MADUVA SPINARII

Document Sample
MADUVA SPINARII Powered By Docstoc
					1
1. LOCALIZARE IN CORPUL OMENESC

2. MEMBRANE DE INVELIS

3. FORMA SI LIMITE. FETELE

4. STRUCTURA MACROSCOPICA INTERNA

5. STRUCTURA MICROSCOPICA

6. NERVII SPINALI

7. SEGMENTELE MEDULARE

8. FUNCTIILE MADUVEI. ARCUL REFLEX

9.VASCULARIZATIA MADUVEI SPINARII




                    2
1. Maduva spinarii este un organ al S.N.C. continut in canalul
vertebral . Ea nu umple in intregime canalul dar se adapteaza la
curburile fiziologice si patologice ale coloanei vertebrale.

2. Maduva este invelita in sistemul meningeal , format din 3
membrane : piamater, arahnoida si duramater. Intre arahnoida si




                                 3
3. Maduva are aspectul unui cilindru usor turtit antero-
posterior, cu o lungime de 45 cm. la barbat si 43 cm la femei. In sectiune
traversala are forma ovalara cu diametru variabil (intre 10 si 16 mm.).
In regiunea cervicala, intre vertebrele C3-T2 si in regiunea lombara,
intre vertebrele T10-L1-L2, maduva prezinta cate o umflatura numita
intumescentia cervicalis respectiv intumescentia lumbalis. Aici isi au
origininea nervii brahiali si lombari. Aparitia intumescentelor in scara
animala are legatura cu dezvoltarea membrelor; cu cat membrul joaca
un rol mai important in locomotie, cu atat intumescentele sunt mai
voluminoase.
     Maduva se intinde de la gaura occipitala ( vertebra C1) pina la
nivelul vertebrelor L1-L2, de unde se continua cu o formatiune foarte
subtire – fillum terminale pana la vertebra Coc2, de care se si fixeaza.
Fillum terminale nu are nici o insemnatate functionala, dar alaturi de
ultimii nervi rahidieni formeaza coada de cal. Superior maduva se
continua fara o delimitare evidenta cu bulbul rahidian.
Maduva spinarii prezinta 2 fete – anerioara si posterioara. Pe fata
anterioara se afla fisura mediana anterioara – mai larga si mai adanca,
iar pe fata posterioara – santul median posterior. Locurile de intrare si
iesire a radacinilor nervilor spinali sunt marcate de santurile laterale
anterioare si posterioare.


4. Pe o sectiune transversala prin maduva putem vedea dispozitia
substantei albe la exterior si a substantei cenusii la interior.
Substanta cenusie are forma literei H sau de fluture cu aripile deschise
si e formata din corpi neuronali. Ea se prezinta sub forma de coarne sau
in sectiune longitudinala sub forma de coloane care strabat maduva pe
toata lungimea ei. Coarnele sunt : anterioare(voluminoase),
posterioare(mai subtiri si alungite) si vegetative(mai pronuntate in
regiunea toraco-lombara) sau laterale.
Comisura cenusie (ramura orizontala a literei H)este centrata de
canalul ependimar ce contine LCR.
Substanta alba este impartita prin dispozitia in H a substantei cenusii in
3 cordoane simetrice: anterior(intre fisura mediana anterioara si santul
lateral anterior), lateral (intre santul lateral anterior si santul lateral
posterior) si posterior (intre santul lateral posterior si santul median
posterior). Prin maduva spinarii trec fibre ce transporta influxurile la si
de la creier si care se organizeaza in tracturi perechi.

                                     4
5. Din punct de vedere histologic, substanta cenusie e compusa din
corpul celulelor nervoase si prelungirile lor amielinice, in timp ce
substanta alba este formata din fibre cu mielina si celule gliale.
Celulele nervoase din coarnele posterioare sunt neuroni somatosenzitivi
si de asociatie (celule de legatura ale substantei cenusii). In coarnele
amterioare sunt neuroni somatomotori radiculari iar in coarnele
vegetative in jumatatea anterioara neuroni visceromotori si in
jumatatea posterioara neuroni viscerosenzitivi. Comisura cenusie
contine neurini vegetativi in regiunea sacrata, acolo unde lipsesc
coarnele laterale.

                                   5
In substanta alba intre cornul posterior si cel lateral in vecinitatea
substantei cenusii se gasesc celule nervoase dispuse in retea.
Celulele nervoase nu se repartizeaza uniform in grosimea substantei
cenusii ci formeaza sisteme regulate numite nuclei.


6. Sunt 31 de perechi de nervi spinali dispuse pe regiuni astfel: 8
perechi cervicali, 12 perechi toracali, 5 perechi lombari, 5 perechi
sacrali, o pereche coccigiana.
Structural, un nerv spinal este format din:
    Radacina posterioara – senzitiva, are pe traiect un ganglion spinal
      si este format din axonii si dendritele neuronilor din ganglion.
      Dendritele fac legatura cu receptorii iar axonii patrund in
      maduva unde fac sinapse.
    Radacina anterioara – motoare, este formata din axonii
      neuronilor somatomotori radiculari si visceromotori.
    Trunchiul – mixt se formeaza prin unirea celor doua radacini.
    Ramurile – in regiunea toracica au distributie metamerica, in rest
      sunt mixte, formeaza plexuri nervoase, care contin fibre provenite
      din mai multe segmente nervoase ale maduvei.




                                    6
7
7. Segmentele maduvei sunt corespondentele centrale ale celor 31 de
perechi de nervi rahidieni, sunt variabile ca marime si prezinta
urmatoarea impartire:
    Partea cervicala – 8 segmente
    Partea toracica – 12 segmente
    Partea lombara – 5 segmente
    Partea sacrata – 5 segment
    Partea coccigiana – 1 segment


8. Maduva spinarii este un centru nervos cu functie proprie dar si un
organ de transmisie a influxului nervos.
O excitatie este transformata in influx nervos si ajunge prin fibrele
senzitive in ganglionul spinal, prin radacina posterioara ajunge la
neuroni din cornul anterior sau posterior. Prin radacina anterioara se
va transmite un influx nervos ce provoaca o contractie musculara. Se
produce astfel arcul nervos reflex.
Influxul nervos poate fi condus ascendent pana la structuri nervoase
superioare, de la care raspunsul este trimis prin cai descendente
(intramedulare).
Caile ascendente conduc sensibilitatea tactila fina si grosiera, termica
dureroasa, proprioceptiva constienta si inconstienta si visceroceptiva.
Caile descendente sunt cele ale motricitatii voluntare (initiaza miscari
fine, voluntare) si involuntare (regleaza si controleaza tonusul postural,
miscari automate, atitudini automate).


9. Maduva este irigata de un dublu sistem arterial: vase longitudinale
din artera vertebrala (arterele spinale anterioare si posterioare) si vase
transversale, simetrice, perechi, cu dispozitie metamerica (artere
radiculare). Intre cele doua sisteme exista anastomoze din care pornesc
arterele intramedulare ce iriga direct maduva.
Venele se gasesc in piamater si formeaza un plex ce comunica cu
plexurile venoase vertebrale interne si cu venele intervertebrle.
La nivelul centrilor nervosi nu exista vase limfatice.




                                    8
Dictionar:



   Influx nervos: propagarea unei excitatii intr-o fibra nervoasa.
   Ganglion: formatiune alcatuita dintr-o masa de celule nervoase
    situata pe traiectul unui vas limfatic sau al unui nerv.
   Metamerie: dispozitie specifica, simetrica asigurata la nivelul
    toracelui de cele 12 perechi de nervi intercostali. La acest nivel nu
    se formeaza plexuri.
   Plex: tesut format din fibre nervoase sau din vase sanguine
    impletite intre ele.
   Actul reflex: procesul fiziologic de raspuns la un stimul care
    actioneaza asupra unui camp receptor si are ca substrat anatomic
    arcul reflex constituit din : cale aferenta, un centru si cale
    eferenta.
   Histologie: ramura a biologiei care se ocupa cu studiul structurii
    microscopice a tesuturilor.
   Motricitate: proprietatea unui organ de a efectua miscari de
    contractie si de relaxare.
   Sinapsa: formatiune structurala specializata care se realizeaza
    intre butonul terminal al axonului neuronului presinaptic si
    dendritele sau corpul celular al neuronului postsinaptic.




                                   9

				
DOCUMENT INFO
Shared By:
Categories:
Tags:
Stats:
views:15
posted:6/6/2012
language:
pages:9