiculescu c Richiteanu Nastase by 9M0qQk

VIEWS: 10 PAGES: 21

									                   Universitatea din Bucureşti
          Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
        Şcoala doctorală în domeniul Ştiinţe ale Educaţiei




  Modalităţi de realizare a consilierii
        pentru carieră a studenţilor
                         -Rezumat-




Conducător ştiinţific,
Prof. Univ. Dr. Emil Păun
                                         Doctorand,
                                    Elena-Ramona Stoiculescu
                                    (c. Richiţeanu-Năstase)




                            -2011 -
                                                         CUPRINS


Lista figurilor
Lista tabelelor
Lista abrevierilor


Introducere...................................................................................................................pag.1


Partea I Consilierea pentru carieră. Concepte şi teorii ............................pag.5
          1. Cariera ........................................................................................................pag.5
               1.1.Definire şi caracterizare .........................................................................pag.5
               1.2. Domenii ştiinţifice care studiază cariera .............................................pag.9
          2. Consilierea pentru carieră .....................................................................pag.11
               2.1. Concept şi caracterizare ........................................................................pag.11
               2.2. Relaţia consiliere – orientare ................................................................pag.15
               2.3. Funcţiile şi obiectivele consilierii şi orientării carierei .......................pag.17
          3. Teorii ale carierei .....................................................................................pag.18
               3.1. Criterii de categorizare ..........................................................................pag.18
               3.2. Teorii centrate pe conţinut ....................................................................pag.21
                    3.2.1. Abordarea trăsătură-factor ............................................................pag.21
                    3.2.2. Teoriile corespondenţei persoană-mediu ......................................pag.22
                               3.2.2.1. Teoria lui Holland ............................................................pag.23
                               3.2.2.2. Teoria ajustării la locul de muncă ...................................pag.26
                    3.2.3. Modelul psihodinamic al alegerii cariere .....................................pag.27
                    3.2.4. Teoria bazată pe valori a lui Brown ..............................................pag.28
               3.3. Teorii centrate pe proces .......................................................................pag.29
                    3.3.1. Teoria lui Ginzberg, Ginsburg, Axelrad şi Herma ........................pag.29
                    3.3.2. Teoria alegerii vocaţionale a lui Super .........................................pag.31
                    3.3.3. Teoria lui Savickas: construcţia carierei .......................................pag.35
               3.4. Teorii centrate pe conţinut şi pe proces ...............................................pag.38
                    3.4.1. Abordarea cognitivă bazată pe procesarea informaţiei ................pag.39
                    3.4.2.Teoria luării deciziilor a lui Krumboltz ..........................................pag.40
                     3.4.3. Teoria social-cognitivă a carierei: Lent, Brown şi Hackett ..........pag.41
                3.5.Teorii holistice/integrative asupra carierei ...........................................pag.44
                     3.5.1. Către o teorie integrativă asupra carierei ......................................pag.44
                     3.5.2. Teorii integrative ale carierei .........................................................pag.45
                                3.5.2.1. Teoria sistemică a consilierii carierei ..............................pag.46
                                3.5.2.2. Teoria ancorelor carierei .................................................pag.47
                     3.5.3. Abordări postmoderne ale carierei ................................................pag.50
În loc de concluzii ......................................................................................................pag.51

Partea a II-a                 Modalităţi tradiţionale de realizare a consilierii pentru
carieră ............................................................................................................................pag.52
          1. Consilierea individuală ..........................................................................pag.52
                1.1. Specificul consilierii individuale ...........................................................pag.52
                1.2. Etapele consilierii individuale ...............................................................pag.54
                1.3. Abordări teoretice si metode specifice care pot fi folosite in consilierea
                individuală a carierei ....................................................................................pag.63
                     1.3.1. Perspectiva psihanalitică în consilierea carierei ......................................pag.64
                     1.3.2. Abordările umaniste (experienţialiste) în consiliere .....................pag.66
                                1.3.2.1. Consilierea              centrată        pe client/persoană ..................pag.66
                                1.3.2.2. Analiza tranzacţională în consiliere .................................pag.68
                     1.3.3. Abordarea gestaltistă ......................................................................pag.69
                     1.3.4. Perspectiva behavioristă în consilierea carierei ............................pag.70
                                1.3.4.1. Abordarea comportamentală clasică ...................................pag.70
                                1.3.4.2. Abordarea cognitiv-comportamentală .................................pag.72
                                1.3.4.3. Abordarea raţional – emotivă ...........................................pag.73
                     1.3.5. Metode împrumutate din pedagogie, psihologie şi sociologie ......pag.74
                 1.4. Avantaje şi dezavantaje ale consilierii individuale a carierei ..........pag.78
          2. Consilierea de grup ...................................................................................pag.79
                 2.1. Specificul consilierii de grup ................................................................pag.79
                 2.2. Etapele procesului de consiliere de grup a carierei ...........................pag.82
                 2.3. Metode specifice consilierii de grup ....................................................pag.84
                     2.3.1. Abordările psihanalitice .................................................................pag.85
                                2.3.1.1. Abordarea psihanalitică clasică ..........................................pag.85
                               2.3.1.2. Perspectiva adleriană .......................................................pag.86
                    2.3.2. Psihodrama în grupuri ...................................................................pag.87
                    2.3.3. Abordarea centrată pe persoană ....................................................pag.89
                    2.3.4. Abordarea gestaltistă ......................................................................pag.90
                    2.3.5. Abordările cognitiv-comportamentale asupra grupului ...............pag.90
                    2.3.6. Metodele consilierii de grup împrumutate din pedagogie ............pag.91
                    2.3.7. Metode şi tehnici de marketing personal .......................................pag.96
                2.4. Avantajele şi dezavantajele consilierii de grup a carierei .................pag.98
În loc de concluzii ....................................................................................................pag.100


Partea a III-a
Modalităţi moderne de realizare a consilierii pentru carieră ..................pag.101
         1. Concept şi caracterizare ......................................................................pag.102
         2.     Modalităţi care implică pregătirea pentru contactele cu piaţa
               muncii .........................................................................................................pag.104
               2.1. Workshop-uri şi cursuri ......................................................................pag.104
         3. Modalităţi care implică contacte directe cu piaţa muncii .......pag.107
               3.1. Târgurile de joburi, vizitele şi voluntariatul .....................................pag.108
               3.2. Training-urile .......................................................................................pag.109
                    3.2.1 Concept, modele şi etape ...............................................................pag.110
                    3.2.2. Programele de practică ................................................................pag.112
                    3.2.3. Internship-ul .................................................................................pag.113
         4. Alte modalităţi moderne de realizare a consilierii pentru carieră
               ........................................................................................................................pag.116
               4.1. Coaching-ul ...........................................................................................pag.116
                    4.1.1. Definire şi caracterizare ...............................................................pag.116
                    4.1.2. Fazele procesului de coaching .....................................................pag.119
               4.2. Mentoratul ............................................................................................pag.120
                    4.2.1. Concept, modele şi tehnici ............................................................pag.120
                    4.2.2. Ipostaze ale mentorului: profesionistul din organizaţie, alumnii şi
                    cadrele didactice .....................................................................................pag.125
                               4.2.2.1. Profesionistul din organizaţie ca mentor .......................pag.125
                             4.2.2.2. Alumnii ca mentori .........................................................pag.127
                             4.2.2.3. Cadrele didactice ca mentori .........................................pag.128
               4.3. Consilierea carierei asistată de calculator ........................................pag.129
                   4.3.1. Definire şi caracterizare ...............................................................pag.129
                   4.3.2. Sisteme de consiliere asistată de calculator .................................pag.130
                             4.3.2.1. Evaluarea computerizată a cariere ................................pag.132
                             4.3.2.2. Surse electronice despre carieră şi informaţii educaţionale
                             ......................................................................................................pag.132
                             4.3.2.3.        Sisteme         CACG          (computer-assisted               career         guidance)
                             ...…...............................................................................................pag.133
                             4.3.2.4. Consiliere online ............................................................pag.133
                   4.3.3. Avantajele şi dezavantajele folosirii consilierii asistate de calculator
                   ..…............................................................................................................pag.134
În loc de concluzii ....................................................................................................pag.136

Partea a IV-a Harta personală a carierei ........................................................pag.137
         1. Fundamentele ştiinţifice ale instrumentului ..................................pag.138
               1.1.Un istoric al cercetării în domeniul consilierii pentru carieră ..........pag.138
               1.2. Conceptul de hărţi cognitive/modele mentale ...................................pag.141
               1.3. Concepte corelative ale hărţii personale a carierei ...........................pag.144
         2. Harta personală a carierei ..................................................................pag.146
               2.1. Definire şi caracterizare ......................................................................pag.146
               2.2. Construcţia hărţii personale a carierei ..............................................pag.147
               2.3. Conţinutul/domenii ale hărţii personale ale carierei ........................pag.150
                   2.3.1. Faţeta 1- Motivaţia .......................................................................pag.152
                   2.3.2. Faţeta 2 – Valorile ........................................................................pag.155
                   2.3.3. Faţeta 3 – Planul de carieră .........................................................pag.156
                   2.3.4. Faţeta 4 – Luarea deciziei ............................................................pag.158
                   2.3.5. Faţeta 5 – Balanţa aspiraţii – aşteptări .......................................pag.162
                   2.3.6. Faţeta 6 – Nevoi de formare .........................................................pag.168
             2.4. Pretestarea instrumentului ...................................................................pag.169
             2.5. Interpretarea şi utilitatea hărţii personale a carierei ........................pag.171
                   2.5.1. Interpretarea hărţii personale a carierei .....................................pag.171
                   2.5.2. Utilitatea hărţii personale a carierei ............................................pag.171
                              2.5.2.1. Corelarea profilelor cu modalităţile de consiliere pentru
                   carieră .....................................................................................................pag.171
                              2.5.2.2. Consecinţele asupra gradului de inserţie profesională
                   ..................................................................................................................pag.173
În loc de concluzii ....................................................................................................pag.175


Partea a V-a Rezultatele cercetării cu tema Modalităţi de consiliere pentru
carieră a studenţilor
         1.         Tema cercetării .................................................................................pag.176
         2.         Obiectivele cercetării ......................................................................pag.176
         3.         Ipotezele cercetării ...........................................................................pag.176
         4.         Definirea termenilor .......................................................................pag.176
                    4.1.      Definiţii nominale ......................................................................pag.176
                   4.2.       Definiţii operaţionale .................................................................pag.177
         5.        Studiul propriu-zis ...........................................................................pag.177
                   5.1. Metodologia cercetării ...................................................................pag.177
                       5.1.1. Metoda anchetei pe bază de interviu .......................................pag.178
                       5.1.2. Metoda anchetei pe bază de chestionar ..................................pag.180
                       5.1.3.Documentul social ....................................................................pag.184
                   5.2. Stabilirea eşantionului ...................................................................pag.185
         6.        Interpretarea rezultatelor .............................................................pag.185
                   6.1. Explorarea hărţilor personale ale studenţilor legate de dezvoltarea
                 carierei lor ................................................................................................pag.186
                              6.1.1. Interpretarea datelor relevate prin aplicarea ghidului de
                    interviu pentru studenţi ..........................................................................pag.186
                              6.1.2. Interpretarea datelor relevate prin aplicarea chestionarului
                    pentru studenţi ........................................................................................pag.196
                   6.2.       Identificarea nivelului de corelaţie al acestor hărţi personale cu
                 gradul de inserţie profesională ...............................................................pag.210
                      6.3. Identificarea modalităţilor de consiliere pentru carieră a studenţilor
                    practicate în prezent şi a rolului acestora în dezvoltarea carierei studenţilor
                    .....................................................................................................................pag.214
                                 6.3.1. Interpretarea datelor relevate prin aplicarea ghidului de
                      interviu pentru studenţi ..........................................................................pag.214
                                 6.3.2. Interpretarea datelor relevate prin aplicarea ghidului de
                      interviu pentru cadre didactice .............................................................pag. 216
                                 6.3.3. Interpretarea datelor relevate prin aplicarea ghidului de
                      interviu pentru profesionişti din domeniul consilierii carierei ............pag.224
                                 6.3.4. Baza de date cu profesioniştii în domeniul consilierii ...pag.233
                                 6.3.5. Interpretarea datelor relevate prin aplicarea chestionarului
                      pentru studenţi ........................................................................................pag.234
                                 6.3.6. Interpretarea datelor relevate prin aplicarea chestionarului
                      pentru cadre didactice din sistemul universitar ....................................pag.246
                                 6.3.7. Interpretarea datelor relevate prin aplicarea chestionarului
                      pentru profesionişti din domeniul consilierii carierei ..........................pag.275
                                 6.3.8. Analiză comparativă a datelor relevate prin aplicarea
                      chestionarelor pentru cadre didactice, pentru profesioniştii din domeniul
                      consilierii carierei şi pentru studenţi .....................................................pag.302


Concluziile studiului ...............................................................................................pag.331
Concluziile lucrării ..................................................................................................pag.333
Anexe:
Anexa 1 Tipuri de personalitate (RIASÎC) după Holland ......................................pag. 337
Anexa 2 Stadiile de dezvoltare şi caracteristicile principale conform teoriei lui Super
.........................................................................................................................................pag.338
Anexa 3 Sumar al studiilor privind cursurile pe teme de carieră ...........................pag.339
Anexa 4 Ghid de interviu pentru studenţi .................................................................pag.342
Anexa 5 Varianta iniţială a profilelor şi faţetelor (august 2009) .............................pag.343
Anexa 6 Chestionar studenţi privind consilierea pentru carieră .............................pag.344
Anexa 7 Planul carierei ...............................................................................................pag.354
Anexa 8 Profile studenţi şi interpretarea profilelor ..................................................pag.355
Anexa 9 Ghid de interviu pentru cadre didactice ......................................................pag.359
Anexa 10 Ghid de interviu pentru alţi profesionişti în domeniul consilierii pentru carieră
........................................................................................................................................pag. 360
Anexa 11 Chestionar adresat cadrelor didactice din sistemul universitar privind
modalităţile de consiliere pentru carieră oferite studenţilor ....................................pag.361
Anexa 12 Chestionar adresat profesioniştilor din domeniul consilierii privind
modalităţile de consiliere pentru carieră oferite studenţilor ....................................pag.373
Anexa 13 Cheia hărţii personale a carierei ................................................................pag.385
Anexa 14 Profile studenţi realizate în urma aplicării chestionarului ......................pag.387
Anexa 15 Tabel-suport pentru conceperea unui traseu personalizat de consiliere pentru
carieră ............................................................................................................................pag.397
Anexa 16 Baza de date cu profesioniştii în domeniul consilierii carierei ................pag.398
Anexa 17 Calendarul activităţilor (Diagrama Gantt) ......…....................................pag.423
Anexa 18 Matricea logică a proiectului de cercetare .................................................pag.425


Bibliografie .................................................................................................................pag.426
        Argument


        Prezenta lucrare porneşte de la student şi de la perioada studenţiei, perioadă anxioasă,
însoţită de griji privind traseul profesional, deşi o vârstă ignorată de cele mai multe ori în
literatura de specialitate.
        De aici apare cu stringenţă nevoia unor servicii de consiliere pentru carieră oferite
studenţilor, a unor modalităţi complexe, adaptate nevoilor acestora.
        „Consilierea carierei se referă la serviciile şi activităţile menite să-i asiste pe
indivizi, indiferent de vârstă şi în orice moment al vieţii lor pentru a face alegeri
educaţionale, de formare sau ocupaţionale şi pentru a realiza un management al
propriei cariere”(în OECD, 2004, pag.10).
        Astfel de servicii se pot găsi în şcoli, universităţi, în instituţii care realizează training-
uri, servicii publice de angajare, consiliere la locul de muncă, în sectorul voluntar sau
comunitar şi în sectorul privat.
        Aceste activităţi pot fi individuale sau în grup, faţă în faţă sau la distanţă (incluzând
linii telefonice de ajutor sau servicii web). Ele pot include oferirea de informaţii referitoare la
carieră, instrumente de evaluare şi autoevaluare, interviuri, programe (pentru a-i ajuta pe
indivizi să-şi dezvolte conştiinţa de sine, să recunoască oportunităţile de carieră astfel încât să
devină manageri ai propriei cariere), programe de tip testare (pentru a analiza opţiunile înainte
de a alege) şi programe de căutare a unui loc de muncă.
        O scurtă analiză a domeniului consilierii carierei ne pune în evidenţă lipsa unui cadru
teoretic coerent, a unui aparat metodologic propriu precum şi lipsa unei perspective globale
care să reunească aspecte psihologice, pedagogice, sociologice şi manageriale privind
consilierea carierei.
        Din acest motive ni s-a părut necesară realizarea unei cercetări sistematice a grupului
ţintă şi a factorilor implicaţi în alegerea şi urmărirea unei cariere.
        Aşteptările cu care am pornit la drum au avut în vederea aducerea unui spor
cunoaşterii în domeniul consilierii carierei, domeniu vitregit de o perspectivă integrativă,
interdisciplinară, prin evidenţierea unui aparat metodologic complex şi variat, apoi
structurarea unei concepţii teoretice integrative şi a unui instrument comprehensiv, capabil
să întindă o mână de ajutor tuturor consilierilor în carieră şi în special universităţilor care
doresc să-şi construiască o strategie viabilă în domeniul consilierii carierei pentru studenţii
lor şi de asemenea oferirea posibilităţii studenţilor de a-şi explora singuri cariera, indicându-
le modalităţi de consiliere adaptate profilului lor.
        Noutatea acestei cercetări o reprezintă atât grupul investigat, cât şi perspectiva
pragmatică, utilitaristă pe care o propune. De asemenea, tema este abordată din unghiul
ştiinţelor educaţiei, lucru ce poate da o nouă dimensiune consilierii pentru carieră, privită până
acum mai mult prin ochii psihologiei şi a centrării pe individualitate.
        Încercarea acestei lucrări este de a surprinde şi de a oferi o viziune cât mai completă şi
adecvată realităţii.


        De unde pornim?
        În demersul nostru am pornit de la două mari întrebări: pe de-o parte care este
perspectiva actuală asupra consilierii carierei, ce este cariera, ce este consilierea carierei şi ce
teorii există şi care dintre acestea oferă o explicaţie completă, globală asupra fenomenului şi
pe de altă parte care sunt modalităţile de consiliere a carierei oferite pe piaţă, ce avantaje şi
dezavantaje au fiecare din aceste modalităţi şi care este rolul fiecăreia în dezvoltarea carierei
studenţilor.
        În consecinţă, ne-am structurat lucrarea în cinci mari părţi: partea I intitulată
Consilierea pentru carieră. Concepte şi teorii, partea a II-a               tratează problematica
Modalităţilor tradiţionale de realizare a consilierii pentru carieră, partea a III-a supune
analizei Modalităţile moderne de realizare a consilierii pentru carieră, partea a IV-a
propune un concept şi un instrument nou - Harta personală a carierei, iar partea a V-a
însumează Rezultatele cercetării cu tema Modalităţi de consiliere pentru carieră a
studenţilor.


        Partea I Consilierea pentru carieră. Concepte şi teorii


        Diseminarea informaț iilor existente în literatura de specialitate în ceea ce priveș te
cariera ș i consilierea carierei ne-a permis formarea unei priviri de ansamblu, integrative. Am
pornit de la analiza unui termen relativ simplu – cariera, dar polisemantic, evidenț iind
punctele de vedere ale diferitelor discipline ș tiinț ifice asupra acestuia. Cariera reprezintă o
„succesiune de profesii, îndeletniciri şi poziţii pe care le are o persoană în decursul perioadei
active de viaţă, inclusiv funcţiile pre-vocaţionale (cum sunt cele de elevi şi studenţi, care se
pregătesc pentru viaţa activă) şi post-vocaţionale (pensionarii care pot avea rol de
suplinitori, colaboratori etc.)”(Butnaru, D. 1999).
        Apoi, ne-am centrat atenț ia asupra procesului consilierii în carieră şi consilierii
pentru carieră urmărind specificul acestei activităț i, relaț ia dintre consiliere ș i orientare,
obiectivele ș i funcț iile îndeplinite.
       Consilierea carierei reprezintă ”procesul de compatibilizare maximă între resursele,
cerinţele, aspiraţiile sau interesele personale ale unui individ şi oferta reală din domeniul
educaţiei,    formării    şi   integrării   socioprofesionale”   (Ştiinţele   educaţiei.    Dicţionar
Enciclopedic, p. 211).
       Putem observa că prin consilierea carierei se ţinteşte îndrumarea, asistarea fiinţei
umane spre alegerea şi urmărirea unei cariere, a unui traseu profesional.
       Menţionăm încă de aici, că pe tot parcursul lucrării am folosit termenul de consiliere a
carierei pentru a analiza global serviciile oferite pentru a asista individul în alegerea şi
urmărirea unei cariere şi conceptul de consiliere pentru carieră pentru a desemna aceleaşi
servicii oferite însă studenţilor şi tinerilor în general aflaţi pe treapta debutului profesional.
Considerăm că termenul propus surprinde mai bine faptul că aceştia sunt în plin proces de
construcţie a carierei.
       În finalul acestei prime părţi am acordat o atenț ie deosebită teoriilor carierei.
       Urmărind nu atât un fir istoric a evoluț iei teoriei despre carieră ci, mai curând
remarcând schimbările de paradigmă survenite în studiul carierei prin trecerea de la teorii
centrate pe conț inut, la teorii centrate pe proces, până la teorii care încearcă să îmbine cele
două aspecte sau să studieze fapte particulare (culturi, aspecte de gen) ș i teorii actuale,
integrative am surprins conț inutul teoriilor ș i posibilităţile de punere în practică a acestora.
De asemenea, am evidenţiat influenţele acesor teorii asupra concepţiei noastre. Câteva idei
mai importante trebuie menţionate:
              D. Super : sublinierea rolului jucat de conceptul de sine;
              M. Savickas: individul îşi construieşte cariera prin „impunerea unei
                semnificaţii asupra comportamentului lor vocaţional şi asupra experienţelor
                ocupaţionale”
              J. Krumboltz: generalizările pe care indivizii le fac despre sine se numesc
                generalizări     autoobservate.     Aceste   generalizări     vizează      atitudinile,
                obişnuinţele legate de muncă, valori, interese, nivelul abilităţilor. Aceste
                generalizări sunt rezultatul învăţării.
              Lent, Brown şi Hackett: promovează conceptele de autoeficacitate, expectaţie
                şi scopuri personale.
       Deşi fiecare din aceste teorii se centrarează pe un factor sau altul al carierei
considerăm că este mai util a vedea “+” şi “-” fiecărei teorii pentru a avea o viziune complexă
şi integrativă asupra carierei.


Partea a II-a Modalităţi tradiţionale de realizare a consilierii pentru carieră


       Consilierea carierei se realizează în mod tradiţional, sub forma clasică a consilierii
individuale, face-to-face    pentru a îi ajuta să-şi conştientizeze alegerea spre un anumit
domeniu academic şi/sau spre o anumită carieră. Consilierea individuală urmăreşte
compatibilitatea clientului cu o anumită profesie folosind foarte mult instrumente
standardizate.
       Alături de consilierea individuală am abordat şi consilierea de grup. În analiza
realizată am tratat specificul, etapele, abordările teoretice, metodele specifice, avantajele şi
dezavantajele fiecăreia, accentuând necesitatea de a gândi aceste modalităţi ca unele
complementare: pentru unii oameni, consilierea de grup este mai bună pentru că învaț ă de la
ceilalț i sau au nevoie de suportul celorlalț i, pentru alț ii, consilierea individuală este mai
prolifică deoarece simt că întreaga atenț ie este concentrată asupra lor ș i a problemei cu care
se confruntă.
       Alături de această concluzie mai apare şi alta: folosirea unui aparat metodologic
excesiv psihologizat.


Partea a III-a Modalităţi moderne de realizare a consilierii pentru carieră


       Schimbările tehnice actuale, dar şi modificarea nevoilor şi atitundinilor indivizilor faţă
de consilierea carierei solicită găsirea unor „noi” modalităţi de a gândi consilierea carierei.
       Deşi aspecte precum luarea deciziilor în carieră, planificarea carierei, explorarea
caracteristicilor individuale, formarea abilităţilor de marketing personal sunt formate eficient
prin modalităţile tradiţionale (consiliere individuală şi consiliere de grup), totuşi numărul de
persoane care apelează la astfel de servicii este destul de mic.
       De asemenea, multe persoane se simt mai bine într-un mediu familiar (acasă, serviciu)
decât într-un mediu impus/exterior (cabinetul consilierului).
       Multe persoane doresc o perspectivă mai pragmatică asupra consilierii pentru carieră,
nu o simplă discuţie ci, a face, a explora şi practic opţiunea în carieră.
       Toate aceste schimbări solicită noi adaptări ale serviciilor de consiliere a carierei. În
acest sens am promovat ideea folosirii unor modalităţi moderne de consiliere pentru carieră.
       Trebuie menţionat că modalităţile moderne de consiliere a carierei nu au ca scop
principal consilierea carierei individului însă, aşa cum am arătat în analiza noastră, prin
obiectivele propuse şi efectele produse, acest aspect este fundamental.
       Modalităț ile moderne de consiliere pentru carieră au fost clasificate în modalităț i
care implică pregătirea pentru contactele cu piaț a muncii (cursuri, workshop-uri),
modalităț i care implică contacte directe cu piaț a muncii (vizite, târguri de job-uri,
voluntariat, training-ul – practică, ucenicie, internship) ș i alte modalităț i precum coaching,
mentorat sau consilierea asistată de calculator.
       Analizând avantajele ș i dezavantajele fiecărei modalităț i moderne de consiliere
pentru carieră am observat că ele apar ca modalităț i complexe, uneori mult mai eficiente
decât modalităț ile tradiț ionale (consiliere individuală ș i consiliere de grup). De asemenea,
apariţia lor sub influenț a altor câmpuri ș tiinț ifice oferă o perspectivă mai realistă, adaptată
nevoilor şi mijloacelor studenţilor.


Partea a IV-a Harta personală a carierei


       În partea a patra a lucrării am pus bazele unei concepţii tereotice şi practice noi – harta
personală a carierei, care porneşte de la teoriile existente asupra consilierii carierei, dar le
depăşeşte în încercarea de a oferi o explicaţie exhaustivă asupra factorilor care-l determină pe
individ să aleagă şi să urmărească o carieră.
       Edward Tolman, cel care a introdus conceptul de hartă cognitivă sau hartă mentală
avea în vedere modul de reprezentare, de structurare cognitivă a individului, însă pe noi ne
interesează atât modul de reprezentare cognitivă, cât şi modul de structurare afectivă,
voliț ională a aspectelor fundamentale care-l orientează pe individ spre o carieră.
       ”Harta personală a carierei” reprezintă “un model mental constând în maniera
personală a individului de a se poziț iona în raport cu ansamblul de factori ai carierei
(motivaț ii, valori, plan de carieră, luarea deciziilor, balanț a aspiraț ii-aș teptări, nevoi de
formare) care delimitează un profil stabil, indecis sau instabil”.
       Profilul stabil este caracterizat prin:
   •   Motivaț ie intrinsecă;
   •   Valori promuncă ;
   •   Plan de carieră bine stabilit, flexibil;
    •   Luarea deciziilor analizând implicaţiile alegerii făcute, confortabil cu alegerea făcută;
    •   Balanț a aspiraț ii – aș teptări: percepţie de sine şi a pieţii muncii bună, capabil să
        treacă peste obstacolele sociale;
    •   Nevoi de formare şi capacitate de analiză a acestora.
        Profilul indecis are următoarele caracteristici:
    •   Motivaț ie extrinsecă;
    •   Alte valori decât cele orientate spre muncă;
    •   Plan de carieră stabilit în linii mari;
    •   Luarea deciziilor – inconfortabil pentru că nu a luat încă o decizie;
    •   Balanț a aspiraț ii – aș teptări: percepţie de sine şi a pieţii muncii nerealistă, incapabil
        să treacă peste obstacolele sociale, suport scăzut din partea prietenilor şi familiei;
    •   Nevoi de formare: incapacitate de analiză a acestora.
        Profilul instabil se prezintă astfel:
    •   Motivaț ie extrinsecă;
    •   Alte valori decât cele orientate spre muncă;
    •   Lipsa unui plan de carieră;
    •   Luarea deciziilor – confortabil chiar dacă nu a luat încă o decizie;
    •   Balanț a aspiraț ii – aș teptări: percepţie de sine şi a pieţii muncii nerealistă, incapabil
        să treacă peste obstacolele sociale, suport scăzut din partea prietenilor şi familiei;
    •   Nevoi de formare: incapacitate de analiză a acestora.
        Abordarea pe care noi o propunem porneşte de la modul în care individul îşi vede
aceşti factori ai carierei, modul de construcţie a carierei şi apoi încearcă să pună un diagnostic
(stabil, indecis, instabil) cu privire la gradul de decidere şi construcţie a carierei. Pornind de la
acest profil, orice persoană abilitată poate construi un traseu recuperator prin sugerarea unor
modalităţi specifice de consiliere pentru carieră. De asemenea,            instrumentul pe care îl
propunem este capabil să realizeze şi o predicț ie asupra gradului de inserț ie profesională a
studentului.
        Pentru a fundamenta ș tiinț ific instrumentul, după construirea acestuia (harta
personală a carierei) am pretestat şi aplicat apoi la scară largă instrumentul, dezbătând pe larg
modul de interpretare a profilelor hărț ii ș i utilitatea acesteia.
Partea a V-a Rezultatele cercetării cu tema Modalităţi de consiliere pentru carieră a
studenţilor


        În partea a V-a a tezei sunt reunite şi analizate într-o manieră complexă rezultatele
cercetării realizate. Această cercetare şi-a propus să studieze modalităţile de realizare a
consilierii pentru carieră a studenţilor de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.
        În cadrul cercetării ne-am stabilit următoarele obiective: în primul rând explorarea
hărţilor personale ale studenţilor legate de construcţia carierei lor , în al doilea rând, dorim
să investigăm corelaţia acestor hărţi cu gradul de inserţie profesională (să vedem dacă un
student cu hartă personală stabilă are mai multe şanse de inserţie profesională decât unul cu
un profil indecis sau instabil), în al treilea rând, urmărim să identificăm modalităţile de
consiliere pentru carieră a studenţilor practicate în prezent, pentru ca în final să ne centrăm
pe rolul avut de acestea în construcţia carierei studenţilor (avantaje, dezavantaje, corelaţia
modalităţi de consiliere pentru carieră-probleme specifice fiecărei faţetă a hărţii personale a
carierei).
        Am avut şi două ipoteze pe care le-am studiat: ipoteza 1 – o hartă personală ”stabilă”
va conduce la o mai bună inserţie profesională şi ipoteza 2 – studenţii apelează foarte rar la
servicii profesioniste de consiliere pentru carieră datorită faptului că serviciile profesioniste de
consiliere în carieră a studenţilor sunt slab dezvoltate.
        În această parte a lucrării noastre am reunit o bogăţie de materiale şi date primare
colectate pin metode cantitative şi calitative astfel încât demersul nostru ştiinţific să fie
riguros şi totodată amplu.
                                    Tabel designul cercetării

Obiectivul    Metoda ș i instrumentul folosit       Eș antionul
vizat
O1             Ancheta pe bază de interviu          36 de studenț i de la ASE

              Ancheta pe bază de chestionar : 100 de studenţi de la Academia de Studii
              secț iunea     1    și     2    a Economice din Bucureşti (eşantionare
              chestionarului pentru studenț i   stratificată: studenţi de la cele 11
                                                facultăţi*3ani de studiu-an 3, master an I,
                                                master an 2)
O2            Ancheta pe bază de chestionar : Minim 50 de studenţi
              secț iunea 3 a chestionarului
              pentru studenț i
O3, O4        Ancheta pe bază de interviu           36 de studenț i de la ASE
               Ancheta pe bază de interviu         40 de specialişti în domeniul consilierii
                                                   pentru carieră (25 cadre didactice)
               Anchetă pe bază de chestionar   55 de specialişti în domeniul consilierii
                                               pentru carieră (30 cadre didactice)
               Ancheta pe bază de chestionar : 100 de studenţi de la Academia de Studii
               secț iunea 2 a chestionarului Economice din Bucureşti (eşantionare
               pentru studenț i                stratificată: studenţi de la cele 11
                                               facultăţi*3ani de studiu-an 3, master an I,
                                               master an 2)
               Studiul documentelor


       Datele obţinute au fost interpretate în strânsă corelaţie cu obiectivele şi ipotezele
cercetării noastre. Vom prezenta, în cele ce urmează câteva date mai intresante.
       Primul obiectiv al cercetării a urmărit să exploreze hărţile personale ale studenţilor
legate de dezvoltarea carierei lor.
       Din ghidul de interviu aplicat celor 36 de studenţi am constatat următoarele:
    Aspectele care au influenț at alegerea carierei:
               familia (18 răspunsuri) dar şi prietenii (8 răspunsuri);
            calitatea diplomei obţinute, lucru realizabil prin urmarea cursurilor la ASE,
               aspect ce garantează, în opinia celor intervievaţi un loc de muncă bun (8
               răspunsuri) sau un anumit profesor(6 răspunsuri)
      Reț eta succesului din prespectiva studenţilor:
            Bine pregătit profesional (15 r)
            Îţi place ceea ce faci (9 r)
            Te implici(8 r)
            Munceşti pe brânci (8 r)
      Plan de carieră: Cei mai mulţi nu au un plan în carieră (10 respondenţi) sau cel mult
       urmăresc obiective de bun simţ (să termine facultatea, să facă un master).
      Luarea deciziilor: Cei mai mulţi dintre cei intervievaţi analizează implicaţiile unei
       decizii aşa importante cum este cea a luării deciziei privind cariera (22 r). Deciziile se
       iau însă greu (9 respondenţi), necesitând de cele mai multe ori acceptul sa sprijinul
       unei persoane (de obicei mă consult cu persoane importante pentru mine; le cer
       părerea părinţilor).
      Aşteptări faţă de evoluţia în planul carierei: posibilităţi de avansare în baza muncii,
       un loc de muncă stabil, specializarea într-un anumit domeniu.
       Tot pentru realizarea primului obiectiv am aplicat şi un chestionar pentru studenţi
care în secţiunea 1 conţine harta personală a carierei. În urma aplicării şi interpretării datelor
am realizat 100 de profile.




       Instrumentul propus de noi pentru explorarea carierei, harta personală a carierei şi-a
dovedit deja eficacitatea, el fiind capabil nu doar să pună un diagnostic, aspect observabil prin
multitudinea de profile realizate ci, să identifice şi nevoile de consiliere ale studenţilor în
vederea stabilirii unui traseu personalizat de consiliere pentru carieră în raport cu toate
modalităţile de consiliere pentru carieră oferite pe piaţă.
       Apoi, harta personală a carierei s-a dovedit un instrument util şi pentru identificarea
nivelului de corelaţie al acestor hărţi personale cu gradul de inserţie profesională (cel de-al
doilea obiectiv al cercetării) şi chiar mai mult, pentru predicţia gradului de inserţie
profesională, confirmând astfel prima din ipotezele cercetării noastre: o hartă personală
”stabilă” va conduce la o mai bună inserţie profesională. Acest lucru a fost confirmat prin
datele obţinute. Un student cu profil stabil va avea şi o bună inserţie profesională.
       Am mai putut constata că există o corelaţie puternică între gradul de inserţie de
profesională şi gradul de susţinere al prietenilor, o corelaţie bună cu existenţa unui plan de
carieră şi cu o percepţie realistă asupra pieţii muncii şi o corelaţie slabă cu gradul de
confort în legătură cu decizia luată.
       Urmărind realizarea obiectivelor trei şi patru ale cercetării noastre (identificarea
modalităţilor de consiliere pentru carieră a studenţilor practicate în prezent, respectiv
investigarea rolului diferitelor modalităţi de consiliere pentru carieră în dezvoltarea carierei
studenţilor) am analizat modalităţi variate cu avantaje şi dezavantaje culegând informaţii de la
studenţi, cadre didactice din sistemul universitar, profesionişti în domeniul consilierii. Datele
colectate relevă rolul deosebit de important al acestor modalităţi în evoluţia profesională, dar
şi personală a individului.
       Redăm mai jos câteva rezultate mai interesante.
    Întrebările 10-14 ale ghidului de interviu pentru studenţi (36 de respondenţi). Date
       colectate:
            31 dintre studenţii intervievaţi au răspuns că nu au participat vreodată la un
               curs de dezvoltare personală sau pe teme de carieră;
            33 dintre studenţii intervievaţi au răspuns că nu au participat vreodată la un
               training;
            Nici un student nu a participat la un internship;
            Nici un student nu a participat la sesiuni de mentorat;
            Majoritatea ar participa dacă acestea ar fi organizate de către universitate
               sau ONG-uri/asociaţii studenţeşti.
    Ghidul de interviu pentru cadre didactice (25 de cadre didactice intervievate)
               Dintre profesorii intervievaţi, 18 şi-ar asuma rolul de consilier pentru carieră a
               studenţilor, 5 parţial şi numai 2 cadre didactice consideră că nu le-ar plăcea
               acest rol în mod deosebit.
            Problemele pe care consideră că le-ar întâmpina vizează: necesitatea unei
               pregătiri temeinice în domeniu (10 r), realizarea consilierii pentru carieră într-
               un mod sistematic, structurat şi organizat (5 r) şi competenţele metodologice
               specifice (5 r).
            Avantajele folosirii cadrelor didactice universitare ca ș i consilieri pentru
               cariera studenț ilor: experienț a cu tinerii, la catedră, deschiderea spre planul
               muncii, cunoș tinț ele privind cariera şi abilităț ile psihopedagogice.
    Ghid de interviu pentru profesionişti din domeniul consilierii carierei (15
       respondenţi)
        Servicii oferite: cursuri, workshop-uri, internship-uri, evaluarea online a
          carierei, testare psihologică cu instrumente validate, consiliere vocaţională ,
          informaţii educaţionale, site-uri cu informaţii complexe, orientare în viaţă
          (planul educaţional, personal, planul carierei), şedinţe de motivare, târguri de
          joburi, dezbateri, consiliere individuală şi consiliere de grup.
        Avantaje vs. Dezavantaje:
               Studenţii capătă experienţă în domeniu (4 răspunsuri), se dezvoltă
                  personal şi profesional (4 răspunsuri) şi sunt mai informaţi cu privire
                  la eventualele rute profesionale şi educaţionale pe care le pot urma (4
                  răspunsuri);
               Aceste activităţi se desfăşoară paralel cu activitatea universitară, fiind
                  totodată şi activităţi cronofage.
 Posibilităţi de dezvoltare ale acestor servicii - Opinia cadrelor didactice şi
   profesioniştilor în domeniul consilierii
        Module tematice incluse în programa universitară;
        Construirea ș i îmbunătăț irea relaț iei cu piaț a muncii: angajatori, autorităț i
          publice locale, ONG-uri sau constituirea unor reț ele de centre cu rol de
          consiliere pentru carieră (4 răspunsuri) chiar prin intermediul asociaț iilor
          studenț eș ti (3 răspunsuri);
        Creș terea nivelului de profesionalism al celor care ocupă roluri de consiliere
          pentru carieră a studenț ilor;
        Folosirea unor cadre didactice ca ș i consilieri.
 Studiul documentelor sociale ne-a permis constituirea unei baze de date prin care
   am putut remarca dezvoltarea insuficientă şi uneori superficială a furnizorilor de
   servicii de consiliere pentru carieră, fie ei formali sau non-formali.
 În urma interpretării chestionarului pentru studenţi secţiunea a 2-a, chestionarului
   pentru cadre didactice din sistemul universitar, chestionar pentru profesioniştii din
   domeniul consilierii carierei şi realizării unei analiză comparative a datelor relevate
   prin aplicarea chestionarelor pentru cadre didactice, pentru profesioniştii din domeniul
   consilierii carierei şi pentru studenţi am putut realiza următoarele:
        Identificarea avantajelor şi dezavantajelor fiecărei modalităţi de consiliere
          pentru carieră;
        Construirea unui tabel-suport pentru conceperea unui traseu personalizat de
          consiliere pentru carieră;
             Constatarea unui grad scăzut de dezvoltare al acestor servicii;
             Constatarea unui grad scăzut de participare la diferitele modalităţi de
                consiliere.

                     Gradul de dezvoltare al serviciilor de consiliere
                           pentru carieră oferite studenţilor
                       studenţi      cadre didactice        profesionişti în domeniul consilierii



          Foarte bine dezvoltate 0


                Bine dezvoltate      6 0


              Mediu dezvoltate            15                7    5


                Slab dezvoltate                        32                      13           11


         Foarte slab dezvoltate                             40                         11           9




       Datele colectate şi interpretate prin metode variate şi complexe ne conduc la concluzia
că modalităţile de consiliere pentru carieră oferite studenţilor sunt insuficient dezvoltate, iar
cele existente sunt neadaptate nevoilor de consiliere ale acestora, aspect ce ne confirmă cea
de-a doua ipoteză a cercetării noastre: studenţii apelează foarte rar la servicii profesioniste de
consiliere pentru carieră datorită faptului că serviciile profesioniste de consiliere în carieră a
studenţilor sunt slab dezvoltate.


Concluzii şi recomandări


       În urma realizării acestei lucrări am ajuns la câteva concluzii.
       În primul rând, harta personală a carierei, instrumentul propus de noi pentru explorarea
carierei îşi dovedeşte utilitatea: el indentifică nevoile de consiliere ale studenţilor şi stabileşte
un traseu personalizat de consiliere pentru carieră în raport cu toate modalităţile de consiliere
pentru carieră oferite pe piaţă, şi realizează o predicţie                   asupra gradului de inserţie
profesională, confirmând astfel prima din ipotezele cercetării noastre: o hartă personală
”stabilă” va conduce la o mai bună inserţie profesională.
       În al doilea rând, datele de cercetare evidenţiază necesitatea unor modalităţi variate
de consiliere pentru carieră adaptate nevoilor studenţilor.
       În al treilea rând, interviurile şi chestionarele realizate şi aplicate cadrelor didactice
din mediul universitar afirmă posibilitatea şi disponibilitatea acestora de a-şi asuma roluri de
consiliere pentru carieră a studenţilor.
       Nu în ultimul rând, studiul documentelor sociale ne-a permis constituirea unei baze de
date prin care am putut remarca dezvoltarea insuficientă şi uneori superficială a furnizorilor
de servicii de consiliere pentru carieră, fie ei formali sau non-formali, coroborată cu o lipsă a
promovării acestor servicii pe canale facile beneficiarilor direcţi.
       În urma realizării acestei lucrări considerăm că bogăţia datelor teoretice şi practice
colectate nu fac decât să deschidă o cutie a Pandorei în domeniul consilierii carierei şi a
modalităţilor de consiliere pentru carieră, însă demersurile trebuie continuate.
       La nivel teoretic, eforturile viitoare vor trebui continuate în direcţia îmbunătăţirii şi
rafinării continue a teoriei integrative propuse, precum şi a fundamentării şi diferenţierii clare
a metodologiei consilierii carierei.
       La nivel practic va fi necesar construirea, consolidarea şi dezvoltarea modalităţilor şi
serviciilor de consiliere pentru carieră oferite studenţilor prin adoptarea unei perspective mai
pragmatice care să răspundă la nevoile individului şi prin mijloace facile acestuia.
        În planul cercetării, datele deja acumulate vor trebui completate prin realizarea unui
studiu extins al instrumentului propus, care să-i verifice validitatea şi fidelitatea, precum şi a
fiecărei modalităţi de consiliere pentru carieră.
       De asemenea, studiul poate fi extins şi asupra populaţiei adulte, în special adulţi aflaţi
în criză (şomaj, criză de orientare), pentru a vedea dacă instrumentul propus poate fi aplicat cu
succes şi pentru aceştia.
       La nivel instituţional este de dorit transformarea universităţii într-un iniţiator sau
promotor a serviciilor de consiliere pentru carieră, într-un partener al serviciilor
complementare oferite în acest sens, sau chiar prin implicarea ei directă în oferirea unor
module opţionale de consiliere pentru carieră incluse în planul de învăţământ al studenţilor şi
folosirea unor cadre didactice ca şi consilierii pentru carieră a studenţilor.
         Considerăm că efortul depus prin această lucrare deschide un nou drum: consilierea
pentru carieră centrată pe beneficiar, pe nevoile lui şi prin mijloacele facile lui.

								
To top